Constelatii Slide 1

Din timpurile stravechi, oamenii au observat forme imaginare formate din grupuri de stele, pe cerul noptii. Folosind linii, ei au unit stelele in aceste grupuri, spre a forma figuri numite constelatii. Fiecare constelatie reprezinta o creatura sau un obiect si o parte din ele au nume luate de la figuri mitologice. De pe Terra stelele ce formeaza o constelatie par apropiate una de cealalta, dar de fapt se afla la diferite distante de noi. Totul depinde de diametrul si luminozitate stelei. Printre primele civilizatii care au construit constelatii amintim Babilonienii, Indienii, Grecii, Romani, Chinezii si Amerindienii. Aceste civilizatii locuiau in emisfera nordica si de aceea ei au construit numai constelatiile vizibile din aceasta parte a plantetei noastre. Astronomul greco-egiptean ce a trait in al doilea secol, Ptolemeu, a catalogat mai mult de 1000 de stele si a notat 48 de constelatii in lucrarea sa Almagesta. Aceste 48 de constelatii sunt numite constelatiile antice si se folosesc si acum. La inceputul secolului XVI navigatorii europeni au inceput sa exploreze emisfera sudica, si au observat pe cer stele necunoscute. Asa au aparut constelatiile emisferei sudice ce au nume mai tehnice. La inceputul secolului XVII, astronomul Johann Bayer a numit 12 constelatii sudice; compatriotul sau Jakob Bartsch a numit alte trei constelatii. Johannes Hevelius a numit in sapte constelatii in 1687. In urma unei calatorii in Africa de Sud, Nicolas-Louis de Lacaille a numit inca 14 constelatii si a catalogat 10,000 de stele. Aceste noi constelatii sunt cunoscute sub numele de constelatii moderne. Inainte de anul 1922 orice astronom putea sa denumeasca o parte dintre constelatii sau chiar constelatii intregi. Din cauza aceasta s-au creat multe confuzii. Pentru a elimina orice problema, Uniunea Astronomica Internationala, formata din astronomi din toata lumea, a decis sa stabileasca un numar fix de constelatii cu granite precis delimitate. Astfel sau stabilit 88 de constelatii. Aceste 88 de constelatii au numele in latina, o limba universala.

Slide 3 Vederea omeneasc nu permite aprecierea adevratelor distane dintre stelele vizibile de pe cer. Ele ne apar ca i cnd s-ar afla toate la aceeai distan fa de noi, fixate cumva pe o bolt cereasc" sferic ,care de fapt este doar imaginara. Astfel, stelele unei constelaii ne pot aprea ca fiind apropiate unele de altele, ducnd la percepia unei anumite figuri pe cer .Totui, n realitate, fiecare din acestea se afl la o alt deprtare fa de Pmnt: stelele oricrei constelaii sunt dispersate pe adncurile imense ale Universului la cele mai diverse distane ntre ele, nefiind grupate spaial n niciun fel.In fond constelatiile nu au nici o legatur fizic ntre ele. De fapt, se afl la distane de miliarde de kilometrii una de alta. Slide 4 Citeva consetlatii mai cunoscute,din care sunt unele vizibile tot anul (Ursa Mica, Ursa Mare, Dragonul), (Orion, Gemenii, Leul), fiind vizibile doar n anumite anotimpuri constelatii invizibile datorita latitudinii de 45 grade in care ne aflam (Crucea Sudului, Centaurul) Slide 5 Constelatiile fregvente,pe care le cunoastem cu totii,si steaua polara Slide 6-10 Imagini ale cerului nstelat n Romnia, circa la ora 22, pe la mijlocul lunilor, octombrie, ianuarie, aprilie, iulie. Pe imagini sunt marcate i punctele cardinale.

SFERA CEREASCA SL.1 Sfera cereasc este o sfer imaginar care nconjoar observatorul i este utilizat pentru determinarea pozitiei si miscarii corpurilor ceresti. Punctul situat exact deasupra se numete zenit. Punctul de pe sfer diametral opus zenitului, situat exact sub observator, se numete nadir. Dreapta ce trece prin observator paralel la axa Pmntului se numete "axa lumii". Axa lumii intersecteaz sfera cereasc n dou puncte numite "poli cereti": polul nord ceresc i polul sud ceresc. Cercul mare definit ca intersecia dintre planul paralel cu ecuatorul terestru i sfera cereasc se numete "ecuator ceresc". SL2 Fa de un observator terestru, orice stea ndeprtat se deplaseaz pe un cerc paralel cu ecuatorul ceresc. O rotire complet se petrece n exact o zi sideral. Momentul n care steaua traverseaz meridianul superior se numete "culminaia superioar" sau "trecerea la meridian" a stelei. Momentul traversrii meridianului inferior se numete "culminaia inferioar". Soarele se deplaseaz, fa de sfera cereasc, de-a lungul eclipticii, efectund o tur complet n timp de un an. Echinociile sunt definite ca momentele n care Soarele traverseaz ecuatorul ceresc. Fa de un observator terestru, Soarele descrie o traiectorie complicat, semnnd cu dou elici de sens contrar, lipite cap la cap.