Mecanismul Digestiei

Digestia - definiie
Totalitatea modificrilor

fizice si chimice pe care le sufer alimentele pentru descompunerea substanelor chimice complexe in compui chimici mai simpli, care sa poat strbate pereii intestinului Rolul principal in digestie revine substanelor digestive

Aparatul digestiv
Digestia incepe

n gur se continu apoi n stomac (gaster), intestinul subire (absorbia hranei producndu-se numai la nivelul intestinului subire).

Etapele procesului de digestie

Ingerarea alimentelor Transformarea

alimentelor in substane simple

Asimilarea

substanelor

simple
Eliminarea

resturilor

nedigerabile

Digestia la nivelul cavitaii bucale

Se realizeaz: Fragmentarea alimentelor, Amestecarea alimentelor cu enzima din saliva (amilaza salivara sau ptialina) Are loc descompunerea:

Amidonul

dextrina + maltoza

Se formeaz bolul alimentar care parcurge in continuare

faringele, esofagul spre stomac (deglutiia si tranzitul esofaringian) Atenie nu ingerai alimente in graba, in condiii de oboseala si tensiune nervoasa (boli digestive)

Digestia la nivelul stomacului

Alimentele se mbiba cu

sucul gastric Sucul gastric este format din 2 enzime:

Pepesina Labfermentul (presura)

In stomac: Continua digestia amidonului pana la inactivarea ptialinei

Digestia la nivelul stomacului

Sub aciunea pepsinei
Proteinele albumine + peptone

Sub aciunea labfermentului

Cazeina
coaguleaza

pepsina

Se formeaza chimul gastric care trece in

intestinul subire

Digestia la nivelul intestinului subire

Se finalizeaz digestia sub aciunea a 3

sucuri digestive:
Biliar Pancreatic Intestinal

Sucul biliar

Emulsioneaz grsimile si le disperseaz in picturi foarte fine

Digestia la nivelul intestinului subire

Sucul pancreatic contine enzime care acioneaz

asupra tuturor elementelor nutritive:

Proteazele Amilazele

Proteine

Tripsina

peolipeptide glucide simple

Glucide (amidon)

Lipaze

Grasimi emulsionate acizi grasi + glicerina Sucul intestinal contine enzime care actioneaza asupra: Proteinele aminoacizi Proteinelor

Glucidelor

Glucide

monozaharide

Dup digestie.
Substanele

simple, solubile, trec prin peretele intestinal in snge, fiind asimilate Dup absorbie, elementele nutritive sunt transportate, pe cale sanguina si limfatica, spre ficat, de unde sunt dirijate in funcie de necesitile organismului, astfel:
Producere de energie nlocuirea unor esuturi uzate sau vtmate Depozitare (substane de rezerva)

Procesul de metabolism
Metabolismul - totalitatea transformrilor biochimice i

energetice care au loc n esuturile organismului viu. Metabolismul este un proces complex, care are la baz dou procese opuse: catabolism - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanelor din organism; se produce n special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii este nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm). anabolism - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii endergonice (reacii endoterme).

Procesul de metabolism
Fiecare

organism prezint dou feluri de cheltuieli energetice: cheltuieli fixe, minime, necesare meninerii funciilor vitale (respiraie, circulaie, activitatea sistemului nervos) -

metabolismul bazal

cheltuielile variabile, n funcie de activitatea muscular, digestiv sau termoreglatoare - metabolismul

energetic variabil

Procesul de metabolism
METABOLISMUL BAZAL se determin n anumite condiii speciale:

repaus fizic i psihic repaus digestiv de 12 ore i post proteic de 24 ore. Ingestia de proteine crete metabolismul bazal cu 30%, fenomen denumit aciunea dinamic specific a proteinelor (ADS). repaus termoreglator. stare de veghe. Metoda de determinare este calorimetric indirect.
Metabolismul bazal variaz n funcie de numeroi factori fiziologici:

vrsta, sex, felul de via etc.

Procesul de metabolism
METABOLISMUL ENERGETIC VARIABIL

Cheltuielile energetice ale organismului pot crete n cursul eforturilor fizice de 10-20 de ori fa de cele bazale. Munca fizic necesit mult energie, care trebuie acoperit prin consum sporit de alimente energetice. n raport cu gradul efortului fizic prestat, cheltuielile energetice se clasific n cinci categorii: Cheltuieli energetice de repaus Cheltuieli energetice din efortul fizic uor Cheltuieli energetice n efortul fizic greu Cheltuieli energetice n efortul fizic foarte greu.

Schema de combinare corecta a alimentelor

Aceasta schema de "bun simt" va arata cum se pot combina corect alimente vitale pentru a permite o digestie optima, pentru a produce energie si pentru a va fortifica organismul. Nota

Nu trebuie amestecate niciodat proteinele cu carbohidraii. O salata cu frunze poate fi mncata mpreuna cu orice proteine, carbohidrai sau grsimi. Grsimile inhiba digerarea proteinelor. Daca trebuie sa mncai o grsime combinata cu o proteina, mncai si o salata de legume combinate. Ii va contrabalansa efectul inhibitor asupra digestiei. Nu trebuie sa bei lichide in timpul mesei sau dup masa.

* Introduse in lista pentru lmurire, dar nu sunt recomandate.

Mulumesc pentru atenie !