ATENTIE LA CE MNCAI!

Blaa Daniela LICEUL PIATRA-OLT - Sa ne fie frica de ce mancam? Intrate insidios in viata noastra de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atat de "firesti", incat aproape nimeni nu mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real. Multor oameni le-ar parea deplasat acum sa renunte la zaharul alb, la margarina, la alimente cu amelioratori de aroma, coloranti sintetici s.a.m.d. Deghizata in tot felul de ambalaje si reclame ademenitoare, in culori pastelate si cu mirosuri agresiv-apetisante, alimentatia chimizata a patruns in existenta fiecaruia dintre noi. Covarsitoarea majoritate a oamenilor a adoptat deja, de voie, de nevoie, acest tip de alimentatie, avand in vedere ca efectele nocive nu se vad nici dupa o luna si nici dupa un an, ci dupa perioade mari de timp. Se aud, ce-i drept, in ultima vreme voci care cer din ce in ce mai insistent si cu argumente, reintoarcerea la natura. Comerciantii au gasit insa o solutie ingenioasa. Au scris pe o mare parte din produse: "natural", "campion al naturii", "produs vitaminizat", "elixir al sanatatii" etc. Aromele sintetice au imitat si mai abil pe cele naturale si au fost numite "identic naturale", cand, de fapt, alimentele au ramas aceleasi: mici amalgamuri de produse ale unor combinate chimice, cu cate ceva organic in ele. Dar constiinta consumatorului a fost pe moment linistita. Totusi, daca studiem, chiar si in fuga, lista cu ce contine fiecare produs pe care il consumam in parte, ne putem da seama la ce tortura ne supunem zilnic organismul. Ceea ce urmeaza este un mic ghid care sa va permita sa descifrati pericolele care se ascund in hrana noastra cea de toate zilele. Ghidul produselor toxice din alimentatia de zi cu zi "E"-urile Aditivii alimentari sunt substante adaugate intentionat alimentelor pentru a le oferi proprietati suplimentare fata de cele de baza, de exemplu culoare, indulcire sau pentru conservare. Aditivii alimentari sunt definiti de catre legislatia Uniunii Europene ca "orice substanta care nu este consumata in mod obisnuit ca si ingredient al unui aliment indiferent daca are sau nu valoare nutritiva, adagarea lui intentionata la un produs in scop tehnologic facandu-l componenta directa sau indirecta a acelui produs".Cu ceva timp in urma, sucurile contineau benzoat de sodiu (conservant cu actiune cancerigena), produsele de tip Vegeta - glutamati (conservanti alimentari foarte toxici), mezelurile - nitriti (coloranti care produc cancer la ficat) si tot felul de substante care nelinisteau cumparatorul. Acum, este mult mai "bine": sucurile contin E211, condimentele sintetice - E621 si E 622, mezelurile - E250. Probabil ati ghicit: este vorba de aceleasi substante, dar deghizate sub un nume mult mai domestic. Omul civilizat poate consuma peste o suta de asemenea E-uri in decurs de o luna, fara sa-si mai faca probleme. Unele E-uri coloreaza, altele conserva, altele dau gust, stabilizeaza aroma, afaneaza mancarea, altele ii dau volum si consistenta. Unele E-uri sunt substante ale caror nume iti dau fiori. Asa ar fi, de
1

exemplu, E 215, care este de fapt sarea de sodiu a propil parahidroxibenzoatului de etil. Alte Euri sunt coloranti cu nume mult mai poetice, de exemplu E110, cunoscut sub denumirea de "sunset yellow", adica galbenul de la apus de soare. Avand la dispozitie o paleta de 20 de E-uri care coloreaza, unui suc i se poate da orice culoare imaginabila. Cu cele 30 de E-uri care conserva se pot realiza sutele de produse pe care le gasesti expuse in soare, prin chioscurile alimentare. Unele E-uri sunt pasnice, altele suspecte si altele de-a dreptul periculoase. De curand, Directia de Sanatate a pus in circulatie o lista de asemenea E-uri nefaste, pe care v-o punem la dispozitie in continuare. Datele nu sunt deocamdata complete, studiile continua, dar ceea ce urmeaza este probabil cel mai serios semnal de alarma pe care comunitatea medicala internationala l-a dat vreodata cu privire la alimentatia chimizata in general si la acesti aditivi sintetici omniprezenti in produsele de larg consum, in special. Iata, grupate, substantele toxice intalnite frecvent in alimente: - aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330. -aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252. -aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233. -aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312 - aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.): E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata). - distruge vitamina B12: E200. "Topul" celor mai periculosi aditivi: E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de "apus de soare", de care vorbeam ceva mai sus. E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el. Aceasta lista este extrasa din raportul Oficiului Consumatorilor din Piata Comuna Europeana si a fost intocmita la inceputul anului 2000. Folositi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi. Persoanele care deja sufera de anumite afectiuni, cum ar fi cele vasculare, dermatologice etc. vor evita in mod special sa consume orice aliment ce contine aditivi care agraveaza afectiunea de care sufera. E-urile considerate de oncologi drept "criminale"
o Suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477;

Periculoase: E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroid);

Toxice:

E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 (afecteaz tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprim vitamina B12); E 320, E 321 - antioxidanti din margarin (cresc colesterolul); E311, E 312 (atac sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lmie, cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) o Cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzisi n SUA, Comunitatea European si trile din fosta URSS. o E-urile bune: vitamina E natural E 306, antioxidant puternic (prezent n ficat, ou, peste, soia); vitamina C natural - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 - colorant natural lecitina E 322 - antioxidant natural pectina E 440 - gelifiant natural caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alg marin.

MARGARINA Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu... plasticul ca structura moleculara, adica margarina. Din al Doilea Razboi Mondial pana acum, margarina s-a "imbogatit" cu coloranti, cu vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanti artificiali, care o fac sa miroasa a lapte mai tare decat laptele. Aceasta este mica legenda a margarinei - un amestec de grasimi asemanatoare cu cele din alimentele prajite mult timp, greu de transformat de organism in energie. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au "darul" sa incurce o multime de procese naturale: - sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.
3

- iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu. - favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei. - solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. Margarina nu este un simplu si inofensiv aliment. Substantele din interiorul acestui produs alb-galben, ambalat in cutii de plastic colorate, care miroase imbietor precum laptele, sunt nocive. "Margarina face parte din gama grasimilor vegetale hidrogenate sau partial hidrogenate, din cauza continutului de acizi grasi de tip trans", a declarat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Aceste grasimi vegetale devin solidificate prin procese chimice cum este hidrogenarea. Margarina este o grasime vegetala inalt aterogena. Aceste grasimi "incurca" o serie de procese metabolice. Ele ataca si sistemul imunitar, favorizand aparitia infectiilor, intoxicatiilor si chiar a cancerului. Mai mult, favorizeaza acumularea de kilograme in plus si solicita excesiv ficatul in procesul de metabolizare. Medicii recomanda alegerea unor substituenti naturali cum sunt uleiurile. Faptul ca acest produs dauneaza grav sanatatii a facut ca autoritatile sanitare din Statele Unite ale Americii sa decida interzicerea lui din 2008 in pregatirea mancarurilor din restaurante. Dar care este limita admisa in consum? Conform studiilor, nutritionistii americani recomanda consumul sub 2 grame zilnic de margarina. In schimb, specialistii europeni sunt mai drastici. Ei sfatuiesc populatia sa nu foloseasca margarina in hrana decat intr-o cantitate foarte mica, sub un gram pe zi. Acest produs poate fi ascuns in multe produse nesanatoase oferite din belsug pe piata (bomboane, ciocolata, gogosi, snacks-uri, frisca, pop-corn etc.). Cu atat mai periculos este faptul ca in perioadele de post aproape la fiecare colt de strada se vand produse de patiserie care mustesc de grasimi vegetale prelucrate industrial. Multi comercianti nu tin cont de efectele asupra sanatatii publice, ci urmaresc profitul cat mai rapid. Produsele de patiserie pentru post sunt pline de grasimi nesanatoase. Acest tip de alimente trebuie evitate, chiar daca nu rancezesc, tin de foame si sunt ieftine. Prof. Mencinicopschi atentioneaza ca in Romania, spre deosebire de UE, etichetele nu contin precizarea "grasimi vegetale nehidrogenate", ci doar "vegetale", fara a se specifica sursa. Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali, care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. Inlocuitori naturali ai margarinei - Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import, deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. - Uleiurile obtinute prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susa s.a. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.

ZAHARUL ZAHARUL - efecte nocive si sugestii de inlocuire! Zaharul este unul dintre cele mai contestate alimente, este inventia erei moderne, numit si otrava alba. Desi este un aliment pur, natural, este totusi produs printr-un proces chimic complex care il face nociv. Prin rafinare, zaharul pierde proteinele si, ca atare, furnizeaza asanumitele calorii goale, calorii ce consuma vitamine si saruri minerale in procesul de ardere metabolica.Zaharul alb are cel putin 90% dintre vitamine si minerale inlaturate. Este un aliment foarte concentrat care uzeaza anumite organe, in special pancreasul si sistemul nervos. Alimentele rafinate cu concentratie mare de zahar sunt o inventie noua pentru organismul nostru care nu este adaptat. Stramosii nostri nu aveau in natura alimente care sa contina atat de mult zahar pe cat contin alimentele moderne. Organismul nu este adaptat sa faca fata unui flux de hidrati de carbon cu eliberare rapida. Zaharul alb rafinat nu contine nutrienti iar organismul uman mobilizeaza resursele de calciu pentru a procesa zaharul, totul in detrimentul sistemului osos si al danturii. Mamele sunt sfatuite ca, fie in timpul sarcinii, fie dupa alaptare dar si in timpul cresterii copiilor sa manance cat mai putin zahar si sa nu isi lase copiii apoi sa consume prea multe dulciuri. Zaharul rafinat este un carbohidrat si ar trebui inlaturat din alimentatia zilnica. Zaharul brun contine o cantitate mai mare de minerale (precum potasiul si magneziul) dar, intocmai ca si zaharul alb, este sarac in vitamine, proteine si fibre. Zaharul se gaseste in mai multe forme in natura: fructoza - in fructe si miere; Fructoza nu are nevoie de digerare si intra rapid in ciclul sangvin. Organismul nu poate folosi insa fructoza daca nu o transforma mai intai in glucoza. De aceea fructoza este totusi cu eliberare lenta in organism. Merele contin in principal fructoza (cu eliberare lenta). V-ati intrebat de ce nu va recomanda nutritionistii bananele avand in vedere ca sunt totusi fructe si fac parte din alimentatia naturala? Bananele contin atat fructoza cat si glucoza, fapt ce determina cresterea rapida a zaharului in sange. glucoza - in paine, paste, cereale; Strugurii si curmalele contin glucoza pura (cu eliberare rapida) maltoza - in cereale; lactoza - in lapte. Toate acestea listate mai sus sunt naturale iar consumate cu moderatie sunt prielnice organismului. Zaharul in schimb este zaharoza - substanta rafinata, obtinuta din sfecla de zahar sau trestie de zahar. Atunci cand analizati cat zahar consumati zilnic nu va ganditi numai la cel pe care il puneti in cafea ci si la cel din paine, iaurturi dulci, ciocolata, checuri, prajituri, inghetate, torturi, racoritoare, conserve, supe concentrate. Limitati si consumul de fructe uscate sau confiate caci pot contine mult zahar. Cititi etichetele! Puteti aproxima astfel: cam 4 grame de zahar reprezinta o lingurita. Citind pe eticheta cate grame de zahar (sau carbohidrati/glucide) se gasesc la 100 grame de produs va veti da seama cate lingurite de zahar sunt ascunse intr-un aliment. Daca sunt prea multe va veti opri cu siguranta.
5

Va intrebati cat zahar ar trebui sa consumam zilnic? Trebuie sa luati in considerare ca zaharurile din dieta unui om nu trebuie s depseasc 10% din totalul caloriilor zilnice. Astfel, unui barbat de varsta adulta ii sunt permise aproximativ 60 g de zahar pe zi, iar unei femei - 50 g de zahar pe zi. Un exemplu elocvent in ceea ce priveste cantitatea de zahar il reprezinta bauturile racoritoare: acestea contin intre 10% si 11% zahar, adica dintr-o sticla de 500 ml de bautura gen cola luam 50 g de zahar. Oamenii consuma prea mult zahar iar calculul este simplu: din productia anuala de zahar impartim per persoana si rezulta aproximativ 38 kilograme pe an de persoana! (bibliografie Patrick Holford - Cartea nutritiei optime, pg. 45) Organismul uman este totusi facut sa functioneze cu hidrati de carbon dar nu cu cei proveniti din alimente post procesate ci, dimpotriva, cu hidrati de carbon cu eliberare lenta. Acestia sunt carburantul organismului uman. Daca nu facem excese, produsele dulci de provenienta naturala sunt totusi o foarte buna hrana pentru creier. Ciocolata, bomboanele, inghetata stimuleaza productia de serotonina, hormonul senzatiei de bine. Nu vi-i recomandam neaparat pe cei enumerati mai devreme caci sunt cu eliberare rapida ci va indicam sa consumati carbohidrati complecsi precum cerealele integrale, legume ca fasolea sau lintea si carbohidrati simpli din fructe. Zaharul nu ar trebui inlocuit cu indulcitori. Indulcitorii sunt de dou tipuri: fara calorii (aspartamul, zaharina) si cu calorii (sorbitolul, manitolul). Atentie si la produsele light facute sa ii prinda in capcana pe cei fr cultur nutritional. Unele produse care contin indulcitori artificiali sunt chiar mai periculoase pentru sanatate decat cele care contin zahar. Consumat in exces si pe termen lung, aspartamul este cancerigen. Aspartamul este format din fenilalanin i acid aspartic, doi aminoacizi naturali. Fenilalanina in exces blocheaza producerea n creier a serotoninei, ceea ce provoaca mai departe insomnie si uneori tulburri de comportament. Cu ce putem inlocui zaharul? Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. In plus, va recomandam sa consumati cat mai multe cereale integrale (grau, porumb, secara, orz, ovaz, orez) si fructe proaspete sau confiate (smochine, stafide, smochine, curmale, caise, s.a. ). Mierea contine vitamine din grupul B, minerale si enzime dar atentie ca enzimele se distrug la temperaturi inalte (spre exemplu in aluaturile de prajituri pe care le pregatiti la cuptor). Un alt inlocuitor al zaharului poate fi siropul de artar. O alta solutie de inlocuire a zaharului poate fi lactoza care este aproape la fel de dulce ca si zaharul dar are numai o treime din caloriile acestuia. Persoanele care au intoleranta la lactoza sau au predispozitie spre acumulare de gaze nu pot folosi totusi lactoza. Un alt inlocuitor bun al zaharului este si xilitolul, un zahar vegetal cu o incarcatura glicemica foarte scazuta. Prunele, spre exemplu, sunt bogate in xilitol. Diabetul zaharat sau consumul exagerat de zahar atrag supa sine alte probleme cum ar fi boli cardiace, tulburari circulatorii, vederea, sinuzita si rinita cronica, tulburari hormonale, cancer, degenerescenta osoasa si altele. Una din problemele majore generate de consumul de zahar este dereglarea metabolismului calciului ceea ce atrage dupa sine instalarea osteoporozei si a problemelor legate de asimilarea calciului. Atentie, zaharul este in foarte mare parte vinovat de aparitia celulitei cu aspectul sau respingator de coaja de portocala! Evitati zaharul, prin urmare! Nu a fost suficient argumentul celulitei? Haideti sa detaliem despre efectele nocive ale zaharului! Prin procesul numit glicozilare avansata zaharul din sange ataca proteinele printre care se numara si colagenul si elastanul. Cu cat mai mult zahar consumati cu atat mai degraba va
6

veti degrada elasticitatea pielii. Diabeticii cunosc cel mai bine acest aspect Va recomandam sa renuntati la alimentele ce contin zahar, sa folositi cosmetice cu retinol si antioxidanti. Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au conluzionat ca cu cat este mai mare consumul de hidrati de carbon cu atat scade mai mult IQ-ul. Diferenta intre IQ-ul marilor consumatori de zahar si cei cu consum mai redus a fost de 25 puncte! (bibliografie: Shauss, A.G. Nutrition and Behaviour, Journal of Applied Nutrition, vol. 35 (I), pp30-5(1983)) Un studiu al Universitatii din Liverpool arata ca si aspartamul poate fi daunator creierului daca este combinat cu o alta substanta care se gaseste in mare parte din snaks-uri. Este, fara indoiala, unul dintre alimentele cele mai studiate si mai contestate de medicina, fie ea clasica ori naturista. Fiind un aliment foarte concentrat, el uzeaza pur si simplu anumite organe, asa cum un combustibil cu cifra octanica prea mare uzeaza un motor. Pentru un organism adaptat de milioane de ani sa se hraneasca cu zaharuri complexe din fructe, miere, cereale si legume, ingerarea unei ciocolate sau a altor dulciuri concentrate este un adevarat soc, care produce dezechilibre in lant: - zaharul strabate cu usurinta intestinul subtire ajungand in sange, unde provoaca o stare de hiperglicemie; aceasta va determina o stare de excitare fizica si nervoasa; - pancreasul alertat peste masura, secreta mai multa insulina decat normal, ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie, asa incat in scurt timp se instaleaza o stare de hipoglicemie; - ficatul isi face datoria si transfera o parte din rezervele sale de glucide in sange. Aceste alternante deregleaza intreg metabolismul si, in timp, obosesc si uzeaza organismul (mai ales pancreasul), epuizand in acelasi timp sistemul nervos. Organismul uman are o mare capacitate de adaptare, asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp, abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. Faptul ca aceste probleme apar ceva mai tarziu nu inseamna insa ca nu apar sau ca sunt mai putin grave. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar: - pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu, normalizand tot mai greu glicemia, ceea ce duce la diabetul zaharat, cu toate consecintele sale cumplite: de la orbire la tulburari circulatorii majore ori boli cardiace fatale. In Romania se estimeaza ca peste sase sute de mii de oameni sufera, in diferite stadii, de diabet. - sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale prea complexe pentru a fi descris aici. Aceasta duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale, rinita, sinuzita etc. - lipsa de calciu se instaleaza si ea cu timpul, mai ales daca consumul regulat de zahar in diferite forme este insotit si de un stres puternic. - caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului). Cauza nu este, asa cum se credea acum zece ani, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. - obezitatea se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede, dar are "darul" de a perturba echilibrul
7

hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. - o serie de alte boli cum ar fi: reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta osoasa, cancerul, scleroza multipla, sinuzita si rinita cronica, tulburarile hormonale se agraveaza ca o consecinta a consumului de zahar si se retrag ca prin farmec o data ce am renuntat la el. Iata de ce va propunem ca in aceasta vara sa renuntati doar pentru o perioada, sa zicem o luna, la zahar, pentru a verifica in practica efectul miraculos al renuntarii la otrava alba, cum "alinta" naturistii occidentali zaharul. Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine, care este nu doar un amestec foarte complex de zaharuri naturale, ci si un produs viu, care contine substante special facute sa ajute organismul sa asimileze fara probleme acest aliment. In perioada de vara, un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete, care acum se gasesc din abundenta. Sucurile, salatele de fructe, fructele consumate ca atare sunt o adevarata relaxare pentru organism, ducand la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate: stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc. sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor), dar sunt mult mai usor de suportat de organism fata de zaharul alb. Antidoturi naturale pentru zahar Exista anumite plante care au darul de a corecta intr-o buna masura efectele nefaste ale consumului de zahar si de alimente indulcite cu zahar. Cele mai cunoscute si la indemana antidoturi de acest fel sunt: - tijele si frunzele proaspete de papadie - consumate ca atare sau sub forma de salata. - frunzele de dud, de afin, de nuc - se ia o lingurita pulbere de planta uscata de patru ori pe zi, la doua ore dupa masa, cu putina apa. - afinele proaspete si sucul de afine. ALIMENTATIA SNTOAS Alimentatia reprezint domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrneste ntr-un mod nesntos, mnnc prost si mult. Asa se face c o persoan din dou sufer de exces de greutate (depsirea cu peste 10% a greuttii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, n special asupra prtii inferioare a corpului. Cu ct excesul n greutate este mai mare cu att creste si procentajul persoanelor care sufer de maladii coronariene (angin pectoral, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arat c peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari dect cei cu greutate normal n cazul unor inteventii chirurgicale.

Cea mai mare greseal fcut n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiv a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiv si care se gsesc n: zahr, dulciuri, fin, buturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grsimi. Obezii se afl n interiorul unui cerc vicios. Grsimea nu mai este la mod, iar mass media nftiseaz sptmnal o imagine care contravine modului de viat a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confrunt, mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, n general, s mnnce tot mai mult. Multe persoane, n special femei, iau medicamente de sintez pentru slbit, care au efectul de a le suprima pofta de mncare, actionnd ca un laxativ. Folosirea permanent a acestor medicamente creaz dependent si perturb metabolismul apei si a srurilor din organism, provocnd edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburri psihice si de ritm cardiac. Au aprut regimurile pe baz de pulberi, care, n prima faz, produc o scdere nsemnat n greutate, deoarece organismul pierde mult ap, dar nu scade si grsimea. Toate aceste cure de slbire restrictive au marele dezavantaj c persoana nu nvat s-si nlocuiasc modul de nutritie nesntos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel c majoritatea si regsesc vechea greutate la numai cteva sptmni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate dect nainte din acest punct de vedere. Regimul disociat propune o alternativ blnd si eficace, pe termen lung, n curele radicale si restrictive, care au ca scop scderea greuttii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta nseamn c unele alimente se potrivesc mai bine ntre ele dect altele. Dac alimentele care nu se potrivesc se consum mpreun, se produce pentru o scurt durat o dereglare digestiv, n primul rnd balonare, apoi o mrire a organelor digestive. Digestia are loc mai usor dac sucurile gastrice prelucreaz un singur fel de alimente. De exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, dect cele care contin amidon, deoarece acestea din urm se diger n mediu alcalin, spre deosebire de carne creia i trebuie un mediu acid. Este important separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibil 100%, dar dac se reuseste s se rezolve la dou treimi din alimente este foarte bine. Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grsimi. n cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate n sruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de alt parte aceste alimente au n compunerea lor peste 90-95% ap. Consumarea n mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere n greutate. Busuiocul, cimbrul, mrarul, usturoiul, ptrunjelul, menta, salvia, cimbrisorul, chimionul, ienuprul pe lng faptul c amelioreaz mult gustul mncrii, contribuie la procesul de digerare si eliminare a grsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cpsunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lmia au rol n distrugerea proteinelor. O hran sntoas este o hran proaspt, variat, bogat n substante vitale, alcalin, cu multe vitamine, cu sruri minerale si oligoelemente.
9

Este recomandat ca de trei ori pe sptmn s nu se consume carne, aceasta fiind nlocuit cu preparate din soia. Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de gru integral sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume proaspete, care contin substante vegetale bioactive (glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazre, fasole verde, varz, broccoli, rosii, fulgi din cereale, pine integral, gris, orez nedecorticat, gru ncoltit sau germeni de gru. Substantele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru evolutia cancerului. Se recomand hrana care nu a fost congelat, conservat, rafinat, evitndu-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahrul rafinat, fina alb, uleiul rafinat, conservele. Unele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului (cimbrul), altele actioneaz mpotriva mbolnvirilor (chimenul, cimbrul, mrarul), sau sunt diuretice (ceapa, ienuprul). Se vor consuma numai grsimi vegetale naturale, unt, margarin sau ulei presat la rece. Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv pentru sntate si care provoac leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de pdure, organele de porc, pateul de ficat. La prepararea alimentelor trebuie avut grij ca acestea s se fiarb mai mult dect este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive. Trebuie avut grij la mncrurile cu prjeli si sosuri, deoarece nu sunt sntoase. Afumarea alimentelor si prjirea lor n grsime animal sau ulei ncins produce la suprafata acestora o crust maronie (care este o oxidare toxic), precum si deseuri grsoase, care sunt cauza tulburrilor digestive si a gravelor probleme de sntate (ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca alimentele s fie preparate la aburi, prin fierbere n ap sau la grtar, ele pstrndu-si gustul, culoarea si valoarea nutritiv. Ar trebui respectate cteva reguli privind modul n care ne alimentm sntos: - se mnnc ncet, avnd timp suficient pentru consumarea mncrurilor, fr stres, fr ntreruperi (ridicare de la mas pentru rezolvarea unor probleme), ntr-o atmosfer de calm si liniste; - cu 15-20 de minute nainte de masa principal se poate consuma o salat sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame, mrind satietatea; - se mnnc pe sturate, dar nu mai mult, chiar dac mncarea este foarte bun si gustoas; - se mnnc la ore fixe; - nu se "sare" peste mese si nici nu se nlocuieste masa cu o felie de pine cu unt; - se mestec mult si bine, hrana trebuind frmitat nainte de a se nghiti, pentru a usura munca stomacului; - nu se beau lichide n timpul meselor, deoarece digestia este mai dificil, producndu-se mai mult acid n stomac; - dup ora 17 nu se consum mese mbelsugate, bogate n proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore nainte de culcare nu se mnnc nimic; - se recomand mprtirea celor 3 mese principale n cantitti mai mici, n 5-6 mese pe zi; - se mnnc numai cnd apare senzatia de foame, fiind interzis consumarea alimentelor de plictiseal sau pentru omorrea timpului; - nu se mnnc cu lcomie, iar portiile de mncare s fie moderate;
10

- este indicat tinerea postului o zi pe sptmn, pentru eliminarea toxinelor si odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, ap plat, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri esalonat pe toat ziua; - seara, nainte de culcare se poate bea o can cu lapte cald, eventual ndulcit cu miere de albine, sau o can cu ceai din plante medicinale (tei, musetel).

Bibliografie 1. Banu, C. Tratat de chimie alimentar. Bucureti, Editura AGIR, 2002. 2. Gherghi, A. Biochimia i fiziologia legumelor i fructelor. Bucureti, 2000. 3. Dan, V. Microbiologia produselor alimentare. Galai, 2000. 4. Oancea, I. Igiena ntreprinderilor de industrie alimentar. Galai, Editura Alma, 1986.
5. Shauss, A.G. Nutrition and Behaviour, Journal of Applied Nutrition, vol. 35 (I),

pp30-5(1983)
6. Patrick Holford - Cartea nutritiei optime

11