Tribunalul Gorj sesizeaza CJUE ref. taxa de poluare In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria nr.

C 234 din 28 august 2010 au fost publicate intrebarile Tribunalului Gorj adresate CJUE cu privire la compatibilitatea taxei de poluare auto perceputa in Romania de la 1 iulie 2008, cu dispozitiile din TFUE. In dosarul nr. 1523/95/2010, avand ca obiect anulare act de control taxe si impozite, Tribunalul Gorj, fiind chemat sa judece fondului cauzei, urmand a stabili eventuala legalitate/nelegalitate a taxei de poluare auto si compatibilitatea acesteia cu dreptul comunitar, la termenul din data de 24 martie 2010 a decis sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, adresand urmatoarele intrebari preliminare: 1. Articolul 110 din Tratatul privind Funcionarea Uniunii Europene trebuie interpretat n sensul c impozitele interne discriminatorii pe care le interzice includ i taxa reglementat n legislaia Romniei prin Ordonana de Urgen emis de Guvern cu numrul 50 din 25 aprilie 2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, aa cum a fost modificat prin Ordonana de Urgen numrul 208 din 08 decembrie 2008, Ordonana de Urgen numrul 218 din 11 decembrie 2008, Ordonana de Urgen numrul 7 din 19 februarie 2009 i Ordonana de Urgen numrul 117 din 30 decembrie 2009? 2. Articolul 110 din Tratatul privind Funcionarea Uniunii Europene permite Romniei ca prin intermediul legislaiei naionale s instituie la emiterea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008, ncepnd cu 1 iulie 2008, criteriul primei nmatriculri n Romnia, aa cum este prevzut n articolul 4 litera a al ordonanei, aceasta fiind o cerin obiectiv conform dispoziiilor Tratatului? 3. Articolul 110 din Tratatul privind Funcionarea Uniunii Europene autorizeaz Romnia, ca stat membru al Uniunii Europene, s aplice [ncepnd] cu 1 iulie 2008 taxa pe poluare vehiculelor de ocazie importate din Comunitate sau dobndite din achiziii intracomunitare i nmatriculate pentru prima dat n Romnia, n timp ce pentru vehiculele de ocazie cumprate din Romnia taxa pe poluare nu este perceput? 4. Articolul 110 din Tratatul privind Funcionarea Uniunii Europene permite ca Romnia s acorde, conform legislaiei invocate, scutirea de plat a taxei pe poluare doar autoturismelor autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a cror capacitate cilindric nu depete 2000 centimetri cubi, toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se nmatriculeaz pentru prima dat n Romnia sau n alte state membre ale Uniunii Europene n perioada 15 decembrie 2008 31 decembrie 2009, n timp ce pentru autoturismele noi cu alte caracteristici dect cele expuse scutirea nu este acordat? 5. Articolul 110 din Tratatul privind Funcionarea Uniunii Europene trebuie interpretat n sensul c permite Romniei s protejeze industria naional a automobilelor, ntruct taxa de poluare se achit doar pentru autoturismele second hand importate i nmatriculate din Uniune sau din achiziii intracomunitare, n timp ce ea nu este perceput pentru

autoturismele second hand deja nmatriculate n Romnia i care fac obiectul revnzrii pe teritoriul acesteia? 6. Constituie situaiile expuse o taxare discriminatorie, interzis de dispoziiile art. 110 din Tratatul privind Funcionarea Uniunii Europene, n condiia n care criteriul primei nmatriculri n Romnia prevzut de articolul 4 litera a din Ordonana de Urgen a Guvernului numrul 50/2008 nu este unul obiectiv raportat la scopul declarat al instituirii taxei pe poluare prin aplicarea principiului poluatorul pltete ns taxa fiind legat de acest criteriu, protejeaz producia naional a autoturismelor noi precum i piaa intern a autoturismelor second hand? NOTA: Pe rolul CJUE cauza a fost inregistrata sub nr. C263/10.

Curtea de Apel Targu Mures a sesizat CJUE ref. taxa de poluare In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C 161 din 19 iunie 2010 au fost publicate intrebarile adresate de Curtea de Curtea de Apel Targu-Mures in doua cauze. Astfel: I. In cauza SC Darmi SRL vs. Directia Generala a Finantelor Publice Mures -Administratia Finantelor Publice Tg.-Mures, prin incheierea de sedinta din 22.12.2009, Curtea de Apel Targu-Mures a decis suspendarea judecatii, pentru a sesiza CJUE, in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare referitor la compatibilitatea taxei pe poluare instituita de OUG nr. 50/2008 cu modficarile si completarile ulterioare, cu art. 25, art. 28, art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene [TCE]. Astfel, intrebarile Curtii de Apel Targu-Mures adresate CJUE sunt: 1. Se poate considera c prin instituirea unei taxe de poluare, n perioada 01.07.2008 pn la 15.12.2008, prin legislaia relevant intern adoptat de Romnia (Ordonana de Urgen nr. 50/2008) sunt satisfcute n primul rnd principiile de uniune vamal i de evitare a dublei impozitri, astfel cum sunt prevzute de art. 23, 25 i 90 [TCE], n sensul n care aceste dispoziii din tratat permit instituirea unei taxe de poluare n scopul prevzut de legiuitorul romn n preambulul Ordonanei de Urgen nr. 50/2008, scop care este prevzut i n art. 174 i urmtoarele [TCE]: asigurarea proteciei mediului prin realizarea unor programe i proiecte pentru mbuntirea calitii aerului i pentru ncadrarea n valorile limit prevzute de legislaia comunitar n domeniu? Cu alte cuvinte, mai concret: prin instituirea unei taxe de poluare ntr-un stat membru al Uniunii Europene, la prima nmatriculare, pentru autoturisme, noi sau second hand, aduse din alt stat membru n primul stat membru, se poate considera c dispoziiile art. 174 [TCE] i urmtoarele justific neaplicarea art. 23, 25 i 90 din acelai tratat? 2. Se poate considera c dac un astfel de vehicul a fost supus unei taxe similare, respectiv tax de poluare (n acelai coninut ideatic i cu acelai scop, respectiv de respectare a mediului conform principiilor i obiectivelor descrise de art. 174 [TCE] i urmtoarele), ntr-un stat membru, cu ocazia primei nmatriculri n alt stat membru se poate institui o astfel de tax de poluare, cu aceleai obiective prevzute de art. 174 i urmtoarele din tratat, dei anterior a mai fost supus unei taxe de poluare ntr-un alt stat membru? 3. In fine, n ideea contrar, c un astfel de autovehicul nu a fost supus ntr-un alt stat membru unei taxe de poluare (pentru c fie nu exist aceast tax, fie din alte motive), dar la o nmatriculare succesiv ntr-un alt stat membru, spre exemplu Romnia unde se percepe o astfel de tax, se percepe la prima nmatriculare ntr-un asemenea stat taxa de poluare, se poate considera, ntr-o asemenea ipotez, c se ncalc principiile uniunii vamale sau a unei protecii interne indirecte prevzute de art. 23, 25 i 90 [TCE]? Pe rolul CJUE, dosarul a fost inregistrat sub nr. C 178/10.

*** II. In cauza Obreja Daniel Ionel vs. Ministerul Finantelor Publice A.N.A.F D.G.F.P Mures si Administratia Fondului pentru Mediu, prin incheierea de sedinta din data de 23.02.2010, Curtea de Apel Targu-Mures, suspendand judecarea cauzei, a decis sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru ca aceasta din urma instanta sa formuleze un raspuns in ceea ce priveste compatibilitatea taxei pe poluare reglementata de OUG nr. 50/2008 cu modificarile si completarile ulterioare, cu art. 28 TFUE, art. 30 TFUE si art. 110 TFUE. Pe rolul CJUE, dosarul a fost inregistrat initial sub nr. C 136/10. NOTA: Prin Ordonanta Presedintelui Curtii din 29 aprilie 2010, avandu-se in vedere ca cele doua cauze mai sus-mentionate sunt identice prin obiectul lor, s-a decis in temeiul art. 43 din Regulamentul de procedura conexarea acestora pentru o mai buna desfasurare a procedurii scrise si orale, precum si pronuntarea, in final, a unei hotarari.

. .

Examen al practicii instantelor nationale in cauzele avand ca obiect restituirea taxei de poluare sau obligarea la inmatriculare fara plata acestei taxe 10 May 2010 - Daniel SALCUDEAN 3255 citiri

1. In prezent, practica instantelor de judecata din tara s-a concretizat si unificat in sensul admiterii de catre acestea, in mod favorabil, a cererilor de chemare in judecata a petitionarilor prin care solicita restituirea taxei de poluare, achitata in temeiul OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [1] ori solicita obligarea la inmatriculare a autovehiculelor fara plata taxei de poluare. In vederea formarii acestei practici unitare si constante, instantele au retinut faptul ca prevederile OUG nr. 50/2008 sunt nelegale, discriminatorii si contrare prevederilor art. 90 paragraful I din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene [2] (actualmente art. 110 din Tratatul privind Uniunea Europeana [3]), ca urmare a principiului aplicarii directe a reglementarii comunitare, stabilit prin art. 148 din Constitutia Romaniei. Cu alte cuvinte, instantele nationale au inlaturat prevederile OUG nr. 50/2008, aplicand cu prioritate prevederile TCE (actualmente TUE). 2. Astfel, la nivelul Curtii de Apel Targu Mures, instantele de judecata, in urma analizarii prevederilor OUG nr. 50/2008 (inclusiv a expunerii de motive) pentru identificarea intentiei legiuitorului, au retinut faptul ca, desi taxa de poluare a fost instituita in scopul aplicarii principiului poluatorul plateste, totusi, aceasta are ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un stat membru, favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania, reprezentand un impozit indirect si echivalent al unei taxe vamale, ce intra in contradictie cu prevederile art. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. 110 din TUE), care are ca scop general asigurarea liberei circulatii a marfurilor pe teritoriul Uniunii Europene (decizia nr. 236/R/18.02.2010 a Curtii de Apel Targu Mures [4], sentinta civila nr. 588/16.10.2009 a Tribunalului Mures, mentinuta prin decizia nr. 255/R/23.02.2010 a Curtii de Apel Targu Mures, sentinta nr. 762/02.12.2009 a Tribunalului Mures [5], sentinta nr. 475/26.06.2009 a Tribunalului Mures, mentinuta prin decizia nr. 1167/R/26.11.2009 a Curtii de Apel Targu Mures [6]). 3. De asemenea, la nivelul Curtii de Apel Suceava, instantele de judecata au retinut, in mod unitar, faptul ca taxa de poluare, introdusa prin dispozitiile OUG nr. 50/2008, reprezinta o exprimare a suveranitatii statale sub forma dreptului de a stabili taxe si impozite, iar prin aceasta taxa se urmareste un efect protectionist la nivelul industriei nationale a autovehiculelor noi prin aplicarea unui tratament diferentiat diverselor feluri de autoturisme supuse taxei de poluare. De asemenea, instantele au retinut ca actuala forma de reglementare nationala a taxei de poluare, in sensul ca taxa se suspenda pentru anumite autovehicule, insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, incalca dispozitiile art. 90 alin. 1 din TCE (decizia nr. 3920/86/2009 a Curtii de Apel Suceava [7]).

4. La nivelul Curtii de Apel Cluj, instantele de judecata au retinut faptul ca in urma modificarilor aduse prin OUG nr. 218/2008 [8], norma interna (OUG nr. 50/2008) indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din TCE, in sensul ca exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second-hand deja inmatriculate in Romania, cat si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, si anume cele produse in Romania, si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si a capitalului, incompatibilitate pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de infringement de catre Comisia Europeana, la data de 25.06.2009, in temeiul art. 226 din TCE, prin care comisia considera ca prevederile legislatiei romanesti ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre, protejand industria nationala a autovehiculelor noi (decizia civila nr. 2421/08.10.2009 a Curtii de Apel Cluj [9]). 5. Mai mult, instantele supuse jurisdictiei teritoriale a Curtii de Apel Oradea au retinut ca, practic, prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. 6 din OUG nr. 50/2008 si clasificarea din punct de vedere al poluarii, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la inmatricularea unui autoturism in Romania, reprezentand, in fapt, o taxa similara taxei de prima inmatriculare stabilite prin art. 214 alin. (1)-(3) din Codul fiscal [10], singura diferenta fiind denumirea, modificata din taxa de prima inmatriculare in taxa de mediu, situatie care este incompatibila cu prevederile art. 90 din TCE (actualmente art. 110 din TUE). S-a retinut de catre instantele de judecata si faptul ca un sistem de taxare, pentru a fi compatibil cu art. 90 din TCE (actualmente art. 110 din TUE), trebuie sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decat produsele similare nationale si sa evite astfel producerea oricaror efecte discriminatorii, aspecte pe care prevederile OUG nr. 50/2003 le incalca, acest act normativ avand efecte protectioniste asupra industriei auto nationale (decizia nr. 560/CA/05.11.2009 a Curtii de Apel Oradea [11]). 6. De asemenea, instantele din jurisdictia teritoriala a Curtii de Apel Galati, prin hotararile pronuntate, au retinut ca prevederile OUG nr. 50/2008 sunt contrare art. 90 din TCE (actualmente art. 110 din TUE), fiind destinate sa diminueze introducerea in tara a unor autoturisme deja inmatriculate intr-un alt stat membru, solutie inadmisibila, intrucat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze consumul produselor importate, infuentand astfel decizia consumatorilor. Mai mult, aceste instante considera ca OUG nr. 218/2008, prin discriminarea pe care o creaza in functie de capacitatea cilindrica a autoturismului, influenteaza in mod evident alegerea cumparatorilor, acestia fiind directionati fie spre un autoturism nou, fie spre unul deja inmatriculat in Romania, modalitate prin care se protejeaza industria interna, aspect ce rezulta din preambulul OUG nr. 208/2008 [12] si OUG nr. 218/2008 (sentinta civila nr. 1004/07.10.2009 a Tribunalului Galati [13]). 7. In ceea ce priveste instantele apartinand jurisdictiei teritoriale a Curtii de Apel Constanta, acestea au retinut prin hotararile judecatoresti pronuntate faptul ca dispozitiile

OUG nr. 50/2008, cu modificarile ulterioare, au un caracter nelegal, fiind in vadita contradictie cu prevederile art. 90 din TCE (actualmente art. 110 din TUE), cu jurisprudenta CJCE si cu dispozitiile Constitutiei Romaniei, intrucat sunt destinate sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE, favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania ori dupa aderarea Romaniei la UE. Acest lucru nu este admisibil atunci cand produsele sunt importate din alte tari membre ale UE, intrucat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, infuentand astfel alegerea consumatorilor (decizia civila nr. 480/CA/30.10.2009 a Curtii de Apel Constanta [14]). 8. In schimb, instantele din jurisdictia teritoriala a Curtii de Apel Brasov au apreciat ca dreptul comunitar, in stadiul sau actual, nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferentieri intre anumite produse, chiar daca este vorba despre produse similare in sensul art. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. 110 din TUE), pe baza unor criterii obiective, cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. Totusi, o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele insele compatibile cu cerintele tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare, directa sau indirecta, indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice forma de protectie a produselor nationale concurente. Totusi, o taxa de inmatriculare nu trebuie sa impovareze produsele provenind din alte state membre mai mult decat produsele nationale similare. Constatandu-se ca taxa achitata este nelegala, restituirea acesteia este justificata, intrucat reprezinta o plata nedatorata, cu atat mai mult cu cat judecatorul este obligat de art. 148 alin. (2) si (4) din Constitutie sa aplice prioritar normele dreptului comunitar (decizia nr. 100/R/02.02.2010 a Curtii de Apel Brasov [15], decizia nr. 185/02.03.2010 a Curtii de Apel Brasov [16]). 9. In concluzie, in prezent, la nivelul majoritatii curtilor de apel, practica instantelor de judecata, in ceea ce priveste solutionarea cererilor privind restituirea taxei de poluare achitate in temeiul prevederilor OUG nr. 50/2008 precum si a obligarii inmatricularii autovechiculelor fara plata acestei taxe, este constanta si unitara, instantele apreciind ca prevederile OUG nr. 50/2008 sunt nelegale, discriminatorii si contrare prevederilor art. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. 110 din TUE), ca urmare a enuntarii principiului aplicarii directe a reglementarii comunitare, potrivit art. 148 din Constitutia Romaniei. Ca urmare, instantele au procedat la inlaturarea aplicabilitatii prevederilor OUG nr. 50/2008 prin aplicarea prevederilor prioritare ale art. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. 110 din TUE), avand in vedere si jurisprudenta Curtii de Justitie Europene la care fac referire acestea, in cuprinsul solutiilor pronuntate. [1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008

[2] In continuare TCE [3] In continuare TUE [4] Decizia nr. 236/R/18.02.2010 a Curtii de Apel Targu Mures [5] Sentinta nr. 762/02.12.2009 a Tribunalului Mures [6] Nepublicate [7] Nepublicata [8] OUG nr. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008 [9] Nepublicata [10] Adoptat prin Legea nr. 571/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003 [11] Nepublicata [12] OUG nr. 208/2008 pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008, si abrogata prin OUG nr. 218/2008 [13] Sentinta civila nr. 1004/07.10.2009 a Tribunalului Galati [14] Nepublicata [15] Decizia nr. 100/R/02.02.2010 a Curtii de Apel Brasov [16] Nepublicata Daniel SALCUDEAN Tribunalul Mures. Inmatriculare fara plata taxa de prima inmatriculare 9 May 2010 - Juridice.ro Dosar nr. 1573/102/2009 Numr n format vechi 3710/2009 4003 citiri

Operator de date cu caracter personal nregistrat sub nr. 2991 ROMNIA TRIBUNALUL MURE SECIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV I FISCAL Sentina nr. 762 edina public din 2 decembrie 2009 Completul compus din: PREEDINTE Mria Ristache Grefier Mria Gobot Pe rol fiind judecarea aciunii n contencios administrativ i fiscal formulat de reclamantul SZANTO SAMU KAROLY, n contradictoriu cu prta Instituia Prefectului Mure Serviciul Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere i nmatriculare a Vehiculelor. La apelul nominal fcut n edina public se constat lipsa prilor. Procedura de citare este legal ndeplinit. S-a fcut referatul cauzei dup care: Se constat c n data de 30.11.2009, prin registratura instanei s-a depus la dosar cererea de nmatriculare a autovehiculului. Se constat c n data de 02.12.2009, prin registratura instanei s-au depus la dosar concluzii scrise, din partea reclamantului, la care s-a anexat practic judiciara. Fa de actele i lucrrile dosarului, avnd n vedere solicitarea prilor de judecare a cauzei n lips, conform art. 242 alin 2 Cod procedur civil, instana reine cauza n pronunare. TRIBUNALUL Prin cererea de chemare n judecat nregistrat la aceast instan la data de 8 iulie 2009, reclamantul Szanto Samu Karoly a solicitat n contradictoriu cu prta Instituia Prefectului Mure, Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere i nmatriculare a Vehiculelor, ca prin hotrrea ce se va pronuna s fie obligata prta la

nmatricularea definitiv fr plata taxei speciale de prim nmatriculare a autoturismului marca Renault, tip JL/JLECJTrafic cu nr. de identificare VF1JLDCA65V2400000. In motivare s-a artat c reclamantul a solicitat nmatricularea autoturismului la ghieul nmatriculri auto, fiind refuzat, dei s-a invocat nelegalitatea acestei taxe, motiv pentru care a formulat plngere prealabil. A fost invocat n acest sens art. 148 alin. 2 din Constituia Romniei i s-au citat normele comunitare: art. 25 CE prevede c Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import, art. 28 CE prevede c: ntre statele membre sunt interzise restriciile cantitative la import, precum i orice msuri cu efect echivalent, iar potrivit art. 90 CE Nici un stat nu aplic, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natur mai mari dect cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naionale similare. Reclamantul a invocat i art. 90, din care rezult c nici un stat membru nu aplic produselor altor state membre impozite interne de natur s protejeze indirect alte sectoare de producie, fiind artat c noiunea de tax cu efect echivalent a rezultat dintr-o jurispruden i s-a constatat c orice tax pecuniar impus unilateral asupra mrfurilor n temeiul faptului c trec frontiera, oricare ar fi denumirea i modul de aplicare ale acesteia, i care reprezint o tax special de inmatriculare, constituie o tax cu efect echivalent n sensul articolelor 23 CE i 25 CE. A afirmat reclamantul c sistemul de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art. 90 CE dect daca este organizat astfel nct s exclud orice posibilitate ca produsele importate s fie supuse unor taxe mai mari dect produsele similare naionale i prin urmare s nu produc efecte discriminatorii. In drept, au fost invocate disp. art. 16 i art. 148 alin. 2 din Constituia Romniei, art. 25, art. 28, art. 90 al Tratatului CE. S-au depus n probaiune: plngerea prealabil, rspunsul la aceasta, cartea de identitate a autovehiculului, contract de vnzare cumprare tradus, cerere de nmatriculare, practica judiciar. Prta a formulat ntmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondat i nentemeiat, ntruct refuzul de a nmatricula autoturismul menionat este justificat, ct vreme reclamantul nu a fcut dovada achitrii taxei speciale de prim nmatriculare i nu beneficiaz de scutire n acest sens, precum i c nu ne aflm n prezena unei taxe vamale de import sau export i nici cu caracter echivalent, chiar Curtea European de Justiie a afirmat deseori c statele membre pot impune taxe de nmatriculare asupra autovehiculelor second hand importate. Prta a susinut c OUG nr. 50/2008 a fost adoptat n scopul asigurrii proteciei mediului prin realizarea unor programe i proiecte de mbuntire a calitii aerului i a inut cont de necesitatea adoptrii de msuri pentru a asigura respectarea normelor de

drept comunitar. Actul normativ menionat se susine c stabilete cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare n condiiile n care nu s-a constatat neconstituionalitatea art. 2 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, iar justificrile de nelegalitate ntemeiate pe legislaia european exced cadrului legal actual. S-a mai afirmat ca aceast tax nu are caracterul unei taxe vamale de import sau taxe cu efect echivalent, c nu sunt protejate anumite sectoare de activitate de producie intern, dar i c Prefectul este garantul respectrii legii la nivel local. In drept, ntmpinarea s-a ntemeiat pe art. 3 alin. 2 i art. 9 din OUG nr. 50/2008. Reclamantul a formulat concluzii scrise, reiternd susinerile din cererea de chemare n judecat i a depus practica judiciar. Analiznd actele i lucrrile dosarului, instana constat urmtoarea situaie de fapt: Reclamantul a achiziionat din Spania autoturismul marca Renault, tip JL/JLEC/Trafic cu nr. de identificare VF1JLDCA65V2400000, iar solicitarea nmatriculrii acestuia a fost respins i la 29.06.2009 i s-a rspuns la plngerea prealabil formulat, n sensul c nu se ncadreaz n categoria de persoane exceptate de la plata taxei de poluare, precum i c motivele de nelegalitate ale acestei taxe i de neconstituionalitate exced cadrului legal actual. In raport de situaia de fapt, se constat c cererea de chemare n judecat este ntemeiat, pentru urmtoarele considerente : Prta nu a procedat la nmatricularea fr taxa de poluare a autoturismului cumprat de reclamant din Spania, rspunznd c aceasta este datorat. Taxa de poluare a fost introdus prin OUG nr. 50/2008, care a suferit modificri prin OUG nr. 108/2008, OUG nr. 208/2008 i OUG nr. 7/2009 aceast form fiind n vigoare la data la care reclamantul s-a adresat prtei cu cererea de nmatriculare. In preambulul acestui act normativ sunt expuse considerentele pentru care s-a adoptat i anume, avnd n vedere concluziile analizei gradului de adncire a crizei financiare i economice n luna octombrie, care relev o scdere important a pieelor auto i a produciei industriei furnizoare, precum i msurile de susinere a sectorului de automobile, afectat de criza financiar internaional, faptul ca Guvernul Romniei se preocup de luarea msurilor care s asigure pstrarea locurilor de munc n economia romneasc, iar la un loc de munc n industria constructoare sunt 4 locuri de munc n industria furnizoare, innd cont de faptul c toate aceste elemente constituie situaii extraordinare a cror reglementare nu poate fi amnat i totodat avnd n vedere c aceste elemente vizeaz interesul public i constituie situaii de urgen i extraordinare, a cror reglementare nu poate fi amnat.

Din modul de reglementare, respectiv c autovehiculelor Ml cu norma de poluare Euro 4 a cror capacitate cilindrica nu depete 2.000 cmc, precum si tuturor autovehiculelor NI cu norma de poluare Euro 4, nmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si care se nmatriculeaz in Romnia, li se aplica taxele prevzute in anexele nr. 1 si 2, reiese c este vorba despre o tax special. Aadar, se creeaz o diferena de tratament fiscal intre mainile noi si cele vechi, nmatriculate in Romnia dup intrarea in vigoare a OUG nr. 50/2008. Din analiza dispoziiilor OUG nr. 50/2008, cu modificrile ulterioare, rezult c pentru un autoturism produs in Romnia sau n alte state membre UE nu se percepe la o nou nmatriculare taxa de poluare, dac a fost anterior nmatriculat tot in Romnia. Dar se percepe aceast tax de poluare la autoturismul produs in tar sau in alt stat membru UE, daca este nmatriculat pentru prima dat n Romnia. O astfel de reglementare a taxei pe poluare diminueaz sau este destinat s diminueze introducerea in Romnia a unor autoturisme second-hand deja nmatriculate intr-un alt stat membru, fiind evident c din punct de vedere fiscal, cumprtorii sunt favorizai dac achiziioneaz autovehicule second-hand deja nmatriculate in Romnia. Prin adoptarea OUG nr. 218/2008, intenia legiuitorului de a influena alegerea consumatorilor a devenit mai evident, deoarece a fost nlturata taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrica mai mica de 2.000 cm3 n Romnia sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici, care se nmatriculeaz pentru prima data in Romnia in perioada 15.12.2008-31.12.2009 -, astfel nct consumatorii sunt direcionai fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja nmatriculat in Romnia. Pentru realizarea obiectivelor Comunitii, care constituie o singur zon economic, o pia comun n cadrul creia comerul se poate dezvolta liber, Tratatul CE a consacrat principiul liberei circulaii a mrfurilor, ceea ce presupune c mrfurile pot fi transportate fr impedimente n interiorul comunitii i toate obstacolele ce stau n calea acestui demers trebuie eliminate. In acest sens, art. 90 din Tratatul CE interzice impunerea, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplic produselor naionale similare precum i taxele interne de natur s protejeze indirect alte produse. Articolul vizeaz s asigure libera circulaie a mrfurilor ntre statele membre, n condiii concureniale normale, prin eliminarea tuturor formelor de protecie putnd rezulta din aplicarea de impozitri interne discriminatorii produselor originare din alte state membre. Chiar dac taxa de poluare nu reprezint o tax vamal direct, fa de caracterul su special i aplicabilitatea discriminatorie ntre autoturismele second-hand deja nmatriculate n Romnia i cele cu provenien din alte state, este evident caracterul su de echivalent al unei taxe vamale.

In consecina, instana apreciaz ca taxa de poluare reprezint un obstacol n calea liberei circulaii a mrfurilor n cadrul Comunitii, iar reglementarea acesteia nu poate fi justificat prin satisfacerea unor cerine obligatorii ale interesului public. Trebuie avut n vedere de asemenea c Tratatul CE a creat o noua ordine juridic n dreptul internaional (denumit astfel de Curtea European de Justiie n cazul Van Gend en Loos, 1963), caracterizat prin faptul c are efect direct i se bucur de supremaie (prioritate) n raport cu ordinea juridic intern. Aceste principii au fost consacrate i de art. 148 alin. 2 din Constituia Romniei, potrivit crora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faa de dispoziiile contrare din legile interne. In ceea ce privete aprrile prtei privitoare la faptul c OUG nr. 50/2008 nu a fost declarat neconstituional i prin urmare trebuie aplicat, acestea nu sunt relevante ntruct analiza incompatibilitii unei norme interne cu prevederile legale comunitare are prioritate, conform jurisprudenei CEJ n cauza Simmenthal II. Instana comunitar a statuat ca msurile naionale ulterioare normelor de drept comunitar relevante, care intr n conflict cu acestea, trebuie s fie considerare inaplicabile, fr a mai atepta nlturarea lor printr-o declaraie de neconstituionalitate. Deci aceste aprri nu pot fi primite, n sensul c invocarea dispoziiilor legislaiei romane nu sunt ntemeiate, refuzul acesteia de nmatriculare a autoturismului nefiind justificat, ct vreme se solicita achitarea unei taxe care restricioneaz libera circulaie a mrfurilor din ri membre ale Uniunii Europene in Romnia, n acest fel fiind afectat piaa comunitar. In consecin, ntruct potrivit art. 148 alin. 2 din Constituia Romniei tratatele constitutive ale uniunii Europene se aplic pnontar fa de dispoziiile contrare din legile interne, iar art. 90 din tratatul UE interzice restricionarea liberei circulaii a mrfurilor, aciunea fiind ntemeiat, se va dispune admiterea acesteia i va fi obligat prta s nmatriculeze autoturismul marca Renault, tip JL/JLEG/Trafic cu nr. de identificare VF1JLDCA65V2400000, cumprat din Spania de reclamant, n mod definitiv i fr plata taxei de poluare. Cererea de obligare a prtei la plata cheltuielilor de judecat onorariul de avocat va fi respins, deoarece nu este dovedit efectuarea acestor cheltuieli, fiind depus doar factura, dar nu i o chitan care sa ateste plata sumei de 1000 lei. PENTRU ACESTE MOTIVE, N NUMELE LEGII HOTRTE Admite cererea de chemare n judecat formulat de reclamantul Szanto Samu Karoly cu domiciliul ales n Tg. Mure, str. Bolyai, nr. 9, cam. 7, n contradictoriu cu prta

Instituia Prefectului Mure Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere i nmatriculare Vehicule cu sediul n Tg. Mure, str. Clrailor, nr. 26-28, jud. Mure. Oblig prta la nmatricularea definitiv a autoturismul marca Renault, tip JL/JLEC/Trafic cu nr. de identificare VF1JLDCA65V2400000, fr plata taxei de poluare. Respinge cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecat. Cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare. Pronunat n sedin public azi 2 Decembrie 2009. Preedinte, Mria Ristache/ , /*& Grefier, Mria Ciobot Tehnored. 29.01.2010/CDG/4 ex.

J Curtea de Apel Brasov. Anulare act de control taxe si impozite 9 May 2010 - Juridice.ro Dosar Nr. 1512/119/2009 ROMNIA CURTEA DE APEL BRAOV Secia de Contencios Administrativ i Fiscal Decizia nr. 100/R edina public din 2 februarie 2010 PREEDINTE Mirena Radu judector Marcela Coma judector Silviu Gabriel Barbu judector Raluca Popa grefier Pe rol fiind soluionarea recursului declarat de prta Administraia Finanelor Publice a Municipiului Sf. Gheorghe mpotriva Sentinei civile nr. 984/29.10.2009 pronunat de 2041 citiri

Tribunalul Covasna n dosarul nr. 1512/119/2009, avnd ca obiect anulare act de control taxe i impozite. La apelul nominal tcut n edin public se prezint avocat Claudiu Bta pentru intimata reclamant SC Zsancar SRL, lips fiind recurenta prt Administraia Finanelor Publice a Municipiului Sf. Gheorghe i intimata prt Direcia General a Finanelor Publice a judeului Covasna. Procedura ndeplinit. S-a fcut referatul cauzei, dup care: Instana constat c recursul este declarat n termen legal i scutit de la plata taxei judiciare de timbru i timbru judiciar De asemenea, se constat c s-a solicitat judecarea recursurilor i n lipsa, n conformitate cu dispoziiile art. 242 alin. 2 Cod procedur civil. Avocat Claudiu Bta depune la dosar mputernicire avocaial i concluzii scrise, nvedernd instanei c nu mai are alte cereri de formulat. Nemaifiind alte cereri de formulat i alte probe de administrat, instana, n baza art. 150 coroborat cu art. 316 Cod procedur civil, nchide dezbaterile i acord cuvntul asupra recursului. Avocat Claudiu Bta solicit respingerea recursului, meninerea hotrrii instanei de fond ca fiind temeinic i legal pentru motivele artate n concluzii scrise, cu cheltuieli de judecat. CURTEA: Asupra recursului de fa: Constat c prin sentina civil nr. 984/29.10.2009 pronunat de Tribunalul Covasna s-au dispus urmtoarele: s-a admis excepia privind lipsa calitii procesuale pasive a prtei Direcia General a Finanelor Publice Covasna i n consecin s-a respins aciunea formulat de reclamanta SC ZSANCAR SRL Sf. Gheorghe fa de aceast prt ca fiind fcut mpotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv. S-a admis aciunea formulat de reclamanta SC ZSANCAR SRL Sf. Gheorghe mpotriva prtei Administraia Finanelor Publice Sf. Gheorghe i, n consecin: A fost obligat prta s restituie reclamantei sumele de: 5.971 lei achitat cu chitana seria TS2B nr. 0886794 din 25.01.2008, 2.906 lei achitat cu chitana seria TS2A nr. 9949123 din 24.09.2007, 1.793 lei achitat cu ordinul de plat nr. 37/28.05.2007, 2.830 lei achitat cu chitana seria TS2A nr. 9915649 din 07.09.2007, 5.379 lei achitat cu ordinul de plat nr. 29/22.04.2008, 12.101 lei achitat cu ordinul de plat nr.

15/19.02.2007, 6.286 lei achitat cu ordinul de plat nr. 32/08.05.2007, 1.146 lei achitat cu ordinul de plat nr. 29/12.06.2008, 3.483 lei achitat cu ordinul de plat nr. 30/05.05.2008 reprezentnd taxa special pentru prima nmatriculare, cu dobnda legal calculat, potrivit art. 124 din OG nr. 92/2003, de Ia data ncasrii i pn la restituirea integral. A fost obligat prta s plteasc reclamantei 2.039,30 lei cheltuieli de judecat. Pentru a pronuna aceast hotrre, instana de fond a reinut urmtoarele: Asupra excepiei privind lipsa calitii procesuale pasive a prtei DGFP Covasna, instana de fond a constatat ca aciunea reclamantului poart asupra preteniei de restituire a taxelor de prim nmatriculare achitate la Trezoreria municipiului Sf. Gheorghe din cadrul Administraiei Finanelor Publice Sf. Gheorghe, administraie care, dei funcioneaz n cadrul Direciei Generale a Finanelor Publice a judeului Covasna, este persoan juridic, deci poate sta i singur n judecat. Contestaia formulat de reclamant mpotriva adresei de refuz i ndreptat ctre DGFP Covasna este inutil de vreme ce actul atacat nu are caracterul de act administrativ de natur a da natere, a modifica ori stinge raporturi juridice, n sensul dat de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, ci reprezint o simpl adres de coresponden a prtei, cu caracter informativ, prin care s-a rspuns cererii reclamantei de restituire a taxelor. Ca urmare, n raportul juridic dedus judecii, Direcia General a Finanelor Publice Covasna nu este parte, astfel excepia invocat a fost admis, iar cererea introductiv a fost respins fa de prta DGFP Covasna ca fiind fcut mpotriva unei persoane far calitate procesual pasiv. Pe fondul cauzei, instana de fond a reinut urmtoarele: Reclamanta a solicitat n luna aprilie 2009 restituirea taxelor de prim nmatriculare achitate cu chitanele i ordinele de plat artate mai sus, taxe la plata crora a fost obligat pentru nmatricularea n Romnia a autovehiculelor descrise mai sus. Prta AFP Sf. Gheorghe, prin adresa nr. 16286/16.06.2009 (f. 23) i comunic refuzul de restituire invocnd prevederile OUG nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Instana de fond a constatat c cererea de chemare n judecat este ntemeiat i a fost admis ca atare, pentru considerentele ce urmeaz: Taxa de prim nmatriculare achitat de reclamant s-a perceput de ctre organul fiscal n baza prevederilor art. 2141 Cod fiscal. Practica instanelor de judecat a stabilit c dispoziiile art. 2141-2143 din Codul fiscal ncalc dispoziiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene, ntruct taxa

n discuie era perceput doar pentru autoturismele achiziionate din statele comunitare i nmatriculate pentru prima dat n Romnia, nu i pentru cele deja nmatriculate n Romnia. Faptul c taxa de prim nmatriculare era perceput nelegal este confirmat de mprejurarea c prin OUG nr. 50/2008 aceast tax a fost abrogat ncepnd cu data de 1 iulie 2008, fiind nlocuit cu taxa pe poluare pentru autovehicule. Prin normele de aplicare, aprobate prin HG nr. 686/2008, se instituie o procedur de restituite a diferenei dintre taxa de prim nmatriculare achitat n perioada 1 ianuarie 2007 30 iunie 2008 i noua tax de poluare. ns instana de fond a apreciat c dispoziiile OUG nr. 50/2008 nu sunt incidente n spe pentru motivele urmtoare: Taxa special ce face obiceiul prezentei cauze a fost ncasat n baza legislaiei fiscale interne n vigoare anterior dalei de 1 iulie 2008 i care a fost apreciat ca fiind contrar normelor comunitare. Intr-o alare ipotez, se aplic principiul conform cruia cnd un stat membru a impus sau aprobat o tax contrar dreptului comunitar este obligat s restituie taxa perceput prin nclcarea acestuia. Din aceasta perspectiva reclamanta are dreptul Ia restituirea integral a taxei speciale ncasate n temeiul unor dispoziii legale contrare normelor comunitare. In astfel de situaii Curtea de Justiie Europeana a decis c statele membre trebuie s asigure rambursarea taxelor colectate cu nclcarea prevederilor art 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guverneaz autonomia procedural i mbogirea fr just cauz. Totodat, a mai decis c n astfel de cauze pot f pltite i daune pentru pierderile suferite (a se vedea: CJC, cazul nv. 68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et aeciscs precum i cauza conexat m. C- 290/05 i C-333/05 Ndasdi i Nemeth parag. 61-70). In acest context, nu se poate reine justificat c statul romn are un temei legal de reinere a unei pri din taxa ncasat ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze n parte cu o alt tax perceput n temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal n baza cruia s-a ncasat nelegal taxa special . Instana de fond a mai reinut c noua tax instituit de OUG nr. 50/2008 este stabilit pe alte principii dect taxa special anterioar, are alt mod de calcul i alt destinaie. Aa fiind, instana de fond a apreciat c nu este posibil respingerea aciunii reclamantei, meninnd ca legal taxa speciala ncasat sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenei i efectelor produse de OUG nr. 50/2008. A admite aceast tez ar nsemna ea soluia dat aciunii reclamantului s nu fie integral i eficace.

Nu n ultimul rnd, instana de fond a reinut c restituirea doar a diferenei ntre taxa special ncasat anterior pe baza unei norme legale abrogat la 1 iulie 2008 i taxa de poluare ce urmeaz a se percepe n temeiul actului normativ aplicabil dup aceast dat pune problema aplicrii noului act normativ i pentru trecut, respectiv taxa special ncasat ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactiv a unui alt act normativ inactiv la data naterii i consumrii raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident, contravine principiului neretroactivitaii legii consacrat prin art. 15 alin. 1 din Constituie. Din aceast perspectiv, aplicarea OUG nr. 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului. Avnd in vedere aceste considerente, instana de fond a reinut ca reclamanta a achitat o tax de nmatriculare nelegal, deci nedatorat, ca urmare, n temeiul art. 18 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 554/2004, va admite cererea de chemare n judecat faa de prta Administraia Finanelor Publice Sf. Gheorghe i va recunoate prii dreptul de a obine restituirea integral a sumei achitate cu respectivul titlu. Pentru acoperirea prejudiciului cauzat reclamantei prin imposibilitatea folosirii sumelor achitate, instana de fond a obligat prta la plata dobnzii legale aferente debitului, dobnd prevzut de art. 124 Cod proc. fiscal, n spea fiind vorba de un raport juridic fiscal. Dobnda va fi calculat de Ia data plii fiecrei taxe i pn la restituirea efectiv. In temeiul art. 274 Cod procedur civil, cum prta a czut n pretenii, instana de fond a obligat-o la plata ctre reclamant a cheltuielilor de judecat reprezentnd onorariu avocat, tax de timbru i timbru judiciar. ns n ce privete cuantumul onorarului avocaial solicitat de 4.000 lei, instana de fond a constatat ca acesta este nepotrivit de mare n raport de gradul redus de complexitate a pricinii, tiut fiind c instanele judectoreti s-au pronunat n mod constant n sensul admiterii unor cereri de chemare n judecat avnd acelai obiect, ct i n raport de efortul depus de avocat. Aadar, n temeiul art. 274 alin. (3) Cod procedur civil, instana de fond a redus la 2.000 lei onorariul avocaial la care a fost obligat prta. mpotriva acestei sentine a declarat recurs prta Administraia Finanelor Publice a mun. Sfntul Gheorghe, solicitnd admiterea recursului i modificarea sentinei atacate n sensul respingerii aciunii formulate de reclamanta SC ZSANCAR SRL. n dezvoltarea motivelor de recurs, prta arat, n esen, c instana de fond n mod greit a admis aciunea reclamantei, deoarece nu s-a pronunat pe excepia inadmisibilitii aciunii invocat de organul fiscal prt la fond, n sensul c reclamanta nu a indicat actul administrativ fiscal prin care i-a fost vtmat un drept sau interes legitim recunoscut de lege. Astfel, recurenta prt arat c, la solicitarea intimatei reclamante s i restituie taxa de prim nmatriculare achitat pentru mai multe autoturisme second-hand importate, n sum total de 41.865 lei, i-a rspuns societii reclamante c nu exist o baz legal pentru neplata taxei de prim nmatriculare.

De asemenea, recurenta prt arat c, ncepnd cu data de 01.07.2008 a intrat n vigoare OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ care stabilete c achitarea taxei are n continuare caracter imperativ, astfel c nu poate fi reinut culpa procesual a prtei pentru a obliga organul fiscal prt la plata cheltuielilor de judecat i nici la plata dobnzii legale. OUG nr. 50/2008 stabilete cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule i instituie procedura de restituire a diferenei de cuantum rezultat din aplicarea acestei noi prevederi legale. Recurenta prt contest aplicabilitatea dispoziiilor art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunitilor Europene, motivnd c aceste dispoziii vizeaz n realitate numai introducerea unor limitri ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari dect pentru produsele interne, astfel nct perceperea taxei de prim nmatriculare n Romnia nu este contrar dispoziiilor comunitare, ca principiu general, legislaia comunitar lsnd autoritilor naionale competena n ceea ce privete alegerea formei i a mijloacelor prin care s pun n practic normele comunitare. n concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta intimat solicit respingerea recursului declarat de prt i meninerea soluiei pronunate pe fondul cauzei de ctre Tribunalul Covasna, cu cheltuieli de judecat n recurs. n esen, intimata reclamant arat c n mod corect instana de fond a aplicat prevederile comunitare, deoarece art. 148 alin. 2 din Constituia Romniei oblig judectorul naional s aplice direct normele comunitare atunci cnd normele juridice interne contravin celor comunitare, exemplificnd cu jurispruden a CJCE. Analiznd actele i lucrrile dosarului, sentina atacat raportat la motivele de recurs invocate i la dispoziiile art. 304 ind. 1 Cod pr. civ., Curtea apreciaz recursul prtei Administraia Finanelor Publice Covasna ca fiind n parte fondat, anume cu privire la data de la care se cuvine a fi acordat dobnda legal societii intimate reclamante. Astfel, reclamanta SC ZSANCAR SRL a solicitat restituirea sumei totale de 41865 lei achitat la Administraia Finanelor Publice Sfantul Gheorghe cu titlul de tax special de prim nmatriculare pentru nmatricularea mai multor autoturisme second-hand achiziionate din state membre ale Uniunii Europene. Suma ncasat a fost vrsat la bugetul de stat, iar restituirea sumei a fost cerut de reclamant de la prta Administraia Finanelor Publice Stantul Gheorghe, refuzul prtei constituind un refuz nejustificat ce poate fi cenzurat de instana de contencios administrativ, atrgnd astfel competena instanelor de contencios administrativ. n privina inadmisibilitii aciunii, instana de recurs constat c, din moment ce n cauz se ridic problema aplicrii directe a dreptului comunitar n conformitate cu art. 148 alin. 2 din Constituie, parcurgerea anumitor reguli de procedur administrativ din dreptul intern nu mai are relevan n soluionarea cauzei, instana avnd de soluionat numai fondul cauzei prin raportare la normele comunitare incidente n cauz. ntr-o jurispruden constant, Curtea constat c plata sumei de bani constnd n taxa de prim nmatriculare este o operaiune prealabil nmatriculrii. n cauz nu s-a pus n

discuie nmatricularea autovehiculului, nmatriculare care s-a realizat, ci compatibilitatea perceperii taxei pentru prima nmatriculare cu prevederile comunitare i dispoziiile constituionale interne care stabilesc regimul juridic i fora juridic a normelor comunitare pentru dreptul intern, anume cu prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul instituind Comunitatea European i art. 148 din Constituia Romniei. n mod corect, instana de fond a constatat c taxa de prim nmatriculare perceput reclamantului este n contradicie cu dreptul comunitar, anume cu prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul instituind Comunitatea European, astfel c n mod corect instana de fond a dispus obligarea prtei la restituirea acestei taxe, dispoziiile art. 148 din Constituia Romniei oblignd la aplicarea direct a normelor comunitare n cazul n care norma juridic intern contravine normei comunitare. Prin instituirea acestei taxe s-a creat o situaie discriminatorie ntre persoanele care i achiziioneaz autoturisme rulate aduse din import i persoanele care i achiziioneaz autoturisme rulate din Romnia, n sensul c acetia din urm sunt scutii de plata acestei taxe, beneficiind astfel de o situaie avantajoas. Aceast tax, stabilit de art. 2141 din Codul fiscal este perceput doar n cazul nmatriculrii n Romnia, dup 01.01.2007, a unui autovehicul care a fost anterior nmatriculat n alt stat membru al Uniunii Europene dect Romnia, nu i pentru un autovehicul care a fost deja nmatriculat n Romnia, indiferent de nivelul de poluare. Prevederile cuprinse n OUG nr. 50/2008, care reformuleaza conceptul de tax de prim nmatriculare n cel de tax de poluare, sunt la rndul lor criticabile, ct vreme i acestea menin obligaia de plat a unei taxe cu ocazia primei nmatriculri a autoturismelor second-hand de import din state UE, spre deosebire de autoturismele second-hand aflate deja pe piaa intern, care nu sunt taxate n cazul schimbrii proprietarului cu acelai regim de impozitare, mprejurare care creeaz o discriminare de natur a nclca prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul de instituire a Uniunii Europene. Curtea a constatat c, n aceste mprejurri, cu referire la ambele acte normative de instituire a taxelor privind prima nmatriculare a autoturismelor importate din state UE, nu se aplic n mod uniform i nediscriminator principiul poluatorul pltete i nici nu se respect prevederile art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea European. n acest sens s-a pronunat i Curtea de Justiie a Comunitilor Europene n cauzele reunite C-290/05 i C 333/2005, n cauzele reunite C-290/05 i C-333/05, kos Ndasdi c. Vam-es Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksga, respectiv Hona Nemeth c. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksga. Curtea European de Justiie a artat c, n sistemul Tratatului instituind Comunitatea European, art. 90 suplimenteaz dispoziiile referitoare la abolirea taxelor vamale i a msurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulaie a mrfurilor ntre statele membre n condiii normale de concuren, prin eliminarea oricror forme de protecie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaz produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 i C41/05, Air Liquide Industries Belgium).

n ceea ce privete impozitarea autoturismelor second-hand importate, Curtea de Justiie a Comunitilor Europene a apreciat de asemenea c art. 90 caut s asigure completa neutralitate a impozitrii interne sub raportul concurenei ntre produsele care se afl deja pe piaa naional i produsele importate (cauza C-387/01,Weigel). Conform unei jurisprudene bine stabilite, art. 90 par. 1 este nclcat atunci cnd taxa aplicat produselor importate i taxa aplicat produselor naionale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar dac numai n anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare n cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel). Totui, chiar dac nu sunt ndeplinite condiiile pentru existena unei asemenea discriminri, impozitarea poate fi discriminatorie n mod indirect, datorit efectelor pe care le produce. In scopul de a asigura neutralitatea impozitrii interne prin respectarea regulilor de concuren ntre autoturismele uzate aflate deja pe piaa naional i autoturismele similare importate, este necesar s fie comparate efectele taxei de nmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru dect statul de referin (de exemplu taxa introdus de Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei de nmatriculare care afecteaz vehiculele similare nmatriculate deja n acel stat i crora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicat aceast tax. O comparaie cu autoturismele second-hand plasate n circulaie n ar nainte de intrarea n vigoare a legii privind taxele de nmatriculare nu este relevant. Scopul art. 90 nu este acela de a mpiedica statele membre s introduc noi impozite sau s schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente. Ct privete criteriile care pot fi folosite pentru determinarea unei taxe, Curtea a observat c, n stadiul su actual, dreptul comunitar nu restrnge libertatea fiecrui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferenieri ntre anumite produse, chiar dac este vorba de produse similare n sensul art. 90 par. 1 din Tratatul instituind Comunitatea European pe baza unor criterii obiective, cum ar fi proveniena materiilor prime folosite sau procesul de producie aplicat. Totui, o asemenea difereniere este compatibil cu dreptul comunitar numai dac urmrete obiective care sunt ele nsele compatibile cu cerinele Tratatului i ale legislaiei comunitare secundare i dac regulile n cauz sunt de natur s evite orice form de discriminare, direct sau indirect, ndreptat mpotriva importurilor din alte state membre sau orice alt form de protecie a produselor naionale concurente (cauza Outokumpu). n contextul sistemului taxelor de nmatriculare, criterii precum tipul motorului, capacitatea cilindric i clasificarea fundamentat pe motive de protecie a mediului reprezint criterii obiective. Prin urmare ele pot fi folosite ntr-un asemenea sistem. Pe de alt parte, nici nu exist vreo cerin ca valoarea taxei s fie legat de preul autoturismului. Totui, o tax de nmatriculare nu trebuie s mpovreze produsele provenind din alte state membre mai mult dect produsele naionale similare. Constatndu-se c taxa achitat este nelegal, n mod corect s-a dispus restituirea ei, aceasta fiind o plat

nedatorat, cu att mai mult cu ct judectorul fondului este obligat de art. 148 alin. 2 i 4 din Constituie s aplice prioritar normele de drept comunitar. n privina noilor acte normative care reglementeaz cadrul juridic pentru restituirea taxei speciale de prim nmatriculare ctre persoanele care au achitat-o n perioada 1 ianuarie 2007 i pn n luna iunie 2008, instana constat pe de o parte c, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituie, legea dispune numai pentru viitor, astfel nct, prin coroborare cu dispoziiile art. 21 alin. 1 i 2 din Constituie, nu se poate restrnge accesul Ia justiie al unei persoane pentru situaii juridice nscute anterior legii noi, chiar dac aceast nou reglementare i ntinde efectele, prin coninutul su i prin modul de reglementare, i asupra acelor situaii juridice anterioare. Cu alte cuvinte, justitiabilii nu pot fi mpiedicai s i valorifice n justiie drepturile ori interesele legale pentru simplul motiv c exist o reglementare nou ce stabilete un alt regim juridic pentru starea de fapt contestat de acel destinatar al legii. O interpretare contrar ar conduce la ideea unui fine de neprimire n aceast materie, ceea ce este inadmisibil, ntruct ar nclca principiul constituional al accesului liber la justiie. n privina dobnzii legale acordate reclamantului, instana de recurs constat c instana de fond a stabilit corect temeiul general al acoperirii beneficiului nerealizat de societatea reclamant, ns nu a indicat corect perioada pentru care i se cuvine reclamantei intimate dobnda legal pentru suma reprezentnd taxa de prim nmatriculare. Astfel, dobnda legal se cuvine pentru fiecare tax de prim nmatriculare ce compune suma total de 41865 Iei ncepnd cu data de la care reclamanta intimat a solicitat organului fiscal restituirea taxei, anume data de 27 aprilie 2009. Pentru toate considerentele artate, Curtea n baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 i art. 304 indice 1 Cod procedur civil urmeaz s admit n parte recursul declarat de prt i s modifice dispoziiile din sentina civil atacat numai cu privire la dobnda legal, meninnd celelalte dispoziii ale sentinei atacate. Vznd prevederile art. 274 Cod procedur civil, soluia pronunat n recurs, precum i volumul de munc depus de avocatul intimatei reclamante n cauz, instana de recurs va respinge cererea intimatei reclamante de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecat n recurs. Pentru aceste motive In numele legii DECIDE: Admite n parte recursul declarat de recurenta prt Administraia Finanelor Publice a Municipiului Sfantul Gheorghe mpotriva Sentinei civile nr. 984/29.10.2009 pronunat de Tribunalul Covasna, pe care o modific n parte n sensul c dobnda legal pentru fiecare sum n parte va fi calculat ncepnd cu data de 27 aprilie 2009.

Menine restul dispoziiilor sentinei civile recurate. Fr cheltuieli de judecat. Irevocabil. Pronunat n edin public azi, 2 februarie 2010. Preedinte Mirena Radu Grefier Raluca Popa Red. S.G.B./2.03.2010 Dact. CC/9.03.2010 5 ex. Jud. Fond G. Ut Tribunalul Galati. Taxa pe poluare 9 May 2010 - Juridice.ro Dosar nr. 3055/121/2009 ROMNIA TRIBUNALUL GALAI SECIA COMERCIALA, MARITIMA SI FLUVIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SENTINA CIVILA NR. 1004 edina public din data de 07.10.2009 PREEDINTE SORINA MIHAELA LUCHIAN GREFIER ELENA LCRMIOARA LUPU La ordine fiind soluionarea aciunii n contencios administrativ formulata de reclamanta Bourdeanu Mihaela cu domiciliul procesual ales n Tg.Mures str. Bolyai nr. 9, ap. 7, jud. Mure n contradictoriu cu prta Instituia Prefectului Galai-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere l nmatriculri a Vehiculelor. La apelul nominal a rspuns pentru reclamanta av. Mitria Alina, n baza delegaiei depuse la dosar, lips fiind prta. 2111 citiri Judector Marcela Coma Judector Silviu Gabriel Barbu

Procedura completa. S-a fcut referatul cauzei, n sensul c reclamanta prin aprtor a depus prin fax la dosarul cauzei concluzii scrise i acte, dup care: Aprtorul reclamantei arat c aciunea a fost formulat i depusa de un coleg al sau, avocat la Tg. Mures. Precizeaz ca aciunea este formulata in contradictoriu cu Instituia Prefectului Galai. Nu mai are alte cereri de formulat. Nemaifiind alte cereri de formulat, Tribunalul constata cauza n stare de judecata i acorda cuvntul pe fondul cauzei. Aprtorul reclamantei solicita admiterea aciunii cu cheltuieli de judecata. Depune la dosar concluzii scrise i practica judiciara. TRIBUNALUL, Delibernd asupra cauzei de fata constata urmtoarele: Prin aciunea nregistrata pe rolul acestei instane la data de 03.06.2009 reclamanta Bourdeanu Mihaela a solicitat instanei obligarea paratei Instituia Prefectului Galai Serviciul nmatriculri Autovehicule la nmatricularea autoutilitarei achiziionate in Italia fr a fi obligata sa plteasc taxa de poluare. Reclamantul si-a motivat aciunea artnd c prevederile tratatelor constitutive ale UE au prioritate fata de dispoziiile contrare din legile interne, primele interzicnd expres taxele vamale la import sau la export ori taxele cu efect echivalent. Din aceasta perspectiva, dispoziiile OUG nr.b50/2008 sunt discriminatorii, deoarece instituirea taxei de poluare este perceputa numai pentru autoturismele care se renmatriculeaz in Romnia, fiind deja nmatriculate in alte state membre UE, in timp ce pentru mainile deja nmatriculate in tara nu se percepe o astfel de taxa. Nu pot fi admise asemenea deosebiri in funcie de locul primei nmatriculri a mainii, taxa nefiind in realitate destinata protejrii mediului. Taxa de poluare este de fapt vechea taxa de prima nmatriculare, ce nu face dect sa restricioneze liberul acces al cetenilor romani la achiziionarea de produse din Uniunea Europeana. Prta, legal citata, nu s-a prezentat in instana si nici nu a formulat ntmpinare. Analiznd si corobornd materialul probator de la dosarul cauzei, instana retine urmtoarele: Fa de nscrisurile depuse la dosar, instana reine c reclamanta a cumprat, potrivit contractului de vnzare-cumprare de la fila 10, autoturismul marca BMW, cu numr de identificare WBADP71020GS65091, de la numitul Timiras Ciprian. Conform

certificatului de nmatriculare de la fila 12, autoturismul a fost fabricat in anul 2000, fiind anterior nmatriculat in Italia. nmatricularea autoturismului proprietatea reclamantei in Romnia, dei prima la noi in tara, este in realitate a doua nmatriculare de la data intrrii acestuia in circulaie. Problema care se ridica in cauza este aceea de a stabili daca OUG nr. 50/2008 este compatibila cu prevederile legislaiei comunitare. Potrivit art. 4 lit. a din acest act normativ, obligaia de plata a taxei de poluare intervine odat cu prima nmatriculare a unui autovehicul in Romnia, fr nici o distincie dup cum acesta a fost produs in Romnia sau in afara acesteia ori daca acestea sunt noi sau second-hand. Rezulta, aadar, ca taxa este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima nmatriculare in Romnia, nu si pentru cele care au fost deja nmatriculate in Romnia si care sunt deja in circulaie. Din interpretarea teleologica a expunerii de motive a OUG nr.50/2008 rezulta ca, daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, consecina ar fi fost intrarea in Romnia a unui numr foarte mare de autovehicule second-hand mai vechi de 10 ani, achiziionate cu un pre foarte mic. In consecina, se urmrete in realitate ca principiul poluatorul pltete sa aib un alt efect imediat, respectiv acela al limitrii introducerii in tara a unor autoturisme second-hand, deja nmatriculate in alt stat membru al Uniunii Europene. Reglementrile ulterioare creeaz la rndul lor o diferena de tratament fiscal intre mainile noi si cele vechi nmatriculate in Romnia dup intrarea in vigoare a OUG nr. 50/2008. Astfel, OUG nr. 208/2008 prevede ca autovehiculele a cror capacitate cilindric nu depete 2.000 cmc i care se nmatriculeaz pentru prima dat n Romnia sau n alte state membre ale Uniunii Europene ncepnd cu data de 15 decembrie 2008 se excepteaz de la obligaia de plat a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilit potrivit prevederilor OUG nr. 50/2008. Aceste prevederi se aplic pn ia data de 31 decembrie 2009 inclusiv. OUG nr. 208/2008 a fost insa abrogata prin OUG nr. 218/2008. Potrivit art. lll, autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a cror capacitate cilindric nu depete 2.000 cmc, precum i toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se nmatriculeaz pentru prima dat n Romnia sau n alte state membre ale Uniunii Europene n perioada 15 decembrie 2008 31 decembrie 2009, inclusiv, se excepteaz de la obligaia de plat a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilit potrivit prevederilor OUG nr. 50/2008. Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a cror capacitate cilindric nu depete 2.000 cmc, precum i tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, nmatriculate pentru prima dat n afara Uniunii Europene i care se nmatriculeaz n Romnia, li se aplic taxele prevzute n anexele nr. 1 si 2. In privina reglementarilor comunitare in materie, instana retine ca, potrivit art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru nu aplic, direct sau

indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natur, mai mari dect cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naionale similare. Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulaie a mrfurilor, cu referire la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala consistenta produselor provenind din alte state membre, prin comparaie cu produsele interne. In temeiul dispoziiilor art. 148 din Constituie, in cauza sunt aplicabile direct normele comunitare, care au prioritate fata de dispoziiile contrare din legile interne. Aadar, instana va analiza compatibilitatea dreptului intern cu cel comunitar in materie fiscala. Din dispoziiile OUG nr. 50/2008 rezulta ca pentru un autoturism produs in Romnia sau alt stat membru al UE nu se percepe taxa de poluare la o noua nmatriculare, daca anterior autoturismul a fost nmatriculat tot in Romnia. Aceeai taxa se percepe insa daca autoturismul produs in tara sau in alt stat membru este nmatriculat prima data in Romnia, OUG nr. 218/2008, prin discriminarea pe care o creeaz in funcie de capacitatea cilindrica a autoturismului, influeneaz in mod evident alegerea cumprtorilor, acetia fiind direcionai fie spre un autoturism nou, fie spre unul deja nmatriculat in Romnia, In acest mod se protejeaz industria interna, aspect ce rezulta si din preambulul OUG nr. 208/2008 si nr. 218/2008. In consecina, instana retine ca OUG nr. 50/2008 este contrara art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitii Europene, fiind destinata sa diminueze introducerea in tara a unor autoturisme deja nmatriculate intr-un alt stat membru, cum este cazul de fata. Or, dup aderarea Romniei la UE, aceasta soluie nu este admisibila, ntruct norma fiscala naionala diminueaz sau este susceptibila sa diminueze consumul produselor importate, influennd astfel decizia consumatorilor. O a doua discriminare se nregistreaz intre persoanele care au solicitat nmatricularea unui autoturism anterior date de 01.07.2008 si cele care au solicitat acelai lucru ulterior acestei date, doar ultima categorie de persoane fiind obligate la plata taxei de poluare. Discriminarea este realizata de legiuitor prin faptul ca leag plata taxei de poluare de nmatriculare, dei scopul menionat in preambulul ordonanei se refera la protejarea mediului. Pentru considerentele anterior expuse instana va admite in parte aciunea si va dispune obligarea paratei sa nmatriculeze autoturismul proprietatea reclamantului, fr a condiiona acest lucru de plata taxei de poluare. Vznd si disp. art. 274 C. pr. civ. va obliga parata, ca parte czuta in pretenii, la plata cheltuielilor de judecata constnd in taxa de timbru si onorariu de avocat. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

HOTRTE: Admite aciunea n contencios administrativ formulata de reclamanta Bourdeanu Mihaela cu domiciliul procesual ales in Tg. Mure str. Bolyai nr. 9 ap. 7, jud. Mure, n contradictoriu cu prta Instituia Prefectului Galai Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere i nmatriculri a Vehiculelor. Oblig prtul s inmatriculeze autoturismul proprietatea reclamantei. Oblig prtul s plteasc 1082 lei cu titlu de cheltuieli de judecat. Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronunat in edina public din 07.10.2009. PRESEDINTE SORINA MIHAELA LUCHIAN LCRMIOARA LUPU Red. LM.S. Tehnored. E.L.L. 4 ex/12.11.2009 GREFIER E.

Actualitati in legatura cu jurisprudenta privind litigiile de contencios administrativ avand ca obiect taxa de poluare 14 April 2010 - Razvan VIORESCU, Paul VARGAN 2658 citiri

1. Actiunea in contencios administrativ avind ca obiect pretentii/restituire taxa de poluare Incepand cu lunile noiembrie-decembrie 2009, in cadrul Curtii de Apel Suceava, sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal, s-a conturat o noua optica, de aceasta data justa, coerenta, pertinenta, in ceea ce priveste solutionarea cauzelor care aveau ca obiect pretentii restituirea taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [1]). Aspectul determinant pe care l-au avut in vedere completele de judecata din cadrul Curtii de Apel Suceva, in solutionarea corecta a acestor cauze, il constituie caracterul discriminatoriu al dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008, modificata prin O.U.G. nr. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [2] si prin O.U.G. nr. 7/2009 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [3], in flagranta contradictie cu prevederile art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene [4]. Caracterul discriminatoriu al dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate in Romania si cu privire la care s-a perceput taxa de poluare in perioada 15.12.2008 15.02.2010, iar nu cu privire la autovehiculele inmatriculate in Romania inainte de 01.01.2007, si nici cu privire la autovehiculele inmatriculate in perioada 01.01.2007 01.07.2008, supuse taxei de prima inmatriculare. In cadrul acestei analize, instanta a avut in vedere ca la data achitarii taxei de poluare erau in vigoare prevederile art. III din O.U.G. nr. 218/2008 care dispun ca autovehiculele M 1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008.. In raport de aceste dispozitii legale, toate masinile noi, inmatriculate in perioada 15.12.2008 15.12.2009, care intra direct pe piata masinilor de ocazie din Romania, circula fara sa fie supuse taxei de poluare, iar pe de alta parte, autovehiculele de o calitate asemanatoare, care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceeasi perioada, dar nu

pentru prima data, si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supune unei taxe substantiale. Concluzia instantei a fost ca actuala forma de reglementare nationala a taxei de poluare, aplicabila in perioada 15.12.2008 31.12.2009, conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule, insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, incalca dispozitiile art. 90 alin. 1 din Tratatul CE. De altfel, cu aceeasi argumentare, Comisia Europeana a transmis Romaniei o scrisoare de somare, ca prima etapa a procedurii de incalcare a dreptului comunitar prevazuta de art. 226 din Tratatul CE. Asa cum rezulta din analiza solutiei adoptate de Curtea de Apel Suceava, in Decizia nr. 1862 din 2 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Suceava, sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal [5], regimul de legalitate al taxei de poluare perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008, avut in considerare de instanta suceveana, se circumscrie perioadei 01.07.2008 08.12.2008. Trebuie sa avem in vedere ca la nivelul Comisiei Europene au fost transmise numeroase plangeri avand ca obiect o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor in conformitate cu legislatia nationala in materie, cu modificarile aduse de O.U.G. nr. 218/2008. Aceste plangeri au fost comasate la dosarul principal cu numarul de inregistrare 2009/2002 [6]. Conform acestui dosar trebuie reamintit ca din pacate nu se poate vorbi despre o armonizare a taxelor pe autovehicule la nivelul UE si, ca atare, nimic nu impiedica statele membre sa perceapa asemenea taxe, ele fiind libere sa decida cuantumul si metodele de calcul. Totusi, aceasta libertate nu poate aduce atingere dispozitiilor Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), in special articolului 110 (fostul articol 90 din TCE), care prevede un tratament fiscal echitabil al produselor autohtone si al celor care provin din alte state membre. Departamentul responsabil al Comisiei, dupa analizarea O.U.G. nr. 218/2008, a conchis ca aceasta nu respecta articolul 110 din TFUE, de vreme ce anumite masini uzate par suprataxate in comparatie cu autovehicule similare inmatriculate ca noi. S-a constatat ca scutirea acordata in temeiul O.U.G. nr. 218/2008 nu pare sa se bazeze pe criterii obiective, tinzand sa favorizeze producatorii autohtoni de autovehicule. Acest fapt a fost considerat incompatibil cu articolul 110 din TFUE si, prin urmare, la 26 iunie 2009, Comisia a emis o scrisoare de punere in intarziere prin care insista ca Romania sa modifice aceste prevederi controversate (IP/09/1012). La 28 septembrie 2009, autoritatile romane au raspuns printr-o scrisoare in care isi exprimau pozitia fata de chestiunea in discutie si, la 12 ianuarie 2010, au informat Comisia cu privire la existenta O.U.G. nr. 117/2009 pentru aplicarea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule [7], de abrogare, cu incepere de la 1 ianuarie 2010, a scutirii acordate in temeiul O.U.G. nr. 218/2008. In acest context, departamentul responsabil al Comisiei este de parere ca autoritatile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare si, in momentul de fata, se pare ca legislatia romana privind taxa de inmatriculare a autovehiculelor este conforma cu articolul 110 din TFUE. Facem precizarea ca, in contextul adoptarii O.U.G. nr. 117/2009, regimul discriminatoriu stipulat de noul act normativ a fost extins pana la data de 15 februarie 2010, inclusiv.

Astfel, in articolul unic, din O.U.G. nr. 117/2009 se prevede ca: Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4, a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cm3, precum si autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, inmatriculate pentru prima data intrun stat membru al Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiaza de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule, potrivit art. III alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, in conditiile in care acestea se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. In mod logic, pornind de la acest rationament juridic, avut in vedere de Curtea de Apel Suceava, toti posesorii de autovehicule care au achitat taxa de poluare in perioada 09.12.2008 15.02.2010, in conditiile dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008, modificata de O.U.G. nr. 117/2009, prin care s-a prelungit regimul discriminatoriu stipulat de O.U.G. nr. 218/2008, se pot adresa instantelor de contencios in vederea recuperarii taxei de poluare, prelevate in mod nelegal. 2. Actiunea in contencios administrativ avand ca obiect obligatia de a face/inmatricularea autoturismelor second-hand, importate din spatiul UE fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008) Alaturi de hotararile pronuntate in lunile noiembrie-decembrie 2009, ianuarie-martie 2010, in cadrul Curtii de Apel Suceava, sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal, in solutionarea cauzelor care aveau ca obiect pretentii restituirea taxei de poluare, prelevata ca urmare a intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008, este important de amintit, in acelasi trend coerent de solutionare, si dosarele care au ca obiect obligatia de a face, in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea autoturismelor second-hand, importate din spatiul UE, fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008). In acest sens ne referim la Decizia nr. 1955 din 12 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Suceava, sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal [8], prin care Serviciul Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului Suceava a fost obligat sa inmatriculeze fara plata taxei de poluare un autovehicul second-hand importat din spatiul UE, la solicitarea petentei S.M., pe aceleasi considerente care se regasesc in Decizia nr. 1946 din 6 noiembrie 2009 [9], a aceleiasi instante, respectiv pe ideea caracterului discriminatoriu al actualei forme de reglementare nationala a taxei de poluare prevazuta in O.U.G. nr. 50/2008, aplicabila in perioada 15.12.2008 31.12.2009, conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule, insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, incalcand dispozitiile art. 90 alin. 1 din Tratatul CE.

Avand in vedere clarificarea solutionarii acestor doua cauze cu obiect diferit, pe de o parte fiind vorba de pretentii restituirea taxei de poluare, si pe de cealalta parte obligatia de a face, in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismelor second-hand importate din tarile UE, se pune fireasca intrebare care este solutia in cazul reclamantilor care au solicitat acest lucru instantelor de judecata pana la momentul actual al schimbarii de optica, si ale caror hotarari prin care au solicitat restituirea taxei de poluare au ramas irevocabile in defavoarea lor. Facem precizarea ca interpretarea corecta de catre completele de judecata a acestor cauze, avand ca obiect constatarea caracterului discriminatoriu al dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008, a intervenit dupa discutiile avute cu ocazia concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare, organizata de Consiliul Superior al Magistraturii [10]. Fata de situatia defavorabila amintita, in care se regasesc unii justitiabili, in sensul ca unele complete de judecata le-au respins actiunile de restituire a taxei de poluare pana la data de 1 iulie 2009, exista un remediu de ordin legal, in sensul promovarii unor actiuni pe rolul judecatoriilor, si anume actiuni civile avand ca obiect imbogatire fara just temei sau plata nedatorata, neexistand identitate de obiect al cauzelor si, implicit, neintervenind autoritatea de lucru judecat [11]. Singurul inconvenient din partea reclamantilor ar fi plata taxei de timbru, fiind vorba despre actiuni evaluabile in bani. 3. Care vor fi solutiile instantelor de judecata in cazul actiunilor formulate pentru restituirea taxei de poluare prelevate dupa data de 15.02.2010? Caracterul discriminatoriu al taxei de poluare, in forma actuala, din punctul nostru de vedere, nu satisface cerintele legislatiei europene in vigoare. Practic, statul roman a incercat o serie de eschive, care, de fapt, reprezentau politici anti-concurentiale si de protejare a autovehiculelor autohtone. Desi plangerea Comisiei Europene cu numarul de inregistrare 2009/2002 a fost clasata, avand in vedere ca departamentul responsabil al Comisiei a fost de parere ca autoritatile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare, si in momentul de fata, prin adoptarea O.U.G. nr. 117/2009 de abrogare, cu incepere de la 1 ianuarie 2010, a scutirii acordate in temeiul O.U.G. nr. 218/2008, se pare ca legislatia romana privind taxa de inmatriculare a autovehiculelor contravine dispozitiilor Tratatului privind functionarea Uniunii Europene. Astfel, impunerea taxei de poluare pentru autovehiculele, in oricare dintre variantele legislative existente pana in prezent (O.U.G. nr. 117/2009), care urmeaza a fi inmatriculate in tara, nu a eliminat caracterul discriminatoriu al acesteia. Aceasta, deoarece, pe de o parte, si in continuare, taxa urmeaza a fi achitata numai pentru unele categorii de autovehicule, iar pentru altele nu (cum sunt cele din categoria L, adica cele cu doua sau trei roti, precum si autovehiculele de teren), iar, pe de alta parte, aceasta taxa se plateste numai pentru acele autoturisme care nu au fost pana acum inregistrate, si nu pentru cele care ruleaza, poate de zeci de ani si care polueaza, in continuare, fara nicio

obligatie de a raspunde pentru acest motiv (autovehicule care reprezinta, de fapt, majoritatea autovehiculelor). Principiul poluatorul plateste este aplicat discriminatoriu, in sensul ca doar unii poluatori platesc. Astfel, desi este evident ca toate autoturismele si autovehiculele aflate in parcul auto din Romania polueaza, doar o parte din autoturismele inmatriculate in Romania dupa data de 1.07.2008 platesc o taxa considerata de guvernanti drept o taxa de mediu [12]. In aceste conditii statul roman incurajeaza, in continuare, achizitionarea autoturismelor deja inregistrate in Romania, impiedicandu-se, practic, introducerea in tara a unor masini, care, probabil, ar polua mai putin. Totodata, consideram ca scopul introducerii (si mentinerii) acestei taxe nu a fost si nu este acela de a gasi fonduri pentru remedierea prejudiciului cauzat de poluare, ci incasarea unui numar mai mare de taxe si, daca se poate, un cuantum mai mare. Mai mult decat atat, datorita faptului ca pentru o prelevare de tipul taxei de poluare jurisprudenta Curtii de Justitie Europene nu este suficient de clara, apreciem ca ar fi nevoie de sesizarea Curtii prin intermediul unei actiuni preliminare, in scopul lamuririi raportului dintre dispozitiile O.U.G. nr. 50/2008 si cele ale art. articolul 110 din TFUE, atunci cand se vor invoca aceste aspecte in instantele de contencios administrativ in cauzele avand ca obiect restituirea taxei de poluare achitata incepand cu 16.02.2010 sau obligatia de a face, in sensul obligarii autoritatilor la inmatricularea autoturismelor second-hand importate din spatiul UE. [1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008 [2] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008 [3] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 103 din 19 februarie 2009 [4] A se vedea Decizia nr. 1946 din 6 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Suceava, sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal, publicata la http://rnsj.ro/94634/curtea-deapel-suceava-restituirea-taxei-de-poluare.html [5] Publicata la http://portal.just.ro/JurisprudentaVizualizare.aspx?id_speta=15821 [6] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do? uri=OJ:C:2010:029:0008:0008:RO:PDF [7] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 926 din 30 decembrie 2009 [8] Publicata la http://www.juridice.ro/95456/stabilizarea-practicii-neunitare-in-materiataxei-de-poluare-hotarari-irevocabile-consecinte.html [9] Supra nota de subsol nr. 4

[10] A se vedea minuta din 1 iulie 2009, la http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/03_09_2009__26342_ro.pdf [11] A se vedea detalii in acest sens la http://opinii.juridice.ro/35428/mijloacerecuperare-taxa-prima-inmatriculare.html [12] A se vedea C. F. Costas, Incompatibilitatea succesiva a reglementarilor privind taxa auto cu dreptul comunitar, Revista Pro Jure nr. 3/2009, p. 58 Lector univ. dr. Razvan VIORESCU Avocat, Baroul Suceava Paul VARGAN Avocat, Baroul Suceava Consideratii teoretice si practice in legatura cu admisibilitatea actiunilor pentru restituirea taxei pe poluare 8 April 2010 - Ion PACURETU CANACHE 1460 citiri

Introducerea n legislaia naional a taxei de prim nmatriculare prin Legea nr.346/2006 n Codul fiscal romn, evoluia ulterioar a reglementrii n materie, alturi de aderarea Romniei la Uniunea European la 1 ianuarie 2007, au dat natere unei categorii noi de litigii n domeniul contenciosului fiscal, instanele naionale fiind confruntate masiv i pentru prima oar cu problema compatibilitii legislaiei naionale n materie cu normele dreptului comunitar. Acest ir de litigii a debutat cu o cauz pilot, amplu mediatizat, soluionat de Tribunalul Arad, prin restituirea sumelor pltite cu titlu de tax de poluare, urmare constatrii incompatibilitii, de ctre instan, a normei naionale, fa de cea comunitar. n soluionarea acestor cereri, instanele au avut de rezolvat nu chestiuni legate de nelesul legii romne, ci compatibilitatea ei cu dispoziiile suscitate ale Tratatului Comunitii Europene al cror neles a fost lmurit de la spe la spe prin intermediul hotrrilor preliminare, pronunate de ctre CEJ, la solicitarea instanelor naionale confruntate cu problema taxrii interne a autovehiculelor nmatriculate sau prin hotrri pronunate n cadrul procedurilor de infringement. Pentru o bun nelegere a lucrurilor, am considerat util s prezentm cadrul legislativ intern n materia taxei autovehiculelor, evoluia lui pn la acest moment, perspectivele reglementrii n domeniu, examenul practicii judiciare i practica CEJ n materie, consideraiile n legtur cu cauzele ce au generat practica neunitar pentru ca apoi s decidem, n ce msur remediul este recursul n interesul legii, recursul judectorului naional la hotrrea preliminar sau n egal msur unul legislativ.

n intenia legitim de a oferi un remediu, prezentul studiu i propune s identifice cauzele diversitii jurisprudenei i remediile posibile, n scopul surmontrii tendinelor divergente. ** * 1. Cadrul legislativ incident. Evoluie. Perspective. Prin Legea nr. 343/2006 au fost introduse n Capitolul 21 din Codul fiscal, art. 2141-2143 ce au instituit Taxe speciale pentru autoturisme i autovehicule, cunoscute ca taxe speciale de prim nmatriculare pentru faptul c erau percepute cu ocazia primei nmatriculri n Romnia. Potrivit acestei reglementri, taxa de prim nmatriculare era impus tuturor autovehiculelor, la prima nmatriculare, indiferent de vechime i provenien, dar nu era impus autovehiculelor deja nmatriculate n Romnia. Potrivit expunerii de motive, taxa a fost instituit pentru protejarea mediului nconjurtor i pentru a preveni importurile de autoturisme second-hand din Uniunea European. Prin aplicarea formulei de calcul a taxei se stabileau taxe diferite pentru autoturismele second-hand, fiind mai sever impozitate cele mai vechi, n timp ce autoturismele noi produse n Romnia sau importate erau taxate la fel. La 21.03.2007 Comisia European a emis comunicatul de pres IP/07/372 prin care a informat c modalitatea de impozitare a autovehiculelor n Malta i Romnia ncalc dreptul comunitar i a trimis notificri oficiale celor dou state n vederea modificrii legislative, urmnd ca n caz de neconformare s declaneze procedura infringement, procedur pentru constatarea nendeplinirii de ctre un stat a obligaiilor ce decurg din tratatele comunitare. S-a semnalat de ctre Comisie c normele privind taxa de nmatriculare auto, conduc la o discriminare pentru autovehiculele second-hand importate, din alte state membre ale Uniunii European, n Romnia, n raport cu autoturismele similare deja nmatriculate n ar. Comunicatul Comisiei introducea i un exemplu, preciznd c: taxa pentru un autovehicul de x ani importat ntr-un stat membru nu poate depi valoarea impozitului inclus n valoarea rezidual a unui autovehicul uzat similar, nmatriculat acum x ani n acel stat membru. n acelai timp, Comisia s-a referit i la practica relevant a CEJ care, de-a lungul timpului, n cadrul unor proceduri similare declanate mpotriva Ciprului, Poloniei, Ungariei, dar i prin hotrri preliminare, a statuat c sistemele de impozitare a autovehiculelor din Polonia i Ungaria sunt incompatibile cu art. 90 din Tratatul Comunitii Europene, astfel nct contribuabilii din statele membre au posibilitatea de a solicita n justiie rambursarea taxelor colectate n contradicie cu dreptul comunitar

(Consideraii generale cu privire la compatibilitatea taxei de prim nmatriculare cu dreptul comunitar de Mihai Iulian Glc i Laureniu Sorescu, n Revista Romn de Drept Comunitar nr. 3/2008 p. 111 130 ). Cu acest prilej, s-a statuat c taxele de prim nmatriculare nu intr sub incidena art. 23, 25, 28, 39 din Tratatul Comunitii Europene, ci sub aceea a dispoziiilor art. 90 referitoare la impozitarea intern. Acest domeniu al impozitrii interne, din perspectiva CEJ, astfel cum vom observa n cele ce urmeaz, constituie unul din atributele suveranitii naionale, singura limitare fiind impus de dispoziiile art. 90 ale Tratatului Comunitii Europene, care interzic o discriminare ntre bunurile autohtone i cele care circul liber n statele membre. Problema ridicat de dispoziiile art. 2141-2143 din Codul fiscal al Romniei i ale legislaiilor altor state era legat de modul de taxare a autovehiculelor second-hand. Modul de taxare introdus prin art. 2141-2143 Cod fiscal era din acest punct de vedere chiar opusul celui impus de jurisprudena CEJ, deoarece cuantumul taxei cretea odat cu vechimea autovehiculului. Dei unul din criteriile de calcul era vechimea autovehiculului scderea taxei provocat prin luarea n calcul a acestui criteriu era anulat de un alt criteriu, coeficientul de corelare, astfel c efectul cumulativ era creterea taxei odat cu creterea vechimii autoturismului. Sub presiunea Comisiei i a procedurii de infringement declanate, Guvernul a adoptat un nou act normativ, respectiv Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008, intrat n vigoare la 01.07.2008. Potrivit art. 1 din ordonan, se instituie taxa de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu i se gestioneaz de Administraia Fondului pentru Mediu, n scopul finanrii programelor i proiectelor pentru protecia mediului. Noua tax se datoreaz cu ocazia primei nmatriculri a unui autovehicul n Romnia, fr distincie dac este produs n ar sau strintate, dac este nou sau vechi. Determinarea cuantumului taxei se realizeaz, conform art. 6 din acelai act normativ, pe baza unor criterii obiective cum ar fi tipul motorului, capacitatea cilindric, clasa de poluare cu luarea n considerare a deprecierii autovehiculelor conform unor coeficieni descrii n Anexa 4. Cu ocazia calculului se pot acorda reduceri n funcie de abaterile de la situaia standard.

n caz de contestare, gradul de depreciere se poate stabili prin expertiz. Cel nemulumit de modul de stabilire a taxei se poate adresa instanei, potrivit dispoziiilor art. 10 alin.8 din Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008. Totodat, se reglementeaz pentru prima dat noiunea de tax rezidual, artndu-se c atunci cnd un autovehicul pentru care s-a pltit taxa n Romnia este scos ulterior din circulaie, se restituie valoarea rezidual a taxei, care reprezint taxa care ar fi pltit pentru respectivul autovehicul dac acesta ar fi nmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto naional, nlturndu-se astfel efectul discriminatoriu semnalat de Comisie i CEJ n legislaiile naionale. Prin modificrile aduse acestui act normativ de Ordonanele de Urgen ale Guvernului nr. 208/2008, 218/2008 i 7/2009 se introduc, ncepnd cu data de 15.12.2008, elemente de discriminare n sensul c anumite categorii de autovehicule sunt exceptate n perioada 15.12.2008-31.12.2009 de la plata taxei pe poluare, se mresc taxele de poluare pe criteriul datei nmatriculrii, iar scutirea opereaz i ea pe acest criteriu. La data de 26.06.2009, Comisia comunic autoritilor romne declanarea etapei precontencioase a aciunii n constatarea nendeplinirii obligaiilor ( cauza 2009/2002 compatibilitatea legislaiei romneti care vizeaz taxarea autovehiculelor second-hand n Romnia cu art. 90 din Tratatul Comunitii Europene ). Comunicatul de pres al Comisiei din 25.06.2009 semnala: conform legislaiei romneti n vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro4 cu o capacitate cilindric de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare n Romnia dac se nmatriculeaz pentru prima dat n orice stat din UE n perioada 15.12.200815.12.2009. Aceeai legislaie prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. Comisia sprijin msurile politice care urmresc promovarea mainilor mai puin poluante. n calitate de gardian al tratatelor ns, Comisia trebuie s se asigure c aceste msuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . Din acest punct de vedere, modul n care este formulat legislaia romneasc pare a avea un efect protecionist la nivelul industriei naionale a autovehiculelor noi. n conformitate cu jurisprudena constant a Curii de Justiie Europene, statele membre pot prevedea taxarea difereniat a unor produse similare, cu condiia ca aceasta s se bazeze pe criterii obiective i s nu aib ca efect protejarea produciei naionale. n opinia comisiei, <<criteriul primei nmatriculri>> nu este o cerin pe deplin obiectiv, deoarece nu ine seama de calitatea intrinsec a mainilor. n anumite cazuri aceasta ar putea duce la discriminarea mainilor de ocazie provenite din alte state.

ntr-adevr n urma aplicrii cerinei de << prim nmatriculare>>, toate mainile noi nmatriculate n perioada stabilit de legislaia romneasc, care intr direct pe piaa mainilor de ocazie din aceast ar, circul fr s fie supuse acestor taxe. Pe de alt parte, mainile de o calitate asemntoare care urmeaz s fie nregistrate n Romnia n aceeai perioad, dar nu pentru prima dat, i care intr n concuren direct cu produsele naionale, vor fi supuse unei taxe substaniale. Urmare acestor demersuri, Guvernul a adoptat la 29.12.2009 Ordonana de Urgen a Guvernului nr.117 din 29.12.2009 publicat n Monitorul Oficial nr.926 din 30.12.2009 pentru aplicarea unor msuri privind taxa de poluare pentru autovehicule. n expunerea de motive se reine c se urmrete punerea n acord a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 cu prevederile art. 110 din Tratatul de la Lisabona ( fost art. 90 din Tratatul Comunitii Europene ), intrat n vigoare n decembrie 2009 neconcordan ce poate aduce prejudicii importante n relaia Romniei cu Uniunea European. Din articolul unic al ordonanei rezult c autovehicule M1 cu Norma de poluare Euro 4 nmatriculate pentru prima dat ntr-un stat membru UE, n perioada 15.12.200831.12.2009 inclusiv, beneficiaz de exceptare de plat a taxei de poluare pentru autovehicule potrivit art. III alin. 1 din Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, n condiiile n care acestea se nmatriculeaz pentru prima dat n Romnia n termen de 45 de zile de la data intrrii n vigoare a ordonanei de urgen. n briefingul de pres susinut de Ministrul Mediului n data de 29.12.2009 la finalul edinei de Guvern n care a fost adoptat Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 117/29.12.2009, s-a susinut c msura s-a luat sub presiunea procedurii de infringement i s-a nlturat exceptarea de la tax cu 01.01.2010, prevzut pentru anumite categorii de autovehicule ntruct Uniunea European nu permite acest lucru. Totodat, pentru a nu crea inechitate, s-au acordat tuturor celor ce au achiziionat astfel de autovehicule pn la 31.12.2009 un termen de 45 de zile de la intrarea n vigoare a ordonanei pentru a nmatricula aceste autovehicule n condiii de scutire de tax. ** * n legtur cu viitorul unei astfel de taxe sunt de semnalat n plan legislativ cteva orientri: n plan intern, la 04.09.2008, nainte de a interveni modificrile la Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008, Comisiile reunite de buget i finane ale Senatului au adoptat amendamentele n sensul desfiinrii taxei i restituirea sumelor ncasate.

La nivel comunitar, a existat un proiect de directiv care prevedea abrogarea treptat de-a lungul unei perioade, cuprins ntre 5-10 ani, a tuturor taxelor de prim nmatriculare din statele membre, concomitent cu interdicia de adoptare a legilor ce instituie astfel de taxe. De asemenea, directiva prevedea un sistem de restituire a taxei, perceput de ctre un stat membru, n cazul exportului autovehiculelor ntr-un alt stat membru n care se aplic taxa, pentru a se evita dubla impunere. n locul taxei se inteniona introducerea unui sistem de taxe de circulaie anual care se vor calcula exclusiv dup emisiile de dioxid de carbon eliberate n atmosfer ( Consideraii generale cu privire la compatibilitatea taxei de prim nmatriculare cu dreptul comunitar de Mihail Iulian Glc i Laureniu Sorescu n Revista Romn de Drept Comunitar nr. 3/2008, p. 130 ). *** 2. Examenul de jurispruden Practica judiciar definitiv i irevocabil transmis de 10 curi de apel se refer exclusiv la taxarea autovehiculelor second-hand importate din spaiul comunitar i nmatriculate pentru prima dat n Romnia fiind evideniate dou orientri. Astfel, unele instane au admis cererile de restituire a taxei de poluare prevzut de Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008, perceput de autoritile fiscale cu ocazia primei nmatriculri n Romnia a autovehiculelor second-hand importate din spaiul comunitar, n timp ce altele au respins astfel de cereri. S-au nregistrat soluii de admitere la Curile de Apel: Ploieti [1] Alba Iulia [2], Braov [3], Oradea [4], Iai [5], Galai [6], Bucureti [7] i de respingere la Curile de Apel Alba Iulia [8], Bucureti [9], Cluj [10], Suceava [11], Braov [12], Bacu [13]. La nivelul Curilor de Apel Bucureti, Braov i Alba Iulia s-au pronunat hotrri definitive i irevocabile n ambele opinii. Primele instane au reinut, n motivarea soluiilor de admitere a cererilor de restituire a taxei de poluare percepute n temeiul Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008, pentru astfel de autovehicule, incompatibilitatea dispoziiilor ordonanei cu cele ale art. 25, 28 i 90 din Tratatul Comunitii Europene, n sensul c o astfel de tax mpiedic libera circulaie a unor astfel de bunuri i are un caracter protecionist i discriminatoriu, nclcnd dispoziiile din Tratatul Comunitii Europene suscitate, care interzic taxele vamale la trecerea frontierei sau cele cu efect echivalent (art. 25), restricii cantitative i msurile cu efect echivalent (art. 28 i 29) i tratamentul discriminator ntre produsele importate i cele de pe piaa intern sau tratament protecionist ( art. 90 ). Celelalte instane care au respins astfel de cereri, au susinut compatibilitatea dispoziiilor Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 - n varianta n vigoare la

momentul nmatriculrii cu dispoziiile art. 25, 28, 29, 90 ale Tratatului Comunitii Europene. *** 3. Jurisprudena Curii Europene de Justiie n materie Cu privire la cerinele impuse de art. 90 din Tratatul Comunitii Europene n privina taxrii acestora, CEJ s-a pronunat n cauze precum: C- 47/1988 Comisia/Danemarca; C- 345/1993 Americo Tadeu, Joao Nunes/Fazenda Pblico i Ministerio Pblico; C- 393/1998 Antonio Gomes Valente/Fazenda Pblico C- 290/2005 i C333/2005 Akos Nasadi i Ilona Nemeth/Vam-es Pezgyorseq Alfoldi, Regionalis Parancsnoksga. C- 112/1984 Michel Humblat/Directeur des services fiscaux. S-a apreciat c nu prezint relevan, pentru stabilirea compatibilitii regimului de taxare a autovehiculelor second-hand n raport de dispoziiile art. 90 din Tratatul Comunitii Europene, comparaia ntre autovehiculele second-hand importate i cele de acelai fel plasate n circulaie n statul membru, pentru c astfel ar nsemna s se interzic statelor suverane s aplice noi taxe sau s modifice taxe existente. Nu este, de asemenea relevant nici comparaia situaiei autovehiculelor second-hand importate, deja nmatriculate n spaiul Uniunii Europene i taxate la prima nmatriculare n Romnia, cu aceea a autovehiculelor deja nmatriculate n statul membru i care nu sunt supuse taxrii cu prilejul unei noi nmatriculri. Potrivit Curii, neutralitatea taxei se verific prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele asupra autovehiculelor similare nmatriculate, crora le-a fost deja aplicat taxa. Prin exemplificare, s-a reinut c valoarea autovehiculelor este compus din pre i taxa de poluare. Raportul dintre cele dou componente se pstreaz constant pe toat durata de funcionare a autovehiculului. La momentul la care valoarea autovehiculului a sczut cu 50%, att valoarea rezidual a preului pltit, ct i valoarea rezidual a taxei de poluare se vor diminua cu acelai procent de 50%. n consecin, o tax de prim nmatriculare, nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime i motorizare ), dar importat dintr-un stat membru trebuie s aib un

cuantum de 50% din valoarea taxei de prim nmatriculare pltit pentru acelai autovehicul n stare nou. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta ntr-o cretere a preului final al autovehiculului importat i acesta ar deveni astfel mai puin atractiv fa de cel deja nmatriculat. De aici rezult caracterul discriminatoriu i prin consecin incompatibilitatea cu art. 90 din Tratatul Comunitii Europene. 4. Consideraii asupra cauzelor care au determinat practica neunitar Restituirea taxei percepute n temeiul Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008, ca de altfel n temeiul oricrei legislaii naionale, se poate justifica, n primul rnd, pe o cauz general comun, constnd n incompatibilitatea legislaiei naionale cu cea comunitar, mai exact pe nclcarea normei comunitare. Aa cum a statuat CEJ, compatibilitatea taxrii autovehiculelor se analizeaz prin prisma dispoziiilor art. 90 din Tratatul Comunitii Europene i nu prin referire la dispoziiile art. 25 i 29 din Tratat, ntruct astfel de taxe in de regimul de taxare intern, nefiind legate de trecerea frontierelor de ctre respectiva marf. Art. 90 din Tratat acord statelor membre libertate pentru determinarea propriei politicii de impozitare respectiv, ce produs s fie taxat, pe ce baz i la ce nivel, etc. Prevederile art. 90 din Tratatul Comunitii Europene limiteaz libertatea statelor membre n materie fiscal interzicnd taxe discriminatorii i protecioniste, adic acele taxe care discrimineaz produsele importate de cele provenind de pe piaa intern sau protejeaz anumite produse mpotriva produselor concurente. Instanele de judecat au examinat problema taxrii autovehiculelor second-hand, pornind de la compatibilitatea sau incompatibilitatea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 cu dispoziiile Tratatului Comunitii Europene. Astfel, instanele care au admis cererile de restituire a taxei au reinut incompatibilitatea regimului de taxare introdus prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 cu dispoziiile Tratatului Comunitii Europene, iar cele care au respins cererile au reinut, dimpotriv, caracterul compatibil al acestor dispoziii cu Tratatul. Raionamentul instanelor judectoreti ce au admis astfel de cereri a pornit de la observaiile asupra dispoziiilor art. 148 din Constituie potrivit crora din momentul aderrii, legislaia comunitar primar i secundar face parte din dreptul intern, are caracter obligatoriu i prioritar fa de dispoziiile legale interne i n consecin, n temeiul practicii CEJ, instanele judectoreti pot ignora legislaia naional contrar i aplica n mod direct dispoziiile comunitare. Cum dispoziiile comunitare aduse n discuie de aceste instane, respectiv cele ale art. 23, 25, 28, 90 din Tratatul Comunitii Europene, au efect direct pe vertical, coninnd interdicii necondiionate, remediul nclcrii acestora este restituirea taxei impuse, iar soluia este cea de admitere a aciunilor reclamanilor.

n privina argumentrii utilizate n analiza compatibilitii actului normativ intern cu dispoziiile Tratatului Comunitii Europene, o remarc comun se impune. Niciuna dintre instane nu a simit nevoia unei cereri de hotrre preliminar din partea CEJ, declarnd c se afl n faa a ceea ce se numete act clar acte claire, clarificare care nu se regsete nici pe departe n hotrrile pronunate. Astfel, acele instane care au admis cererile de restituire, au reinut incompatibilitatea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 cu dispoziiile art. 23, 25, 28 i 90 din Tratatul Comunitii Europene, confundnd taxarea intern cu cea vamal, dei exist suficient practic CEJ cea mai recent chiar n domeniul taxrii autovehiculelor, care statueaz c examinarea compatibilitii acestor taxe se face prin raportare exclusiv la exigenele art. 90 din Tratatul Comunitii Europene, care interzice discriminarea i protecionismul. Aceleai instane, n analiza ntreprins prin raportare la dispoziiile art. 90 din Tratatul Comunitii Europene, extrag incompatibilitatea taxrii prin comparaie cu decizii pronunate de CEJ ce sunt irelevante n materia autovehiculelor second-hand. Astfel, au decis c dispoziiile Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 sunt incompatibile cu cele ale art. 90 din Tratatul Comunitii Europene, pentru c, n timp ce autovehicule, ce sunt nmatriculate pentru prima dat n Romnia dup 01.07.2008, sunt taxate, taxa nu se aplic i celor din ar, nmatriculate anterior acestei date sau nu se aplic celor nmatriculate i taxate n Romnia la o nou nmatriculare, cum se ntmpl cu cele nmatriculate n Uniunea European i renmatriculate pentru prima dat n Romnia. Exist i pe aceast tem practica CEJ. Cu exemplificare, cea mai recent este hotrrea preliminar solicitat de instanele din Ungaria i Polonia pe aceeai tem, care a statuat c o comparaie a situaiei autovehiculelor second-hand plasate n circulaie n Ungaria nainte de intrarea n vigoare a Legii privind taxele de nmatriculare este irelevant. Astfel, n cauzele reunite C-290/2005 i C-333/2005, avnd ca obiect cererea de hotrre preliminar din partea instanei ungare, n materia taxrii autovehiculelor second-hand, CEJ a statuat c o astfel de tax, care nu se aplic automat pentru motivul c autoturismele trec o frontier, nu constituie o tax vamal aplicabil importurilor sau o tax cu efect echivalent aplicat asupra produselor provenite din statele membre, prohibite n sensul art. 23 i 25 din Tratatul Comunitii Europene, ci o tax de prim nmatriculare, care face parte din sistemul general de impozitare al bunurilor i trebuie examinat n lumina art. 90 din Tratatul Comunitii Europene. S-a apreciat c dispoziiile art. 90 par. 1 din Tratatul Comunitii Europene interzic o tax de prim nmatriculare, precum cea prevzut de legea ungar privind taxele de nmatriculare, n msura n care:

(1) taxa este perceput asupra autovehiculelor second-hand puse pentru prima dat n circulaie pe teritoriul unui stat membru; (2) valoarea taxei este determinat exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismelor ( tipul motorului, capacitatea cilindric ), iar clasificarea, din punct de vedere al polurii, este calculat fr a lua n calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manier astfel nct, atunci cnd se aplic autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valorii taxei incluse n valoarea rezidual a unor autoturisme second-hand similare, care au fost deja nregistrate n statul membru n care sunt importate. O comparaie cu autovehiculele second-hand puse n circulaie n statul membru nainte de aplicarea legii privind taxele de nmatriculare este irelevant. n plan naional, instanele au pus n discuie, ceea ce CEJ a declarat cu mult timp nainte relevant, n materia taxei autovehiculelor second-hand, n cauza C-47/1988 Comisia/Danemarca, i anume n ce msur modul de calcul al taxei introdus prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 asigur neutralitatea, egalitatea taxei impuse unui autovehicul second-hand, ce urmeaz a fi nmatriculat pentru prima dat n Romnia, cu taxa rezidual a unui autovehicul similar (ca grad de depreciere i motorizare) deja nmatriculat n Romnia. Exigenele impuse unei astfel de taxe sunt de mult explicate n cauza de mai sus, cu urmtorul exemplu: Valoarea autovehiculului nou este compus din preul acestuia la care se adaug taxa de prim nmatriculare, Raportul dintre cele dou componente se pstreaz constant pe toat durata de funcionare a autovehiculului. Spre exemplu, la momentul la care valoarea autovehiculului a sczut cu 50%, att valoarea rezidual a preului ct i valoarea rezidual a taxei de prim nmatriculare pltit se vor diminua cu acelai procent, respectiv de 50%. n consecin, o tax de prim nmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime, motorizare ), dar importat dintr-un stat membru, trebuie s aib un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de prim nmatriculare pltit pentru acelai autovehicul n stare nou. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta ntr-o cretere a preului final al autovehiculului importat, ce ar deveni astfel mai puin atractiv dect cel deja nmatriculat n statul membru. De aici rezult caracterul discriminatoriu i drept consecin, incompatibilitatea acestor dispoziii naionale cu cele ale art. 90 din Tratatul Comunitii Europene. *** Analiza practicii instanelor ce au respins cererile de restituire a taxei evideniaz o cu totul alt situaie n materia cunoaterii dispoziiilor comunitare i practicii CEJ relevante.

Este vorba despre practica transmis de Curile de Apel Alba Iulia, Cluj, Suceava, Bacu, Braov i Bucureti. i n acest caz, analiza vizeaz compatibilitatea Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 cu normele comunitare. Astfel, s-a reinut c taxarea autovehiculelor ine de fiscalitatea intern, nefiind o tax vamal cu efect echivalent i nici o msur netarifar de genul restriciilor cantitative, astfel c analiza acestui gen de taxe din perspectiva dreptului comunitar, trebuie s se fac prin prisma dispoziiilor art. 90 din Tratatul Comunitii Europene i nu a dispoziiilor art. 25 i 28 din acelai tratat. Analiza exigenelor art. 90 este fcut de aceste instane prin referire la practica CEJ relevant n materia taxrii interne n general i a taxrii autovehiculelor noi i secondhand n special. Avem n vedere cauzele reunite C-290/2005 Ndasdi i C-333/2005 Nmeth; C345/1993 Nunes Tadeu; C-132/1988 Comisia vs. Republica Elen; C-112/1984 Humblot; C-170/2007 Comisia vs. Polonia; C-74 Comisia vs. Grecia; C-527/2007 Comisia vs. Austria; C-47/1988 Comisia vs. Danemarca; cauza Costa/Enel, 1964; cauza Simmenthal, 1976; Cauza Weigel, 2004. Asistm la o analiz a taxei instituit de Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 prin prisma acestor exigene. Concluzia instanelor n urma acestui demers a fost aceea c sistemul din taxare introdus de Ordonana de Urgen a Guvernului nr.50/2008 este compatibil cu art. 90 din Tratatul Comunitii Europene i prin consecin cererile de restituire a taxei, perceput n temeiul acestui act normativ, sunt nefondate i trebuie respinse. Aceast concluzi este nsoit de o precizare la fel de important n sensul c aceast practic vizeaz Ordonana de Urgen a Guvernului nr.50/2008, varianta n vigoare la momentul nmatriculrii anterior modificrilor introduse prin Ordonanele de Urgen a Guvernului nr. 208/2008, 218/2008 i 7/2009. Prin aceast precizare, legat de compatibilitatea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 cu Tratatul Comunitii Europene, instanele i exprimau, n mod indirect, ndoiala cu privire la compatibilitatea noului regim de taxare introdus prin modificrile ce au urmat. Aa cum s-a artat la prezentarea cadrului legislativ, prin dispoziiile Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 208/2008, n vigoare la 08.12.2008 i ale Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 218/2008, n vigoare la 15.12.2008, s-a reglementat n sensul triplrii valorii taxei pe poluare pentru autovehicule la prima nmatriculare n Romnia, fiind exceptate de la plata taxei autovehicule care ndeplineau anumite caracteristici.

Cele dou acte normative, fiind adoptate unul dup altul, au creat, printre altele, discriminri pentru cei ce au achiziionat autovehicule anterior datei de 08.12.2008 i nu le-au nmatriculat, fiind ns obligai s suporte nivelul nou al taxei impus prin cele dou ordonane. Prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 7/2009 s-au nlturat aceste discriminri legate de momentul achiziionrii autovehiculelor i s-au dispus msuri pentru restituirea diferenelor taxei pltite n plus, urmare taxrii discriminatorii. S-au meninut scutirile dispuse anterior. Modificrile aduse Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 prin cele trei acte normative au determinat declanarea de ctre Comisia European a procedurii de infringement la 23.06.2009 i adoptarea la 28.12.2009 a Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 117 din 29.12.2009 pentru punerea n acord a legislaiei n domeniu cu dispoziiile art. 110 din Tratatul de la Lisabona (intrat n vigoare n decembrie 2009), aa cum se reine n expunerea de motive. ** * Urmare analizei ntreprinse apreciem, pe de o parte c instanele care au dispus respingerea cererilor de restituire a taxei de poluare sunt cele ce au dat o soluie n acord cu legea, iar pe de alt parte c remediul pentru nlturarea practicii neunitare nu este recursul n interesul legii prevzut de art.329 Cod procedur civil. Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 n forma nemodificat ce a fcut obiectul analizei de compatibilitate de ctre instane n cadrul practicii judiciare examinate nu mai este aceeai cu Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 cu modificrile ulterioare. Modificrile ulterioare sunt cele ce au determinat la data de 23.06.2009 declanarea de ctre Comisia European a procedurii de infringement, urmat de rspunsul Guvernului, n plan legislativ, la data de 29.12.2009, menit n opinia sa s pun n acord Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 218/2008 cu dispoziiile art. 110 din Tratatul de la Lisabona. n acelai timp procedura declanat de comisie nu a luat sfrit, nu cunoatem reacia Comisiei la noua modificare legislativ i nu este deloc exclus s asistm la noi intervenii legislative. Modificrile aduse Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 prin Ordonanele de Urgen ale Guvernului nr. 208/2008, 218/2008 i 7/2009 constau n scutire de taxe pentru anumite categorii de autovehicule, cu o anumit norm de poluare i capacitate cilindric nmatriculate ntr-o anumit perioad de timp pun n discuie o alt dimensiune a taxrii interne prevzut de art. 90 din Tratatul Comunitii Europene dect cea cu care s-au confruntat instanele n condiiile Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 nemodificat. Este vorba de caracterul protecionist al taxei, interzis de art. 90 par. 2 din Tratatul Comunitii Europene.

Or, art. 90 din Tratat nu interzice determinarea taxei pe criterii obiective, cum sunt cele utilizate de Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008, respectiv clasa de poluare, capacitate cilindric, etc. Se constat c data nmatriculrii nu reprezint ns un criteriu admisibil. De asemenea, scutirea de tax nu este rezultatul aplicrii grilei i criteriilor, ci al ignorrii lor, iar o analiz a efectelor scutirii conduce la concluzia proteciei unor productori de astfel de autoturisme, iar dac se dovedete a fi unul dintre productorii interni, atunci caracterul protecionist al taxei este evident. Remediul unei astfel de situaii este unul legislativ constnd, pe de o parte, n nlturarea pentru viitor a discriminrii, iar pentru trecut n restituirea taxei celor discriminai. Problema care a dat natere practicii judiciare neunitare nu ine de nelesul diferit al legii romne, ci de cunoaterea i nelesul normelor de drept comunitar i a practicii Curii Europene de Justiie relevante pentru domeniul fiscalitii interne. n problema nelesului normei comunitare, fie c privete legislaie primar sau secundar, instanele naionale nu sunt obligate s urmeze practica naltei Curi de Casaie i Justiie sau a Curii Constituionale, ci, pe cea a Curii Europene de Justiie. Din examinarea hotrrilor de admitere, s-a constatat c instanele au avut probleme cu privire la calificarea corect, din punct de vedere a dreptului comunitar, a naturii taxei respective, dac taxa de poluare este o tax fiscal, vamal sau o msur netarifar, gen restricie cantitativ i cu determinarea dispoziiilor din Tratatul Comunitii Europene n raport de care se apreciaz compatibilitatea. A fost apreciat deopotriv ca i tax vamal sau cu efect echivalent, dar i ca restricie cantitativ sau cu efect echivalent i supus exigenelor art. 25 i 28 din Tratatul Comunitii Europene n mod greit. n privina analizei taxei prin prisma art. 90 din Tratatul Comunitii Europene atunci cnd i o astfel de exigen a fost supus analizei, instanele judectoreti nu s-au referit la practica CEJ relevant cu privire la nelesul i ntinderea art. 90 din Tratatul Comunitii Europene n materia taxrii interne, n genere, i a autovehiculelor, n special, fapt ce a condus instanele la concluzii greite, dar nu cu privire la legea romn, ci la cea comunitar. n timp ce instanele ce au pronunat soluiile de admitere susin c dispoziiile Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 sunt discriminatorii prin prisma art. 90 din Tratatul Comunitii Europene, pentru c taxeaz autovehiculele second-hand ( la prima nmatriculare n Romnia ), dei au fost deja nmatriculate n Comunitatea European, dar nu le taxeaz pe cele care au fost nmatriculate n Romnia la o nou renmatriculare, celelalte instane care au respins cererile fcnd referire la practica

relevant CEJ n materia art. 90 din Tratatul Comunitii Europene au artat c aceasta comparaie este nerelevant pentru examinarea caracterului discriminatoriu al taxrii. Problemele de mai sus nu sunt cu privire la nelesul legii romne, ci al textului comunitar (art. 90 din Tratatul Comunitii Europene). Hotrrile judectoreti privind compatibilitatea sau incompatibilitatea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 cu normele comunitare, fie c au fost date urmare analizei prin prisma dispoziiilor art. 23, 25, 28, 90 din Tratatul Comunitii Europene sau, exclusiv, prin prisma dispoziiilor art. 90 al Tratatul Comunitii Europene nu au pornit de la interpretri diferite ale legii romne, ci de la nelesul diferit din perspectiva dreptului comunitar, a naturii taxei, a caracterului discriminatoriu sau protecionist al taxrii, probleme ce in de domeniul dreptului comunitar. Aadar, examenul de compatibilitate nu poate fi fcut dect cu argumentele dreptului comunitar, iar rezultatul lui depinde exclusiv de corecta nelegere a acestuia, prin recurgerea la practica CEJ conturat n hotrrile preliminare sau n procedura de infringement, mai ales atunci cnd privete nelesul normelor primare ale Tratatului Comunitii Europene. Problema devine i mai interesant atunci cnd se constat c instanele naionale, inclusiv cele ce fac obiectul analizei noastre, (avem n vedere pe cele ce au pronunat hotrri de admitere a cererilor de restituire) au constatat caracterul contrar al normei naionale (n cazul nostru Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008) i au fcut aplicaia efectului direct al normei comunitare, astfel nct soluia lor este una fundamentat pe norma comunitar urmare efectului direct pe vertical. Cu privire la nelesul normei comunitare, instanele trebuie s urmeze practica CEJ instan de judecat supranaional care asigur interpretarea uniform a dreptului comunitar. *** n concluzie, remediul unei astfel de situaii trebuie cutat n mai multe direcii i anume: - Continuarea procesului de formare profesional a corpului judectorilor n materia dreptului comunitar; - Recursul la cereri de hotrri preliminare ctre CEJ, ntruct s-a remarcat c niciuna dintre instanele, ce au fcut obiectul analizei, nu a simit nevoia unui astfel de demers, dei nelesul normei comunitare lacunare este lmurit de CEJ de la spe la spe. De altfel, acest demers ofer orientare nu numai instanei ce a solicitat-o, ci i celorlalte instane confruntate cu aceast problem. Pn n prezent, o singur instan, respectiv Tribunalul Sibiu a adresat CEJ o cerere de hotrre preliminar la data de 18.06.2009, n cauza nr. 4756/85/2008 n prezent nesoluionat ( urmare verificrii pe portal).

- Totodat, n egal msur demersul legislativ este unul salutar. Legiferarea este domeniul exclusiv al legislativului, dar controlul de compatibilitate cu normele comunitare este unul indirect judectoresc. n condiiile n care este declanat procedura de infringement, n mod succesiv, semnalul este c legislaia este incompatibil cu norma comunitar, fapt ce a determinat i avalana cererilor de restituire. [1] sentina civil nr. 271 din 02.04.2009 pronunat de Tribunalul Dmbovia, Secia comercial i de contencios administrativ n dosarul nr. 502/120/2009, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 1007 din 23.06.2009 pronunat de Curtea de Apel Ploieti, Secia comercial i de contencios administrativ i fiscal; [2] decizia civil nr. 209/CA din 18.02.2009 pronunat de Curtea de Apel Alba Iulia Secia de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 3781/107/2008; decizia civil nr. 506/CA/15.04.2009 pronunat de aceeai instan n dosar nr. 3895/85/2008; sentina civil nr. 1425/CA din 05.08.2009 pronunat de Tribunalul Hunedoara Secia comercial i de contencios administrativ i fiscal n dosar nr. 3507/97/2009, irevocabil prin nerecurare; [3] sentina civil nr. 1054 din 05.06.2008 pronunat de Tribunalul Harghita Secia civil n dosarul nr. 867/196/2008, irevocabil prin respingerea recursului; sentina civil nr. 110 din 22.01.2009 pronunat de Tribunalul Harghita Secia civil n dosar nr. 3259/96/2008, irevocabil prin respingerea recursului; decizia civil nr. 461/R din 16.11.2009 pronunat de Curtea de Apel Braov Secia de contencios administrativ i fiscal n dosar nr. 639/62/R/2008; [4] sentina civil nr. 419/CA din 07.07.2009 pronunat de Tribunalul Satu Mare secia comercial i de contencios administrativ n dosarul nr. 563/83/2009, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 612/CA din 19.11.2009 pronunat de Curtea de Apel Oradea Secia comercial i de contencios administrativ i fiscal; sentina civil nr. 298 din 06.05.2009 pronunat de Tribunalul Satu Mare Secia comercial i de contencios administrativ n dosarul nr. 3477/83/2008, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 614/19.11.2009 pronunat de Curtea de Apel Oradea Secia comercial i de contencios administrativ i fiscal; [5] decizia civil nr. 659/CA din 23.06.2009 pronunat de Curtea de Apel Iai Secia de contencios administrativ n dosarul nr. 45/99/2009; [6] decizia civil nr. 496/R din 14.05.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 348/113/2009; decizia civil nr. 497/R din 14.05.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 7597/121/2008; decizia civil nr. 478/R din 07.05.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 106/91/2009; sentina civil nr. 871 din 20.07.2009 pronunat de Tribunalul Galai Secia comercial, maritim i fluvial i de contencios administrativ i fiscal n dosar nr. 3512/121/2009, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 1168 din 26.11.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia de contencios administrativ i fiscal; sentina civil nr.

836 din 29.06.2009 pronunat de Tribunalul Galai Secia comercial, maritim i fluvial i de contencios administrativ i fiscal n dosar nr. 2950/121/2009, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 785/R din 08.10.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia de contencios administrativ i fiscal; sentina civil nr. 806 din 25.06.2009 pronunat de Tribunalul Galai Secia comercial, maritim i fluvial i de contencios administrativ i fiscal, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 1020/R din 05.11.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 2833/121/2009; sentina civil nr. 758 din 15.06.2008 pronunat de Tribunalul Galai Secia comercial n dosarul nr. 2972/121/2009, rmas irevocabil prin decizia nr. 926/29.10.2009 a Curtea de Apel Galai Secia de contencios administrativ i fiscal; sentina civil nr. 605 din 14.05.2009 pronunat de Tribunalul Galai Secia comercial, maritim i fluvial i de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 1428/121/2009, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 982 din 13.11.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia de contencios administrativ i fiscal; sentina civil nr. 770 din 19.06.2009 pronunat de Tribunalul Galai Secia comercial, maritim i fluvial i de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 1861/121/2009, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 1033/R din 05.11.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia de contencios administrativ i fiscal; decizia civil nr. 667 din 18.06.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 35/113/2009 la care se afl ataat sentina civil nr. 1245/CA din 27.02.2009 pronunat de Tribunalul Brila Secia comercial i de contencios administrativ; decizia civil nr. 498/R din 14.05.2009 pronunat de Curtea de Apel Galai Secia contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 265/113/2009, la care se afl ataat sentina civil nr. 131/FCA din 04.03.2009 pronunat de Tribunalul Brila Secia comercial i de contencios administrativ; [7] sentina civil nr. 2326 din 01.07.2008 pronunat de Tribunalul Teleorman - Secia conflicte de munc, asigurri sociale i contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 762/87/2008, rmas irevocabil prin respingerea de Curtea de Apel Bucureti a recursului declarat de Direcia General a Finanelor Publice Teleorman; sentina civil nr. 2357 din 01.07.2008 pronunat de Tribunalul Teleorman - Secia conflicte de munc, asigurri sociale i contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 1092/87/2007, rmas irevocabil prin respingerea de Curtea de Apel Bucureti a recursului declarat de Direcia General a Finanelor Publice la data de 08.12.2008; sentina civil nr. 1779/12.05.2009 a Tribunalului Bucureti secia IX Contencios administrativ i fiscal n dosar nr. 8055/3/2009, rmas irevocabil prin respingerea de Curtea de Apel Bucureti a recursului declarat de Administraia Finanelor Publice Sector 2 la data de 07.12.2009; sentina civil nr. 166/F din 02.03.2009 pronunat de Tribunalul Ialomia n dosarul nr. 1562/98/2008, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 1638 din 15.06.2009 pronunat de Curtea de Apel Bucureti Secia a VIII-a contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 3874/2/2008, la care se afl ataat ncheierea din 15.07.2009; [8] sentina civil nr. 1303/CA din data de 25.06.2009 pronunat de Tribunalul Hunedoara Secia comercial i de contencios administrativ i fiscal n dosar nr. 1016/97/2009, irevocabil prin nerecurare; sentina civil nr. 892/CA din 06.05.2009 pronunat de Tribunalul Hunedoara Secia comercial i de contencios administrativ i

fiscal n dosar nr. 147/97/2009, rmas irevocabil la data de 13.10.2009 prin respingerea recursului declarat de reclamant de Curtea de Apel Alba Iulia; sentina civil nr. 473/CA din data de 21.05.2009 pronunat de Tribunalul Hunedoara Secia comercial i de contencios administrativ i fiscal n dosar nr. 1678/109/2009, rmas irevocabil prin nerecurare; decizia civil nr. 1019/CA din data de 06.10.2009 pronunat de Curtea de Apel Alba Iulia Secia de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 1213/85/2009; decizia civil nr. 914/CA din data de 30.06.2009 pronunat n dosarul nr. 7555/107/2008 de Curtea de Apel Alba Iulia Secia de contencios administrativ i fiscal; [9] decizia din 26 martie 2009 pronunat de Curtea de Apel Bucureti prin care s-a admis recursul declarat de Direcia General a Finanelor Publice Teleorman i s-a modificat n tot sentina civil nr. 2354 din 30.06.2008 pronunat de Tribunalul Teleorman Secia conflicte de munc, asigurri sociale, contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 1318/87/2008, n sensul respingerii aciunii; [10] decizia civil nr. 1645 din data de 11.05.2009 pronunat de Curtea de Apel Cluj Secia comercial, de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 4110/117/2008; [11] decizia civil nr. 1402 din data de 13.07.2009 pronunat de Curtea de Apel Suceava Secia comercial, de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr. 628/40/2009; [12] sentina civil nr. 656 din data de 02.07.2009 pronunat de Tribunalul Covasna n dosarul nr. 336/119/2009, irevocabil prin neexercitarea recursului; [13] sentina civil nr. 126/CF din data de 18.11.2008 pronunat de Tribunalului Neam Secia comercial i de contencios administrativ, rmas irevocabil prin decizia civil nr. 497 din data de 14.05.2009 pronunat de Curtea de Apel Bacu Secia comercial i de contencios administrativ i fiscal n dosar nr. 3388/103/2008; sentina civil nr. 40/CF din 03.03.2009 a Tribunalului Neam Secia comercial i de contencios administrativ pronunat n dosar nr. 3895/103/2008, rmas irevocabil prin nerecurare; sentina civil nr. 42/CF din data de 03.03.2009 a Tribunalului Neam Secia comercial i de contencios administrativ pronunat n dosar nr. 4292/103/2008, rmas irevocabil prin nerecurare. proc. Ion PACURETU CANACHE Sectia judiciara Serviciul Judiciar Civil Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Stabilizarea practicii neunitare in materia taxei de poluare. Hotarari irevocabile. Consecinte 26 January 2010 - Razvan VIORESCU, Paul VARGAN 2246 citiri

Alaturi de hotararile pronuntate in lunile noiembrie decembrie 2009, in cadrul Curtii de Apel Suceava, sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal, in solutionarea cauzelor, avand ca obiect pretentii restituirea taxei de poluare, perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [1] in aceeasi tendinta coerenta de solutionare se inscriu si dosarele care au ca obiect obligatia de a face, in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea autoturismelor second-hand, importate din spatiul UE, fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008). In acest sens ne referim la Decizia nr. 1955 din 12.11.2009 a Curtii de Apel Suceava, sectia comerciala, contencios administrativ si fiscal, prin care Serviciul Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului Suceava a fost obligat sa inmatriculeze fara plata taxei de poluare un autovehicul secondhand importat din spatiul UE, la solicitarea petentei S.M., pe aceleasi considerente care se regasesc in Decizia nr. 1946 din 6.11.2009, a aceleiasi instante, respectiv pe temeiul caracterului discriminatoriu al actualei forme de reglementare nationala a taxei de poluare prevazuta in O.U.G. nr. 50/2008, aplicabila in perioada 15.12.2008 31.12.2009, conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule, insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, incalcandu-se astfel dispozitiile art. 90 alin. 1 din Tratatul CE. Avand in vedere clarificarea solutionarii acestor doua cauze cu obiect diferit, pe de o parte fiind vorba de pretentii (restituirea taxei de poluare), iar pe de cealalta parte de obligatia de a face (in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismelor second-hand importate din tarile UE), se pune fireasca intrebare care este solutia pentru reclamantii care s-au adresat instantelor de judecata

pana la momentul actual, incepand cu schimbarea de optica, dar ale caror hotarari, prin care au solicitat restituirea taxei de poluare, au ramas irevocabile in defavoarea lor? Facem precizarea ca interpretarea corecta de catre completele de judecata a acestor cauze, avand ca obiect constatarea caracterului discriminatoriu al dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008, a intervenit dupa discutiile avute cu ocazia concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare, concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare. Fata de situatia defavorabila amintita in care se regasesc unii justitiabili, in sensul ca unele instante de judecata de contencios administrative le-au respins actiunile de restituire a taxei de poluare pana la data de 1 iulie 2009, exista un remediu de ordin legal, in sensul promovarii unor actiuni pe rolul judecatoriilor, si anume actiuni civile, avand ca obiect imbogatirea fara just temei sau plata nedatorata, neexistand identitate de obiect al cauzelor, si, implicit, neintervenind autoritatea de lucru judecat. Singurul inconvenient din partea reclamantilor ar fi plata taxei de timbru, fiind vorba de actiuni evaluabile in bani. >> Textul integral al hotararii av. Razvan Viorescu, av. Paul Vargan Baroul Suceava

Curtea de Apel Suceava. Taxa de poluare. Obligarea la inmatricularea autovehiculului 26 January 2010 - Juridice.ro Dosar nr. 3691/86/2009 obligatia de a face ROMANIA CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA COMERCIALA, CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL DECIZIA NR. 1955 Sedinta publica din 12 noiembrie 2009 Presedinte Nechifor Veta Judecator Turculet Ana Maria Judecator Sas Remus Grefier Mazareanu Anisoara Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de reclamanta S. M. prin mandatar H. N. din comuna Vicovu de Sus nr. [], judetul Suceava, impotriva sentintei nr. 1356 din 2 iulie 2009 pronuntata de Tribunalul Suceava Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 3691/86/2009, intimat fiind paratul Institutia Prefectului Judetului Suceava Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor Suceava. Cauza a avut termen de judecata la data de 29 octombrie 2009, incheierea sedintei de la acea data redactata separat facand parte din prezenta decizie, cand instanta a amanat pronuntarea pentru data de 5 noiembrie 2009, apoi pentru astazi. Dupa deliberare, CURTEA, Asupra recursului de fata, constata: Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 29.05.2009 cu numar de dosar 3691/86/2009, reclamantul H. N., in contradictoriu cu paratul Institutia Prefectului Judetului Suceava Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa oblige paratul sa dispuna inmatricularea autoturismului marca Volkswagen cu numar de identificare: [...] fara plata taxei de mediu. In motivarea actiunii s-a aratat ca taxa de mediu a fost instituita cu nerespectarea dispozitiilor legale, aratand ca taxa de poluare instituita prin O.U.G. 50/2008, cu modificarile ulterioare, incalca in mod clar dispozitiile tratatului Comunitatii Europene. 2209 citiri

Astfel, conform art. 90 din Tratatul CE, nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. Se recunoaste in mod constant in jurisprudenta comunitara libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferentiata pentru anumite produse, chiar similare in sensul art. 90 alin. l TCE, in functie de criterii obiective. Asemenea diferentieri sunt compatibile cu dreptul comunitar daca urmaresc obiective compatibile cu exigentele tratatului si ale dreptului derivat, si daca evita orice forma de discriminare, directa sau indirecta, in privinta importurilor provenind din state membre, sau de protectie in favoarea produselor nationale concurente (hot. Outokumpu C-213/96, hot. Nadasdi si Nemeth C-290/05). Un sistem de impozite este compatibil cu art. 90 TCE daca este conceput de maniera a exclude in orice ipoteza ca produsele importate sa fie taxate la un nivel superior fata de produsele nationale si daca nu are, in nicio situatie, efecte discriminatorii (hot. Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/Grecia, C-375/1995). Asadar, este incidenta incalcarea art. 90 alin. l TCE atunci cand impozitul aplicat produsului importat si cel aplicat produsului national similar sunt calculate in mod diferit, ducand, chiar daca numai in anumite cazuri, la o impozitare superioara a produsului importat. In cauza de fata rezulta din interpretarea O.U.G. nr. 50/2008 ca taxa de poluare se aplica in cazul autoturismelor noi, autohtone si importate, precum si autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand inmatriculate deja in Romania. Nu se realizeaza insa o discriminare intre autoturismele second-hand importate din statele comunitare si acestea, in conditiile in care valoarea taxei de poluare nu depaseste valoarea taxei reziduale incorporate in valoarea vehiculelor similare deja inmatriculate (hotararea Brzezinski, C-313/05). Ca urmare, tribunalul a apreciat ca nu poate fi retinuta critica privind incalcarea principiului nediscriminarii. Cat despre neconcordanta dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008 cu prevederile constitutionale, in conditiile in care reclamantul nu a invocat exceptia de neconstitutionalitate a acestora, instanta nu a putut proceda la analiza criticilor formulate sub acest aspect, competenta de a se pronunta in acest sens revenind exclusiv Curtii Constitutionale, in virtutea art. 146 din Constitutie. Impotriva sentintei a declarat recurs reclamanta invederand urmatoarele: art. 90 din Tratatul CE reprezinta unul din temeiurile de baza ale consacrarii liberei circulatii a bunurilor si serviciilor in cadrul tarilor membre comunitare, instituind regula in conformitate cu care toate statele membre comunitare sunt obligate sa inlature orice masura de natura administrativa fiscala sau vamala care ar fi de natura a afecta libera circulatie a bunurilor, marfurilor sau serviciilor in cadrul UE. In afara de autovehiculele second-hand importate, conform prevederilor OUG 50/2008, obiectul primei inmatriculari in Rornania sunt autovehiculele noi, or pentru acestea, cumparatorii nu platesc taxa de poluare. Astfel, in anexa 4 din OUG 50/2008 figureaza grila privind cota de reducere a taxei de poluare in functie de vechimea autovehiculului.

In ceea ce priveste un autovehicul nou, cota de reducere este 0 de unde rezulta ca nu se percepe taxa de poluare pentru un autoturism nou care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania. C.J.E. a afirmat in repetate randuri ca statele membre pot impune taxe de inmatriculare asupra autoturismelor second-hand importate, cu conditia ca respectivele taxe sa respecte dispozitiile art. 90 din Tratatul C.E. In hotararea data de C.J.E. in cauza G 393/98 se fac referiri la un sistem de taxare a autoturismelor second-hand similar celui impus de Statul Roman si care a fost considerat de C.J.E. ca fiind contrar Tratatului instituind Comunitatea Europeana. Art. 90 cauta sa asigure completa neutralitate a impozitarii interne sub raportul concurentei, intre produsele care se afla deja pe piata nationala si produsele importate (Cauza C 387 /Ol, Weigel). Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90, par. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai in anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate. Dreptul comunitar nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferentieri intre anumite produse chiar daca este vorba de produse similare in sensul art. 90, par. 1 din Tratat in baza unor criterii obiective cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. Totusi o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele, insele compatibile cu cerintele Tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare, directa sau indirecta, indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice alta forma de protectie a produselor nationale concurente (Cauza Outokumpu). Fata de prevederile art. 90, par. 1 din Tratatul constitutiv al U.E., conform hotararii Curtii de Justitie Europene (C.J.E.) in cazul Weigel (2004), obiectivul reglementarilor comunitare este asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele comunitare in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenite din alte state membre. A considerat ca sunt incalcate o serie de principii printre care: principiul prioritatii dreptului comunitar fata de cel national, principiul aplicarii directe a dreptului comunitar si principiul nediscriminarii. Prioritatea dreptului comunitar fata de cel national rezulta din prevederile art. 11, 148 (2) si art. 148 (4) din Constitutie si Legea 157/2005 ratificarea tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la U.E. prin care Romania si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii, dinainte de aderare. Prin decizia in cauza Costa/Enel (4964) C.J.E. a stabilit ca legea care se indeparteaza de tratat un izvor independent de drept nu ar putea sa duca la anularea lui, data fiind natura sa originala si speciala, fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii insasi sa fie pusa la indoiala. Raportat la principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, consideram ca acesta prezinta relevanta sub dublu aspect: in primul rand in ceea ce

priveste existenta, integrarea. si functionabilitatea directa a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei si in beneficiul cetatenilor romani, iar in al doilea rand in sensul ca judecatorul national insarcinat sa aplice in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe propria raspundere, neaplicata, orice dispozitie contrara din legislatia nationala, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta realizarea prealabila a acestuia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu institutional (Cauza Simmenthal, C-106/77). Mai mult, insasi Constitutia Romaniei, la alineatul 4 al articolului 148 prevede ca autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii. Tot in ceea ce priveste principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, potrivit art. 220 din Tratatul CE., Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instante este obligatorie pentru statele membre. Parata a formulat intampinare prin care a solicitat instantei respingerea actiunii ca nefondata, aratand, in esenta ca taxa de poluare reglementata de OUG nr. 50/2008 este legala. Prin sentinta nr. 1356 din 2 iulie 2009 Tribunalul Suceava a respins cererea avand ca obiect pretentii formulata de reclamanta S. M. G., prin mandatar H. N., in contradictoriu cu parata Institutia Prefectului Judetului Suceava Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, ca nefondata. Pentru a hotari astfel Tribunalul a retinut urmatoarele: Conform jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, dispozitiile art. 90 au in sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana (TCE) un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import si export si a taxelor cu efect echivalent cuprinse in art. 25 TCE. Finalitatea acestor dispozitii este de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta prin eliminarea oricarei forme de protectie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii in privinta produselor provenind din alte state membre (hotararile pronuntate de C.E.J. in cauzele Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 si C-41/05, Brzezinski, C-313/05). De remarcat insa ca notiunea de impozit intern are acceptiune diferita de cea din dreptul intern, desemnand in jurisprudenta C.E.J. (hotararea Haar Petroleum, C90/94 Welgel C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil in mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor. S-a retinut de Curtea de Justitia a Comunitatilor Europene prin hotararea pronuntata in cauza Brzezinski, C-313/05, ca o acciza care se aplica tuturor autoturismelor in temeiul primei lor inmatriculari pe teritoriul unui stat membru, iar nu in temeiul faptului ca trec frontiera, nu constituie o taxa vamala la import si nici taxa cu efect echivalent in intelesul art. 25 TCE, ci intra int sfera regimului general intern de impozitare a marfurilor si trebuie, ca urmare, analizata in raport cu art. 90 TCE.

Fata de aceste aspecte, este lipsita de relevanta analizarea incalcarilor invocate ale art. 23 si 25 TCE, deoarece dispozitiile cuprinse in aceste articole nu sunt incidente in cauza, urmand a se examina daca taxa de poluare este incompatibila cu prevederile art. 90 alin. 1 TCE. Masura, are un evident caracter discriminatoriu in conditiile in care aceasta taxa se aplica in mod real doar autoturismelor second-hand, importate, care se incadreaza parametrilor prevazuti in anexa 1-4 din OUG 50/2008, insa nu se aplica si autoturismelor care circula pe teritoriul Romaniei si care se incadreaza in aceeasi parametri, autoturismelor secondhand cumparare in Romania si care nu fac obiectul unei prime inmatriculari, precum si autoturismelor care fac obiectul reinmatricularii, prin urmare nu poate fi vorba de o exceptie justificata privind restrictiile de ordin cantitativ prevazuta de art 30 din Tratat. Plata taxei de poluare este conditionata de prima inmatriculare a unui autoturism, nici intr-un caz de gradul de uzura sau vechimea acestuia. Intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor este evidenta. Se protejeaza astfel productia interna, aspect ce reiese explicit din preambulul OUG nr. 208/2008 si 218/2008, potrivit caruia: Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare. Prin intampinarea depusa la dosar, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor prin Institutia Prefectului Judetului Suceava a aratat urmatoarele: Taxa de poluare se aplica in cazul autoturismelor noi, autohtone si importate precum si autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand inmatriculate deja in Romania. Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art. 4 din OUG 50/2008). Stabilirea, verificarea, colectarea si executarea silita, inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de catre contribuabili, se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta, potrivit prevederilor OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 7 din OUG 50/2008). Competenta de verificare a achitarii taxei de poluare a fost data serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor in a carora raza de competenta isi au domiciliul, sediul ori resedinta proprietarii de autovehicule, unitati teritoriale deconcentrate, aflate in coordonarea Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Recursul formulat este intemeiat. Reclamantul recurent nu are obligatia de a achita taxa de poluare. Dreptul comunitar este incident in speta, mai exact dispozitiile art. 90 alin. l TCE, care interzic orice discriminare intre produsele nationale si produsele altor state membre, asadar si o discriminare determinata de o diferenta intre impozitele aplicate produselor altor state membre si impozitele interne de orice natura care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. Asadar, discriminarea la care se refera acest text legal are in vedere o comparatie intre

nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene, in comparatie cu nivelul de impozitare a produselor de pe piata interna a Statului Roman. Curtea considera ca art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana este aplicabil in privinta taxei speciale de prima inmatriculare platita de reclamant si contestata in prezenta cauza, considerentele expuse de Curtea Europeana de Justitie, in hotararea din 5 decembrie 2006 data in cauzele reunite C-290/05 si C-333/05, Akos Nacfasdi c. Vames Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga, respectiv Ilona Nemeth c. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga fiind relevante in acest sens: Asa cum Curtea a statuat deja, in sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana art. 90 suplimenteaza dispozitiile referitoare la abolirea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricaror forme de protectie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaza produsele provenite din alte state, membre (cauzele reunite C-393/04 si C-4J/05, Air Liquide Industries Belgium. Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90 par. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai in anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel, par. 67, precum si jurisprudenta acolo citata). Totusi, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile pentru existenta unei asemenea discriminari, impozitarea poate fi discriminatorie in mod indirect datorita efectelor pe care le produce. Potrivit art. III din O.U.G. nr. 218/2008, autovehiculele M1 cu norma de poluare EURO 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 m.c., precum si toate vehiculele N1 cu norma de poluare EURO 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15.12.2008 31.12.2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare. Rezulta asadar ca in prezent a fost inlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi EURO 4, ce au capacitatea cilindrica mai mica de 2000 mc. Or, este de notorietate ca in Romania sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici. Astfel, consumatorii sunt directionati spre un autoturism nou fabricat in Romania, fapt dovedit tot de imprejurarea de notorietate ca pretul la care sunt achizitionate autoturismele second hand dintr-o alta tara este apropriat de pretul autoturismului nou fabricat in Romania. Aspectul esential ce trebuie retinut este acela ca autoturismele fabricate in Romania sunt scutite de plata taxei de poluare, fapt ce contravine art. 90 T.C.E., intrucat achizitionarea unui autoturism cu o capacitate mai mare de 2000 m.c. (care nu este fabricat in Romania) impune achitarea taxei de poluare. Este locul a fi amintita cauza Humblot (112/84) solutionata de C.J.C.E. In respectiva cauza, autoturismele clasificate pana la 16 cai putere fiscali (C.V. chevaux vapeur) erau supuse unei taxari graduale de pana la 1100 franci iar cele peste 16 C.V. erau taxate cu o singura suma de 5000 franci. La acea data nu se fabricau in Franta autoturisme de peste

16 C.V. si de aceea toate autoturismele pentru care se percepea taxarea mai mare de 5000 franci erau importate. Curtea a retinut ca taxa de 5000 franci a fost fixata la un asemenea nivel incat numai autovehiculele importate pot fi subiectul acesteia. In mod similar, in actuala reglementare a O.U.G. nr. 50/2008 modificata prin O.U.G. 218/2008 si nr. 7/2009, un autoturism nou fabricat in Romania, cu o capacitate de sub 2000 c.m.c. este scutit de plata taxei de poluare, iar achizitionarea unui autoturism nou cu o capacitate mai mare de 2000 m.c.(ce nu este fabricat in Romania, ci doar in strainatate) impune achitarea, taxei de poluare. Art. 90 din T.C.E. este incalcat si in situatia achizitionarii din alta tara a unui autoturism second-hand cu o capacitate sub 2000 c.m.c, intrucat majoritatea acestor autoturisme achizitionate nu au norma de poluare EURO 4 pentru a fi scutite de la plata taxei. Dupa aderarea Romaniei la U.E. nu este admisibila favorizarea vanzarii autoturismelor noi fabricate in Romania si nici favorizarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania (ce pot fi considerate autoturisme nationale), atata timp cat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor (C.J.C.E., Hotararea din 7 mai 1987, cauza 193/85 Cooperativa CO- FRUTTA S.R.L. C. ADMINISTRAZIONE dell Finanze della STATO). Pentru considerentele invederate urmeaza a fi admis recursul formulat de reclamant. Pe cale de consecinta urmeaza a fi admisa actiunea si a fi obligata parata Institutia Prefectului Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatricularea Autovehiculelor Suceava la inmatricularea autoturismului, fara plata taxei de poluare. Pentru considerentele invederate, in temeiul art. 304 pct. 9; 312 alin. 1, 2, 3 Cod procedura civila, Pentru aceste motive, In numele legii, DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanta S. M., prin mandatar H. N. din comuna Vicovu de Sus nr. [], judetul Suceava. Modifica sentinta nr. 1356 din 2 iulie 2009 pronuntata de Tribunalul Suceava in totalitate. Admite actiunea. Obliga parata sa procedeze la inmatricularea autoturismului marca Volksvagen, tipul Passat, cu numar de identificare [] fara plata taxei de poluare. Irevocabila. Pronuntata in sedinta publica azi 12 noiembrie 2009.

Curtea de Apel Oradea. Taxa pe poluare. Discriminare 21 January 2010 - Juridice.ro ROMNIA CURTEA DE APEL ORADEA - Secia Comercial, de Contencios Administrativ i Fiscal DOSAR NR. 4200/111//CA/2008 DECIZIA NR.560/CA/2009 -R edina public din 5 noiembrie 2009 PREEDINTE: SOTOC DANIELA - judector BLAGA OVIDIU - judector TTAR IOANA - judector SABU MIRELA - grefier ******* Pe rol fiind soluionarea recursului n contencios administrativ i fiscal formulat de reclamantul [...], domiciliat n Oradea, [...] n contradictoriu cu intimata prt ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul n Oradea, str. D. Cantemir, nr.2, jud. Bihor i intimata chemat n garanie ADMINISTRAIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul n Bucureti, Splaiul Independenei, nr.294, sector 6 mpotriva sentinei nr. 435/CA din 2 iunie 2009, pronunat de Tribunalul Bihor, n dosar nr.4200/111/2008, avnd ca obiect contestaia act administrativ fiscal. La apelul nominal fcut n edina public de azi, se prezint pentru recurentul reclamant [...] lips, avocat ALECANDRU MIREL OVIDIU, n baza mputernicirii avocaiale nr. 201/04.11.2009 emis de Baroul BUCURETI Cabinet Individual, pentru intimata prt ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA consilier juridic COZAC CLAUDIA, n baza delegaiei depuse la dosar, lips fiind intimata chemat n garanie ADMINISTRAIA FONDULUI PENTRU MEDIU BUCURETI. Procedura de citare este legal ndeplinit. 3825 citiri

S-a fcut referatul cauzei nvederndu-se instanei c recursul este legal timbrat cu 20 lei tax judiciar de timbru achitat prin chitana nr.0311210091 BH/03.11.2009 plus 0,30 lei timbre judiciare, att intimata prt ct i intimata chemat n garanie au depus la dosar ntmpinri n cauz, cauza este la primul termen de judecat n recurs, dup care: Instana comunic cte un exemplar din ntmpinrile depuse la dosar cu reprezentantul recurentului. Reprezentantul recurentului depune la dosar copia minutei ntlnirii dintre membrii Comisiei Unificarea practicii judiciare din 1 iulie 2009. nvedereaz c nu mai are alte cereri, solicit cuvntul asupra recursului. Instana, nefiind alte cereri, chestiuni prealabile, consider cauza lmurit i acord cuvntul asupra recursului. Reprezentantul recurentului solicit admiterea recursului astfel cum a fost formulat i motivat n scris , modificarea sentinei recurate, n sensul admiterii aciunii reclamantului, cu cheltuieli de judecat , reprezentnd taxele de timbru la ambele instane. n esen nvedereaz instanei c, taxa de poluare este discriminatorie i ilegal prin prisma prevederilor art.90 din Tratatul Comunitii Europene, iar n ceea ce privete denumirea acesteia, respectiv tax de poluare, nvedereaz c este doar o schimbare de denumire, n fapt rmnnd aceeai tax de prim nmatriculare. Reprezentanta intimatei prte solicit respingerea recursului ca nefondat i meninerea ca legal i temeinic a sentinei recurate, fr cheltuieli de judecat. n esen nvedereaz instanei c, nu sunt nclcate n cauz prevederile art.90 din Tratatul Comunitii Europene i totodat c, obiectul taxei de poluare este protejarea mediului, att prin modul de utilizare ct i prin modul de impunere, inndu-se cont c elementele care stau la baza acestuia, sunt emisiile de noxe i de dioxid de carbon. Mai arat i c instanele de judecat s-au pronunat n sensul respingerii aciunilor avnd ca obiect restituirea taxei de poluare, n acest sens invocnd sentina nr.437/2009 a Tribunalului Cluj i decizia irevocabil a Curii de Apel Cluj din 2 iunie 2009. n consecin, apreciaz c se impune respingerea recursului. CURTEA DE APEL Delibernd: Asupra recursului n contencios de fa, constat urmtoarele: Prin sentina nr. 435/CA din 2 iunie 2009, Tribunalul Bihor a respins ca nefondat aciunea formulat de reclamantul [...], domiciliat n Oradea,[...], n contradictoriu cu prta D.G.F.P. BIHOR ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul n Oradea, str. D.Cantemir nr. 2, jud.Bihor, i chemata n garanie ADMINISTRAIA FONDULUI PENTRU MEDIU, cu sediul n Bucureti, Splaiul Independenei nr. 294, corp A, sector 6, fr cheltuieli de judecat.

Pentru a pronuna aceast hotrre instana de fond a reinut c, reclamantul a achiziionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism marca BMW, fabricat n anul 2002. Pentru a-l nmatricula n Romnia, prta Administraia Finanelor Publice Oradea a condiionat acest lucru de plata taxei de poluare prevzut de OUG 50/2008, stabilind prin decizia nr. 8899008.07.2008, n sarcina reclamantului, o tax de poluare n cuantum de 3.486 lei, care a fost achitat prin chitana seria TS4B nr. 2196050/09.07.2008. mpotriva deciziei nr. 88990/08.07.2008, reclamantul a formulat plngere prealabil, care i-a fost respins ca nefondat prin adresa cu nr. 100784/ 12.08.2008, aflat la fila 6 dosar. Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/2008 stabilete cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu i se gestioneaz de Administraia Fondului pentru Mediu, n vederea finanrii programelor i proiectelor pentru protecia mediului. Conform art. 4 din OUG 50/2008, obligaia de plat a taxei intervine cu ocazia primei nmatriculri a unui autovehicul n Romnia. Analiznd compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat c n spe nu sunt nclcate disp. art.90 din Tratatul de Instituire a Comunitii Europene. Astfel, potrivit disp. OUG 50/2008, Romnia, stat membru al Comunitii Europene, nu supune direct sau indirect produsele altor ri membre ale Comunitii unor impozite interne de orice natur, superioare celor care se aplic direct sau indirect produselor naionale similare. Ori, taxa de poluare instituit de disp. OUG 50/2008 nu poate fi asimilat impozitelor interne, aceast tax fiind perceput pentru asigurarea proteciei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin nmatricularea acestora n Romnia, neleg s le utilizeze pe teritoriul Romniei, contribuind astfel la poluarea mediului. Aceast tax nu este perceput doar persoanelor care doresc s nmatriculeze i s utilizeze n Romnia autoturisme second-hand, importate din Uniunea European, ci tuturor persoanelor care doresc s nmatriculeze i s utilizeze un autoturism, indiferent de proveniena sau de vechimea acestuia, astfel nct nu se poate susine caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevzute de disp. OUG 50/2008, ca fiind unul de poluare, rezult din dispoziiile art.1 al.2, care enumr categoria de programe i proiecte pentru protecia mediului care urmeaz s fie finanate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dac legiuitorul nu a gsit o formul foarte potrivit, prin condiionarea nmatriculrii autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natur s o transforme ntr-o tax de prim nmatriculare, cum era cea prevzut de disp. art. 214/1 C.fiscal i apreciat ca nelegal de ctre instane. Nu n ultimul rnd, tribunalul a apreciat c nu trebuie omis nici faptul c instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre Romnia i Comisia European, astfel nct nu se poate aprecia c ar contraveni legislaiei comunitare. Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat c n mod corect prta a refuzat reclamantului restituirea taxei de poluare reglementat de disp. OUG 50/2008, dispoziii

care sunt compatibile cu dreptul comunitar, aciunea formulat fiind nefondat, motiv pentru care a respins-o. Ca o consecin a respingerii aciunii introductive, pentru considerentele artate mai sus, instana a respins i cererea de chemare n garanie a chematei n garanie Administraia Fondului pentru Mediu, formulat de prta AFP Oradea, constatnd c nu s-au solicitat cheltuieli de judecat. mpotriva acestei sentine n termen legal, a declarat recurs [...] solicitnd admiterea recursului i modificarea sentinei atacate n sensul admiterii aciunii n contencios administrativ. Cu cheltuieli de judecat. n motivarea recursului recurenta a artat c, a achiziionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autovehicul second-hand marca BMW, an de fabricaie 2002, cu cartea de identitate seria G nr.405383 i pentru a-l nmatricula n Romnia a fost obligat s achite taxa de poluare prevzut de OUG 50/2008. Reclamantul arat c aceast tax este discriminatorie i ilegal raportat la disp.art.90 din Tratatul privind Instituirea Comunitii Europene, care prevd c nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natur, superioare celor care se aplic direct sau indirect produselor naionale similare coroborat cu prevederile Legii nr.157/2005 i ale art.148 al.2 din Constituie. Totodat, reclamantul mai arat c taxa de poluare nu este perceput pentru autoturismele deja nmatriculare n Romnia, fiind perceput exclusiv pentru autoturismele nmatriculate n celelalte state comunitare i renmatriculate n Romnia, dup aducerea lor n ar. Pentru autovehiculele deja nmatriculate n Romnia, taxa nu se mai percepe cu ocazia vnzrii ulterioare, ceea ce demonstreaz c aceast tax de poluare se aplic doar ca urmare a achiziiilor intracomunitare i este o tax cu efect echivalent taxelor vamale la import. De asemenea, reclamantul mai arat c potrivit jurisprudenei Curii Europene de Justiie, noiunea de tax cu efect echivalent const n orice tax pecuniar, impus unilateral asupra mrfurilor n temeiul faptului c trec frontiera, oricare ar fi denumirea i modul de aplicare a acesteia, iar un sistem de taxare care s fie considerat compatibil cu art.90 CE trebuie s exclud orice posibilitate ca produsele importate s fie supuse unor taxe mai mari dect produsele similare naionale i s nu produc n nici un caz efecte discriminatorii. Mai arat i c, reclamantul s-a adresat prtei de rnd II, n temeiul art.7 din legea nr.554/2004, privind procedura prealabil i n temeiul OUG nr.92/2003, ns contestaia sa a fost respins ca nefondat. Ca urmare a numeroaselor aciuni judiciare i a unei practici judectoreti constante, autoritii romne au recunoscut nelegalitatea taxei de prim nmatriculare stabilit iniial

prin codul fiscal art.214 (1-3) , au abrogat respectivele articole prin OUG nr-50/2008, ns aceast tax rmne n fapt aceeai, singura diferen fiind denumirea, modificat din taxa special de prim nmatriculare n taxa de mediu. n drept, a invocat disp. Legii nr.554/2004, ale OUG 50/2008, Constituia Romniei i Tratatul Comunitii Europene. Prin ntmpinare, intimata Administraia Fondului Pentru Mediu Bucureti a solicitat respingerea recursului ca nefondat. n motivarea ntmpinrii, intimata a artat c, taxa de poluare instituit prin OUG 50/2008, act normativ acceptat de Comisia European, corespunde pe deplin prevederilor art.90 din Tratatul de Instituire a Comunitii Europene, taxa fiind neutr din punct de vedere fiscal. Ori, ct vreme chiar Comisia European a recunoscut c taxa de poluare instituit prin OUG 50/2008 corespunde normelor comunitare, chemata n garanie apreciaz c nu pot fi reinute susinerile reclamantului, potrivit crora prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal i c aceast tax contravine dispoziiilor art.90 din Tratatul Comunitii Europene. Totodat, mai arat c art.90 din CE este nclcat doar atunci cnd impozitul aplicat produsului de import i cel aplicat produsului naional similar sunt calculate diferit i dup metode diferite, care conduc la un impozit mai mare aplicat produsului de import, situaie diferit de taxa de poluare prevzut de OUG 50/2008. Se mai arat i c, practic, nici Curtea European de Justiie a C.E. , nici Comisia European nu au considerat vreodat c taxa de poluare este nelegal, c ncalc tratatele comunitare sau nu ar trebui pltit, ci doar au solicitat modificarea modului de calcul i criteriile la care se raporteaz nivelul taxrii. Apreciaz c, reclamantul trebuia s produc probe din care s rezulte c taxele pe care le aplic statul romn sunt superioare celor din statul din care reclamantul i-a achiziionat autoturismul. n drept, a invocat dispoziiile art.115 Cod procedur civil. Prin ntmpinare, intimata Administraia Finanelor Publice a Municipiului Oradea a solicitat respingerea recursului ca nefondat. n motivarea ntmpinrii, intimata a artat c, taxa de poluare a fost stabilit n conformitate cu OUG 50/2008, care, n art.4, instituie obligaia de plat a acestei taxe cu ocazia primei nmatriculri a unui autovehicul n Romnia. Aceast tax nu este perceput doar persoanelor care doresc s nmatriculeze i s utilizeze n Romnia autoturisme second-hand importate din Uniunea European, ci tuturor persoanelor care doresc s nmatriculeze i s utilizeze un autoturism, indiferent de proveniena sa (inclusiv autoturismelor noi din producia naional a Romniei) sau de vechimea acestuia, astfel nct nu se poate susine caracterul discriminatoriu al taxei.

Prta mai arat c, prin instituirea taxei de poluare, nu sunt nclcate dispoziiile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitii Europene, ntruct taxa de poluare instituit prin OUG 50/2008 nu poate fi asimilat impozitelor interne, deoarece aceast tax este perceput pentru asigurarea proteciei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin nmatricularea acestora n Romnia, doresc s le utilizeze pe teritoriul Romniei i, n consecin, contribuie la poluarea mediului. Mai mult, instituirea taxei de poluare a fost rezultatul negocierilor dintre Romnia i Comisia European, astfel nct nu se poate susine c ar contraveni legislaiei comunitare. Examinnd sentina atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum i sub toate aspectele, n baza prevederilor art.304/1 cod procedur civil, instana apreciaz recursul declarat de recurentul [...]ca fiind fondat pentru urmtoarele considerente: Prin Legea nr.157/2005 Romnia a ratificat Tratatul prin aderarea Republicii Bulgaria i Romniei la Uniunea Europeana, efectele acestei ratificri fiind reglementat de art.148 alin.2 i4 din Constituia Romniei, astfel cum aceasta a fost republicat, n conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale U.E i celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa de dispoziiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. n conformitate cu prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunitii Europene nici un stat membru nu aplic direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natur, mai mari dect cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naionale similare. Prin aceste prevederi se limiteaz libertatea statelor membre n materie fiscal de a restriciona libera circulaie a mrfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate i cele autohtone de natur similar. n spe, OUG nr. 50/21.04.2008 stabilete, potrivit dispoziiilor art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu i se gestioneaz de administraia fondului pentru mediu, n vederea finanrii programelor i proiectelor pentru protecia mediului, iar potrivit art.4, obligaia de plat intern cu ocazia primei nmatriculri a unui autovehicul n Romnia. ntr-adevr, determinarea taxei de poluare se realizeaz conform art.6 din OUG nr.50/2008 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindric) i capacitatea din punct de vedere al polurii, lundu-se in considerare i deprecierea autoturismului, conform coeficienilor descrii n anexa 4. Este ns nefondat aprecierea instanei de fond n sensul c taxa de poluare instituit de dispoziiile OUG nr.50/2008 nu poate fi asimilat impozitelor interne , deoarece este perceput pentru asigurarea proteciei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care,

prin nmatricularea cestora n Romnia , neleg s utilizeze pe teritoriul Romniei contribuind astfel la protejarea polurii mediului. Aceast taxa de poluare nu este perceput pentru autoturismele deja nmatriculate n Romnia stat comunitar de la 01.01.2007, fiind perceputa exclusiv, pentru autoturismele nmatriculate n celelalte state comunitare i renmatriculate n Romnia, dup aducerea lor in ar. Pentru autovehiculele deja nmatriculate n Romnia, taxa nu se mai percepe cu ocazia vnzrii ulterioare, ceea ce demonstreaz c aceast tax de poluare se aplic doar ca urmare a achiziiilor intracomunitare si este o tax cu echivalent taxelor vamale la import. Potrivit normelor comunitare: - art. 25 C.E. ntre statele membre sunt interzise taxele vamale la import i la export sau taxele cu efect echivalent. Aceast interdicie se aplic, de asemenea, taxelor vamale cu caracter fiscal. - art. 28 C.E. ntre statele membre sunt interzise restriciile cantitative la import, precum i orice msuri cu efect echivalent. Conform jurisprudenei Curii Europene de Justiie , noiunea de tax cu echivalent const n orice tax pecuniar impus unilateral asupra mrfurilor n temeiul faptului c trec frontiera, oricare ar fi denumirea i modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care s fie considerat compatibil cu art.90 din Tratatul Comunitii Europene, trebuie s exclud orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari dect produsele similare, naionale i s nu produc n nici un caz efecte discriminatorii. Practic, prin instituirea taxei de poluare ,indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art.6 din OUG nr.50/2008 i clasificarea din punct de vedere al polurii, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la nmatriculare unui autoturism in Romnia, reprezentnd n fapt, o tax similar taxei de prim nmatriculare stabilite din art.214 alin.1-3 din codul fiscal, singura diferen fiind denumirea , modificat din tax speciala de prim nmatriculare n taxa de mediu. Sunt astfel nefondate susinerile intimatei Administraia Fondului Pentru Mediu Bucureti din ntmpinare, n sensul c taxa de poluare este neutr din punct de vedere fiscal i c este necesar pentru aplicabilitatea art.90 Tratatul C.E s se ia n considerarea nu numai valoare impozitului intern care se aplic direct sau indirect produselor naionale i produselor importate ci i baza de impozitare i modalitile de percepere a impozitului n cauz. Nu se impune ca reclamantul s produc probe din care s rezulte c taxele pe care le aplic Statul Romn sunt superioare celor din statul din care reclamantul a achiziionat autoturismul,deoarece dup cum s-a menionat mai sus ,taxa de poluare se aplic

discriminatoriu, exclusiv pentru autoturismele nmatriculate n celelalte state comunitare i renmatriculate n Romnia dup aducerea lor n ar. Textul art.90 din Tratatul C.E se refer la produsele provenind din alte state membre i supuse unor impozite interne , de orice natur, superioare celor care se aplic direct sau indirect produselor naionale similare, ori Statul Romn nu percepe taxa de poluare produselor naionale similare, respectiv pentru autovehiculele deja nmatriculate n Romnia(second-hand) cu ocazia vnzrilor ulterioare. De asemenea, se reine i c prin avizul motivat din data de 28.11.2007, Comisia European a solicitat reaezarea modalitii de calcul a taxei auto ( de prim nmatriculare), n sensul armonizrii legislaiei romneti cu cea european, iar afirmaia intimatei Administraia Fondului pentru Mediu Bucureti cum c s-a recunoscut de ctre Comunitatea European c taxa de poluare instituit prin OUG nr.50/2008 corespunde normelor comunitare, este nentemeiat. Comisia European (C.E) a solicitat n iunie 2009, Romniei , informaii n legtur cu legislaia privind aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme, suspectnd c actuala legislaie romneasc (OUG nr.50/2008) are efecte protecioniste asupra industriei auto naionale. Aceast solicitare a fost transmis sub forma unei scrisori de somare, prima etap a procedurii de nclcare a dreptului comunitar prevzut de art.226 din Tratatul C.E. n consecin, n baza considerentelor expuse, apreciind soluia instanei de fond ca fiind dat cu aplicarea greit a legii, instana de recurs, n temeiul prevederilor art. 312 Cod procedur civil raportat la prevederile art.304 pct.9 Cod procedur civil i art.90 din Tratatul Comunitii Europene, apreciaz recursul declarat de recurentul [...] mpotriva sentinei nr. 435/CA din 2 iunie 2009, pronunat de Tribunalul Bihor, ca fiind fondat i pe cale de consecin , sentina va fi modificat n totalitate , n sensul admiterii aciunii formulate de reclamantul [...] mpotriva prtei Direcia General a Finanelor Publice Bihor Administraia Finanelor Publice a Municipiului Oradea, dispunnd anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr.88990 din 8 iulie 2008, emis de prt cu obligarea prtei la restituirea sumei de 3486 lei. De asemenea, va fi admis , n temeiul prevederilor art.63 Cod procedur civil, cererea de chemare n garanie a Ministerului Fondului pentru Mediu Bucureti, formulat de prta Administraia Finanelor Publice a Municipiului Oradea i obligat chemata n garanie, s plteasc prtei Administraia Finanelor Publice a Municipiului Oradea suma de 3486 lei reprezentnd contravaloarea taxei de poluare, cu motivarea c, n conformitate cu prevederile art.1 din OUG nr.50/2008 taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la Fondul de Mediu i se gestioneaz de Administraia Fondului pentru Mediu, n vederea finanrii programelor i proiectelor pentru protecia mediului.

n baza prevederilor art. 274 Cod procedur civil, instana va obliga prta Direcia General a Finanelor Publice Bihor Administraia Finanelor Publice a Municipiului Oradea la plata sumei de 45,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecat n favoarea recurentului, n fond i n recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE: ADMITE ca fondat recursul declarat de recurentul [...] mpotriva sentinei nr.435/CA din 2 iunie 2009, pronunat de Tribunalul Bihor, pe care o modific n totalitate n sensul c: Admite aciunea formulat de reclamantul [...] mpotriva prtei DIRECIA GENERAL A FINANELOR PUBLICE BIHOR ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA. Dispune anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr.88900 din 8 iulie 2008, emis de prt i n consecin, oblig prta la restituirea sumei de 3486 lei, achitat cu chitana seria TS4B nr.2196050 din 29 aprilie 2008, reprezentnd taxa de poluare. Admite cererea de chemare n garanie a ADMINISTRAIEI FONDULUI PENTRU MEDIU BUCURETI formulat de prta ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE A MUNCIPIULUI ORADEA. Oblig chemata n garanie s plteasc prtei Administraia Finanelor Publice a Municipiului Oradea suma de 3486 lei reprezentnd contravaloarea taxei de poluare. Oblig intimata DIRECIA GENERAL A FINANELOR PUBLICE BIHOR ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA la plata sumei de 45,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecat n favoarea recurentului, n fond i n recurs. I R E V O C A B I L . Pronunat n edina public, azi 5 noiembrie 2009. PREEDINTE, Sotoc Daniela Red.dec. jud.B.O. - n concept, 13.11.2009 JUDECTOR, Blaga Ovidiu JUDECTOR, Ttar Ioana GREFIER. Sabu Mirela

Jud. fond BOCHI D. Tehnoredact. S.M.5 ex./ 24.11.2009 3 com./ 1. [...]domiciliat n Oradea, [...] 2. ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul n Oradea, str. D. Cantemir, nr.2, jud. Bihor 3. ADMINISTRAIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul n Bucureti, Splaiul Independenei, nr.294, sector 6. Red.dec. jud.B.O. - n concept, 13.11.2009 Jud. fond BOCHI D. Tehnoredact. S.M.5 ex./ 24.11.2009 3 com./ 1. [...]domiciliat n Oradea, [...] 2. ADMINISTRAIA FINANELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul n Oradea, str. D. Cantemir, nr.2, jud. Bihor 3. ADMINISTRAIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul n Bucureti, Splaiul Independenei, nr.294, sector 6 Curtea de Apel Suceava. Restituirea taxei de poluare 6 January 2010 - Juridice.ro Dosar nr. 3 920/86/2009 CURTEA DE APEL SUCEAVA SECIA COMERCIAL, CONTENCIOS ADMINISTRATIV I FISCAL 3796 citiri

Decizia nr. 1946 edina public din 6 noiembrie 2009 Preedinte Grosu Cristinel Judector Ra Gabriela Judector Surdu Oana Grefier Hric Violeta Pe rolul instanei se afl judecarea recursului declarat de reclamantul [...] mpotriva sentinei nr.1408 din 3 iulie 2009, pronunat de Tribunalul Suceava - Secia comercial, de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr.3920/86/2009, n contradictoriu cu prtele-intimate Direcia General a Finanelor Publice a judeului Suceava i Administraia Fondului pentru Mediu. La apelul nominal fcut n edina public a rspuns avocat Vargan Paul pentru recurent, lips fiind acesta i reprezentaii prtelor-intimate. Procedura este legal ndeplinit. S-a fcut referatul cauzei, dup care avocatul recurentului a depus la dosarul cauzei chitana nr.032289 din 05.11.2009, cu care face dovada plii taxei judiciare de timbru n sum de 20,00 lei i timbru judiciar mobil n valoare de 1,5 lei, preciznd c a studiat ntmpinarea prtelor naintea nceperii edinei de judecat, astfel nct cunoate poziia acestora. Instana, constatnd c recursul este legal timbrat i n stare de judecat, a acordat cuvntul la dezbateri. Avocatul reclamantului-recurent, fa de data de 7 mai 2009, cnd clientul su a achitat taxa a crei restituire o solicit n prezentul dosar, a pus concluzii de admitere a recursului, aa cum a fost formulat, cu consecina modificrii sentinei primei instane n sensul admiterii aciunii. Cum i-a motivat n detaliu cererea de recurs, aprtorul recurentului consider necesar s puncteze doar cteva aspecte, i anume faptul c reclamantul, fiind constrns la plata taxei de nmatriculare pentru a-i nscrie n circulaie autoturismul, msur prin care se ncalc art.90 din Tratatul Comunitii Europene, ce are efect discriminatoriu, este ndreptit la restituirea sumei pltite, subliniind c n mod greit se motiveaz de ctre prte c taxa instituit prin OUG nr.50/2008 ar fi o tax de mediu. Mai mult, susine avocatul recurentului, prin msura instituirii taxei n discuie se protejeaz indirect producia intern, ntruct n Romnia sunt produse autoturisme cu capacitate cilindric mai mic de 2000 cm3; invoc jurisprudena Curii de Apel Suceava, amintind i existena unei hotrri CEDO mpotriva Franei din anul 1970.

Declarnd dezbaterile nchise, dup deliberare, CURTEA, Asupra recursului de fa, constat: Prin cererea nregistrat pe rolul Tribunalului Suceava Secia comercial, de contencios administrativ i fiscal la data de 09.06.2009, nregistrat sub nr. 3920/86/2009, reclamantul [...] a chemat n judecat prtele Direcia General a Finanelor Publice Suceava i Administraia Fondului pentru Mediu Bucureti, solicitnd obligarea acestora la restituirea sumei achitate cu titlu de tax de poluare prin chitana cu seria TS4A nr. 9426479 din 7 mai 2009, plata dobnzii aferente, astfel cum este prevzut de art 124 din Codul de procedur fiscal, obligarea prtei la plata cheltuielilor de judecat ocazionate de prezentul proces. In motivare, reclamantul a artat c, la data de 10 februarie 2008 a achiziionat din Germania un autoturism la mna a doua marca BMW, tipul 525 D cu seria de asiu WBADL91020GW60802, iar n vederea nmatriculrii acestuia a fost obligat s achite taxa de poluare prevzut de dispoziiile OUG nr. 50/2008, modificat prin OUG 218/2008 i prin OUG nr. 7/2009. Mai arat reclamantul c, taxa de poluare auto, achitat pentru renmatricularea autoturismului, a fost ncasat n contul bugetului de stat cu nclcarea art. 90 alin. 1 al Tratatului Comunitii Europene, inclusiv a Tratatului de aderare a Romniei i Bulgariei, ratificat de Romnia prin Legea nr. 157/2005 care prevede c de la data aderrii, dispoziiile tratatelor originare nainte de aderare, sunt obligatorii pentru Romnia i se aplic n condiiile stabilite prin tratate i prin actul de aderare. Diferenierea la care sunt supuse autovehiculele rulate importate fa de cele deja nmatriculate rezult din obligativitate de plat a acestei taxe odat cu prima ei nmatriculare n Romnia, dei din preambulul OUG nr. 50/2008 rezult c s-a urmrit asigurarea proteciei mediului, prin realizarea unor programe i proiecte pentru mbuntirea calitii aerului. n drept reclamantul i-a ntemeiat aciunea pe disp. art. 25 i 90 din Tratatul CE, Directiva nr. 92/12/CEE din 25.02.1992, jurisprudena relevant a Curii de Justiie Europene, Legea nr. 554/2004, art. 274 Cod procedur civil. Prta Administraia Fondului pentru Mediu a depus la dosar ntmpinare prin care a solicitat respingerea aciunii ca nefondat. n motivare s-a artat Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor a demarat n februarie 2006 o serie de aciuni pentru introducerea unei taxe ecologice, un mecanism economicofinanciar bazat pe principiul poluatorul pltete, care urma s fie aplicat cu ocazia primei nmatriculri a tuturor vehiculelor cu motor n Romnia, att n cazul celor noi ct i n cazul celor rulate, achiziionate din afara rii, dar i celor produse n Romnia.

Promovnd o politic de armonizare cu legislaia i directivele Uniunii Europene n materie de protecie a mediului, Guvernul Romniei a susinut un act normativ care reglementa introducerea unei taxe speciale pentru autoturisme i autovehicule ncepnd cu data de 01.01.2007. Parlamentul Romniei, la propunerea Guvernului, a decis instituirea unei taxe speciale pentru autovehicule care, n conformitate cu prevederile art. 2141 -2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, era pltit de orice persoan fizic sau juridic, care nmatriculare pentru prima dat n Romnia un autoturism sau autovehicul. Fa de sistemul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme i autovehicule reglementat la Titlul VII din Codul fiscal, Comisia European, prin avizul motivat din data de 28.11.2007, a considerat c se ncalc principiile Tratatului de instituire a Comunitii Europene, n sensul c se aplic un regim discriminatoriu pentru autovehiculele secondhand achiziionate din alte state membre, invitnd ara noastr s adopte msurile necesare pentru a se conforma avizului menionat anterior n termen de dou luni de la primirea acestuia. Pentru respectarea principiilor comunitare de impozitare i pentru stoparea continurii procedurii de constatare a nendeplinirii obligaiilor de stat membru, s-a propus abrogarea articolelor din codul fiscal care reglementau regimul de taxare a autovehiculelor, Guvernul Romniei meninndu-i poziia c trebuie evideniat diferena dintre mainile high i low poluatoare i a propus un proiect de ordonan de urgen a Guvernului. Mai menioneaz secund-prta c neadoptarea n regim de urgen a OUG nr. 50/2008 n conformitate cu cerinele din avizul motivat putea conduce la sesizarea Curii de Justiiei a Comunitii. Comisia European nu a contestat niciodat instituirea taxei ca atare, ci a solicitat reaezarea modalitii de calcul n sensul armonizrii legislaiei romneti cu cea european. Fa de aceast observaie a Comisiei Europene, potrivit reglementrilor naionale, taxa pentru autoturismele noi, care se pltete cu ocazia primei nmatriculri n Romnia, este aceeai, indiferent de proveniena lor, respectiv din producia intern, import sau din achiziii intracomunitare. A concluzionat secund-prta, c atta vreme ct Comisia European a recunoscut c taxa de poluare instituit prin OUG nr. 50/2008 corespunde normelor comunitare, apreciaz c nu pot fi reinute susinerile reclamantei potrivit crora prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal i c aceast tax contravine dispoziiilor art. 90 din Tratatul Comunitii Europene. Procedura demarat de Comisia European mpotriva Romniei a fost ridicat n 29.01.2009, urmare a faptului c noua reglementare era compatibil cu art. 90 din Tratatul CE.

Tribunalul Suceava - Secia comercial, de contencios administrativ i fiscal, prin sentina nr.1408 din 3 iulie 2009, a respins aciunea ca nefondat, pentru urmtoarele considerente: Conform jurisprudenei constante a Curii de Justiie a Comunitilor Europene, dispoziiile art.90 au n sistemul Tratatului instituind Comunitatea European (TCE) un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import i export i a taxelor cu efect echivalent cuprinse n art. 25 TCE. Finalitatea acestor dispoziii este de a asigura libera circulaie a mrfurilor ntre statele membre n condiii normale de concuren prin eliminarea oricrei forme de protecie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii n privina produselor provenind din alte state membre (hotrrile pronunate de C.EJ. n cauzele Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 i C-41/05, Brzezinski, C-313/05). De remarcat ns c noiunea de impozit intern are accepiune diferit de cea din dreptul intern, desemnnd n jurisprudena C.EJ. (hotrrea Haar Petroleum, C-90/94, Weigel, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil n mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor. S-a reinut de Curtea de Justiie a Comunitilor Europene prin hotrrea pronunat n cauza Brzezinski, C-313/05, c o acciz care se aplic tuturor autoturismelor n temeiul primei lor nmatriculri pe teritoriul unui stat membru, iar nu n temeiul faptului c trec frontiera, nu constituie o tax vamal la import i nici o tax cu efect echivalent n nelesul art. 25 TCE, ci intr n sfera regimului general intern de impozitare a mrfurilor i trebuie, ca urmare, analizat, n raport cu art. 90 TCE. Fa de aceste aspecte, este lipsit de relevan analizarea nclcrilor invocate ale art. 25 TCE, deoarece dispoziiile cuprinse n aceste articole nu sunt incidente n cauz, urmnd a se examina dac taxa de poluare este incompatibil cu prevederile art. 90 alin. 1 TCE. Se recunoate n mod constant n jurisprudena comunitar libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare difereniat pentru anumite produse, chiar similare n sensul art.90 al. 1 TCE, n funcie de criterii obiective. Asemenea diferenieri sunt compatibile cu dreptul comunitar dac urmresc obiective compatibile cu exigenele tratatului i ale dreptului derivat i dac evit orice form de discriminare, direct sau indirect, n privina importurilor provenind din state membre, sau de protecie n favoarea produselor naionale concurente (hot. Outokumpu, C-213/96, hot. Nadasdi i Nemeth C-290/05). Un sistem de impozite este compatibil cu art.90 TCE dac este conceput de manier a exclude n orice ipotez ca produsele importate s fie taxate la un nivel superior fa de produsele naionale i dac nu are, n nici-o situaie, efecte discriminatorii (hot.Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/Grecia, C-375/1995).

Aadar este incident nclcarea art.90 al.l TCE atunci cnd impozitul aplicat produsului importat i cel aplicat produsului naional similar sunt calculate n mod diferit, ducnd, chiar dac numai n anumite cazuri, la o impozitare superioar a produsului importat. De asemenea, un sistem de taxare este compatibil cu dispoziiile art. 90 TCE dac este suficient de precis, astfel nct se poate efectua n temeiul su un calcul al deprecierii autovehiculului ct mai aproape de realitate, iar cel cruia i se impune taxa are la dispoziie o cale de atac n faa instanelor naionale, pentru a contesta modalitatea de calculare a valorii deprecierii (cauza C-393/1998, Antonio Gomez Valene c. Fazenda Publica). A reinut instana de fond c, n cauza de fa rezult din cuprinsul art. 3 alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 c taxa de poluare se aplic n cazul tuturor autoturismelor, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele prevzute de art. 3 alin. 2 din ordonan, pe baza unor criterii ce privesc destinaia lor i nu proveniena. Nu se realizeaz ns o discriminare ntre autoturismele second hand importate din statele comunitare i acestea, n condiiile n care valoarea taxei de poluare nu depete valoarea taxei reziduale ncorporate n valoarea vehiculelor similare deja nmatriculate (hotrrea Brzezinski, C-313/05). Sistemul de taxare stabilit prin O.U.G. nr. 50/2008 este suficient de precis n ceea ce privete criteriile legate de calculul deprecierii autoturismului (emisia de CO2, capacitatea cilindric etc), aceste elemente fiind considerate n jurisprudena Curii Europene de Justiie drept criterii obiective ce pot fi folosite ntr-un sistem de taxare bazat pe o gril de impozitare (cauza Nadasdi, C-290/2005). mpotriva acestei hotrri, n termen legal a declarat recurs reclamantul, criticnd-o pentru aplicarea greit a legii. n motivarea recursului, s-a susinut, n esen, c taxa instituit prin O.G. nr. 50/2008 este o tax de prim nmatriculare i nu o tax de mediu, care ncalc principiul nediscriminrii prevzut de art.90 din Tratatul Comunitii Europene. Prta Direcia General a Finanelor Publice a judeului Suceava, dei legal citat, nu s-a prezentat n instan i nici nu a depus ntmpinare. Prta Administraia Fondului pentru Mediu, prin ntmpinare, a solicitat respingerea recursului, apreciind c soluia pronunat de prima instan este legal i temeinic, reiternd susinerile fcute n faa instanei de fond. Curtea, analiznd recursul prin prisma actelor dosarului i a motivelor invocate n declaraia de recurs, l constat ntemeiat.

Att prin cererea introductiv de instan ct i prin recursul ce face obiectul prezentei cauze, recurentul a reclamat incompatibilitatea dreptului naional, OUG nr. 50/2008 cu dispoziiile dreptului comunitar, respectiv cu art. 90 alin. 1 TCE. Se cuvine pentru nceput s stabilim locul pe care disp. art. 90 alin. 1 TCE l ocup n sistemul prevzut de Tratat. Iar acesta este, n opinia unanim literaturii de specialitate, acela de a mpiedica periclitarea obiectivelor art. 23-25 TCE, respectiv realizarea unei uniuni vamale i a unei piee unice. Aadar, dac art. 23 stabilete faptul c sunt interzise, n relaiile dintre statele membre, taxele vamale la import i export i a oricror taxe cu efect echivalent, art. 90 alin. 1 TCE interzice taxarea intern discriminatorie. Mai exact, aa cum a artat Curtea European de Justiie n cauza C- 393/04 i C-41/05 Dir Liquide Industries Belgium, par.55 art. 90 reglementeaz dispoziiile referitoare la stabilirea taxelor vamale i a msurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulaie a mrfurilor ntre statele membre n condiii normale de concuren, prin eliminarea oricror forme de protecie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaz produsele provenite din alte state membre. Aceasta nu nseamn c statele membre trebuie s adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta s se aplice fr discriminare produselor similare importate. Taxa de poluare introdus prin disp. OUG nr. 50/2008, reprezentnd o exprimare a suveranitii statale sub forma dreptului de a stabili taxe i impozite, ceea ce constituie obiectul analizei n aceast cauz nu poate fi dect verificarea identitii de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralitii taxei. Iar aceast analiz nu poate s nceap dect de la a observa c, verificarea neutralitii taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare nmatriculate deja n statul membru, crora deja le-a fost aplicat taxa. Aceasta pentru c, aa cum afirm Curtea European de Justiie n cauza C-290/2005, Akos Nadasdi i C-333/2005, o comparaie cu autoturismele second-hand plasate n circulaie n statul membru nainte de intrarea nvigoare a legii privind taxele de nmatriculare nu este relevant. Scopul art. 90 nu este acela de a mpiedica statele membre s introduc noi impozite sau s schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente. i nu este inutil de observat c aceast hotrre a Curii a fost pronunat la cererea unei instane din Ungaria, ar care, la data intrrii n UE, se afla n aceeai poziie ca i Romnia, aceea de a nu fi avut anterior o tax de prim nmatriculare (sau echivalent), aa nct valoarea rezidual a acesteia s fie inclus n preul autoturismelor aflate n circulaie cu care intr n concuren autoturismele second-hand nou importate (acestea din urm fiind dezavantajate prin faptul c includ valoarea rezidual a taxei, avnd teoretic un pre mai ridicat).

Prin urmare, caracterul discriminatoriu al disp. OUG nr. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate n Romnia i cu privire la care s-a perceput taxa de poluare, iar nu cu privire la autovehiculele nmatriculate n Romnia nainte de 01.01.2007 i nici cu privire la autovehiculele nmatriculate n perioada 01.01.2007 01.07.2008, supuse taxei de prim nmatriculare. In cadrul acestei analize trebuie de precizat c, la data la care reclamantul a achitat taxa de poluare, erau n vigoare prevederile art. III din OUG nr. 218/2008 care dispun c autovehiculele M 1 cu norma de poluare Euro 4 a cror capacitate cilindric nu depete 2.000 cmc, precum i toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare Euro 4, care se nmatriculeaz pentru prima dat n Romnia sau n alte state membre ale Uniunii Europene n perioada 15 decembrie 2008 31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaz de la obligaia de plat a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilit potrivit prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 50/2008. Printre argumentele care au stat la baza adoptrii acestei msuri legislative se afl protejarea pieei interne prin pstrarea locurilor de munc n economia romneasc, iar un loc de munc n industria constructoare reprezint patru locuri de munc n industria furnizoare, aa cum rezult din preambulul OUG nr. 218/2008. De asemenea, scopul protejrii pieei interne de autovehicule rezult implicit din faptul c n Romnia, piaa este dominat de productorii autovehiculelor ale cror caracteristici tehnice permit scutirea de la plata taxei de poluare. n aceast modalitate de reglementare, prin modul n care este formulat legislaia romneasc, se urmrete un efect protecionist la nivelul industriei naionale a autovehiculelor noi. n conformitate cu jurisprudena constant a Curii de Justiie Europene, statele membre pot prevedea taxarea difereniat a unor produse similare, cu condiia ca aceasta s se bazeze pe criterii obiective i s nu aib ca efect protejarea produciei naionale. n urma cerinei de prim nmatriculare toate mainile noi, nmatriculate n perioada 15.12.2008- 31.12.2009, care intr direct pe piaa mainilor de ocazie din Romnia, circul fr s fie impuse taxei de poluare. Pe de alt parte, autovehiculele de o calitate asemntoare, care urmeaz s fie nregistrate n Romnia n aceeai perioad, dar nu pentru prima dat, i care intr n concuren direct cu produsele naionale, vor fi supune unei taxe substaniale. Pentru aceste considerente, Curtea constat c actuala form de reglementare naional a taxei de poluare, conform creia taxa se suspend pentru anumite autovehicule, ns crete pentru anumite maini de ocazie provenite din alte state membre, ncalc dispoziiile art. 90 alin. 1 din Tratatul CE.

De altfel, cu aceeai argumentare, Comisia European a transmis Romniei o scrisoare de somare ca prim etap a procedurii de nclcare a dreptului comunitar prevzut de art. 226 din Tratatul CE. Jurisprudena Curii de Justiie Europene cauza Costa/Enel (1964) a stabilit c legea care se ndeprteaz de Tratat un izvor independent de drept nu ar putea s duc la anularea lui. dat fiind natura sa orieinal si- nu ar putea s duc la anularea lui, dat fiind natura sa original i special, fr a-1 lipsi de caracterul lui de lege comunitar i fr ca baza legal a Comunitii nsi s fie pus la ndoial. Mai mult, aceeai decizie a definit relaia dintre dreptul comunitar i dreptul naional al statelor membre, artnd c dreptul comunitar este o ordine juridic independent care are prioritate de aplicare n faa dreptului naional. De asemenea, n cazul Simmenthal, CJE a stabilit c judectorul naional este obligat s aplice normele comunitare, n mod direct, dac acestea contravin normelor interne, fr a solicita sau atepta eliminarea acestora pe cale administrativ sau unei alte proceduri constituionale. Avnd n vedere acestea, Curtea, n baza art. 304 pct.9, art.312 din Codul de procedur civil, va admite recursul i va modifica, parial, sentina atacat, n sensul admiterii aciunii i va obliga prii la plata sumei de 5.674 lei i dobnda legal aferent sumei la data efecturii plii, precum i la plata sumei de 59,30 lei cheltuieli de judecat din ambele instane. Pentru aceste motive, n numele legii, DECIDE Admite recursul declarat de reclamantul [...] mpotriva sentinei nr.1408 din 3 iulie 2009, pronunat de Tribunalul Suceava Secia comercial, de contencios administrativ i fiscal n dosarul nr.3920/86/2009, n contradictoriu cu prtele-intimate Direcia General a Finanelor Publice a judeului Suceava i Administraia Fondului pentru Mediu. Modific sentina recurat i, n consecin: Admite aciunea reclamantului [...]. Oblig prii s plteasc reclamantului suma de 5.674 lei i dobnda legal aferent sumei la data efecturii plii. Oblig prii s plteasc reclamantului suma de 59,30 lei cheltuieli de judecat din ambele instane.

Irevocabil. Pronunat n edina public din 6 noiembrie 2009. Preedinte, Jtudecatori, Grefier, Red RG. Tehnored. V.K 2 ex./03J2.2009 jud. fond Turcule Ana-Maria O noua reglementare privind taxa auto 30 December 2009 - Juridice.ro 1002 citiri

Comunicat Guvernul Romaniei: Persoanele care au cumprat sau vor cumpra n perioada 15 decembrie 2008 31 decembrie 2009, inclusiv, autovehicule cu motoare Euro 4 i capacitate cilindric de pn la 2000 cmc nmatriculate pentru prima dat ntrun stat membru al UE beneficiaz de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule n condiiile n care nmatricularea, pentru prima dat n Romnia se face n termen de 45 de zile, dup 1 ianuarie, a anunat primul-ministru Emil Boc, la finalul edinei de Guvern. Executivul a adoptat, n acest sens, o Ordonan de Urgen. eful Executivului a subliniat c aceast msur a fost agreat de ministrul Mediului i Pdurilor, Laszlo Borbely, cu reprezentanii Comisiei Europene. Acesta este termenul discutat astfel nct toi cetenii s aib egalitate de tratament, indiferent c au cumprat n acest an sau continu s-i cumpere autovehicule pn la sfritul anului, a afirmat primul-ministru. La rndul su, ministrul Mediului i Pdurilor, Laszlo Borbely, a precizat c decizia Guvernului va permite persoanelor care au achiziionat pn la 31 decembrie autovehicule cu motoare Euro 4 i capacitate cilindric de pn la 2000 cmc s aib timpul necesar s le nmatriculeze, beneficiind de scutirea la plata taxei. Autovehiculele de acest tip care vor fi aduse n ar dup 1 ianuarie nu vor mai fi exceptate de la tax, a menionat ministrul Mediului i Pdurilor.

De asemenea, tot n domeniul industriei auto primul-ministru Emil Boc a anunat c Programul Rabla va fi aplicat i dup 1 ianuarie 2010, urmnd s fie extins i pentru persoanele juridice. Programul va deveni operabil ncepnd cu 1 ianuarie 2010, a afirmat premierul. Ministrul Mediului i Pdurilor, Laszlo Borbely, a menionat c ordinul de ministru care prevede prelungirea acestui program pentru anul viitor a fost deja semnat, fiind meninute aceleai prevederi care au fost aplicabile n cursul acestui an. n momentul actual sunt demarate toate condiiile pentru a demara acest Program de la nceputul lunii ianuarie, a afirmat Laszlo Borbely. n ceea ce privete programul de nnoire a parcului pentru tractoare, care va funciona din 2010, ordinul de ministru este finalizat i va fi promovat ncepnd cu ianuarie 2010, astfel nct pn la sfritul lunii ianuarie Programul s fie demarat, a menionat ministrul Mediului i Pdurilor. Taxa pe poluare. Legislatia nationala incalca Tratatul CE 24 December 2009 - Juridice.ro ROMNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECIA COMERCIAL, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I FISCAL Dosar nr. 1.253/117/2009 DECIZIA CIVIL nr. 2.421/2009 edina public de la 08 Octombrie 2009 Completul compus din: PREEDINTE: LIVIU UNGUR JUDECTOR: DELIA MARUSCIAC JUDECTOR: AXENTE-IRINEL ANDREI GREFIER: MARIUS TRAICA S-a luat n examinare recursul formulat de reclamantul SG, mpotriva sentinei civile nr. 1223/2009, pronunat de Tribunalul Cluj, n dosarul cu nr. 1253/117/2009, n contradictoriu cu prta PREFECTURA JUDETULUI CLUJ, avnd ca obiect obligaia de a face taxa de poluare reglementat de OUG nr. 50/2008. 3171 citiri

La apelul nominal fcut n edina public se prezint recurentul personal, lips fiind intimata. Procedura de citare este legal ndeplinit. S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care nvedereaz faptul c prin ncheierea de edin din data de 01.10.2009 s-au consemnat att mersul dezbaterilor, ct i concluziile orale ale prilor, ncheiere ce face parte din prezenta hotrre. CURTEA: Prin sentina civil nr. 1.223 din data de 09.05.2009 pronunat n dosarul nr. 1.253/117/2009 de Tribunalul Cluj Secia mixt de contencios administrativ i fiscal, de conflicte de munc i asigurri sociale s-a respins cererea formulat de reclamantul SG, n contradictoriu cu prta INSTITUIA PREFECTULUI JUDEULUI CLUJ SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE I NMATRICULARE A VEHICULELOR. Pentru a pronuna aceast hotrre, instana de fond a reinut c reclamantul a achiziionat, la data de 22.09.2008, un autoturism marca Suzuki Grand Vitara. S-a adresat prtei cu solicitarea de a proceda la nmatricularea autoturismului, dar prta a condiionat acest lucru de plata taxei de poluare prevzute de OUG nr. 50/2008. Contrar susinerilor reclamantului, tribunalul a apreciat c refuzul prtei de a nmatricula acest autoturism n absena taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat. Astfel, O.U.G. nr. 50/2008 stabilete, potrivit dispoziiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu i se gestioneaz de Administraia Fondului pentru Mediu, n vederea finanrii programelor i proiectelor pentru protecia mediului, iar potrivit dispoziiilor art. 4, obligaia de plat a taxei intervine cu ocazia primei nmatriculri a unui autovehicul n Romnia. Analiznd compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat c n spe nu sunt nclcate dispoziiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitilor Europene. Astfel, potrivit dispoziiilor enunate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor ri membre ale Comunitii unor impozite interne de orice natur, superioare celor care se aplic, direct sau indirect, produselor naionale similare. Or, taxa de poluare instituit de dispoziiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilat impozitelor interne, aceast tax fiind perceput pentru asigurarea proteciei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin nmatricularea acestora n Romnia, neleg s le utilizeze pe teritoriul Romniei, contribuind, astfel, la poluarea mediului. Aceast tax nu este perceput doar persoanelor care doresc s nmatriculeze i s utilizeze n Romnia autoturisme second-hand, importate din Uniunea European, ci

tuturor persoanelor care doresc s nmatriculeze i s utilizeze un autoturism, indiferent de proveniena sau de vechimea acestuia, astfel nct nu se poate susine caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevzute de dispoziiile O.U.G. nr. 50/2008 ca fiind unul de poluare rezult din dispoziiile art. 1 alin. 2, care enumer categoria de programe i proiecte pentru protecia mediului care urmeaz a fi finanate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dac legiuitorul nu a gsit o formul foarte potrivit prin condiionarea nmatriculrii autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natur s o transforme ntr-o tax de prim nmatriculare cum era cea prevzut de dispoziiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal i apreciat ca nelegal de ctre instane. Nu n ultimul rnd, tribunalul apreciaz c nu trebuie omis nici faptul c instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre Romnia i Comisia European, astfel nct nu se poate aprecia c ar contraveni legislaiei comunitare. n consecin, tribunalul a apreciat c n mod corect prta a condiionat nmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate de dispoziiile O.U.G. nr. 50/2008, dispoziii care sunt compatibile cu dreptul comunitar, aciunea formulat fiind nefondat, motiv pentru care a respins-o ca atare. mpotriva acestei hotrri a declarat recurs reclamantul SG solicitnd admiterea acestuia i casarea sentinei atacate, cu cheltuieli de judecat. n motivarea recursului, ntemeiat pe dispoziiile art. 299 316 C.pr.civ., reclamantul a artat c refuzul prtei de a nmatricula autoturismul n lipsa plii taxei de poluare este n contradicie cu dispoziiile Tratatului U.E., respectiv art. 90, parag. 1, din punctul de vedere al autovehiculelor nmatriculate n Romnia dup ce anterior mai fuseser nmatriculate i n alte ri membre ale U.E., astfel c dispoziiile O.U.G. nr. 50/2008 ncalc prevederile Tratatului U.E. n sprijinul susinerilor sale, reclamantul a invocat i dispoziiile art. 139 alin. 1 din Constituie care instituie obligativitatea Romniei de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, n spe art. 90 parag. 1 din Tratatul C.E. Invocnd dispoziiile Tratatului de Aderare al Romniei la Uniunea European, reglementri C.E.D.O. precum interpretrile Curii Europene de Justiie, reclamantul susine c taxa de prim nmatriculare are un vdit caracter ilicit, iar instanele judectoreti au obligaia de a respecta dispoziiile dreptului comunitar. n ceea ce privesc prevederile O.U.G. nr. 50/2008, reclamantul susine c acestea sunt discriminatorii fa de autovehiculele deja existente n parcul auto naional. De asemenea, reclamantul apreciaz c are dreptul la scutirea plii taxei de prim nmatriculare, deoarece nu se ncadreaz n nici una din situaiile legal stabilite ca fiind situaii generatoare a obligaiei de plat a taxei respective. Analiznd recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din urmtoarele considerente:

Este unanim admis att n literatura de specialitate ct i n practica judiciar intern i cea a C.J.C.E. c art. 90 din Tratat produce efecte directe i ca atare creeaz drepturi individuale pe care jurisdiciile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judectorul naional, ca prim judector comunitar, are competena atunci cnd d efect direct dispoziiilor art. 90 din Tratat s aplice procedurile naionale de aa manier ca drepturile prevzute de Tratat s fie deplin i efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enuntata starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecatii si plecand de aspectele concrete ale spetei trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar. La data de 22.09.2008, reclamantul recurent a achizitionat din Germania un autoturism marca Suzuki Grand Vitara, inmatriculat pentru prima data in Germania in anul 2003. La data de 29.01.2009, recurentul a obtinut un certificat de autenticitate din partea Registrului Auto Roman. Ulterior, la data de 26.03.2009, reclamantul recurent a adresat o cerere Institutiei Prefectului Judetului Cluj Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor prin care a solicitat inmatricularea autoturismului fara achitarea taxei de poluare. Motivele invocate in sustinerea acestei cereri sunt similare argumentelor care motiveaza recursul dedus judecatii. Cererea nu a fost solutionata, nici parata intimata nu a facut dovada modului de solutionare a cererii, insa prin intampinarea formulata la cererea de chemare in judecata s-a opus la admiterea acesteia, invocand faptul ca nu poate proceda la inmatricularea autoturismului in lipsa dovezii achitarii taxei de poluare, cu motivarea ca prima inmatriculare a vehiculelor in Romania se poate efectua doar daca sunt respectate dispozitiile art. 7 din OMAI 1501/2006, atat in sensul prezentarii documentelor cat si in sensul achitarii tuturor taxelor prevazute de legislatia in vigoare, inclusiv taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, stabilita de OUG 50/2008. Instanta de recurs, urmarind modificarile succesive ale O.U.G. 50/2008, constata faptul ca solicitarea de inmatriculare a autoturismului si refuzul autoritatii administrative de a inmatricula acel autoturism in absenta dovezii de achitare a taxei de poluare a avut loc dupa data modificarii O.U.G. 50/2008 prin O.U.G. 218/2008. Astfel, cererea nesolutionata adresata autoritatii administrative este datata 26.03.2009, iar O.U.G. 218/2008 a fost publicat in Monitorul Oficial in data de 11.12.2008. In consecinta, compatibilitatea O.U.G. 50/2008 cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificarile aduse prin OUG 218/2008. Analiza trebuie efectuata in primul rand prin relevarea scopului urmarit de catre Guvernul Romaniei prin adoptarea ordonantei de urgenta. Astfel, in preambului ordonantei de urgenta analizate se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adncire a crizei financiare i economice n luna octombrie, care relev o scdere important a pieelor auto i a produciei industriei furnizoare, precum i msurile de susinere a sectorului de automobile, afectat de criza financiar internaional;

-faptul c Guvernul Romniei se preocup de luarea msurilor care s asigure pstrarea locurilor de munc n economia romneasc, iar la un loc de munc n industria constructoare sunt 4 locuri de munc n industria furnizoare,, Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legatura cu scopul declarat al adoptarii O.U.G. 50/2008, care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial asigurarea proteciei mediului prin realizarea unor programe i proiecte pentru mbuntirea calitii aerului i pentru ncadrarea n valorile limit prevzute de legislaia comunitar n acest domeniu, innd cont de necesitatea adoptrii de msuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenei Curii de Justiie a Comunitilor Europene, avnd n vedere faptul c aceste msuri trebuie adoptate n regim de urgen, pentru evitarea oricror consecine juridice negative ale situaiei actuale. Schimbarea de intentie declarata expres de catre legiuitor nu lasa loc vreunei interpretari. Astfel, de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O.U.G. 50/2008 s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si pastrarea locurilor de munca angrenate in productia de autovehicule. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima inmatriculare a autoturismelor in Romania, indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin actul normativ enuntat, O.U.G. 218/2008, o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. Astfel ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a cror capacitate cilindric nu depete 2.000 cmc, precum i toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se nmatriculeaz pentru prima dat n Romnia sau n alte state membre ale Uniunii Europene n perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaz de la obligaia de plat a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilit potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 50/2008,,. Intr-un mod deloc intamplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autorismelor produse in Romania, o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificari aduse O.U.G. 50/2008, taxa de poluare incalca prevederile art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatilor Europene. Astfel, in jurisprudenta referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justitie Europeana a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor.

In consecinta, atunci cand produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel incat consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate in vederea realizarii unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie inlaturata de la aplicare. In urma modificarilor aduse prin O.U.G. 218/2008, norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second hand deja inmatriculate in Romania si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in Romania si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja inmatriculate in Romania, fie spre cele produse in Romania. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de catre Comisia Europeana, la data de 25.06.2009, in temeiul art. 226 din Tratatul CE. Astfel, prin declansarea acestei proceduri, Comisia considera ca prevederile legislatiei romanesti conform carora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie, protejand industria nationala a autovehiculelor noi. Comisia se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare, conform modificarilor introduse prin OUG 218/2008. Comisia a mentionat doua aspecte care ridica semne de indoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. Astfel, Comisia a motivat declansarea procedurii de infringement pe urmatoarele argumente: criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicarii cerintei de prima inmatriculare, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale. Pentru toate aceste considerente, in baza art. 304 alin. 1 punctul 9 C.p.c., recursul declarat va fi admis, sentinta recurata va fi modificata in sensul admiterii cererii de chemare in judecata si obligarii paratei la inmatricularea autoturismului fara achitarea taxei de poluare reglementata prin dispozitiile O.U.G. 50/2008, asa cum a fost modificata prin OUG 218/2008.

Cu privire la cheltuielile de judecata ocazionate de solutionarea cererii atat de catre prima instanta cat si in calea de atac declarata, instanta va lua act de faptul ca la termenul din data de 1.10.2009, recurentul a declarat in mod expres ca nu intelege sa solicite obligarea paratei intimate la plata acestora. PENTRU ACESTE MOTIVE, N NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantul SG, domiciliat in [...], in contradictoriu cu intimata Institutia Prefectului Judetului Cluj, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, mpotriva sentinei civile nr. 1.223 din 8 mai 2009 pronunat n dosarul nr. 1253/117/2009 al Tribunalului Cluj, pe care o modific i n consecinta: Admite aciunea de contencios administrativ formulat de reclamant i n consecin: Oblig prtul INSTITUIA PREFECTULUI JUDEULUI CLUJ SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE I NMATRICULARE A VEHICULELOR CLUJ s nmatriculeze autoturismul marca Suzuki Grand Vitara nr. motor H27A serie caroserie: JSAHTX92V00100952 fr plata taxei de poluare instituit de OG 50/2008 cu modificrile i completrile ulterioare. Fr cheltuieli de judecat. Decizia este irevocabil. Pronunat n edina public din 8 octombrie 2009. PREEDINTE, LIVIU UNGUR GREFIER MARIUS TRAICA Red.A.A.I. Dact.H.C./5 ex./ Jud.fond: M.Diaconescu. JUDECTORI, DELIA MARUSCIAC ANDREI AXENTE IRINEL

Tribunalul Sibiu a sesizat CJUE cu o intrebare preliminara ref. taxa de poluare (art. 90 TCE) 19 December 2009 - Juridice.ro 2422 citiri

Sectia comerciala si de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu, prin incheierea din 18 iunie 2009, a sesizat Curtea de Justiie European cu o ntrebare preliminar referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituit prin O.U.G. nr. 50/2008, cu modificrile ulterioare, cu art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunitii Europene, articol ce reglementeaz interzicerea impunerii, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplica produselor naionale. Nota Direciei afaceri europene, relaii internaionale i programe nr. 2/36509/1154/2009 a fost discutata joi, 17 decembrie 2009, de Plenul CSM. Ideea este de a astepta pronuntarea unei hotarari a Curtii de Justitie Europeana. Membrii Plenului, in special Virgil Andreies, presedintele CSM, au avut cuvinte de lauda la adresa presedintei completului de judecata, judecator Anamaria Raluca Savu, pentru motivarea argumentata a solicitarii adresate Curtii de Justitie Europene. Textul notei DAERIP: Not referitoare la pronunarea unei hotrri preliminare privind compatibilitatea reglementrii naionale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar i punerii n ntrziere de ctre Comisia European a Romniei n ce privete compatibilitatea legislaiei romneti care vizeaz taxarea autovehiculelor secondhand n Romnia cu art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunitii Europene La data de 7.12.2009, prin adresa nr. 1/36509/1154/07.12.2009, Departamentul pentru Afaceri Europene a informat Consiliul Superior al Magistraturii asupra cauzei C-402/09 nregistrate pe rolul Curii de Justiie a Comunitilor Europene referitoare la demersul Tribunalului Sibiu de a solicita acestei instane comunitare s se pronune printr-o hotrre preliminar cu privire la compatibilitatea reglementarii naionale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar (I). De asemenea, Departamentul pentru Afaceri Europene a informat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la punerea n ntrziere prin intermediul creia Comisia a declanat mpotriva Romniei prima etap a fazei precontencioase a aciunii n constatarea nendeplinirii obligaiilor, n ce privete compatibilitatea legislaiei romneti care vizeaz taxarea autovehiculelor second-hand n Romnia cu art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunitii Europene(II).

I. Cererea de pronunare a unei hotrri preliminare. Prin ncheierea din 18 iunie 2009, pronunat n cauza Tatu Ioan n contradictoriu cu Ministerul Finanelor Publice, D.G.F.P. Sibiu, A.F.P. Sibiu, Administraia Fondului pentru Mediu i Ministerul Mediului, Tribunalul Sibiu secia comercial i de contencios administrativ a sesizat Curtea de Justiie European cu o ntrebare preliminar referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituit prin O.U.G. nr. 50/2008, cu modificrile ulterioare, cu art. 90 din Tratatul privind instituirea Comunitii Europene, articol ce reglementeaz interzicerea impunerii, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplica produselor naionale. Prin ntrebarea adresat, Tribunalul Sibiu solicit Curii s rspund la urmtoarea ntrebare: Contravin dispoziiile O.U.G. nr. 50/2008 cu modificrile ulterioare dispoziiilor art. 90 din Tratatul CE, se instituie ntr-adevr o msur cu adevrat discriminatorie? Litigiul principal privete o cerere de restituire a taxei de poluare achitate n luna iulie 2008, n temeiul O.U.G. nr. 50/2008. Prin aciunea formulat, reclamantul pretinde c taxa de poluare este n realitate o alt forma a taxei de prim nmatriculare reglementate anterior de Codul fiscal i care a fost deja considerat de instanele naionale ca fiind contrar dreptului comunitar. De asemenea, reclamantul susine c taxa de poluare contravine art. 25, art. 28 i art. 90 din Tratatul CE. II. Aciunea n constatarea nendeplinirii obligaiilor Astfel cum rezult din comunicarea Departamentul pentru Afaceri Europene, taxarea autovehiculelor second-hand a determinat Comisia European s declaneze mpotriva Romniei o aciune n constatarea nendeplinirii obligaiilor, n temeiul art. 226 TCE. In conformitate cu art. 226 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene, o aciune n constatarea nendeplinirii obligaiilor se deruleaz in doua faze: 1. faza precontencioas, care const ntr-un dialog administrativ intre Comisie si statul membru UE vizat, in scopul identificrii soluiilor adecvate pentru asigurarea respectrii dreptului comunitar, i 2. faza contencioas, care debuteaz n momentul in care Comisia sesizeaz Curtea de Justiie a Comunitilor Europene i se finalizeaz cu hotrrea instanei comunitare prin care aceasta constata daca statul membru UE vizat si-a respectat sau nu obligaiile. Scrisoarea de punere in ntrziere declaneaz prima etapa a fazei precontencioase a aciunii n constatarea nendeplinirii obligaiilor, autoritile romane avnd la dispoziie un termen de 2 luni de la primirea respectivei scrisori pentru a comunica poziia lor. n cazul in care Comisia va considera c poziia transmis nu prezint suficiente argumente n sensul asigurrii respectrii dreptului comunitar, ar putea decide sa transmit Romniei un aviz motivat, declannd astfel cea de-a doua i ultima etap a fazei precontencioase a aciunii n constatarea nendeplinirii obligaiilor. n funcie de rspunsul primit din partea statului n cauz, , Comisia poate decide sesizarea Curii de Justiie.

Astfel, la data de 26.06.2009, autoritilor romne le-a fost comunicat scrisoarea de punere n ntrziere prin intermediul creia Comisia European a declanat mpotriva Romniei prima etap a fazei precontencioase a aciunii n constatarea nendeplinirii obligaiilor. Este important de menionat c i anterior, n anul 2007, Comisia a declanat o procedur similar determinat la acel moment de prevederile Codului fiscal referitoare la taxa de prim nmatriculare. Astfel, Comisia European a adresat n luna martie 2007 o scrisoare de punere n ntrziere Statului romn n cuprinsul creia se aprecia c taxa de prim nmatriculare contravenea Tratatului de aderare i jurisprudenei Curii Europene. Examinnd poziia Comisiei Europene, Guvernul a iniiat modificri legislative menite s modifice natura juridic a taxei auto, astfel c aceasta a primit o nou denumire tax de poluare i o nou calificare juridic tax de mediu, prin adoptarea O.U.G. nr. 50/2008 privind taxa de poluare, care a intrat n vigoare la data de 1 iulie 2008. Adoptarea de ctre Guvern a acestei ordonane a determinat retragerea de ctre Comisia European a propunerii de decizie pentru sesizarea Curii de Justiie a Comunitilor Europene. Dar OUG nr. 50/2008 a suferit modificri succesive prin O.U.G. nr. 208/2008 (ulterior abrogat) prin O.U.G. nr. 218/2008, care a intrat n vigoare la data de 15 decembrie 2008, i, mai recent, prin O.U.G. nr. 7/2009. Astfel, conform legislaiei n vigoare n prezent, obligaia de plat a taxei se aplic cu ocazia primei nmatriculri a unui autovehicul n Romnia[1], iar autovehiculele cu Euro 4 si cu o capacitate cilindrica de cel mult 2.000 cmc sunt scutite de plata taxei pe poluare in Romnia dac se nmatriculeaz pentru prima dat in orice stat din Uniunea Europeana n perioada 15 decembrie 2008 15 decembrie 2009[2] Ulterior acestor modificri, mai precis la data de 26.06.2009, astfel cum precizeaz Departamentul pentru Afaceri Europene, autoritilor romne le-a fost comunicat punerea n ntrziere prin intermediul creia Comisia a declanat mpotriva Romniei prima etap a fazei precontencioase a aciunii n constatarea nendeplinirii obligaiilor, cu referire la compatibilitatea legislaiei romneti care vizeaz taxarea autovehiculelor second-hand n Romnia cu art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitii Europene. Poziia Guvernului Romniei a fost comunicat Comisiei Europene la data de 28.09.2009. Avnd n vedere aceste aspecte, propunem informarea Plenului CSM asupra celor dou proceduri anterior expuse. [1] Art. 4 din OUG. nr. 50/2008. [2] Art.III din OUG nr. 218/2008.

*** Pentru Juridice.ro, Alina Matei Taxa de poluare prevazuta de OUG nr. 50/2008. Diferenta de tratament. Incalcarea art. 90 din Tratatul de instituire a CE 15 February 2009 - Juridice.ro 11482 citiri

Rolul judecatorilor este unul de o mare importanta sociala. E adevarat ca publicul are acces la informatii in special din dosarele penale implicand politicieni sau mari oameni de afaceri, dar justitia nu este eminamente penala: peste 75% din totalul cauzelor solutionate de judecatori sunt civile, comerciale, de dreptul muncii, de asigurari sociale, de contencios administrativ si fiscal. In primul rand, judecatorul este chemat sa solutioneze un litigiu concret, care face obiectul sesizarii instantei. Prin solutia pe care o da, judecatorul contribuie la restabilirea ordinii de drept incalcate. Litigiul poate privi persoane fizie si juridice, si chiar autoritati statale. In fata judecatorului toti sunt egali, iar justitia este impartiala, astfel incat abuzul comis de una dintre puterile statului va fi sanctionat de justitie, care este astfel si putere, dar si contraputere. In al doilea rand, hotararea judecatorului este creatoare de jurisprudenta. Argumentand minutios in fapt si in drept, referindu-se atat la probele din dosar si legislatia nationala pertinenta, cat si la legislatia si jurisprudenta internationala, hotararea judecatorului va servi ca model pentru alti colegi, in mentinerea si ridicarea anumitor conceptii la nivel de principiu. La randul lor, partile si avocatii vor sti modul de gandire al unui judecator, vor impartasi sau nu punctul de vedere al acestuia si al colegilor sai, iar justitia va fi astfel previzibila.

In al treilea rand, hotararea judecatorului influenteaza indirect si mediul social care are legatura cu partile implicate in dosarul concret pe care l-a solutionat: daca un inculpat periculos este pus in libertate, creste sentimentul de nesiguranta al cetatenilor onesti; daca este respinsa cererea de anularea a unei deciyii de concediere, reclamantul si familia acestuai vor fi pusi in situatia de a-si cauta alte surse de venit; o incredintare a unui minor numai unuia dintre parinti cu restrangerea excesiva a dreptului de vizitare din partea celuilalt parinte va bulversa relatia parinti-copil; restituirea unei case nationalizate catre proprietar are ca efect lipsirea de locuinta a familiilor de chiriasi s.a.m.d. Or, toate aceste aspecte ajuta la conturarea unui anumit aspect al vietii sociale; judecatorul influenteaza destine umane. Cunoscand public hotararile judecatoresti de importanta sociala care se pronunta in Romania, judecatorii vor fi mai responabili cu privire la consecintele deciziilor lor, iar cetatenii vor avea mai multa incredere in justitie. jud. Cristi Danilet Iata o prima hotarare: *** Dosar nr. 4633/117/2008 ROMANIA TRIBUNALUL CLUJ SECTIA MIXTA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE SENTINTA CIVILA Nr. 2320/2008 Sedinta publica de la 05 Decembrie 2008 Completul compus din: PRESEDINTE: judecator Cristi Danilet Grefier Mariana Dediu S-a luat spre examinare actiunea privind pe reclamant PRF si pe parata INSTITUTIA PREFECTULUI CLUJ SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE, INMATRICULARI AUTOVEHICULE, avand ca obiect obligatia de a face. La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta reprezentanta reclamantului, av. FC in substituire av. ST, lipsa fiind parata. Procedura este legal indeplinita. S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care se constata ca la data de 27.11.2008 sa depus la dosar intampinare din partea paratei, un exemplar fiind comunicat reprezentantei reclamantului. Reprezentanta reclamantului depune la dosar practica judiciara si arata ca nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, imprejurare fata de care instanta declara inchisa faza probatorie si acorda cuvantul in fond.

Reprezentanta reclamantului solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata, pentru motivele expuse in scris, cu cheltuieli de judecata. INSTANTA 1. Cererea de chemare in judecata Prin cererea de chemare in judecata din 04.11.2008, reclamantul a solicitat obligarea paratei la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismului marca BMW fabricat in 1991. Reclamantul si-a motivat actiunea aratand ca a achizitionat acest autoturism in august 2008, dintr-un alt stat al Uniunii Europene, insa ca pentru a-l inmatricula in Romania i se impune achitarea taxei de poluare prevazuta in OUG nr. 50/2008. Reclamantul considera ca, intrucat aceasta taxa trebuie platita la prima inmatriculare in Romania a unui autoturism, s-ar pastra conceptul de "taxa de prima inmatriculare" instituit initial prin prevederile art. 2141 -2143 Cod fiscal, care au fost declarate de instantele romanesti ca fiind neconforme cu dispozitiile art.90 din Tratatul UE. Reclamantul a mai aratat ca nici taxa de poluare nu ar fi conforma cu Tratatul UE, respectiv cu art. 25, art. 28 si art. 90, aceasta pentru ca taxa de poluare s-ar percepe numai pentru autoturismele inmatriculate in Uniunea Europeana si reinmatriculate pentru prima data in Romania, in timp ce pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania, la o noua inmatriculare taxa nu mai este perceputa (f.2-6). La cererea de chemare in judecata au fost depuse ca probe cartea de identitate a vehiculului (f.8), certificatul de inmatriculare tradus in limba romana (f.9), contractul de vanzare-cumparare al autoturismului (f.10) 2. Intampinarea Prin intampinarea depusa, paratul a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamant, pe motiv ca pentru a proceda la inmatricularea unui autoturism, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor, pretinde indeplinirea conditiilor prevazute in art. 11 din OUG 195/2002, respectiv art. 7 din Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 1501/2006, printre care figureaza si cerinta existentei dovezii pentru plata taxei de inmatriculare stabilita potrivit legii. Or, dupa abrogarea articolului 2141-2143 din Legea 271/2003 privind Codul fiscal, in aceasta materie ar fi incidente dispozitiile OUG 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, astfel ca paratul nu poate proceda la inmatricularea autoturismului apartinand reclamantului in absenta achitarii taxei speciale pentru inmatriculare, fiind tinut sa respecte legislatia interna chiar si in situatia in care ulterior legiuitorul o va modifica pentru a asigura compatibilitatea legii interne cu dreptul comunitar (f.13-16). 3. Starea de fapt Din inscrisurile depuse in probatiune, Tribunalul retine ca autoturismul in cauza este din categoria M (1), are capacitatea cilindrica 1795 cm3 si norma de poluare Euro2. Autoturismul a fost fabricat in anul 1991 si inmatriculat pentru prima data in Germania la data de 30.09.1991. A fost cumparat de reclamant in data de 22.08.2008, care s-a prezentat in luna urmatoare la autoritatile romane in vederea inmatricularii autoturismului pentru prima data in Romania. Cererea reclamantului a fost respinsa pe motiv ca nu exista dovada achitarii taxei de poluare reglementata de OUG 50/2008. 4. Reglementari incidente

Problema de drept care se pune in cauza este daca legislatia interna potrivit careia reclamantul ar datora taxa pe poluare este compatibila cu prevederile legislatiei internationale si comunitare. b Reglementari interne b1. Potrivit OUG nr 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datoreaza aceasta taxa pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003 (art 3). Autoturismul reclamantului nu intra in categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art 3 alin 2 si art 9 alin.1). Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art 4 lit a), fara ca textul sa faca distinctia nici intre autoturismele produse in Romania si cele in afara acesteia, nici intre autoturismele noi si cele second-hand. Deoarece OUG a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2008 (art 14 alin 1), rezulta ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, nu si pentru cele aflate deja in circulatie inmatriculate in tara. Taxa se calculeaza de autoritatea fiscala competenta (art 5 alin 1). Pentru a interpreta corect acest act normativ si a identifica intentia legiuitorului, Tribunalul utilizeaza interpretarea teleologica (dupa scop): In expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr PL-x 536/10.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputatilor, este mentionat in mod expres ca daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecinta ar fi fost facilitarea intrarii in Romania a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Asadar, se vrea ca taxa pe poluare, al carui scop este, in principiu, corect `poluatorul plateste` -, sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru. b2. Potrivit OUG 208/2008 pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, autovehiculele a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc si care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 15 decembrie 2008 se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 (art II). Aceste prevederi se aplica pana la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art III). b3. OUG 208/2008 a fost abrogata prin OUG nr 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Conform art III al acesteia, (1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008. (2) Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si

care se inmatriculeaza in Romania, li se aplica taxele prevazute in anexele nr. 1 si 2. Asadar, se creeaza o diferenta de tratament fiscal intre masinile noi si cele vechi, inmatriculate in Romania dupa intrarea in vigoare a OUG 50/2008. Rezulta ca pentru autovehiculul second-hand in cauza, care face parte din categoria M1 si are norma de poluare Euro 2, reclamantul ar datora taxa de poluare, indiferent cand are loc - dupa data de 1 iulie 2008 prima inmatriculare in Romania. b. Reglementari comunitare Art. 90 par.l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natura, mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect produselor nationale similare". Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistenta produselor provenite din alte state membre, in comparatie cu produsele interne. c. Normele aplicabile in speta Organele fiscale din Romania au invocat legalitatea incasarii taxei, ca urmare a aplicarii dreptului intern, respectiv a OUG 50/2008. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicarii directe a reglementarii comunitare. Instanta constata ca, intr-adevar, in cauza sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar, care au prioritate fata de dreptul national. Acesta rezulta din doua argumente: c.1. Constitutia Romaniei: De la 1 ian 2007, Romania este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148 din Constitutie, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin.4). De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii, dinainte de aderare. c.2. Jurispudenta Curtii de Justitie Europene:. Prin Decizia in cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit ca legea care se indeparteaza de Tratat un izvor independent de drept nu ar putea sa duca la anularea lui, data fiind natura sa originala si speciala, fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii insasi sa fie pusa la indoiala. Mai mult, aceeasi decizie a definit relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre aratand ca dreptul comunitar este o ordine juridica independenta care are prioritate de aplicare chiar si in fata dreptului national ulterior or, in speta, taxa pe poluare a fost introdusa in legislatia interna de abia in anul 2008. De asemenea, in cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit ca judecatorul national este obligat sa aplice normele comunitare, in mod direct, daca acesta contravin normelor interne, fara a solicita sau astepta eliminarea acestora pe cale administrativa sau a unei alte proceduri constitutionale. d. Compatibilitatea dintre dreptul intern si cel comunitar in speta

Analizand dispozitiile OUG 50/2008 cu modificarile ulterioare, rezulta ca pentru un autoturism produs in Romania sau in alte state membre UE nu se percepe la o noua inmatriculare taxa de poluare, daca a fost anterior inmatriculat tot in Romania. Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs in tara sau in alt stat membru UE, daca este inmatriculat pentru prima data in Romania. Reglementata in acest mod, taxa pe poluare diminueaza sau este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru: cumparatorii sunt orientati din punct de vedere fiscal sa achizitioneze autovehicule second-hand deja inmatriculate in Romania. Iar ca urmare a adoptarii O.U.G. nr. 218/2008, intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor a devenit mai evidenta: a fost inlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrica mai mica de 2.000 cm3 (or, este de notorietate ca in Romania sunt produse autoturisme cuaceste caracteristici) care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in perioada 15.12.2008 31.12.2009, astfel incat consumatorii sunt directionati fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja inmatriculat in Romania. Se protejeaza astfel productia interna, aspect ce reiese explicit din preambului O.U.G. nr. 208/2008 si 218/2008, potrivita caruia: `Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca, iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare` 5. Solutia instantei O.U.G. nr. 50/2008 este contrara art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme secondhand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare in acest litigiu (Germania), favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania. Or, dupa aderarea Romaniei la UE, acest lucru nu este admisibil cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, atat timp cat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor (CJE, hotararea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl c. Amministrazione delle finanze dello Stato in speta, taxa menita sa descurajeze importul de banane in Italia). Asupra incalcarii art 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenta de tratament s-a pronuntat Curtea de la Luxembourg prin hotararea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F. G. Roders BV s.a. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminare intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre), sau prin hotararea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia c. Italia (bananele importate in Italia si fructele cultivate in Italia). Tribunalul mai remarca un alt tip de discriminare: intre persoanele care au solicitat inmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 si cele care inmatriculeaza autoturisme ulterior: doar aceste din urma persoane platesc taxa de poluare, desi este evident ca polueaza si autoturismele primei categorii de persoane cele inmatriculate ulterior. Discriminarea este realizata de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul inmatricularii, desi din preambulul OUG 50/2008 rezulta ca s-a urmarit asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii

aerului, ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in traffic, potrivit principiului `poluatorul plateste`. Acest tip de discrimnare se discuta insa in raport de art 16 din Constitutie, art 26 din Pactul International din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de Romania prin Decretul 212/1974 si a art 1 si 2 din OG nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, dispozitii fata de care nu este implinit cadrul procesual (neprecizarea actiunii in acest sens si nechemarea in judecata a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii). 6. Cheltuieli de judecata Fiind cazut in pretentie, paratul va fi obligat sa plateasca reclamantului, in baza art 274 C.proc.civ, cheltuieli de judecata in suma de 1.000 lei, reprezentand onorariul avocatului angajat, care a fost dovedit cu chitantele depuse (f.22-23). PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII HOTARASTE Admite actiunea formulata de reclamantul PRF. Obliga parata Institutia Prefectului jud. Cluj Serviciul Public comunitar Regim de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, cu sediul in Cluj-Napoca, b-dul 21 Decembrie 1989 nr 58, jud. Cluj sa inmatriculeze autoturismul apartinand reclamantului marca BMW 318 i, seria sasiu AABM2N2111J88E0, culoare negru, an de fanricatie 1991, fara plata taxei de poluare prevazuta de OUG nr. 50/2008. Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din 05 Decembrie 2008. Presedinte, Cristi Danilet Grefier, Mariana Dediu Red CD, 4 ex, 23,12.2008 Modificari privind taxa de poluare 15 December 2008 - SOVA & ASOCIATII 1313 citiri

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 836 din 11 noiembrie 2008, a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 218 din 10 decembrie 2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Noua reglementare stabileste ca autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei de poluare pentru autovehicule, prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii europene si care se inmatriculeaza in Romania, li se vor aplica taxele stabilite prin anexele noii ordonante de urgenta. Se mai arata ca diferenta dintre taxa stabilita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 si noua taxa se va restitui in baza unei proceduri care urmeaza sa fie stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor in termen de 30 de zile de de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta. Pentru STIRI.JURIDICE, SOVA & ASOCIATII

Modificari privind taxa de poluare 15 December 2008 - SOVA & ASOCIATII 1314 citiri

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 836 din 11 noiembrie 2008, a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 218 din 10 decembrie 2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Noua reglementare stabileste ca autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei de poluare pentru autovehicule, prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2.000 cmc, precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii europene si care se inmatriculeaza in Romania, li se vor aplica taxele stabilite prin anexele noii ordonante de urgenta. Se mai arata ca diferenta dintre taxa stabilita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 si noua taxa se va restitui in baza unei proceduri care urmeaza sa fie stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor in termen de 30 de zile de de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta. Pentru STIRI.JURIDICE, SOVA & ASOCIATII

Taxa de prima inmatriculare. Taxa de poluare. Efectele juridice ale OUG nr. 50/2008 30 June 2008 - Cosmin Flavius Costas 16560 citiri

Celebra taxa de prima inmatriculare (in fapt, acciza prevazuta in art. 2141 2143 Cod fiscal sub denumirea de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule) intra, cu incepere de la 1 iulie 2008, intr-o noua faza a existentei sale, ca urmare a adoptarii de catre Guvern a OUG nr. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. In cele ce urmeaza, ne ingaduim cateva observatii asupra efectelor juridice ale OUG nr. 50/2008. 1. Ordonanta de urgenta nr. 50/2008 nu a intrat in vigoare in ceea ce priveste modificarea Codului fiscal (abrogarea art. 2141 2143 C. fisc.) Potrivit art. 14 din OUG nr. 50/2008, la data intrarii in vigoare a acestui act normativ (1 iulie 2008) se abroga art. 2141 2143 C. fisc., texte ce reglementeaza taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule. Conform art. 4 alin. 1 din Codul fiscal, orice modificare sau completare a Codului se face numai prin lege, iar in sensul art. 4 alin. 2 din acelasi act normativ, modificarile sau completarile intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege. Din analiza acestor texte, rezulta cu certitudine ca: Nicio ordonanta de urgenta nu poate modifica Codul fiscal, pentru ca acesta se modifica numai prin lege, in sensul strict al termenului. Efecte juridice produc eventual doar ordonantele de urgenta aprobate prin lege. Din moment ce OUG nr. 50/2008 nu a fost inca aprobata prin lege, ea nu produce niciun fel

de efecte juridice de la 1 iulie 2008. Avand in vedere textul art. 4 alin. 2 din Codul fiscal, oricum modificarile aduse Codului fiscal (abrogarea art. 2141 2143) nu pot produce efecte juridice mai devreme de 1 ianuarie 2009. In opinia noastra, aceasta din urma concluzie este sustinuta de un argument suplimentar: legiuitorul (Guvernul) nu a prevazut expres in textul OUG nr. 50/2008 ca acest act normativ va intra in vigoare mai devreme, prin derogare de la art. 4 alin. 2 din Codul fiscal. O asemenea formula a fost folosita de legiuitor in cazul altor acte normative care au modificat Codul fiscal (de pilda, Legea nr. 163/2005, OUG nr. 24/2005), nu insa si in cazul OUG nr. 50/2008. Pornind de aici si avand in vedere si textul art. 1 alin. 3 din Codul fiscal, potrivit caruia Codul prevaleaza fata de orice alte acte normative (deci inclusiv fata de art. 14 din OUG nr. 50/2008), rezulta ca la 1 iulie 2008 nu au fost abrogate dispozitiile art. 2141 2143 din Codul fiscal, care continua sa produca efecte juridice. Guvernul a instituit doar, suplimentar, si o taxa de poluare. Evident ca aceasta solutie nu il avantajeaza pe contribuabil, dar ea este solutia juridica corecta ce decurge din aplicarea riguroasa a dispozitiilor legale in vigoare. 2. Art. 11 din Ordonanta de urgenta nr. 50/2008 este inaplicabil litigiilor in curs de solutionare si care au ca obiect restituirea integrala a sumelor colectate in perioada 1 ianuarie 2007 30 iunie 2008 Pretinzand, in mod eronat, ca de la 1 iulie 2008 au fost abrogate dispozitiile art. 2141 2143 C. fisc., organul fiscal ar putea fi tentat sa invoce faptul ca solutiile instantelor, in litigiiile ce au ca obiect restituirea integrala a sumelor colectate in perioada 1 ianuarie 2007 30 iunie 2008, ar trebui influentata de art. 11 din OUG nr. 50/2008, care stabileste ca se va restitui contribuabilului suma rezultata ca diferenta intre suma achitata in perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, si cuantumul rezultat din aplicarea OUG nr. 50/2008 privind taxa pe poluare pentru autovehicule. In opinia noastra, o asemenea solutie nu este aplicabila pentru cel putin urmatoarele motive: Incasarea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule s-a facut fara temei legal in perioada 1 ianuarie 2007 30 iunie 2008, o reglementare contrara dreptului comunitar neputand produce vreun efect juridic fara a se aduce atingere chiar fundamentelor Comunitatii Europene. Acesta este motivul pentru care instantele judecatoresti din Romania, intelegand faptul ca au obligatia de a aplica cu prioritate dreptul comunitar (potrivit art. 148 din Constitutia Romaniei), au dispus restituirea integrala a taxelor incasate cu incalcarea dreptului comunitar, precum si acordarea unor despagubiri pentru perioada in care sumele in cauza s-au aflat la dispozitia statului roman. Decurge de aici ca statul roman nu este in drept sa pastreze nimic din sumele incasate nelegal in intreaga perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 si 30 iunie 2008. Pe de alta parte, toate persoanele care si-au inmatriculat autoturismele sau autovehiculele in perioada 1 ianuarie 2007 30 iunie 2008 au facut acest lucru in temeiul reglementarilor in vigoare in aceasta perioada, achitand taxa stabilita potrivit art. 2141

2143 C. fisc. Pe cale de consecinta, ei sunt indreptatiti la restituirea integrala a unei taxe incasate cu incalcarea dreptului comunitar. Tinand cont de principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constitutie, rezulta ca noua ordonanta de urgenta nu se poate aplica situatiilor juridice nascute anterior. Iata de ce contribuabilii care si-au inmatriculat autoturismele in aceasta perioada, achitand taxa speciala corespunzatoare, nu pot fi obligati sa achite o alta taxa in temeiul noii reglementari, din moment ce ei si-au inmatriculat autoturismul anterior datei de 1 iulie 2008. Nu poate opera o compensare intre sumele achitate anterior in contul bugetui statului (taxa de prima inmatriculare) si sumele care ar fi ipotetic datorate in temeiul OUG nr. 50/2008 la Fondul de mediu (taxa de poluare), intrucat cele doua prelevari au naturi juridice diferite (acciza, respectiv taxa de mediu) si se fac venit la doua componente distincte ale sistemului bugetar (bugetul de stat, respectiv bugetul Fondului de mediu). Luand in considerare toate cele prezentate mai sus, rezulta ca solutia propusa de art. 11 din OUG nr. 50/2008 este nelegala si inaplicabila intrucat: - statul roman nu poate sustine ca este indreptatit sa pastreze o taxa sau o parte dintr-o taxa prelevata nelegal; - statul roman nu poate aplica retroactiv o norma juridica, nici macar pentru a determina ipotetic taxa care ar fi fost datorata; - pe cale de consecinta, nu este posibila nicio compensare intre sumele deja achitate (conform art. 2141 2143 C. fisc.) si sumele ipotetic datorate (in temeiul OUG nr. 50/2008). 3. Noua taxa de poluare instituita prin OUG nr. 50/2008 este discriminatorie Dupa cum se poate cu usurinta observa, noua taxa introdusa prin OUG nr. 50/2008 are o sfera de aplicabilitate restransa si taxeaza poluarea produsa de autoturismele inmatriculate in Romania dupa data de 1 iulie 2008, potrivit criteriilor alese pentru determinarea acestei taxe. Daca instituirea unei taxe de mediu reprezinta un aspect cu siguranta pozitiv, in masura in care fondurile colectate sunt destinate protejarii mediului inconjurator, modalitatea in care se aplica aceasta taxa este cu siguranta criticabila. Din pacate, taxa de poluare are un caracter discriminatoriu, ea aplicandu-se diferit unor situatii juridice identice, fara a exista vreo justificare obiectiva pentru acest lucru. De pilda, trebuie comparata situatia juridica a unei persoane care detine un autoturism inmatriculat in Romania in anul 2006 si situatia juridica a unei persoane care inmatriculeaza un autoturism identic in Romania dupa data de 1 iulie 2008. Ambele masini circula in Romania si este evident ca, in principiu, avand aceleasi caractieristici, ambele masini polueaza in egala masura. Potrivit OUG nr. 50/2008 insa, principiul poluatorul plateste este aplicat doar in cazul autoturismului inmatriculat dupa 1 iulie 2008, al carui proprietar datoreaza taxa de poluare. In schimb, desi autoturismul sau polueaza, proprietarul autoturismului inmatriculat in 2006 nu plateste nimic. S-ar putea replica ca pentru autoturismul inmatriculat in anul 2006 s-au achitat TVA, accize si taxe vamale. Acest argument nu este pertinent insa din moment ce renuntarea la

asemenea impozite indirecte s-a produs, cu incepere de la 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si nu ca urmare a vreunei modificari legislative interne, in sensul inlocuirii acestor prevederi cu taxa de prima inmatriculare si apoi cu taxa de poluare. 4. Concluzii Sintetic, la intrebarea Ce aduce data de 1 iulie 2008 in domeniul taxelor datorate cu ocazia primei inmatriculari a unui autoturism sau autovehicul in Romania? se poate raspunde in felul urmator: - o noua taxa de poluare, discriminatorie, care cel putin pana la 1 ianuarie 2009 se va aplica in paralel, alaturi de taxa de prima inmatriculare; - incalcarea principiului neretroactivitatii legii; - o procedura de despagubire a contribuabililor carora li s-a prelevat o taxa contrara dreptului comunitar inaplicabila, inclusiv din punct de vedere administrativ (ANAF se gandeste acum sa reglementeze asa-zisa procedura de restituire, desi procedura ar fi trebuit sa se aplice efectiv de la 1 iulie). Despre Cosmin Flavius Costas >> Mijloace juridice de recuperare a taxei de prima inmatriculare 14 May 2008 - Viorel Papu 8149 citiri

A. Preliminarii. Ilegalitatea taxei. Principii Inca de la momentul intrarii in vigoare a articolului 2141 si urmatoarele din Codul fiscal privind taxa speciala de inmatriculare, cunoscuta sub denumirea de taxa de prima inmatriculare, aceasta a generat rumoare in randul lumii juridice dar si in mass-media precum si in randul opiniei publice, din cauza vaditului ei caracter ilegal. Nu vom dezvolta aici subiectul ilegalitatii acestei taxe deoarece acesta a fost dezbatut in repetate randuri in literatura de specialitate [1], insa vom face scurte precizari in acest sens precum si relativ la principiile juridice aplicabile in materie. Ilegalitatea taxei se concretizeaza sub dublu aspect: in primul rand prin raportarea articolului 148 alineatul 2 din Constitutia Romaniei la articolul 90 alineatul 1 din Tratatul Comunitatilor Europene si in al doilea rand prin faptul ca nu exista niciun act administrativ fiscal prin care aceasta taxa sa fie incasata. Legat de primul aspect, cel al contradictorialitatii cu Tratatul C.E. prin mijlocirea realizata de Constitutie, aratam ca potrivit textului constitutional amintit, Ca urmare a aderarii, prevederile tuturor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. In ceea ce ne intereseaza pe noi, textul dintr-un tratat constitutiv este actualul articol 90 alineat 1 din Tratatul C.E., care precizeaza ca nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state

membre impozite directe sau de alta natura mai mari decat cele ce se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. Consideram ca este de prisos, fiind de domeniul evidentei, cu atat mai mult cu cat subiectul a fost dezbatut in mai multe randuri, sa mai demonstram caracterul ilegal al articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal. In ceea ce priveste caracterul ilegal al incasarii acestei taxe, fata de faptul ca nu exista un act administrativ fiscal cu privire la aceasta, consideram ca unele precizari sunt necesare. Astfel, inainte de toate, trebuie pornit de la definitia actului administrativ fiscal [2], apoi observat care sunt modurile in care se comunica contribuabilului un astfel de act administrativ. Potrivit articolului 41 din Codul de Procedura Fiscala, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale. Fata de aceasta definitie legala, stiut fiind faptul ca singurul inscris care se elibereaza in urma incasarii acestei taxe, este o chitanta, la o prima vedere s-ar putea aprecia ca aceasta chitanta reprezinta un act administrativ fiscal. Insa, continuand lectura articolelor ce urmeaza articolului de mai sus, observam ca, intre altele, actul administrativ fiscal trebuie sa contina [3] datele de identificare ale contribuabilului sau ale imputernicitului acestuia, motivele de fapt, numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal precum si posibilitatea de a fi contestat. Or, niciuna dintre aceste cerinte nu este indeplinita de aceasta chitanta. In continuarea lecturii, vom observa ca actul administrativ fiscal se comunica [4] fie prin primirea actului sub semnatura de catre contribuabil sau imputernicitul sau, fie prin posta, e-mail, fax etc. fie prin publicitate. Fata de aceste aspecte ce tin de comunicarea actului administrativ fiscal, se poate observa fara a intra in alte detalii ca aceasta chitanta emisa odata cu incasarea taxei nu poate avea natura juridica a unui act administrativ fiscal. In aceeasi ordine de idei cu cele aratate mai sus, nici calculatia sumei care se incaseaza, facuta de un functionar, nu poate avea natura juridica a unui act administrativ fiscal. In ceea ce priveste principiile aplicabile in domeniu consideram ca cele mai importante sunt: principiul prioritatii dreptului comunitarin fata celui national, principiul aplicarii directe a dreptului comunitar, principiul nediscriminarii si principiul restituirii in integrum si ab origine a sumelor incasate in baza taxelor cu efect echivalent. Principiul prioritatii dreptului comunitar in fata celui national este instituit de insasi Constitutia Romaniei, prin articolul 148 alineatul 2, mai sus amintit. Raportat la principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, consideram ca acesta prezinta relevanta sub dublu aspect: in primul rand in ceea ce priveste existenta, integrarea si functionabilitatea directa a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei si in beneficiul cetatenilor romani [5] iar in al doilea rand in sensul ca judecatorul national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe propria raspundere, neaplicata, orice dispozitie contrara din legislatia nationala, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acestuia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional [6]. Mai mult, insasi Constitutia Romaniei, la alineatul 4 al articolului 148 prevede ca []

autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii []. Tot in ceea ce priveste principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, este necesar sa subliniem ca, potrivit art. 220 din Tratatul C.E., Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instante este obligatorie pentru statele membre [7]. In ceea ce priveste principiul nediscriminarii, C.J.C.E., in cauza Michel Humblot, similara cazului taxei speciale din legislatia romaneasca, a aratat ca statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice, insa acest sistem de taxare nu trebuie sa intre sub incidenta articolului 90 din Tratatul C.E., adica sa nu fie discriminatoriu [8]. Fata de faptul ca la vanzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul Romaniei si deja inmatriculate in Romania nu se percepe aceeasi taxa ca pentru autovehiculele second hand inmatriculate pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene si importate, spre utilizare, inmatriculare, in Romania, se incalca principiul discriminarii. In alta ordine de idei, s-a aratat ca taxele cu efect echivalent este necesar sa fie restituite in integrum si ab origine, adica in functie de momentul in care sunt ilicite, deci din momentul intrarii in vigoare a dispozitiilor articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal, iar nu de la data la care caracterul ilicit al acestora a fost constatat de catre C.J.C.E. [9]. Fata de toate cele aratate mai sus, reluand, aratam ca taxa de prima inmatriculare are un vadit caracter ilicit, fiind in discordanta cu prevederile Constitutiei Romaniei, cu prevederile Tratatului C.E., dar si cu principiile instituite de C.J.C.E., in urma deciziilor de interpretare, decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre. B. Posibilitati concrete de recuperare a taxei de prima inmatriculare Fata de multiplele principii juridice comunitare dar si, implicit, nationale, care au fost si sunt incalcate de existenta acestei taxe de prima inmatriculare sugeram, fara a avea pretentia de a fi exhaustivi, urmand apoi sa dezvoltam, urmatoarele mijloace procedurale de recuperare a acesteia: 1. Actiune bazata pe contenciosul civil pe unul dintre urmatoarele temeiuri: 1.1. Plata nedatorata (articolul 992 si urmatoarele, articolul 1092 din Codul Civil); 1.2. Imbogatirea fara justa cauza; 1.3. Raspunderea civila delictuala a statului (articolul 998-999 si articolul 1003 din Codul Civil); 2. Actiune bazata pe contencios administrativ in conditiile Legii 554/2004 sub urmatoarele forme:

2.1. Atacarea actului administrativ normativ prin care s-a instituit taxa speciala si solicitarea returnarii sumelor platite; 2.2. Atacarea direct la instanta de contencios administrativ a actului prin care s-au incasat sumele si solicitarea returnarii acestora. 3. Actiune in contencios fiscal sub urmatoarele doua modalitati: 3.1. Formularea contestatiei si indeplinirea procedurilor stabilite de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala, impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare; 3.2. Solicitarea restituirii sumelor incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare iar in caz de refuz sau de lipsa a raspunsului, urmarea procedurilor prevazute de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala. 1. Actiune bazata pe contenciosul civil 1.1. Actiune bazata pe plata nedatorata [10] Se va chema in judecata Administratia Finantelor Publice care a incasat sumele aferente taxei, contribuabilul-reclamant asigurandu-se sa cheme in judecata o persoana cu personalitate juridica, in sensul evitarii chemarii in judecata a agentiilor, sucursalelor s.a.m.d. ale AFP-ului, invocandu-se ca temei juridic plata nedatorata raportat la argumentatia prezentata mai sus, in ceea ce priveste incalcarea textelor legale, constitutionale precum si a principiilor interpretate si a interpretarilor Tratatului C.E. de catre C.J.C.E. Se vor analiza conditiile necesare pentru a fi incidenta institutia juridica a platii nedatorate si se vor observa urmatoarele: a) conditia ca prestatia contribuabilului sa fi avut semnificatia unei plati este indeplinita, dovada acestui aspect fiind facuta prin chitanta, sau fotocopia ei, prin care s-au incasat sumele respective dar si prin obligatia instituita de Codul Fiscal; b) conditia ca datoria in vederea careia s-a facut plata sa nu existe din punct de vedere juridic este de asemenea indeplinita, fata de vaditul ei caracter ilegal [11]; c) conditia ca plata sa fi fost facuta din eroare este de asemenea indeplinita, consideram noi ca sunt indeplinite conditiile erorii de drept, raportat la prevederile articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal, desi acestea sunt in contradictie cu legislatia si principiile comunitare la care Romania a subscris. Fata de dovedirea indeplinirii tuturor conditiilor de drept substantial, in baza normelor procedurale de drept comun, instanta chemata sa se pronunte asupra restituirii sumelor

incasate ilegal se va vedea pusa in situatia de a dispune aceasta restituire, avand ca temei juridic plata nedatorata. Avantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt lipsa discutiilor cu privire la natura juridica de act administrativ fiscal a incasarii sumelor in discutie deci si posibilitatea solicitarii restituirii in conditiile termenului general de prescriptie. Printre dezavantaje enumeram cuantumul mai ridicat al taxei judiciare de timbru precum si posibilitatea invocarii unor exceptii de competenta a instantei. 1.2. Actiune bazata pe imbogatirea fara justa cauza [12] Desi imbogatirea fara justa cauza nu are o consacrare legislativa, existenta acesteia ca institutie juridica este deplin recunoscuta si, mai mult, dezvoltata, tratata de catre literatura de specialitate [13]. Facem totodata precizarea ca plata nedatorata si imbogatirea fara justa cauza nu se exclud una pe cealalta, mai mult, in literatura de specialitate s-a aratat ca plata nedatorata se intemeiaza pe imbogatirea fara justa cauza [14]. La fel ca in cazul actiunii intemeiate pe plata nedatorata, contribuabilul-reclamant va chema in judecata autoritatea publica cu personalitate juridica in conturile careia au fost incasate sumele cu titlu de taxa de prima inmatriculare, potrivit normelor procedurale de drept comun. Se vor analiza conditiile imbogatirii fara justa cauza si se vor observa urmatoarele: a) conditia referitoare la marirea patrimoniului Administratiei Finantelor Publice va fi neverosimila, fata de faptul ca suma a fost incasata de catre aceasta sau in conturile acesteia; b) conditia cu privire la micsorarea patrimoniului contribuabilului este de asemenea indeplinita, datorita platii insesi; c) conditia cu privire la legatura directa intre cele doua modificari de patrimonii este de asemenea indeplinita, deoarece ambele modificari isi au cauza in aceeasi operatiune: incasarea sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare; d) conditia care presupune ca ambele modificari ale patrimoniilor sa fie lipsite de o cauza justa este indeplinita, datorita caracterului ilegal al acestei taxe precum si al incasarii ei; e) conditia ca reclamantul-contribuabil sa nu aiba la dispozitie alta actiune in justitie pentru recuperarea sumei este indeplinita in cazul in care incasarea propriu-zisa a sumelor aferente taxei este considerata un act administrativ fiscal si au trecut mai mult de 30 de zile de la aceasta iar contribuabilul nu a formulat contestatie potrivit normelor procedurale fiscale, respectiv in cazul in care sunt excluse ca si actiuni cele prezentate la punctele 2.1 si 2.2.

Fata de argumentarea de mai sus, conditiile imbogatirii fara justa cauza fiind indeplinite, instanta chemata sa solutioneze petitul reclamantului va dispune, in contradictoriu cu parata, restituirea de catre aceasta a sumelor incasate in mod ilegal, cu titlu de taxa de prima inmatriculare. Avantajele si dezavantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt cele aratate la punctul 1.1. la care se mai poate adauga ca dezavantaj faptul ca este dificil de indeplinit conditia ca reclamantul sa nu mai aiba la dispozitie alta actiune in justitie, fata de faptul ca simpla incasare sau chitanta nu au caracterul unui act administrativ fiscal si fata de cele ce vom arata la punctul 2. 1.3. Actiune bazata pe raspunderea civila delictuala a Statului Contribuabilul reclamant, pentru un maxim de siguranta, va chema in judecata Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti sau a judetului in care s-a facut plata, precum si Administratia Finantelor Publice cu personalitate juridica, care a incasat sumele cu titlu de taxa de prima inmatriculare, toti in calitate de parati, pentru ca instanta de drept comun sa ii oblige, in solidar, in baza articolelor 998-999 si 1003 din Codul Civil, la restituirea acestora. Va trebui dovedita calitatea procesuala pasiva a fiecarei persoane juridice amintite mai sus, precum si indeplinirea conditiilor cu privire la raspunderea civila delictuala. Astfel, in ceea ce priveste Statul Roman, potrivit articolului 25 din Decretul nr. 31 din 1954 Statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii. El participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor, afara de cazurile in care legea stabileste anume alte organe in acest scop. Deci Statul Roman are personalitate juridica si poate sta in fata instantelor prin intermediul actualului Minister al Economiei si Finantelor. In ceea ce priveste actiunea, relatia Statului, ca persoana juridica, cu privire la aceasta taxa ilegala precizam ca relatia se concretizeaza prin aceea ca Statul, prin institutia Guvernului, a Parlamentului, dar si a Presedintiei, a adoptat si a permis intrarea in vigoare a unui text din legislatia nationala in discordanta totala cu Constitutia, cu prevederile Tratatului C.E. precum si cu principiile de drept comunitar aplicabile in materie. In aceeasi ordine de idei, in literatura juridica s-a aratat ca fie ca este vorba de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv statul, toti acestia raspund pentru faptele lor producatoare de pagube. Statul, prin organele care-l alcatuiesc: legiuitoare, executive sau judecatoresti, credem ca nu face exceptie de la aceasta regula care este si de bun simt, nu numai o regula juridica fundamentala [15]. Legat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, potrivit articolului 4 alineat 1 litera a) din Hotararea de Guvern cu nr. 495 din 2007 cu privire la organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, aceasta are ca obiectiv colectarea veniturilor bugetului statului, reprezentand impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat. Deci

si ANAF-ul a participat direct, nemijlocit la producerea prejudiciului cauzat contribuabilului, din cauza acestei activitati de colectare a taxei. In ceea ce priveste Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti sau judeteana, aceasta este cea care indruma si controleaza activitatea Administratiei Finantelor Publice care a incasat sumele aferente taxei, deci putea si trebuia sa cenzureze perceperea acestei taxe ilegale. Raportat la Administratia Finantelor Publice in contul careia s-a realizat plata taxei, aceasta se face vinovata de insasi incasarea acesteia, cunoscand vaditul ei caracter ilegal, in calitate de organ al statului. Fata de indeplinirea cerintei calitatii procesuale pasive, si din cauza faptului ca fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu a fost savarsita in comun, de catre toate subiectele de drept mai sus amintite, se va analiza daca sunt indeplinite conditiile pentru retinerea raspunderii civile delictuale a paratilor, aratandu-se urmatoarele: a) conditia existentei faptei ilicite [16] este indeplinita in cauza, cu mentiunea ca fapta se concretizeaza atat sub aspect comisiv prin instituirea, publicarea si incasarea taxei cat si sub aspect omisiv in sensul pasivitatii in inlaturarea textului ilegal si perceperea in continuare a taxei; b) conditia producerii unui prejudiciu este in mod evident indeplinita prin faptul ca din patrimoniul contribuabilului se desprinde o suma care, in conditii normale, de legalitate, nu ar fi facut-o; c) conditia existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat este indeplinita datorita faptului ca numai din cauza acestor prevederi ilegale din Codul Fiscal cu privire la taxa speciala si numai din cauza pasivitatii Executivului si Legislativului nu sunt inlaturate; d) conditia savarsirii faptei cu vinovatie este indeplinita prin prisma faptului ca Statul Roman si institutiile sale, cunosc dispozitiile comunitare pe care s-au obligat sa le respecte. Mai mult, Comisia Europeana s-a sesizat in legatura cu ilegalitatea acestei taxe si a inceput procedura de infringement [17] impotriva Romaniei din cauza acesteia. Cu atat mai mult Statul Roman si institutiile sale au savarsit fapta cu vinovatie, cu cat existau si numeroase precedente [18] similare sau aproape identice in jurisprudenta C.J.C.E. in ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor articolului 90 din Tratatul C.E. Fiind indeplinite conditiile necesare pentru a fi retinuta raspunderea civila delictuala in solidar a Statului prin Ministerul Economiei si Finantelor, a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, a Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti sau judetene, precum si a Administratiei Finantelor Publice cu personalitate juridica care a incasat taxa, instanta chemata sa se pronunte asupra cauzei, va obliga in solidar paratii sa restituie contribuabilului sumele incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare.

Avantajele si dezavantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt cele prevazute la punctul 1.1. Mai adaugam ca dezavantaj aglomerarea si ingreunarea cadrului procesual, precum si dificultatile de intelegere de catre instanta a faptului ca Statul Roman si institutiile sale raspund delictual pentru prejudiciul cauzat. 2. Actiune in contencios administrativ, bazata pe prevederile Legii 554/2004 2.1. Atacarea actului administrativ normativ prin care s-a instituit taxa speciala si solicitarea returnarii sumelor platite Contribuabilul petent va chema in judecata Statul Roman, prin Ministerul Economiei si Finantelor, aratand ca actul administrativ cu caracter normativ si care i-a vatamat drepturile este insasi Legea nr. 343 din 2006 prin care a fost introdus articolul 2141 si urmatoare in Codul Fiscal, solicitand totodata restituirea sumelor platite cu titlu de taxa de prima inmatriculare. Avantajul acestui mijloc de recuperare consta in faptul ca, potrivit articolului 11 alineatul 4 din Legea nr. 554 din 2004, actul administrativ cu caracter normativ poate fi atacat oricand, deci imprescriptibilitatea actiunii. Intre dezavantaje aratam urmatoarele: dificultatea demonstrarii caracterului de act administrativ normativ al Legii nr. 343 din 2006, discutiile cu privire la caracterul de exceptie de neconstitutionalitate a petitului si probabil suspendarea judecatii si pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a unei decizii pe aceasta exceptie. 2.2. Atacarea direct la instanta de contencios administrativ a actului prin care s-au incasat sumele si solicitarea returnarii acestora Contribuabilul pagubit, in baza articolului 6 din Legea 554 din 2004 va ataca direct, la instanta de contencios administrativ, actul administrativ fiscal in baza caruia au fost incasate sumele in discutie, fata de caracterul facultativ al contestatiei prevazuta de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala [19] si va solicita totodata restituirea sumelor, in contradictoriu cu Administratia Finantelor Publice cu personalitate juridica, in contul careia s-a facut plata. Totusi, va trebui indeplinita procedura prealabila prevazuta de articolul 7 din aceeasi lege. Ca avantaj al recurgerii la acest mijloc de recuperare aratam faptul se poate parcurge exclusiv procedura prealabila stabilita de catre legea contenciosului administrativ. Ca dezavantaje aratam ca acestea pot fi ingreunarea cadrului procesual prin renuntarea la calea administrativa, speciala, de contestare a actului administrativ fiscal precum si riscul ridicarii la nivel de act administrativ fiscal a chitantei in baza careia s-au incasat sumele in discutie. 3. Actiune in contencios fiscal

3.1. Formularea contestatiei si indeplinirea procedurilor stabilite de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala, impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare Contribuabilul-petent va face o contestatie impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare, prin care va cere anularea actului administrativ fiscal in baza caruia s-au incasat sumele, in termen de 30 de zile de la efectuarea platii. Contestatia se va depune la Administratia Finantelor Publice care le-a incasat [20], acesta avand obligatia, ca, in 5 zile de la inregistrare, sa o inainteze organului ierarhic superior [21], spre solutionare. Aceasta forma de a proceda la recuperarea sumelor platite are la baza premiza ca insasi incasarea sumelor platite cu titlul de taxa de prima inmatriculare reprezinta un act administrativ fiscal impotriva caruia se face contestatie [22]. In masura in care, in termen de 30 de zile de la inregistrarea contestatiei se va primi raspuns negativ sau nu se va primi nici un raspuns, contribuabilul-contestator va formula actiune in contencios administrativ prin care va cere anularea actelor administrative fiscale incasarea sumelor si respingerea contestatiei, dupa caz si obligarea paratei sau paratelor la restituirea sumelor respective. Avantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt relativa celeritate in ajungerea la un rezultat favorabil contribuabilului si nivelul redus al taxei judiciare de timbru in cazul in care se ajunge in instanta iar ca dezavantaje mentionam incadrarea gresita ca natura juridica a incasarii sumelor, in sensul ca insasi aceasta incasare ar fi un act administrativ fiscal, in sensul celor aratate mai sus. 3.2. Solicitarea restituirii sumelor incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare iar in caz de refuz sau de lipsa a raspunsului, urmarea procedurilor prevazute de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala In ceea ce priveste aceasta teza de lucru, se porneste de la ideea ca insasi incasarea sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare nu reprezinta un act administrativ fiscal [23], deci, in termenul general de prescriptie de la data efectuarii platii, contribuabilulpetent, in baza articolului 70 din Codul de Procedura Fiscala, va cere restituirea sumelor incasate ilegal. In masura in care aceasta cerere de restituire ii va fi respinsa sau nu i se va da un raspuns in termen de 30 de zile se va proceda conform procedurii contencioase, prezentate la punctul 3.1. Avantajele recurgerii la a acest mijloc de recuperare sunt cele prezentate la punctul 3.1. la care mai adaugam rigurozitatea, deplina legalitate a solicitarii, in sensul respectarii definitiei actului administrativ fiscal, iar ca singur dezavantaj mentionam posibilitatea interpretarii gresite a organelor fiscale si a instantei cum ca incasarea propriu-zisa a sumelor in discutie ar reprezenta un veritabil act administrativ fiscal. C. Problema incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare pentru autovehiculele noi, inmatriculate pentru prima data pe teritoriul Romaniei si/sau care nu au mai fost inmatriculate niciodata pe teritoriul vreunui stat membru al Uniunii Europene

In logica celor aratate mai sus [24] se pune intrebarea daca sumele incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare pentru autoturismele noi care nu au mai fost niciodata inmatriculate pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul vreunui alt stat membru al Uniunii Europene, trebuie sau nu trebuie restituite. Fata de faptul ca, in opinia noastra, asa cum am mai spus, nu poate fi considerat un act administrativ fiscal simpla incasare, sugeram ca si cei care au platit taxa de prima inmatriculare pentru masini noi pot parcurge procedura de recuperare a sumelor in discutie pe care am aratat-o la punctul 3.2. D. Problema despagubirilor. Aducerea la zi a sumei de restituit Fata de vaditul caracter ilegal al acestei taxe, majoritatea petentilor solicita si acordarea despagubirilor, din momentul incasarii ei. Se ridica intrebarea de a sti care este temeiul juridic pentru acordarea acestor despagubiri. In opinia noastra se poate sugera organului fiscal sau celui judiciar ca despagubirea sa se faca luand in calcul rata inflatiei [25] incepand cu momentul incasarii platii sau, fata de vaditul prejudiciu suferit de catre contribuabil, se va putea cere repararea integrala a acestuia, inclusiv achitarea si a folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la 1082 Cod Civil, respectiv dobanda legala calculata conform articolului 3 alineatul 3 din Ordonanta Guvernului nr. 9 din 2000, de la data incasarii sumei pana la data restituirii integrale si efective [26]. E. Concluzii. Coordonate. Perspective Inainte de a concluziona facem precizarea ca in oricare dintre caile de recuperare a sumelor in discutie potrivit punctelor 2.1., 2.2, 3.1 si 3.2. temeiul juridic al restituirii va fi plata nedatorata pentru un plus de siguranta, in sensul preintampinarii unei rigiditati in gandirea instantei chemata sa solutioneze petitul, in cazul in care aceasta ar considera ca simplul caracter ilegal al existentei si incasarii acestei taxe nu ar fi suficient. *** Factorii de interes economic au dus la adoptarea acestei taxe speciale ignorandu-se total dispozitiile Tratatului C.E. si principiile de piata comuna, libera circulatie a marfurilor in cadrul Uniunii Europene. Sub pretextul protejarii mediului s-a incercat blocarea importarii in Romania a masinilor uzate din spatiul comunitar pentru sporirea bugetului de stat si/sau pentru protejarea producatorilor autohtoni. Noua taxa de prima inmatriculare, denumita acum taxa de poluare [27], are ca pretext protejarea mediului, mentinandu-se prevederea esentiala, anume ca masinile inmatriculare pentru prima data in Romania fac obiectul taxei, neexistand insa masuri similare care se vor aplica masinilor second hand inmatriculate si comercializate pe teritoriul Romaniei de la data intrarii in vigoare a taxei de mediu. Acest tip de taxa de poluare care va intra in vigoare de la 1 iulie 2008 functioneaza in Austria, insa deja a fost atacata la C.J.C.E. pentru caracterul ei ilicit raportat la principiile dreptului comunitar [28]. Potrivit articolului 11 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50 din 2008, pentru diferenta intre ce s-a platit potrivit vechii taxe si ce ar fi trebuit sa se plateasca potrivit noii reglementari, urmeaza sa se restituie sumele respective. Faptul ca se va restitui

aceasta diferenta nu va afecta situatiile juridice nascute anterior intrarii in vigoare a textelor care reglementeaza noua taxa, astfel ca discriminarea va continua sa existe pentru autoturismele deja inmatriculate, platita fiind taxa veche [29]. [1] A se vedea, cu titlu exemplificativ, Danut Cornel Ungur, Taxa speciala platita la prima inmatriculare a autoturismelor in Romania si incompatibilitatea acesteia cu dreptul comunitar, in Revista Romana de Drept comunitar, nr. 2/2007, p. 51-56. [2] Actul administrativ fiscal a fost definit in literatura de specialitate ca fiind manifestarea de vointa a organelor fiscale facuta in exercitarea functiei de administrare a creantelor fiscale, in scopul de a produce efecte juridice, adica de a stabili, modifica sau stinge drepturi si obligatii fiscale, a caror realizare estegarantata prin posibilitatea de a recurge la forta de constrangere a statului, in conditiile prevazute de dreptul subiectiv. A se vedea Claudia Rosu, Adrian Fanu-Moca, Suspendarea efectelor actului administrativ fiscal, in Revista Dreptul, nr. 1-2007, p. 121. [3] A se vedea, pentru intregul continut al actului administrativ fiscal, art. 43 alin. 2 C.proc.fisc. [4] A se vedea, pentru detalii, art. 44 C.proc.fisc. [5] Cauza Van Gend & Loos in jurisprudenta C.J.C.E. Pentru detalii, a se vedea Ovidiu Tinca, Efectul direct al dreptului comunitar, in Revista Dreptul nr. 11/2007, p. 59-60 [6] Cauza Simmenthal in jurisprudenta C.J.C.E. Pentru detalii, a se vedea D. C. Ungur, op. cit. p. 53 [7] A se vedea Cosmin Flavius Costas, Taxa de prima inmatriculare. Interdictia discriminarii intre produse comunitare provenind din state diferite. Dispozitii fiscale nationale contrare dreptuluicomunitar. Inaplicabilitatea dispozitiilor fiscale nationale. Obligatie de restituire a taxei prelevate cu incalcarea dreptului comunitar, in Revista Romana de Dreptul Afacerilor, nr. 1/2008, p. 95. [8] A se vedea, D. C. Ungur, op. cit. p. 55, nota de subsol nr. 17. [9] Sergiu Deleanu, Drept comunitar al afacerilor, Editura Servo-sat, Arad, 2002, p. 51. [10] Pentru studiul detaliat al acestei institutii juridice a se vedea Constantin Statescu, Corneliu Barsan, Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 119-126, precum si Liviu Pop, Drept civil roman. Teoria generala a obligatiilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 154-160. [11] Vezi supra, punctul A.

[12] A se vedea, pentru detalii, C. Statescu, C. Barsan, op. cit., p. 126-132 precum si L. Pop, op.cit., p. 143-147. [13] ibidem. [14] C. Statescu, C. Barsan, op. cit., p. 125. [15] Vasile Patulea, Raspunderea patrimoniala a statului pentru pagubele rezultate ca urmare a aplicarii legilor, in Revista de Drept Comercial, nr. 7-8/2000, p. 226. [16] Pentru caracterul ilicit al faptei, a se vedea supra, punctul A. [17] A se accesa http://europa.eu [18] A se vedea cauza Brzezinski in Curierul Judiciar nr. 3/2007, p. 55, cauza Longinidis/Cedefop in Curierul Judiciar nr. 11/2007, p. 52-54, precum si cauza Michel Humblot conform supra, nota de subsol nr. 8. [19] Art. 205 alin. 1 din C.proc.fisc. [20] Art. 206 alin. 3 din C.proc.fisc. [21] Art. 207 alin. 2 din C.proc.fisc. [22] A se vedea Sentinta Civila cu nr. 2563 a Tribunalului Arad, fila 5, cu argumentatia de acolo, la adresa: http://www.sojust.ro [23] A se vedea supra, punctul A. [24] ibidem [25] A se vedea si Decizia nr. 54 din 18 mai 1994 a Curtii Constitutionale, pentru argumente in favoarea indexarii conform ratei inflatiei la adresa http://www.cdep.ro [26] Sentinta Civila nr. 165 din 1 februarie 2008 a Tribunalului Cluj; aceasta sentinta se poate viziona la adresa http://www.sojust.ro/ [27] A se vedea O.U.G. nr. 50 din 2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. [28] A se accesa http://eurlex.europa.eu.. [29] C.F. Costas, op.cit. p. 99-100. .pdf version (313 KB)

Despre Viorel Papu >> Guvernul cedeaza in fata UE ref. taxa pentru prima inmatriculare a autoturismelor 26 April 2007 - Juridice.ro 98 citiri

Guvernul a discutat ieri despre reglementarea regimului de taxare a autovehiculelor si a luat unele decizii, in perspectiva sugestiilor facute de catre Comisia Europeana. Varujan Vosganian, Ministrul Economiei si Finantelor: Regimul de taxare a autovehiculelor care este reglementat prin Codul Fiscal are la baza principiul poluatorul plateste, ca urmare a intentiei Ministerului Mediului de a introduce o eco-taxa pentru protectia mediului. Vreau sa subliniez ca este vorba despre o taxa care are, in primul rand, scop de protectie a mediului. Prin modificarile pe care Executivul doreste sa le faca se urmareste eliminarea observatiei Comisiei Europene potrivit careia scala aferenta varstei vehiculului se oprea la sase ani. Astfel, scala privind varsta vehiculului va fi de 15 ani, a explicat ministrul. Varujan Vosganian a informat si ca o alta modificare pe care Guvernul intentioneaza sa o introduca are in vedere reasezarea coeficientului de reducere a taxei astfel incat cuantumul taxei sa scada pe masura ce varsta autovehiculului creste. Varujan Vosganian: In acest fel raspundem altor observatii ale Comisiei Europene, care spuneau ca nivelul taxei pentru autovehiculele second-hand este ridicat in raport cu valoarea reziduala a masinii si ca, in al doilea rand, coeficientul de reducere a taxei sa reflecte cat mai apropiat de realitate deprecierea autovehiculelor second-hand. O alta observatie a Comisiei Europene, care isi gaseste raspuns in modificarile decise ieri de principiu de Guvern, se refera la inexistenta unei proceduri de restituire a taxei in cazul revanzarii autoturismului intr-un alt stat membru sau in cadrul exportului. Vosganian a exemplificat prin faptul ca in situatia in care o masina este importata, are o vechime de 5 ani si se socoteste ca durata ei de viata este de 15 ani, atunci taxa speciala va avea in vedere o perspectiva de poluare de 10 ani. Daca dupa 5 ani insa proprietarul autovehiculului vinde autovehiculul intr-o alta tara, atunci lui i se va restitui taxa speciala corespunzator perioadei din durata normata de viata a masinii in care masina nu va mai fi pe teritoriul Romaniei. Ministrul Vosganian a aratat ca o alta observatie a Comisiei Europene s-a referit la inexistenta, in acest moment, a unei proceduri de contestare a taxei speciale atunci cand platitorul este nemultumit de nivelul taxei percepute. El a precizat ca Guvernul a hotarat astazi ca aceasta procedura sa fie introdusa, Registrul Auto Roman urmand sa fie implicat ca autoritate tehnica specializata in acest domeniu. In ceea ce priveste procedura tehnica de modificare a legislatiei, ministrul Vosganian a aratat ca vor fi introduse amendamente la OUG nr. 110/2006 pentru modificarea Codului Fiscal, act normativ aflat in dezbaterea Camerei Deputatilor.

De asemenea, va fi redactata o scrisoarea de raspuns Comisiei Europene, in care se va specifica faptul ca Guvernul Romaniei a tinut seama de aceste propuneri si a raspuns fiecareia dintre obiectii, a precizat ministrul Economiei si Finantelor. Comisia Europeana notifica oficial Romania ref. taxa de inmatriculare 22 March 2007 - Juridice.ro 240 citiri

Comisia Europeana a hotarat sa trimita Romaniei o notificare oficiala, prin care ii cere sa amendeze taxa auto care discrimineaza masinile la mana a doua aduse din alte state membre. In comunicatul Comisiei Europene se arata: In ciuda discutiilor intense cu autoritatile romane, CE considera ca taxa este, inca, neconforma cu prevederile Tratatului. In legislatia romaneasca, taxa de inmatriculare pentru masinile uzate nu respecta reglementarile referitoare la gradul de uzura, dimpotriva, nivelul taxei creste in functie de vechimea masinii. CE considera, de asemenea, ca sistemul romanesc nu reuseste sa raspunda ingrijorarilor privind protectia mediului, intrucat doar factorul de vechime nu poate sa reflecte in ce masura masina afecteaza mediul, desi taxa este mult mai mare pentru astfel de masini. Despre taxa de inmatriculare a masinilor folosite 1 February 2007 - Juridice.ro 647 citiri

Premierul Calin Popescu Tariceanu: Romania nu a primit nici un document scris de la Comisia Europeana referitor la vreo procedura incalcata in ceea ce priveste taxa unica de inmatriculare a autovehiculelor. Prin urmare, ceea ce spune Comisia Europeana, dar asta este numai la nivelul discutiilor, este ca aceasta taxa ar trebui aplicata inclusiv pentru tranzactiile care se fac aici. Unei masini care e deja inmatriculata si care se vinde de la un cetatean la altul sa i se aplice aceeasi taxa. Noi am gandit-o insa ca taxa de prima inmatriculare pentru a preveni cresterea numarului de masini vechi care intra in Romania. Laszlo Kovacs, comisarul european pentru taxe si uniune vamala: Ma ingrijoreaza faptul ca cetatenii sunt obligati sa plateasca o taxa de inmatriculare in tara din care achizitioneaza un vehicul, iar apoi li se aplica o a doua taxa de inmatriculare daca se muta in alta tara. Aceasta este taxare dubla si nu poate decat sa genereze obstacole in interiorul pietei unice. Sebastian Vladescu, ministrul de Finante: Taxa de prima inmatriculare trebuie pastrata. Trebuie sa avem taxa de prima inmatriculare pentru a ne proteja mediul. Vor exista consultari tehnice intre expertii romani si cei comunitari in ceea ce priveste nivelul acesteia. Din nou despre taxa de inmatriculare a masinilor second-hand

31 January 2007 - Juridice.ro

259 citiri

Maria Assimakopoulou, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru Impozitare si Uniune Vamala: Comisia se intalneste de trei ori pe an pentru a discuta despre acest gen de procedura, in martie, iunie si octombrie. Comisia isi rezerva dreptul inceperii procedu-rii de sanctionare. Nu este exclusa aplicarea de sanctiuni in cazul Romaniei, acest lucru depinde insa de cum vor decurge discutiile. Nu a fost stabilita o data limita pana la care Romania sa ia masuri pentru modificarea taxei. Principalele probleme sunt legate de valoarea taxei si de faptul ca autoturismele second-hand aduse din strainatate sunt impozitate diferit de cele din Romania. Nu cred ca ar putea dura un an. Trebuie explicat ceea ce se poate face in legatura cu acest subiect, iar dupa aceea nu mai este asa de greu. Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor Publice: Exista o intelegere a Comisiei Europene fata de necesitatea acordarii unei importante cuvenite protectiei mediului inconjurator si fata de dorinta legitima a Guvernului Romaniei de a nu transforma Romania intr-o zona de evacuare a reziduurilor industriale. Ambele parti sunt de acord asupra faptului ca prevederile Tratatului de Aderare trebuie respectate. Comisia Europeana evalueaza actionarea Romaniei in fata Curtii Europene de Justitie ref. taxa pentru prima inmatriculare 9 January 2007 - Juridice.ro Redactarii ziarului Ziua au adresat Comisiei Europene intrebarea daca taxa de inmatriculare este in conformitate cu legile UE?. In raspunsul primit de la Comisia Europeana se arata: Potrivit informatiilor pe care le detinem, Romania nu a modificat legislatia cu privire la taxarea autoturismelor second-hand. Comisia Europeana isi mentine opinia conform careia acest text de lege este incompatibil cu Articolul 90 din Tratatul UE si cu jurisprudenta Curtii Europene de Justitie. Comisia va lua in considerare posibilitatea deschiderii in cel mai scurt timp, a procedurilor de constatare a incalcarii obligatiilor de stat membru impotriva Romaniei pentru adoptarea acestui text de lege. In privinta Poloniei sau a Ungariei aflate intr-o situatie similara Comisia a demarat procedurile de constatare a incalcarii Tratatului UE impotriva acestor doua state. Este de competenta Curtii Europene de Justitie sa decida daca legislatia in vigoare este in conformitate cu Tratatul UE (asa cum argumenteaza tarile respective) sau nu (asa cum sustine Comisia). In cazul in care Curtea decide ca legislatia autohtona nu este compatibila cu cea europeana, respectivul stat-membru va fi obligat sa-si revizuiasca legislatia in cauza. Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor: Sustinem in continuare taxa de prima inmatriculare. Cat timp nu am fost membri ai UE am sustinut financiar eliminarea autovehiculelor puternic poluante. Acum, ca suntem stat membru nu ne putem permite sa devenim cimitir de masini vechi pentru UE. Cat priveste 317 citiri

taxa de prima inmatriculare, Ministerul Mediului, Ministerul de Finante si Registrul Auto Roman au elaborat procedura de aplicare, dar valorile rezultate erau mai mici. Cea mai mare taxa era de 3.500 de euro. Parlamentul este cel ce a modificat valorile, astfel ca s-a ajuns la noile valori de taxe, mai ridicate. Nu sunt specialist in taxare, discutia este la nivelul valorii, dar taxa de prima inmatriculare este necesara pentru ca descurajeaza masinile poluante. Ca prim pas pentru demararea acestei proceduri este ca CE sa notifice Romania. Pana acum, nu am primit nici o notificare. Noi tendinte in sistemul juridic romanesc 31 December 2009 - Alexandra Weisman 4669 citiri

Prin prezentul material ne propunem s sesizm anumite reprouri aduse justiiei romneti de ctre organismele executive i jurisdicionale ale comunitii europene, s recomandm soluii pentru remedierea aspectelor criticate i s preconizm rezultatul avantajos la care s-ar ajunge prin practicarea soluiilor sugerate. I. Introducere. Romnia receptorul aquis-ului comunitar n contextul apartenenei Romniei la Uniunea European (U.E.), ara noastr a devenit un receptor al aquis-ului comunitar i s-a angajat s se alinieze standardelor juridice agreate i adoptate de Uniune. Din acest motiv, Romnia se afl, n prezent, ntr-o stare de tranziie i adaptare a sistemului legislativ i jurisdicional propriu la sistemul comunitar importat, care tinde tot mai mult spre unificarea i uniformizarea sistemelor de drept ale rilor membre. Pe fondul acestei tranziii i adaptri, sistemul legislativ i cel judiciar romnesc au ntmpinat diferite dificulti practice, care au fost sesizate i criticate de ctre U.E. n 22.07.2009 Comisia European (C.E.) a dat publicitii raportul privind progresele realizate de Romnia n cadrul Mecanismului de cooperare i verificare pe justiie. Documentul relev c progresele realizate n justiie sunt insuficiente, iar reformele nu au consistena necesar, artnd c: De la raportul Comisiei din 2008, Romnia a ntreprins o serie de msuri binevenite n vederea relansrii procesului de reform, ns rezultatele pozitive ale eforturilor concrete de realizare a reformei la nivel tehnic rmn fragmentate, reformele nu sunt nc bine nrdcinate i continu s existe deficiene. Comisia European a decis, astfel, s menin mecanismul de cooperare i verificare pn la realizarea tuturor reformelor, cu amendamentul c va evalua progresele viitoare n vara anului 2010[1]. De altfel, nu numai implementarea aquis-ului comunitar reprezint o ncercare pentru Romnia. Anterior acestor critici au existat diverse observaii i din partea Curii Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), care, cu prilejul analizrii cauzelor deduse spre soluionare, a ridicat anumite probleme legate de implementarea, la nivel naional, a Conveniei pentru Protecia Drepturilor Omului i Libertilor Fundamentale (Convenia) i de redactarea i aplicarea legislaiei speciale reparatorii, adoptate n scopul restituirii

proprietilor i al despgubirii persoanelor prejudiciate de sistemul comunist din perioada 19451989. Astfel, n cauzele Katz vs. Romania[2], Faimblat vs. Romania [3] i Viasu vs. Romania [4], C.E.D.O. a considerat c exist dezordine n sistemul legislativ romnesc i a adus n atenie o problem frecvent, reieit din redactarea defectuoas a legislaiei naionale de restituire a imobilelor naionalizate i vndute de stat cumprtorilor de buncredin. C.E.D.O. a remarcat, cu ngrijorare, c dezordinea din cadrul sistemului legislativ romnesc nu constituie doar un element agravant pentru rspunderea statului pentru nerespectarea Conveniei, ci i o ameninare la adresa eficienei viitoare a aplicrii sistemului reglementat prin Convenie. La rndul lor, practicieni romni de renume din domeniul dreptului au fcut vorbire despre aspectele sensibile ale sistemului juridic romnesc. Astfel, prof. univ. dr. Corneliu Brsan, judector la C.E.D.O., a remarcat c: Toat lumea a vorbit i vorbete nc despre reforma justiiei. Numai c, dup prerea mea, reforma a pornit la noi n mod triumfalist, dar cu stngul! Cum am mai spus-o adeseori, dintr-un sistem judiciar coerent, cu imperfeciuni ce se puteau corija altfel, am trecut la un sistem judiciar, incoerent i confuz. [5] II. Consecinele negative ale implementrii defectuoase a normelor impuse de Uniunea European Implementarea defectuoas de ctre Romnia a normelor impuse de U.E. duce la vulnerabiliti extinse att n domeniul legislativ, ct i n domeniul jurisdicional. Inconvenientele practice se reflect, cu predilecie, n actul de justiie i cauzeaz o serie de dificulti la care ne vom referi n continuare. Pe fondul unui cadru legislativ lacunar i interpretabil i al unei practici contradictorii i diverse, cauzele aflate pe rolul instanelor de judecat vor cpta o mult mai mare complexitate, ceea ce va conduce la necesitatea efecturii unei cercetri judectoreti mult mai amnunite i aprofundate, care va necesita un timp mai ndelungat pn n momentul n care instana va putea s delibereze, crend stres i nemulumire n rndul justiiabililor. Aceast stare de fapt este prezentat de C.E.D.O. n cauza Burdov vs. Rusia [6]. n motivarea hotrrii, C.E.D.O. a menionat c exist o prezumie puternic, dar relativ, c procesele excesiv de lungi dau natere unor prejudicii morale. Prelungirea duratei de soluionare a cauzelor va determina suprancrcarea instanelor de judecat, ceea ce este de natur s creeze tensiune i suprasolicitare n rndul organelor jurisdicionale. Acest factor este susceptibil s afecteze capacitatea acestora de a-i desfura activitatea n condiii de maxim eficien [7]. Totodat, mprejurarea c speele capt o mai mare complexitate n faa instanelor i hotrrile sunt pronunate dup o perioad de timp mai ndelungat, conduce la ineficien n soluionarea cauzelor. Raportat la faptul c n dreptul romn instana nu este inut de raionamentele i hotrrile pronunate anterior n spee identice sau similare, soluiile adoptate pot fi dintre

cele mai diverse i, n consecin, impredictibile. Practica neunitar la nivelul instanei supreme a fost un motiv pentru care C.E.D.O. a condamnat Romnia [8], n timp ce impredictibilitatea soluiilor adoptate de instanele romne este una dintre principalele ngrijorri ale C.E.D.O., care, n cauza Grofcsik vs. Romnia [9], a insistat, din nou, ca statul romn s adopte, n cel mai scurt termen, msurile necesare pentru asigurarea funcionrii coerente, accesibile, rapide i previzibile a procedurii reglementate de legile reparatorii, astfel nct persoanele ndreptite s poat obine despgubiri proporionale, prin raportare la valoarea de pia a imobilelor. Se poate observa crearea unui cerc vicios, capabil s extind inconvenientele pn acolo nct acestea s devin probleme de sistem, afectnd, astfel, ncrederea i respectul justiiabilului n justiia naional i determinarea lui de a se adresa tot mai mult instanelor comunitare [10]. III. Soluii propuse pentru eliminarea dificultilor din sistemul de drept romn Odat identificate cauzele i consecinele negative ale unui sistem juridic considerat de U.E. i de C.E.D.O. ca fiind deficitar, pot fi gsite soluii care s accelereze mbuntirea funcionrii justiiei romneti i care, n mod progresiv, s elimine dificultile de sistem momentane. C.E.D.O. ncurajeaz ara noastr s adopte remedii prin care s se soluioneze actualele dificulti. n motivarea hotrrii din cauza Burdov vs. Rusia [11], C.E.D.O. interpreteaz articolul 13 al Conveniei n sensul c acesta este expresia direct a obligaiei statului, prevzut n articolul 1 al Conveniei, de a proteja drepturile omului, n primul rnd n propriul sistem de drept. De aceea, acest articol impune ca statele s implementeze remedii interne efective. Ne referim n continuare la punctele de plecare spre un sistem de justiie coerent, eficient i adaptat cerinelor europene. 1. Adoptarea de legi clare, neechivoce, necontradictorii, nelacunare, coerente i consecvente Un sistem legislativ lipsit de portie de interpretare, care s confere o dimensiune complet de timp, spaiu i de aplicare a problemei de drept reglementate i care s completeze legislaia aferent ar facilita semnificativ nelegerea i respectarea legilor de ctre ceteni i ar reduce munca instanelor nvestite cu soluionarea cauzelor. Aceeai este i viziunea C.E. care, n raportul publicat n 22 iulie 2009, a pregtit pentru Romnia 16 recomandri n domeniul justiiei. Printre acestea se numr adoptarea codurilor de procedura civil i penal i facilitarea intrrii n vigoare rapid a celor patru coduri [12], prin adoptarea unei legislaii de punere n aplicare care s clarifice cadrul legislativ. Experii C.E. consider, totodat, c numeroasele amendamente i ordonane de urgen adoptate fac ca jurisprudena romneasc s fie contradictorie [13].

Redactarea de acte normative care s contribuie la uniformizarea legislaiei, n ansamblul ei, reprezint o preocupare continu i pentru alte state. Astfel, Australia i Noua Zeeland au adoptat un Protocol pentru Redactarea unei Legislaii Naionale Unitare [14]. Totui, pentru c nu exist sistem perfect, pentru faptele noi, necuprinse n canoanele dreptului scris de sorginte romano-german, practicianul este nevoit s apeleze la principiile de drept i la regulile de interpretare din teoria general a dreptului. 2. Direcii spre standardizarea i ierarhizarea regulilor de interpretare a legii civile 2.1. Stabilirea regulilor de interpretare a normelor de drept este un merit ce trebuie atribuit tiinei dreptului, respectiv teoriei generale a dreptului. Pentru a nelege mai bine noiunea i nsemntatea regulilor folosite de practicieni pentru interpretarea legii civile este util raportarea la definiia, clasificarea i analiza conceptual explicate n teoria general a dreptului. Interpretarea legii civile se definete n doctrin ca fiind operaiunea logico-raional de lmurire, explicare, stabilire a coninutului i sensului normelor de drept civil, n scopul justei lor aplicri, prin corecta ncadrare a diferitelor situaii din viaa practic n ipotezele ce le conin [15]. Scopul interpretrii legii civile este acela de a determina sfera situaiilor de fapt concrete la care norma civil face referire i asigurarea corectei aplicri a respectivei norme. Coninutul interpretrii const n a explica voina legiuitorului, exprimat ntr-o anumit norm de drept civil, n sensul pe care aceasta l sugereaz. Interpretarea legii civile se realizeaz n funcie de urmtoarele criteriile de clasificare consacrate de teoria general a dreptului: a) n funcie de criteriul forei sale, obligatorii sau neobligatorii, se poate realiza interpretarea oficial sau neoficial a legii civile. Interpretarea oficial este acea interpretare fcut de un organ de stat aparinnd puterii legislative, executive sau judectoreti, n exercitarea atribuiilor ce-i revin, potrivit legii. Interpretarea oficial se subclasific n: interpretarea oficial autentic care provine de la organul de stat care a editat actul normativ supus interpretrii i care are for juridic obligatorie erga omnes i interpretarea oficial jurisdicional care provine de la instana de judecat sau de la un alt organ cu atribuii jurisdicionale i este obligatorie doar n cauza soluionat printr-o hotrre definitiv i irevocabil, sub autoritate de lucru judecat. Interpretarea neoficial a legii civile este cea agreat de literatura juridic, de avocat sau de alt practician n pledoariile sale i nu are for juridic obligatorie.

Acest capitol i ndreapt atenia exclusiv spre interpretarea oficial jurisdicional. Aplicarea raionamentelor i sugestiilor prezentate este o propunere ce are ca destinatare numai organele jurisdicionale, nu i cele emitente ale legii supuse interpretrii. b) n funcie de criteriul rezultatului interpretrii, se poate apela la: interpretarea literal, interpretarea extensiv i interpretarea restrictiv a legii civile. Interpretarea literal este creat de situaia n care exist concordan ntre formularea textului legal interpretat i spea care se ncadreaz n ipoteza respectivului text de lege; prin urmare, nu exist motive nici de a extinde i nici de a restrnge aplicarea dispoziiei legale n cauz [16]. Interpretarea extensiv este abordabil dac ntre formularea textului de lege i cazurile practice la care acesta se raporteaz nu exist concordan, fiind necesar ca textul s fie extins i asupra unor circumstane care nu se ncadreaz n formularea sa. Interpretarea restrictiv se utilizeaz atunci cnd ntre formularea unui text legal i speele la care acesta se aplic exist neconcordan, deoarece formularea textului de lege este prea larg fa de ipotezele care se pot ncadra n acest text. c) n funcie de criteriul metodei de interpretare folosite: legea poate fi supus unei interpretri gramaticale, sistematice, istorico-teleologice sau logice. Interpretarea gramatical se obine din aplicarea regulilor gramaticii, innd seama de sintaxa i morfologia propoziiei sau frazei, de semantica termenilor sau expresiilor utilizate n textul interpretat, de semnele de punctuaie i ortografie. n cazul interpretrii sistematice se procedeaz la considerarea legturilor textului de lege interpretat cu alte dispoziii din acelai act normativ sau cu alte norme juridice. Interpretarea sistematic a legii civile urmrete determinarea domeniului de aplicare a unei dispoziii legale. Pentru acest lucru se pleac de la calificarea prevederii legale ca norm general ori norm special, prin respectarea urmtoarelor dou reguli: - norma general nu derog de la norma special: generalia specialibus non derogant; - norma special derog de la norma general: generalia specialibus derogant. n consecin, norma general reprezint regula, iar norma special excepia. Interpretarea istorico-teleologic ajut la stabilirea sensului unei dispoziii legale, prin urmrirea finalitii dorite de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziie, ntr-un context istoric dat. Interpretarea logic se realizeaz pe baza legilor logicii formale, pentru lmurirea sensului unei norme juridice. Interpretarea logic se abordeaz prin prisma a trei reguli, a

patru argumente principale i a altor argumente de interpretare logic de o importan discutabil. Regulile de interpretare logic reinute n doctrin i n practic sunt urmtoarele: A) Excepia este de strict interpretare i aplicare exceptio est strictissimae interpretationis. Conform acestei reguli, atunci cnd o norm juridic instituie o excepie de la regul, aceast excepie nu poate fi extins i la alte situaii pe care acea norm juridic nu le prevede. B) Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie s disting ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus [17]. Aceast regul sugereaz c unei formulri generale a textului legal trebuie s-i corespund o aplicare general a acestuia, fr a face apel la distincii pe care legea nu le prevede. C) Legea civil trebuie interpretat n sensul aplicrii ei i nu n sensul neaplicrii actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat [18]. Aceast regul de interpretare este susinut de dispoziiile art. 978 C. civ. pentru interpretarea conveniilor, dar, pentru identitate de raiune, doctrina i practica o extind i la interpretarea legii civile. Argumentele de interpretare logic sunt urmtoarele: a) Argumentul per a contrario conform cruia atunci cnd se afirm ceva, se neag contrariul qui dicit de uno, negat de altero. Valoarea practic a acestui argument este relativ, acesta trebuie s fie utilizat cu o oarecare circumspecie, ntruct nu tot ce nu este expres interzis este ntotdeauna permis. b) Argumentul a fortiori (cu att mai mult) n baza cruia se ajunge la extinderea aplicrii unei norme juridice consacrate unei situaii specifice la un caz nereglementat expres, deoarece situaiile specifice prevzute n respectiva norm se regsesc i mai evident n cazul nereglementat. c) Argumentul de analogie unde exist aceleai raiuni trebuie aplicat aceeai lege/soluie ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet sau ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet sau, mai simplu, ubi eadem ratio ibi eadem [19]. n practic, acest argument este utilizat pentru acoperirea lacunelor legislative. n temeiul acestui argument se aplic prin analogie normele de drept civil edictate pentru cazuri asemntoare. d) Argumentul reducerii la absurd reductio ad absurdum. Din aplicarea acestui argument rezult c o anumit soluie este admisibil raional, pentru c o soluie contrar ar fi inadmisibil, inacceptabil, absurd. n afar de principalele argumente de interpretare logic menionate se apeleaz i la altele precum: argumentul ad populum (bazat pe acordul majoritii); argumentul ad

hominem (referitor la calitile persoanei care a emis o anumit opinie); argumentul ex silentio (potrivit cruia ceea ce nu s-a negat este afirmat); argumentul ad ignorantiam (fondat pe imposibilitatea dovedirii contrariului) etc. [20] 2.2. n virtutea existenei unui orizont pentru nelegerea i aplicarea legii civile, stabilirea unui ghidaj standardizat pentru interpretarea normelor de drept ar prezenta utilitate practic. Ghidajul propus pentru interpretarea legii civile se poate vizualiza n acest tabel. Se poate observa n tabel existena unei ordini orizontale i a unei ordini verticale, care ofer direcia n aplicarea regulilor de interpretare a legii civile. Conform acestei direcii, mai nti se va proceda la interpretarea legii n ordinea vertical i se va continua cu interpretarea acesteia conform regulilor de pe orizontal. Astfel, n primul rnd se va cuta litera legii. Dac doar identificarea literei legii nu este suficient pentru ncadrarea potrivit a cauzei n norma juridic, se va trece la interpretarea gramatical a legii. Dac nici aceasta nu este suficient de edificatoare, se va continua cu interpretarea logic, interpretare care va include raportarea textului de lege la cele trei reguli de interpretare logic (excepia este de strict interpretare i aplicare; unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie s disting; legea civil trebuie interpretat n sensul aplicrii ei i nu n sensul neaplicrii) i la dou dintre argumentele de interpretare logic (argumentul de analogie unde exist acelai raiuni, trebuie aplicat aceeai lege/soluie; argumentul reducerii la absurd). n situaia n care nc nu s-a putut stabili o aplicabilitate concret a legii la spea dedus judecii, se va continua interpretarea, trecndu-se la analizarea regulilor de interpretare de pe palierul aferent ordinii verticale nr. II, n direcia atribuit fiecrei reguli de pe acest nivel. (ex: II 1, II 2, II 3). Tot acest proces va continua pn cnd sensul i spiritul legii vor fi determinate ct mai corect posibil i pn cnd va fi evident aplicabilitatea i compatibilitatea textului de lege fa de cauza dedus judecii. 2.3. Acest gen de ghidaj centrat pe ierarhizare este folosit i n dreptul anglo-saxon, unde se aplic, pe lng sistemul precedentului judiciar, i cel al interpretrii statutare (statutory interpretation), la baza creia stau anumite principii aplicate cu preeminen fa de restul principiilor. Interpretarea statutar este un proces de interpretare i aplicare a legii, care urmrete se descoper intenia legiuitorului. Abordarea de baz prin care se ncearc descoperirea intenia legiuitorului este exprimat n dreptul anglo-saxon prin trei reguli: - Regula literal conform creia instana va lua n considerare nsemntatea obinuit, normal a textului; - Regula scopului conform creia instana va da textului de lege un sens comun cu finalitatea legii; - Regula de aur conform creia instana va adopta o interpretare care s evite absurdul i inconsistena care ar putea reiei dac textului de lege i s-ar atribui un sens obinuit, normal.

Regula scopului i regula de aur sunt general acceptate n dreptul anglo-saxon ca fiind subordonate regulii literale [21]. Astfel, judectorul anglo-saxon pleac de la principiul conform cruia atunci cnd exist contradicie sau inconsecven ntre precedentul judiciar i legislaie, legislaia este cea care primeaz. Deci, n aceast situaie, interpretarea legislaiei este primul pas fcut de instana anglo-saxon. Doar n subsidiar se va analiza i aplica precedentul. n Marea Britanie acest principiu este cunoscut sub numele de suveranitate parlamentar. n Australia i S.U.A. instanele au susinut, n mod consecvent, acelai principiu. n plus, ns, aceste dou ri pun pe primul loc interpretarea literal a textului de lege, care se va citi precum este scris i se va nelege dup sensul obinuit al cuvintelor folosite n cadrul normei de drept [22]. Astfel, n cauza Connecticut Naional Bank vs. Germain, Curtea Suprem a S.U.A. a motivat c atunci cnd interpreteaz un text de lege, instana trebuie s aib n vedere un anumit canon nainte de toate celelalte (). Instanele trebuie s prezume c legiuitorul menioneaz ntr-un act normative ceea ce are n vedere i c are n vedere ceea ce este menionat ntr-un act normativ [23]. Curtea Suprem din Virginia a susinut acelai raionament n Raven Coal Corp. vs. Absher: O regul fundamental a construciei normative necesit ca fiecare parte a normei legale s fie prezumat ca producnd efecte i s nu fie considerat fr nsemntate, dect atunci cnd acest lucru este absolut necesar [24]. Hotrrea Curii Supreme Alaska din cauza Muller v. BP Exploration (Alaska) Inc. conine o motivare similar cu cele expuse mai sus: Cnd se face analiza acestuia, limbajul legal se va interpreta n sensul n care acesta se utilizeaz n mod obinuit, cu excepia cazului n care cuvintele capt un sens specific, ca urmare a unei definiii legale sau a unei construcii judiciare [25]. Faptul c jurisdiciile mai multor ri construite pe sistemul de drept anglo-saxon, centrat pe precedentul judiciar, uziteaz cu succes principii standardizate i ierarhizate pentru interpretarea legii este de natur a induce n contiina practicienilor unui sistem romanogerman, al crui punct central este legea i nu precedentul, utilitatea i eficiena acestui gen de interpretare. Dei exist opinii contrare n doctrina i practica juridic, prerea noastr este c acest tip de interpretare nu va tirbi autoritatea i libertatea instanelor de judecat de sistem romano-german, ci doar va stabili o direcie ctre un mecanism jurisdicional previzibil, omogen i facil de abordat. Astfel, instana va continua s i pstreze prerogativele de analiz a actelor normative, de determinare a legii aplicabile i de ncadrare n lege a fiecrei spee. Elementul de noutate pentru judector va fi doar interpretarea i aplicarea legii n funcie de modelul ierarhizat prezentat mai sus. 2.4. Regulile de interpretare a legii civile i direciile propuse pentru standardizarea i ierarhizarea acestora pot avea ca destinatar nu doar practicianul dreptului, ci i

legiuitorul. Atunci cnd redacteaz un act normativ, legiuitorul are capacitatea s l conceap astfel nct din formularea acestuia s se poat anticipa i evita posibilele dificulti de interpretare survenite n practic. Motivele pentru care legiuitorul trebuie s depun efortul de a clarifica chestiunile dificile de interpretare sunt importante: - asigurarea eficacitii legislaiei adoptate; - evitarea cheltuielilor i eforturilor inutile, care ar fi ocazionate de o legislaie ambigu; exist o legtur direct ntre legislaia ambigu i generarea de cheltuieli i eforturi inutile: o lege neclar ncurajeaz nerespectarea ei, interpretarea subiectiv conform intereselor private, conflictele dintre destinatarii normei de drept, ncrcarea instanelor cu soluionarea respectivelor conflicte; - evitarea limbajului de lemn; redactarea textului de lege ntr-o manier clar ar presupune folosirea limbii romne obinuite i ar contribui la nelegerea legii de ctre populaie, i nu doar de ctre juriti. Din aceste considerente, ar fi indicat ca legiuitorul, n activitatea sa, s in cont de interpretarea ierarhizat sugerat practicienilor dreptului, n scopul de a armoniza legislaia cu nevoile i tendinele practicii [26]. n ipoteza n care soluiile de la punctele 1 i 2, prezentate mai sus, s-ar aplica, ar fi foarte probabil obinerea unei jurisprudene redutabile i consecvente n cazuri similare, care s fie un model, un precedent judiciar apt s constituie izvor de drept romnesc. 3. Transformarea practicii judiciare naionale n izvor de drept romn 3.1. Din perspectiva teoriei generale a dreptului romn, urmtoarele categorii de acte normative constituie izvoare de drept civil: Constituia Romniei (Constituia), legile organice i ordinare, ordonanele Guvernului (inclusiv ordonanele de urgen), hotrrile Guvernului, ordinele, instruciunile i regulamentele conductorilor organelor centrale ale administraiei de stat, actele normative emise de autoritile administraiei publice locale, decretele-legi, decretele, contractele colective de munc ce privesc raporturile ntemeiate pe contracte individuale de munc, reglementrile internaionale (convenii, pacte, acorduri etc.) la care Romnia este parte prin ratificare i care au devenit astfel parte integrant a dreptului nostru intern [27]. n literatura de specialitate s-a dezbtut problema ncadrrii n categoria izvoarelor de drept a obiceiului, moralei, jurisprudenei i doctrinei. Obiceiul constituie o practic ndelungat, nrdcinat i continu pe care cei care o aplic o consider obligatorie. Prin el nsui, obiceiul nu constituie izvor de drept civil, ci numai dac se integreaz n ipotezele i dispoziiile normelor juridice, prin trimiterea expres fcut n cuprinsul unui act normativ [28]. Sistemul juridic romn, de sorginte romano-german, nu atribuie practicii judiciare valoarea unui izvor de drept. Astfel, Constituia Romniei prevede c judectorii sunt independeni i se supun numai legii [29], n timp ce Codul Civil prevede c este oprit

judectorului de a se pronuna, n hotrrile ce d, prin cale de dispoziii generale i reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse [30]. n alte sisteme de drept spre exemplu dreptul anglo-saxon, jurisprudena i precedentul judiciar sunt recunoscute, de iure, ca fiind izvoare de drept. Sistemul anglo-saxon al precedentului judiciar a fost criticat mult vreme de practicienii dreptului romanogerman, fiind considerat inconstant i neuniform. ns, n opinia noastr, unul dintre pilonii dreptului anglo-saxon, precedentul judiciar, s-a dovedit a fi mult mai adaptat nevoilor justiiabilului, fiind flexibil fa de schimbrile generate de evoluia perpetu a circuitului civil i a mediului de afaceri. Englezii folosesc o comparaie sugestiv pentru a descrie adaptabilitatea, flexibilitatea, predictibilitatea i coerena precedentului: ei asemuiesc o lege nou cu un arpe boa care a nghiit un elefant. Aa cum arpele boa, dup digerarea elefantului, revine la forma iniial, care i confer mobilitate pentru deplasarea liniar i predictibil, tot la fel i legea, digerat de judectori prin jurisprudena creat de ei, devine uor de neles i de aplicat [31]. Datorit beneficiilor oferite, sistemul anglo-saxon al precedentului judiciar a fost adoptat i de Curtea de Justiie a Comunitii Europene (C.J.C.E.) [32], precum i de C.E.D.O. 3.2. n Romnia exist situaii cnd, de facto, se recunoate jurisprudenei calitatea de izvor de drept. A. Situaiile legate de obligaia Romniei de a respecta i de a acorda prioritate deciziilor C.E.D.O. Ca o consecin a semnrii i ratificrii Conveniei, deciziile C.E.D.O. sunt obligatorii i executorii pentru statul romn, la fel cum sunt i prevederile Conveniei, care, conform art. 11 alin. (2) din Constituia Romniei, fac parte din dreptul intern. Totodat, conform art. 20 alin. (2) din Constituie, textul Conveniei i deciziile C.E.D.O. se bucur de aplicabilitate prioritar n dreptul romn, chiar cu consecina abrogrii i adaptrii legislaiei interne, n ipoteza n care aceasta este contrar lor [33]. Din motivarea C.E.D.O., redactat n cauza Burdov vs. Rusia [34], reiese, fr echivoc, existena raportului de subordonare juridic a trii noastre fa de hotrrile C.E.D.O., Curtea specificnd n acest sens c este obligat s verifice dac modul n care legea intern este interpretat i aplicat produce consecine conforme principiilor Conveniei, astfel cum acestea sunt interpretate n jurisprudena Curii. n cauza Beian vs. Romnia [35], C.E.D.O. a atribuit naltei Curi de Casaie i Justiie (.C.C.J.) rolul de uniformizare a practicii judiciare naionale, prin determinarea adoptrii de hotrri predictibile, necontradictorii n spee similare i prin asigurarea credibilitii actului de justiie. Totodat, Curtea a atras atenia asupra faptului c neatingerea acestor obiective duce la nclcarea indirect a principiului convenional si constituional al liberului acces la justiie, precum i a dreptului la un proces echitabil [36].

B. Cazurile legate de obligativitatea respectrii de ctre ara noastr a deciziilor Curii Constituionale Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituie, deciziile Curii Constituionale sunt general obligatorii de la data publicrii lor i au putere numai pentru viitor. Legea nr. 47/1992 privind organizarea i funcionarea Curii Constituionale [37] ntrete dispoziiile constituionale, prevznd c deciziile i hotrrile Curii Constituionale sunt general obligatorii i au putere numai pentru viitor. [38]. Corelnd atribuiile Curii Constituionale, stabilite prin art. 146 din Constituie, cu mprejurarea c deciziile acestei instane sunt obligatorii, putem observa c izvoarele de drept create de Curtea Constituional sunt hotrrile acesteia n chestiunile care in de: constituionalitatea legilor, nainte de promulgarea acestora; constituionalitatea tratatelor sau altor acorduri internaionale; constituionalitatea regulamentelor Parlamentului; excepiile de neconstituionalitate ridicate cu privire la legi i ordonane; conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice; procedura alegerii Preedintelui Romniei i confirmarea rezultatelor sufragiului; constatarea existenei mprejurrilor care justific interimatul n exercitarea funciei de Preedinte al Romniei; procedura pentru organizarea i desfurarea referendumului i confirmarea rezultatelor acestuia; ndeplinirea condiiilor pentru exercitarea iniiativei legislative de ctre ceteni; contestaiile care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic. Admiterea excepiei de neconstituionalitate cu privire la dispoziiile unui act normativ de ctre Curtea Constituional este o alt situaie n care decizia Curii Constituionale joac rolul de izvor de drept [39]. Prin urmare, la soluionarea unor litigii ulterioare cu acelai obiect sau similar, judectorii nu vor mai putea aplica textul declarat neconstituional. C. Deciziile prin care .C.C.J. se pronun asupra recursurilor n interesul legii Practica judiciar romn reprezint, de facto, izvor de drept i n cazul n care .C.C.J. soluioneaz recursul n interesul legii (cale extraordinar de atac). Decizia sa este obligatorie i opozabil erga omnes i aceasta determin, de multe ori, chiar schimbri la nivel legislativ [40]. Opinm c toate situaiile expuse mai sus, la literele A, B, i C, reprezint un preambul pentru atribuirea, nu doar de facto, ci i de iure, a calitii de izvor de drept jurisprudenei. 3.3. Care este mecanismul crerii precedentului judiciar ca izvor de drept romn? Aa cum pe plan european Consiliul Europei, prin Comitetul Minitrilor [41], supravegheaz respectarea i executarea deciziilor C.E.D.O., iar Comisia European supravegheaz respectarea de ctre state a hotrrilor C.J.C.E. [42], pe plan intern ar trebui s existe un organism care s adopte acelai mecanism att fa de deciziile internaionale obligatorii pentru Romnia, ct i fa de deciziile interne rmase definitive i irevocabile.

Raportul C.E. asupra justiiei romneti, publicat n 22 iulie 2009, recomand consolidarea rolului .C.C.J. n unificarea jurisprudenei [43]. Constituia nsi, n art. 126 alin. (3), promoveaz ideea de omogenizare a practicii judiciare cu ajutorul .C.C.J, care asigur interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti, potrivit competenei sale. Unificarea i uniformizarea practicii judiciare interne ar fi, n opinia noastr, o soluie foarte util pentru funcionarea optim a sistemului judiciar. Acest obiectiv s-ar putea realiza cu ajutorul .C.C.J., dar i al altor instane (ex.: tribunal, curte de apel), abilitate prin lege s judece recursuri i s pronune hotrri definitive i irevocabile, care epuizeaz toate cile de atac interne avute la ndemn de ctre justiiabil. n baza acestui atribut, instana suprem i alte instane judectoreti se vor pronuna asupra soluiilor instanelor inferioare contestate de justiiabil i supuse judecii lor. De hotrrile acestor instane se va ine cont la judecarea proceselor viitoare identice sau similare. Din acest moment, interpretrile legislative contradictorii i soluiile neuniforme pronunate de instane se vor nltura i se vor limita la respectarea hotrrilor definitive i irevocabile pronunate de .C.C.J. i de alte instane de recurs n cauze similare. IV. Concluzii Etapa de tranziie a Romniei la sistemul legislativ i judiciar impus de U.E. s-a soldat cu imperfeciuni practice sesizate i criticate de ctre Uniune i de ctre C.E.D.O., ntruct acestea au generat: ineficien n soluionarea cauzelor; impredictibilitatea soluiilor; complicarea cauzelor; suprancrcarea instanelor; prelungirea duratei de soluionare a proceselor; prejudicierea justiiabililor i nencrederea lor n sistemul de justiie; suprancrcarea C.E.D.O., adesea sesizat de persoanele nemulumite de tratamentul juridic primit n Romnia. Pentru soluionarea impasului legislativ i jurisdicional imputat rii noastre recomandm urmtoarele soluii: crearea unui sistem legislativ clar, neechivoc, nelacunar, coerent, consecvent i necontradictoriu n interiorul su; trasarea unor direcii spre standardizarea i ierarhizarea principiilor juridice de interpretare i, ca rezultat al aplicrii acestor dou soluii, transformarea practicii judiciare naionale n izvor de drept romn. Prin aplicarea acestor soluii exist mari anse ca dificultile legislative i judectoreti actuale s dispar n mod progresiv i ca sistemul juridic romnesc s se amelioreze considerabil. Implementarea celor trei soluii, care au ca scop eliminarea dificultilor din sistemul de drept romnesc, ar conduce, n mod indubitabil, la o serie de beneficii: uniformizarea i unificarea practicii judiciare naionale, predictibilitatea soluiilor, eliminarea contradictorialitii dintre soluiile propuse n aceeai cauz de instane cu grade de jurisdicie diferite, reducerea complexitii cauzelor i accelerarea soluionrii acestora, degrevarea instanelor comunitare europene de cauzele soluionate la nivel naional ntr-o

manier nemulumitoare pentru justiiabili i creterea ncrederii justiiabililor n justiia romneasc. Chiar i C.E.D.O. a pledat n nenumrate rnduri pentru unul dintre aceste beneficii, i anume pentru rezolvarea mai rapid a pricinilor. n motivarea hotrrii adoptate n cauza Burdov vs. Rusia[44], Curtea a considerat c soluia cea mai eficient pentru a preveni o durat excesiv de lung a procedurilor judiciare este gsirea unui remediu prin care s se urgenteze soluionarea dosarelor. [1] http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/docs/romania_report_20090722_ro.pdf [2] Cauza 29739/2003, hotrrea C.E.D.O. din 20 ianuarie 2009 [3] Cauza 23066/2002, hotrrea C.E.D.O. din 13 ianuarie 2009 [4] Cauza 75951/2001, hotrrea C.E.D.O. din 9 decembrie 2008 [5] A se vedea interviul Corneliu Brsan n dialog cu Dan Stoica despre C.E.D.O., C.S.M., legi, practica neunitar, rspunderea i rolul judectorilor, publicat n data de 17.03.2009 pe site-ul www.juridice.ro (http://interviuri.juridice.ro/39403/corneliu-barsanin-dialog-cu-dan-stoica-despre-cedo-csm-legi-practica-neunitara-raspunderea-si-roluljudecatorilor.html) [6] Cauza 33509/04, hotrrea C.E.D.O. din 15 ianuarie 2009 [7] Aceast consecin negativ a fost identificat i de prof. univ. dr. Corneliu Brsan, care a afirmat: Voi reveni asupra acestei mari probleme a justiiei noastre. n orice caz, roesc gndindu-m la zecile de dosare pe care le au de soluionat ntr-o singur edin judectorii notri, inclusiv cei de la instana suprem. Iar daca am n vedere condiiile n care lucreaz cei mai muli dintre ei, m cuprinde, vorba poetului, o tristee iremediabil (remediabil, totui, prin eforturile corespunztoare ale statului) (fragment din interviul Corneliu Brsan n dialog cu Dan Stoica despre C.E.D.O., C.S.M., legi, practica neunitar, rspunderea i rolul judectorilor, publicat n data de 17.03.2009 pe site-ul www.juridice.ro) [8] A se vedea cauza Beian vs. Romnia (cauza 30658/2005, hotrrea din 06 decembrie 2007) [9] Cauza 11388/2006, hotrrea C.E.D.O. din 02 iunie 2009 [10] A se vedea cauzele Katz vs. Romania (cauza 29739/2003, hotrrea din 20 ianuarie 2009), Faimblat vs. Romania (cauza 23066/2002, hotrrea din 13 ianuarie 2009) i Viasu vs. Romania (cauza 75951/2001, hotrrea din 9 decembrie 2008), n care C.E.D.O. a remarcat, cu ngrijorare, c deja a analizat o sut de cauze similare i c multe alte cauze similare sunt nregistrate i pendinte pentru a fi soluionate. Prof. univ. dr.

Corneliu Brsan consider c toi factorii obiectivi contribuie la nencrederea cetenilor n justiia naional, iar din statistica prezentat de acesta pe site-ul www.juridice.ro, se poate observa c 57% din plngerile adresate C.E.D.O. provin din patru ri, iar 43% din celelalte 43 de ri. Gsim, astfel, un raport de aproximativ 14:1. Cu alte cuvinte, in medie 14 ceteni romani se adreseaz C.E.D.O., n timp ce acest lucru l face doar un singur cetean din celelalte ri membre ale Consiliului Europei (Citatele i datele provin din interviul Corneliu Brsan n dialog cu Dan Stoica despre C.E.D.O., C.S.M., legi, practica neunitar, rspunderea i rolul judectorilor, publicat n data de 17.03.2009 pe site-ul www.juridice.ro.) [11] Cauza 33509/04, hotrrea C.E.D.O. din 15 ianuarie 2009 [12] Se face referire la noul Cod civil i noul Cod penal, publicate deja n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009 i nr. 510 din 24 iulie 2009, ale cror date de intrare n vigoare nu au fost nc stabilite. [13] Dl. Johannes Laitenberger, purttor de cuvnt al C.E., subliniaz aceleai idei: Romnia nc se lupt pentru a depi faptul c aceste coduri, Civil i Penal, dei sunt actualizate, nu au fost pe deplin revizuite, ceea ce a condus la numeroase amendamente legislative i ordonane de urgen. n aceast situaie, nu este surprinztor c jurisprudena n sistemul de justiie din Romnia este uneori contradictorie, genereaz ntrzieri nenecesare, care la rndul lor sunt abordate printr-un mozaic legislativ de ordonane de urgen (http://www.money.ro/intern-1/raportul-pe-justitie-romaniaramane-in-continuare-sub-monitorizarea-ce.html) [14] Parliamentary Counsels Committee, Protocol on Drafting National Uniform Legislation, Third Edition: July 2008; sursa: www.pcc.gov.au [15] Iosif R. Urs, Drept civil, Teoria general, Editura Universitii Titu Maiorescu, Facultatea de Drept, Bucureti, 2008, p. 78. [16] Ghe. Beleiu, Drept civil romn, ediia a V- a, revzut i adugit de Marian Nicolae, Petric Truc, Editura ansa SRL, Bucureti, 1998, p. 63 [17] F. tefan, Dicionar de expresii juridice latine, Editura Oscar Print, Bucureti, 1995, p. 206 [18] Idem, p. 24 [19] Unde este aceeai motivaie acolo este aceeai soluie. A se vedea F. tefan, op. cit., p. 206 [20] G. Boroi, Drept civil. Partea general. Persoanele, Editura All Beck, Bucureti, 2001, p. 38 [21] Statutory interpretation for drafters; sursa: www.pcc.gov.au

[22] Francis Bennion (fost consilier n Parlamentul Marii Britanii), The Global Method: Statutory Interpretation in the Common Law World, FAR Bennion, Doc. No. 2000.49, 85 CLEA Newsletter, October, p. 30-33. A se vedea si Statutory interpretation sursa: Wikipedia [23] Cauza Connecticut National Bank vs. Germain, 112 S. Ct. 1146, 1149 (1992) [24] Cauza Raven Coal Corp. vs. Absher, 153 Va. 332, 149 S.E. 541 (1929) [25] Cauza Muller v. BP Exploration (Alaska) Inc., 923 P.2d 783, 787-88 (Alaska 1996) [26] Statutory interpretation for drafters; sursa: www.pcc.gov.au [27] G. Boroi, op. cit., p. 12, N. Popa, Teoria general a dreptului, Editura Actami, Bucureti, 1998, p. 190-220 [28] G. Boroi, op. cit., p. 13 [29] Art. 124 alin. (3) din Constituia Romniei [30] Art. 4 C. civ. Pentru o opinie contrar, n sensul recunoaterii jurisprudenei calitatea de izvor de drept, a se vedea Bentinio Diamant, Jurisprudena ca izvor de drept n sistemul de drept, n Revista de Drept Comercial nr. 6/1998, p. 109-110 [31] Gh. Piperea, Precedentul judiciar i aplicabilitatea direct n dreptul intern a reglementrilor comunitare europene, publicat n 19.03.2009 pe site-ul juridice.ro (http://www.juridice.ro/39452/precedentul-judiciar-si-aplicabilitatea-directa-in-dreptulintern-a-reglementarilor-comunitare-europene.html) [32] Mrturie la beneficiile aduse de precedentul judiciar st declaraia prof. univ. dr. Camelia Toader, judector romn la C.J.C.E., potrivit creia: Curtea este, ntr-adevr, ca instituie a Uniunii Europene, parte a acestui organism aflat ntr-un proces continuu de desvrire. Pentru a da o interpretare unitar dreptului comunitar, util att legiuitorului, ct mai ales celor aproape 500 de milioane de ceteni care vor s-i exercite libertile conferite de Tratate i n caz de litigiu se adreseaz tribunalelor naionale, o anumit coeren a jurisprudenei Curii se impune. n cei peste 50 de ani de existen, Curtea a fost consecvent n a promova construcia european i interpretarea legislaiei comunitare n favoarea exercitrii libertilor att de ctre ceteni, ct i de ctre operatorii economici, motor al Pieei Unice (). Sistemul precedentului pentru argumentarea unor decizii judiciare poate ntri previzibilitatea i securitatea juridic, precum i acceptarea de ctre justiiabili a hotrrilor judectoreti. (fragment din interviul Camelia Toader n dialog cu Dan Stoica despre C.J.C.E., jurispruden i judectori, publicat n 17.02.2009 pe site-ul juridice.ro: http://interviuri.juridice.ro/39004/camelia-toader-in-dialog-cu-dan-stoica-despre-cjcejurisprudenta-si-judecatori.html)

[33] Gh. Piperea, op. cit. [34] Cauza 33509/04, hotrrea C.E.D.O. din 15 ianuarie 2009 [35] Cauza 30658/2005, hotrrea C.E.D.O. din decembrie 2007 [36] Articol conf. univ. dr. Gheorghe Piperea publicat in 19.03.2009 pe site-ul Juridice.ro: http://www.juridice.ro/39452/precedentul-judiciar-si-aplicabilitatea-directain-dreptul-intern-a-reglementarilor-comunitare-europene.html [37] Republicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004 [38] Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 [39] Art. 25 din Legea nr. 47/1992 [40] Gh. Piperea, op. cit. [41] A se vedea dispoziiile art. 46 pct. 2 din Convenie [42] A se vedea art. 228 din Tratatul privind constituirea Comunitii Europene. n acest articol se prevede c, n cazul n care un stat membru nu a respectat o hotrre pronunat de C.J.C.E., Comisia European are posibilitatea de a solicita acesteia s condamne statul membru respectiv la plata unei amenzi sau a unor penaliti the amount of the lump sum or penalty payment to be paid by the member state concerned. Conform aceluiai text, Comisia European trebuie s specifice suma amenzii sau a penalitilor, propus C.J.C.E., n scopul impunerii ei statului membru, pe care o consider ca fiind corespunztoare n circumstanele cauzei. Acest lucru implic existena unor criterii care s asigure aplicarea eficient a dreptului comunitar i, n acelai timp, un tratament egal i proporional pentru toate statele membre. [43] C. Brsan despre unificarea practicii judiciare naionale: Adevratul rol de unificare a practicii ar trebui sa-l aib, aa cum a subliniat i Curtea Europeana n jurisprudena privitoare nu numai la Romnia, dar i la Frana, Spania, Portugalia, instana suprem naional. (Corneliu Brsan n dialog cu Dan Stoica despre C.E.D.O., C.S.M., legi, practica neunitar, rspunderea i rolul judectorilor, citat mai sus). n acelai timp, preedintele interimar al .C.C.J., dna jud. Lidia Brbulescu, a susinut, n cadrul audierii n faa membrilor Consiliului Suprem al Magistraturii, c unul dintre obiectivele sale este unificarea jurisprudenei la nivel naional, permind oricrei persoane s-i estimeze ansele de a ctiga un proces. Adugnd c, astfel, sistemul judiciar, n ansamblul su, va avea credibilitate, domnia sa a declarat c: Lipsa unei jurisprudene unificate i clare rmne pentru mine un aspect de preocupare pentru certitudinea i transparena actului de justiie i ca o condiie esenial a accesului la jurispruden. Este nevoie de o mobilizare sporit a judectorilor, magistrailor asisteni, grefierilor pentru realizarea calitii actului de justiie. n opinia sa, instrumentul esenial n realizarea acestui obiectiv este recursul n interesul legii, precum

i propria practica a .C.C.J. n soluionarea recursului obinuit (http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=147113&catid=2&p=alegeri-in-justitielidia-barbulescu-desemnata-presedinte-al-inaltei-curti-de-casatie-si-justitie.html) [44] Cauza 33509/04, hotrrea C.E.D.O. din 15 ianuarie 2009

Natura juridica a actelor care stau la baza incasarii taxei de poluare. Consecinte si conduite. Relevanta stabilirii naturii juridice pentru judecatorul national 22 March 2009 - av. Viorel Papu Preliminarii Inainte de a dezbate subiectul naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare, trebuie sa precizam care sunt aceste acte pe care le avem in vedere. Astfel, este vorba despre decizia de calcul, referatul de calcul, chitanta de incasare si incasarea propriu-zisa a sumei. Problema care se ridica in ceea ce priveste natura juridica a acestor acte este daca acestea sunt fie acte administrative fiscale, fie acte administrative individuale, fie alt fel de acte juridice. Vom analiza in cele ce urmeaza fiecare teza in parte, cu precizari punctuale. 2. Natura juridica de acte administrativ-fiscale Opinam de la bun inceput ca niciunul dintre actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare nu sunt acte administrative fiscale pentru motive ce tin in special de definitia actului administrativ fiscal si modul in care acesta se comunica, dar si pentru motive care tin de logica. In aceasta ordine de idei, inainte de a trece la analiza punctuala a fiecarui act in parte, este necesar sa aratam ca, potrivit articolului 41 din Codul de Procedura Fiscala, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale, potrivit articolului 43 alineatul 2 din Codul de Procedura Fiscala actul administrativ fiscal trebuie sa contina datele de identificare ale contribuabilului sau ale imputernicitului acestuia, motivele de fapt, numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal precum si posibilitatea de a fi contestat iar potrivit articolului 44 din acelasi act normativ, actul administrativ fiscal se comunica fie prin primirea actului sub semnatura de catre contribuabil sau imputernicitul sau, fie prin posta, e-mail, fax etc. fie prin publicitate. 2.1. Referatul de calcul Referatul de calcul care sta la baza emiterii deciziei de calcul este precedat de cererea contribuabilului in sensul efectuarii unui calcul matematic ce are la baza diferiti indici, pentru determinarea in concret a cuantumului taxei pe poluare ce urmeaza a fi achitata. Desi contine elemente de identificare a contribuabilului si a organului fiscal, referatul de

calcul nu contine posibilitatea de a fi contestat si nici nu este comunicat acestuia intr-unul din mijloacele prevazute expres de lege. In aceasta ordine de idei, caracterul de act administrativ fiscal al referatului de calcul al taxei pe poluarea nu poate fi sustinut din punct de vedere juridic. 2.2. Decizia de calcul al taxei pe poluare Discutia cea mai interesanta este cu privire la decizia de calcul al taxei pe poluare care, la prima vedere, apare ca un veritabil act administrativ. Astfel, acest act contine elementele esentiale de identificare a contribuabilului si a organului fiscal, contine chiar si mentiunea ca poate fi contestat in conditiile Codului de Procedura Fiscala. Insa, din continutul acestui presupus act administrativ fiscal, nu reiese dovada comunicarii acestuia in vreuna din modalitatile prevazute de articolul 44 din Codul de Procedura Fiscala. Prin urmare, din punct de vedere strict tehnic, decizia de calcul al taxei pe poluare nu este un act administrativ fiscal. Mai mult, in ordinea de idei in care decizia de calcul reprezinta titlu de creanta si instiintare de plata conform legii, pornind si de la o definitie mai completa a actului administrativ fiscal, ne intrebam retoric care este consecinta neachitarii sumei precizata in decizia de calcul? In ordinea de idei a unui veritabil act administrativ fiscal, urmeaza ca titlul de creanta sa devina titlu executoriu si presupusa creanta bugetara sa fie incasata silit, obligand astfel contribuabilul sa achite un debit pentru o simpla operatiune matematica, pentru un calcul, toate acestea in ordinea de idei in care inmatricularea autovehiculului nu s-a produs si nici nu este sigur ca se va produce. Prin urmare, consideram ca decizia de calcul al taxei pe poluare nu are nici macar caracterul unei creante bugetare, simplul fapt ca executivul arata ca aceasta reprezinta titlu de creanta nefiind suficient in nicio ordine logica sau juridica a ideilor pentru ca aceasta sa fie considerata un act administrativ fiscal. In alta ordine de idei, raportat la posibilitatea de contestare a acestei decizii, consideram ca trebuie sa ne raportam obligatoriu la dispozitiile OUG nr. 50/2008 care reglementeaza taxa pe poluare. Or, articolul 10 din acest act normativ, arata ca suma reprezentand taxa poate fi contestata atunci cand persoana care urmeaza sa inmatriculeze un autovehicul rulat poate face dovada ca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa prevazuta in anexa nr. 4. Deci contestatia impotriva decizie de calcul este limitata ope legis la modalitatea de calcul sub aspectul gradului de uzura al autovehiculului, orice fel de contestatie in afara limitelor articolului 10 din OUG nr. 50/2008 urmand a fi respinsa. Asadar, este impotriva gandirii juridice, logice si firesti ca decizia de calcul al taxei pe poluare sa fie considerata un act administrativ fiscal. 2.3. Chitanta de incasare a sumei aferente taxei pe poluare Desi este un act juridic in sensul de instrumentum probationis, chitanta prin care s-a achitat taxa pe poluare nu poate fi considerata un act administrativ fiscal pentru motive ce tin de elementele de identificare ale contribuabilului, de comunicarea actului, precum si de posibilitatea ca actul administrativ fiscal sa fie contestat. In alta ordine de idei, chitanta de incasare a sumei aferente taxei pe poluare are intelesul unei plate nedatorate si/sau al unei imbogatiri fara justa cauza.

2.4. incasarea propriu-zisa a sumei aferente taxei pe poluare Argumentele si precizarile de la punctul 2.3. raman valabile si pentru incasarea propriuzisa a sumei aferente taxei pe poluare. Ce mai este de precizat in ceea ce priveste incasarea propriu-zisa este ca unele instante, pornind de la rationamentul gresit ca incasarea taxei speciale auto reprezinta ea insasi un act administrativ fiscal, au pronuntat solutii in sensul restituirii sumei aferente acestei taxe. Solutiile sunt firesti si corecte, chiar daca rationamentul este gresit, deoarece ce intereseaza in principal este incalcarea prevederilor dreptului comunitar. Concluzionand, nu se poate sustine ca actele care stau la baza incasarii sumei aferente taxei pe poluare sunt acte administrative fiscale. 3. Natura de acte administrative individuale Prima idee care apare in mod natural, dupa stabilirea ca actele mai sus amintite nu sunt acte administrative fiscale, este ca acestea sunt acte administrative fiscale, in intelesul Legii nr. 554/2004. Insa, din punctul nostru de vedere, nici aceasta teza nu poate fi sustinuta, deoarece OUG nr. 50/2008 este eminamente ilegala, raportandu-ne strict la dreptul intern si lasand la o parte caracterul discordant fata de prevederile Tratatului C.E. Astfel, potrivit art. 4 alin. 1 din Codul Fiscal, orice modificare sau completare a Codului se face numai prin lege. Or, OUG nr. 50/2008, prin care s-au abrogat dispozitiile art. 2141-2143 din Codul fiscal nu a fost aprobata prin lege, deci intregile prevederi ale acesteia sunt ilegale si in consecinta actele emise in baza acestei ordonante de urgenta nu trebuie sa produca efectele juridice ale unui act administrativ. Vazand definitia legala a actului administrativ, de la articolul 2 alineatul 1 litera c din Legea nr. 554/2004, conform careia actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice ne intrebam retoric: despre ce lege (in sensul de act normativ) este vorba in ceea ce priveste actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare? Este OUG nr. 50/2008 un veritabil act normativ fata de modalitatea in care a intrat in vigoare? Considerand ca raspunsurile la aceste intrebari sunt evidente, opinam ca actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare nu sunt acte administrative unilaterale, in sensul Legii nr. 554/2004. 4. Care este natura juridica a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare? Suntem de parere ca actele juridice in baza carora se incaseaza suma aferenta taxei pe poluare sunt acte juridice hibride, formate din elemente din sfera dreptului public autoritatea executiva actionand in regim de putere publica, insa in afara legii precum si din elemente din sfera dreptului civil, in sensul in care conduita executivului determina si constituie o plata nedatorata si/sau o imbogatire fara justa cauza, toate acestea mulate pe raspunderea civila delictuala a statului roman.

5. Consecinte. Conduite in ceea ce priveste consecintele stabilirii naturii juridice a actelor mai sus amintite, principala consecinta este lipsa necesitatii indeplinirii unei proceduri prealabile introducerii unei actiuni in fata instantei, fie ca procedura prealabila imbraca forma prevazuta de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala, fie forma prevazuta de articolul 7 din Legea nr. 554/2004. Consecintele aplicarii riguroase a legii, in sensul ca OUG nr. 50/2008 este inaplicabila si nu produce efecte juridice, sunt de natura a plasa un nor de ambiguitate asupra posibilitatilor concrete pe care contribuabilul le are in vederea restituirii sumelor incasate ilegal cu titlu de taxa pe poluare. Opinam ca acesta trebuie pur si simplu sa solicite Administratiei Finantelor Publice restituirea sumelor incasate ilegal, apoi, in functie de raspunsul acordat, sa se adreseze instantei de contencios administrativ sau fiscal. Totodata, contribuabilul are la dispozitie contenciosul civil, insa, din motive care, indraznim a spune, tin de ingradirea dreptului la justitie si ne referim aici la obligativitatea timbrarii la valoare acest tip de contencios este unul mai putin preferabil. 6. Relevanta stabilirii naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare pentru judecatorul national In ceea ce priveste relevanta stabilirii naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare pentru judecatorul national chemat sa solutioneze o pricina in care, intrun fel sau altul, se solicita restituirea sumei incasate ilegal cu titlu de taxa pe poluare, aceasta ar trebui sa fie indiferenta, deoarece, potrivit celebrei jurisprudente a C.J.C.E. in cazul Simmenthal, judecatorul national are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al normelor comunitare, lasand neaplicata, orice dispozitie contrara din legislatia nationala. Insa, din pacate, multi judecatori pusi in fata aplicarii directe a dreptului comunitar in dauna oricaror prevederi contrare ale legislatiei nationale, se cramponeaza in diverse probleme si uita sau pur si simplu nu stiu de aplicarea directa a normelor comunitare. 7. Concluzii Stabilirea naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare este un subiect important pentru judecatorul national care nu se considera sau nu stie sa se considere si judecator comunitar in adevaratul sens al cuvantului. Fata de argumentele prezentate mai sus, argumente bazate strict pe principiile de drept national si pe prevederi legale exclusiv nationale, actele in baza carora s-a incasat taxa pe poluare apar tot ca ilegale, acest caracter ilegal urmand a fi constatat de catre judecatorul national. av. Viorel Papu

Curtea de Apel Targu Mures. Indreptare eroare materiala. Taxa speciala de poluare

9 May 2010 - Juridice.ro

1724 citiri

Dosar nr. 2910/102/2008 ROMNIA CURTEA DE APEL TRGU MURE SECIA COMERCIAL, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV l FISCAL DECIZIA nr. 236/R edina public din 18 Februarie 2010 Completul compus din: Zoia Milan Preedinte Rodica Micu Judector Adela Vintil Judector Grefier Viorica Mihalache Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta SC Autodomus SA, cu sediul n Trgu-Mure str. Bolyai nr. 9, ap. 7, judeul Mure, mpotriva sentinei nr. 572/12 octombrie 2009 pronunat n dosarul nr. 2910/102/2008, precum i mpotriva ncheierii formulate n dosarul Tribunalului Mure Secia Contencios Administrativ i Fiscal nr. 2910/102/2008 la data de 30.10.2009 privind soluionarea cererii de ndreptare a erorii materiale strecurate n dispozitivul sentinei nr. 572/12 octombrie 2009. La apelul nominal fcut n edina public se constat lipsa recurentei-prte SC Autodomus SA Trgu-Mure i a intimatei-reclamante DGFP Mure. Procedura de citare este legal ndeplinit. S-a fcut referatul asupra cauzei, constatndu-se c recursul este declarat i motivat n termenul prev. de art. 301 i 303 Cod procedur civil, fiind scutit de plata taxei de timbru conform art. 17 al Legii nr. 146/1997, recurenta-prt a depus concluzii scrise, solicitnd judecarea cauzei i n lips, conform art. 242 alin. 2 Cod procedur civil. n raport de actele i lucrrile dosarului, instana reine cauza n pronunare. CURTEA,

Prin sentina nr. 572 din 12.10.2009 i ncheierea de ndreptare a erorii materiale din 30.10.2009 pronunate de Tribunalul Mure dup casare, n dosarul nr. 2910/102/2008, sa respins aciunea n contencios administrativ formulat de SC Autodomus SRL n contradictoriu cu prta DGFP Mure AFP Tg. Mure. Pentru a pronuna aceast soluie s-a reinut c reclamanta a achitat la data de 15.08.2008 suma de 4278 lei reprezentnd tax special de poluare, sum ncasat prin Trezoreria municipiului Tg. Mure. La data de 22.08.2008 reclamanta a solicitat restituirea sumei, iar prin decizia nr. 114/31.10.2008, cererea a fost respins. Cum reclamanta i-a precizat aciunea n sensul c a solicitat i anularea actelor administrativ-fiscale, excepia prematuritii invocat de prt a fost considerat nentemeiat. Pe fond s-a apreciat c OUG nr. 50/2008 nu contravine dispoziiilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitilor Europene, ntruct taxa de poluare instituit de OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilat impozitelor i taxelor la care face referire art. 90 din Tratat. De asemenea, instituirea taxei a fost rezultatul negocierii cu Comisia European. Pe de alt parte, dispoziiile OUG nr. 50/2008 nu contravin nici art. 25 i 28 din Tratat, acestea neavnd inciden n spe ntruct ele se refer la taxe vamale la import i export sau taxele cu efect echivalent, respectiv restricii cantitative la import. mpotriva sentinei a formulat recurs reclamanta SC Autodomus SRL artnd c taxa de poluare are aceleai caractere i acelai mod de impunere ca i taxa de prim nmatriculare, singura modificare const n schimbarea denumirii i a cuantumului prin diferite acte normative. Nu s-a inut seama de jurisprudena Curi Europene de Justiie i nici de caracterul discriminatoriu aplicat autoturismelor second hand achiziionate din spaiul comunitar fa de aceeai categorie de autoturisme achiziionate pe piaa intern. S-a anexat practic judiciar n materie. Analiznd hotrrea atacat prin prisma motivelor invocate, innd cont i de incidena prevederilor art. 3041 Cod procedur civil, instana constat c recursul este fondat. Din cuprinsul dispoziiilor art. 14 alin 1 din OUG nr. 50/2008, rezult c taxa pe poluare este datorat numai pentru autoturismele pentru care se face prima nmatriculare n Romnia, nu i pentru cele aflate deja in circulaie nmatriculate in tar. Interpretnd acest act normativ teleologic (dup scop) pentru a identifica intenia legiuitorului se constat urmtoarele: n expunerea de motive care nsoete proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 50/2008 depus la Parlament sub nr. PL-x 536/10.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputailor, este menionat n mod expres c dac nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecin ar fi fost facilitarea intrrii in Romnia a unui numr foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziionate datorita preului foarte mic. Aadar, se vrea ca taxa pe poluare, al crui scop este, n principiu, corect poluatorul pltete -, s aib ca efect imediat diminuarea introducerii in Romnia a unor autoturisme second-hand deja nmatriculate intr-un alt stat membru.

Art. 90 paragraful I din Tratatul de instituire a Comunitii Europene prevede: Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect produselor altor sate membre, impozite interne de orice natura, mai mari dect cele care se aplica, direct sau indirect produselor naionale similare. Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulaie a mrfurilor. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistent produselor provenite din alte state membre, n comparaie cu produsele interne. Este nelegal ncasarea taxei i, implicit dispoziiile OUG nr. 50/2008, ca urmare a principiului aplicrii directe a reglementarii comunitare, pentru urmtoarele considerente: Astfel, de la 1 ianuarie 2007, Romnia este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art. 148 din Constituie, ca urmare a aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa de dispoziiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2), iar Parlamentul, Preedintele Romniei, Guvernul si autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la ndeplinire a obligaiilor rezultate din actul aderrii i din prevederile alineatului 2 (alin. 4). De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul nostru i-a asumat obligaia de a respecta dispoziiile din tratatele originare ale Comunitii, dinainte de aderare. Jurisprudena Curii de Justiie Europene: prin Decizia n cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit ca legea care se ndeprteaz de Tratat un izvor independent de drept nu ar putea s duc la anularea lui, dat fiind natura sa original i special, fr a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara i fr ca baza legala a Comunitii nsi sa fie pus la ndoial. Mai mult, aceeai decizie a definit relaia dintre dreptul comunitar si dreptul naional al statelor membre artnd c dreptul comunitar este o ordine juridic independent care are prioritate de aplicare chiar si n faa dreptului naional ulterior or, n spe, taxa pe poluare a fost introdusa n legislaia interna de abia in anul 2008. Analiznd dispoziiile OUG nr. 50/2008 cu modificrile ulterioare, rezult c pentru un autoturism produs in Romnia sau n alte state membre UE nu se percepe la o nou nmatriculare taxa de poluare, daca a fost anterior nmatriculat tot in Romnia. Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs n tara sau n alt stat membru UE, daca este nmatriculat pentru prima data in Romnia. Reglementat n acest mod, taxa pe poluare diminueaz sau este destinat s diminueze introducerea in Romnia a unor autoturisme second-hand deja nmatriculate ntr-un alt stat membru; cumprtorii sunt orientai din punct de vedere fiscal s achiziioneze autovehicule second-hand deja nmatriculate in Romnia.

Aadar, OUG nr. 50/2008 este contrar art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitii Europene, ntruct este destinat sa diminueze introducerea in Romnia a unor autoturisme second-hand deja nmatriculate intr-un alt stat membru UE, precum cel n spe (Germania), favoriznd astfel vnzarea autoturismelor second-hand deja nmatriculate n Romnia si, mai recent, vnzarea autoturismelor noi produse in Romnia. Or, dup aderarea Romniei la UE, acest lucru nu este admisibil cnd produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, att timp cat norma fiscal naionala diminueaz sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potenial, consumul produselor importate, influennd astfel alegerea consumatorilor (CJE, hotrrea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl c. Amministrazione delle finanze dello Stato n spe, taxa menit s descurajeze importul de banane in Italia). Asupra nclcrii art. 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferen de tratament s-a pronunat Curtea de la Luxembourg prin hotrrea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, F. G. Roders BV s.a. c. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminare intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre), sau prin hotrrea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia c. Italia (bananele importate n Italia si fructele cultivate n Italia). De remarcat i un alt tip de discriminare: intre persoanele care au solicitat nmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 si cele care nmatriculeaz autoturisme ulterior: doar aceste din urma persoane pltesc taxa de poluare, dei este evident c polueaz si autoturismele primei categorii de persoane cele nmatriculate ulterior. Discriminarea este realizat de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul nmatriculrii, dei din preambulul OUG nr. 50/2008 rezult c s-a urmrit asigurarea proteciei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru mbuntirea calitii aerului, ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in trafic, potrivit principiului poluatorul pltete. Acest tip de discriminare se discut ns n raport de art. 16 din Constituie, art. 26 din Pactul Internaional din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de Romnia prin Decretul nr. 212/1974 i a art. 1 si 2 din OG nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancionarea tuturor formelor de discriminare i nu formeaz obiectul prezentei cauze. Nu n ultimul rnd trebuie amintit i practica judiciar constant a instanelor de judecat din Romnia n sensul admiterii unor astfel de aciuni. Pentru aceste considerente, Curtea consider recursul fondat, motiv pentru care l va admite i va modifica integral sentina atacat n sensul admiterii aciunii n contencios administrativ formulat de reclamant i se va anula decizia nr. 114/2008 emis de prt care va fi obligat la restituirea sumei de 4.278 lei achitat cu titlul de tax de poluare cu dobnda aferent calculat de la data plii i pn la data plii efective. Vznd i dispoziiile art. 274 Cod procedur civil.

PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul formulat de reclamanta SC AUTODOMUS SA, cu sediul procesual ales n Trgu-Mure, str. Bolyai nr. 9/7, judeul Mure, mpotriva ncheierii formulate n dosarul Tribunalului Mure Secia Contencios Administrativ i Fiscal nr. 2910/102/2008 la data de 30.10.2009 privind soluionarea cererii de ndreptare a erorii materiale strecurate n dispozitivul sentinei nr. 572/12 octombrie 2009. Admite recursul formulat de reclamanta SC AUTODOMUS SA, cu sediul n procesual ales n Trgu-Mure, str. Bolyai nr. 9/7, judeul Mure, mpotriva sentinei nr. 572/12 octombrie 2009 pronunat n dosarul nr. 2910/102/2008. Modific hotrrea atacat n sensul c admite aciunea reclamantei formulat i precizat n contradictoriu cu DGFP Mure AFP Trgu-Mure, cu sediul n Trgu-Mure, str. Gh. Doja nr. 1-3, judeul Mure, anuleaz Decizia nr. l 14/31.10.2008 emis de DGFP Mure i dispune obligarea la restituirea sumei de 4.278 lei achitat cu titlu de tax de poluare, cu dobnda legal calculat de la data plii pn la data restituirii efective a sumei. Oblig intimata DGFP Mure AFP Trgu-Mure la plata cheltuielilor de judecat n cuantum de 79,45 lei. Irevocabil. Pronunat n edina public din 18 februarie 2010. Preedinte, Zoia Milan Judector, Rodica Micu Judector, Adela Vintil

red. A. Vintil, tehnored. Bl/4ex., jud. fond: M. Ristache -22.03.2010 Grefier: Viorica Mihalache