Arbori

Radu Dumbrveanu a 26 septembrie 2011

Cuprins
1 Arbori si arborescente , , 1.1 Punti si tieturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a , , 1 2 3 4

2 Arbori de acoperire 3 Arbori cu rdcin a a a

Arbori si arborescente , ,

1.1 Denitie , 1. Un arbore este un graf conex fr cicluri (aciclic). aa 2. Reuniunea nit de arbori disjuncti se numeste arborescent. a , , ,a 1.2 Teorem a Intr-un arbore pentru oricare dou v a rfuri distincte, exist un a unic lant elementar care le uneste. , , Demonstratie: Fie G = (V, E) un arbore. Presupunem, prin absurd, , c putem alege dou v a a rfuri v si u, v = u, t s existe dou (v, u)-lanturi nc a a , , elementare distincte P1 si P2 . Atunci, ntruc P1 = P2 , trebuie s existe o t a , muchie e = xy P1 care s nu apartin P2 . Evident, subgraful (P1 P2 ) e n a a , este conex. Ceea ce nseamn c contine un (x, y)-lant P . Dar asa caz a a n , , , subgraful P + e va contine un ciclu, ceea ce este imposibil deoarece G este , arbore, respectiv este aciclic. 1.3 Corolar Un graf este arbore dac si numai dac pentru oricare dou v a, a a rfuri distincte, exist un unic lant elementar care le uneste. a , , Demonstratie: Evident, dac orice dou v a a rfuri s unite printr-un unic nt , lant reiese c G este I r conex si al II-lea r aciclic. a n nd nd , , n 1.4 Teorem Dac G este un arbore atunci G = |G| 1. a a

Demonstratie: Demonstrm prin inductie pe n = |G|. Pentru n = 1 avem a , , graful trivial la care numrul de muchii este 0. Deci teorema este vericat. a a Presupunem c teorema are loc pentru orice arbore cu numrul de v a a rfuri mai mic dec n. Fie G un arbore cu n v t rfuri, n 2. Fie e = uv E, unicul (u, v)-lant elementar este asi muchia e. Atunci G e este neconex si ns , , , (G e) = 2, adic G e const din dou componente G1 si G2 care la fel s a a a nt , aciclice. Reiese c G1 si G2 s arbori a cror numr de v a nt a a rfuri este mai mic , dec n. Deci t G1 = |G1 | 1 si , G2 = |G2 | 1. Aplic faptul c G = (G1 G2 ) + e, (1) si (2) obtinem nd a , , G = G1 + G2 + 1 = (|G1 | 1) + (|G2 | 1) + 1 = |G1 | + |G2 | 1 = |G| 1. (2) (1)

1.5 Corolar Orice arbore netrivial are cel putin dou v a rfuri cu gradul 1. , Demonstratie: Fie G = (V, E) un (n, m)-arbore netrivial atunci ,
vV

d(v)

= 2m = 2(n 1) = 2n 2.

Pe de alt parte G este netrivial si deci d(v) 1, v V . Reiese c G trebuie a a , s aib cel putin dou v a a a rfuri cu gradul 1. ,

1.1

Punti si tieturi a , ,

1.6 Denitie O muchie e a unui graf G se numeste punte [cut edge] (sau muchie , , de legtur ) dac (G) < (G e). a a a 1.7 Teorem O muchie e a unui graf conex G este punte dac si numai dac a a , a nu exist un ciclu G care s contin aceast muchie. a n a a a , Demonstratie: Necesitatea. Fie e E o punte G atunci (G e) > (G). n , Adic exist cel putin dou v a a a rfuri u si v care-s conexe G, dar nu si n n , , , G e. Ceea implic existenta unui uv-lant P care trece prin e (de fapt toate a , , uv-lanturile trebuie s treac prin e). Notm prin x si y capetele muchiei e si a a a , , , considerm c x precede y P . Asadar G e v a a n n rful u este conectat cu x , printr-o sectiune a lui P si y este conectat cu v prin alt sectiune a lui P . Dac a a , , , G ar existat un ciclu C care ar contine muchia e atunci x si y ar conectati n , , , G e prin lantul C e si respectiv u si v ar conectati G e. Am obtinut n , , , , n , o contradictie. , Sucienta. Vom demonstra implicatia invers, adic dac e nu este punte a a a , , atunci ea se contine ntr-un ciclu. Presupunem c e nu este punte, atunci a , 2

(G e) = (G). Not prin x si y capetele muchiei e reiese c x si y s nd a , nt , conectate G e reiese c exist un xy-lant P G e. Atunci e se contine n a a n , , ciclul P + e din G. n Presupunem c teorema este adevrat pentru orice dou v a a a a rfuri la distanta , mai mic dec k. Fie u, v dou v a t a rfuri la distanta k. Adic a ntre ele exist un a , k-lant P . Fie w un v din P care precede v. Atunci d(u, w) = k 1 si deci rf , , ntre u si w exist dou lanturi independente P si Q. Deoarece G este 2-conex a a , , , reiese c dac eliminm w graful rm conex si deci a a a a ne ntre u si v exist un lant a , , , P G w. n Acum dac P nu intersecteaz nici P nici Q teorema este demonstrat. De a a a aceea presupunem fr a pierde din generalitate c V (P ) V (P ) = x si deci aa a , iat lanturile independente cutate: primul: u, sectiunea din P de la u spre x, a a , , x, sectiunea din P de la x spre v, v. , al doilea: Q mpreun cu wv. a 1.8 Teorem Un graf conex G este arbore dac si numai dac orice muchie a a a , a sa este punte. Demonstratie: Sucienta. Fie G conex si orice muchie e punte. Atunci nici , , , o muchie nu poate s se contin a a ntr-un ciclu. Deci este aciclic. , Necesitatea. Fie G arbore, deoarece nu contine cicluri reiese c ecare muchie a , este punte.

Arbori de acoperire

2.1 Denitie Fie G un graf conex atunci orice subgraf de acoperire al lui G , care este arbore se numeste arbore de acoperire al lui G. , 2.2 Corolar Orice graf conex G contine un arbore de acoperire. , Demonstratie: Fie T un subgraf minimal de acoperire al lui G care este , conex. Atunci (T e) > (G) = 1 pentru orice e E(T ). Reiese c orice a muchie a lui T este punte, concludem c T este un arbore. a 2.3 Corolar Dac G este conex atunci G |G| 1. a Demonstratie: Fie T un arbore de acoperie al lui G atunci pe de o parte , T = |T | 1, iar pe de alt parte G T si |G| = |T |. a , 2.4 Corolar Un graf conex G este arbore dac si numai dac G = |G| 1 a , a Demonstratie: Necesitatea a fost deja demonstrat. Sucienta. Presupunem, a , , prin absurd, c G nu este arbore. Atunci pentru dou v a a rfuri u si v putem gsi a , dou uv-lanturi. Reiese c G contine un ciclu C. Fie e o muchie din C atunci a a , , G e rm conex. Dar atunci G e = G 1 si G e = n 2 adic a ne a , G e nu mai este conex. Contrazicere.

Arbori cu rdcin a a a

3.1 Denitie Se numeste arborele cu rdcin [rooted tree] un graf conex fr a a a aa , , cicluri care unul din v n rfuri este desemnat ca radacina. Intr-un graf cu rdcin putem vorbi despre nivele. Nivelul unui v este a a a rf lungimea lantului (care este unic) dintre rdcin si acest v V a a a , rf. rful rdcin a a a , se a pe nivelul 0. Iar numrul total de nivele se numeste nltimea arborelui. a a a, , Intr-un arbore cu radacina v rful v este descendentul nodului u dac este a situat pe un nivel mai mare decat nivelul lui u si exist un lant care le uneste si a , , , , nu trece prin rdcin. particular, v a a a In rful v este ul v rfului u dac este situat a pe nivelul imediat urmtor nivelului lui u si exist muchie a a ntre u si v. , Intr-un arbore cu rdcina v a a rful v este ascendentul v rfului u dac este a situat pe un nivel mai mic dec nivelul lui u si exist un lant care le uneste si t a , , , , nu trece prin radcin. particular, v a a In rful v este printele v a rfului u dac este a situat pe nivelul imediat superior nivelului lui u si exist muchie a ntre u si v. , Intr-un arbore cu rdcin v a a a rful v este fratele v rfului u dac au acelasi a , printe. a 3.2 Denitie Un arbore cu rdcin este a a a , binar dac ecare v are cel mult doi i a rf strict binar dac ecare v are exact doi i sau nici unul a rf Un arbore se numeste etichetat [labeled tree] dac ecrui v este asociat a a rf i a , o etichet. a 3.3 Teorem (Formula lui Cayley) Fie n un numr natural pozitiv. Atunci a a numrul de arbori etichetati pe n v a rfuri este , nn2 .