Chiria n provinie

de Vasile Alescandri Vasile Alecsandri 1818-1890, poet, prozator i dramaturg. Se nate la Bacu ntr-o familie boiereasc. Primete o educaie aleas, nti la ara, apoi la Paris, unde i ia bacalaureatul,dar nu-i ncheie studiile de medicin. Este considerat poet naional naintea de apariia lui Mihai Eminescu pe fundalul litreaturii romne el este unul dintre cei mai citii i studiai poei romni. Alecsandri are meritul de-a fi creatorul pastelului romnesc, nu numai ca specie literar, ci i ca termen literar, tiut fiind faptul c termenul este cunoscut ca fiind al artelor plastice. Alexandri surprinde n pastelurile sale un col din natur pa care-l invidiaz. La ndemnul lui Mihail Koglniceanu , Alecsandri public n numarul al treilea al revistei Dacia literara nuvela Buchetiera de la Florena. Comediile lui Alecsandri au n centru un caracter, cu o singur trstur de caracter parvenitismul, zgrcenia, gelozia, etc. A luat parte la micarea revoluionist de la 1848 n Moldova, redactnd unul dintre documentele ei pragmatice Protestaie n numele Moldovei, a omenirei i a lui Dumnezeu. Autorul public poezii: Baba Cloana, Sora i houl, Mioria, Miezul ierni,etc. Scrieri n proz:Istoria unui galben si a unei parale, Legende, Balta alba. Teatru: Chiria n Iai, Chiria n provinie, Cucoana Chiria n voiaj. Chiria n balon. La 9 iunie 1856 public n Steaua Dunrii a lui M. Kogalniceanu cnteculHora Uniri, care cunoate o rapid i larg rspndire. Data de 17 ianuarie i va aduce lui Alecsandri funcia de ministru al afacerilor de externe. La 4 iulie 1890, bolnav, Alecsandri revine la Mirceti am nevoie de mare linite afirma scriitorul. n anul 1855, sub conducerea sa apare Romnia literar, revist care continu programul Daciei literare i Propirea. La 9 iulie 1856 public n Steaua Dunrii a lui M. Koglniceanu cntecul Hora Unirii, care cunoate o rapid i larg rspndire. ntreaga oper a lui Vasile Alecsandri, fie ea poezie, proza, dramaturgie a contribuit la consolidarea i dezvoltarea literaturii romne, ntr-un moment n care era nevoie de un spirit novator. ntr-o epoc plin de contraste, bradul de la Mirceti deschide noi drumuri pentru scriitorii ce vor urma. Comedia este specia genului dramatic, in versur isau in proza, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, moravuri. Principalul mijloc artistic este comicul. o categorie estetica ce include situatii si personaje ridicole, vicii si moravuri, fiind sanctionate prin ras si urmarindu-se, astfel, indreptarea acestora. Comicul ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta dintre serios si derizoriu, dintre iluzie si realitate, dintre efort si rezultatele lui, dintre scopuri si mijloace etc. Formele de manifestare ale comicului sunt foarte variate: comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de limbaj, comicul de moravuri, comicul de intentie, comicul de nume. In literatura romana, precursorii comediei au fost Costache Conachi si Iordache Golescu, care au reprezentat epoca pasoptista. Insa primul care a scris comedii cu valoare artistica deosebita a fost insa Vasile Alecsandri, care a inceput cu canticele cornice, farse, vodeviluri, feerii pana la comediile atat de cunoscute, "Chirita in Iasi" si "Chirita in provincie". In

literatura romana moderna si contemporana, comedia a avut un larg camp de manifestare, prin dramaturgii: Mihail Sebastian, Victor Ion Popa, Al.KiriJescu, Tudor Musatescu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Baiesu si altii. Chirita in provintie este structurata pe doua acte. Numita initial Inturnarea cucoanei Chirita, aceasta comedie este urmarea Chiritei in Iasi sau Doua fete si o neneaca. Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta. Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi. Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care se desprinde din continul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara. Subiectul apartine comicului si critica arivismul micilor boieri rurali, care isi dau aere de nobili. Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, tanara orafana ramasa la casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie. Leonas apare intr-un moment neplacut pentru Chirita, care il da afara de la mosia Barzoieni. Inainte de a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va intoarce si ii va face multe sotii. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste sa plece la Paris. In vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocazia petrecerii urma sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avut loc deoarece Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere sa fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de ispravnic. Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Comedia este realista prin spiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala. Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonas este tipul tanarului inteligent. Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de limbaj - personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitza furculision, fripturision, trantition), utilizarea calcului lingvistic (Chirita "fleurs du coucou") , utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita "nu sunt ipocondra");

 comicul de caracter - personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esen i aparenta (Chirita care se ddea o doamna cu idei noi, are nc obiceiuri orientale); comicul de nume - cele mai multe sunt diminutive - Lulua, Gulit, Chiria ; comicul de moravuri - ipocrizia , incultura, snobismul, corupia. Formele comicului sunt umorul si ironia. Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre alte personaje. O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi "misca" personajele, le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic. Opera "Chirita in provintie" se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le indeparta. Titlul este nominal i cuprinde numele personajului principal precum i cadru aciunii. Relaia cu Brzoi: Femeie voluntar, Chitia se folosete de Brzoi, comod i lipsit de iniiativ ca s parvin i il obliga s-i schimbe obiceiurile vestimentarei culinare dup mod. mpins de nevast s obin isprvnicia, provincialul tie s obina avantaje materiale din funcia sa cu scena repetat a curcanului. Femeia se plnge c sa plictisit la tar i vrea s plece la Paris s m mai rcoresc c m-am uscat aici n provinie Relaia cu Lulua Chiria este tutorele Luluei, aceasta rmnnd orfan de mam, Chiria se preface c ine la ea i dorete s o cstoreasc cu fiul ei Guli , doar pentu c este motenitoarea unei importante averi. Relaia cu Guli Chiria este o mama lipsit de responsabilitate, nu stie s-i educe copii, l rsfa pe Guli exagerat mon odor, i d leci de francez, dar toate eforturile sunt zadarnice, il crede foarte detept i inchide ochii la fapteke rele ale fiului i i ia aprarea. Dincolo de contraste, Chiria nu este un personaj respingator, ba chiar este iubit de public. Chiar dac este atras de noua mod ea pstreaz bunul sim natural, urate c Guli st toat ziua, mersul la baluri, viaa monden i pare n fond o pierdere de vreme. Nici clritul nu i-se pare Ghiriei interesant, dar l practic pentru a fi la mod ca i fumatul. Vorbirea Chiriei atrage desigur atenia cititorului, ea mbin limba matern cu o limb care i d mereu dureri de cap. Ca s nvee foarte bine francez, Chiria il angajeaz pe monsiu arl Limbajul ei mpestriat, dar plin de savoare o caracterizeaz, o prezint n esena ei superficial cu o spoial de cultur , o snoab. Rsturnrile de situaie menin dinamismul i sporesc comicul dar, creeaz i imaginea unei lumi haotice. Pentru George Clinescu Chiria e o cochet batrna, dar i o mam bun , o burghez cu dar de parvenire, dar i o inteligen deschis pentru idea de progres, o bonjurist . Influene ale comicului burghez din teatrul francez exist fiindui foarte cunoscute lui Alecsandri, ns acest lucru nu nseamn c dramaturgul a copiat pur i simplu modelele franceze.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate