Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

-Temperatura -Puls -Respiratie -Tensiune arteriala -Greutate si inaltime corporala -Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi

Foaia de temperatura
Urmarirea

evolutiei bolilor Parte integranta a foii de observatie Document medical, stiintific, medicojudiciar Completata de asistenta care raspunde in fata superiorilor si in fata legii pt. exactitatea si sinceritatea daelor incluse Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la curent pe ore

 a. b. c. d. e. f.

Cuprins: Datele personale ale bv-ului Date principale legate de internarea lui Numele si prenumele bolnavului Varsta Data internarii Diagnosticul de internare Numarul patului Numarul foii de observatie sau din registrul de internare La externare se va incheia F.O prin introducerea dg. de externare sub dg. de internare si data externarii

Foaia de temperatura

a.

b.
c.

d.

Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor grafice ale functiilor de baza ale organismului : circulatia, respiratia, termoreglarea si diureza Pe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala : Impartita pe zile de boala Zilele impartite in cate 2 jumatati: (D) dimineata si (S) seara Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua) iar dedesubt ziua de boala nr. zilelor parcurse de l inceputul bolii, socotind si zilele cat b-vul a stat acasa inainte de internare Pentru usurinta orientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamana sa fie notate in FO prin incercuirea sau hasurarea zilelor a-7-a,a-14-a, a-21-a

a.
b. c. d. e.

Pe ordonata: Valorile temperaturii, Frecventa pulsului si a respiratiei Valorile tensiunii arteriale Cantitatile de urina/24 ore In medicina infantila:in plus 2 sisteme de coordonate:reprezentarea evolutiei greutatii corporale, reprezentarea grafica a alimentelor consumate

Culori si modalitati diferite de reprezentare: - La marginea stanga a FO: 4 ordonate paralele cu gradatii deosebite corespunzatoareval. normale si patologice ale diurezei, respiratiei, pulsului si temperaturii. Pentru indicarea val.normale spre partea inf. a foii una din liniile orizontale este mai groasa Linia groasa corespunde valorilor normale Deasupra liniei groase: val. in plus (hipertermie, tahicardie, hiperventilatie, oligurie), sub linia val. normale val.-val in minus (hipotermie,bradicardie, hipoventilatie, oligurie) Dedesubtul coordonatelor rubrici unde pot fi notate date asupra evolutiei bolii si tratamentului: greutate corporala,cant. lichidelor ingerate in 24 ore, nr. Si felul scaunelor, nr. Si felul varsaturilor Foile sectilor de obstetrica rubrici pentru notarea zilnica a involutiei uterine si a lohiilor, FO a b-vilor cu afectiuni bronho-pulmonare:cant. Zilnica de sputa expectorata Val. cantitative se noteaza in cifre, cele calitative cu semne conventionale

1.

Pe foaia de temp. se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala, complicatii frisoane,eruptii, exanteme sau intervntii chirurgicale Regimul dietetic al pacientului, in partea inf. a foii de temp.:regim hidric, , hidro, zaharat, lactat, regim pentru afectiunile parenchimatoase renale La sugari obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de temperatura, sub forma de grafice cantit. consumate (nu cele prescrise) in grame. Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital: laptele de mama- rosu, laptele de vaca cu albastru, preparatele de lapte acidulat cu verde, legumele cu galben, preparatele din fainoase-brun Foi de terapie intensiva la bolnavii in stare grava: alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator, cuprind si planul de ingrijire si tratamentul b-vului defalcat pe ore fixe. Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva.In lipsa acestora se ataseaz F.T 3 anexe: 1 notarea temp, puls.,T.A, resp, cantit de urina emise la intervale prescrise de medic 2 planul de adm. a medicamentelor, concretizat pe orar fix si pe doza 3 programul de alimentatie, hidratare, esalonat pe termene si cantit. Fixe si calculat dupa necesitatile hidrice si calorice a organismului

2.
Alaturi

de cantit. prescrise, as. va nota cantit consumate de bv., pt a reiesi masura in care s-au putut respecta prescriptiile. Asist. Sta in permanenta cu bv., il supravegheaza(atat ziua cat si noaptea), trebuie sa recunoasca manifestarile fiziologice si patologice pt. a le putea nota in F.T. si a le raporta medicului

Temperatura

Constanta 36-37C datorita termoreglarii Sist. neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termic(temogeneza sau termoliza) Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism.Intensitate variabila in raport cu temp. mediului ext. Prin scaderea temp. aerului se intensifica arderile din organismtermogeneza creste. Organele principale ale termogenezei:muschii si ficatul. Daca temp mediului ext. scade, se excita receptorii piele care pe cale reflexa determina intensific area arderilor din organism eliberand cantit. Necesare de caldura in vederea compensarii pierderilor.Daca temp. mediului continua sa scada- tot pe cale reflexa, conteractii musculare mici, traduse prin tremuraturi si aparitia frisonului.Contractiile musc. In cursul frisonului intensifica metabolismul- elibereaza o cantit. Mai mare de energie calorica, urcand temp. organismului

Daca temp.mediului creste intensitatea metabolismului scade, termogeneza diminueaza. Reglarea fizica intervine in mecanismul de pierdere a caldurii-prin convectie, prin radiatie, evaporarea apei prin piele, eliminarea caldurii cu aerul expirat, prin fecalele si urinile eliminate Mecanismul intim al pierderii de Q de pe suprafata corpului - prin modificarea calibrului vaselor sangvine din piele. Sub influenta frigului vasele(arterele) se contracta, curentul sangvin scade spre suprafata corpului, aportul de Q din profunzime-mai mic, scade pierderea de Q. Sub infl. Q vasele se dilata,aportul de sange la suprafata mai mare, pierderea de Q se intensifica Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului, pierderea de Q prin convectie si radiatie imposibila se face prin secretia si evaporarea sudorala Cantit. de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond. de repaus 800 ml. Fiecare gram de sudoare-0,58 cal. Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal. Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib. la pierderea de Q In stare normala prod. si pierderea de Q- in echilibru -> constanta temperaturii organismului.Cand acest echilibru este rupt:hipertermie si hipotermie.

Temp. org. int.- temp. centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct. de intensit. starii de activit. a organelor((ficat-38) Oscilatii fiziolog. 0,5-1. In axila temp. normala 36-37. Temp. cea mai joasa dim. Intre orele 4-5. Orele 9-10 se ridica usor, cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20.Aceste variatii legate de gradul de activit. Diurna sau nocturna. Oscilatii fiziolog ale temp. cu varsta.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani. In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste.In a II-a jumatate a ciclului menstrual, in cursul sarcinii- ascensiuni de temp. In cond. patologice temp. poate sa scada sub 36- hipotermie, sau poate sa creasca peste 37C- hipertermie. Masurarea si inreg. sistematica a temp bv.dupa un orar fix- sarcina elementara a ingrij. bv. Masurarea temp- cu termometrul Inainte de introd. Termometrului aprecierea temp. cprporale-prin palpare Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp. Temp. periferica nu coresp. cu temp. interna

Temp. axilara indica temp. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). Cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. Se sterge axila cu un prosop, se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. axilei apoi se apropie bratul bv-ului de trunchi, iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. Dupa citirea temp. termometrul se dezinfecteaza. Masurarea temp. in plica inghinala: la bv slabiti si la copiii mici. Bv. Sta in decubit lateral. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin Masurarea temp. in cavit bucala nu este destul de precisa, caci gura nu constituie o cavit. perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald. bucale se pierdeprin curentii de aer ai resp. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale. Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in imbolnav. Cailor resp sup. Contraindicata la b-vii nelinistiti, alienati,la copii Masurarea temp in rect. Bv-ul asezat in decubit lat, cu membrele inf. In semiflexie. Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. timp de 5 min.. Copiii mici culcati pe spate, se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii. CI . In bolile rectului si la b-vii agitati

 Masurarea

temp. in vagin. Se procedeaza ca si la masurarea rectala, introducanduse termometrul in vagin. CI in bolile aparatului genital feminin.Temp. rectala si vaginala se apropie mai mult de temp axilara. In afectiunile inflamat. abdominale ca apendicita, anexita, peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea axilara, ajungand la o diferenta de 1-2C

 a. b.

c.

Dupa grd de hipertermie masurata in axila, reactia febrila se imparte: Temperatura normala 36-37 Temperatura subfebrila 37-38 Febra moderata 38-39 Febra ridicata 39-41 Hiperpirexie 41-42 In evolutia febrei 3 perioade: Perioada initiala sau de invazie a febrei. Febra poater urca brusc, in decurs de cateva ore, atingand 39- 40in pneumonie manifestata prin frison de debut. Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt.Dupa oscilatiile zilnice ale temp deosebim: Subfebrilitate rigida in ferastrau. Temp. nu depaseste 37,4C iar oscilatiile in cursul zilei sunt de 0,1-0,2C. Aceasta febra este neinfectioasa Subfebrilitate cu oscilatii fiziologice temp. ajunge pana la 37,6 -37,8, iar oscilatiile sunt de 0,4 0,5C. Se intalneste in infectiile de focar si in tuberculoza pulmonara incipienta. Febra continua bv. este tot timpul febril, dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu depasesc 1 C. Intalnita in pneumonie, febra tifoida, tifos exantematic

d. Febra remitenta oscil. dintre temp. de dim. si cea de seara depasesc 1, dar temp se mentine tot timpul deasupra val normale. Se intalneste in septicemii, supuratii, TBC pulm. Grava, unele forme de bronhopneumonii. e. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade, temperatura minima atingand val. normale. Temp. se ridica brusc sub forma de acces pt. cateva ore dupa care scade sub 37. Intalnita in septicemii si anumite forme de TBC. f. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente, dar accesele se repeta la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile.Intalnita in malarie. Accesele zilnice(febra cotidiana), la 2 zile (febra terta), sau la 3 zile (febra cvarta). g. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5C, cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC. h. Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. continua, alterneaza cu perioade afebrile de acceasi durata.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna. i. Febra ondulanta per. frebrile alterneaza cu per. afebrile ca si febra de tip recurent, trecerea de la per. afebrila la cea febrila nu se face brus, ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente, dand curbei aspectul unei linii ondulante. Intalnita in bruceloza

j. Febra de tip invers: temp. minima se inregistreaza seara, iar temp. maxima dim.Caracteristica pt. TBC grava k. Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. nu pot fi sistematizate. 3. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta, asemanatoare debutului, poate fi brusca sau critica si lenta. In caz de terminare brusca a febrei, temp. scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor. Totul se termina cu transpiratii abundente si poliurie(ex. Pneumonie sau tifos exantematic). Scadere lenta , temp. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina

 Hipotermia

Temp. organismului scade sub 36. Determinata de o pierdere excesiva de (pers. expuse frigului puternic), scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie,tulb. endocrine, insuficienta circulatorie, afectiuni cardiopulmonare, coma hepatica, pierderi masive de sange, anemii inaintate, interventie a sist. nervos central.

Pulsul

Reflecta starea functionala a inimii si arterelor Luarea pulsului orice artera care poate fi comprimata pe un plan osos:radiala, temporala superficiala, carotida, humerala, femurala, pedioasa Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. Bratul b-vului sprijinit pt. ca musculatura antebratului sa se relaxeze. Se repereaza santul radial-numit santul pulsului, pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelui Palparea pulsului cu vf. degetelor: index, mediu si inelar Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min. In cond fiziologice, frecventa pulsului variaza dupa:sex, varsta,inaltimea corpului, effort, emotii, pozitia corpului, stari fiziologice. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor. La nou-nascut 130-140 pe min La copilul mic 100-120 pe minut La 10 ani 90-100 pe minut La 20 de ani 60-80/min La 60 de ani in sus 72-84 pe minut

La pers. Inalte, pulsu este mai rar decat la cele scunde In pozitia culcat, pulsul mai rar decat in pozitia sezand.In picioare este mai frecvent Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic, in caz de emotii, tensiune nervoasa, precum si in cursul digestiei.In timpul somnului, datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului, frecventa pulsului scade fata de starea de veghe. Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice Pulsul tahicardic de cauze cardiace si extracardiace. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut. Pt. fiecare grad de temperatura, pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite, endocardite, leziuni valvulare, colaps circulator), anemii inaintate, hemoragii abundente, unele intoxicatii, tulburari cardiace de natura nervoasa si endocrina PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut sau mai putin Apare in miocardite acute (difterica, tifica), mixedem, icter accentuat, intoxicatia cu digitala, mercur etc. In afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala, tumorile intracraniene, unele meningite, precum si in cazuri de inanitie.

Ritmicitate: ritmic si aritmic In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor :uniforma, pauzele dintre pulsatii egale In inspir pulsul mai frecvent, in expir mai rar Aritmia suferinta a sistemului nervos central, cerebro spinal sau simpatic In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet, pentru ca in expiratie sa reapara normal sau sa se intensifice pulsul paradoxal KUSSMAUL. Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima. Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. Amplitudine mai mare cand inima este normala sau hipertrofiata, lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui. In caz de tahicardie,sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic. Tensiunea pulsului:dura sau moale. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii. Pulsul dur in cazul afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de contractie a inimii.

 Celeritatea

pulsului iuteala de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard. Celer in insuficienta aortica, caci unda pulsatila dispare repede In stenoza aortica, aterioscleroza, cand elasticitatea vaselor este mai redusapulsul are o durata mai lunga: este tard

Respiratia

1. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la plamani si se distribuie in alveolele pulmonare 2. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasanduse in acelasi timp de CO2 si de apa 3. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare. 4. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex enzimatic, in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere, iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani Respiratia in stare normala se face linistit, fara nici un effort Miscarile cutiei sunt simetrice, ritmice si abia vizibile Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si numararea miscarilor respiratorii pe minut. Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine, frecventa respiratorie, TA, determinarea frecventei pulsului

Tipul respirator: La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior, realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a sternului La barbati se dilata mai mult diametrul transversal, iar la copii si batrani mai mult diametrul vertical, prin contractia diafragmului. Respiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul: Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere Simfize pleurale Meteorism Ascita Paralizia nervilor frenici Dispnee foarte pronuntata Respiratia devine abdominala si la femei: In caz de nevralgii intercostale Paralizia muschilor toracelui

Simetria miscarilor respiratorii: Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice. Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se imobilizeaza comple in cazul: - Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei - Paralizia musculaturii unui hemitorace - Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman - Colectii pleurale abundente - Pneumonie masiva - Obturarea unei bronhii principale

Amplitudinea miscarilor respiratorii se modifica paralel cu frecventa respiratiei. Frecventa mai mare a respiratiei este insotita este insotita de micsorarea amplitudinii, iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii. Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex, varsta, pozitie, activitate musculara, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau somn. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut, iar la femei de 18-20. Daca frecventa respiratiei se accelereazatahipnee in caz contrar-bradipnee. La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minut scazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani cand se stabilizeaza l cifrele de mai sus. In poz. culcat, frecventa este mai mica decat in poz sezand. In picioare nr. resp creste si mai mult. Activit. musc. necesita un aport mai mare de O2.In somn nr. resp. scade. Cresterea temp. mediului determina cresterea paralela a frecventei resp.Polipneea apare la temp. mai inalta- mijloc de pierdere a caldurii din organism.