Mircea Eliade, Maitreyi

roman al experienei 1. Contextualizarea operei Romanul experienei reprezinta o orientare tematica in perioada interbelica si se regaseste in opere in care este valorificata trairea intensa, de catre personaje, a unor experiente personale variate, dar definitorii (iubirea, prietenia, razboiul, moartea). Proza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate, de obicei prin utilizarea unor elemente care tin de realitate (pagini de jurnal). Acest tip de roman a fost teoretizat de Mircea Eliade, care in volumul Itinerariu spiritual subliniaza rolul estetic generat in operele literare de trairea intensa a unor experiente existentiale. Literatura lui M. Eliade se inscrie in preocuparea prozatorilor interbelici de problematizare a existentei si de intelectualizare a creatiei artistice. Eliade sustine, asemenea lui Camil Petrescu, principiul autenticitatii: in fata originalitatii eu propun autenticitatea... A trai tu insuti, a cunoaste prin tine, a te exprima prin tine ( Oceanografie ). De asemenea, in conceptia lui Mircea Eliade, orice se intampla in viata poate constitui subiect de roman ( antier ). Prozatorul porneste de la ideea ca literatura autentica se bazeaza pe o experienta traita, prelucrand ideea lui Andre Gide, conform careia orice cunoastere pe care n-a precedat-o o senzatie e de prisos. Maitreyi este un roman al experientei, al trairii ( termen preferat de M. Eliade ), pentru ca eroul este un alter- ego al autorului, din a carui biografie stim ca povestea cartii este autentica, a fost traita si in realitate. Acest roman face parte din naratiunile ciclului indian ( Isabel si apele diavolului, Nopti la Serampore si Secretul doctorului Honigberger ), constituind cea mai reusita transfigurare artistica a fascinatiei pe care exoticul univers bengalez a exercitat-o asupra scriitorului in perioada sederii sale in India ( 1928 1931 ). Ca in mai toate scrierile sale de tinerete, M. Eliade manifesta si in acest roman un viu interes pentru aplicarea conceptului de autenticitate. Scriitorul porneste de la datele oferite de propria sa viata, oprindu-se la tot ceea ce i se pare veridic autentic.Valorifica datele jurnalului sau indian, pe care le insereaz n naraiunea romanesc. Astfel, fr s fie propriu-zis un roman indirect, transcriere fidel a paginilor de jurnal, Maitreyi se nscrie n categoria ficiunii autobiografice, frecvent invocte de autor n interveniile sale teoretice din presa vremii ( Carmen Muat ). Nevoia de autenticitate il determina pe romancier sa opereze doar cateva schimbari in datele furnizate cu generozitate de realitate, precum numele si profesia naratorului sau adevarata identitate a inginerului Narendra Sen. Aceleasi motive il determina pe romancier sa pastreze numele adevarat al eroinei, Maitreyi, si pe cel al surorii sale, Chabu. Aceste schimbari, desi in aparenta nesemnificative, transforma pactul autobiografic (Philippe Lejeune ) in pact romanesc (deoarece identitatea dintre autor, narator si personaj nu este perfecta, imaginarul patrunde in opera, conferindu-i atribute romaneti, ficionale ). 2. Tema si viziunea despre lume

Tema este iubirea imposibila, ilustrata in roman prin idila intre doua fiinte de rase deosebite, despartite prin moravuri, unite in universalitatea dragostei, o veche tema romantic ( Ovid Crohmlniceanu ). Astfel, Maitreyi si Allan sunt intruchipari exotice ale unui mit etern: acela al cuplului de indragostiti ( Eugen Simion ). Povestea nefericita traita de cuplul de indragostiti Maitreyi si Allan, in decorul Indiei, aminteste de cuplurile nefericite, precum Tristan si Isolda sau Romeo si Julieta, astfel incat se poate spune ca prin acest roman Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale umanitatii ( Perpessicius ). Romanul Maitreyi ilustreaza conceptia scriitorului despre eros, vazut ca o modalitate specifica de cunoastere. Pentru europeanul Allan, trista poveste de dragoste pe care o traieste are semnificatia unei duble initieri: intr-o iubire totala si in universul necunoscut al Indiei. Cititorul asista, astfel, la fenomenul interferarii a doua culturi extrem de diferite, evenimentele fiind relatate din punctul de vedere al europeanului care incearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene ( procedeul descoperirii realitatilor autohtone din perspectiva unui strain aminteste de tehnica narativa utilizata de Montesquieu in Scrisori persane ). Eugen Simion consider Maitreyi un roman viu, substanial, cu o deschidere nou spre problematica omului modern ( un spirit, ntre altele, voiajor, confruntat n experienele lui existeniale cu mentaliti nrdcinate n ceea ce antropologii numesc cultura de profunzime ). Nu att exotismul este considerat elemental inedit n romanul lui M. Eliade, ci un spirit nou de a gndi destinul omului n sec. al XX-lea, o voin clar de sincronizare cu spiritual timpului. Intelectualizarea conflictului epic, descoperirea Indiei cu arhetipurile ei culturale i confruntarea acestui univers cu tradiiile i mentalitile europene, introducerea elementelor de senzualitate n roman, elaborarea unei mitologii a seduciei sunt doar cteva dintre elementele novatoare ale romanului, consider Gh. Glodeanu.

3. Titlul Este numele personajului feminin principal (personaj eponim) si sugereaza, prin sonoritatea sa exotica, un personaj misterios si fascinant, apartinand unui spatiu geografic indepartat. De altfel, Maitreyi este considerata de critica literara cel mai exotic personaj feminin din literatura romana, femeie si mit in acelasi timp, simbol al sacrificiului in iubire (Pompiliu Constantinescu). Personajul feminin sustine esafodajul intregului roman; Allan o scoate pe Maitreyi din randul femeilor obisnuite si o incarca de scralitate, aspect anticipat si de rezonanta veche a numelui: Maitreyi este numele unei preotese din Upanisade, vechi scrieri indiene. De asemenea, Maitr inseamna in sanscrita prietenie, iubire si este unul dintre principiile esentiale ale vietii.

4. Compozitia si structura
Alctuit din 15 capitole, romanul are forma unui fals jurnal in care sunt povestite intamplarile din perspectiva subiectiva a personajului narator, la persoana I. Noutatea constructiei discursului narativ, remarc Nicolae Manolescu, o reprezinta dubla perspectiva temporal pe care personajul-narator o are asupra evenimentelor relatate: contemporan i ulterioar, fapt mai puin obinuit n proza romneasc. Personajul-narator nu evoc pur i simplu ntmplrile, rememorndu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar i la felul n care le-a perceput n momentul n care le-a trit, consultnd n acest scop jurnalul acelei perioade. n structura romanului pot fi identificate trei niveluri ale scriiturii, care reliefeaz o structur romanesc supraetajat: primul nivel cuprinde nsemnrile zilnice ale lui Allan, consemnate n timpul ederii sale n casa lui Narendra Sen; cel de-al doilea nivel conine cteva comentarii adugate ntre paranteze, ulterioare desfurrii ntmplrilor, care au scopul de a le clarifica anumite aspect notate n jurnal; al treilea nivel este o confesiune a personajului-narator, care, n timp ce scrie, retriete povestea de iubire, analiznd evoluia i semnificaiile acesteia. mbinarea celor trei niveluri textual are avantajul c diminueaz sentimentul ficiunii i sporete iluzia autenticitii faptelor ( Eugen Simion ). De asemenea, n roman pot fi identificate, ca ntr-un palimpsest, treptele pe care materialul de la care a pornit autorul a fost prelucrat, pn a devenit romanul lui Allan: experiena autorului, substratul biografic care va suferi cateva mutatii dincolo de realitate jurnalul care pastreaza prospetimea trairilor prezentul in care are loc evocarea si care face din Allan personajulnarator al cartii. Aceste etape sugereaza in plan metatextual un drum al ficionrii (al transformarii realitatii in fictiune), element specific unui roman al experientei. Astfel, artificiul lui Eliade const n construirea unui personaj care sa devina n lumea ficiunii un avatar al sau. Relatia incipit final Romanul incepe abrupt, in spirit modern, prin raportarea personajului-narator la insemnarile dintr-un jurnal: am sovait atata in fata acestui caiet, pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa cand am intalnit-o pe Maitreyi. Aceasta prima fraza din roman anun tonul confesiv si sinceritatea povestirii, precum si dorinta de autenticitate sugerata n mod constant in discursul personajului-narator: i dac sufr oarecum ncepnd aceast povestire, e tocmai c nu tiu cum s evoc figura ei de-atunci i nu pot retri aievea mirarea mea, nesigurana i tulburarea celor dinti ntlniri. Faptul trait, consemnat in insemnarile din acel an este supus analizei si situarii concrete in timp si spatiu (1929, cartierul Bhowanipore). De asemenea, incipitul romanului face vizibil procedeul dublei perspective, care se va afirma pe parcursul ntregului roman. Incipitul constituie i prima dintre secvenele narative semnificative, ntruct surprinde prima ntlnire a personajelor. Aceasta se petrece accidental, cnd Allan o vede pe Maitreyi n maina tatlui su, ateptndu-i s termine de ales cteva cri pentru Crciun. Din amnuntele consemnate n incipit, referitoare la frumuseea stranie a tinerei bengaleze, asemnat mai mult cu o zei dect cu o femeie obinuit, se poate anticipa nfiriparea povetii de iubire dintre cei doi.

Finalul este construit intr-o subtila opoziie cu incipitul, reluand aceeasi imagine a personajuluinarator care, aflat la o masa intr-un restaurant, converseaza cu nepotul doamnei Sen, incercand sa afle noutati despre Maitreyi dupa despartirea lor. Finalul este deschis si intretine misterul frumoasei Maitreyi, care continua sa ramana pentru europeanul rational o enigma.Din punct de vedere al starilor pe care le traieste personajulnarator, finalul inlocuieste suferinta exprimata in incipit cu incertitudinea: Sunt foarte tulbure acum, foarte tulbure[...] i daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele? De ce sa cred? De unde sa stiu eu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei. Romanul se incheie, deci cu afirmarea nevoii de certitudine, esentiala, de altfel, intr-un roman al experientei. 5. Conflictul Principalul conflict al romanului este de natur exterioar i se construieste pe opozitia dintre doua lumi diferite: cea europeana si cea asiatica. Uniti prin iubire, cei doi tineri raman exponenti ai acestor mentalitati. Conflictul dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, reda opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditiei si reprezinta incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii si mentalitati. De asemenea, n roman identificm i un conflict interior, ntlnit de obicei n operele n care epicul este dublat de analitic. n sufletul lui Allan, fire autoreflexiv, se petrece un puternic conflict intre trairea intensa a iubirii, ca experienta definitorie, si luciditatea autoanalizei. 6. Perspectiva narativa Valorificnd tehnica narativ a jurnalului, romanul este scris la persoana I, din perspectiva subiectiva a personajului - narator, europeanul Allan ( naratorul este intradiegetic, perspectiva mpreun cu, focalizarea intern ). Astfel, protagonistul iubirii este i naratorul ei. Mai mult dect att, Allan i asum i rolul de autor al romanului ( scrisul ca act purificator, care lumineaz semnificaia unor evenumente trite, este sugerat i n finalul romanului: i vreau totui s scriu aici tot, tot. ). Tocmai de aceea, Nicolae Manolescu descoper, n pielea personajului Allan, doi povestitori distinci: unul aflat la nivelul imediat al evenimentelor ( pe care le consemneaz n jurnal ) i altul situat la o oarecare distan de ele ( i care le reordoneaz n roman ). Cel de-al doilea este, n termenii esteticianului american W. Booth, autorul implicat ( alter-ego virtual al autorului propriu-zis, ipostaz care are legtur cu tipologia de roman al experienei). Rolul acestuia este acela de a-l corecta pe narator [] de a pune ntr-o lumin diferit, mai bun, faptele pe care naratorul jurnalului le-a consemnat cum s-a priceput; luminarea aceasta i permite s reintroduc n faptele prezentate o ierarhie de semnificaii - N. Manolescu ( de exemplu, ntlnirea lui Allan cu Maitreyi, n biblioteca din casa lui Narendra Sen, i apare acestuia la sfrit ca un eveniment care i-a schimbat destinul, dei ecoul ei imediat n jurnal se dovedete minim ).