Curs 1

Noiuni privind dreptul comercial

Concepia monist a noului Cod civil Intenia noului Cciv a fost de a reuni dr com precum i celelalte ramuri de drept privat precum: dr fam , dr transporturilor sub reglementarea Cciv intr-o sg ramur de drept. Aceast concepie poate fi denumit monist intruct spiritul noii reglementri este acela de a refuza pluralitatea n stm-ul dreptului privat . Art.2 alin 1Cciv prevede c normele sale sunt menite a reglementa raporturi juridice dintre pers ca subiecte de dr civil. Art.2 alin 2 prevede c prezentul cod este alctuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pt toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispoziiilor sale. Prin urmare ori de cte ori norma special nu dispune, se aplic n subsidiar sau in completare regulile din Cciv., iar dc nici Cciv nu dispune se aplic potrivit art 1 Cciv uzanele adic obiceiul(cutuma) i uzurile profesionale. Potrivit art 3 alin 1Cciv dispoziiile codului se aplic i raporturilor dintre profesioniti precum i raporturilor dintre acetia i orice alte subiecte de dr civil. Raportat la aceste dispoziii se ridic pb dc dispoziiile Cciv se aplic profesionitilor n mod direct sau doar subsidiar ori n completare ca norm de dr comun. Specificul raporturilor juridice n care sunt implicai profesionitii Raporturile juridice n care sunt implicai profesionitii se caracterizeaz prin: risc , incredere i continuitate. Prin urmare acest specific reclam construcia unui drept al profesionitilor distinct de dr civil care se preocup mai ales de persoane i de averi care n final sunt averi stagnante, n timp ce dr profesionitilor reglementeaz producia i distribuia bogiilor. Dreptul profesionitilor are o sfer mai larg dect dr comercial ntruct vizeaz i alte categorii de profesioniti dect comercianii. Dr comercial se definete prin dou criterii ale comercialitii raportului juridic respectiv: faptul de comer i comerciantul, fiind un dr de tip obiectiv, iar dr profesionitilor ,are natur subiectiv deoarece se definete prin raportarea la calitatea de profesionist a cel puin uneia dintre prile raportului juridic analizat. 1

Riscul este un atribut esenial al economiei de pia care justific libera concuren i care definete practic afacerea, intreprinderea , profesionistul, societatea comercial, concurena i insolvena. Intreprinderea: este un complex de acte fapte sau operaiuni organizate de intreprinztori n vederea obinerii de profit, pe risc economic propriu. Profesionistul: dobndete aceast calitate n momentul in care ncepe exploatarea unei intreprinderi. Societatea Comerciala se constituie de ctre asociai n vederea obinerii de profit sau a mpririi pierderilor ce ar putea rezulta astfel nct reprezint o form de organizare a unei intreprinderi implicnd un risc. Concurena: n special cea comercial este un joc al oportunitilor de afaceri n care hazardul este mai mult sau mai puin prezent. Insolvena:reprezint eecul intreprinztorului pe care ar fi trebuit sl evite, dar nu a putut. Riscul n afacerile comerciale nu se confund cu riscul n contractele aleatorii. Ce sunt contractele aleatorii? Ex: contractul de intreinere de asigurare. Tranzaciile profesionitilor mai ales cele comerciale se materializeaz de regul n contracte comutative, astfel nct riscul n afacere nu este o condiie de valabilitate a actului juridic implicat ci un element fr de care tranzacia n cauz i pierde caracterul profesional. Increderea: nseamn credina pe care o investesc partenerii de afaceri ai profesionistului n capacitatea acestuia de a-i duce la bun sfrit afacerea i de a-i face datoria. Ea poate fi msurat n sens negativ(lips de credibilitate)sau pozitiv(bonitate) prin operatiunile de rating, scoring (msoar gradul de incredere a unui comerciant i este avut invedere de ex: de banc la acordarea unui credit). Creditul personal este o condiie a existenei pe pia. Profesionistul in exerciiul afacerilor sale se afl in mijlocul unei reele cvasi infinite de relaii de afaceri fiind angrenat intr-un intreg lan de afaceri , operaiuni , interese fa de care trebuie s furnizeze continuu ncredere! Dac un intreprinztor nu-i execut la timp obligaiile el poate fi sau trebuie eliminat din relaiile de afaceri pentru c nu mai beneficiaz de increderea partenerilor i poate afecta n lan pe acetia n relaiile dintre simplii particulari creditul personal nu are importan hotrtoare deoarece conveniile sunt ocazionale. n aceste relaii conteaz mrirea patrimoniului raportat la totalitatea creanelor. Astfel continuitatea i complexitatea raporturilor juridice n care sunt implicai profesionitii sunt realiti care nu pot fi tratate prin simpla introducere a profesionitilor sub reglementarea direct a Cciv. Profesionistul i intreprinderea sa:

Principalii actori ai economiei sunt profesionitii care i exercit profesia sau afacerea prin contractele pe care le incheie fie ntre ei fie cu simpli particulari respectiv cu consumatorii sau cu angajaii. Contractele asftel incheiate pot fi denumite contracte profesionale dat fiindc ele au invariabil ca parte cel puin un profesionist i se ncheie cu titlu continuu i regulat. Dreptul pozitiv romn cupride o palet variat de denumiri ale profesionitilor i o gam variat de categorii de profesioniti. Cea mai important i extins categorie a profesionitilor este cea a comercianilor. Categoria profesionitilor nu se rezum ns numai la acetia, iar n sensul noului Cciv cuprinde i: 1.persoanele fizice care sunt titularii unei intreprinderi individuale sau familiale , acetia pot deveni comerciani daca se inscriu in Registrul Comertului n condiiile OUG 44/2008 . 2.profesiile reglementate sau liberale rezervate prin lege persoanelor autorizate s practice asemenea profesii ca de ex: notarii, avocaii, medicii, experii contabili, auditori, practicienii n insolven se mai numesc lichidatori judiciari. 3.persoanele care livreaz marf ori presteaz servicii cu caracter de obinuin n relaiile cu consumatorii. 4.entitile colective fr personalitate juridic ex: grupurile de societi sau societi civile fr personalitate juridic. Caracteristicile comune ale tururor profesionitilor sunt: 1. obligaia de inregistrare intr-un registru public ex: Reg. Comerului, Reg. Asociailor i fundaiilor, Tabloul anual al unei profesii autorizate. Calitatea de profesionist poate precede sau poate supravieui nregistrrilor in Registrul public. Pentru motive de protecie a terilor exerciiul neautoriazat al comerului sau al profesiei este prohibit fiind sancionat contravenional sau penal. 2. in vederea atragerii clientelei profesionistul i constituie un patrimoniu profesional fie sub forma unui fond de comer n cazul comerciantului, fie sub forma unui patrimoniu profesional de afectaiune(o persoana va putea avea mai multe patrimonii ) (universalitate de fapt). Aceast mas de bunuri afectat profesiei este separat de celelalte bunuri sau datorii din patrimoniului profesionistului avnd o identitate i o valoare proprie diferit de suma elementelor corporale sau incorporale din care este compus i care poate fi desprins de titularul su prin acte de transfer al dreptului de exploatare.

Curs 2
Izvoarele dr comercial:
Sunt prevazute in art 1 Cciv conform cruia sunt izvoare ale dr civil: -legea -uzanele -principiile generale ale dreptului Izvoare ale dr comercial se impart in : izvoare normative i izvoare interpretative a) Izvoare normative: -Principiile gen ale dreptului

-Constituia : care ca lege fundamental a rii reglementeaz principiile de organizare a activitii economice art.135, art 136,art 44 din Constituie. Principii generale ale dreptului. n cazul n care legea nu dispune i nu exist nici uzane se aplic dispoziiile legale privitoare la situaii asemntoare., iar cnd nu exist astfel de dispoziii se aplic principiile de drept. -Codul civil: conine reguli de baz ale activitii comerciale respectiv norme juridice privitoare la: izvoarele acestuia , sfera de aplicare , obligaii comerciale , contracte comerciale. -Legile comerciale speciale : din aceast categ fac parte legi adoptate de Parlament n sensul stricto sensu, hotrri ale Guvernului , acte normative emise de alte organe ale statului. Ex: lg 31/1990 a Societilor Comerciale, Lg 26/1990 privind Reg Comerului, Lg 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale. In ceea ce privete aplicarea prioritar a Tratatelor privind dr omului i a dreptului Uniunii Europene art 4 i art 5 Cciv prevd c dac exist neconcordane intre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte i disponibilitile Codului , au prioritate reglementrile internaionale cu excepia cazului in care dispoziiile Codului civil sunt mai favorabile , iar normele dr UE se aplic n mod prioritar n materiile reglementate de Cod indiferent de calitatea sau statutul prilor. Prin urmare, - Tratatele internaionale privind dr omului i drepturile UE constituie izvor de drept in materie comercial. b) Izvoarele interpretative Rolul lor este de a ajuta la interpretarea voinei manifestate in materie comercial. Cf art 1 alin 6 Cciv, prin uzane se nelege obiceiurile i uzurile profesionale Uzul este o regul de conduit nscut din practica social folosit vreme ndelungat i respectat ca norm juridic obligatorie . In materiile reglementate n lege uzanele se aplic numai n msura n care legea trimite n mod expres la acestea. Sunt avute n vedere doar uzanele conforme ordinii publice i bunele moravuri. Partea interesat tb s fac dovada existenei i a coninutului uzanei. Uzanele publicate n culegeri elaborate de ctre entitile sau organismele autorizate n domeniu se prezum c exist pn la proba contrar. Uzanele se mai pot reglementa i in situaiile nereglementate de lege. In cazul in care legea nu dispune i nu exist nici uzane se aplic dispoziiile legale privitoare la situaii asemntoare, iar cnd nu exist astfel de dispoziii, se aplic principiile de drept. Doctrina i practica judiciar

Doctrina nu este izv de drept ns reprez un instrument important de interpretare i aplicare a legislaiei n materie comercial. Potrivit art 1 Cciv nici practica judiciar nu constituie izv de drept , dei deciziile Inaltei Curi de Casaie i Justiie pronunate n cazul recursurilor n interesul legii au caracter obligatoriu ptr instanele de judecat cf art 329 Cod Procedur Civil cu privire la problema de drept dezlegat. SPIRITUL REGLEMENTRII A DR COMERCIAL Se manifest sub urmtoarele aspecte: 1. Autonomia de voin: oricine poate dispune liber de bunurile sale potrivit art 12 Cciv dc legea nu prevede in mod expres altfel. Prin urmare autonomia de voin se bazeaz pe libertatea contractual. 2. Respectarea ordinii publice i a bunelor moravuri.Nu se poate deroga prin convenii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaz ordinea public sau de la bunele moravuri.Aceasta este necesar ptr ocrotirea intereselelor generale precum i ptr protejarea intereselor consumatorilor . 3. Buna credin :orice comerciant tb s i exercite i s i execute obligaiile civile cu bun credin n raport cu ordinea public i bunele moravuri. Buna credin se prezum pn la proba contrar. 4. Principiile dreptului comercial: sunt urmtoarele: a) n comer actele juridice sunt cu titlu oneros b) n comer ntotdeauna banii sunt frugiferi (produc dobnzi) c) contractarea in favoarea celui de-al treilea este obinuit(stipulaia ptr altul). NOIUNEA DE PROFESIONIST: Art 3 Cciv profesionistul este definit prin raportare la intreprindere deoarece sunt considerai profesioniti toi cei care exploateaz o intreprindere. Codul civil nu definete intreprinderea ci doar exploatarea unei intreprinderi dup cum urmeaz: Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematic de ctre una sau mai multe pers a unei activiti organizate ce const n producerea , administrarea ori instrinarea de bunuri sau prestarea de servicii indiferent daca are sau nu un scop lucrativ. De lege lata reglementrile anterioare Cciv au cuprins mai multe definiii chiar contradictorii ale intreprinderii astfel: unele sau referit la anumite forme ale intreprinderii ca ex: OUG 44/2008 care definete intreprinderea individual sau familial ori la anumite faze ale existentei intreprinderii precum legea Concordatului nr 331/2010 ce definete intreprinderea n dificultate, altele au identificat intreprinderea ca subiect de drept ca de ex: legislaia relativ la comitetul european de intreprindere. 6

Intreprinderea poate fi definit ca o afacere organizat respectiv ca o activitatea sistematic orientat sub un scop specific de obicei constnd n obinerea de profit dar care relev un risc asumat. Riscul inseamn posibilitatea de a obinerea un profit sau de a suporta o pierdere . Cel care i asum riscul intreprinderii pe cont propriu este titularul ei respectiv profesionistul. Art 3 Cciv Intreprinderea este mai mult dect un risc asumat de titularul su, dat fiindc ea reprez organism economic care poate fi separat dpdv legal sau faptic de titularul su, la un moment dat fiind posibil cesiunea acestuia iar pe de alt parte concentreaz interesele titularului su actual dar i de cel care intr-o anumita masura depinde supravieuirea ei . Profesionitii sunt n mod obinuit pers fiz care desfoar activitatea economic in mod independent , respectiv comercianii,pers fizice autorizate (PFA), intreprinztorii individuali i cei care sunt asociai in cadrul unei intreprinderi familiale, pers care exercit profesii reglementate sau liberale i pers jur de drept privat(Soc Com, Organizaiile Cooperatiste , Regii Autonome, Soc cu personalitate juridic, Grupurile de interese economice).

CURS 3
Instituiile publice care exploateaz o intreprindere pot fi profesioniti indiferent dc ob sau nu profit , ca de exemplu: -regiile publice , spitalele , universitile, autoritile de reglementare supraveghere i ctrl ca de ex: BNR, CNVM. Comisia Naional a Valorilor Mobiliare Titulari ai unei intreprinderi pot fi i entitile fr personalitate juridic ca de exemplu: societatea civil fr personalitate juridic precum i fondurile de pensii, fd de investiii , soc de avocai, notari,executori judectoreti sau practicienii n insolven(lichidatorii) i grupurile de societi, intruct ele exploateaz o intreprindere. Pers fizic poate avea calitatea de profesionist dc: - este comerciant, adic efectueaz cu titlu comercial i pe risc econimic propriu fapte de comer. - Este titularul unei intreprinderi individuale sau familiale - Exercit o profesie autorizat sau reglementat , alta dect cea de comerciant. Pers juridic are calitatea de profesionist prin nsi constituirea sa n condiiile legii deoarece scopul constituirii ei const n efectuarea de activiti organizate pe risc economic propriu. Intreprinderea individual a fost reglementat pt prima dat n dr nostru prin OUG nr 44/2008, regimul jur al acestei intreprinderi fiind asimilat regimului jur al titularului su. Potrivit art 23 din OUG 44/2008: -titularul intreprinderii individuale devenea comerciant pers.fizic de la data nreg sale n Reg Com

-n prezent un astfel de intreprinztor individual este profesionist deoareace exploateaz o intreprindere . Soc comerciale dobndesc calitatea de comerciant implicit pe cea de profesionist in sensul NCC odat cu inmatricularea n Reg Com moment de la care dobndesc i personalitate juridic. Calitatea lor de comerciant nceteaz n momentul radierii ei din Reg Comerului. n fazele prealabile constituirii cnd soc com este o entitate fr personalitate jur sau cu o personalitate juridic anticipat, limitat la necesitile constituirii sale, calitatea de profesionist exist n msura n care se poate proba exploatarea unei intreprinderi chiar limitat la scopurile constituirii soc com. In fazele terminale ale soc , caliatatea de profesionist subzist , ns activitatea soc este restrns la necesitiile lichidrii. In cazul suspendrii activitii calitatea de profesionist a soc subzist deoarece suspendarea este temporar , astfel soc poate oricnd s-i reia activitatea sau s-i deruleze activitile necesare lichidrii. Grupurile de interes economic GIE: pot fi comerciani sau nu ns sunt profesioniti n sensul NCC deoarece exploateaza o intreprindere. GIE este o pers jur cu scop patrimonial care dobndete personalitate juridic de la data nmatriculrii n Reg Com, indiferent dc obiectul su de activitate este comercial sau civil. Potrivit legii nregistrarea sa n Reg Com nu prezum calitatea de comerciant. Scopul constituirii GIE este acela de a nlesni , dezvolta sau imbuntii activitatea economic a membrilor grupului fiind interzis distribuirea de dividende ntre membrii grupului. El poate s reuneasc fie Soc Com n mod exclusiv , fie soc com i alte forme de organizare de intreprinderi , inclusiv persoane care exercit profesii liberale. Se poate constitui cu sau fr capital social, iar n cazul in care se constituie cu cap soc , acesta poate fi in orice cuantum i sub orice form inclusiv: n clientel, prestaii profesionale, drepturi de proprietate intelectual, aciuni. Organizarea i fc GIE sunt similare celor stabilite de lege pt SNC (Soc Nume Colectiv), astfel ele au ca organe: adunarea gen a membrilor , administratorul i n anume condiii cenzorul. Rspunderea membrilor pt datoriile grupului este nelimitat i solidar. Modificarea Actului Constitutiv Urmeaz aceleai reguli ca i n cazul Soc de persoane, n sensul c deciziile se vor lua cu votul tuturor membrilor i se vor nreg n Reg Com pt validitate. GIE este supus procedurii insolvenei indiferent dc are calitatea de comerciant sau nu are acea calitate. Comerciantul angajat propriu

Att membrii asociaiei familiale ct i cei care desfoar activiti economice n mod independent sunt denumii de ctre legiutor in cuprinsul lg 300/2004 privind autorizarea pers fizice i a asociailor familiale care desfoar activiti economice n mod independent , angajai proprii. Dei aceast noiune ar conduce la raporturi de subordonare atipic specifice relaiei de munc , Lg 300/2004 prevede expres c: angajatul propriu nu pp raporturi de munc fa de un angajator , aceast calitate referindu-se la dr celui n cauz de a fi asigurat n stmul pb-ic de pensii i alte dr de asigurri soc: al asig soc de sntate i al asig pt omaj n cond prev de legi speciale din aceste domenii. Art 3 alin 3 din Lg 300/2004 interzice n mod imperativ i expres att pt comercianii independeni ct i pt asociaiile familiale dreptul de a ncheia un contract individual de munc ca salariat pt desfurarea activitiilor autorizate. Comerciantul agent permanent Prin lg 509/2002 s-a reglementat instituia agenilor comerciani permaneni prin care se ineleg : Comercianii p.f sau p.jur care n calitate de intermediari independeni sunt mputernicii n mod statornic: 1) S negocieze afaceri ptr alt pf sau pj numit comitent 2) S negocieze i s ncheie afaceri n numele i n seama comitentului. Agentul permanent i desfoar activitatea fie cu titlu principal fie accesoriu n schimbul unei remuneraii pe care o primete de la comitent.

CURS 4
CAPACITATEA COMERCIANTULUI PERSOANA FIZIC
O persoan fizic dobndete capacitatea de fi comerciant la mplinirea vrstei de 18 ani.

10

Art.40 Cciv In principiu dispoziiile art 40 C civ , privitoare la capacitatea de exerciiu anticipat, nu pot justifica dobndirea capacitii de a fi comerciant, pentru minorul care a mplinit vrsta de 16 ani. Capacitatea de exerciiu deplin a femeii cstorite nainte de mplinirea vrstei de 18 ani este recunoscut doar pentru asigurarea egalitii ntre soi n timpul cstoriei astfel nct nu poate justifica dobndirea de ctre acesta a capacitii depline de exerciiu n materie comercial. Interziii judectoreti nu pot dobndi calitatea de comerciant dat fiind faptul c nu au discernmnt necesar ptr a svri fapte de comer. Incapacitatea de a fi comerciant privete orice minor, ns potrivit prevederilor art 5 alin 1 lit a din Lg300/2004 persoanele fizice pot presta activitate n cadrul asociaiei familiale de la vrsta de 16 ani n calitate de angajai proprii cu condiia s nu aib calitatea de reprezentani ai acelor asociaii familiale. Cf acestei legi Asociaia familial : este o entitate fr personalitate juridic care se constituie din membrii de familie ce locuiesc n aceeai localitate i care hotrsc asocierea ptr obinerea unui profit. Sunt membrii de familie n sensul legii: soul , soia , copii acestora care au mplinit vrsta de 16 ani la data autorizrii asociaiei familiale precum i rudele acestora pn la gradul al IV lea de rudenie inclusiv. Asociaia fam se constituie la iniiativa unei pers fizice din cadrul familiei respective, aceast persoan sau un reprezentant al ei fiind i reprezentantul asociaiei n relaiile cu terii dobndind i calitatea de comerciant. Persoanele ptr care s-a instituit curatela nu sunt incapabile cu privire la exercitarea comerului, ns este dificil dpdv practic ca ele s exercite acte de comert. INCOMPATIBILITI , DECDERI I INTERDICII DE A FI COMERCIANT 1 Incompatibiliti: activitatea de comer/comerciant datorit caracterului ei speculativ este incompatibil cu exercitarea anumitor funcii ca de ex: de parlamentar, magistrat,funcionar public n condiiile specifice impuse de statutul propriu, militari etc.sau profesii liberale :avocai, medic, notar. 2 Decderile: - decderile au n vedere n esen faptul c o persoan poate deveni comerciant n msura n care n cadrul profesiunii de comerciant, reputaia sa nu este atins de svrirea unor fapte ce ar putea-o face nedemn pentru o astfel de calitate. -privesc n general fapte infracionale svrite de comerciant i care n mod direct sau indirect au legtur cu activitatea pe care o presteaz.

11

Potrivit dispoziilor legale persoanele condamnate penal pt infr prev de lege nu mai pot exercita profesiunea de comerciant. 3 Interdiciile: pot fi legale i convenionale Interdiciile legale se refer la anumite activiti care nu pot face obiectul comerului particular i care sunt monopol de stat . ex: prelucrarea tutunului, prospectarea i extracia diferitelor resurse naturale sau activiti care sunt considerate infraciuni precum: fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice n alt scop dect medical. Dc o activitate este interzis de lege , ea determin i o interdicie legal privitoare la desfurarea comerului, un astfel de obiect de activitate. Interdiciile convenionale: Sunt stabilite sub forma clauzelor inserate n contract i produc efecte intre prile contractante. Ex: intr-un contract de vz a fd de comer se poate stabili o clauz prin care vnztorul fondului de comert se oblig ca o anumit perioada de timp cu incepere de la momentul cesionarii fd lui s nu fac acelai gen de comer sau s nu se stabileasc ntr-o anumit locaie pt exercitarea aceluiai comer. Incompatibilitile convenionale pot rezulta i din clauze de exclusivitate prin care un distribuitor se oblig fa de productor s nu vnd dect anumite produse respectiv cele fabricate de productor. Interdiciile pot fi generale sau speciale Interdiciile gen sunt acelea care privesc orice comerciant fiind n principiu cele legale. Interdiciile speciale: vizeaz doar anumite categorii de comerciani prevzute de lege O astfel de interdicie este cea privitoare la agentul comercial permanent, care n calitatea sa de intermediar independent poate fi supus unei clauze de nonconcordan expres cuprins n contractul de agenie, clauz privitoare la o anumit restrngere de activitate. Potrivit art 5 alin 1 lit b din Lg 300/2004, o pers fizic poate desfura activitati economice fie in mod independent, fie n cadrul unei Asociaii familiale doar n msura n care starea sntii i permite s presteze activitatea pt care solicit autorizaia. Starea de sntate se dovedete cu certificatul medical. STATUTUL JURIDIC AL COMERCIANTULUI Comerciantul beneficiz de anumite drepturi i are obligaii care mpreun formeaz continutul statutului juridic al comerciantului. 1. nregistrarea in Reg Comerului, reprez una din cele mai importante obligaii ale comerciantului. Potrivit art 1 al 1 din lg 26/1990 privind 12

Reg Com, comercianii au obligaia ca inainte de nceperea activitii s cear nmatricularea n Reg Com, iar n cursul exercitarii i la ncetarea comerului s cear nscrierea n acelai registru a meniunilor privind actele i faptele a cror inregistrare este prev de lege, o astfel de obligaie este reglementat de art 16 lg 300/2004. Reg com este document public care asigur publicitatea activitatii comercianilor, cu scopul protejrii intereselor comercianilor, dar mai cu seam a terelor persoane. Modificrile care apar n cadrul operaiunilor realizate de comerciani, sau cu privire la fondul de comer, in totalitatea ori elementele componente sunt opozabile terelor persoane numai de la data inregistrrii in Reg Com. Registrul se ine de ctre ONRC Oficiul Naional al Reg Com, organizat n fiecare jude si municipiul Bucurest si n subordinea ONRC(oficiul national al Reg Com), iar la nivel central exist ONRC. nregistrrile se fac pe baza unei incheieri a judectorului delegat sau a hotrrii tribunalului, n cazurile prevzute de lege. ncheierile privitoare la inmatricularea sau la orice alte nregistrri sunt executorii de drept i sunt supuse recursului la Curtea de Apel in a crui raz teritoriala se afl domiciliul sau sediul comerciantului. Termenul de recurs este de 15 zile de la pronunare ptr pri i de la data incheierii actului constitutiv in Mon Of. Partea a IV ptr orice alte persoane interesate. Recursul se depune la ORC unde s-a depus inregistrarea, se menioneaz n registru i se inainteaza Curii de Apel. Ctrl legalitii operaiilor efectuate in Reg Com se face de catre un judector delegat anual, de catre preedintele tribunalului judeean sau al Municipiului Bucureti.

13

CURS 5
Inregistrarea comerciantului persoana fizica se face pe baza unei cereri de inregistrare care trebuie sa cuprinda elementele prevazute de lege i care va fi semnat de comerciant sau de o persoana imputernicita prin procura speciala intocmita in forma autentica si va fi insotita de actele doveditoare ale datelor pe care le va cuprinde. Pe parcusul exercitrii comerului, potrivit art. 21 al legii 26/1990, comerciantul este obligat sa evidenieze n Registrul Comertului toate modificarile referitoare la: a. Donatia, vanzarea, locatiunea sau garania reala mobiliar constituit asupra Fondului de Comert precum si orice alt act prin care se aduc modificri nregistrrilor din Registrul Comertului sau care determina incetarea Fondului de Comert sau a firmei. b. Numele, Prenumele, Cetatenia, CNP-ul pentru cetatenii romni, seria si numarul pasaportului pentru cetatenii strini, data si locul naterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal dac este cazul, iar dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursal, meniunea se va face doar n Registrul unde este inscris sucursala. c. Brevetele de inventii, mrcile de fabric de comer si de serviciu, denumirile de origine, indicaiile de provenien , firma , emblema si alte semne distinctive asupra crora comerciantul

14

persoana fizica are drept, societatea comerciala, Regia Autonom ,Organizatia Cooperatista sau asociatii familiale care au drept. d. Convenia matrimonial incheiata inainte sau in timpul cstoriei, inclusiv modificarea acesteia, hotararea judecatoreasca privind modificarea judiciara a regimului matrimonial, actiunea sau hotararea in constatarea ori declararea nulitatii casatoriei, actiunea sau hotararea de constatare ori declarare a nulitatii conventiei matrimoniale, precum si actiunea sau hotrrea de divor pronunat in cursul exercitrii activitatii economice. e. Hotararea judecatoreasca de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia ori cea prin care se ridic o astfel de masur. f. Deschiderea procedurii de insolven. g. Hotrrea judecatoreasc de condamnare a comerciantului, a administratorului sau a cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil de a mai exercita comerul. h. Orice modificare la actele sau faptele si mentiunele inregistrate. In cazul in care comerciantul are sucursale si/sau filiale trebuie sa ceara inmatricularea acestora la ORC de la sediul fiecarei sucursale sau filiale cu avizarea ORC-lui unde a fost inregistrat sediul principal. Cererea de inmatriculare va fi insotita de copii ,certificatul la oficiu de la sediul principal referitoare la toate actele pe baza carora a fost inregistrata societatea mama. Atunci cand comerciantul are sediul principal in strainatate si infiinteaza in Romania sucursale sau filiale, este obligat sa respecte dispozitiile legale referitoare la inmatricularea, mentinerea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru comerciantii din tara. Efectele inregistrarii Inregistraraea in Registrul Comertului are efect declarativ cu privire la calitatea de comerciant a persoanei inregistrate existnd o prezumtie de comercialitate si cu privire la faptele pe care le savarseste. Pentru nerespectarea dispozitiilor cuprinse in legea 26/1990 sunt reglementate prin prevederile acestei legi si ale codului penal. Sunt doua tipuri de sanctiuni: sanctiuni penale si sanctiuni civile. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude rspunderea penala a persoanei fizice care a participat la savarsirea faptei penale. Comerciantilor le pot fi aplicate urmatoarele sanctiuni pe langa pedeapsa principala, si anume: 1. Dizolvarea: atunci cnd persoana juridica a fost constituit in scopul savarsirii de infractiuni sau atunci cnd obiectul su de activitate a fost determinat in acest sens, scop. 2. Suspendarea activittii sau a uneia din activitatile comerciantului pentru o durata cuprinsa intre 1-3 ani. 15

3. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice

in mod direct sau indirect pentru o durata de 1-5 ani.

4. Interzicerea accesului la unele servicii financiare si anume:

interzicerea de a obtine fonduri din plasamente de titluri de valoare sau de la institutiile de credit ori institutiile financiare pe o durata cuprins intre 1-5 ani. 5. Afisarea hotararilor de condamnare sau difuzarea acestora in Monitorul Oficial al Romaniei prin presa sau alte mijloace de comunicare audio-vizuale realizate pe cheltuiala persoanei juridice condamnate fara ca astfel de cheltuieli sa poata depasi cuantumul pedepsei, amenzii aplicate persoanei juridice. Instanta poate dispune afisarea sau difuzarea integrala sau in extras a hotrrii de condamnare precum si modul de afisare si difuzare. Radierea inregistrarilor Potrivit art. 25 din legea 26/1990 orice persoana fizica sau juridica prejudiciat ca efect a unei inmatriculri sau printr-o mentiune in Registrul Comertului, are dreptul sa ceara radierea inregistrrii pgubitoare n tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acestuia n cazul n care prin hotararile judectoresti irevocabile, au fost desfiinate in tot sau in parte, sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, dac prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispus mentinerea in Registrul Comertului. Persoana prejudiciat poate fi comerciantul sau orice alt persoana. Cererea se depune si se inregistreaza in Registrul Comertului in care s-a efectuat inmatricularea comerciantului in termen de 3 zile de la data depunerii. ORC inainteaz cererea tribunalului n a crei raz teritorial se afla sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet , tribunalului din alt judet. Tribunalul solutioneaz cererea cu citarea comerciantului si a ORCului comunicand apoi ORC-ului hotrrea pronuntat. Aceasta hotrre poate fi atacata doar cu recurs, timpul curgnd de la pronunare pentru prtile prezente si de la comunicare pentru persoanele lips. ORC-ul va efectua radierea i va publica hotrrea judectoreasc irevocabil n M.oficial. Intocmirea registrelor comerciale O alta obligatie principala este intocmirea registrelor a activitatii pe care o desfasoara. Registrele comerciantului sunt registre private in care sunt mentionate toate operatiile privitoare la patrimoniu comerciantului potrivit art. 20 din legea 82/1991. Comerciantul are obligatia de a tine urmatoarele registre: 1. Registrul jurnal: care cuprinde operatiile economico-juridice efectuate zilnic de catre comerciant, in ordine cronologica, iar la 16

sfarsitul lunii in acest registru se inscriu si sumele de bani cheltuite pentru nevoile casei. 2. Registru inventar: contine inventarul patrimoniului comerciantului ce este delegat ca la inceputul comertului si in fiecare an sa faca un inventar al averii sale. Inventarul si bilantul comerciantului sunt mentionate in acest registru. 3. Registru Cartea Mare: se tine de ctre comerciantii care au un volum mare de activitti si a caror contabilitate se tine in partida dubl, fiecare operatie economic are dubl inregistrare. Ca regula, registrele de contabilitate, actele si documentele care au stat la baza inregistrarilor se pastreaza timp de 10 ani cu inceperea de la data incheerii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se pastreaza 50 de ani sau a situatiilor, cnd prin ordin al Ministerului de Finante se prevede un termen de 5ani. Alte obligatii ale comerciantilor 1. Indeplinirea la timp a obligatiilor fiscale 2. Exercitarea comertului cu buna credinta si potrivit uzuantelor cinstite, respectiv obligatia de a nu face concurenta neloiala celorlalti concurenti. Legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale stabileste in art. 4 anumite fapte care constituie contraventii, iar in art. 5 infractiuni de concurenta neloiala. In cazul acestor infractiuni, actiunea se pune in miscare la plangerea partii vatamate, ori la sesizarea Camerei de Comert sau altor organizatii profesionale, sau la sesizarea altei persoane imputernicite de catre Consiliul Concurentei. Fondul de comert Notiunea de Fond de Comert si institutia Fondului de Comert au fost determinate de necesitatile de ordin practic, astfel comerciantii doreau sa-si protejeze clientela impotriva potentialilor concurenti, iar creditorii comerciantilor doreau o protectie in raport cu ceilalti creditori. Aceasta notiune este greu de stabilit in conditiile in care de multe ori se confunda cu unele institutii apropiate. Fondul de Comert trebuie delimitat de: a. Magazinul in care comerciantul isi desfasoara activitatea in conditiile in care Fondul de Comert nu se poate reduce la asta. b. Clientela care este un element al su. c. Imobilul in care comerciantul isi desfasoara activitatea. d. Intreprinderea care este o activitate ce se exercita asupra unui Fond de Comert si care reuneste bunurile cuprinse in Fondul de Comert, capitalul si munca. e. Societatea comerciala care este o persoana juridica, un subiect de drept, in timp ce Fondul de Comert nu are 17

personalitate juridica si consta dintr-un ansamblu de bunuri care apartine unei societati comerciale. f. Sucursala care reprezinta un dezmembramant fara personalitate juridica a unei societati comerciale. In scopul protejarii creditorilor comerciali, literatura juridica a opinat in sensul abandonarii Teoriei Unicitatii Patrimoniului, acceptandu-se ca in principiu, bunurile afectate unei activitati profesionale comerciale sau civile, sa fie supuse unui regim juridic diferit de cel aplicat patrimoniului personal. Aceasta opinie a fost imbratisata de N.C.C. regasindu-se in art. 31 si 33. Bunurile care se gasesc in structura Fondului de Comert trebuie sa aiba acelasi regim juridic.

Curs 6

Natura juridica a Fondului de Comert

Fondul de Comert este un ansamblu de bunuri corporale sau incorporale afectate de comerciant, derularii afacerii sale. El este recunoscut ca pers juridic doar in relatie directa cu comerciantul, care este titularul su, nefiind posibila extinderea acestei tehnici juridice la celelalte categorii de profesionisti. Fata de dispozitiile art. 541 din N.C.C., Fondul de Comert este o universalitate de fapt constituita de comerciant prin afectarea unei mase de bunuri exercitrii comerului. El nu reprezinta o reglementare aleatorie a mijloacelor economice a comerciantului sau o creatie arbitrar a acestuia ceea ce d substanta si unitate. Fondul de Comert este scopul organizrii acestor mase de bunuri si anume: atragerea clientelei in vederea obtinerii sau maximizarii profitului. Prin reunirea sub aceasta afectaiune a mai multor bunuri se creaz o valoare noua, mai mare dect totalitatea valorilor bunurilor afectate. Fondul de Comert prezint interes ca valoare cuantificabil pentru comerciant care il poate instrina sau da in folosin si pentru creditorii comerciantului care pot institui asupra lui un drept de garanie sau l pot vinde silit. Valoarea lui se pstreaz doar printr-o exploatare curent menit s atrag si s menin clientela. Fondul de Comert reprezinta un complex de bunuri eterogene care prin vointa titularului reprezint un complex de bunuri eterogene ce formeaz complex distinct de elemente obiectelor care l compun. Compozitia lui este variabila intruct elementele sale se pot modifica in functie de nevoile comertului. Fondul de Comer nu se confund cu patrimoniul comerciantului care reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor comerciantului cu valoare economica, nu se confunda cu intreprinderea care reprezinta o activitate exercitata asupra unui fond de comert si care reuneste pe lang bunurile din fondul de comert, capitalul si munca.

18

Elementele Fondului de Comert Pot fi grupate n dou categorii: 1. Elemente corporale: categorie din care fac parte materialele, utilajele, echipamentele, imobile, respectiv bunurile corporale care servesc comerciantul la exploatarea intreprinderii. Ele sunt socotite elemente ale Fondului de Comert in masura in care pot atrage clientela. Materialele si echipamentele nu sunt mereu in proprietatea titularului fondului de comert. Totodata mrfurile constituie elementele corporale ale fondului de comert atunci cnd se afla in stocul comerciantului. Ele se desting de materiale si utilaje att prin natura lor ct si prin destinatie. 2. Elemente incorporale a. Firma este definit ca fiind numele su dup caz, denumirea folosit de comerciant in realizarea operatiilor ce fac obiectul comertului su i sub care se semneaz. Firma are urmtoarele caractere: Este un atribut de identificare a comerciantului ea poate fi individual ( pentru comerciantii persoane fizice) si social ( pentru societatile comerciale ), originar sau derivat, adic dobndit de la adevaratul titular. In cazul firmei derivate, dobnditorul ei trebuie s inscrie in cuprinsul acesteia mentiunea succesor cu exceptia S.A., S.C.A. la care nu exista o astfel de obligatie legal reglementata. Noutatea un alt caracter al firmei care, conform art. 38 din legea 26/1990 orice form noua trebuie s se deosebeasc de cele existente. Dac o firm nou se aseaman cu alta, trebuie adaugat o mentiune care s fac mai clar deosebirea fie prin desemnarea mai precisa a persoanelor, fie prin identificarea felului comerului. Disponibilitatea este verificat de ctre biroul unic si se va refuza inscrierea unei firme care poate produce confuzie cu firme deja inregistrate. Firmele si emblemele radiate din Registrul Comertului nu sunt disponibile pentru o perioada de 2 ani de la data radierii. Liceitatea potrivit art. 40 din legea 26/1990 o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuinat de comerciantii din sectorul public. Continutul firmei este diferit in functie de calitatea comerciantului persoana fizica sau juridica si de forma juridica a S.C. Astfel comerciantul persoana fizic va avea firma compus din numele su scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia. In cazul asociatilor familiale, firma va cuprinde numele membrului de familie la initiativa caruia se 19

infiinteaza asociatia, cu mentiunea asociatie familiala scrisa in intregime. La S.N.C. firma se compune din numele a cel putin unuia din asociati cu mentiunea societate nume colectiv scrisa in intregime. La S.C.S. firma contine numele a cel putin unuia din asociati comandanti, cu mentiunea societate comandita simpla scrisa in intregime. La S.A. si S.C.A. firma contine o denumire proprie insotita de mentiunea societate pe actiuni sau societate comandita pe actiuni. La S.R.L. firma contine o denumire proprie la care se poate adauga numele unuia sau a mai multor asociati insotita de mentiunea societate cu raspundere limitata scrisa in intregime sau prescurtat. Prin derogare de la aceasta regula denumirea unei microintreprinderi apartinand unui intreprinztor debutant se compune din denumire proprie insotita de sintagma scrisa in intregime S.R.L.-debutant sau abrevierea S.R.L.-D. Potrivit legii 26/1990 comerciantul este obligat sa mentioneze pe orice documente intrebuintate in comert numele, denumirea, sediul social, codul de inregistrare, CNP daca este cazul cu exceptia bonurilor fiscale emise de aparatele electronice care vor cuprinde elemente prevazute de legislatia in domeniu. Firma se poate transmite doar mpreun cu fondul de comert atat cu acte juridice intre vii ct si pentru cauz de moarte. Comerciantul isi poate apara firma utiliznd urmatoarele actiuni: -actiunea in contrafacerea sau uzurparea firmei -actiune in concurenta neloiala; - actiune pentru daune morale si materiale. Protectia juridica a firmei este asigurata doar prin inregistrarea ei in Registrul Comertului conform art. 30 alin 4 din legea 26/1990 care prevede ca dreptul de folosinta exclusiv al firmei se dobandeste prin inscrierea in Registrul Comertului. Emblema semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen sau o intreprindere de alta de acelasi gen. Caracterele emblemei sunt: -are Caracter facultativ -deosebeste un comert de un alt comert, un stabiliment de alt stabiliment, o intreprindere de o alta intreprindere -noutatea -disponibilitatea emblemei 20

-emblemele se scriu in limba romana si pentru a nu se confunda cu firma se scrie cu litere mai mari in asa fel incat marimea literelor firmei sa fie jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. Emblema se poate transmite diferit de fondul de comert Dreptul de folosinta excusiv se dobandeste la fel ca a fondului de comert prin inscrierea ei n Reg Com Emblema va putea fi folosita pe panouri de reclama, facturi, note de comand, scrisori, tarife, prospecte, afie, publicaii etc. si in orice alt mod cu conditia sa fie insotita in mod vizibil de firma comerciantului. Emblema poate fi protejata prin urmatoarele actiuni: Actiunea in uzurpare a emblemei Actiunea in concurenta neloiala Actiunea in daune morale si materiale Actiune penala ( examen) b. Clientela reprezint totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Din punct de vedere contabil se exprima sub forma unei cifre. Ea poate fi: Obisnuita sau intamplatoare-se numete vad comercial Captiv legat prin relatii individuale de interdependen ca in cazul furnizrii serviciilor de telefonie, sau prin cablu etc. Atras prin bun servire , stil de bussines ori know how Clientela atrasa reprezint un drept de proprietate al comerciantului putand fi luat in calcul la evaluarea fondului de comert atunci cand acesta este vandut sau dat in garantie. Desi reprezinta o masa de persoane neorganizata si variabila, clientela constituie o valoare economica datorita relatiilor ce se stabilesc intre titularul fondului de comert si aceste persoane care isi procura marfurile si serviciile de la comerciantul respectiv. Vadul comercial reprezinta aptitudinea fondului de comert de a atrage publicul ca rezultat al locatiei comerciantului in primul rand al calitatii marfurilor si serviciilor oferite clientilor, al preturilor practicate, al comportamentului personalului in raport cu clientii, al abilitii de a realiza reclame comerciale. Astfel vadul comercial este aptitudinea fondului de comert de a polariza publicul prin elementele sale imponderabile, in timp ce clientela este o consecinta a vadului comercial, ce reprezinta o consecinta a transformarii vadului comercial in realitate.

21

Clientela atasata unui fond de comert reprezinta o valoare economica atasata acestuia care este ocrotita cu mijloacele prevazute de lege. In conditiile in care profesionistul comerciant este in permanenta concurenta cu alti comercianti, mentinerea clientelei nu reprezinta o certitudine astfel incat legea protejeaza vocatia comerciantului de a avea clientela, iar nu clientela existenta la un moment dat. Asadar comerciantul se poate apara impotriva actelor si faptelor ilicite de racolare sau de sustragere a clientelei sale cu mijloacele de aparare prevazute de legea 11/1991, daca ele iau forma unor manifestari a concurentei neloiale precum si printr-o actiune in daune. c. Dreptul de proprietate intelectuala sau industriala fondul de comert poate sa cuprinda ca elemente incorporale marci de fabrica de comert sau de servicii, brevete de inventie, desene si modele a produselor, know how,programe din domeniul informaticii. Operatiuni asupra fondului de comert Asupra fondului de comert pot fi facute operatiuni precum: vanzarea, donatia, locatiunea si garantia reala imobiliara sau aportul in societate a fondului de comert si transmiterea fondului de comert prin mostenire legala sau testamentara. Aceste acte juridice pot avea ca obiect fondul de comert in totalitatea lui, sau doar unele din elementele acestuia cu exceptia firmei care nu poate fi instrainata separat de fondul de comert. Art. 41 din legea 26/1990 reglementeaza obligatia comerciantului de mentionare a acestor acte juridice, de mentionare in Registru Comercial si urmatoarele conditii pe care trebuie sa le ndeplineasc dobanditorul fondului de comert i anume: -o conditie relativa cu privire la numele de comerciant respectiv ca firma tb s aib meniunea succesor cu privire la fondul de comert si cea privitoare la consimtamantul expres al proprietarului precedent sau al mostenitorilor si. Formalitatea publicitatii este ceruta pentru a asigura opozabilitatea actului juridic fata de tertele persoane si in mod special pentru protejarea drepturilor creditorilor cedentului fondului de comert. Capitol: societatile comerciale Notiune si natura juridica Cadrul legal: legea generala aplicabila S.C. este legea 31/1990 republicata cu modificarile si completarile ulterioare si care se completeaza cu dispozitiile art. 1881-1954 din N.C.C. privitor la contractul de societate, conform art. 1887 din N.C.C. alin. 1,2 care 22

prevede ca S.C. constituie dreptul comun in materia societatilor si legea poate reglementa diferite tipuri de societati in considerarea formei, naturii sau obiectului de activitate. Legea 31/1990 cuprinde dispozitii generale, comune tuturor formelor de S.C. existand si reglementari speciale aplicabile anumitor categorii de S.C. ca exemplu societati bancare, de asigurare, de investitii de capital, de leasing etc., astfel reglementarile cuprinse in legile speciale se vor completa cu legea generala a S.C., respectiv legea 31/1990 ale caror dispozitii se vor completa cu N.C.C. S.C. poate fi privita in doua sensuri: ca un contract cu caracteristici proprii determinate de specificul scopului pentru care s-a realizat acordul de vointa sau ca o institutie juridica in sine reprezentand un organism constituit pe baze asociative cu scopul obtinerii unui anumit profit de catre cei care s-au asociat in scopul realizarii unei activitati comerciale. S.C. nu este definita de legea 31/1990 astfel incat vom avea in vedere dispozitiile articolului 1881 N.C.C. la definirea acesteia: prin contractul de societate doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in a se folosi de economia ce a putea rezulta.

23

Curs 7
Elementele specifice contractului de societate care sta la baza S.C. Aceste elemente deosebesc contractul de societate de alte contracte si sunt indinspensabile pentru existenta valabila a acestuia. I. Aporturile Asociatiilor Notiune de aport sub aspect juridic prin aport se intelege obligatia asumata de catre fiecare asociat de a aduce in asociatie un anumit bun, o valoare patrimoniala. In limita aportului, asociatul devine debitor al societatii, cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate. Sub aspect etimologic, notiunea de aport desemneaza chiar bunul adus in societate de catre asociat. Obiectul aportului: potrivit art. 1894 alin. 1 N.C.C. aporturile pot fi banesti sau in bunuri dupa caz, iar conform art.1899 pot consta in prestatii si cunostinte specifice. a. Aportul in numerar Are ca obiect o suma de bani pe care asociatul se obliga sa o transmita societatii. Intrucat sumele de bani sunt indinspensabile inceperii activitatii comerciale, aporturile numerar sunt obligatorii la

24

constituirea S.C. indiferent de forma ei. Aportul in numerar nu este purtator de dobanzi. b. Aportul in natura Are ca obiect anumite bunuri, care pot fi bunuri imobile ( cladiri, instalatii etc.), bunuri mobile corporale ( materiale, marfuri etc. ), bunuri mobile incorporale ( creante, fond de comert ). Bunurile trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Aporturile n natura sunt admise la toate formele de S.C. Aceste aporturi sunt vrsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si predarea efectiva a bunurilor catre societate. Predarea efectiva in stare de utilizare potrivit destinatiei sale. Aportul poate consta in transmiterea catre societate a dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra unui bun. Bunurile devin proprietatea societatii in lipsa unei stipulatii contrare, astfel incat ele nu mai pot fi urmarite de creditorii asociatului, iar la dizolvarea societatii acesta nu va avea drept la restituirea bunului ci la partea care i se cuvine ca urmare a lichidarii societatii. In cazul in care aportul are ca obiect un bun imobil sau un bun mobil corporal, raportul dintre asociat si societate sunt asemanatoare celor dintre vanzator si cumparator, iar daca acesta este adus in folosinta ele sunt similare celor dintre locator si locatar. Aceeasi situatie este si in cazul in care bunul este adus in societate cu titlu de uzufruct, in sensul ca se aplica raportul dintre nudul proprietar/uzufruct si uzufructuar. Aporturile constand in bunuri fungiblie sau consumptibile nu pot fi subscrise cu titlu de aport n folosinta, astfel, devin in toate cazurile proprietatea societatii, chiar daca nu s-a stipulat aceasta in mod expres. Bunul devine proprietatea societatii din momentul inmatricularii in Registrul Comertului astfel incat daca el piere inainte de inmatriculare , riscul este suportat de catre asociat care este obligat sa aduca in societate un alt bun ori un aport in numerar. Bunul care face obiectul aportului in natura trebuie evaluat in bani pentru a se putea stabili valoarea partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor dupa caz, cuvenit asociatului in schimbul aportului. Aceasta evaluare se face de catre asociati sau cand este necesar de catre experti, iar in contractul de societate trebuie sa se prevada valoarea bunului si modul de evaluare. In cazul aportului n creante asociatul este eliberat doar dupa ce societatea a obtinut plata sumei de bani care face obiectul creantei. Raporturile intre asociati si societate sunt carmuite in acest caz de regulile cesiunii de creanta, iar asociatul raspunde pentru solvabilitatea debitorului. Intrucat valorificarea de catre societate a creantelor poate crea dificultati, legea interzice creantele ca aport in S.A. care se constituie prin subscriptie publica in S.C.A. si prin subscriptie publica.

25

c. Aportul in prestatii si in cunostinte specifice Consta in desfasurarea in mod continuu de catre asociatul care sa obligat la desfasurarea unor activitati concrete la care s-a obligat avand in vedere competenta si calificarea sa si prin punerea la dispozitia societatii a unor informatii pentru realizarea obiectului acestuia in modalitatile si conditiile stabilite de contractul de societate. Potrivit legii 31/1990 acest aport este permis doar asociatiilor din S.N.C. si asociatiilor comanditati din Societilor n comandit. El trebuie evaluat si precizat in actul constitutiv. Obligatia de a constitui aportul si executarea ei Pentru constituirea societatii fiecare asociat este obligat sa contribuie la formarea patrimoniului, astfel incat in actul constitutiv trebuie sa se arate aportul fiecarui asociat. Legea nu cere ca aporturile asociatiilor sa fie egale ca valoare, sa aiba acelasi obiect sau ca aportul unui asociat sa aiba un raport unitar. Obligatia de aport se naste la momentul incheierii contractului de societate, iar executarea ei poate avea loc la momentul constituirii societatii sau ulterior la termenele stabilite de actul constitutiv. Asumarea obligatie de aport este denumita subscriere la capitalul social . Efectuarea aportului se numeste varsarea capitalului . Neefectuarea aportului are semnificatia neexecutarii de catre asociat a obligatiei asumate. Potrivit legii 31/1990 indiferent de obiectul aportului, daca asociatul nu a respectat termenele de efectuare a aportului si prin aceasta a cauzat societatii anumite prejudicii, el este obligat la plata de despagubiri in conditiile dreptului comun. In cazul in care aportul a fost stipulat in numerar, asociatul este obligat conform legii 31/1990 si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa se faca varsamantul, fiind de drept pus in intarziere. Dobanzile se cumuleaza cu despagubirile pentru orice alt prejudiciu creat societatii. In cazul asociatului care aporteaza o creanta,daca societatea nu a putut incasa creanta prin urmarirea debitorului cedat, asociatul pe langa dobanzile legale datorate din ziua scadentei va fi obligat sa acopere cuantumul creantei si orice alte daune rezultate din neincasarea acestuia la scadenta. Asociatul care aporteaza cambii sau alte titluri de credit care circula in comert, raspund in aceleasi conditii ca si asociatul care aporteaza o creanta, iar cel care aporteaza actiuni sau parti sociale emise de o alta asociatie raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui vanzator in fata unui cumparator. Potrivit legii 31/1990 in cazurile prevazute de lege, nerespectarea obligatiei privind efectuarea aportului poate conduce la excluderea asociatului din societate. In acest sens art. 1899 alin. 3 N.C.C. prevede ca neexecutarea aportului in prestatii sau cunostinte specifice da loc doar la o actiune in excludere cu daune interese daca este cazul. 26

Capitalul social si patrimoniul social

Prin capitalul social al unei S.C. se intelege expresia valorica a totalitatii aporturilor asociatilor care participa la constituirea societatii. Capitalul social are o semnificatie contabila reprezentand o cifra convenita de asociati. In bilantul societatii el este evedentiat la pasiv intrucat reprezinta aporturile asociatilor care la dizolvarea societatiilor trebuie restituite. Bunurile efective care constituie aporturile asociatilor figureaza in activul bilantului, deoarece apartin societatii. Capitalul social are si o semnificatie juridica deoarece constituie limita gajului general al creditorilor societatii, in sensul ca in patrimoniul acestuia trebuie sa existe bunuri a caror valoare sa fie cel putin in limita capitalului social. Capitalul social este pe toata durata societatii, el poate fi modificat in sensul maririi sau micsorarii sale doar in conditiile prevazute de lege pentru modificarea actului constitutiv. In scopul asigurarii creditorilor pentru anumite forme de societate legea stabileste un plafon minim al capitalului social. In cazul in care activul social se diminueaza sub o anumita limita datorita folosirii sale in activitatea societatii, legea prevede obligatia reintregirii activului sau reducerii capitalului social inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. Capitalul social este intangibil, el nu poate fi folosit pentru plata dividentelor pentru asociati. Capitalul social trebuie sa fie real astfel incat bunurile care constituie aporturile asociatiilor trebuie sa intre efectiv in patrimoniul societatii, iar bunurile existente, in acest patrimoniu trebuie in permanenta sa aiba o valoare cel putin egala cu capitalul social. Capitalul subscris reprezinta valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au obligat sa contribuie la constituirea societatii. El coincide cu capitalul social. Capitalul varsat reprezinta valoarea totala a aporturilor efectuate si care au intrat in patrimoniu societatii. Legea stabileste anumite conditii pentru varsarea capitalului. Capitalul social este divizat in anumite fractiuni denumite diferit dupa forma juridica a societatii: Parti de interes: S.N.C. , S.C.S. Parti sociale: S.R.L. Actiuni: S.A. , S.C.A. Asociatii dobandesc in schimbul aportului un anumit numar de parti de interes, parti sociale sau actiuni corespunzatoare valorii fiecaruia. Patrimoniul societatiilor este distinct de capitalul social fiind constituit din totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica

27

apartinand societatii. El cuprinde activul social si pasivul social care se evidentiaza in bilantul societatii cu respectarea dispozitiilor legale in materie de contabilitate. Activul social cuprinde toate bunurile aduse ca aport in societate si cele dobandite in cursul activitatii societatii. Pasivul social cuprinde obligatiile societatii indiferent de natura lor. Patrimoniul societatii reprezinta o universalitate in care sunt cuprinse toate drepturile si obligatiile precum si bunurile societatii, astfel incat el cuprinde elemente concrete. Patrimoniul societatii are o compozitie si o valoare care variaza in functie de rezultatele activitatii societatii.
II. Intentia

asociatiilor de a colabora la desfasurarea activitatii societatii comerciale ( S.C. ) affectio societatis

Presupune intentia de colaborare voluntara a asociatiilor, de a lucra in comun, suportand toate riscurile activitatii comerciale. Participarea la activitatile societatii trebuie sa fie activa si interesanta. Ea este diferita in functie de forma juridica a societatii, insa in orice S.C. se manifesta prin exercitarea in conditiile legii a dreptului de a participa la luarea deciziilor si la controlul asupra activitatii societatilor. Colaborarea asociatiilor presupune o egalitate juridica intre acestia. Elementul psihologic affectio societatis constituie un element de distinctie intre S.C. si anumite grupari economice sau contracte. De corectat Forma autentic a contractului Se cere forma autentic a contractului de societate in cazul soc la care se aduce un imobil (nu un teren)

28

Curs 8
III MPRIREA PROFITULUI
Desfurnd activiti comerciale n comun asociaii particip mpreun atat la profituri ct i la pierderile societii. n general prin profit se nelege un ctig evaluabil n bani rezultat dintr-o activitate economic. Totodat reprezint profit serviciile i bunurile procurate de o societate n condiii mai avantajoase dect acelea care s-au obinut in mod individual precum i entitatea unor cheltuieli. Realizarea sau nerealizarea de profit poate fi stabilit doar la sfritul exerciiului financiar n urma ntocmirii situaiei financiare anuale. Dividendele pot fi distribuite doar din profitul determinat potrivit legii. Ptr a fi distribuibil, profitul tb s fie real, adic s reprezinte o sum peste nivelul capitalului socialprecum i util respective s constea intr-o sum rmas dup ntregirea capitaluluisocial atunci cnd activul patrimonial s-a micorat n cursul exerciiului financiar. Distribuire de dividende in absena unui profit real i util reprezint o fapta ilicit care are consecine att sub aspect civil ct i sub aspect penal. Dividendele pltite tb restituite societii dac societatea probeaz c asociaii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau in conditiile date trebuiau sa o cunoasca Dreptul la aciune in restituire dividendelor se prescrie in 3 ani de la data distribuirii lor.

29

Administratorii i directorii societii care au incasat ori pltit dividende sub orice form din profit fictive sau care nu putea fi distribuit raspund panal. Legea consacr,, libertatea asociailor de a decide mprirea profituluiins toi asociaii trebuie s participe la mprirea profitului i la suportarea pierderilor fr ca participarea s fie n mod obligatoriu egal. Criteriul avut n vedere de lege este contribuia asociailor la formarea capitalului social al societii care poate fi adaptat prin inelegerea asociailor n funcie de anumite elemente relevante. Legea interzice clauzele leonine care reprezint nelegeri ce favorizeaz pe unii asociai in detrimentul celorlali.( ptr mine Clauza din contractul de societate (constitutiv al unei societati comerciale) prin care unul dintre asociati isi stipuleaza totalitatea castigurilor sau prin care se stabileste ca unul sau mai multi asociati sa fie absolviti de pierderi. Clauza leoniana este nula, deoarece realizarea de beneficii de catre toti membrii asociati constituie insusi scopul in vederea realizarii caruia s-a constituit societatea comerciala). Art 902 al 5Cciv prevede c orice clauz prin care unul din asociai este exclus de la mprirea beneficilor sau de la participarea la pierderi este considerat nescris. n cazul n care n actul constitutiv asociaii nu au stabilit modul de mprire a profitului i de suportare a pierderilor se aplic art 67 al 2 lg 31/1990 cf crora dividendele se distribuie asociailor proporional cu cota de participare la capitalul social vrsat, dac prin actul constitutiv nu se prevede astfel. Art 902 al 3 Cciv prevede c asociaii pot participa la ctig n proporie diferit de contribuie la pierderi cu condiia ca astfel de diferene s fie rezonabile potrivit cu mprejurrile i s fie prevtute expres in contract. Art 902 alin 6 Cciv prevede c asociatul al crui aport const n prestaii sau cunotine specifice este scutit nmsura corespunztoare al acestui aport de a participa la pierderi dac aceast scutire a fost prevzut n mod expres n contractul de societate. Al 2 art 1902 prevede c partea la profituri si pierdere a asociatului al crui aport const in prestaii sau cunotine specifice este egal cu cea a asociatului care a contribuit cu aportul cel mai mic dac nu s-a convenit altfel. Cnd contractul stabilete numai partea de profit , aceeai proporie are loc i ct privete pierderile. n cazul in care situaia financiar anual intocmit n condiiile legii atest c societatea a realizat profit, aceasta va fi repatizat de catre adunarea asociatilor pe destinatiile legale si anume reintregirea capitalului socail formarea fondului de rezerva 30

reinvestire prin majorarea capitalului social distribuire de dividente catre asociati. Adunarea asociailor se ntrunete in cel mult 5 luni de la ncheierea exerciiului financiar ptr a discuta i a aproba situaia financiar anual, a fixa/dividendele i termenul ptr plata dividendului. Dividendele se stabilesc in termene stabilite de asociai sau dup caz dup lege, dar nu mai trziu de 6 luni de la data aprobrii situaiilor financiare aferent exerciiului financiar ncheiat. Din momentul stabilirii de catre AGA la dividende al asociatului nceteaz s mai fie un drept social i devine un drept de crean al asociatului fa de societate.Obligaia de plat a dividendelor devine exigibil la data mplinirii termenului in care trebuie pltite dividendele sau a termenului de 6 luni de la data aprobrii sit. Financiare anuale aferente exerciiului financiar ncheiat dac Adunarea Asociailor nu a stabilit termenul de plat. Dac obligaia de plat a dividendelor nu este executat la data scadent societatea va plati daune interese la nivelul dobnzii legale n situaia in care prin actul constitutiv sau prin hotrrea general a Adunrii Asociailor care aprob sit financiar a asociailor nu s-a stabilit o dobnd mai mare dect cea legal. Aciunea privind plata dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data scadent. Este posibil distribuirea profitului i in cursul exerciiului financiar pe baza balanei semestriale i a balanei de verificare lunar, cu pstrarea unei pri din profitul distribuit ptr acoperirea eventualelor pierderi ce s-ar putea inregistra pn la ncheierea exerciiului financiar. n cazul cesiunii aciunii sau prilor sociale , prile pot conveni asupra modului de mprire a dividendelor, iar n absena unor clauze n acest sens dividendele se cuvin cesionarului n calitatea sa de titular al aciunii sale la momentul distribuirii acestora. Tipuri de societi comerciale Din dispoziiile art 2 al legii 31/1990 rezulta c enumerarea formelor juridice ale SC are caracter limitativ. Deosebirile dintre diferitele forme ale SC au drept criteriu intinderea rspunderii asociailor fa de teri ptr obligativitatea societilor. SNC este acea societate ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspundere nelimitat i solidar a tuturor asociailor. SCS este societatea ale crei obligaii sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspundere nelimitat i solidar a asociailor comanditai n timp ce asociaii comanditai rspund doar pn la concurena aporturilor lor.

31

SA este societatea in cazul creia obligaiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar acionarii rspund doar n limita aportului lor. SCA reprezint obligaiile sociale care sunt garantate cu patrimoniul social i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor comanditai, n timp ce asociaii comanditai rspund pn la concurena aportului lor. SRL este societatea ale crei obligaiisunt garantate cu patrimoniul social, iar asociaii rspund n limita aporturilor lor. Persoanele care doresc s constituie o SC poat alege orice formde societate prevzut de lege.n alegerea formei societii sunt avui n vedere factori precum: natura afacerii, mrimea capitalului social, nr asociailor interesai n mod excepional ptr ocrotirea unor interese, forma impus de interese ca ex: n domeniul asigurrilor , in domeniul bancar , domenii n care este impus forma societii pe aciuni. Asociaii sunt obligai s rspund dispoziiilor legale care reglementeaz forma de societate aleas att n ceea ce privete constituirea acesteia ct i funcionarea ei. n limitele stabilite prin lg 31/1990 ei pot modifica unele elemente sau pot aduga elemente noi pt a controlul societiilor, intereselor lor. O SOC COM a crui form nu a fost stabilit expres in actul constitutiv aa cum prevede legea , este o societate care asigur cea mai mare rspunderea societii respectiv SNC. n doctrina dreptului comercial sunt folosite mai multe criteriide clasificare: 1. dup natura lor: a) societi de persoane care se constituie dintr-un nr mic de persoane pe baza ncrederii i calitilor personale ale asociailor (SNC, SCS). b) Societi de capitaluri care se constituie dintr-un nr mare de asociai impus de nevoile capitalului social, fr a avea nevoi de calitile personale ale asociailor SCA, SA. Elementul esenial il reprezint aportul asociailor SCA, SA. n societile de persoane aportul asociailor poate fi n numerar , n natur sau n prestaii i cunotine specifice, iar n cazul societilor de capitaluri el nu poate fi dect in numerar i nu in natur. Societile de persoane au caracter nchis deoarece prin lege sunt instituite anumite condiii restrictive de transfer a prilor sociale. 32

Societile de capitaluri au caracter decshis intruct transmiterea aciunilor este reglementat n condiii favorabile prin lege. Societile de persoane se dizolv prin: - incapacitatea - falimentul - excluderea - retragerea - decesul unuia dintre asociai, atunci cnd datorit acestor cauze numrul asociailor s-a redus la unul singur, n afar de excepiile prevzute de lege. Societile de capitaluri se dizolv doar dac nr acionarilor s-a redus sub limita prev de lege indiferent de cauza acestei reduceri. SRL ul nu se incadreaz n nici una din cele dou tipuri de societi ntruct mprumut caractere de la societile de persoane ct i de la soc de capitaluri. Ca i in cazul societilor de persoane , constituirea SRL se bazeaz pe ncrederea i calitatea persoanelor , astfel nct legea limiteaz un maxim al asociailor prevnd i condiii restrictive ptr transmiterea prilor sociele. Ptr obligaii sociale , asociaii rspund doar n limita aportului lor la fel ca i n cazul societilor de capitaluri. 2. n fc de rspunderea asociailor pt obligaiile sociale (SNC, SA, SRL, SCS, SCA) Rspunderea nelimitat i solidar este o rspundere subsidiar celei a societii deoareceei sunt inui s rspund. 3. dup structura capitalului social i modul de prire al acestuia: a) societi care se impart in pri de interes : SNC, SCS, SRL, cu meniunea c n cazul SRL acesta poart denumirea de pri sociale. b) Societi n care capitalul social se mparte n aciuni(SCA, SA) ntre prile de interes i respectiv cele sociele exist asemnri: Asemnri: -se cuvin in proporiile stabilite de contractul de societate asociailor n schimbul aporturilor la formarea capitalului social. -confer asociailor dreptul de a participa la luarea hotrrilor n organizarea societilor , precum i de a primi dividende. -n caz de retragere, excludere sau dizolvare i lichidare a societilor , asociaii au dreptul la contravaloarea raporturilor lor. 33

Deosebirea: dintre ele privete modul diferit de transmitere ctre teri. n principiu prile de interes nu sunt transmisibile , iar prile sociale se pot transmite n mod excepional i in condiiile prev de lege. Aceast deosebire are un caracter relativ , deoarece prin contractul de societate asociaii pot stabili anumite cazuri cnd prile de interes sau cele sociale pot fi transmise putnd restrnge i posibilitatea transmiterii aciunii. 4. n raport de existena sau inexistena de a emite titlul de valoare societii se clasific n: a) societi care au dreptul s emit titluri de valoare SA, SCA b) societi care nu au dreptul s emit titluri de valoare SNC, SCS, SRL Titlurile de valoare sunt aciuni i obligaiuni ale SC.

Curs 9 Actele constitutive ale SC

Vointa asociatilor in sensul constituirii unei SC trebuie s se materializeze in conditiile legii. SNC si SCS se constituie prin contract de societate, iar SA, SCA si SRL se constituie prin contract de societate si statut, fiind posibil ca aceste 2 acte constitutive sa fie incheiate sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv. SRL-ul cu asociat unic se

34

constituie prin intocmirea unui statut. Daca se incheie doar contractul de societate, respectiv statut, pot fi denumite inscris constitutiv. CONTRACTUL DE SOCIETATE Trebuie sa cuprinda elementele care il particularizeaza fata de celelalte contracte (aporturile asociatilor, effectio societatis, impartirea profitului), precum si sa indeplineasca conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii,prev de art 1179 NCC precum si conditia formei impuse de lege. CONDITIILE DE FOND ALE CONTRACTULUI DE SOCIETATE a) Consimtamantul prilor Constituirea SC in conditiile reglementate de legea 31/1990 este dominata de principiul libertatii de asociere a persoanei fizice si juridice reglementata de articolul 40 din Constitutie, iar limitarile aduse acestei liberalitati prev dispoz legele sunt de stricta interpretare. Societatea comerciala se constituie cu cel putin 2 asociati, iar in mod exceptional prin vointa unei singure persoane in cazul SRL cu asociat unic. Vointa fiecareia dintre partile contractante este animata de intentia de a desfasura in comun o activitate comerciala. Persoanele care incheie contract de societate si il semneaza, precum si persoanele cu un rol determinant in constituirea societatii au calitatea de fondatori. O SC poate fi constituita de ctre persoane fizice, de catre pers juridice, sau de persoane fizice impreuna cu persoane juridice ce pot fi comercianti sau necomercianti, romane sau straine. Persoana fizica poate cumula calitatea de asociat cu cea de salariat al societatii. Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de legea 85/2006 privind procedura insolventei sau de legea 31/1990. Sotii pot constitui singuri o SC ori impreuna cu alte persoane, cu respectarea prevederilor Codului Civil privind regimul bunurilor sotilor. Fiecare dintre soti dispune de bunurile sale proprii, fara nicio restrictie si le poate aduce ca aport la constituirea unei SC. Un sot nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune, decat cu consimtamantul celuilalt sot, dat in scris sub sanctiunea nulitatii relative, iar aceeasi cerinta este ceruta de lege si pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni. In cazul societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata, sotul care nu si-a dat consimtamantul in scris la intrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde decat daune35

interese de la celalalt sot fara a fi afectate drepturile dobandite de ctre terti. Calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a aportat bunul comun, astfel incat el exercita singur drepturile ce decurg din aceasta calitate si poate realiza singur transferul partilor sociale sau al actiunilor detinute, cu toate c ele sunt bunuri comune. Calitatea de asociat poate fi recunoscuta si celuilalt sot, daca el si-a exprimat vointa in acest sens. Intr-o astfel de situatie fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile sociale sau actiunile atribuite in schimbul a jumatate din valoarea bunului, daca prin conventie sotii nu au stipulat alte cote-parti. Partile sociale, sau actiunile ce revin fiecaruia dintre soti sunt bunuri proprii. In scopul asigurarii protectiei impotriva unor acte de concurenta neloiala, asociatii din SNC nu pot fi asociati cu raspundere limitata in alte societati concurente sau cu acelasi obiect fara consimtamantul celorlalti asociati. Pentru a fi valabil consimtamantul, el nu poate fi alterat de vicii. b) Capacitatea partilor Pentru incheierea contractului de societate pers jur trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. c) Obiectul contractului In sensul dreptului comun, obiectul contractului consta in prestatiile la care se obliga partile. Prestatiile se materializeaza in aporturile asociatilor.n sensul curent noiunea de obiect al contractului de societate desemneaza activitatea societatii, obiectul societatii trebuie sa fie comercial si trebuie indicat in contractul de societate. El trebuie sa fie determinat, licit, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. d) Cauza contractului Cauza este participarea fiecarui asociat la rezultatele activitatii comerciale desfasurate in comun, adica impartirea beneficiilor. In cazul nerespectarii conditiilor de fond contractul de societate este lovit de nulitate absoluta sau relativa, dupa caz. Caracterul plurilateral al contractului de societate impune o limitare a efectelor nulitatii, astfel incat sanctiunea priveste raportul juridic viciat, iar nu contractul de societate in intregul sau. Sanctiunea va fi nulitatea societatii, daca toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili la data constituirii societatii. Daca nu sunt respectate prevederile legale privitoare la obiectul si cauza contractului de societate, sanctiunea este nulitatea societatii deoarece nerespectarea acestor prevederi afecteaza intregul contract. CONDITII DE FORMA ale contractului de societate 36

Actul constitutiv al SC se incheie sub forma unui inscris sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute. El se semneaza de catre toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de catre fondatori. El dobandeste data certa si prin depunerea la Oficiul Reg de comert. In mod exceptional, actul constitutiv se incheie in forma autentica, in urmatoarele cazuri: - Intre bunurile subscrise la capitalul social se afla un teren; teren ii corect nu constructie - Se constituie o SNC, SCS; - SA se constituie prin subscriptie publica. Incheierea actului constitutiv in forma inscrisului sub semnatura privata, ca regula, sau in forma autentica, in mod exceptional, este ceruta de lege ad validitatem. CUPRINSUL CONTRACTULUI DE SOCIETATE Clauzele actului constitutiv sunt prevazuta diferentiat in functie de formele juridice ale societatii. Majoritatea clauzelor sunt comune tuturor formelor juridice de SC. Clauzele expres prevazute de lege trebuie n mod obligatoriu cuprinse in contractul de societate. In cazul nerespectarii acestor obligaii, societatea nu va putea fi inmatriculata.
a) Clauzele de identificare a partilor

In cazul persoanelor fizice in contract trebuie sa se prevada numele si prenumele, CNP-ul sau dac este cazul echivalentul acestuia potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor. In cazul persoanelor juridice, trebuie sa se arate denumirea, sediul si nationalitatea, nr. de inregistrare in Registrul Comertului, codul unic de inregistrare, potrivit legii naionale aplicabile. Aceste clauze trebuie prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. b) Clauze privind identificarea viitoarei societati comerciale privitoare la: - denumire - sediul societatii - forma juridica Acestea sunt cerute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute.
c) Clauze privind caracteristicile societatii, si anume:

Obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si activitatii principale, el trebuie stabilit in mod concret prin aratarea activitatii ce urmeaza a fi desfasurata de societate cu respectarea nomenclatorului de clasificare a activitatii nationale (CAN). Acestea trebuie prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. 37

1. Durata societatii In sensul precizarii termenului in cadrul caruia societatea va exista ori mentionarii duratei nelimitate a acesteia. In cazul stabilirii unui termen, la expirarea acestuia societatea se dizolva de drept. In situatia in care contractul de societate se incheie pe o durata nelimitata, asociatii trebuie sa precizeze condiile in care societatea va continua cu mostenitorii asociatului decedat. 2. Capitalul social Trebuie de mentionat in cuprinsul contractului capitalul inscris/ subscris i cel vrsat cu respectarea plafoanelor minime prevazute de lege, precum si aportul fiecarui asociat, natura lui, valoarea i modul evaluarii sub sanctiunea nulitatii absolute. Totodata, trebuie sa se arate modul in care a fost divizat capitalul social numrul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale, precum si repartizarea acestora intre asociati. d) Clauze privind conducerea si gestiunea societatii In cazul societatilor de persoane si a SRL-ului, trebuie mentionate datele de identificare a persoanei care administreaza afacerile societatii, puterile conferite si daca urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. In cazul societatilor de capitaluri, trebuie identificate datele de identificare ale primilor membri ai consiliului de administrare si supraveghere, puterile conferite si daca urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. Pentru societatile de capitaluri si SRL, trebuie precizate datele de identificare ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari. e) Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor Asociatii sunt liberi sa stabileasca modul de impartire a profitului si de suportare a pierderilor, fiind interzise clauzele leonine. Daca la incheierea contractului capitalul subscris nu a fost integral varsat, in contract trebuie sa se prevada termenul in care asociatii vor varsa capitalul ptr intregul capital subscris. f) Clauze privind sediile secundare ale societatii Potrivit legii 31/1990, sediile secundare sunt unitati fara personalitate juridica ale societatii denumite: sucursale, agentii sau reprezentante. In contractul de societate, se vor arata sediile secundare care se infiinteaza odata cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, atunci cand se are in vedere o astfel de infiintare. g) Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatilor

38

Cel mai adesea, asociatii reproduc dispozitiile legale sau fac trimitere la ele. Prin astfel de clauze se stabilesc conditiile de dizolvare si lichidare a societatii. STATUTUL SOCIETATII Legea 31/1990 reglementeaza cuprinsul actului constitutiv, iar nu cuprinsul actului de societate sau al statutului. Statutul societatii este conceput ca un act constitutiv, dezvoltator, al contractului de societate numit sa-i intregeasca cuprinsul acestuia, data fiind complexitatea societatii comerciale pentru care este reglementat. Atunci cand statutul este un act constitutiv distinct de contractul de societate, el reprezinta un act juridic de natura contractuala al carui obiect consta in stabilirea regulilor de organizare, conducere si functionare a societatii. Pentru validitate, trebuie indeplinite conditiile cerute de articolul 1179 din Codul Civil, precum si conditiile de form precizate la contractul de societate. Statutul nu repeta clauzele contractului de societate, ci dezvolta elementele acestuia privind organizarea, conducerea si functionarea societatii.

CONSECINA INCLCRII CERINTELOR LEGALE DE CONSTITUIRE A S.C. 1. Consecinta neregularitatilor constatate inainte de inregistrarea societatii a) Cazul neinregistrarii societatii Intr-un asemenea caz, societatea poate fi regularizata prin indeplinirea formalitatii inregistrarii societatii in Registrul Comertului. Potrivit legii, in cazul in care nu s-a cerut inregistrarea societatii in termenul legal, oricare asociat are dreptul sa pun in intarziere, prin notificare sau scrisoare recomandata, pe fondatorii sau reprezentantii societatii abilitati cu privire la indeplinirea formalitatii inregistrarii. Daca ei nu se conformeaza in cel mult 8 zile de la primirea somatiei, oricare asociat poate cere Oficiului Registrului Comertului efectuarea inregistrarii, daca societatea nu a fost inregistrata n termenul de 8 zile mentionat si au trecut 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv. Asociatii sunt eliberati de obligatiile care decurg din subscriptiile lor in afara de cazul in care actul constitutiv prevede altfel. b) Cazul neregularitatilor constatate de judecatorul delegat cu ocazia verificarii legalitatii inregistrarii Atunci cand, cu ocazia verificarii legalitatii inregistrarii cererii de inregistrare si actelor care o insotesc, judecatorul delegat 39

constata ca actul constitutiv nu cuprinde cauzele obligatorii, ca se incalca o dispozitie a legii sau ca nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, el trebuie sa solicite asociatilor inlaturarea neregularitatilor, iar prin aceasta operatiune va fi regularizata. Neregularitatile se pot inlatura diferit in functie de natura lor, nlturarea neregularitilor privitoare la actul constitutiv impun modificarea acestuia, iar legea permite pentru operativitate ca modificarea sa aiba loc in fata judecatorului delegat care va lua act in incheiere de regularitatile incheiate. O astfel de regularizare reclama prezenta tuturor organizatiilor in fata judecatorului delegat. Pentru inlaturarea altor neregularitati este necesara efectuarea unor demersuri din partea asociatilor, ca de exemplu: aducerea unor acte care nu au fost anexate la cererea de inmatriculare, in toate cazurile, daca neregularitatile constatate sunt inlaturate judecatorul delegat din oficiu sau la cererea oricarui asociat, ori altei persoane interesate va respinge prin incheiere motivata cererea inregistrata. Impotriva incheierii judecatorului delegat se poate exercita calea de atac al recursului.

Curs 10

40

RASPUNDEREA PTR PREJUDICIILE CAUZATE PRIN NEREGULARITATI CONSTATATE ANTERIOR INREGISTRARII SOCIETATII Aceasta apartine fondatoriilor, reprezentantilor societatii si primilor membrii ai organelor de conducere, administrare si control ale societatii, fiind nelimitata si solidara. Efectele actelor juridice incheiate in contul societatii Potrivit art. 53 din legea 31/1990 fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund nelimitat si solidar fata de terti pt. actele juridice incheiate cu acestia n contul societatii, in afara de cazul in care societatea dup ce a dobandit personalitate juridic le-a preluat asupra sa, situatie in care acestea sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor. O situatie speciala reglementata de lege priveste actele juridice incheiate in contul societatii care datorita obiectului sau de activitate nu isi poate incepe activitatea fara a fi autorizata in conditiile legii, situatie in care angajamentele rezultate din contracte incheiate de societate sub conditiile primirii autorizatiei li se aplica dipozitiile art. 53 alin(2) din legea 31/1990 potrivit caruia raspunderea apartine societatii. Natura juridic a actelor incheiate de fondatori in contul societatii Temeiul juridic al incheierii si executarii acestor acte juridice il reprezinta dispozitiile art.205 alin(3) din Noul Cod Civil (NCC) care recunosc societatii in curs de constituire o capacitate de folosinta restrns la nevoile dobandirii personalitatii juridice. Consecintele incalcarii cerintelor legale dupa inregistrarea societatii comerciale ACTIUNEA IN REGULARIZARE Daca dupa inregistrarea societatii in registrul comertului se constata anumite neregularitati privind constituirea societatii, organele societatii trebuie sa ia masurile necesare in cel mult 8 zile de la data constatarii neregularitatilor. Daca organele societatii nu indeplinesc aceasta obligatie in termenul legal orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa indeplineasca masurile necesare sub sanctiunea platii de daune cominatorii. Persoanele interesate pot fi: ascociatii, salariatii societatii sau creditorii societatii.

41

Dreptul la actiune de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 1 an de la data inmatricularii. ACTIUNEA IN ANULAREA SOCIETATII Anumite neregularitati ale constituirii societatii pot duce la nulitatea societatii daca sunt constatate dupa inregistrarea ei in registrul comertului. Ele sunt enumerate limitativ de art. 56 din legea 31/1990: a)lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica in cazurile in care legea cere aceast form. b)toti fondatorii au fost conform legii incapabili la data constituirii societatii c)obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice d)lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii e)lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii f) actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul su de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris. Conform art.1884 alin (2)din NCC si daca in actul constitutiv nu sunt mentionati: asociatii, forma juridic si sediul societatii g)s-au inclcat dispozitiile legale privind capitalul social minim subscris si varsat h)nu s-a respectat numarul minim de asociati prevazut de lege. Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei invocata in cererea de anulare a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Actiunea in nulitate este imprescriptibila dat fiind ca legea nu prevede un termen pt introducerea ei (raportat la legea 31/1990) Raportat la dispozitiile art.196 si 197 din NCC actiunea in nulitate poate viza fie constatarea nulitatiii absolute care este imprescriptibila extinctiv, fie constatarea nulitatii relative care se prescrie in termen de 1 an de la data inregistrarii sau infiinrii societatii comercile dupa caz. Fata de art.196 alin (1)si(2) din NCC constituie cauze de nulitate relatriva a societatii comerciale inregistrate la registrul comertului cauzele enumerate la art.56 lit b si h. La data la care hotararea de declarare a nulitatii ramane irevocabila societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare potrivit dispozitiilor legale privitoare la lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii. Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii. Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca ORC-ului care dupa mentionare o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in partea a4a in extras. Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in functie de forma juridic a societatii. Actiunea in anulare a societatii si actiunea in regularizare daca se afla in concurs, legea nu reglementeaza care dintre ele se va exercita cu prioritate. Solutia conforma cu spiritul legii este aceea a promovarii actiunii in regularizare.

42

FUNCTIONAREA SOCIETATIILOR COMERCIALE Organele societatii Vointa societatii se manifesta prin organele sale. Ea se formeaza in organul de deliberare si decizie care este Adunarea Generala(AG). AG este un organ colectiv format din totalitatea asociatiilor. Vointa sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv reprezentat de administrator ori administratorii societii sau dupa caz de directoratul si consiliul de supraveghere. Controlul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre asociati sau in anumite cazuri de un organ specializat: cenzorii sau auditorii financiari Organele societatii sunt mai mult sau mai putin conturate in functie de forma juridic a acesteia. Astfel in cazul SA exista toate cele 3 organe in timp ce in cazul SNC datorita numarului mic al asociatiilor nu este institutionalizata o AG propriu-zisa, iar controlul gestiunii administratorului se gestioneaz de ctre asociati. Pentru fiecare forma juridica de societate legea stabileste organele societatii, conditiile de organizare si functionare precum si atributiile lor. Intrucat formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme imperative, asociatii nu pot sa deroge de la ele cu exceptia cazurilor prevazute de lege. ADUNAREA GENERALA Este organul de deliberare si decizie care decide in problemele esentiale ale societatii si anume: numeste celelalte organe ale societii, exercita control asupra activitatii lor si decide asupra angajarii raspunderii acestore, modifica actele constitutive ale societatii. Legea reglementeaza adunarea generala doar in cazul SA, SCA, si SRL. In cazul SNC si SCS legea nu reglementeaza un atare organ insa hotararile se iau de catre asociati pe baza regulilor care guverneaza adunarea generala, cu exceptia cazului cand aplicarea lor ar contravenii specificului acestor societati com.

43

Curs 11
FELURILE ADUNRII GENERALE Adunarea general este chemat s decid asupra unor probleme obinuite pt viaa societii precum i asupra unor probleme deosebite privitoare la : elementele fundamentale ale existenei societii. Astfel legea reglementeaz in cazul SA i SCA adunarea ordinar i adunarea extraordinar cu precizarea atribuiilor fiecreia i a condiiilor de cvorum i majoritate cerute de ptr luarea hotrrilor Exist i adunarea special la care particip anumite categorii de acionari:

44

1.) adunarea ordinar se ntrunete cel puin odat pe an , in cel mult 5 luni de la incheierea exerciiului financiar i se ine la sediul societii, ori n localul invocat n convocare. Ea poate s discute i s decid asupra oricrei probleme nscris n ordinea de zi , find obligat s discute sau s aprobe sau s modifice situaia financiar anual pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administraie, respectiv directorat, cenzor sau auditorul financiar, s fixeze dividendul cuvenit asociailor , s aleag i s revoce administratorii membrii consiliului de supraveghere, auditorii financiari i cenzorii societii, s fixeze remuneraia cuvenit membrilor organelor de conducere, s stabileasc bugetul de venituri i cheltuieli i dup caz programul de activitate pt exerciiul financiar urmtor. In SA sau SCA pt validitatea deliberrilor adunrii gen este necesar prezena acionarilor care reprezint cel puin 1/4 din nr total de drept de vot, iar hotrrile se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerine mai ridicate de cvorum i majoritate, dc nu sunt indeplinite aceste condiii adunarea se va intruni la o a doua convocare i va putea delibera asupra ordinii de zi a celei dinti adunri indiferent de cvorumul ntrunit, hotrrile fiind luate cu majoritatea voturilor exprimate. Ptr o a doua convocare a adunrii generale, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau majoritate mai ridicat. In SRL asupra problemelor obinuite adunarea decide prin votul reprezentnd majoritatea absolut a asociailor i a prilor sociale, n afar de cazul in care in actul constitutiv se prevede altfel. In SNC i SCS hotrrile se iau prin votul asociailor care reprezint majoritatea absolut a capitalului social. Prin majoritate sau majoritate absolut legea nelege jumtate +1. 2. adunarea extraordinar se ntrunete ori de cte ori este nevoie s se ia o hotrre n pb-me care reclam: -modificarea actelor constitutive ale societii. -prelungirea duratei societii -mrirea sau reducerea capitalului social -schimbarea obiectului sau a formei societii -mutarea sediului -fuziunea cu alte societi -dizolvarea anticipat a societii ntruct vizeaz probleme grave pentru viaa societii condiile de cvorum i majoritatea problemelor pt luarea hotrrilor sunt mai riguroase.? Astfel n SA i n SCA este necesar la prima convocare prezena acionarilor care dein cel puin din numrul total din drept de vot iar la convocrile urmtoare prezena acionarilor reprezentnd cel puin 1/5 din numrul total de vot.

45

Hotrrile sunt luate cu majoritatea voturilor deinute de acionarii prezeni sau reprezentai. Pt modificrile obiectului principal de activitate , reducerea sau majorarea capitalului social, schimbarea formei juridice, fuziunea, dizolvarea sau divizarea societii, hotrrea se ia cu majoritatea de cel puin 2/3 din drepturile de vot deinute de acionarii prezeni sau reprezentai. n actul constitutiv pot fi prevzute cerine de cvorum i majoritate mai mari. Exerciiul unora din atribuiile adunri generale extraordinare va putea fi delegat prin actul constitutiv sau prin hotrrea adunrii generale extraordinare, consiliului de administraie, respectiv directoratului. Sunt avute n vedere mutarea sediului societii, schimbarea obiectului de activitate, cu excepia domeniului i activitii principale, majorarea capitalului social. Aceste atribuii nu pot fi delegate altor persoane. n SRL hotrrile avnd ca obiect modificrile contractului de societate sau ale statutului se iau cu votul tuturor asociailor, afar de cazul cnd legea sau actul constitutiv dispun altfel. Soluia unanimitii votului asociailor se impune i n cazul modificrilor actului constitutiv al SNC i SCS dei legea nu o prevede. 3.adunarea mixt reprezint o creaie a practicii nefiind reglementat legal. O astfel de adunare evit convocrile i deplasrile succesive ale asociailor pt a participa la adunarea general ordinar i la cea extraordinar. Se impune ndeplinirea formalitilor cerute de lege pt fiecare adunare att n ceea ce privete convocarea ct i luarea hotrrilor. De obiecei adunarea asociailor funcioneaz ca o adunare ordinar, iar dup terminarea ordinii de zi a acesteia ca adunare extraordinar pt ordinea de zi proprie. 4.adunarea special este reglementat n cazurile SA i SCA i cuprinde anumite categorii de acionari, fiind menit s apere interesele categoriei speciale de acionari. Legea are n vedere adunarea special a titularilor de aciuni prefereniale cu divident prioritar fr drept de vot i adunarea special a deintorilor de aciuni dintr-o anumit categorie n legtur cu care se hotrte modificarea drepturilor i obligaiilor privind aciunile. Anularea hotrrilor Hotrrea adunrii generale adoptate cu nclcarea legii ori actelor constitutive pot fi anulate pe cale judectoreasc. n cazul SA sau SCA precum i SRL , legea prevede c hotrrea adunrii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate n justiie de oricare din acionarii care nu au luat parte la adunarea general sau au votat contra i au cerut s se insereze aceasta n procesul verbal al edinei.Aceste prevederi sunt aplicabile i n 46

cazul hotrrilor nelegale ale asociailor din SNC i SCS dei nu exist o prevedere n acest sens. Dreptul de a ataca hotrrea adunrii generale considerat nelegal aparine i membrilor consiliului de administraie respectiv al consiliului de supraveghere.De altfel ei au obligaia de a cere anulare hotrrii adunrii generale care prejudiceaz societatea. Ei nu pot ataca hotrrea adunrii generale privitoare la revocarea lor din funcie Aciunea n anulare vizeaz att cauzele de nulitate relativ ct i pe cele de nulitatea absolut. Cauzele de nulitate relativ pot fi invocate de persoanele ocrotite iar cele de nulitate absolut de ctre orice persoan interesat. Aciunea se poate introduce n termen de 15 zile de la data publicrii hotrrii adunrii generale n M.Of acest termen fiind de prescripie. Ea poate fi introdus i nainte de pubicarea hotrrii, dac cel ndreptit s o atace a cunoscut coninutul ei nainte de publicare. Aciunea n nulitate absolut este imprescriptibil, competena de soluionare a aciunii aparine tribunalului n a crei raz teritorial i are sediul societatea, cererea se judec n Camera de consiliu n contradictoriu n legtura cu societatea reprezentat prin consiliul de administraie sau directorat. Odat cu intentarea aciunii n anulare , reclamantul poate cere instanei suspendarea executrii hotrrii pe cale ordonan preidenial. Hotrrea instanei trebuie menionat n Reg Com i publicat n M .Oficial.

47

SEMINAR
1. Reglementarea legal a formelor juridice ale SC are caracter: a) exemplificativ b) limitativ c)facultativ 2.Sunt elemente specifice contractului de societate: a) capacitatea de exerciiu deplin b)intenia de a ncheia un contract c) obligaia prii contractuale de a aduce proprietatea societii 3.Capitalul social reprezint: a) expresia valoric a aporturilor b) bunurile aduse ca aport c) drepturile i obligaiile SC 4.Sunt comerciani: a) avocaii b) o asociaie patronal c) o persoan fizic care desfoar individual o activitate de producie. 5.Nu sunt profesioniti: a)operatorii economici b)spitalele c)persoanele care nu exploateaz o intreprindere

un

bun

48

6. Capitalul social vrsat reprezint: a) valoarea total a aporturilor la care s-au obligat asociaii (capital subscris) b) valoarea total a aporturilor efectuate de catre asociai c) valoarea total a bunurilor dobndite n cursul activitii societii 7.Aportul n prestaii specifice este permis asociailor din: a) SNC b) SRL c) SA 8. Bunul mobil adus ca aport devine proprietatea societii din momentul: a) subscrierii lui b) vrsrii lui c) in care SC a dobndit personalitatea juridic. 9. Actiunea n restituirea dividendelor primite nelegal: a) este imprescriptibil extinctiv b)se prescrie n termen de 3 ani de la data distribuirii lor. c) se prescrie n tm de 6 luni de la data distribuirii lor 10.Aportul n numerar : a) nu este obligatoriu b) este obligatoriu la orice form de Soc Com c) nu este obligatoriu la SNC 11.Calitatea de comerciant la SC inceteaz: a) la momentul radierii n Reg Comerului b) la momentul hotrrii Adunrii Generale de divizare c) la finalizarea procedurii de lichidare a SC 12. Grupul de interes economic a) se constituie doar prin reunirea unei SC b) nu are calitatea de profesionist c) se poate constitui fr capital social. 13.Bunul imobil : a) poate fi adus ca aport doar cu titlu de proprietate b) nu poate fi adus ca aport ca titlu de proprietate c) poate fi adus ca aport titlu de uzufruct 14. Nu au capacitatea de a fi comerciant: a) minora cstorit b) funcionarul public(el are doar o reinere profesional)

49

c) comerciantul condamnat pt o fapt penal care l face nedemn ptr a exercita o astfel de profesie(reprezint o decadere, tot o reinere). 15.Aportul n creane este interzis la: a) SNC b) SA constituit prin subscripie public c) SA 16. Nu au obligaia de a se nregistra in Registrul comerului: a) meseriaii care ii desfac produsele din gospodrie proprie b) organizaiile cooperatiste c) ntreprinderile familiale

17.Sunt societi de persoane: a) SRL b) SCA c) SCS 18.Dreptul la dividende al asociatului este: a) dreptul social pn la momentul stabilirii valorii dividendului de Adunarea General b)dreptul social pn la momentul ncasrii de ctre asociai c)dreptul de crean indiferent dac este stabilit valoarea lui de ctre Adunarea General 19.Contractul de SC are urmtoarele caractere juridice: a) plurilateral cu titlu oneros,aleatoriu ncheiat n form scris cerut ad validitatem b) plurilateral cu titlu oneros, comutativ incheiat n form scris cerut ad probationem c) plutilateral cu titlu oneros, comutativ, incheiat n form scris ad validitatem. 20.Un SRL : a) are n mod obligatoriu un singur partimoniu b) poate s-i constituie partimonii profesionale distincte c) nu are un patrimoniu distinct al asociailor si. 21. Sunt elemente corporale a fondului de comer: a) clientela b) mrfurile din stoc c) emblema

50

22. Profitul se distribuie: a) doar dup ncheierea exerciiului financiar b) de regul dup incheierea exerciiului financiar c) de regul n cursul exerciiului financiar, la finalul fiecrui semestru. 23. Emblema reprezint: a) denumirea folosit de comerciant n activitatea sa i sub care semneaz( FIRMA) b) denumirea care deosebete un comerciant de altul c) denumirea produselor fabricate de un comerciant (MARCA) 24.Capitalul social este divizat n mai multe fraciuni denumite pri sociale: a) SNC b) SCS c) SRL 25. Firma: a) nu se poate transmite b) se poate transmite doar o dat prin fondul de comer c) se poate transmite distinct de fondul de comer

26. La SNC: a) elementul esential la constituire il reprezinta cota de capital investita de catre fiecare asociat b) aportul poate fi doar in numerar si in natura c) raspunderea asociatilor este nelimitata si solidara 27. Clientela: a) reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant b) aptitudinea fondului de comert de a atrage persoane fizice si juridice catre un comerciant c) reprezinta o masa organizata de persoane fizice si juridice 28. Bunul adus ca aport cu titlu de proprietate in societate: a) nu poate fi urmarit de creditorii asociatului care l-a adus b) se va restitui la lichidarea societatii asociatului care l-a adus c) nu poate fi urmarit de creditorii sociali 29. Nerespectarea obligatiei privind efectuarea aportului in prestatii si cunostinte specifice, se sanctioneaza cu excluderea din societate la : a) SA b) SCA 51

c) SCS 30. Capitalul social este: a) variabil pe durata societatii comerciale b) fix pe durata societatii comerciale c) folosit pentru plata dividendelor 31. Statutul societatii se incheie ca regula in forma unui inscris sub semnatura privata in cazul: a)SNC b)SCS c) SRL 32. Dividendele se distribuie: a) din profitul care se incadreaza in limita capitalului social b) doar dupa incheierea exercitiului financiar c) ca regula, potrivit intelegerii asociatior 33. Constituirea unei societati de asigurare se poate realiza sub forma: a) unei SA b) unei SCA c) unei SRL 35. Contractul de societate trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii absolute, clauze privitoare la: a) forma juridica a societatii comerciale b) administratorii societatii c) sediile secundare ale societatii 36. Capitalul social al unei SNC este divizat in: a) parti sociale b) parti de interes c) obligatiuni 37. Potrivit legii, aporturile asociatilor: a) trebuie sa fie egale ca valoare b) trebuie sa aiba acelasi obiect c) sunt obligatorii 38. Contractul de societate si statutul reprezinta acte constitutive obligatorii pentru: a) SCS b)SCA c) SRL cu asociat unic

52

39. Nu pot fi fondatori ai unuei societati comerciale persoanele care au fost condamnate pentru: a)furt b)marturie mincinoasa c)denuntare calomnioasa 40. Nerespectarea termenului de efectuare a aportului naste in sarcina asociatului obligatia de a repara prejudiciul cauzat societatii comerciale si de a plati dobanzi legale din ziua scadentei, in cazul aportului: a) in natura b) in prestatii specifice c) in numerar 41. Statulul societatii comerciale, distinct de contractul de societate al societatii comerciale: a) repeta clauzele contractului de societate b)dezvolta clauzele contractului de societate c) dezvolta clauzele contractului de societate privitoare la organizarea, conducerea si functionarea societatii 42. In cazul in care nu s-a cerut inregistrarea societatii comerciale in termenul legal, la expirarea acestuia: a) orice asociat poate cere inregistrarea societatii comerciale fara nici o alta formalitate b) orice asociat poate pune in intarziere fondatorii societatii comerciale si dupa expirarea unui termen de 8 zile de la comunicarea somatiei, poate cere inregistrarea societatii c) orice asociat se poate considera liberat de obligatiile asumate prin actul constitutiv 43. In activul social nu se pot evidentia: a) capitalul social b)bunurile aduse ca aport c) bunurile dobandite de societatea comerciala in cursul functionarii ei 44. Nu poate constitui obiect al aportului cu titlu de folosinta: a) o instalatie b) o cantitate de marfuri c) un teren 45. Neregulile privitoare la cuprinsul actului constitutiv constatate de judecatorul delegat cu ocazia analizarii cererii de .......a societatii comerciale: a) nu pot fi inlaturate b) pot fi inlaturate doar prin incheierea unui act aditional autentic 53

c) pot fi inlaturate prin prezentarea tuturor asociatilor in fata judecatorului delegat 46. Sunt titluri de valoare: a) obligatiunile b) partile sociale c) partile de interes 47. Factura emisa de o societate comerciala trebuie sa cuprinda obligatoriu: a) firma si sediul societatii comerciale b) firma si emblema societatii comerciale c) emblema si sediul societatii comerciale 48. Instrainarea fondului de comert implica obligatoriu si: a) instrainarea emblemei b) instrainarea firmei c) pierderea calitatii de comerciant 49. Constituie cauza de excludere a asociatilor din societatea comerciala: a) neexecutarea aportului in creante b) neexecutarea aportului in natura c) neexecutarea aportului in cunostinte specifice 50. Prin contractul de societate se poate prevedea excluderea: a) unor asociati de la participarea la pierderi b) a asociatului al carui aport consta in prestatii specifice, de la pierderi c) a asociatului al carui aport consta in prestatii specifice, atat de la pierderi cat si de la profit 51. Actiunea in regularizare poate fi intentata: a) doar de catre asociati b) doar de catre creditorii sociali c) de catre salariatii societatii 52. Raspunderea pentru actele juridice incheiate de fondatori in contul societatii, anterior dobandirii de catre aceasta a personalitatii juridice revine: a) fondatorilor in toate cazurile b) societatii in toate cazurile c) societatii daca ea le-a preluat 53. Constatarea nulitatii societatii comerciale: a) produce efecte retroactiv de la data infiintarii ei 54

b) produce efecte pentru viitor c) nu poate fi paralizata prin regularizarea societatii comerciale inainte de dezbaterile in fond 54. Adunarea generala este reglemantata de lege la: a) SRL b) SNC c) SCS 55. Bunul adus cu titlu de folosinta ca aport la constituirea unei societati comerciale: a) nu se restituie asociatului care l-a adus la dizolvarea societatii comerciale b) poate fi urmarit de creditorii sociali c) constituie obiect al dreptului de dispozitie al asociatului asupra bunului 56. In ipoteza nevarsarii la termen a unei sume de bani datorata ca aport: a) dobanzile legale nu se pot cumula cu despagubirile pentru prejudiciul creat prin intarziere b) dobanzile legale se pot cumula cu despagubirile pentru prejudiciul creat prin intarziere c) se datoreaza dobanzi legale de la data notificarii asociatului de catre societatea comerciala pentru indeplinirea obligatiei de aport 57.Cererea de inregistrare a mentiuni in Registrul Comertului: a) poate fi facuta doar de comerciant b) trebuie facuta de comerciant in termen de cel mult 15 zile de la data faptului supus inregistrarii c) trebuie facuta de comerciant in termen de cel mult 30 de zile de la data faptului supus inregistrarii 58. Aportul in creante este interzis la constituirea: a) SRL b) SCS c) SA 59. Obligatia de aport se naste: a) anterior incheierii contractului de societate b) la incheierea contractului de societate c) la data stabilita pentru varsarea aportului

55

60. Raporturile dintre ascociatul care aporteaza actiuni emise de o alta societate comerciala si societatea comerciala la care este asociat, urmeaza regulile: a) locatiunii b) cesiunii de creanta c) vanzarii-cumpararii 61. Atunci cand creanta adusa ca aport nu se incaseaza in parte, asociatul este obligat: a) sa plateasca dobanzi legale de la data scadentei obligatiei de aport b) sa plateasca dobanzi legale de la data scadentei obligatiei de aport si contravaloarea creantei neincasate c) sa plateasca dobanzi legale de la data scadentei obligatiei de aport si contravaloarea creantei neincasate, precum si alte daune rezultate din aceasta neincasare. 62. Partile sociale dobandite de un sot care a aportat un bun comun: a) sunt bunuri comune b) sunt bunuri proprii ale sotului aportor c) nu pot fi transferate fara acordul celuilalt sot 63. Bunurile aduse ca aport: a) sunt evidentiate in pasivul social b) sunt evidentiate in activul social c) nu sunt evidentiate in bilant ci doar in capitalul social 64. Capitalul social: a) este variabil b) reprezinta expresia valorica a aporturilor asociatilor c) are o existenta reala 65. Profitul real reprezinta: a) o suma mai mare decat capitalul social b) suma ramasa dupa intregirea capitalului social c) suma de bani existenta in patrimoniul social la sfarsitul exercitiului financiar

56