POPOARELE EUROPENE

FORMAREA POPOARELOR - evul mediu influentat de 2 factori: Roma (cucereste si civilizeaza) si marile migratii; Perioada sec. IV-VII, XIII istoria Europei numita epoca marilor migratii, cauze: cresterea demografica, schimbari in structura sociala, racirea climei, presiunea altor migratori; Germanii in antichitate in Scandinavia si zona Balticii; Slavii intre Baltica si fluviile Oder, Nipru si Volga; Turco-mongolii originari in Asia, Mongolia de unde migreaza spre est si sud;

GERMANII
indo-europeni, apar la sfarsitul neoliticului. Numele germani mentionat prima data de istoricul grec Poseidonius si introdus in literatura romana de Cezar. In perioada expansiunii lor se disting trei ramuri: Germanii din nord danezii, suedezii, norvegienii; Germanii din rasarit gotii, vandalii, burgunzii; Germanii din vest anglii, saxonii, suevii, bavarii, alamanii, francii;

Germanii occidentali creaza state importante si durabile, ocupatii: pastoritul si agricultura, organizare: ginta dupa un stramos comun, membrii ei se bucura de pace, protectie si dreptate; toti barbatii capabili sa poarte arme formau trupele de elita (organizate in formatii triunghiulare), conducerea adunarea generala, convocata la intervale regulate; In antichitatea germanicii migreaza, in jurul anului 1 gotii se aseaza la gurile Vistulei. In sec. II migreaza spre sud-est si se despart in vizigoti si ostrogoti.; In 375 hunii vin in Europa, determinand migratia germanilor spre vest, in Imperiul Roman si criza acestuia care duce in 395 la ruperea Imperiului Roman, de Rasarit si de Apus; OSTROGOTII regatul lor de la M. Neagra distrus de huni. Dupa Atila (453) se aseaza in Pannonia, de unde sub Teodoric prada Peninsula Balcanica. Este numit magister militum si patricius al Italiei, pleaca in fruntea gotilor in Italia si-l infrange pe Odoacru (in 476 Odoacru in fruntea germanilor intra in Italia, invinge pe Romulus Augustus, duspare Imperiul Roman de Apus), si devine singurul conducator al Regatului Italiei (493-526). Dupa moartea lui regatul cucerit de Iustinian. VIZIGOTII presati de huni primesc permisiunea de a se aseza in Imperiu (376), iar apoi sub Teodosiu se aseaza ca foederati in Pannonia. Sub conducerea lui Alaric cuceresc Roma (410) si apoi trec prin S Galiei si Spania unde creaza primul regat barbar, cucerit de arabi in 711. VANDALII in sec. III intre Vistula si Oder, impreuna cu ALANII si SUEBII invadeaza Galia (inc. sec. V), in 429 condusi de Genseric se stabilesc in N Africii si creaza un regat cu capitala la Cartagina, cucerit in 534 de gen bizantin Belizarie. LONGOBARZII origine - cursul inferior al Elbei, asezati pentru o perioada in Pannonia. In 568, sub presiunea avarilor se stabilesc in Italia. Vor incerca sa ocupe posesiunile papale intrand in conflict cu FRANCII, care anexeaza regatul longobard in sec. VIII prin Carol cel Mare.

REGATUL FRANC
Francii influentati cel mai mult de civilizatia romana. Sfarsitul sec. V patrund in NE Galiei, sub conducerea lui Clovis (capetenia francilor salici) unifica triburile francilor creaza un stat puternic si cucereste alamanii, burgunzii, vizigotii din sudul si centrul Galiei. Clovis adopta catolicismul primind sprijinul bisericii si a nobilimii galo-romane. Dupa moartea lui Clovis statul franc cunoaste tulburari datorate practicilor dreptului germanic de a imparti mostenirea intre toti descendentii masculini, cea mai mare influenta o au majordomii (administratorii palatului regal), Carol Martel invinge in 732 pe arabi la Poitiers. Fiul lui Pepin cel Scurt, ii inlatura de la putere pe ultimii regi merovingieni si se proclama rege. Urmasul lui Carol cel Mare (768-814), pune bazele unui imperiu. In nord-vestul Europei iutii, anglii si saxonii pornesc din zona Iutlanda si Rin spre Britania, parasita de romani la inc. sec. V. Cucerirea a durat 4 secole, si 3 faze, incursiuni, crearea unor nuclee politice si colonizarea. In sec. VI britanii sunt alungati si se formeaza regate.

NORMANZII SI VIKINGII (germanii nordici).

Intre sec. VIII-XI vikingii fac incursiuni in toata Europa si pana la pen. canadiana Terra Nova (Canada), datorita perfectionarii corabiilor (rapide, sigure, mari dimensiuni). In sec. XI un conducator danez primeste din partea regelui Frantei permisiunea de a se aseza intr-o provincie bogata Normandia. In sec. IX-X danezii, norvegienii, suedezii si-au creat state stabile si adopta crestinismul.

SLAVII
Origine indo-europeana, zona de origine cursul mijlociu al Vistulei si mijlociu si superior al Niprului. Dupa anul 600, slavii se aseaza la est de Elba, in zona eliberata de germani. Slavii se despart in 3 directii: Nord-est: rusii, ucrainienii, bielorusii; Vest: polonezii, cehii si slovacii; Sud: slovenii, sarbii, croatii, bulgarii;

Organizati initial in ginti, prin unire se naste tribul. Nu sunt organizati statal, cauta terenuri cultivate si pasuni, migrand pasnic. Asezarea lor in zona balcanica, a Rusiei, Moraviei, Boemiei si Poloniei, a dus la formarea popoarelor slave.

FINO-UGRICII
Vatra strabuna zona Muntilor Altai; Au migrat in mai multe etape spre vest stabilindu-se initial intre Muntii Urali si Volga in zona Lebedia sau Levedia; Apoi sub presiunea chazarilor si pecenegilor sau instalat in asa zisa zona Atelkuzu (deformarea termenului maghiar Etelkuzu = intre rauri), cele mai multe salase maghiare au fost descoperite in sec. IX in zona drenata de NIPRU (Baruh), BUG (Kubu), NISTRU (Trullos). In 895 maghiarii merg condusi de Arpad pe valea

Nistrului, pe langa Kiev, trec Carpatii Padurosi si se stabilesc in Pannonia, in 896, intre Bodrog si Sajo (2 afluensi ai Tisei) in tara Ugvarului (tara de la care provine numele lor pe care-l dau vecinii lor slavii, germanii, bizantinii, romanii). Apoi duc o lupta cu statul Moravia Mare si iau tot teritoriul dintre Dunare si Tisa. In Pannonia cele 7 triburi depun juramantul, ce inseamna trecerea de la autoritatea tribala a conducatorului militar la cea de stat (ducele Vajk devine primul rege Stefan); Dupa stabilirea lor in Pannonia intreprind in 60 ani 33 expeditii in Europa Centrala in Imperiul Romano-German, dar sunt invinsi in 955 la Lechfeld de Otto cel Mare, dupa care incep expeditiile spre sud impotriva bizantinilor si spre est impotriva romanilor.

APARITIA NOILOR POPOARE EUROPENE

Rezultatul cuceririlor romane si a migratiilor. Prin expansiune, Roma pune bazele unei vaste comunitati politice mediteraneene, popoarele componente au preluat valorile romane (ideea de stat, drept, cultura, crestinism); Nici un popor din lumea romana nu este roman pur, are un substrat bastinas, un strat roman si un adstrat migrator (germani si slavi), asimilat de romanici. In urma caderii Romei si migratiei germanilor in Europa si islamului din Africa, latinitatea occidentala pierde teritorii in sec. VI-VII: Africa romana, invadata de arabi, Britania, linia Rinului si bazinul superior al Dunarii, incorporate lumii germanice. In aceste zone populatia romanofona este asimilata (in Britania de anglo-saxoni, in Germania sudica si Austria de germani si popoarele slave). Formarea celor trei grupe de popoare si limbi slave se datoreaza substratului etnic diferit (iliric, tracic, romanic, germanic) cu care slavii vin in contact. Slavii de sud se aseaza in zona balcanica a Imperiului Roman, asimileaza populatiile romanice si modifica regiunea etno-lingvistic, rezultand: bulgarii, sarbii, croatii, slovenii. Slavii de apus polonezii, cehii, slovacii se stabilesc in Europa centrala, asimiland germanii si romanicii. Slavii de rasarit ucrainienii, rusii, bielorusii se extind in sud si est pana la Marea Neagra si Volga, asimileaza turco-mongolii.

La sfarsitul mil. I, popoarele europene, indiferent de origine, au caracteristic crestinismul, in comparatie cu musulmanii.