Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Tema nr. 18
Litiaza biliara
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1118002. Una din urmatoarele metode diagnostice nu se foloseste in diagnosticul calculilor biliari:
A. radiografia abdominala simpla
B. ecografia
C. endoscopia digestiva superioara
D. colecistografia orala
E. colecistografia radioizotopica
(pag. 1905)
M1118005. Din totalul colecistitelor acute, colecistita acalculoasa se intilneste intr-un procent de:
A. 25%
B. 5-10%
C. 2%
D. 15%
E. 0%
(pag. 1908)
695 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
696 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. vezicula biliara
B. spatiul Disse
C. sange prin dezintegrarea hematiilor
D. lobulii hepatici
E. celulele Kupffer
(pag. 1902)
M1318012. Ce explorare paraclinica permite identificarea precisa a calculilor biliari in peste 95% din
cazuri?
A. Radiografia abdominala simpla
B. Colecistografia orala
C. Ecografia veziculei biliare
696 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
697 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Colecistografia intravenoasa
E. Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA)
(pag. 1906)
M1318013. Care dintre complicatiile litiazei veziculare se poate solda cu ileusul biliar?
A. Fistula colecisto-coledociana
B. Fistula colecisto-duodenala
C. Vezicula biliara de portelan
D. Colecistopancreatita acuta
E. Hidropsul vezicular
(pag. 1909)
M1318014. In fata suspiciunii clinice de litiaza veziculara, care este explorarea cea mai rapida si eficace
in precizarea diagnosticului, care nu este limitata de prezenta icterului sau sarcina?
A. Radiografia abdominala simpla
B. Colecistografia orala
C. Ecografia veziculei biliare
D. Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA)
E. Tomodensitometria
(pag. 1906)
M1318016. Evidentierea radiologica a aerului in caile biliare si a unui calcul calcificat in pozitie
ectopica orienteaza diagnosticul spre:
A. Vezicula biliara de portelan
B. Coledocolitiaza
C. Colecistita acuta litiazica gangrenoasa
D. Ileus biliar
E. Infectie cu Salmonella a veziculei biliare
(pag. 1909)
M1318017. Triada alcatuita din durere cu debut brusc in hipocondrul drept, febra si leucocitoza este
sugestiva pentru:
A. Colecistopancreatita acuta
B. Litiaza coledociana
C. Colecistita acuta
D. Colecistita cronica
E. Ileus biliar
(pag. 1908)
697 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
698 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1906)
M1418019. Agentul patogen cel mai frecvent implicat in etiologia colecistitei acute este:
A. Clostridium
B. Stafilococus aureus
C. Streptococ tip.B
D. Enterococus
E. Escherichia Coli
(pag. 1908)
M1518024. Radiografia abdominala simpla efectuata la pacientii cu suferinta biliara poate oferi date
patognomonice pentru:
A. colangita acuta
B. dilatarea coledocului peste 2 cm
C. vezicula biliara de portelan
D. malformatiile veziculare
E. chistele coledociene
(pag. 1906)
698 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
699 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1618028. Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A, D si K
B. Vitaminelor B si C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
(pag. 1912)
M1618031. Pacientii cu litiaza biliara prezinta si litiaza caii biliare principale in:
A. 20-30 %
699 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
700 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. 12- 25 %
C. 5-10 %
D. 15-20 %
E. 10-15 %
(pag. 1911)
700 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
701 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1904)
M2218042. Care din urmatoarele metode este de electie pentru decelarea calculilor?
A. radiografia abdominala simpla
B. colecistografia orala
C. ecografia veziculei biliare
D. scintigrafia radioizotopica
E. tranzitul baritat
(pag. 1906)
701 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
702 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. febra
C. colica biliara
D. varsatura biliara
E. greata
(pag. 1906)
M2218045. Pacientii de sex masculin cu litiaza biliara asimptomatica au un risc pentru aparitia
complicatiilor la 10 ani de:
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1906)
M2218047. Doza de acid ursodezoxicolic (UDCA) folosita la dizolvarea calculilor biliari este de:
A. 3-5 mg/kg/zi
B. 5-10 mg/kg/zi
C. 10-13 mg/kg/zi
D. 15-20 mg/kg/zi
E. 20-25 mg/kg/zi
(pag. 1907)
M2218048. Care este agentul patogen cel mai frecvent izolat in colecistita acuta?
A. Escherichia Coli
B. Streptococul viridans
C. Streptococul aureu
D. Klebsiela
E. Clostridium
(pag. 1907)
M2518050. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determină stază şi formarea de sediment biliar, nu
este produsă de:
A. Nutriţie parenterală prelungită
B. Post
C. Sarcină
702 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
703 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Obezitate
E. Octeotrid
(pag. 1905)
M2518051. Din totalul cazurilor cu litiază biliară, calculii colesterolici şi micşti reprezintă:
A. 50%
B. 45%
C. 80%
D. 75%
E. 90%
(pag. 1903)
M2518053. Autopsiile seriate au arătat prezenţa calculilor biliari la femeile de peste 40 de ani în:
A. 20% din cazuri
B. 5% din cazuri
C. 30% din cazuri
D. 15% din cazuri
E. 40% din cazuri
(pag. 1903)
M2518054. Prezenţa calculilor biliari la bărbaţii de peste 40 de ani a fost evidenţiată la autopsiile seriate
în:
A. 15% din cazuri
B. 10% din cazuri
C. 5% din cazuri
D. 8% din cazuri
E. 20% din cazuri
(pag. 1903)
M2518055. Acidul ursodezoxicolic are o eficacitate crescută în prevenirea formării calculilor în doză de:
A. 200 mg%
B. 250 mg%
C. 800 mg%
D. 500 mg%
E. 600 mg%
(pag. 1905)
703 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
704 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2518058. Următorii factori favorizează formarea calculilor biliari din colesterol cu EXCEPŢIA:
A. Secreţia biliară crescută de colesterol
B. Formarea defectuoasă a veziculelor
C. Hemoliza cronică
D. Nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat
E. Sarcina
(pag. 1904)
M2518060. Tratamentul cu acid ursodezoxicolic poate realiza dizolvarea completă a calculilor în:
A. 40-50% din cazuri
B. 50-60% din cazuri
C. 30-40% din cazuri
D. 70-80% din cazuri
E. 60-70% din cazuri
(pag. 1907)
M2518061. Durata tratamentului cu acid ursodezoxicolic pentru dizolvarea calculilor biliari este de:
A. 6 luni
B. 1 an
C. 2 ani
D. 3 ani
E. 5 ani
(pag. 1907)
704 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
705 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. intestin subtire
D. colon
E. vezică biliară
(pag. 1902)
M2618064. În bila normal, raportul dintre conjugaţi cu glicină faţă de cei cu taurină este în jur de:
A. 2:1
B. 3:1
C. 1:2
D. 4:1
E. 5:1
(pag. 1902)
M2618067. Radiografia abdominală simplă oferă date patognomonice pentru următoarele afecţiuni, cu
excepţia:
A. calculi colesterolici
B. calculi biliari calcificaţi
C. vezicula biliară de porţelan
D. colecistita emfizematoasă
E. ileus biliar
(pag. 1906)
M2818068. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt urmatorii cu exceptia:
A. hemoliza cronica
B. varsta tanara
C. mediul rural
D. infectii parazitare
E. ciroza alcoolica
(pag. 1905)
M2818069. Cel mai frecvent agent patogen implicat in etiologia colecistitei acute este:
A. Klebsiella
B. Clostridium
C. Staphilococcus
D. E. Colli
E. Streptococcus
705 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
706 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1908)
M2818070. Cea mai rapida metoda de explorare imagistica pentru diagnosticul litiazei biliare este:
A. radiografia abdominala simpla
B. scintigrafia radioizotopica
C. ecografia abdominala
D. colecistografia orala
E. ecografie Doppler color
(pag. 1906)
M1118073. Tratamentul litiazei biliare cu acid ursodezoxicolic poate fi indicat in urmatoarele situatii:
A. la pacientii care refuza interventia chirurgicala
B. la pacientii cu calculi recurenti dupa colecistectomie
C. la pacientii cu calculi mici (< 15 mm), radiotransparenti si mobili
D. la pacientii cu calculi mici (<15 mm), radioopaci si mobili
E. in litiaza biliara complicata cu colecistita acuta
(pag. 1907)
706 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
707 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
707 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
708 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1318084. Ce medicamente pot dizolva calculii de colesterol mai mici de 15 mm, aflati intr-un colecist
functional?
A. Acidul ursodezoxicolic (UDCA)
B. Cimetidina
C. Acidul acetilsalicilic
D. Acidul chenodezoxicolic
E. Metoclopramid
(pag. 1907)
708 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
709 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1318089. Care sunt factorii predispozanti pentru formarea calculilor biliari colesterolotici?
A. Rezerva si secretie normala a acizilor biliari, cu secretie biliara crescuta de colesterol
B. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determina staza si formarea de sediment biliar
C. Dieta cu continut caloric crescut, bogata in grasimi
D. Prezenta unor cantitati crescute de bilirubina neconjugata in bila, cu precipitarea bilirubinei
E. Afectiuni hemolitice cronice
(pag. 1905)
M1318091. Care din urmatoarele microorganisme pot fi izolate in bilicultura la un bolnav cu colecistita
acuta litiazica?
A. Klebsiella
B. Pneumococ
C. Staphylococcus
D. Escherichia coli
E. Streptococcus grup D
(pag. 1908)
M1418093. Indicati care sunt avantajele scintigrafiei radioizotopice cu acizi iminodiacetici N substituiti
marcati:
A. identificarea precisa a calculilor biliari
B. permite stabilirea volumului si contractilitatii vezicii biliare
C. identificarea precisa a obstructiei canalului cistic
D. disponibilitate imediata
E. diagnosticul colecistitei acute
(pag. 1906)
M1418094. Care din urmatoarele grupe de pacienti cu litiaza veziculara au indicatie de colecistectomie
profilactica:
A. pacienti cu simptome suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de viata
B. pacienti sub 50 de ani cu litiaza veziculara asimptomatica
C. pacienti cu calculi biliari peste 2 cm
D. pacienti ce au prezentat un episod de pancreatita acuta datorat litiazei biliare
E. pacienti ce au dezvoltat calculi pe un colecist malformat
709 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
710 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1907)
M1418095. Precizati care din urmatoarele elemente reprezinta un risc crescut pentru colecistita
acalculoasa:
A. traumatisme severe
B. arsuri intinse
C. infectii ale vezicii biliare cu Escherichia Coli
D. hiperalimentatie parenterala prelungita
E. interventii chirurgicale ortopedice
(pag. 1908)
M1418096. Care din urmatoarele elemente nu fac parte din triada Charcot intilnita in colangita acuta:
A. greturi si varsaturi
B. dispepsia
C. febra si frison
D. icter
E. rigiditate abdominala
(pag. 1911)
M1518099. Mecanismele fiziopatologice ale formarii calculilor veziculari in timpul sarcinii sunt:
A. mobilizarea colesterolului tisular
B. cresterea saturatiei in colesterol a bilei
C. diminuarea contractilitatii veziculei biliare
D. scaderea secretiei de saruri biliare
E. afectarea circuitului hepatoenterohepatic al sarurilor biliare
(pag. 1904)
M1518101. Absenta vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:
710 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
711 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. boala Carolli
B. obstructia canalului cistic
C. colecistita acuta
D. colecistita cronica
E. post colecistectomie
(pag. 1905)
M1518102. Sedimentul biliar care predispune la aparitia litiazei veziculare este format din:
A. cristale de colesterol monohidrat
B. bilirubinat de calciu
C. cristale de urat monosodic
D. filamente de mucina
E. cristale de lecitina si colesterol
(pag. 1904)
M1518103. Factorii care favorizeaza nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat in vezicula biliara
sunt:
A. glicoproteinele mucinice
B. glicoproteinele non-mucinice
C. lizin fosfatidilcolina
D. apolipoproteinele AI
E. apolipoprotienele AII
(pag. 1904)
711 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
712 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Glicoproteinele non-mucinice
E. Lipoproteina X
(pag. 1904)
M1618112. In cazul litiazei caii biliare principale sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. Bilirubinemia depaseste 5mg/dl
B. Bilirubinemia depaseste 3mg/dl
C. Bilirubinemia depaseste 2,5mg/dl
D. Fosfataza alcalina are valoare normala
E. Fosfataza alcalina este crescuta
(pag. 1912)
712 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
713 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2218117. Colecistochinina:
A. este un hormon peptidic
B. este factorul principal care controleaza evacuarea veziculei biliare
C. determina relaxarea puternica a veziculei biliare
D. scade secretia biliara de catre ficat
E. creste rezistenta sfincterului Oddi
(pag. 1902)
M2218118. Colecistochinina:
A. diminua rezistenta sfincterului Oddi
B. creste secretia biliara de catre ficat
C. determina o contractie puternica a veziculei biliare
D. creste deversarea constituentilor biliari in duoden
E. scade eliberarea constituentilor biliari in duoden
(pag. 1902)
713 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
714 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
714 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
715 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1904)
715 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
716 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. bilirubina conjugata
C. colesterol esterificat
D. bilirubina neconjugata
E. fosfolipide
(pag. 1902)
716 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
717 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1902)
M2218146. Factorii care pot determina lipsa vizualizarii prin colecistografia orala sunt:
A. bilirubina serica peste 4 mg/dl
717 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
718 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2218147. Factorii care pot limita aportul ecografiei veziculei biliare sunt:
A. bilirubina peste 4 mg/dl
B. obezitate masiva
C. ascita
D. prezenta gazelor intestinale
E. investigatia recenta cu Bariu
(pag. 1906)
718 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
719 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1906)
M2218158. Calculi biliari ce pot fi dizolvati de acizii biliari (UDCA si CDCA) au urmatoarele
caracteristici:
A. sunt radioopaci
B. sunt radiotransparenti
C. au diametrul mai mare de 20 mm
D. au diametrul mai mic de 15 mm
E. colecistul este functional
(pag. 1907)
719 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
720 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. stafilococi
C. clostridii
D. Klebsiela
E. E. coli
(pag. 1908)
M2218161. Calculii primari formati de novo in caile biliare survin la pacienti cu:
A. boala Caroli
B. parazitoze hepatobiliare
C. colangita recurenta cronica
D. boli hemolitice cronice
E. boala Crohn
(pag. 1911)
M2218163. CPER este indicata la pacientii cu calculi biliari care au urmatori factori de risc:
A. istoric de icter
B. teste hepatice normale
C. evidentierea ecografica a caii biliare principale dilatate sau a calculior in canal
D. sarcina
E. teste hepatice anormale
(pag. 1912)
720 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
721 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1913)
M2218169. Germenii cel mai frecvent izolati in culturi care determina colecistita emfizematoasa sunt:
A. sfafilococul aureu
B. clostridium perfringens
C. streptococul viridans
D. clostridium welchii
E. E. Coli
(pag. 1909)
721 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
722 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
722 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
723 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1909)
M2218185. Rata cea mai mare de succes a terapiei medicamentoase (UDCA+CDCA) se obtine in
urmatoarele cazuri:
A. calculi radiotransparenti de dimensiuni mai mari de 15 mm
723 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
724 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2218190. Care dintre afirmatiile urmatoarea privind colecistita acuta sunt adevarate:
A. leucocitoza este de obicei de 10000-15000 celule pe microlitru
B. leucocitoza este de obicei sub 10000 celule pe microlitru
C. la aproximativ 45% din pacienti bilirubina serica este mai mica de 5 mg/dl
D. la aproximativ 25% dintre pacienti se intalneste o crestere modesta a transaminazelor serice
E. la aproximativ 50% dintre pacienti se intalneste o crestere modesta a transaminazelor serice
(pag. 1908)
M2218191. Cauzele care pot determina aparitia colecistitei acalculoase pot fi:
A. traumatisme severe
B. arsuri intinse
C. travaliu prelungit
724 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
725 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2218196. Care din urmatoarele criterii pot fi utilizate pentru identificarea colecistopatiei acalculoase:
A. episoade recurente ale durerii cu localizare tipica in hipocondrul drept
B. infuzia cu CCK nu reproduce durerea pacientului
C. fractia de ejectie a veziculei biliare <40%
D. antecedente ale unor modificari tranzitorii ale testelor hepatice care insoteau durerea din hipocondrul drept
E. fractia de ejectie a veziculei biliare >40%
(pag. 1908)
725 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
726 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2518198. Nu constituie factori predispozanţi pentru formarea calculilor biliari pigmentari următorii:
A. Octeotridul
B. Hemoliza cronică
C. Ciroza hepatică alcoolică
D. Infecţiile cronice ale tractului biliar
E. Colestaza cronică intrahepatică
(pag. 1905)
M2518199. Următoarele afecţiuni favorizează formarea calculilor biliari colesterolici şi micşti prin
diminuarea secreţiei acizilor biliari:
A. Ciroza biliară primitivă
B. Ciroza hepatică alcoolică
C. Obezitatea
D. Colestaza cronică intrahepatică
E. Infecţiile cronice ale tractului biliar
(pag. 1905)
M2518201. Lipsa vizualizării colecistului, dar cu vizualizarea arborelui biliar, poate indica:
A. Obstrucţia canalului cistic
B. Colecistita acută
C. Colecistită cronică
D. Litiaza coledociană
E. Lipsa chirurgicală a colecistului
(pag. 1905)
M2518202. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare presupun o complicaţie preexistentă, precum:
A. Malformaţia veziculei biliare
B. Colecistita acută
C. Colangiocarcinomul
D. Pancreatita acută
E. Colangita
(pag. 1906)
M2518204. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rolul ecografiei în evaluarea
diagnostică a veziculei biliare sunt false:
A. Este o metodă rapidă
726 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
727 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2518205. Limitele diagnostice ale ecografiei în evaluarea veziculei biliare sunt reprezentate de:
A. Prezenţa gazelor intestinale
B. Bilirubină serică> 6-12 mg/dl
C. Obezitate masivă
D. Prezenţa ascitei
E. Investigaţie recentă cu bariu
(pag. 1906)
M2518209. Următorii factori favorizează formarea calculilor biliari prin diminuarea motilităţii veziculei
biliare:
A. Intervenţii chirurgicale
B. Arsuri
C. Tratament cu Clofibrat
D. Sarcină
E. Alimentaţie în totalitate pe cale parenterală
(pag. 1904)
M2518210. Factorii predispozanţi pentru formarea calculilor biliari colesterolici şi micşti sunt:
A. Obezitatea
B. Hormonii sexuali feminini
C. Infecţii cronice ale tractului biliar
727 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
728 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Sarcina
E. Ciroza hepatică alcoolică
(pag. 1905)
M2518214. Precizaţi care dintre următorii agenţi patogeni sunt izolaţi mai frecvent din bilicultura
pacienţilor cu colecistită acută:
A. Escherichia coli
B. Klebsiella
C. Proteus
D. Staphilococcus
E. Clostridium
(pag. 1908)
M2518216. Precizaţi care dintre următoarele manifestări reprezintă complicaţii ale colecistitei:
A. Empiemul şi hidropsul veziculei biliare
B. Gangrena şi perforaţia veziculei biliare
C. Fistulizarea şi ileusul biliar
D. Hemoragia digestivă superioară
E. Vezicula biliară de porţelan
728 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
729 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1909)
M2618223. Care din următoarele afirmatii referitoare la sedimentul biliar sunt adevărate?
A. este mai hiperecogen
729 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
730 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
730 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
731 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. eructatie
(pag. 1906)
M2818231. Care din urmatoarele elemente fac parte din triada Charcot intanita in colangita acuta ?
A. icter
B. pirozis
C. febra si frison
D. colica biliara
E. cefalee
(pag. 1911)
M2818233. Lipsa vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:
A. colecistita acuta
B. postcolecistectomie
C. ciroza biliara primitiva
D. infectie cronica a tractului biliar
E. obstructia canalului cistic
(pag. 1905)
M2818236. Care din urmatoarele elemente reprezinta un risc crescut pentru colecistita acalculoasa ?
731 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
732 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. arsuri intinse
B. perioada postpartum
C. colangiocarcinomul
D. traumatisme severe
E. interventii chirurgicale ortopedice
(pag. 1908)
732 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
733 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
733 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
734 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 19
Lombalgia
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1119001. Care dintre urmatoarele examinari imagistice nu face parte din protocolul de examinare a
lombosciaticii:
A. radiografia coloanei lombare in plan antero-posterior si oblic
B. RMN standard si cu substanta de contrast
C. angiografia vertebrala
D. tomografia computerizata
E. mielografia (mielograma) cu substante de contrast hidrosolubile
(pag. 84)
M1119002. Structura care nu poate receptiona stimulii durerosi intr-o leziune a coloanei vertebrale, la
un pacient cu lombosciatica hiperalgica este:
A. periostul corpilor vertebrali
B. ligamentul longitudinal posterior
C. nucleul pulpos al discului intervertebral
D. inelul fibros al discului intervertebral
E. dura mater
(pag. 82)
M1119003. Structurile coloanei vertebrale de la care nu poate pleca suprastimularea intr-un lumbago
acut sunt reprezentate de:
A. venele epidurale
B. ligamentul longitudinal posterior
C. dura mater
D. suprafetele articulare
E. nucleul pulpos al discului intervertebral - herniat
(pag. 82-83)
M1119004. Evaluarea initiala a unei dureri lombare acute severe de cauza vertebrala trebuie sa excluda
urmatoarele posibilitati etiologice cu exceptia:
A. fractura vertebrala
B. infectiile bacteriene osoase
C. neoplasmele osoase - vertebrale
D. traumatismele vertebrale cu leziuni articulare, vertebrale sau discale
E. spondilartroza lombara
(pag. 84-85)
734 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
735 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 82-83)
M1219006. Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins ( RPI- manevra Lassegue ) este pozitiv in cazul:
A. afectarii radacinii S1
B. afectarii radacinii lombare L1
C. afectarii radacinii L2
D. tasarii corpului vertebral L2
E. fractura pediculului vertebral L3
(pag. 84)
M1219010. Cea mai importanta caracteristica a lombosciaticii secundare de natura tumorala este:
A. contractura lombara foarte exprimata
B. existenta sensibilitatii foarte exprimate la ridicarea membrului inferior extins
C. prezenta semnului de la (B) si la ridicarea membrului pereche
D. prezenta durerii in timpul repausului absolut
E. existenta unei viteze de sedimentare accelerata
(pag. 83)
735 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
736 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1319013. Factorii ce orienteaza spre o cauza severa a durerii lombare sunt urmatorii cu EXCEPTIA:
A. diagnostic de neoplasm in antecedente
B. lipsa ameliorarii durerii in repaus
C. persistenta durerii peste 1 luna
D. incontinenta urinara sau nicturie recenta
E. persistenta durerii timp de 1 saptamina
(pag. 91)
M1419018. Explorarea paraclinica, care diferentiaza slabiciunea musculara adevarata de cea cauzata
de lipsa antrenamentului este:
A. RMN
B. Mielografia TC
C. EMG
D. EEG
736 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
737 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. ionograma serica
(pag. 86)
M1519020. Lombalgia cronica este definita ca durerea lombara cu o durata mai mare de:
A. 1 saptamana
B. 4 saptamani
C. 12 saptamani
D. 6 luni
E. 1 an
(pag. 93)
737 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
738 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. Tumora vertebrala
B. Fractura de coloana
C. Discita
D. Durerea iradiata de la structurile vecine
E. Stenoza vertebrala
(pag. 83)
738 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
739 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. HLA-B22
D. HLA-DRW14
E. HLA-B25
(pag. 87)
M2219034. Durere lombara unilaterala cu iradieri spre perineu, labii sau testicule, o intalnim in:
A. formatiune in regiunea iliopsoasului
B. hemoragii retroperitoneale
C. ruptura de anevrism a aortei abdominale
D. chsit cap de pancreas
E. pielonefrite
(pag. 88)
M2219036. Triada clasica cu durere abdominala, soc si durere dorsolombara la un varstnic o intalnim
in:
A. cancer de colon
B. colita
C. ruptura de anevrism a aortei abdominale
D. chist pancreatic
E. pielonefrita acuta
(pag. 88)
739 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
740 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 88)
M2219038. Cate din cele 5 indicatii de interventii chirurgicale in ruperea discului intervertebral sunt
mai mult subiective:
A. 2
B. 3
C. 4
D. 1
E. nici una
(pag. 86)
M2219040. Radiografiile de coloana vertebrala sunt rareori indicate in prima luna de simptome cu
exceptia:
A. unei spondiloze
B. fracturii de coloana
C. hipoesteziei locale
D. infectiei pulmonare
E. metastazelor costale
(pag. 91)
M2219041. Repausul strict la pat pentru mai mult de 3 zile este o exceptie la:
A. mai mult de 50% din pacienti
B. nu este benefica
C. mai mult de 30% din pacienti
D. nu are relevanta
E. mai putin de 50% din pacienti
(pag. 91)
M2219042. Care este reactia adversa ce limiteaza utilizarea miorelaxantelor in terapia lombalgiei acute?
A. greata
B. durerea
C. incontinenta urinara
D. relaxarea musculara
E. somnolenta
(pag. 93)
740 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
741 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219048. Varsta considerata ca factor de risc pentru gravitatea cauzei durerii dorsolombare este:
A. peste 45 ani
B. pest 65 ani
C. peste 50 ani
D. peste 55 ani
E. nu are importanta
(pag. 91)
M2219049. Indicam radiografie de coloana vertebrala in prima luna de simptome de lombalgie acuta in
urmatoarea situatie:
A. suspectare de fractura de coloana vertebrala
B. cand durerea nu este ameliorata de repaus
C. RPI pozitiv
D. RPI negativ
E. prezenta unei formatiuni rectale
(pag. 91)
741 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
742 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. incontinenta urinara
E. greata
(pag. 91)
M2319054. Semnele clinice asociate cu etiologia posibil grava a durerii lombare includ:
A. scaderea in greutate
B. febra inexplicabila
C. sindromul piramidal
D. pierderea sensibilitatii focale (de exemplu, anestezie in "sa")
E. toate cele de mai sus
(pag. 91)
742 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
743 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2519058. Durerea lombară iradiată în membrul inferior este accentuată în poziţie şezândă, când sunt
afectate rădăcinile nervoase:
A. L5 şi S1
B. L2 şi L3
C. L3 şi L4
D. L2 şi L4
E. L1 şi L2
(pag. 83)
M2519059. Mişcările coloanei vertebrale în plan sagital şi frontal sunt limitate prin:
A. iradierea durerii de la o pancreatită
B. procese infecţioase pelvine
C. contractura muşchilor paravertebrali
D. anevrism al aortei abdominale
E. litiaza renală
(pag. 84)
M2519060. Flexia pasivă a copasei pe abdomen cu gamba în extensie produce întinderea rădăcinilor
nervoase:
A. T12 şi L1
B. L1 şi L2
C. L2 şi L3
D. L3 şi L4
E. L5 şi S1
(pag. 84)
M2519061. Semnul "ridicării piciorului întins" inversat provoacă durere prin afectarea rădăcinilor:
A. L1
B. L5
C. L2-L4
D. S1
E. T12
(pag. 84)
M2519062. Pozitivitatea semnului "ridicării piciorului întins" încrucişat arată că leziunea este:
A. în zona nedureroasă
B. în partea dureroasă
C. la nivelul şoldului
D. la nivelul coloanei toracale
E. în zona simfizei pubiene
(pag. 84)
743 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
744 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2519064. Menţionaţi care din următoarele afecţiuni nu sunt incluse în cauzele stenozei vertebrale:
A. spondilita anchilozantă
B. boala Paget
C. acondroplazia idiopatică
D. spondiloza
E. lipomatoza epidurală
(pag. 86)
744 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
745 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 87)
M2519070. Metastazele vertebrale ale carcinoamelor sunt descrise frecvent radiologic sub formă de:
A. îngustare a spaţiului articular
B. sindesmofite
C. leziuni distructive în corpurile vertebrale
D. osteofite
E. calcificări ale ligamentelor vertebrale longitudinale
(pag. 87)
M2519072. Durerea lombară bruscă la un pacient sub tratament anticoagulant ridică cel mai probabil
suspiciunea:
A. unei tumori vertebrale
B. osteoporozei
C. hemoragiei retroperitoneale
D. fibrozei retroperitoneale
E. amiloidozei
(pag. 88)
M2519073. Durerea lombară asociată cu durere abdominală şi şoc la un pacient vârstnic cu formaţiune
pulsatilă abdominală este dată cel mai probabil de:
A. diverticulită
B. neoplasm de colon
C. colică renală
D. ruptură de anevrism al aortei abdominale
E. spondiloză lombară
(pag. 88)
745 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
746 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2619079. Factorii de risc pentru o cauza grava a durerilor lombare sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Virsta sub 30 de ani
B. Neameliorarea durerii la repausul la pat
C. Durata durerii de peste 30 de zile
D. VSH accelerat
E. Utilizarea de glucocorticoizi
(pag. 91)
746 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
747 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2619084. Factorii de risc care pledeaza pentru o cauza grava a durerii dorsolombare sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. Varsta peste 50 ani
B. Repaus la pat cu ameliorarea durerii
C. Durere accentuata in ortostatism, ameliorata in pozitie sezinda
D. Slabiciune sau hipoestezie locala in membrele inferioare
E. Durata durerii mai mare de o luna
(pag. 91)
M2619085. Urmatoarele semne clinice sunt markerii unei etiologii posibil grave pentru durerea
lombara, cu exceptia:
A. Scaderea inexplicabila in greutate
B. Sensibilitatea la percutia pe coloanei vertebrale sau in unghiul costovertebral
C. Pierderea focala a sensibilitatii la un membru
D. Absenta reflexului achilian bilateral la varstnici
E. Spasticitatea si reflexele asimetrice la nivelul membrului inferior
(pag. 91)
M2819086. Fracturile vertebrale produse de traumatisme minore sau in absenta traumelor pot fi
produse in urmatoarele conditii patologice, cu exceptia:
A. mielom multiplu
B. tratament cu glucocorticoizi
C. hipoparatiroidism
D. osteoporoza
E. hipertiroidism
(pag. 85)
747 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
748 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1119094. Elementele care sugereaza o evolutie severa a unei dureri lombare acute vertebrale sunt:
A. varsta sub 40 de ani
B. antecedente de boli neoplazice
748 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
749 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1219096. Care dintre urmatoarele examinari de screening le veti alege in caz ca suspectati o
lombosciatica secundara unei neoplazii sau unei inflamatii?
A. determinarea titrului antistreptolizinei 0
B. examenul urinei
C. determinarea antigenului HLA B27
D. viteza de sedimentare a hematiilor
E. hemoleucograma
(pag. 85)
M1219097. In absenta factorilor de risc traumatici, care dintre urmatoarele examinari v-ar putea ajuta
decisiv si in mod economic la stabilitrea diagnosticului etiologic de lombosciatica?
A. radiografia lombara standard
B. tomografia computerizata
C. rezonanta magnetica nucleara
D. mielografia cu substanta de contrast
E. determinarea titrului antistreptolizinei 0 si a vitezei de sedimentare a hematiilor in combinatie cu radiografia
lombara
(pag. 84)
M1219098. Atunci cind este afectata radacina lombara S1 exista simtome si modificari patologice
obiective la:
A. nivel gastrocnemian (glezna)
B. nivel rotulian
C. flexia plantara a piciorului
D. suprafata plantara a piciorului
E. nivel plantar, fesier si gambier posterior
(pag. 84)
M1219099. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in cazul durerii lombosciatice?
A. lordoza lombara fiziologica apare exagerata
B. lordoza lombara fiziologica este diminuata
C. exista contractura musculara lombara in partea homolaterala iradierii durerii pe sciatic
D. abductia soldului provoaca durere
E. flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a pacientului reproduce durerea
(pag. 84)
M1219100. Factorii dobinditi care pot contribui la stenoza vertebrala cu pseudosciatica pot fi:
A. accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor restant
B. spondiloza
C. spondilolisteza
749 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
750 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. hipoparatiroidismul
E. scolioza
(pag. 96)
M1219101. Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in legatura cu lombosciatica produsa prin
osteomielita vertebrala?
A. este produsa frecvent de streptococ
B. etiologia stafilococica este rara
C. procesul patologic intereseaza de regula doua vertebre adiacente si discul dintre ele
D. diagnosticul in faze incipiente se sprijina pe radiografia standard
E. rezonanta magnetica nucleara este tehnica de electie pentru diagnostic in oricare faza evolutiva
(pag. 88)
750 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
751 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1319108. In etiologia durerii lombare acute, urmatoarele cauze sunt considerate "red flags":
A. artroza interspinoasa
B. metastazele vertebrale
C. fractura de coloana
D. infectiile medulare
E. discopatia etajata
(pag. 91)
751 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
752 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1519115. In leziunile radacinii nervoase L5 sunt afectate miscarile coordonate de urmatorii muschi:
A. cvadriceps
B. tibialul anterior
C. gluteul mediu
D. flexorii dorsali ai halucelui
E. abductorul halucelui
(pag. 85)
M1519116. Tehnicile imagistice de electie pentru diagnosticul etiologic al lombalgiei cronice sunt:
A. radiografia osoasa
B. scintigrafia osoasa
C. rezonanta magnetica nucleara
D. mielografia CT
E. termografia
(pag. 93)
M1519118. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare acute sunt:
A. febra inexplicabila
B. sensibilitate la percutie pe coloana in unghiul costovertebral
C. pierdere a sensibilitatii focale
D. adenopatii inghinale
E. reflexe asimetrice la nivelul membrelor inferioare
(pag. 91)
752 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
753 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
753 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
754 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219129. Care din urmatoarele carcinoame metastazeaza frecvent la nivelul coloanei lombare?
A. mielomultiplu
B. limfom Hodgkin
C. carcinom tiroidian
D. carcinom mamar
E. carcinom bronhopulmonar
(pag. 88)
754 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
755 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219134. Care din urmatoarele afectiuni ale colonului determina durere mediolombara?
A. colon iritabil
B. colita
C. diverticulita
D. polipi colonici
E. neoplasmul de colon
(pag. 88)
M2219136. Termenii de intindere, luxatie sau spasm lombar indus mecanic, sunt folositi:
A. pentru leziuni grave lombare
B. leziuni autolimitate
C. leziuni minore asociate cu ridicarea de obiecte grele
D. leziuni grave produse prin cadere
E. leziuni minore produse prin decelerare brusca
(pag. 85)
755 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
756 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. facturile de stres
E. subluxatia atlanto-axiala
(pag. 87-88)
M2219144. Care sunt afectiunile epidurale ce pot produce un sindrom similar herniei de disc?
A. abcesul epidural
B. tumorile epidurale
C. arahnoidita adeziva lombara
D. spondiloza
E. stenoza vertebrala
(pag. 86)
756 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
757 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219147. In fracturile prin compresiune a coloanei lombare din osteoporoza severa, durerea se
caracterizeaza prin:
A. este locala
B. apare frecvent dupa leziune minima
C. este exacerbata de miscari
D. se asociaza cu sensibilitatea locala
E. iradiaza in torace, abdomen, membru inferior
(pag. 88)
M2219151. Care din urmatoarele semne clinice sunt pozitive in lombalgia acuta?
A. RPI incrucisat
B. RPI
C. RPI inversat
D. Rowsing
E. Babinski
(pag. 91)
757 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
758 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. resteonzare recurenta
D. asocierea stenozei vertebrale cu osteoporoza
E. nu are indicatie chirurgicala
(pag. 87)
M2219154. Durerea iradiata la coloana produsa de afectiuni abdominale si pelvina are urmatoarele
caractere:
A. apar concomitent abdominal si lombar
B. nu este influentata de pozitia coloanei
C. poate fi descrisa uneori doar ca durere lombara
D. iradiaza in membrul inferior
E. este influentata de pozitia coloanei vertebrale
(pag. 83)
M2219156. Durerea din degenerarea discului intervertebral fara expulzia franca a tesutului discului are
urmatoarele caractere
A. este o durere joasa dorsolombara
B. este sub forma de disconfort lombar mic sau absent
C. nu se asociaza cu semne de implicare a radacinilor nervoase
D. iradiaza in membrul inferior
E. este o durere invalidanta recurenta
(pag. 86)
758 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
759 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. incotinenta urinara
(pag. 91)
M2219159. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta factorii de risc pentru gravitatea durerii
dorsolombare:
A. incontinenta urinara
B. utilizarea glucocorticoizilor
C. cancerul
D. infectiile cronice pulmonare
E. infectiile cronice urinare
(pag. 91)
M2219161. Care din urmatoarele semne clinice sunt prezente la bolnavul cu lombalgie acuta?
A. pierderea sensibilitatii focale
B. cresterea in greutate
C. anestezie in sa
D. reflexe simetrice in membrul inferior
E. semnul RPI inversat
(pag. 91)
M2219162. Avantajele teoretice ale activitatii precoce dupa aparitia lombalgiei acute includ:
A. mentinerea antrenamentului cardio-vascular
B. scaderea nivelurilor de endorfine
C. scaderea fortei musculare
D. imbunatatirea nutritiei cartilajului
E. scaderea rezistentei osoase
(pag. 91)
M2219164. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste utilizarea opioidelor in tratamentul
lombalgiei acute:
A. se utilizeaza numai pe termen scurt la pacienti selectati
B. nu se folosesc in terapia lombalgiei acute
C. se folosesc epidural la pacientii cu lombalgie acuta si radiculopatie
D. analgezicele opioide sunt mai eficiente in terapia lombalgiei acute decat AINS
E. produce somnolenta
(pag. 93)
759 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
760 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219166. In antecedentele bolnavilor de lombalgie acuta, ca factori de risc pentru o cauza grava a
durerii dorsolombare gasim:
A. istoric de traumatism al coloanei
B. utilizarea de glucocorticoizi
C. preexistenta unui diagnostic de cancer
D. repaus fara ameliorarea durerii
E. semnul RPI
(pag. 91)
M2219167. In tratamentul lombalgiei acute cele mai utilizate forme de terapie sunt:
A. acupunctura
B. stimularea electrica
C. utilizarea AINS
D. miorelaxantele
E. autoaplicarea de gheata
(pag. 91-92)
M2219170. Care din urmatoarele grupe de medicamente nu se utilizeaza in terapia lombalgiei acute?
A. glucocorticoizi orali
B. antidepresivele triciclice
C. AINS
D. miorelaxantele
E. acetaminofen
(pag. 93)
760 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
761 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219173. RMN este tehnica de electie in diagnosticul etiologic al durerii lombare cronice prin:
A. nu expune pacientul la radiatii ionizante
B. identificarea structurilor tesuturilor moi este superioara
C. este tolerata la pacientii cu claustrofobie
D. ofera imagini optime ale regiunii gaurii vertebrale
E. ofera imagini optime ale regiunii recesusului lateral
(pag. 93)
M2219177. Aplicabilitatea din ghiduri la situatiile clinice curente din ambulator este limitata din
urmatoarele motive:
A. multe studii utilizate pentru a calcula SAS au fost prospective
B. multe studii utilizate pentru a calcula SAS au fost retrospective
C. multe studii au fost facute inainte de era moderna de neuroimagistica
D. rezultatele chirurgicale au fost evaluate pe criterii anatomice
E. nici nu unul dintre studii nu a urmarit evolutia naturala a leziunilor de disc
761 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
762 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 91)
M2219179. In alcatuirea ghidurilor "probleme lombare acute ale adultului" au fost luate in considerare
urmatoarele caracteristici:
A. calitatea dovezilor de eficacitate
B. ponderea unui efect pentru metoda terapeutica
C. inconsecventa constatarilor intre studii
D. aplicabilitatea clinica a dovezilor la pacientii adulti
E. datele asupra costului
(pag. 91)
M2219180. In cazul suspiciunii de infectie ca si cauza grava a lombalgiei se fac urmatoarele investigatii:
A. hemoleucograma
B. VSH
C. analiza urinii
D. scintigrama osoasa
E. radiografie osoasa
(pag. 92)
M2219181. In cazul suspiciunii de fractura vertebrala ca si cauza grava a lombalgiei, se fac urmatoarele
interventii:
A. VSH
B. hemoleucograma
C. analiza urinii
D. radiografie osoasa
E. dupa 10 zile scintigrafie osoasa
(pag. 91)
M2219182. In cazul cand lombalgia acuta nu se amelioreaza dupa 4 saptamani si avem simptome in
membrul inferior se face:
A. examinare neurologica
B. RMN
C. EMG
D. determinarea vitezei de conducere nervoasa
E. mielografie
(pag. 93)
M2219183. Care din urmatoarele modificari reprezinta semne clinice de etiologie posibil grava a
lombalgiei acute?
A. febra inexplicabila
B. durate durerii mai mare de 1 luna
C. durere accentuata de ortostatism
D. sensibilitate la percutia coloanei vertebrale
E. scadere in greutate bine determinata
(pag. 91)
762 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
763 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219186. Durerea lombara radiculara ce iradiaza in membrul inferior este produsa frecvent de:
A. tuse
B. repaus
C. ridcare de greutati
D. efortul de defecatie
E. stranut
(pag. 83)
M2219187. Care din urmatoarele tipuri de durere lombara fac parte din lombalgie:
A. durerea locala
B. durerea iradiata la coloana
C. durerea radiculara
D. durerea asociata cu spasm muscular
E. artrita coloanei vertebrale
(pag. 83)
M2219189. Care sunt caracterele durerii lombare sugestive pentru stenoza vertebrala?
A. durere de repaos in membrul inferior
B. durere provocata de mers in membrul inferior
C. durere in clinostatism
D. durere ameliorata in pozitie sezanda
E. durere in membrul inferior provocata de ortostatism
(pag. 83)
763 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
764 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. scolioza
E. aplatizarea lordozei normale
(pag. 84)
M2219194. Testele de electie pentru evaluarea majoritatii bolilor coloanei vertebrale sunt:
A. radioscopia coloanei vertebrale
B. RMN
C. mielografia TC
D. scintigrafia osoasa
E. radiografia de rutina
(pag. 85)
764 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
765 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219200. Indicatiile interventiei chirurgicale in discopatia lombara prin disc intervertebral rupt sunt:
A. deficit motor progresiv prin leziuni a radacinii nervoase
B. durere usoara recurenta
C. functie alterata a colonului sau vezicii urinare
D. durere radiculara usoara in ciuda tratamentului conservator de mai putin de 2 saptamani
E. durere invalidanta recurenta in ciuda tratamentului conservator
(pag. 86)
765 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
766 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2219204. In tratamentul lombalgiei acute cele mai utilizate forme de terapie sunt:
A. autoaplicarea de gheata
B. stimularea electrica
C. utilizarea AINS
D. miorelaxantele
E. acupunctura
(pag. 92)
M2319207. Urmatoarele afirmatii referitoare la stenoza vertebrala, cauza frecventa a durerii lombo-
radiculare, sunt adevarate:
A. este determinata de un canal vertebral ingust, congenital sau dobandit
B. se traduce clinic prin durere vertebrala cu iradiere radiculara provocata de mers sau in ortostatism
(pseudoclaudicatie)
C. simptomatologia este de obicei bilaterala
D. se traduce clinic prin durere lombara cu iradiere radiculara, accentuata de pozitia sezanda
E. artroza vertebrala poate participa la realizarea canalului vertebral ingust
(pag. 86)
M2319209. Care dintre urmatoarele cauze ale durerii lombare acute reprezinta "red flags"?
A. metastazele vertebrale
B. artroza interapofizara posterioara
C. fractura vertebrala
D. discopatia etajata
E. infectiile medulare
766 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
767 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 91)
M2319212. Principalele leziuni tumorale maligne (primitive sau secundare) cu impact la nivel vertebral
sunt urmatoarele:
A. mielomul multiplu
B. boala Paget
C. metastazele (neoplasm san, pulmon, prostata)
D. limfomul Hodgkin
E. limfomul non-Hodgkin
(pag. 88)
767 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
768 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2519219. În absenţa unor factori de risc, testele de elecţie pentru evaluarea majorităţii bolilor
coloanei vertebrale sunt:
A. RMN
B. mielografia TC
C. examinarea radiologică clasică
D. ecografia
E. arteriografia
(pag. 85)
M2519220. Apariţia fracturilor vertebrale după traumatisme minore sau în absenţa lor este favorizată
de:
A. osteoporoză
B. mielom multiplu
C. metastaze osoase
D. tratamentul cu inhibitori de COX2
E. tratamentul cu glucocorticoizi
(pag. 85)
768 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
769 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2519227. Durerea lombară determinată prin iradierea unei afecţiuni viscerale are următoarele
caracteristici:
A. durere la palparea coloanei vertebrale
B. asocierea contracturi musculare paravertebrale
C. durerile nu se accentuează la mişcare
D. apare prin iradiere în porţiunea posterioară a segmentelor măduvei ce inervează organele afectate
E. poate fi primul şi singurul semn al afectării viscerale
(pag. 88)
769 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
770 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
770 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
771 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 91)
M2619235. Afirmatiile de mai jos, referitoare la tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate:
A. AINS sunt medicamente eficiente
B. Reluarea precoce a activitatii fizice normale (fara munca fizica grea) este benefica
C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt recomandate
D. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit AINS sau acetaminofenul
E. Eficienta miorelaxantelor este neclara
(pag. 92-93)
M2819241. Durerea lombara de repaus sau nelegata de postura ridica suspiciunea de:
A. fractura vertebrala
771 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
772 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
772 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
773 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2819248. Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil grava a durerii dorsolombare includ:
A. sensibilitate la percutie pe coloana
B. prezenta unei formatiuni abdominale pulsatile
C. contractura muschilor paravertebrali
D. reflexe asimetrice in membrele inferioare
E. pierderea sensibilitatii focale
(pag. 91)
773 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
774 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. locala
B. iradiata in membrele inferioare
C. spasmul muscular
D. iradiata la nivelul coloanei cervicale
E. durere radiculara
(pag. 83)
774 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
775 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 20
Poliatrita reumatoida
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1120002. Artrita reumatoida este o afectiune cronica, care debuteaza cel mai frecvent:
A. insidios cu oboseala, anorexie si simptome vagi musculoscheletice
B. acut, cu dezvoltare rapida a poliartritei
C. cu febra, limfadenopatie si splenomegalie
D. cu afectare monoarticulara
E. cu afectare poliarticulara asimetrica
(pag. )
M1120003. Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentata de:
A. redoarea matinala a articulatiilor afectate
B. subfebrilitate si scadere ponderala
C. durerea in articulatiile afectate agravata de miscare
D. sindromul de tunel carpian
E. prezenta chistului Baker
(pag. )
M1120004. Femeie in virsta de 40 de ani se prezinta la medic pentru anorexie, scadere ponderala,
subfebrilitate, durere la nivelul coloanei cervicale si articulatiilor metacarpofalangiene si
interfalangiene proximale bilateral, insotite de redoare matinala, de aproximativ 6 saptamini. Care este
diagnosticul cel mai probabil?
A. spndilita ankilopoietica
B. artrita psoriazica
C. lupus eritematos sistemic
D. artrita reumatoida
E. artrita juvenila
(pag. )
M1120005. Nodulii reumatoizi apar la 20-30% din bolnavii cu artrita reumatoida, de obicei pe structurile
periarticulare, pe suprafetele de extensie, fiind formati din:
A. zona centrala de material necrotic ce cuprinde fibre de colagen, fibre necolagenice si resturi celulare
B. zona medie care poate arata atrofia fibrelor de tip II si necroza fibrei musculare, cu sau fara infiltrat celular
mononuclear
C. depunere de complexe imune in peretii vasculari
D. vase de neoformatie
E. zona exterioara ce cuprinde macrofage dispuse in palisada care exprima antigene HLA-DR
775 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
776 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. )
M1120007. Care din urmatoarele caractere ale artritei reumatoide sunt corelate cu o probabilitate mai
mare de a dezvolta anomalii articulare sau invaliditate
A. mai putin de 20 de articulatii inflamate
B. leucopenia
C. prezenta HLA-DR beta1 0401 sau DR beta 0404
D. debutul la virsta tinara
E. prezenta anticorpilor antinucleari
(pag. )
M1120008. Care este leziunea initiala vizibila radiologic, in evolutia artritei reumatoide
A. pierderea cartilajului articular si aparitia eroziunilor osoase
B. reducerea spatiului intraarticular
C. osteoporaza
D. osteopenia juxtaarticulara
E. aparitia subluxatiilor
(pag. )
M1220011. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. artrita reumatoida este o boala multisistemica de etiologie virala
B. in artrita reumatoida procesul patologic de baza are loc la nivelul membranei sinoviale
C. in infiltratul inflamator reumatoid exista o predominanta a limfocitelor T CD8 fata de limfocitele T CD4
D. in cadrul inflamatiei reumatoide rolul principal este jucat de catre limfocitele B
E. in cadrul artritei reumatoide ochiul este frecvent afectat
(pag. 2069)
776 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
777 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1220012. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. in artrita reumatoida lichidul sinovial contine cu predominanta celule mononucleare
B. limfafereza cu extragerea limfocitelor B amelioreaza evolutia artritei reumatoide
C. panusul articular reumatoid este compus mai ales din fibroblasti
D. eroziunile articulare sunt rezultatul unei activitati reduse de protectie a TNF alfa
E. afectarea coloanei lombare este frecventa la debutul bolii
(pag. 2070)
M1220013. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. in lichidul sinovial reumatoid exista o celularitate bogata, predominind polimorfonuclearele
B. foarte frecvent tegumentul supraiacent articulatiilor inflamate prezinta eritem
C. bolnavii au tendinta de a adopta o pozitie articulara antalgica in flexie
D. artrita reumatoida este de regula simetrica
E. chistul sinovial (Baker) se localizeaza de regula la genunchi
(pag. 2071)
M1220014. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind artrita reumatoida (A. R.)?
A. manifestarile extraarticuilare apar mai rar la bolnavii cu titru crescut de factori reumatoizi
B. nodulii reumatoizi apar la majoritatea bolnavilor cu A R
C. atrofia musculara de inactivitate apare doar dupa multe luni de evolutie si este generalizata
D. in pleurezia reumatoida, lichidul arata un nivel scazut de glucoza si de complement
E. hipertensiunea pulmonara secundara afectarii reumatoide este frecventa
(pag. 2072)
777 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
778 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
778 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
779 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. indometacinul
C. naproxen
D. aspirina
E. diclofenacul
(pag. 2075)
M1520026. Medicamentele de prima optiune (prima linie terapeutica) utilizate in tratamentul poliartritei
reumatoide sunt:
A. antiinflamatoarele nesteroidiene
B. glucocorticoizii
C. ciclofosfamida
D. sulfasalazina
E. antimalaricele de sinteza
(pag. 2074)
779 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
780 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. HLA DR4
D. HLA A11
E. HLA DR16
(pag. 2068)
780 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
781 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220042. Cel mai rar semn clinic provocat de inflamatia sinovialei in poliartrita reumatoida este:
A. tumefiere
B. sensibilitate
C. limitarea miscarii
D. eritem
E. caldura
(pag. 2071)
781 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
782 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
782 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
783 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2072)
M2220050. Procesul inflamator din tesuturi la pacientii cu artrita reumatoida este condus de:
A. CD8
B. CD14
C. CD4
D. alfa TNF
E. leucotriena B4
(pag. 2070)
M2220052. Debutul poliartritei reumatoide apare cel mai frecvent la pacientii cu varste:
A. intre 10-20 ani
B. intre 35-50 ani
C. pana la 10 ani
D. intre 60-80 ani
E. peste 80 ani
(pag. 2068)
783 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
784 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. tumefiere articulara
C. dezvoltarea modificarilor radiografice ale pierderii cartilajului
D. durere persistenta
E. pacientii a caror simptomatologie este ameliorata de tratamentul cu AINS
(pag. 2076)
784 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
785 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220063. Deformarile tipice la nivelul piciorului pacientilor cu artrita reumatoida pot fi cu exceptia:
A. eversia calcaiului
B. halux varus
C. subluxatie plantara a capetelor metatarsiene
D. largirea labei anterioare
E. halux valgus
(pag. 2072)
M2220068. Urmatoarele efecte adverse aparute la pacienti cu artrita reumatoida care urmeaza
tratament cu AINS sunt in legatura cu inhibitia activitatii ciclooxigenazei cu exceptia:
A. anomalii ale functiei hepatice
B. iritatia gastrica
C. azotemia
D. disfunctia plachetara
E. exacerbarea rinitei alergicice
785 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
786 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2075)
M2520074. În artrita reumatoidă, atât celulele T CD4+ cu memorie cât şi celulele CD8+ exprimă:
A. antigenul de activare precoce CD69
B. receptori pentru anticorpi anti ADN
C. imunoglobuline de suprafaţă
D. proteoglicani
E. procolagen II
(pag. 2070)
786 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
787 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. monocite
B. macrofage
C. celule epiteloide
D. sinoviocite
E. plasmocite
(pag. 2070)
M2520076. Lichidul sinovial în artrita reumatoidă conţine predominant tipul celular de:
A. mononucleare
B. leucocite polimorfonucleare
C. eozinofile
D. bazofile
E. limfoblaşti
(pag. 2070)
M2520079. Medicaţia administrată intraarticular în artrita reumatoidă face parte din categoria:
A. sărurilor de aur
B. antiinflamatoarelor nesteroidiene
C. glucocorticoizilor
D. antimalaricelor de sinteză
E. sulfamidelor
(pag. 2074)
787 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
788 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2620082. In etiologia artriei reumatoide sunt implicati urmatorii factori etiologici, cu exceptia:
A. Predispozitia genetica
B. Infestatiile parazitare
C. Superantigenele produse de stafilococ si streptococ
D. Mycoplasma
E. Virusul Epstein Barr
(pag. 2069)
M2620083. Referitor la afectarea articulara in artrita reumatoida sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Articulatiile interfalangiene proximale sunt rareori implicate
B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare tardiv in evolutia bolii
C. Prezenta ruborului este obligatorie
D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in exclusivitate durerii si tumefactiei articulare
E. Redoarea matinala are o durata de peste o ora.
(pag. 2071)
788 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
789 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2620091. Urmatoarele efecte adverse ale AINS sunt legate de inhibatia activitatii ciclooxigenazei, cu
exceptia:
A. Depresia medulara
B. Iritatia gastrica
C. Azotemia
D. Disfunctia plachetara
E. Exacerbarea rinitei alergice
(pag. 2075)
M2620092. Care dintre articulatiile mai jos mentionate fac parte din cele 14 zone articulare, a caror
afectare (minimum 3 din 14) constitue criteriu de diagnostic in artrita reumatoida:
A. Articulatiile interfalangiene distale
B. Articulatiile scapulo-humerale
C. Coate
D. Articulatiile coxofemurale
E. Articulatiile temporomandibulare
(pag. 2074)
789 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
790 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1120098. Leziunile cele mai precoce ale sinovitei reumatoide sunt reprezentate de:
A. lezarea microvasculara
B. edematierea sinovialei si protruzionarea in cavitatea articulara
C. cresterea numarului celulelor sinoviale
D. infiltrarea cu un mare numar de limfocite B care se diferentiaza local in plasmocite
E. activarea fibroblastelor care produc colagenaza si catepsine ce pot degrada componente ale matricei
articulare
(pag. )
M1120099. Procesul inflamator din artrita reumatoida este condus de celule T CD4+ care infiltreaza
sinoviala. Selectati argumentele care sustin aceasta ipoteza:
A. predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala
B. cresterea receptorilor solubili IL-2 in singe si in lichidul sinovial
C. cresterea sintezei de IL-1
D. ameliorarea bolii prin extragerea celulelor T, prin drenarea canalului toracic, limfafereza, suprimarea
functiei lor cu medicamente
E. producerea de imunoglobuline policlonale si a autoanticorpului factor reumatoid
790 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
791 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. )
M1220102. Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de diagnostic elaborate de catre Colegiul
American de Reumatologie (1987)?
A. existenta anemiei hemolitice autoimune
B. artrita simetrica: interesarea simultana a acelorasi articulatii in ambele parti ale organismului (simetric) cu
durata de cel putin 6 saptamani
C. noduli reumatoizi existenti deasupra proeminentelelor osoase sau suprafetelor de extensie articulara
relatati in anamneza
D. prezenta factorului reumatoid seric determinat printr-o metota prin care pozitivitatea la pacientii de control
este sub 5%
E. modificari radiografice demonstrand osteoporoza difuza
(pag. 1074)
M1220103. Care dintre urmatoarele medicamente sunt clasificate ca avand efect asupra evolutiei
artritei reumatoide?
A. antimalaricele de sinteza
B. sarurile de aur
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. acidul acetilsalicilic
E. metotrexatul
(pag. 2075)
791 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
792 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2072)
M1320108. Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru poliartrita reumatoida:
A. prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate
B. prezenta eroziunilor osoase subcondrale
C. absenta nodulilor reumatoizi
D. prezenta HLADRB1*0401
E. titruri crescute de factor reumatoid seric
(pag. 2070)
792 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
793 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
793 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
794 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. disfunctie plachetara
D. fibroza hepatica
E. ulceratii orale
(pag. 2075)
794 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
795 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2072)
795 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
796 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220136. Boala precoce agresiva si manifestarile extraarticulare sunt mai frecvente la bolnavii cu
artrita reumatoida ce au alelele:
A. HLA-DR ß1*0401
B. HLA-DR ß1*0404
C. HLA DW 10
D. HLA-DR ß1*0101
E. HLA DR 5
(pag. 2068-2069)
M2220137. Despre afectare articulara la pacientii cu artrita reumatoida putem spune ca:
A. cel mai frecvent sunt afectate articulatiile interfalangiene proximale si metacarpofalangiene
B. articulatiile piciorului sunt mai frecvent afectate decat ale mainii
C. articulatiile mainii sunt mai frecvent afectate decat ale piciorului
796 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
797 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220142. Urmatoarele alele HLA-DR pot proteja indivizii in vederea dezvoltarii artritei reumatoide:
A. HLA-DR4
B. HLA-DR1
C. HLA-DR2
D. HLA-DR3
E. HLA-DR5
(pag. 2069)
M2220143. Urmatoarele reactii toxice induse de sarurile de aur folosite in terapia artritei reumatoide
pot aparea in asociere cu prezenta alelei HLA-DR3:
A. proteinurie
B. leucociturie
C. toxicitate hepatica
D. trombocitopenie
E. anemie aplastica
(pag. 2069)
797 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
798 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220144. La pacientii cu artrita reumatoida ce au genetic alela HLA-DR3 proteinuria poate aparea ca
reactie adversa la tratamentul cu:
A. metotrexat
B. D-penicilamina
C. saruri de aur
D. aspirina
E. glucocorticoizi
(pag. 2069)
M2220147. Fibroblastele sinoviale activate in cadrul artritei reumatoide pot fi evidente in mod special:
A. in torentul sanguin circulator
B. in stratul marginal
C. la interfata cu osul si cartilajul
D. in jurul venulelor postcapilare
E. in jurul vaselor de sange
(pag. 2070)
M2220149. Urmatoarele semne si simptome pot aparea la pacientii cu artrita reumatoida, cu exceptia:
A. febra
B. crestere in greutate
C. hipermobilitate articulara
D. scadere in greutate
E. anorexie
(pag. 2071)
798 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
799 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220151. Cele mai frecvente articulatii afectate la pacientii cu artrita reumatoida sunt:
A. articulatiile interfalangiene distale
B. articulatiile axiale
C. articulatiile interfalangiene proximale
D. articulatiile metacarpofalangiene
E. articulatiile genunchilor
(pag. 2071)
M2220155. Localizariile comune ale nodulilor reumatoizi la pacientii cu artrita reumatoida include:
A. pleura
B. bursa olecraniana
C. ulna proximal
D. tendonul lui Achille
E. occiput
(pag. 2072)
799 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
800 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2072)
M2220162. Obstructia cailor aeriene respiratorii superioare la pacientii cu artrita reumatoida poate
aparea datorita:
A. edemului glotic
B. artrita cricoaritenoida
C. subluxatiei atlantoaxiale
D. administrarii de glucocorticoizi
E. administrari de aspirina
(pag. 2072)
800 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
801 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220164. Cresterea susceptibilitatii la infectii la pacientii cu sindrom Felty este in relatie cu:
A. functiei deficitare a leucocitelor polimorfonucleare
B. scaderea numarului de celule neutrofile
C. anemia
D. vechimea bolii reumatoide
E. prezenta nodulilor reumatoizi
(pag. 2072)
801 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
802 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2073)
M2220172. Urmatoarele caractere sunt corelate cu probabilitate mai mare de a dezvolta anomalii
articulare pacientii cu poliartrita reumatoida:
A. prezenta nodulilor reumatoizi
B. mai mult de 20 articulatii inflamate
C. debutul la varsta tanara
D. stare socioeconomica superioara
E. prezenta HLA-DR ß1*0401
(pag. 2073)
M2220173. Cresterea ratei mortalitatii la pacientii cu PAR poate fi atribuita in mare parte:
A. subluxatiei atlanto-axiale
B. obstructiei de CARS
C. infectiei
D. sangerarii gastrointestinale
E. anchilozei articulare
(pag. 2074)
802 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
803 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2220176. Urmatoarele reprezinta argumente pentru ipoteza conform careia procesul inflamator din
tesuturi la pacientii cu artrita reumatoida este condus de celulele T CD4+:
A. predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala
B. cresterea receptorilor solubili Il2 in sange si in lichidul sinovial
C. scaderea receptorilor solubili Il2 in sange si in lichidul sinovial
D. ameliorarea bolii prin extaragerea celulelor T prin limfafereza periferica
E. suprimarea functiei celulelor T prin medicamente ca Ciclosporina
(pag. 2070)
M2220178. Urmatoarele criterii ARA pentru clasificarea artritei reumatoide trebuie observate de medic:
A. nodulii reumatoizi
B. redoarea matinala
C. artrita simetrica
D. artrita articulatiilor mainii
E. artrita la mai mult de 3 zone articulare
(pag. 2074)
M2220179. Urmatoarele trebuie prezente minim 6 saptamani pentru a reprezenta criterii ARA pentru
clasificarea artritei reumatoide:
A. factori reumatoid seric
B. redoarea matinala
C. artrita simetrica
D. noduli reumatoizi
E. modificari radiologice tipice
(pag. 2074)
M2220182. Urmatoarele reprezinta efecte toxice ca urmare a administrarii de AINS la pacientii cu artrita
reumatoida:
803 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
804 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. iritatie gastrica
B. azotemia
C. efecte antiinflamatorii
D. efecte analgezice
E. disfunctie plachetara
(pag. 2075)
M2220183. Efectele toxice cele mai importante ale administrarii de metotrexat la pacientii cu artrita
reumatoida sunt:
A. eruptii cutanate
B. azotemie
C. ulceratii orale
D. disconfort gastro intestinal
E. anomalii ale functiei hepatice
(pag. 2075)
M2220184. Biopsia hepatica la pacientii cu artrita reumatoida ce sunt in tratament cu metotrexat este
recomandata cand:
A. exista anomalii ale functiei hepatice persistente
B. apare coloratia icterica a tegumentelor si mucoaselor
C. persista disconfort gastro intestinal peste 6 luni
D. exista anomalii ale functiei hepatice repetitive
E. apare fibroza hepatica
(pag. 2075)
M2220187. Efectele adverse aparute la pacientii cu artrita reumatoida tratati cu ciclosporina sunt:
A. fenomene toxice renale
B. fenomene toxice gastro intestinale
C. fenomene toxice medulare
D. fibroza pulmonara
E. dezvoltarea unor tumori maligne
(pag. 2075)
804 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
805 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. soldurilor
C. genuchilor
D. umerilor
E. metacarpofalangian
(pag. 2076)
M2220189. Scopurile reale ale artroplastiei efectuate la pacientii cu artrita reumatoida ce au articulatii
lezate severe sunt:
A. modificarea istoriei naturale a bolii
B. indepartarea durerii
C. intarzierea distructiei osoase
D. indepartarea definitiva a simptomelor
E. reducerea invaliditatii
(pag. 2076)
M2220191. Manifestarile principale ale afectarii oculare la pacientii cu artrita reumatoida sunt:
A. episclerita
B. sclerita
C. uveita acuta posterioara
D. retinita pigmentara
E. atrofia de nerv optic
(pag. 2072)
805 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
806 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. neutropenie
E. trombocitoza
(pag. 2072)
M2220196. Semnele generale ce apar la pacientii cu debut acut al artritei reumatoide sunt:
A. oboseala
B. febra
C. limfadenopatia
D. hepatomegalia
E. splenomegalia
(pag. 2071)
M2220197. Despre implicarea axiala a articulatiilor la pacienti cu artrita reumatoida putem spune ca:
A. durerea lombara poate fi deseori atribuita inflamatiei reumatoide
B. poate conduce la subluxatie atlantoaxiala
C. este limitata la coloana cervicala superioara
D. afecteaza in intregime coloana vertebrala
E. poate duce frecvent la compresia maduvei spinarii
(pag. 2071)
M2220200. Urmatorii factori sunt considerati factori de gravitate pentru artrita reumatoida:
A. prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate
B. prezenta eroziunilor osoase subcondrale
C. absenta nodulilor reumatoizi
D. prezenta HLA-DR ß1*0401
E. titruri crescute de factor reumatoid seric
(pag. 2073)
806 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
807 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2320207. IL1 si TNF alfa joaca urmatoarele roluri in patogenia poliartritei reumatoide:
A. participa la inflamatia reumatoida atat la nivel local, sinovial, cat si sistemic
807 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
808 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
808 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
809 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. pleurezie
E. afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile
(pag. 2075)
809 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
810 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. fibroza interstitiala
B. nodulii pleuro-pulmonari
C. afectarea pleurala de tipul pleureziei sau pleuritei
D. hipertensiune arteriala pulmonara
E. pneumotorax
(pag. 2072)
M2520223. Predispoziţia genetică pentru artrita reumatoidă este dată de antigenul major de
histocompatibilitate (HLA) de tip:
A. HLA B27
B. HLA Dw4
C. HLA Dw16
D. HLA DR1
E. HLA DR4
(pag. 2068)
810 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
811 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. stafilococi
D. M. artritidis
E. Entamoeba hystolitica
(pag. 2069)
M2520229. Interleukinele produse prin limfocitele T cu rol în patogenia artritei reumatoide sunt:
A. IL-2
B. IL-6
C. TNF-alfa
D. metaloproteinazele
E. colagenul
(pag. 2070)
M2520230. Care din următoarele citokine implicate în patogeneza artritei reumatoide au origine în
macrofagele activate:
A. proteoglicanii
B. IL-1
C. IL-6
D. IL-8
E. TNF-alfa
(pag. 2070)
811 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
812 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 2070)
M2520232. Degradarea cartilajului în artrita reumatoidă se produce prin activarea condrocitelor in situ
sub acţiunea:
A. IL-1
B. TNF-alfa
C. eozinofilelor
D. proteinelor de şoc termic
E. plasminei
(pag. 2071)
M2520233. Menţionaţi care din următorii factori sunt implicaţi în patogeneza manifestărilor sistemice
din artrita reumatoidă:
A. IL-6
B. TNF-alfa
C. IL-1
D. complexele imune circulante
E. osteoclastele
(pag. 2071)
812 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
813 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
813 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
814 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. neutropenie
(pag. 2072)
M2520246. Din medicamentele modificatoare ale bolii pentru artrita reumatoidă fac parte:
A. sulfasalazina
B. antimalaricele
C. sărurile de aur
D. antihistaminicele
E. colchicina
(pag. 2075)
814 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
815 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2620257. Modificarile histopatologice care diferentiaza artrita reumatoida de artritele periferice din
SA sunt:
A. Formarea de panus
815 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
816 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2820263. Care sunt cele mai precoce leziuni ale sinovitei reumatoide?
A. hiperplazia celulelor sinoviale
B. lezarea microvasculara
C. scaderea numarului celulelor sinoviale
816 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
817 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2820266. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza secundara din AR sunt false ?
A. poate fi ameliorata de terapia glucocorticoida
B. AR se asociaza cu o scadere moderata a masei osoase medii
C. osteopenia afecteaza numai osul juxtaarticular
D. creste riscul de fractura
E. este agravata de terapia antiinflamatoare
(pag. 2072)
817 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
818 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
818 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
819 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. fatigabilitate
E. anorexie
(pag. 2071)
819 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
820 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 21
Tromboza venoasa profunda si superficiala
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1121001. Durerea si tumefactie unilaterale ale membrului inferior se intalnesc in urmatoarele conditii
clinice, cu EXCEPTIA.
A. hematom muscular
B. sindrom postflebitic
C. boli arteriale ocluzive acute
D. limfedem
E. chist popliteal rupt
(pag. 1549)
M1121002. Cel mai important obiectiv terapeutic in tromboza venoasa profunda este:
A. controlul simptomelor
B. prevenirea sindromului de insuficienta venoasa cronica
C. prevenirea aparitiei phlegmatia alba dolens
D. prevenirea tromboembolismului pulmonar
E. prevenirea aparitiei phlegmatia cerulea dolens
(pag. 1550)
M1121003. Conditiile de mai jos se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa, cu EXCEPTIA:
A. coagularea intravasculara diseminata
B. tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene
C. trombangeita obliteranta
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. neoplasmul de pancreas
(pag. 1549)
M1121004. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboza venoasa superficiala izolata, cu
EXCEPTIA:
A. se intalneste in boala varicoasa
B. membrul inferior este marit de volum
C. antiinflamatoriile nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombusului
D. antiinflamatoriile nesteroidiene controleaza durerea
E. tratamentul anticoagulant este uneori indicat
(pag. 1550)
M1121005. Riscul de tromboza venoasa profunda este crescut in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:
A. lupus eritematos sistemic
B. proteinele C si S in exces
C. boli mieloproliferative
D. disfibrinogemia
E. staza sistemica
(pag. 1549)
820 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
821 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1221007. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda
este:
A. prevenirea embolismului pulmonar
B. prevenirea gangrenei
C. prevenirea stazei venoase
D. reducerea riscului de embolie cerebrala
E. scaderea edemului membrului inferior
(pag. 1549)
821 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
822 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. tratarea infectiei
C. calmarea durerii
D. prevenirea embolismului pulmonar
E. prevenirea sindromului posttrombotic
(pag. 1549)
M1521017. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa:
A. Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
B. Utilizarea contraceptivelor orale
C. Utilizarea acenocumarolului
D. Utilizarea inhibitorilor de pompa protonica
E. Utilizarea streptokinazei
(pag. 1549)
M1521018. Riscul trombozei venoase nu depaseste riscul populatiei normale in urmatoarele situatii:
A. Sindrom antifosfolipidic
B. Deficienta de antitrombina III
C. Coagularea intravasculara diseminata
822 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
823 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Difibrinogenemia
E. Nivelul normal al proteinelor C si S
(pag. 1549)
M1521020. In tratamentul trombozelor venoase profunde, doza de warfarina va fi ajustata astfel incat
ratia internationala normalizata (INR) a timpului de protrombina sa fie de:
A. 0,2-0,3
B. 0,5-1
C. 1,2-1,5
D. 2-3
E. 3,2-3,5
(pag. 1550)
823 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
824 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2221028. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda
este:
A. prevenirea embolismului pulmonar
B. prevenirea gangrenei
C. prevenirea stazei venoase
D. reducerea riscului de embolie cerebrala
E. scaderea edemului membrului inferior
(pag. 1549)
824 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
825 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2221033. Pacientii carora li s-au practicat procedee chirurgicale ortopedice pot face tromboza
venoasa intr-un procent de:
A. 50%
B. 10-40%
C. 10-20%
D. mai mult de 50%
E. sub 20%
(pag. 1548)
M2221035. Cel mai important simptom in tromboza venoasa profunda a gambei este:
A. durerea in gamba
B. parestezia moletului
C. febra
D. durerea la nivelul plantei
E. durerea la nivelul coapsei
(pag. 1549)
M2221036. Tromboza venoasa profunda la nivelul membrului superior se datoreaza mai frecvent:
A. punctiilor venoase
B. cateterelor venoase centrale
C. stazei venoase
D. compresiunii subclaviculare de catre tumori pulmonare
E. sarcinii
(pag. 1549)
825 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
826 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2221039. Cel mai important obiectiv al tratamentului trombozei venoase profunde este:
A. liza trombului
B. prevenirea sindromului posttrombotic
C. prevenirea embolismului pulmonar
D. prevenirea gangrenei venoase
E. disparitia durerii
(pag. 1549)
826 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
827 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. nu se introduce
(pag. 1550)
M2221046. Cati bolnavi cu neoplasm evident clinic dezvolta tromboza venoasa profunda:
A. 50%
B. 10-20%
C. 10-40%
D. sub 10%
E. peste 50%
(pag. 1549)
M2221047. In care din urmatoarele situatii din tromboflebita superificiala poate apare embolia
pulmonara?
A. tromboflebita pe vena safena mica
B. tromboflebita pe jonctiunea venoasa safenofemurala
C. tromboflebita pe vena safena mare la nivelul coapsei
D. tromboflebita pe vena safena mare la nivelul gambei
E. nu apare in nici una din situatii
(pag. 1550)
M2221049. Conditii asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
A. neoplasm de colon
B. neoplasm esofagian
C. neoplasm de san
D. melanom malign
E. angiom
(pag. 1549)
827 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
828 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2221050. Incidenta emboliei pulmonare la pacientii cu tromboza venoasa profunda la nivelul gambei
este de:
A. 2-50%
B. 20-50%
C. 5-7%
D. 5-20%
E. 20-40%
(pag. 1550)
828 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
829 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. vasoconstrictiei arteriolare
D. scaderea presiunii interstitiale care depaseste presiunea de perfuzie tisulara
E. cresterea presiunii interstitiale care depaseste presiunea de perfuzie tisulara
(pag. 1549)
M2321060. Intrucit venele gambei sunt mai dificil de examinat decit venele proximale sensibilitatea
acestei tehnici in cazul trombozei venelor gambei este de
A. 55-80%
B. 30-35%
C. 40-50%
D. 50-75%
E. 50-85%
(pag. 1549)
829 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
830 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. 94%
(pag. 1549)
M2321065. Ritmul perfuziei de heparina va fi ajustat incit timpul de tromboplastina activata sa fie de
A. de trei ori si jumatate fata de valorile de control
B. o data si jumatate fata de valorile de control
C. doua ori fata de valorile de control
D. trei ori fata de valorile de control
E. doua ori si jumatate fata de valorile de control
(pag. 1549)
830 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
831 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2321069. Pentru operatiile ortopedice, cu risc mare de tromboza venoasa profunda, warfarina
A. este inceputa la 2 zile postoperator
B. este inceputa in noaptea dinaintea operatiei
C. este inceputa la o zi postoperator
D. este inceputa la 3 zile postoperator
E. este inceputa la 4 zile postoperator
(pag. 1550)
M2521071. Incidenţa emboliei pulmonare la pacienţii cu tromboză venoasă profundă la nivelul gambei
este de:
A. 50-60%
B. 35-40%
C. 5-20%
D. sub 5%
E. 75-80%
(pag. 1550)
M2521073. Care din urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa:
A. Utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
B. Utilizarea contraceptivelor orale
C. Utilizarea acenocumarolului
D. Utilizarea inhibitorilor de pompa protonica
E. Utilizarea streptokinazei
(pag. 1549)
M2521074. Riscul trombozei venoase nu depaseste riscul populatiei normale în urmatoarele situatii:
A. Sindrom antifosfolipidic
B. Deficienta de antitrombina III
C. Coagularea intravasculara diseminata
D. Disfibrinogenemia
E. Nivelul normal al proteinelor C si S
(pag. 1549)
831 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
832 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2521076. În tratamentul trombozelor venoase profunde, doza de warfarina va fi ajustata astfel încât
ratia internationala normalizata (INR) a timpului de protrombina sa fie de:
A. 0,2-0,3
B. 0,5-1
C. 1,2-1,5
D. 2-3
E. 3,2-3,5
(pag. 1550)
832 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
833 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
833 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
834 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. Se introduce corticoterapia
B. Se administreaza anticoagulante iv.
C. Este indicata terapia antiagreganta plachetara
D. Niciodata nu se administreaza fibrinolitice
E. Se administreazaantibiotice
(pag. 1550)
M2721090. Doza de activator tisular de plasminogen recombinat, utilizata in tromboliza pentru embolia
pulmonara este:
A. 100 mg/kg/h in administare in pev
B. 100 mg in 2 ore in administare pev
C. 1 000 000 U/h in administare pev
D. 1 000 000 U in 2 ore in administare pev
E. 1 000 000 U/24 ore in administare pev
(pag. 1623)
M2821092. Cel mai important obiectiv terapeutic in tromboza venoasa profunda este:
A. controlul simptomelor
B. prevenirea sindromului de insuficienta venoasa cronica
C. prevenirea aparitiei phlegmatia alba dolens
D. prevenirea tromboembolismului pulmonar
E. prevenirea aparitiei phlegmatia cerulea dolens
(pag. 1550)
M2821093. Conditiile de mai jos se asociaza cu risc crescut de tromboza venoasa, cu EXCEPTIA:
A. coagularea intravasculara diseminata
B. tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene
C. trombangeita obliteranta
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. neoplasmul de pancreas
(pag. 1549)
M2821094. Durerea si tumefactie unilaterale ale membrului inferior se intalnesc in urmatoarele conditii
clinice, cu EXCEPTIA.
A. hematom muscular
B. sindrom postflebitic
834 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
835 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2821095. Riscul de tromboza venoasa profunda este crescut in urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:
A. lupus eritematos sistemic
B. proteinele C si S in exces
C. boli mieloproliferative
D. disfibrinogemia
E. staza sistemica
(pag. 1550)
M2821096. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tromboza venoasa superficiala izolata, cu
EXCEPTIA:
A. se intalneste in boala varicoasa
B. membrul inferior este marit de volum
C. antiinflamatoriile nesteroidiene pot masca semnele clinice de propagare a trombusului
D. antiinflamatoriile nesteroidiene controleaza durerea
E. tratamentul anticoagulant este uneori indicat
(pag. 1550)
M2821099. Obiectivul cel mai important al tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda
este:
A. prevenirea embolismului pulmonar
B. prevenirea gangrenei
C. prevenirea stazei venoase
D. reducerea riscului de embolie cerebrala
E. scaderea edemului membrului inferior
(pag. 1550)
835 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
836 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. 8-12 ore
(pag. 1550)
M1121101. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul cu heparina
nefractionata in tromboza venoasa profunda (TVP)
A. se administreaza intravenos, intramuscular si subcutanat
B. se administreaza in tratamentul si profilaxia TVP
C. accelereaza liza trombusului
D. doza de heparina se controleaza prin timpul de tromboplastina partiala activata
E. trombocitopenia poate fi o reactie secundara tratamentului
(pag. 1550)
M1121102. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul anticoagulant in
tromboza venoasa profunda (TVP)
A. tratamentul cu heparina se face cel mult 5-7 zile
B. tromboliticele sunt mai eficiente decat anticoagulantele in prevenirea tromboembolismului
C. administrarea heparinei fractionate subcutanat este o alternativa la tratamentul in perfuzie la heparina
conventionala
D. heparina si anticoagulantele orale se administreaza concomitent 4-5 zile
E. valoarea tinta a INR trebuie sa fie 2-3 sub tratament cu warfarina
(pag. 1550)
M1121103. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul trombozei venoase
profunde (TVP)
A. in TVP proximala tratamentul se face cel mult 3 saptamani
B. in TVP idiopatica acuta tratamentul se face 3-6 luni
C. warfarina poate fi asociata heparinei inca din prima zi de tratament
D. durata tratamentului anticoagulant este nelimitata in TVP recurenta asociata bolilor maligne
E. tromboliticele administrate precoce pot diminua incidenta sindromului postflebitic in TVP
(pag. 1550)
M1121104. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombozei venoase profunde
(TVP) a membrului inferior:
A. tratamentul anticoagulant in TVP proximala este indicat
B. in TVP a gambei fie se administreaza tratament anticoagulant, fie se monitorizeaza neinvaziv, repetitiv,
progresia proximala a bolii
C. majoritatea TVP a gambei se extind proximal
D. dispozitivele de compresie pneumatica sunt o alternativa de tratament cand anticoagulantele sunt
contraindicate
E. la pacientii cu diateze hemoragice si TVP proximala se poate face insertia percutana de filtru in vena cava
inferioara
(pag. 1550)
M1121105. Care din urmatoarele afirmatii privind tromboza venoasa (TV) sunt adevarate:
A. TV profunda este un marker de boala neoplazica
B. TV superficiala nu determina embolie pulmonara
C. TV profunda se poate asocia cu TV superficiala
D. aspectele clinice sunt usor de diferentiat intre TV superficiala si TV profunda
E. tratamentul anticoagulant nu este niciodata indicat in TV superficiala
(pag. 1550)
836 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
837 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1121106. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate legate de examenul clinic in tromboza
venoasa profunda (TVP) a gambei
A. Homans este semnul totdeauna prezent si este patognomonic
B. tegumentul poate fi palid
C. edemul este bilateral
D. tegumentul poate fi cianotic
E. temperatura locala crescuta
(pag. 1549)
M1221107. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sunt:
A. embolia cerebrala
B. embolia pulmonara
C. sindromul de insuficienta venoasa cronica
D. edemul membrelor inferioare
E. eritemul unilateral al piciorului
(pag. 1549)
837 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
838 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. trimestrul I
D. trimestrul II
E. trimestrul III
(pag. 1549)
M1421115. Tromboza profunda a venelor iliace, femurale sau poplitee este sugerata de:
A. edem
B. cresterea temperaturii cutanate
C. scaderea temperaturii cutanate
D. eritem bilateral al piciorului
E. senzatia de raceala la nivelul extremitatii afectate
(pag. 1549)
M1421116. Care din urmatoarele reprezinta conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea
trombozei venoase:
A. trombangeita obliteranta
B. tratamentul anticoagulant
C. utilizarea estrogenilor
D. boli mieloproliferative
E. sindromul antifosfolipidic
(pag. 1549)
M1421117. Tromboza venoasa profunda trabuie sa fie diferentiata de o varietate de boli care determina
durere si edem unilateral la nivelul membrului inferior. Dintre acestea fac parte:
A. hematomul muscular
B. limfedemul
C. trombangeita obliteranta
D. chistul popliteal rupt
E. fenomenul Raynaud
(pag. 1549)
838 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
839 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1521122. Venulita joaca un rol important in producerea trombozei venoase in urmatoarele cazuri:
A. Infarct miocardic
B. Boala Behcet
C. Administrare de estrogeni
D. Homocisteinurie
E. Sindrom nefrotic
(pag. 1549)
839 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
840 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1549)
M1621128. Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:
A. Procedee ortopedice
B. Neoplasme pancreatice
C. Imobilizarea prelungita
D. Diateze hemoragice
E. Deficit de proteina C reactiva (PCR-reactant de faza acuta)
(pag. 1549)
840 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
841 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2221132. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sunt:
A. embolia cerebrala
B. embolia pulmonara
C. sindromul de insuficienta venoasa cronica
D. edemul membrelor inferioare
E. eritemul unilateral al piciorului
(pag. 1549)
M2221133. Conditiile asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trobozei venoase sunt:
A. neoplasmul de pancreas
B. fractura de antebrat
C. fractura de pelvis cu imobilizare
D. accidentul vascular cerebral cu imobilizare
E. anemia
(pag. 1549)
841 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
842 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1550)
M2221144. Riscul trombozei venoase este crescut dupa traumatisme cum ar fi:
A. fracturile coloanei vertebrale
842 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
843 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. fractura de stern
C. fractura de tibie
D. fractura de femur
E. fractura de pelvis
(pag. 1549)
M2221145. Tromboza venoasa produsa prin hipercoagulabilitatea sangelui apare in urmatoarele boli:
A. neoplasm de san
B. infact miocardic acut
C. lupus eritematos diseminat
D. disfibrinogemie
E. sindrom antifosfolipidic
(pag. 1549)
843 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
844 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1549)
M2221151. Tratamentul cu heparina in tromboza venoasa profunda poate determina ca reactii adverse:
A. trombocitopenie
B. tromboza arteriala
C. ischemie arteriala
D. propagarea trombusului
E. activarea sistemului litic endogen
(pag. 1549)
M2221157. Care din urmatoarele conditii se asociaza cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei
venoase:
A. deficitul de antitrombina III
844 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
845 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. disfibrinogemia
C. coagularea intravasculara diseminata
D. anticorpi antifosfolipidici
E. utlilizarea progesteronului
(pag. 1549)
M2221159. Profilaxia trombozei venoase profunde in chirurgia toracica sau abdominala se face cu:
A. heparina in doze mici
B. heparina in doze mari
C. warfarina
D. compresie pneumatica externa
E. haparina cu greutate moleculara mica
(pag. 1550)
845 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
846 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1549)
M2221165. Tromboza venoasa apare mai frecvent la bolnavii imobilizati pentru umatoarele boli:
A. infarct miocardic acut
B. accindent vascular cerebral
C. insuficienta cardiaca congestiva
D. neoplasm de san
E. disfibrinogemia
(pag. 1549)
M2221166. Durerea din tromboza venoasa profunda a membrului inferior trebuie diferentiata de
durerea din:
A. sindromul postflebitic
B. artrite
C. tendinite
D. compresia nervilor
E. boli ocluzive arteriale
(pag. 1549)
M2221167. Care din urmatoarele neoplazii digestive se asociaza frecvent cu tromboza venoasa
profunda:
A. neoplasm gastric
B. neoplasm pancreatic
C. neoplasm al veziculei biliare
D. neoplasm pulmonar
E. neoplasm mamar
(pag. 1549)
M2221170. Precizati care sunt bolile vasculare ce se asociaza cu tromboza venoasa profunda:
846 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
847 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2221171. Care din urmatoarele grupe de medicamente se asociaza cu tromboza venoasa profunda:
A. contraceptivele
B. estrogeni de substitutie
C. antiinflamatoare non steroidiene
D. progestativele
E. antibioticele
(pag. 1549)
847 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
848 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. leziunea vasculara
E. neoplasm pancreatic
(pag. 1549)
M2221177. Conditiile pentru care prevenirea embolismului pulmonar este cel mai important obiectiv al
tratamentului pacientilor cu tromboza venoasa profunda sunt:
A. trombul poate fi liber
B. trombul poate fi putin aderent la peretele vascular
C. trombul poate fi fixat de peretele vascular
D. trombul poate fi lizat
E. trombul poate fi flotant in torentul circulator
(pag. 1549)
M2221180. Care din urmatoarele conditii nu le intalnim ca factori de risc curent pentru tromboza
venoasa:
A. sarcina
B. litiaza biliara
C. disfibrinogemia
D. hemofilia
E. boala Behcet
(pag. 149)
848 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
849 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1449)
M2221183. Conditii asociate cu un risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
A. fracturi ale antebratului
B. fracturi ale fibulei
C. fracturi ale coloanei vertebrale
D. fracturi ale pelvisului
E. fracturi tarsiene
(pag. 1549)
M2221184. Conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
A. convalescenta postoperatorie
B. accident vascular cerebral
C. infarc miocardic acut
D. insuficienta cardiaca restrictiva
E. sarcina
(pag. 1549)
M2221185. Conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
A. deficitul de antitrombina II
B. deficitul de proteina M
C. deficitul de proteina C
D. deficitul de proteina S
E. boli musculare
(pag. 1549)
M2221186. Conditii asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase sunt:
A. graviditatea
B. substitutia estrogenilor
C. cancer de testicule
D. coagularea intravasculara diseminata
E. traumatisme ale calcaneului
(pag. 1549)
849 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
850 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
850 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
851 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 1550)
851 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
852 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. compresia nervilor
C. distensia musculara
D. fracturi
E. boli ocluzive arteriale
(pag. 1549)
M2321204. Cele mai importante consecinte ale trombozei venoase profunde sint:
A. ulcerul trofic
B. sindromul postrombotic
C. embolia pulmonara
D. sindromul de insuficienta venoasa cronica
E. tromboza extensiva
(pag. 1549)
M2321206. Pentru diagnosticul trombozei venoase profunde ultrasonografia venoasa dubla descopera
prezenta trombusului prin
A. masurararea fluxului venos si a velocitatii
B. vizualizare directa
C. cresterea diametrului venei
D. deductie daca vena nu colabeaza dupa manevre compresive
E. masurararea velocitatii fluxului deasupra trombozei
(pag. 1549)
M2321207. Dintre conditiile asociate cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase este si
venulita ce inseamna
A. trombangeita obliteranta
B. hemoglobinuria
C. boala Behcet
D. homocisteinuria
E. boala Raynaud
(pag. 1549)
852 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
853 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2521214. Care dintre substanţele de mai jos sunt incluse în grupul farmacologic al tromboliticelor
A. Urokinaza
B. fosfolipaza A2
C. activatorul tisular al plasminogenului
D. antitrombina III
E. factorul de contact
(pag. 1550)
853 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
854 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2521215. Riscul crescut pentru dezvoltarea trombozei venoase este generat de venulită în
următoarele situaţii:
A. Sarcină
B. utilizarea estrogenilor
C. boala Behcet
D. Homocisteinurie
E. macroglobulinemia Waldenstrom
(pag. 1549)
M2521216. Bolile care produc hipercoagulabilitate sistemică şi risc de tromboză venoasă sunt:
A. trombangeita obliterantă
B. rezistenţa la proteina C activată
C. sindromul antifosfolipidic
D. coagularea intravasculară diseminată
E. neoplasmul pancreatic
(pag. 1549)
M2521218. Tromboza profundă a venelor iliace, femurale sau poplitee este sugerată de:
A. Febră
B. Edem
C. Creşterea temperaturii cutanate
D. Durere
E. Parestezii
(pag. 1549)
854 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
855 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2521227. În phlegmasia alba dolens apar, pe lânga semnele trombozei venoase urmatoarele elemente
definitorii:
A. Febra
B. Flictenele
C. Paloarea
D. Adenopatia
855 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
856 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. Edemul
(pag. 1549)
M2521229. Venulita joaca un rol important în producerea trombozei venoase în urmatoarele cazuri:
A. Infarct miocardic
B. Boala Behcet
C. Administrare de estrogeni
D. Homocisteinurie
E. Sindrom nefrotic
(pag. 1549)
856 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
857 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2621237. Conditii asociate pentru un risc crescut de tromboza venoasa profunda sunt:
A. Diateze hemoragice
B. Neoplasme pancreatice
C. Imobilizarea prelungita
D. Procedee ortopedice
E. Deficit de proteina C reactiva (PCR-reactant de faza acuta)
(pag. 1549)
857 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
858 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
858 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
859 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
859 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
860 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. aprecierea prognosticului
D. alegerea strategiei terapeutice
E. diferentierea de alte cauze cardiace ce pot genera insuficienta cardiaca dreapta
(pag. 1621)
M2821254. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul trombozei venoase
profunde (TVP)
A. in TVP proximala tratamentul se face cel mult 3 saptamani
B. in TVP idiopatica acuta tratamentul se face 3-6 luni
C. warfarina poate fi asociata heparinei inca din prima zi de tratament
D. durata tratamentului anticoagulant este nelimitata in TVP recurenta asociata bolilor maligne
E. tromboliticele administrate precoce pot diminua incidenta sindromului postflebitic in TVP
(pag. 1550)
M2821255. In care din urmatoarele situatii tromboza venoasa profunda se asociaza mai frecvent:
A. infarct miocardic acut
B. ulcer duodenal
C. neoplasm pulmonar
D. chirurgia soldului
E. tratament estrogenic
(pag. 1550)
M2821256. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombozei venoase profunde
(TVP) a membrului inferior:
A. tratamentul anticoagulant in TVP proximala este indicat
B. in TVP a gambei fie se administreaza tratament anticoagulant, fie se monitorizeaza neinvaziv, repetitiv,
progresia proximala a bolii
C. majoritatea TVP a gambei se extind proximal
D. dispozitivele de compresie pneumatica sunt o alternativa de tratament cand anticoagulantele sunt
contraindicate
E. la pacientii cu diateze hemoragice si TVP proximala se poate face insertia percutana de filtru in vena cava
inferioara
(pag. 1550)
860 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
861 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 22
Anemii (generalitati, anemia feripriva, megaloblastica, hemolitice autoimune)
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
861 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
862 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 720)
M1222010. Depozitele de fier din celulele sistemului reticuloendotelial pot fi estimate cu ajutorul:
A. coloratiei cu albastru de Prusia
B. albastru de metil
C. Ziehl-Nielsen
D. rosu bengal
E. acetona
(pag. 701)
862 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
863 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 703)
863 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
864 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1322019. Cresterea numarului de reticulocite (in valoare absoluta) in anemia feripriva aflata sub
tratament se produce la:
A. -doua luni de la inceputul tratamentului
B. -o luna de la inceputul tratamentului
C. -doua saptamani de la inceputul tratamentului
D. -10 zile de la inceputul tratamentului
E. 3-4 zile de la inceputul tratamentului
(pag. 703)
M1422020. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru anemia pernicioasa:
A. Cea mai frecventa cauza a deficitului de cobalamina in climatele temperate
B. Apare post gastrectomie
C. Manifestari neurologice minime
D. Se insoteste de mieloza eritremica
E. Caracteristica copiilor si adolescentilor
(pag. 717/vol.I.)
M1422021. Care din urmatoarele grupe de medicamente pot determina anemie megaloblastica:
A. Antagonisti ai folatului
B. Anticorpii monoclonali
C. Antiplachetare
D. Antiaritmicele
E. nhibitorii tirozin kinazei
(pag. 719vol.I.)
M1422024. Incidenta anemiei pernicioase este crescuta la pacientii cu alte afectiuni de natura imuna ca:
A. Fasceita eozinofilica
B. Anemie aplastica
C. Boala Graves
D. Purpura trombocitopenica imuna
864 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
865 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1422026. Singura manifestare in anemia imunohemolitica cu anticorpi la cald, in formele blande este:
A. Hemoglobinuria paroxistica la rece
B. Prezenta aglutininelor la rece
C. Prezenta schizocitelor peste 50%
D. Sindromul hemolitic uremic
E. Test Coombs direct pozitiv
(pag. 728/vol.I.)
M1522027. Cresterea numarului de reticulocite dupa tratamentul cu fier in anemia feripriva atinge un
maxim in urmatoarele intervale de la inceperea tratamentului:
A. 2 zile
B. 10 zile
C. 20 zile
D. 30 zile
E. 60 zile
(pag. 703)
865 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
866 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1622032. Fierul necesar eritropoiezei provine in cea mai mare parte din:
A. din fierul alimentar absorbit in ileon
B. suplimentarea alimentatiei cu oligolemente
C. vitamine luate in perioada anotimpului rece
D. reciclarea fierului din eritrocitele imbatrinite, in sistemul reticulo-endotelial
E. fierul absorbit in duoden
(pag. 699)
M1622034. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unei anemii hemolitice autoimune cu anticorpi
la cald:
A. este mai frecventa la barbati
B. hemoliza este intravasculara
C. anticorpii actioneaza optim la 28° C
D. testul Coombs este constant pozitiv pentru complement
E. corticoterapia si splenectomia sunt in general eficiente
(pag. 729)
866 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
867 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. rezectii intestinale
C. absenta congenitala a factorului intrinsec
D. necesar crescut
E. boli granulomatoase
(pag. 715)
M2322038. Pentru a reconstitui depozitele de fier din sistemul reticuloedotelial la un pacient cu anemie
feripriva este nevoie de o suplimetare de fier de minim:
A. 3 luni
B. 4 luni
C. 6 luni
D. 2 luni
E. 2 saptamani
(pag. 703)
M2322041. Capacitatea de efort fizic este redusa marcat intr-o anemie cronica cand hemoglobina
scade sub:
A. 11-12 g%
B. 7-8 g%
C. 9-10 g%
D. 10-11g%
E. 8-9 g%
(pag. 367)
867 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
868 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. mielodisplazia hipocelulara
E. anemia refractara cu exces de blasti
(pag. 742)
M2522044. Procentul sideroblastilor inelari in anemia refractara cu exces de blasti in transformare este:
A. variabil
B. 20-30%
C. sub 5%
D. sub 15%
E. sub 1%
(pag. 742)
M2522047. Cel mai mare procent de blasti medulari in sindroamele mielodisplazice se constata in:
A. anemia refractara cu exces de blasti
B. leucemia mielomonocitara cronica
C. anemia refractara cu sideroblasti inelari
D. anemia refractara cu exces de blasti in transformare
E. anemia refractara
(pag. 742)
M2522049. Într-o anemie hemolitică cu hemoliză semnificativă clinic, dozele inţiale de prednison sunt
următoarele:
A. 10 mg/zi
B. 20 mg/zi
C. 10 mg/Kg/zi
D. 1 mg/Kg/zi
E. 20 mg/Kg/zi
(pag. 729)
868 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
869 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522051. Echilibrul dintre aportul alimentar de fier si pierderi este reflectat de:
A. Fierul din depozitele reticuloendoteliale
B. Fierul hemoglobinic
C. Transferinemie
D. Nivelul eritropoietinei
E. Fierul din citocromul P450
(pag. 700)
M2522055. Cresterea numarului de reticulocite dupa tratamentul cu fier în anemia feripriva atinge un
maxim în urmatoarele intervale de la începerea tratamentului:
A. 2 zile
B. 10 zile
C. 20 zile
D. 30 zile
E. 60 zile
(pag. 703)
869 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
870 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
870 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
871 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2622065. Principala sursa de acid folic din alimentatie este reprezentata de:
A. Ficat
B. Carne
C. Lactate
D. Fructe si legume
E. Altele
(pag. 714)
M2622068. Nivelul minim al feritinei serice la care se mai poate vedea fier colorabil in maduva este de:
A. 5 μg/L
B. 10 μg/L
C. 15 μg/L
D. 50 μg/L
E. 500 μg/L
(pag. 701)
871 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
872 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2822072. Urmatoarele afirmatii referitoare la echilibrul fierului alimentar sunt adevarate, cu exceptia:
A. fosfatii inhiba absorbtia fierului
B. acidul ascorbic faciliteaza absorbtia fierului
C. fitatii faciliteaza absorbtia fierului
D. fierul anorganic este toxic
E. fierul heminic se absoarbe usor
(pag. 699)
M2822074. Diagnosticul diferential al unei anemii prin deficit de fier se face cu urmatoarele afectiuni,
cu exceptia
A. Talasemia
B. Anemia din inflamatiile cronice
C. Anemia din intoxicatia saturnina
D. Anemia sideroblastica
E. Anemia megaloblastica
(pag. 702)
872 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
873 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 703)
M2822076. Pentru a reconstitui depozitele de fier din sistemul reticulo-endotelial la un adult normal
este nevoie de suplimentarea cu fier timp de minimum
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 3 saptamani
E. 6 saptamani
(pag. 703)
873 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
874 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1122083. Care dintre urmatoarele determinari de laborator sustin diagnosticul depletiei depozitelor
de fier, in absenta anemiei:
A. Sideremia: 65 micrograme/dl
B. Protoporfirina eritrocitara: 30 micrograme/dl
C. Feritina serica: 18 micrograme/dl
D. Sideroblasti medulari: 45%
E. Saturatia transferinei: 40%
(pag. 701)
874 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
875 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. -gastrectomiei;
C. -sindromului de "ansa oarba"
D. -ulcerului duodenal
E. -sindromului Zollinger-Elison
(pag. 715)
M1322091. Anemia "inflamatorie" din bolile cronice cu blocarea eliberarii fierului din sistemul
reticuloendotelial se diferentiaza de anemia feripriva prin:
A. -nivelul crescut al fierului seric
B. -cresterea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina)
C. -scaderea capacitatii de legare a fierului de catre siderofilina (transferina)
D. -scaderea nivelului calciului seric
E. -nivelul normal al receptorului pentru transferina
(pag. 702)
875 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
876 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1322095. Mediatorii inflamatiei implicati in geneza anemiei "inflamatorii" din bolile cronice suprima
urmatoarele, cu EXCEPTIA
A. -secretiei de eritropoietina
B. -proliferarii precursorilor eritrocitaeri
C. -eliberarii fierului din maduva hematopoietica
D. -sintezei transferinei
E. -absorbtiei vitaminei B12 la nivelul tubului digestiv
(pag. 702)
M1422098. Cele mai comune tipuri de anemie megaloblastica in zonele temperate sunt:
A. nfestatia cu Diphilobotrium latum
B. Anemia megaloblastica refractara
C. Anemia congenitala diseritropoietica
D. Deficitul de folat la alcoolici
E. Anemia pernicioasa
(pag. 717/vol.I.)
876 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
877 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
877 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
878 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Acantocitoza
E. Tulburari ale sfincterelor
(pag. 717/vol.I.)
M1522109. Inhibitorii dihidrofolat reductazei implicati in anemia megaloblastica prin deficit de acid
folic sunt:
A. Metotrexat
B. Metoclopramid
C. Triamteren
D. Trimetoprim
E. Triamcinolon
(pag. 715, 719)
878 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
879 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1622119. In anemia hemolitica prin anticorpi la cald, hemoliza poate fi influentata prin
A. corticoterapie
B. incalzirea bolnavului
C. evitarea frigului
D. splenectomie
E. tratament imunosupresor
(pag. 729)
879 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
880 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. pierderile urinare
E. secretia inadecvata de factor intrinsec
(pag. 715)
M1622121. Aspectul megaloblastic al maduvei osoase in anemia Biermer este caracterizat de prezenta:
A. eritroblastilor de marime mai mica
B. absenta granulelor de fier la coloratia Perls
C. metamielocitelor gigante
D. megacariocite cu morfologie anormala
E. maduva este hipercelulara cu eritroblasti de aspect megaloblastic
(pag. 720)
880 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
881 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2322128. Esecul tratamentului cu fier la pacientii cu anemie feripriva poate apare in cazul:
A. lipsei de complianta la tratament
B. absorbtie anormala a fierului
C. pierdere persistenta de sange ce depaseste aportul
D. diagnostic incorect
E. tratament cu preparate de fier timp de 6 luni
(pag. 703)
M2322133. Tratamentul in cazul unei anemii severe ce ameninta viata pacientului pana la cunoasterea
cauzei acesteia cuprinde:
A. administrarea de preparate de fier
B. transfuzii cu masa eritrocitara
881 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
882 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. administrarea de vitamine
D. administrarea de electroliti si solutii coloidale
E. oxigenoterapie
(pag. 372)
M2322134. Anemia hemolitica autoimune cu anticorpi la cald poate apare la pacientii cu:
A. leucemia limfatica cronica
B. infectii cu Mycoplasma
C. lupus eritematos sistemic
D. tratament cu penicilina
E. limfoame maligne nonHodgkin
(pag. 729)
M2322136. La majoritatea pacientilor cu anemie hemolitica autoimuna cu anticorpi la cald boala este
controlata prin:
A. tratament cu Prednison
B. splenectomie
C. tratament cu Ciclofosfamida
D. transfuzii de singe
E. asocierea intre tratamentul cu Prednison si splenectomie
(pag. 729)
M2322137. Gradul hemolizei in anemia hemolitica imuna cu anticorpi la rece depinde de:
A. titrul anticorpilor
B. amplitudinea termica a anticorpilor
C. temperatura corpului
D. temperatura mediului ambiant
E. boala subjacenta
(pag. 730)
882 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
883 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. ineficienta
(pag. 740)
M2522142. Asocierea unui procent de blasti in singe sub 5% cu sideroblasti inelari sub 15% exista in:
A. anemia refractara cu sideroblasti inelari
B. anemia refractara cu exces de blasti
C. leucemia mielomonocitara cronica
D. anemia refractara
E. anemia refractara in exces de blasti in transformare
(pag. 742)
M2522143. Asocierea blasti medulari sub 5% si blasti sanguini sub 1% exista in:
A. leucemia mielomonocitara cronica
B. anemia refractara
C. anemia refractara cu exces de blasti
D. leucemia acuta limfoblastica
E. anemia refractara cu sideroblasti inelari
(pag. 742)
883 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
884 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522152. Evaluarea de laborator în plasmă sau ser a hemolizei intravasculare se face prin:
A. Bilirubină neconjugată crescută
B. Hptoglobină crescută
C. Hptoglobină absentă
884 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
885 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
885 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
886 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
886 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
887 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Mononucleoza infecţioasă
E. Infecţii cu Mycoplasma
(pag. 729)
M2522166. Aplazia este definită severă atunci când sunt îndeplinite următoarele criterii:
A. Nr. de neutrofile mai mare de 500 elemente/µL
B. Nr. de neutrofile mai mic de 500 elemente/µL
C. Nr. de plachete peste 20.000/µL
D. Nr. de plachete mai mic de 20.000/µL
E. Nr. de reticulocite mai mic de 20.000/µL
(pag. 738)
887 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
888 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
888 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
889 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522182. Inhibitorii dihidrofolat reductazei implicati în anemia megaloblastica prin deficit de acid
folic sunt:
A. Metotrexat
B. Metadona
C. Triamteren
D. Trimetoprim
E. Metoclopramid
(pag. 715, 719)
889 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
890 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2522185. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la anemia pernicioasa sunt adevarate:
A. Se însoteste de gastrita de tip atrofic
B. Se însoteste de predispozitia la polipi colonici
C. Poate fi data de proliferarea intestinala a bacteriilor
D. Se asociaza cu frecventa dubla a cancerului de endometru
E. Se asociaza cu aclorhidrie pentagastrin refractara
(pag. 718)
M2522186. Anemia megaloblastica prin deficit de acid folic se produce în urmatoarele situatii:
A. Sindrom Zollinger-Ellison
B. Hemoliza cronica
C. Sindrom Immerslund-Grasbeck
D. Enteropatia glutenica
E. La alcoolici
(pag. 718)
890 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
891 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Eritropoietina
E. Gluconat feros
(pag. 703, 705)
891 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
892 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2622201. Lipsa reticulocitozei dupa tratamentul cu fier al anemiei feriprive poate avea urmatoarele
cauze:
A. Diagnostic incorect
B. Pierdere de sange care depaseste aportul de fier
C. Non-complianta pacientului
D. Absorbtie crescuta a fierului
E. Consumul concomitent de vitamina C
(pag. 703)
M2622204. In anemia hemolitica autoimuna cu anticorpi la rece, specificitatea anticorpilor anti-I este
intalnita in:
A. Limfoame agresive
892 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
893 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. Infectie cu Mycoplasma
C. Mononucleoza infectioasa
D. Gamapatie monoclonala
E. LES
(pag. 730)
M2822209. Anemia din bolile inflamatorii cronice se diferentiaza de anemia feripriva prin:
A. scaderea capacitatii de legare a fierului de catre transferina
B. cresterea capacitatii de legare a fierului de catre transferina
C. nivelul normal al receptorilor pentru transferina
D. nivelul normal sau crescut de feritina serica
E. scaderea nivelului calciului seric
(pag. 702)
M2822210. Care din urmatoarele modificari hematologice sunt caracteristice anemiei feriprive
A. microcitoza
B. macrocitoza
C. feritina sub 15 micrograme/dl
D. saturatia procentuala a transferinei sub 10%
E. capacitate totala de legare a fierului de catre transferina scazuta
893 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
894 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 706)
894 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
895 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
Tema nr. 23
Infectiile tractului urinar
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
M1223002. Din punct de vedere microbiologic exista infectie a tractului urinar atunci cand:
A. se dezvolta peste 100.000 microorganisme/ml de urina recoltata din primul jet urinar
B. 100-10.000 bacterii/ml la pacienti asimptomatici
C. 100-10.000 bacterii/ml din probe urinare obtinute prin aspiratie suprapubiana
D. se dezvolta cel putin 1.000.000 microorganisme/ml urina la un pacient cu cateter a demeure
E. se izoleaza specii multiple de microorganisme
(pag. 899)
M1323004. Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este:
A. Proteus
B. Enterobacter
C. Serratia
D. Staphylococcus aureus
E. Escherichia coli
(pag. 899)
M1323005. Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de:
A. Escherichia coli
B. Proteus
C. Pseudomonas
D. Serratia
E. Klebsiella
(pag. 902)
M1323006. Durata tratamentului cu antibiotice in pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date
clinice de calculi sau boli urologice asociate este de:
895 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
896 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. 3 zile
B. 7 zile
C. 14 zile
D. 21 zile
E. 6 saptamini
(pag. 904)
M1323007. Cu care dintre urmatoarele antibiotice puteti trata pielonefrita acuta in sarcina?
A. cefalosporine
B. aminoglicozide
C. chinolone
D. toate
E. nici unul
(pag. 904)
M1423011. Inainte de inceperea tratamentului, infectia tractului urinar trebuie confirmata prin:
A. teste de inflamatie (VSH, leucocitoza, fibrinogen, CRP)
B. examen sumar de urina
C. cultura urinara cantitativa si teste de sensibilitate antimicrobiana
D. ecografie abdominala
E. urografie
(pag. 903)
M1423012. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara date clinice de calculi sau boli urologice
asociate este cauzata in majoritatea cazurilor de:
A. Klebsiella
B. Proteus
C. Escherichia coli
896 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
897 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
D. Pseudomonas
E. Serratia
(pag. 904)
M1523013. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare la bolnavii fara cateter urinar, litiaza
sau anomalii urologice este:
A. Proteus
B. Enterobacter
C. Klebsiella
D. Escherichia coli
E. Pseudomonas
(pag. 899)
M1523014. In care din cazurile de mai jos izolarea agentului bacterian din urina ridica suspiciunea
infectarii prin bacteriemie a rinichiului:
A. Enterobacter
B. Neisseria gonorrhoeae
C. Enterococcus
D. Staphylococcus aureus
E. Serattia spp
(pag. 899, 900)
M1523018. Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei:
A. Grupa sanguina B
B. Rasa neagra
C. HLA DRw8
D. Folosirea spermicidelor si diafragmelor
E. Abuzul de laxative
897 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
898 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 900)
M1623019. Recaderea, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste prin una din
variantele de mai jos:
A. bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului
precedent
B. reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de peste 3 saptamani de la
terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
C. repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara
D. bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de
sterilizare a urinei
E. infectie recurenta cu aceeasi tulpina care survine in decurs de 2 saptamani de la oprirea terapiei
(pag. 899)
M1623020. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de
tract urinar (ITU):
A. refluxul vezico-ureteral
B. litiaza renala si urinara
C. anomalii intrarenale congenitale
D. diabetul zaharat
E. golirea incompleta a vezicii urinare
(pag. 900)
M1623022. In infectia chlamidiana la femeile cu uretrita acuta cel mai frecvent antibiotic utilizat este:
A. Ampicilina
B. Nolicinul
C. Gentamicina
D. Doxiciclina
E. Amoxicilina
(pag. 904)
M2323023. Manifestarile de pielonefrita acuta, cu exceptia necrozei papilare, raspund la terapie in:
A. 24 ore
B. 48- 72 ore
C. 4 - 5 zile
D. 7 zile
E. 10 zile
(pag. 902)
M2323024. In cistitele acute necomplicate, mai mult de 80% din infectii sunt datorate:
A. E. Coli
B. Proteus
C. Klebsiella
D. Streptococ
E. Stafilococ
898 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
899 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 903)
M2323025. Pielonefrita acuta necomplicata la femeile fara antecedente urologice este cauzata in
majoritatea cazurilor de:
A. E. Coli
B. Proteus
C. Klebsiella
D. Serratia
E. Pseudomonas
(pag. 904)
M2523026. Cei mai frecventi agenti microbieni responsabili de infectiile urinare sunt?
A. bacilii Gram negativi
B. Staphylococcus aureus
C. Enterococcus spp.
D. Candida spp.
E. virusuri
(pag. 899)
M2523027. Etiologia infectiilor urinare acute la pacientii fara catetere, anomalii urologice sau calculi
este dominata de:
A. Escherichia coli
B. Proteus spp.
C. Klebsiella spp.
D. Enterobacter spp.
E. Pseudomonas spp.
(pag. 899)
M2523028. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la infectia urinara cu adenovirusuri este
adevarata?
A. adenovirusurile cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si la adultii tineri, deseori in epidemii
B. adenovirusurile sunt frecvent asociate cu prezenta calculilor urinari
C. adenovirusurile sunt frecvent izolate in infectiile urinare nosocomiale
D. adenovirusurile sunt frecvent izolate la pacientii diabetici cu infectie urinara
E. adenovirusurile sunt o cauza frecventa de uretrita transmisa sexual la femei cu simptomatologie urinara
joasa
(pag. 900)
M2523029. Urmatorii factori contribuie la eliminarea rapida a bacteriilor localizate la nivelul tractului
urinar inferior, cu exceptia
A. fluxul urinar normal
B. proprietatile antibacteriene ale urinii
C. proprietatile antibacteriene ale secretiilor prostatice
D. staza urinara
E. polimorfonuclearele din peretele vezical
(pag. 900)
899 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
900 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2523031. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei cu simptome de infectie de tract urinar
inferior, fara hematurie sau durere suprapubiana si cu un istoric al simptomatologiei de peste 7 zile?
A. Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorhoeae
B. adenovirusuri
C. Herpes simplex
D. Escherichia coli
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 902)
M2523032. Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei ce prezinta brusc, cu doua zile inaintea
consultului, disurie, polakiurie, sensibilitate suprapubiana si hematurie macroscopica?
A. Klebsiella spp.
B. Pseudomonas spp.
C. Escherichia coli
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Chlamydia trachmatis
(pag. 902)
M2623034. Reinfectia, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste ca:
A. Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea episodului
precedent
B. Reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de pana la 3 saptamani de la
terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
C. Repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara
D. Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului de
sterilizare a urinei
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
(pag. 899)
M2623035. Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai infectiei de
tract urinar (ITU):
A. Litiaza renala si urinara
B. Refluxul vezico-ureteral
C. Anomalii intrarenale congenitale
D. Diabetul zaharat
E. Golirea incompleta a vezicii urinare
(pag. 900)
900 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
901 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. Dureri lombare
D. Greturi, varsaturi
E. Frisoane solemne inalte
(pag. 902)
M2623038. Care din urmatoarele investigatii sunt extrem de utile pentru diagnosticul unei pionefroze:
A. CT cu substanta de contrast
B. UIV efectuata in urgenta
C. Explorarea radioizotopica cu Ga radioactiv
D. RMN
E. Explorarea endoscopica si cateterizarea tractului urinar
(pag. 904)
M2623039. Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate la femei, cele mai utilizate
medicamente sunt:
A. Norfloxacin
B. Ampicilina
C. Gentamicina
D. Nitrofurantoin
E. Metronidazol
(pag. 902)
901 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
902 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
(pag. 902)
M2623044. Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de infectare a
parenchimului renal?
A. Calea hematogena
B. Calea ascendenta
C. Calea limfatica
D. Prin contiguitate
E. Toate cele de mai sus
(pag. 901)
M2623046. Care din urmatorii factori sunt determinanti ai raspunsului la agresiunea infectioasa:
A. Sexul feminin
B. Diabetul
C. Constipatia cronica
D. Deficitele imune
E. Toate acestea
(pag. 900)
M2823048. Cel mai intilnit germen implicat in infectiile tractului urinar este:
A. Staphylococus aureu
B. Escherichia coli
C. Klebsiella
D. Serratia
E. Streptococul
(pag. 899)
902 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
903 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. doxiciclina
C. ampicilina
D. trimetropim-sulfametoxazol
E. nitrofurantoin
(pag. 904)
M1223055. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cistitei acute in sarcina sunt adevarate:
A. se face timp de 3-7 zile
903 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
904 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
B. se administreaza amoxicilina
C. se administreaza nitrofurantoin
D. dupa tratament nu este necesar controlul uroculturii
E. spitalizarea este obligatorie
(pag. 904)
M1223059. La femei tinere active sexual, agentii etiologici cei mai importanti ai uretritei transmise
sexual sunt:
A. Chlamidia pneumoniae
B. virusul Herpes Simplex
C. Neisseria gonorrhoeae
D. adenovirusurile
E. Candida
(pag. 900)
M1223060. Predispozitia pentru infeciile tractului urinar superior in timpul sarcinii rezulta din:
A. reducerea tonusului ureteral
B. cresterea tonusului ureteral
C. scaderea peristaltismului ureteral
D. disfunctia valvelor vezico-ureterale
E. toxemia gravidica
(pag. 900)
904 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
905 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M1323062. Localizarea infectiei la nivelul tractului urinar superior se insoteste cel mai frecvent de:
A. crestere semnificativa a anticorpilor serici indreptati impotriva antigenului O al tulpinei infectante
B. defect temporar in capacitatea renala de concentrare
C. formare de cilindri hematici
D. formare de cilindri leucocitari
E. bacteriurie nesemnificativa
(pag. 901)
M1323063. Care din urmatorii agenti bacterieni pot determina piurie sterila?
A. Proteus
B. Chlamidia trachomatis
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Fungii
E. Klebsiella
(pag. 902)
M1323064. Factorii asociati cu un risc crescut de infectie dupa cateterizarea uretrala sunt:
A. sexul masculin
B. perioada de cateterizare lunga
C. boli de baza severe
D. terapia antimicrobiana sistemica
E. deconectarea cateterului si a tubului de dren
(pag. 902)
M1323065. Care din urmatoarele medicamente pot fi indicate in tratamentul cistitei acute in sarcina?
A. cefalosporine
B. amoxicilina
C. chinolone
D. trimetoprim-sulfametoxazol
E. nitrofurantoin
(pag. 904)
905 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
906 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
A. HTA
B. hematurie
C. durere in flanc sau abdomen
D. tesut necrotic in urina
E. oligo-anurie
(pag. 905)
M1423070. Care din urmatoarele specii bacteriene predispun la formarea calculilor renali?:
A. Escherichia coli
B. Proteus
C. Klebsiella
D. Enterobacter
E. Staphilococul aureus
(pag. 899)
M1423071. Piuria, in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu agenti bactereni
nobisnuiti, cum ar fi:
A. Fungi
B. C.trachomatis
C. U.urealyticum
D. Mycobacterium tuberculosis
E. Serattia
(pag. 902)
M1523073. Care din urmatorii germeni predispun la aparitia litiazei urinare si se izoleaza mai frecvent
de la bolnavii litiazici:
A. Escherichia coli
B. Proteus
C. Staphylococcus aureus
D. Klebsiella
E. Ureaplasma urealyticum
(pag. 899)
906 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
907 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
907 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
908 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2323085. Cele mai frecvente microorganisme care pot infecta tractul urinar sunt:
A. Escherichia Coli
B. Proteus
C. Klebsiella
D. Enterobacter
E. Serratia
(pag. 899)
M2323087. Factorii de virulenta bacteriana care influenteaza infectia tractului urinar sunt
A. fimbriile
B. pilii P
908 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
909 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
C. productia de hemolizine
D. kinaze
E. rezistenta la actiunea bactericida a serului uman
(pag. 900)
M2323090. Piuria in absenta bacteriuriei (piurie sterila), poate indica infectia cu:
A. C. trachomatis
B. U. urealyticum
C. M. tuberculosis
D. ricketsii
E. fungi
(pag. 901, 902)
M2323091. Hematuria persistenta dupa faza acuta a unei pielonefrite, dupa ce manifestarile acute ale
infectiei au scazut sugereaza:
A. prezenta unui calcul pe caile urinare
B. o tumora renala
C. tuberculoza renala
D. infectiei cu streptococ hemolitic
E. infectie cu Klebsiella
(pag. 902)
M2323093. Cistitele pot fi determinate mai ales cand in uroculturi sunt mai putin de 100 000 bacterii/ ml
si de alti agenti patogeni cum ar fi:
A. C. trachomatis
B. N. gonorrhoeae
C. Trichomonas
D. Candida
909 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
910 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
E. adenovirus
(pag. 902)
M2323095. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul infectiilor tractului urinar sunt adevarate:
A. infectiile tractului urinar superior necesita perioade mai lungi de tratament
B. recurentele precoce cu aceeasi tulpina pot fi rezultatul unui focar infectios nerezolvat din tractul superior
C. recurentele la mai mult de 14 zile dupa oprirea terapiei reprezinta reinfectii cu o noua tulpina
D. la pacientii cu infectii repetate trebuie suspectata prezenta de tulpini sensibile la antibiotice
E. la pacientii cu manevre instrumentale se suspecteaza infectii cu stafilococ auriu
(pag. 903)
M2323096. In tratarea episoadelor acute, necomplicate, de cistita se pot folosi doze unice de:
A. trimetoprim- sulfametoxazol (4 tablete o data)
B. trimetoprim (400 mg)
C. sulfametoxazol (2g)
D. norfloxacina
E. oxacilina
(pag. 904)
M2323098. Terapia adecvata a pielonefritelor acute necomplicate este reprezentata de o cura de 14 zile,
utilizand:
A. trimetoprim- sulfametoxazol
B. o fluorochinolona
C. un aminoglicozid
D. eritromicina
E. oxacilina
(pag. 904)
M2323099. Urmatoarele afirmatii privind terapia infectiilor complicate ale tractului urinar sunt
adevarate:
A. apar dupa manevre instrumentale, anomalii urologice anatomice, calculi
B. sunt datorate bacteriilor dobandite in spital
C. necesita spitalizare obligatorie, indiferent de forma clinica a bolii
D. tratamentul se administreaza exclusiv parenteral
E. la pacientii cu simptome minime, poate fi folosita terapia orala, cu o fluorochinolona pana la cunoasterea
910 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
911 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
rezultatului uroculturii
(pag. 904)
M2523102. Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate "infectii de tract urinar inferior"?
A. uretrite
B. cistite
C. prostatite
D. pielonefrite
E. abcese renale
(pag. 899)
M2523103. Care dintre urmatoarele sunt considerate "infectii de tract urinar superior"?
A. uretrite
B. cistite
C. prostatite
D. pielonefrite
E. abcese intrarenale si perinefretice
(pag. 899)
M2523104. Care dintre itemii de mai jos, referitori la infectiile de tract urinar, sunt adevarati?
A. prezenta a mai mult de 100.000 microorganisme/ml urina dintr-o proba recoltata corect semnifica infectie
B. prezenta a 100-10.000 bacterii/ml urina la pacientii simptomatici poate semnifica infectie
C. un numar de 100-10.000 bacterii/ml urina recoltata prin punctie suprapubiana indica in general infectie
D. un numar de 100 colonii/ml urina la un pacient asimptomatic semnifica infectie
E. un numar de 1.000.000 bacterii/ml urina semnifica infectie
(pag. 899)
911 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
912 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2523107. Etiologia infectiilor urinare recurente sau asociate cu manevre urologice, calculi sau
obstructie este dominata de:
A. Proteus spp.
B. Klebsiella spp.
C. Pseudomonas spp.
D. Escherichia coli
E. Enterobacter spp.
(pag. 899)
M2523108. Care dintre agentii microbieni enumerati mai jos sunt mai frecvent izolati la femei
diagnosticate cu uretrita transmisa pe cale sexuala?
A. Chlamydia trachomatis
B. Neisseria gonorrhoeae
C. virusul Herpes simplex
D. Escherichia coli
E. Staphylococcus aureus
(pag. 900)
M2523109. Flora normala ce colonizeaza vestibulul vaginal si uretra distala este reprezentata de:
A. difteroizi
B. streptococi
C. lactobacili
D. bacili Gram negativi
E. Trichomonas vaginalis
(pag. 900)
M2523110. Referitor la patogenia infectiilor urinare joase, care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate?
A. in marea majoritate bacteriile dobandesc acces la vezica pe calea uretrei
B. microorganismele Gram negative din intestin pot ajunge sa colonizeze vestibulul, mucoasa periuretrala si
uretra distala
C. la femei, in timpul actului sexual bacteriile pot sa ajunga in vezica urinara
D. aparitia infectiei vezicale depinde de interactiunile dintre patogenitatea microbului, numarul de germeni
invadanti si mecanismele locale si sistemice de aparare
E. cel mai frecvent infectia vezicii urinare survine in urma episoadelor de bacteriemie cu bacili Gram negativi
(pag. 900)
M2523111. Care dintre factorii de mai jos predispun la colonizarea periuretrala cu bacili Gram negativi?
A. alterarea florei perineale normale prin antibiotice
B. prezenta de infectii genitale
C. utilizarea de contraceptive de tipul diafragmelor sau spermicidelor
D. utlizarea de contraceptive de tipul prezervativului
E. corticoterapia de scurta durata
(pag. 900)
912 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
913 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2523112. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la infectiile asociate cu obstructie
urinara?
A. obstructia urinara favorizeaza infectia
B. infectia urinara secundara obstructiei poate duce la o distructie rapida a tesutului renal
C. in cazul unei obstructii importante a tractului urinar, tratamentul infectiei urinare trebuie sa vizeze si
indepartarea factorului obstructiv
D. pentru succesul tratamentului infectiei,obstructiile minore urinare trebuie obligatoriu corectate chirurgical
E. etiologia infectiei urinare pe teren obstructiv este dominata de Proteus spp. si Klebsiella spp.
(pag. 899,900)
M2523113. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza cistitei?
A. disuria
B. polakiuria
C. sensibilitatea suprapubiana
D. voma
E. febra inalta
(pag. 902)
M2523114. Care dintre semnele clinice enumerate mai jos se datoreaza pielonefritei?
A. febra inalta
B. tahicardia
C. disuria si polakiuria
D. adenopatia inghinala
E. sensibilitate la palparea unghiului costovertebral
(pag. 902)
M2523115. Care dintre urmatorii germeni pot fi izolati mai frecvent la un pacient sondat urinar?
A. Escherichia coli
B. Proteus spp.
C. Klebsiella spp.
D. adenovirus
E. Chlamydia trachomatis
(pag. 902)
M2523116. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la principiile de tratament ale infectiilor de tract
urinar, sunt adevarate?
A. factorii ce predispun la infectie (calculi, obstructie, etc) trebuie identificati si corectati daca este posibil
B. reducerea simptomelor clinice indica intotdeauna vindecarea bacteriologica
C. infectiile tractului urinar superior necesita o perioada mai lunga de tratament comparativ cu cistita
D. recurentele precoce cu o tulpina diferita de cea izolata initial se pot datora unui focar infectios nerezolvat la
nivelul tractului urinar
E. la pacientii cu infectii repetate, manevre instrumentale sau cu spitalizare recenta trebuie suspectati
germeni rezistenti la antibiotice
(pag. 899,903)
M2523117. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul cistitelor
acute necomplicate?
A. trimetoprim-sulfametoxazol
B. fluorochinolone
C. tetraciclina
D. vancomicina
E. cloramfenicol
(pag. 903)
913 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
914 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2523118. Care dintre antibioticele de mai jos se utilizeaza ca prima intentie in tratamentul unei
pielonefrite acute necomplicate?
A. trimetoprim-sulfametoxazol
B. fluorochinolone
C. aminoglicozide
D. cefalosporine gen. III
E. tetraciclina
(pag. 904)
M2523119. Care dintre antibioticele de mai jos sunt recomandate ca terapie de prima intentie la un
pacient cu infectie urinara cateterizat cu o sonda Dormia pentru extragerea unui calcul ureteral?
A. fluorochinolone
B. imipenem-cilastatin
C. ceftriaxona+amikacina
D. tetracicline
E. nitrofurantoin
(pag. 904)
M2523120. Care dintre urmatoarele antibiotice pot fi utilizate la o gravida ce sufera de cistita acuta?
A. amoxicilina
B. nitrofurantoin
C. cefalosporine
D. fluorochinolone
E. tetraciclina
(pag. 904)
M2523121. Ce antibiotice veti alege in cazul unei gravide care se prezinta cu simptomatologie
sugestiva pentru o pielonefrita acuta?
A. cefalosporine
B. peniciline cu spectru larg
C. fluorochinolone
D. tetraciclina
E. nitrofurantoin
(pag. 904)
M2623123. Agentul etiologic cel mai frecvent intalnit in cazul ITU epidemice intraspitalicesti la pacientii
cateterizati urinar sunt:
A. Proteus
B. Klebsiella
C. Serratia
D. Streptococcus
E. Mycoplasma hominis
(pag. 202)
914 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
915 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2623127. Care din urmatoarele examinari are o semnificatie inalta pentru o PNA necomplicata:
A. Bacteriuria semnificativa
B. Decelarea cilindrilor leucocitari
C. Hematurie macroscopica
D. Scaderea densitatii si osmolaritatii maxime urinare
E. Proteinuria tubulara
(pag. 904)
M2623130. Unele din persoanele de mai jos prezinta riscuri crescute de ITU:
A. Gravidele
B. Transplantatii renal
C. Nou-nascutii care au stat in ATI
915 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
916 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2823132. Dintre circumstanţele care favorizează infecţiile tractului urinar fac parte:
A. sarcina
B. sexul masculin
C. refluxul vezico- uretral
D. disfuncţia neurogenă a vezicii
E. cateterele uretrale permanente
(pag. 900)
916 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
917 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a IV a
M2923138. Agenţii etiologici cel mai frecvenţi implicaţi în infecţiile acute ale tractului urinar sunt:
A. Staphilococcus saprophiticus
B. Proteus
C. E.coli
D. Serratia
E. Klebsiella
(pag. 899)
M2923139. Daca hematuria persista dupa faza acuta a pielonefritei pot intra in discutie
A. tumori renale
B. TBC renal
C. calculi renali
D. sindrom nefrotic
E. abcesul renal
(pag. 902)
917 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro