Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
unde T = perioada (msurat n secunde) = 3,1415926... (raportul dintre lungimea circumferenei unui cerc i diametrul lui) l = lungimea firului (exprimat n metri) g = acceleraia gravitaional, aproximativ 9,81 m/s2 (depinde de locul de pe glob unde se efectueaz msurarea i de altitudine) La amplitudini mai mari perioada se poate calcula folosind o serie infinit:
Pendul balistic (pentru determinarea vitezei gloanelor) Pendul dublu Pendul Huygens (pendul cicloidal) Pendul Foucault Pendul Kater (pendul reversibil) Pendul Overbeck (pendul n cruce)
Pendulul elastic:
Oscilatorul armonic este un model fizic pentru un sistem oscilant la care un set de mrimi fizice proprii sistemului variaz periodic n timp atunci cnd asupra lui acioneaz o cauz extern care scoate sistemul din starea lui de echilibru. Calitatea de armonicitate a osciatorului se refer la trei aspecte eseniale, care pot fi privite ca ipoteze ale modelului: Mrimea fizic extern care care produce abaterea de la starea de echilibru este direct proporional cu mrimea caracteristic a oscilaiei. Frecvena prin care variaz mrimile oscilante ale sistemului este independent de amplitudinea oscilaiilor, n domeniul de liniaritate. Efectele mai multor cauze exterme pot fi suprapuse liniar.
Oscilatorul armonic reprezint un exemplu de o importan excepional pentru diverse domenii ale fizicii i tehnicii, deoarece servete drept model exact sau aproximativ pentru multe probleme din domeniul fizicii clasice i cuantice. Modelul oscilatorului armonic descrie deopotriv fenomene ca oscilaiile armonice ale sistemelor mecanice, variaia n timp a tensiunii i curentului
electric ntr-un circuit LC, comportamentul rezonatorilor acustici, strile energetice ale sistemelor cuantice, etc. Oscilatorul armonic a aprut ca model n cadrul studiilor asupra oscilaiilor mecanice, de aceea exemplul clasic pentru acest model este cel din domeniul mecanicii clasice. Descrierea calitativ a diferiilor oscilatori pot diferii substanial de la un tip de oscilator la altul, determinrile cantitative ns, date de ecuaiile temporale ale oscilaiilor i expresiile matematice ale mrimilor oscilante respectiv ale parametrilor carcteritici fenomenului sunt identice ca form algebric. ntre mrimile fizice oscilante ale diverselor sisteme exist o coresponden prin analogie, cu alte cuvinte, dac de exemplu, n ecuaiile ce descriu fenomenul oscilaiilor pentru un oscilator armonic mecanic oarecare se schimb simbolurile cu cele analoage ale circuitelor electrice ideale de curent alternativ, atunci obinem toate expresiile matematice corecte ce descriu complet variaia sinusoidal a tensiunii i curentului electric din circuit.
Unde acceleraia
Dac definim pulsaia oscilatorului, prin relaia: micrii se poate transcrie sub forma urmtoare:
, atunci ecuaia
Aceaste este o ecuaie diferenial liniar ordinar i omogen de gradul doi, ea admite soluia general:
sunt determinate prin condiiile iniiale (date ), atunci soluia general se poate exprima i
sau de forma:
unde
Amortizarea oscilaiilor se datoreaz transferului inevitabil de energie mediului n care oscilatorul se mic. Pe parcursul modificrii lungimii firului elastic apar frecri interne care modific temperatura firului. O parte din energia oscilatorului este transferat mediului sub form de cldur. Totodat, corpul pendulului ntlnete n drumul su moleculele aerului, transferndule acestora o alt parte a energiei de oscilaie. n consecin, oscilaiile devin din ce n ce mai puin ample i, n cele din urm, pendulul se oprete. Energia pe care o avea la nceputul micrii a fost transferat integral mediului.
Micnduse n sus i n jos, pendulul cu CD ntlnete mult mai multe molecule de aer i transfer mai rapid energie mediului. Oscilaiile acestuia sunt mai puternic amortizate.
n timp ce pendulul A oscileaz, cellalt pendul (sl numim B) ncepe s oscileze, din ce n ce mai amplu! Totodat, amplitudinea de oscilaie a pendulului A scade mult mai repede dect ar justificao amortizarea. Dup doar cteva oscilaii, pendulul A se oprete, n timp ce pendulul B oscileaz amplu!n continuare, se ntmpl ceva surprinztor: dup ce sa oprit, pendulul A rencepe s oscileze, n timp ce pendulul B oscileaz din ce n ce mai puin amplu! Dup doar cteva oscilaii, pendulul B se oprete, n timp ce pendulul A oscileaz din nou (aproape) ca la nceput! Procesul se repet periodic, pendulele transferndui reciproc toat energia de oscilaie, cnd ntrun sens, cnd n cellalt. Iat c ntre doi oscilatori se poate transfera energie, ntrun sens sau n cellalt.
Numim oscilatri cuplati oscilatorii care pot transfera energie de la unul la celalalt.
Cele dou pendule sunt cuplate. Firul orizontal de care ai agat cele dou pendule nu este rigid. Cnd unul dintre pendule oscileaz, punctul su de suspensie se mic pe o direcie perpendicular pe fir, odat cu pendulul. Aceste perturbri transversale ale poziiei punctului de suspensie se transmit, prin firul ntins, i locului n care este suspendat cellalt pendul, punndul n micare. Chiar dac deformrile firului orizontal care cupleaz cele dou pendule sunt aproape imperceptibile, pe aceast cale poate fi transferat integral energia de oscilaie de la un pendul la cellalt. Este o lecie important pe care trebuie s o nvee toi cei care construiesc structuri. Oscilaiile unei pri a structurii se pot transfera ntregii structuri, chiar prin deformri aproape imperceptibile ale elementelor de legtur
Cuplajele dintre oscilatori pot favoriza transmiterea unui mod de oscilatie in defavoarea altuia.
Unde si sunt unghiurile dintre direciile fortelorsi axa Ox. Pentru unghiuri mici avem: sin tg= ; si (4)
(5)
Dezvoltam functia
R=dm (8) Unde dm este masa elementului de coarda de lungime dx. Identificand ultimele relatii se obtine: =0 (9) , ecuatia (9) devine:
Notand cu =dm/dx, densitatea liniara a firului si cu v = =0 Ecuatia (10) este ecuatia corzii vibrante. (10)
Expresia se exprima in sistemul international in m/s fiind o viteza si anume viteza cu care se deplaseaz o perturbatie de-a lungul corzii. Deci v este viteza de propagare a unei unde de-a lungul corzii, deoarece (10) este ecuatia unei unde de forma (2).
Daca se considera o coada elastica fixata la capete de-a lungul ei se vor forma unde care interfer, determinand formarea undelor stationare care au noduri la capetele fixate ale corzii (fig. 3).
Fig. 3 Pentru aceasta, lungimea l a corzii trebuie sa fie un multiplu intreg de semilungimi de unda, adic: l=n , unde n = 1,2,3 n fiind numrul de ventre ale undei stationare. (11)
Dar,
(12)
Dispozitivul experimental consta dintr-un fir de cupru fixat la capete ( la un capat cu un resort A care indica tensiunea din fir, iar la celalalt capat firul este fixat cu
un surub B) alimentat la o sursa de curent alternativ (Fig. 4). Acest fir trece printre polii unui electromagnet E alimentat cu curent continuu, ce produce un camp magnetic. Oscilatiile corzii sunt produse datorita fortei elctromagnetice F = I(lxB)ce actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent electric atunci cand acesta se gaseste in camp magnetic, unde I este intensitatea curentului, l lungimea corzii iar B inductia produsa de electromagnet. Forta electromagnetica actioneaza pe directie verticala si isi modifica sensul cu o frecventa egala cu frecventa curentului alternativ si deci coarda va oscila cu aceeasi frecventa (fig.5).
l=3/2
Scopul acestei lucrari este determinarea densitatii liniare a corzii. Conform cu relaia (13) este necesar s determinm fora F de tensiune in fir.
1. Pentru aceasta se desface surubul B si cu ajutorul unui scripete se agata de capatul firului un platan pe care se vor aseaza mase marcate. Se noteaza diviziunea ce reprezinta pozitia de zero a indicatorului resortului A. 2. Se aseaza mase marcate pe platan si se noteaza diviziunile aratate de indicatorul resortului, pentru fiecare mas. 3. Se traseaza grafic curba F=f(a) unde F=mg (g se ia 9,8 iar masa ataata in kg.) iar a este numarul de diviziuni in m fata de pozitia de zero, (fig. 4). Se determina constanta elestica a resortului prin metoda celor mai mici patrate. 4. Se pune in functiune instalatia de alimentare a firului si a electromagnetului. 5. Se modifica tensiunea din coarda cu ajutorul unui dispozitiv P pana se obtin undele stationare. In acest moment se citeste indicatia resortului, numarul de ventre n si se masoara lungimea corzii l, cu o rigla gradat. 6. Se calculeaza din grafic, corespunzator indicatiei resortului forta de tensiune din fir. 7. Se determina cu relatia (14), stiind ca = 50Hz. 8. Se fac mai multe determinari, pentru diferite valori ale lui n, F, l si se trec in tabel. 9. In final se face calculul erorilor conform indicaiilor cadrului didactic.
n (nr. ventre)
F (N)
l (m)
(Hz)