S E R lED

E . AUT

0R

:1

ELENA NITA IBRIAN ,

IINEREIE, FARA B" IRANEIE, CU HRANA NA URAlA

PARTEAI

Ce trebuie

sa stim ca sa fim sanatosi. ..

Capitolul

I

In primul rand, trebuie sa stim sa ne alimentam corect si astfel vom fi mereu frumosi, sanatosi, ne vom mentine mereu tineri, bine dispusi, rara sa avem timp sa ne plictisim. Hrana naturala iti poate modifica viata, poate dezvolta puterea spiritului si cea a imaginatiei, poate innobila sufletul si faptele sale. Putini stiu ce inseamna sa ai 0 sanatate buna, acea sanatate care face ca omul sa se sirnta cuprins de niste forte vitale puternice de a face ceva cu totul deosebit, Adevarata sanatate ne umple eu 0 energie binefacatoare, 0 claritate intelectuala neobisnuita si un entuziasm de neinvins, pana la adanci batraneti, Dad. gandesti mereu pozitiv, daca ai credinta in Dumnezeu, dad te vei alimenta numai cu produse naturale, vei fi pe deplin sanatos, plin de entuziasm, de energie si de vitali tate, stari care iti vor aduce fericire si multumire deplina ... nu vei simti cum tree anii... Sunt multi dintre semenii nostri care nu stiu sa ~ina la sanatatea lor, consumand alcool, cafea, tutun si alte droguri, pe care le socotesc intaritoare, fad sa se gandeasd niei 0 clipa ca acestea le ruineaza viata, sanatatea Ie este in mare primejdie si, mai mult dedit atat, se alimenteaza cu produse necorespunzatoare care ii predispun la boli de inirna, la diabet, la boli de ficat, de rinichi, ea si la diferite forme de cancer. Nu uitati alimentatia si starea sufleteasca sunt doua aspecte ale aceleiasi probleme. Cele mai gustoase alimente servite la masa pot deveni pentru organism 0 adevarata otrava, daca in timpuI mesei vom trai niste sentimente negative. Dad sunteti suparati, dad sunteti obositi, nervosi sau gelosi, este mai bine sa nu va asezati la masa de cat dupa ce v-ati linistit total si sunteti bine dispusi. La masa, e bine sa fie buna dispozitie, fara muzica, fara televizor, rara a citi ziarul.

ca

12

Elena NiP. Ibrian

Tinerete fara batriinete cu hrarui naturalii

13

conditia ca de sa fie consumate numai in stare proaspata, netratate termic. Fierte, coapte sau prajite fructele nu mai furnizeaza organismului substantele nutritive necesare. Se recomanda totodata ca fruetele sa fie bine si indelung mestecate, evitand graba ~i Iacomia. Experienta dernonstreaza ca mancatul fructelor pe stomaeul gol nu numai ca este sanatate curata, dar accentueaza pierderea in greutate. Mancati numai fructe eel putin 0 zi pe saptamana si veti deveni supli. Este bine sa cunoasteti timpul de digestie la diverse alimente: fructe ea atare sausucuri din mere si pere - 30 minute; banane, curmale, smochine, stafide, fructe uscate la soare - 1 ora; salatele - 2 ore; mancaruri de legume combinate coreet - 3 ore; mancaruri incorect combinate - 8 ore. Acest din urma exemplu solicita un mai mare consum de energie in procesul digestiv, ca sa nu rnai pomenim de marea cantitate de toxine acumulata in organism. Cerealele, Iegumele, zarzavaturile de orice feI, diferitele soiuri de nuci si alune contin - printre altele - cantitati apreciabile de proteine, grasimi nesaturate, hidrati de carbon, calciu. De altfel, peste 70% din populatia Pamantului obtine cantitatea necesara de proteine din surse vegetale, in special din cereale integrale, printre care se nurnara :;;i orezul nedecorticat si cartofii. Apoi, nu trebuie sa uitam ca soia si algele sunt proteinele viitorului si se pot pre para in cele mai diverse moduri. Savantii specializati in probleme de nutritie de la Universitatea Harvard, SUA, asiguri cetatenii ca hrana cornpusa din cereale, legume si fructe poate furniza intreaga cantitate de proteine necesare organismului. Marul este aliment si medicament deopotriva. Acest fruct minunat contine, pe liriga aIte saruri minerale (fosfor, calciu, magneziu, fier) si potasiu, element care este atat de necesar bunei functionari a muschiului inimii. In plus, marul contine enzime si vitaminele A, BI' B2, Csi pp si zahar usor asimilabiL De aceea, marul trebuie sa fie consumat de tori oamenii, indiferent de varsta, dar numai pe stomacul goL La copii men tine echilibrul acido-bazic si previne gastro-enteritele; Ia sportivi stirnuleaza activitatea musculara, iar Ia adulti combate guta, reumatismul si are actiune benefica asupra ficatului. La cei ce muncesc intelectual, marul este hrana creierului, iar la cei ce se situeaza la varsta a. treia este considerat antiarteriosclerotic. Sunt 8 aminoacizi pe care corpuI omenesc nu-i poate sintetiza si trebuie sa-i ia din alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea acestor aminoacizi; rosiile, morcovii, bananele, varza, coriopida, porumbul,

castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovleceii, nucile si sernintele de flo area soarelui I:icontin pe toti 8. Atunci cand doriti sa pierdeti in greutate, nu consumati curmale, stafide, smochine sau alte fruete uscate, care, cu toate ca sunt 0 minunata sursa de energie, contin foarte mult zahar concentrat, care va va impiedica sa slabiti. Benefica este ~i folosirea in alimentatie a fructelor proaspete netratate terrnic sau a celor conge late, cand cele proaspete nu se mai gisesc. Sanatatea ornului depinde foarte mult si de fibrele celulozice pe care le consuma. Acestea previn in primul rand constipatia si hemoroizii; de aceea amintim ca in carne nu se afla aserneriea fibre, ci numai in fruete, legume ~i cereale. Evitati pe cat posibil carnurile, in special cele sarate si afumate, care imbolnavesc organismuL Calciul poate fi asimilat din toate vegetalele cu frunze verzi, din nuci, seminte de susan, curmale, smochine si prune. Printr-o alimentatie acida se pierde 0 buna parte de calciu din organism. Untul este neutru, deci este singurul produs lactat care se poate combina cu carbohidrati (paine, cartofi, orez, macaroane). Cafeaua, ceaiul rusesc si eel chinezesc produc aeizi in stomac, fiindu-Ie necesare 24 de ore pentru a trece prin rinichi. In locul celor trei produse mentionate mai sus se recornanda a se consuma ceaiuri din plante medicinale autohtone, care sunt mult mai sanatoase si mai datatoare de viata, Zaharul alb ingra~a pentru ca fumizeaza numai calorii Hi.d importanta, de slaba calitate. Zaharul din fructe este foarte hogat in nutrienti de care corpul nostru are mare nevoie, Vinul ingreuneaza digestia deoarece este fermentat. In general, aIcoolul ingreuneaza activitatea rinichilor si a ficatului. Este recomandat ca vinul sa se bea pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de rnasa, in acest fel fiind eIiminat intr-ur, timp mai scurt. Nutritionistii au demonstrat 90% din alimentatie este necesara in mentinerea functiilor vitale ale organismului. Pentru a functiona normal, ereierul are nevoie de un singur combustibil - zaharul - sub forma de glucoza, Fruetoza (din fructe), 0 data ajunsa in organism, se transforrna in glucoza mai rapid ca orice alt carbohidrat, numai ca fructele, pentru a-si atinge acest tel, trebuie sa fie consumate in stare naturala ~i numai inainte de masa, pe stomacul gol. Pentru perioadele de trecere Ia hrana vie - 14-21 de zile - alimentatia zilnica trebuie sa fie alcatuita in proportie de 85% din cruditati,

ca

14

Elena Nita Ibrian

Tinerete

Jiira biitrdnete

cu hrarui naturale

15

Este cunoscut faptul di leacurile (oricat ar fi ele de bune) nu pot "prinde" dad organismul uman este incarcat cu toxine, dad mintea si sufletul fiintei umane sunt blocate de tensiuni, stres, ernotii negative. Pentru acest motiv, tratamentul natural are trei faze: a) purificarea - prin care se urrnareste deblocarea tranzitului intestinal, mobilizarea toxinelor din organism si eliminarea lor, deblocarea activitatii bilei si ficatului printr-un regim stric de hrana vie; b) "netezirea" planului emotional prin relaxare (buna dispozitie, exercitii de educatie fizica}, meditatie si rugaciune; c) tonifierea - in care se urmareste rezolvarea afectiunilor si restabilirea functiilor normale ale organismului. Cele mai potrivite anotimpuri pentru dezintoxicarea organismului sunt primavara (cu muguri si plante tinere) si toamna (cu fructe si legume proaspete recoltate de pe terenuri ingrasate biologic). In farmacologia americana, cercetarea plantelor se afla pe locul intai, Asa s-a descoperit dintr-un total de 4700 de plante diferite, graul verde se dovedeste a fi - prin componentele sale -, un campion absolut. Din 100 g grau verde se obtin 80 g sue, care contine: vitaminaA, grupul de vitamine B, apoi vitaminele E, K, D si PP, apoi saruri minerale si elemente catalitice (calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, arsenic), gdsime fosforata, amidon, fermenti, diastaze etc. Acest uimitor fir de iarba previne bolile, dar le si vindeca, in primul rand, ajuta la dezintoxicarea organismului, este energetic, vitalizant, reface structura celulelor, vindeca anemia, astenia fizica si intelectuala, asigura cresterea, combate rahitismul, vindeca tuberculoza, favorizeaza alaptarea, combate cancerul (ca metoda alternativa). De asemenea, orzul si ovazul verde sunt considerate aliment medicament de mare valoare. Intepaturile de albine sunt considerate un medicamentfabulos. Aceasta terapie naturala - ca si altele -, continua sa surprinda si sa fad minuni. Cine ar fi putut crede d veninul albinelor are forta de a vindeca multe boli, printre care si cancerul?! Ce-i drept, este nevoie de stiinta unui medic cu foarte multa experienta in acest domeniu. Nu de mult timp, pe pietele romanesti au inceput sa-~ifad loc cu multa timiditate primele produse "curate", o btinute de pe terenuri ingrasate biologic, adica nechimizate. Hrana ferita de atingerea ingrasamintelor chimice reprezinta 0 garanpe a sanatatii. Bine ar fi ca harnicii nostri tarani, cultivatorii de legume, sa ocupe cat mai curand piata cu astfel de produse biologice, naturale, asa cum le-a dat Dumnezeu.

Argila, dupa cum scrie in dictionarul de specialitate, este un produs rezultat din descompunerea silicatilor naturali. Prin actiunea apei si a bioxidului de carbon, acestia i~i pierd bazele solubile si se obtin silicati de aluminiu hidratati. Din feldspatii alcalini si alcalino-pamantosi rezulta argila pura. Cum in natura rareori se gasesc feldspati izolati, ei fiind asociati cu diferite alte minereuri, produsul rezultat nu este argila pura, ci un amestec constituit din cadmiu, nisip, oxizi metalici, calcar etc." Deci, compozitia argilei este asemanatoare cu a corpului nostru. Ea ne ajutil atlt in cure interne, cat si externe, sub forma de apa de argila, lapte de argila, plasturi, cataplasme, bai, completand necesarul de constituenti organici, restabilind echilibrul acido-bazic si stimuland activitatea glandelor endocrine. Argila nu este nici leguma, nici cereala, nici fruct, dar, ca si vegetalele pe care le sustine si Ie imbogateste, contine foarte multe mirierale si oligoelemente. Este inzestrata, ca si plantele, cu calitati care contribuie di~ plin la vindecarea a numeroase si grave maladii. Ii ajuta chiar si pe cei foarte sensibili, cum sunt copiii, inlocuind cu succes pudra de talc (caz in care se foloseste argila sub forma de pudra). Cunoscuta de cand e lumea lume, utilizata ca remediu terapeutic de incasi, greei, romani ~ifrancezi, de popoarele din toata Africa si Asia, argila a rezistat cu bine probei destul de aspre a timpuIui, conservandu-si veleitatile terapeutice. E bine sa stiti din Biblie, la Geneza cap. 2, verso 7 scrie astfel: "Domnul Dumnezeu a facut pe om din tirana pamantului". Deci, parnantul este acela care furnizeaza Iumii vegetale sursa de hrana care, la randul ei, constituie sursa de hrana a tuturor vietuitoarelor, indusiv a omului si toate se intorc in tarana (vezi Geneza. 3,19: "Cad tarana esti si in tarana te vei intoarce"). Din punct de vedere stiintific nu se cunoaste inca in intregime miracolul vindecator al argilei, dar speram ca aceasta mare taina sa fie descifrata in viitor. Chiar dad nu este cunoscuta stiintific decat in mica masura, argila rnerita toata atentia noastra, deoarece din vremuri stravechi s-a constatat ca este eficienta in tratarea a diferite afectiuni grave. Astazi cand au aparut mii si mii de feluri de medicamente pe baza chimica, desigur d un tratament pe baza naturals, cum este argila, urina ~i plantele, pare ceva banal. Dar nu trebuie sa uitam ca numai ce este natural, neprelucrat, ne poate intretine 0 sana tate perfecta,

ca

In acelasi timp creeaza mediu alcalin. cu nenumarate linii de aparare dotate cu . saruri ale acizilor biliari). bazara pe fruete. hormoni etc.sale coloidale. dar in acelasi timp ataca si organismul. Pentru colectarea si prepararea ei trebuie sa se foloseasci numai ustensile de lemn sau de os. Argila are proprietatea de a distruge bacteriile si impiedici proliferarea acestora. argila absoarbe toate substantele toxice (mirosuri neplacute. lasi la frecarea intre degete senzatia de alifie. ca hrana biologics este prea vegetariana.arme" chimice. Una din 100 de celule ale organismului apartine sistemului imunitar. apoi se pastreaza in ambalaje de hartie sau in saculeti de panza. metale grele. mai ales cei care au fost obisnuiti sa consume carne si produse din carne la toate mesele zilei. In general. are putere absorbanti. deoarece cunosteau foarte bine actiunea antiseptica. numai lutul pastes care. constituindu-se intr-o adevarata armata cu miliarde de "osta~i" cu tot felul de specializari. de fapt. asemenea fibrelor alimentare. sunt practici folosite de cand lumea. con tin in medie 20% apa.0 substanta. in acelasi timp. omul este ferit de cele mai cumplite boli care apar ca urmare a unei alimentatii defectuoase. Apa de argili este un agent cu rati tor si vindecitor al organismului. Dupa bataJiile dintre celulele sistemului imunitar si microorganismele invadatoare apar leucocitele care "inghit" microorganismele si resturile de celule. Se stie d organismul fiecaruia dintre noi are de la natura un sistem de aparare fabulos. printre care se nurnara si faimosul interferon . Cu 0 alirnentatie de hrana vie. . nefavorabil dezvoltarii bacteriilor. de fapt. Se utilizeaza [iri a tine cont de culoare (cenusiu. unde acesteasunt triate. Un asemenea centru de instruire este timusul. care 0 incarci cu energie solara. fad a avea insa gust caracteristie. ceea ce 0 face de mare folos in colibaciloza si in afectiuni pulmonare. MetaIul depreciaza argila. Organismul retine numai acele microelemente de care are nevoie. chiar dad se abuzeaza ca doza zilnica. Ea nu prezi nta inconvenientul antisepticelor chimice uzuale care oricum distrug microbii. Spre deosebire de acestea. Secretiile noastre salivare. dar si dupa cea creativa (pentru inceput). Ca absorbant si antitoxic. sudorifice si lichidul prostatic contin enzime care au proprietatea de a distruge 0 serie de bacterii si ciuperci. deoarece nu este deloc primejdioasa. sangele contine cele mai puternice substante antibacteriene si antivirale. Dupa ce a fost colectati argila in cele mai igienice conditii din maluri batute de soare. fie el virus sau bacterie. ca si consumul "apei tulburi" de citre indieni. ce se confundi cu dainuirea omului ca fiinta pe Pamant.. iar carnea isi micsoreaza volumul la fiert. Adeseori.in mod eu totul eronat -. foarte placuta si un continut mare de vitamina C si de magneziu. facand astfel curatenie. antiseptica. Egiptenii foloseau argila in procesul mumificarii. care este un antiseptic natural. hrana produsa natural are 0 aroma mai puternica. roscat. Ea poate fi considerati aliment-medicament. constituind 0 linie de aparare foarte eficienta. E binesa va faceti un obicei in a consuma zilnic cite purina argila (cit o aluna) . protejeaza organismul de orice atac din exterior. aducand sangele la PH-ul optim. neutralizand gustul neplacut al apei. Apoi. La drept vorbind este vorba de acidoza sangelui. distruge microbii patogeni la nive1ul pielii (extern) ~i al mucoasei (intern). dupa care bep multa apa sau beti apa argiloasa (1 linguriti cu argila la 250 ml apa). eliminand surplusul rara a suferi asa cum se intarnpla cu medicamentele de sinteza.16 Elena Nip Ibrian Tinerete fara batrdnete cu hrarui naturala 17 Este foarte important ca argila sa fie recoltati din zone mai putin poluate. Este suficient sa adaugati l lingurita cu argila la un litru de apa de la robinet si yep obtine un plus de sanatate. mai ales dad 0 puneti intr-un vas de sticla albastri. produsele vegetale cultivate cu ingrasaminte chimice. antivirale si antitumorale foarte puternice si cu un spectru larg de actiune. in fie care minut sistemul nostru imunitar inactiveaza virusii. motivul pentru care multe fruete si legume sunt atat de mult dezvoltate. consumatorii cred . datorita irisusirilor. biologice si mecanice de distrugere a oricarui nepoftit. legume si cereale integrale preparate dupa bucataria fara foe. Acesta este. situat in centrul plexului cardiac. la umezire cu api. se pune la uscat (la so are ). galben. Argila are proprietatea de a alcaliniza sangele si de a creste raspunsul minim al organismului. de la 0 adancime de 50-100 cm. In organism exista adevarate centre de instruire a eelulelor sistemului imunitar. 0 grupa de substante. care este un produs viu. Se stie ci baile si cataplasmele cu argila. in bataia soarelui (se va incarca cu energie). in care faza dispersata trece in stare de gel. negru). Argila are actiune bactericida. lacrimare. concentratia de substante nutritive este mult scazuta. distruge bacteriiIe ori celulele canceroase. a carui stimulare este urmata negresit de 0 sporire a rezistentei naturale la infectii. sortate si trimise in misiune. Fad sa stim.

aurii s. Japonezii cultiva pentru consum 0 alga rosie numita "uori". rosii. telina s. rubidiu. algele sunt apreciate in tarile respective pentru nenurnaratele lor virtuti. favorizeaza schimburile. siliciu. minerale. nichel. aur. afectiuni pulmonare.C. Algele marine sunt de 0 bogatie nebanuita. brune. B. au fost supranumite "concentrate de apa de mare". spirulina dezvolta functiile organismului. Gloess ca sunt "intiia manifestare a vietii pe globul parnantesc". antigusa. calciu. potfigura in eategoria alimentelor . predispozitie generala la maladii. sub forma de pulbere. cupru. Reechilibrand terenul. fosfor. Sunt si unele soiuri de alge care traiesc pe sol umed sau pe zidurile caselor. si in judetul Neamt. imbatra~irea celulelor. Multi vor spune d. Sunt remineralizante.japonezii. afectiuni eardiace. anumite afectiuni cutanate. Algele contin minerale si metaloizi din belsug: iod. Ele sunt stimulente. astfel: alge de apa dulce si alge marine. PP etc. proprietatile algelor sunt multiple. ceea ce n-ar putea surprinde pe eel ce gande~te ca P. Sunt de mai multe culori: verzi.A. alaturi de aIte produse vegetale ca patrunjelul. In special la copii. Nu cresc in desert si nici in tinuturi acoperite cu gheturi vesnice.e ta.i carnea. rino-faringite. obezitate. mangan. compuse numai din produse vegetale care pot inlocui cu mult succes produse animaliere ca ouale. F. pentru toate gusturile si pentru toate varstele. introducerea algelor in alimentatia animalelor trebuie facuta treptat si in ames tee cu alte produse furajere pentru a preveni eventualele intoxicatii. se cunosc peste 13. antiserofuloase. Ei bine. astenii fiziee si intelectuale. Tonice generale. Pana in prezent. lata ce spunea domnul Manea Stefan. cunoscatorii pot sa beneficieze de aceste mancaruri pe baza de alge mai ales in restaurantele chinezesti. hawaienii consuma rnari cantitati de alge ca sa-si poata echilibra meniurile bazate pe orez si peste uscat.medicament.ti antireumatismale. Dupa cum se stie. sulf. HofigaI S. albastre.000 de specii. an tii nfe ctioase. Se folosesc cu mult succes ~iin agricultura. In multe tari din lume algele sunt folosite eu mult sucees in hrana animalelor domestiee ca nutreturi gustoase si foarte hranitoare. amegrisante (numai pentru 0 bezi). E. aflati ca aIgele sunt vegetalele cele mai bogate in proteine dintre toate plantele de pe Pamant. strontiu. in mare parte. Bucuresti: . D2. Algele contin aproape toate substantele necesare vietii: proteine.' biitranete cu hranii naturala Luati totusi aminte ca in prezenta lucrare va sunt puse la dispozitie retete destuJ de variate.. tulburari circillatorii. este folosita si de mine in diferite preparate de hrarui vie sau in ceIe ale bucduiriei creative. algii. ele ne intaresc mijloacele de aparare naturala. anernii. Datorita acestui fapt.lngd~area plantatiilor de vita-de-vie cu alge fereste plantele de filoxera. magneziu. ceapa. C. De aceea. pentru ingrasarea pamantului. Toate como rile din adancurile rnarilor si oceanelor nu ating nici pe departe valoarea deosebita a algelor. Aceasta alga. reumatism cronic. zinc. 19 Algele sunt indicate in numeroase afectiuni.. vanadiu. este de la sine inteles d si algele. niei cereale. Asadar. spirulina platensis. in Franta.a. Algele iubesc lumina soarelui. vegetaleIe nu contin proteine. titan. fier. soluri1or nisipoase carora li se adauga alge ca ingrasamant dau mari recolte de cartofi si de orez. imbogatesc solul in substante minerale si ajuta astfel Ia obtinerea unui spor de recolta. Chinezii. captind azotul din aer. usturoiul. potasiu. Trebuie tinut cont d. Ele au avut si au si in prezent 0 mare irnportanta pentru popoarele din Orient si pentro anumite popoare nordice. proprietati bactericide si cicatrizante. celulita. alergii. K. au p ro p ri. aluminiu. algele nu sunt nici fruete. japoneze sau vietnameze. sechele de fracturi etc.a. . irlandezii man and de veacuri anumite varietati de alge rosii si brune. Algele se impart in doua grupuri mari. Prind viata oriunde intalnesc purina umezeala. Acestea isi iau bioxidul de carbon de care au nevoie direct din aero Cultivatorii de orez din Indochina lasa unele specii de alge albastre sa creasca in culturile lor de orez stiind din experienta inaintasilor dele. dupa felul ape lor in care cresc. cu rezultate foarte bune. 1actatele de orice fel . tonifica glandele endocrine si se opun astfel imbarranirii. D1. tulburari glandulare. hipertensiune. astfel: in adenite.~piru1ina este in primuI rand un produs care se poate consuma profilactic. cobalt. limfatism. enzime si vitaminele A.18 Elena Nita Ibrian Tinerete fad. morcovul. circulatorii. direetorul S. arterioscleroza. dar e1e pot inlocui destul de bine legumele in alimentatia zilnica a sute de milioane de oameni. in general. staniu. S-a constatat ca produsele algale au mai rnulte avantaje cornparariv eu gunoiul de grajd. Cel mai mult este studiata. Prezenta in apa marii a numeroase specii de alge microseopice ii confera acesteia. La noi in tara se fac muIte experiente in laboratoare pentru extinderea culturilor de alge in bazine special amenajate.

. are actiune antioxidanra. Mecanismul actiunii lor s-a explicat prin fixarea grupei lactonice pe acidul dezoxiribonucleic al celuIelor canceroase. care este socotita un miracol alimentar inca pre a putin folosit de noi. pasrrand vitaminele in forma initiala pana dud ele ajung la celule. ouale si lactatele) care nu fac aItceva decat sa intoxice organismul. Algele proaspete consumate crude sub forma de preparate culinare ale buciuiiriei lara foe prezinta numeroase proprietati anticanceroase. avand astfel actiune antidiabetica. a hematopoezei si a circulatiei sanguine.Conrroleaza senzatia de foame si pofta de mancare. in prezent eonsumul de carne prezinta alte riscuri majore pentru organismul uman. fiind recomandata in curele de slabire. dar si a hormonilor tiroidieni si a adrenalinei. exercita o influenta favorabila asupra organismului uman. Inmultirea si cresterea animalelor marine depinde in mare masura de aIgele cu care se hranesc aces tea. _ Creste cantitatea de hemoglobina si nurnarul de eritroeite (celule albe Pe drept cuoiint. carnea. se consuma zilnic in medie cam 100 g aIge proaspete pe cap de locuitor. antibiotice. care totdeauna a reprezentat un focar in transmiterea parazitozelor si a infectiilor. avand efect benefic in spermatogeneza si in ovulatie. de exemplu. _ Stimuleaza productia de corticoizi . in acest sens. Printre cele mai mari furnizoare de energie ale secolului XXI se situeaza aIgele. ajutand organismul sa distruga toti compusii chimici nocivi. venind in ajutorul persoanelor eu fragilitate vasculara. _ Previne scaderea nurnarului de leucocite dupa rontgenografie.Ajuta procesul de digestie prin faptul ca toti ferrnentii naturali necesari digestiei se dezvolta foarte rapid in tubul digestiv. ' _ Creste capacitate a de aparare a organismului fata de infectii.20 Elena Nita Ibrian Tineretelara batriinete cu hmrui naturale 21 deterrninand cresterea organelor interne. faro' bali! In alimentatia umaria din aproape toate r1irile lumii sunt utilizate peste 20 de specii de alge. . _ Stirnuleaza metabolismul proteic. _ Stimuleaza metabolismul general. Alimentatia pe baza de soia cu adaos de alge este 0 adevarata minune deoarece cu aceste doua produse alimentare se pot inlocui produsele alimentare animaliere (carnea. in seeolul ce urmeaza. . . contribuind in mare masura Ia imbunatatirea metabolismului. predispuse aecidentelor vasculare. algele consumate in stare naturala ca adaos in preparatele culinare de hrana vie ajuti mult in hepatica. fiind comparabila cu cele mai bune medicamente hepato-protectoare obtinute pe baza de anghinare. dar nu este indicat sa se fad mai mult de 3 pe an.in special a insulinei. Cat despre proprieta~le sale terapeutice. avand eapacitatea de a deseompune alimentele din tractul digestiv pana la fragmente netoxice. Spirulina menta sa i se spuna elixirul de viata lunga.Incetineste procesul de imbatranire". predispunandu-l Ia boli grave. . cu un continut ceva mai mic in proteine se situeaza soia. Sa Iuam. _ Are rol antitoxic. cantitativ si calitativ. tara cu iqdelungata traditie culinara algologica. Apele fara vegetatie algala sunt mai sarace in vietati. . in Japonia.Stimuleaza lactatia tinerelor marne. _ Combate impotentasi frigiditatea. Mai mult de cat atat. mai ales conservantii. sedative contra stresului si 0 gama de produse chimice artificiale eu care se cauta diminuarea numeroaselor boli de care sufera animalele. prin reglarea functiilor organelor sexuale. resrabileste legaturile intercelulare slabite. Utilizarea pulberilor de alge in alimentatia omului sub forma de paine si diferite paste fainoase (in amestec eu faina integrala de cereale). astronautii vor avea Ia bordul navelor lor culturi de alge care Ie vor imbogati substantial hrana zilnica. Aiei putem include derivatii care rezulta din cresterea intensiva a animalelor ce se practica in exploatari industriale: furaje artificiale. care apara organismul). in mod normal. _ Stirnuleaza organele sexuale. pancreatita si mai ales in obezitate. le asimileaza dupa 0 masa buna. intr-un singur gram de spirulina se gasesc toate substantele pe care organismul. se stie ca radiografiile sunt absolut necesare intr-o investigatie naturala.Are efecte benefice in afectiunile oculare. as aminti punctual: _ Spirulina normalizeaza schimburile de substante la nivel celular. crescand cu 30-60%. ulcer gastric. utilizarea spirulinei permite efectuarea a 25 de radiografii pe an fad ca acestea sa aiba un efect noeiv asupra organismului. . . Chiar si eoefieientul de inteligenta al eopiilor este stimulat. In plus. inca din cele mai indepartate timpuri. hormoni de crestere rapida. oprindu-le astfel dezvoltarea. Dupa alge. _ Are rol hepatoproteetor. prin facilitatea eliminarii particulelor de metale grele. creand 0 elasticitate celulara rernarcabila ~istopeaza hemoragiile celulare in cazul fracturilor celulare.

Retineti asadar proteina animalii sporeste riscul imbolruioinior. Bogaria uleiului de soia in acizi grasi polisaturati ~i prezenta acidului arahidonic ii asigura puternice proprietati hipocoIesteroiemiante. vitaminele: A. s-a organizat un dejun de propaganda cu delicioase preparate pe baza de soia sub conducerea domnului M. Aceasta substanta se depoziteaza pe peretii arterelor. creste riscul calculozei urice si al gutei. metianina. deci. ca Este foarte buna in diversificarea regimului alimentar pentru toate varste le. dietele traditionale japoneze. ceea ce face din ea un produs mai bine echilibrat.5 litri lapte proaspat muls sau aproape 4 kg de carne macra. De aceea. 1 kg de boabe de soia este echivalent in proteine si grasimi cu 56 oua de gaina. Iecitina inrudita cu aceea a g. dejun care s-a bucurat de un succes rasunator. Multi confunda proteina eu carnea. este mult mai bogati in anumite substante si mult mai sanatoasa decat carnea. demineralizati si nervosi. boabe verzi. a fost introdusa mai intai in Franta in 1738. exceptie facand radacina. sunt proteiriele de provenienta vegetala ce se gasesc in mari cantitati in alge si soia. acizi polisaturati . In anul 1962. 12-25% lipide fata de 1-4% cate sunt tot in carne. magneziu. cazeina continuta. care sunt usor de preparat ~i mult mai ieftine decat carnea. asociate cu tulburarile metabolismului hidric. in plus este de 3-4 ori rnai saraca in hidrati de carbon. oase. remineralizant echilibrant celular. sodiu. Ba mai mult. Vreme de multe generaJii. la arterele coronare. Protidele din soia con tin toti acizii aminati necesari in proportie aproape ideala. palmitic. potasiu. Uleiul de soia este de nepretuit. Cu soia ~utem pregati 0 mas a excelenra si completa. E. . Se poate trai foarte bine tara produse anirnaliere. Numele acizilor aminati esentiali sunt: izoleucina. de cresterea colesterolului in sange. De asemenea. acid arahidonic si acizi grasi nesaturati in proportie de 10-15% (stearic. energetic viguros. contribuie foarte mult la imbunaratirea memoriei si ajuta in acelasi timp la sprijinirea performantelor intelectuale. Mult mai usor de digerat si de asimilat. apoi minerale . desi este mult mai consistenti ca aceasta din urma. dar trebuie consumat in 24 de ore. Soia se preteaza la sute de preparate din ce1e mai sofistieate si variate. rasini. In eartea de fata veti gasi cele mai bune retete pe baza de soia. B12. fad os. Faina de soia este de 4 ori mai bogata in azot decat cea de grau si de 20 de ori mai bogata in materii grase. arahidic si lignoceric). Vergnaud. chineze si indiene bazate pe cereale. ceara. Aid se comite 0 mare eroare deoareee exeesul de proteine este mai periculos decat defieitul de proteine.fata de 15-25% cate suntin carne. stresul si sedentarismul. 23 de si ' Excesul de grasime din dieta carnata si din produsele de origine animala este responsabil. eliminarea in exces a acidului uric si a ureei solicita un efort suplimentar din partea riniehiului. accentueaza risculleziunilor la rinichi. tronina. revin la normal cu colesteroluI. leucina. boabe uscate. Ca aliment a fost numita pe drept cuvant planta rniraculoasa. nervi). apoi in cerealele integrale. la arterele membrelor inferioare. Asa apar infarctul miocardic si tromboza cerebrala. diastaze. fenomen cunoscut sub denumirea de aterosclerozi. acid linolenic 2-10%. la surrn enari. Soia contine protide .add linoleic 40-50%.ilbenu~ului si celuloza. trebuie ca noi sa i Ie furnizam). irnpreuna cu tutunul. K. la numai 2-3 saptamani de tratament. Deci. fenilalanina.calciu.22 Elena NiJii Ibrian Tinereiefara batrdnete cu hrarui naturalii Soia este un aliment complet si foarte digerabila. Boabele de soia furnizeaza circa 12-25% ulei. Primele culturi pe suprafete mai mari dateaza abia din 1932. Laptele de soia este ferit de germeni patogeni. Drept urmare. flori. C. H. " . fosfor. dar in mod special in alime ntatia copiilor. legume si fruete au asigurat necesarul proteie. acid oleic (mononesaturati) 25-35%. Astfel. Acest ulei contine: acizi grasi nesaturati in proportie de 85%. La cresterea colesterolului mai contribuie si alte produse animaliere ca ouale si lactatele. in leguminoase si in fruete oleaginoase. intarindu-i si ingustindu-Ie diametrul. considera ca salvarea le vine de la eonsumul de proteine. unde s-a aclimatizat treptat. Bz' H. triptofanul.circa 40% . sulf. S-a constatat ca unii bolnavi. Soia (Sojahispida) face parte din familia Papilionacee. Alimentele de provenienta vegetala nu contin colesterol. 7. la Institutul agricol si industrial al soiei de la Paris. Excesul proteie din carne incarca cic1ul urogenetic cu mari cantitati de uree in ficat si da surplus de acid uric circulant. ceea ce reprezinta un mare avantaj pentm organismul uman. De la soia se folosesc toate partile: frunze. plus lipsa de irigare sanguina in extrernitati. valina.de soia se inrudeste cu cea con tin uti de carne. licina. chiar mai putin costisitoare ~i mult mai sanatoase. Valoarea protidelor sau a proteine1or din soia depinde in mare masura de aeizii aminati esentiali care 0 alcatuiesc (esential inseamna in acest caz ci organismul nu poate sintetiza aceste corpuri indispensabile si. De asemenea. n. B6. este bine sa fie generalizata. PP. Este constructor prim or din (rnusch i. Aceste fenomene.

adica vitamina B6• Aceasta vitamina este esentiala pentru cresterea porcilor. ceea ce este benefic pentru . consumati hrana vie preparata dupa retetele din bucataria f<ira foe sau dupa retetele din bucataria creativa si in acelasi timp renuntati la numeroasele droguri pe care le folositi. printre care se numara si cafeaua. rumenite auriu. care le cornpenseaza pe A si D. fiind totodata si un bun mijloc de prevenire a aparitiei dermatitelor si leziunilor pielii la om. dar cea aflata in plante (in special in soia) este sub forma unui grup de pigmenti galbeni si se numeste carotina. fructele si florile de paducel stimuleaza activitatea muschilor inimii. acesta arata ca in soia se afla toate vitaminele cunoscute pana in prezent. Soia este un excelent aliment. Un alt factor dietetic din grupuI lui B complex este vitamina B6· Apoi. tulburarile intestinale. un om intelept se alimenteaza in conformitate cu toate regulile stiintei. Orice bolnav de inima trebuie sa. Dad doriti sa aveti 0 sanatate perfecta.foloseasca ceaiul si tinctura de paducel. de Iaina si de soia germinata. este echivalenta cu 0. a carei absenta duce la aparitia unei boli a ochilor numita xeroftalmie. diabetul. este bine sa se bea seara un ceai de talpa ga~tei sau de odolean. in cazul bolilor de rinichi. un leac de mare eficienta este leurda.H. dar si un foarte bun medicament care previne si vindeca foarte multe boli. In caz de dureri de cap.la 100 g). soia verde este destul de bogata in aceasta vitamina (700 I. 0 unitate internationala I. Coada soricelului are remarcabila capacitate de a creste numarul de globule rosii fabricate" de maduva osoasa. Continutul de vitamina B1 din soia este depasit numai de eel din graul incoltit si din drojdia de bere. In cazul in care apare sange in scaun. iar dad apare sfmge in urina (hematurie). iar eel de iacramioare binedispune pe cei ursuzi. In acest sens. Soia poate fi considerata 0 excelenta sursa de pi rirloxin. Frunzele. fapt pentru care se recornanda ca in perioada de iarna sa se consume 1-2 cani cu ceai de macese pe zi. se consuma cat mai multe diuretice. mirosul de mandarine face dintr-un timid un indraznet.24 Elena Nita Ibrian Tinerete farii biitranefe cu hrasui naturalii 25 Soia se poate folosi sub forma de boabe care. slabiciune musculara. VitarninaA este 0 vitarnina grasa solubila. Deficienta acestei vitamine duce la slabirea vederii. Bataturile pot fi inlaturate cu bai din ceai de urzici. In uleiul de soia se gase~te din abundenta vitamina E. Aparent. " intregul organism. apoi se mai foloseste sub forma de crupe. elemente care pentru sanatate reprezinta o mare valoare. se stie ca anemia este cauzata de numarul redus de globule rosii. e bine sa se bea ceai de traista ciobanului si frunze de mesteacan. 1 Mai este numita si vitamina anti-beri-beri. in cantitati egale. iar cea de iasomie confera indrazneala. Astfel. . un leac eficient si la indernana oricui este consumul de ceapa si de usturoi in stare cruda. Picioarele se tin in baie tirnp de 20 de minute. Ceaiul din fructe de maces este bogat in vitamina C. Se spune ca sanatatea nu este dreptul celui mai tare. tutunul si alcooIul. florile si boabele verzr. boli datorate alergiei alimentare. Aceste produse au un bun efect dezinfectant asupra intestinelor. Printre acestea pot fi mentionate arterioscleroza. Vitamina Beste cea mai cunoscuta vitamina din grupullui B complex. este foarte eficient cartofuI proaspat ras si aplicat sub forma de cataplasma pe frunte. Din acest motiv carotina din fructe si aIte vegetale se numeste vitamina A. Numeroase experiente au fost indreptate spre determinarea indiciului de vitamine al soiei. de 20-25 de ori mai multa ca in Iamai. vitamina B2 din soia este cea mai ridicata in randul alimentelor de origine vegetala.a. dermatite ~i leziuni in jurul ochilor si gurii. cate 2 cani pe zi. Inflamatia intestinului gros dispare fara urma in scurt timp dad se consuma cate 0 can a de macerat din casul popii zilnic. Curele de prirnavara cu Ieurda consumata in stare cruda si tinctura de leurda contribuie din plin la prevenirea arteriosderozei. Aroma de busuioc stimuleaza activitatile nervoase. In caz de astenie nervoasa.H. eel mai eficient este ceaiuI de traista ciobanului ~iceai de pedicuta. B. In caz de arterioscleroza. Cu mici exceptii. In timp ce soia boabe uscate contine 0 cantitate moderata de vitamina A (140 I. apoi se ~terg si pe bataturi se aplicasuc de rostopasca. eel mai simplu procedeu contra balonarilor: este bine sa se ia dupa fie care masa cate un varf de cutit cu pulbere fina din seminte de chimion. la 100 g). vitamina B2 este esentiala pentru crestere. cainilor si a puilor de gaina. cate 3 cani pe zi. carotina se transforma in vitamina A. Dar de la soia se pot folosi si frunzele. Aceasta vitarnina se gase~te din abundenta in uleiul din ficat de pqte. C. In colita de putrefactie. soia verde contine 0 mare cantitate de vitamina A.0006 miligrame de beta-carotina.H. boli coronariene si multe altele. Asadar. in corp. pot fi folosite la prepararea cafe lei de soia. vitaminele se dezvolta prin schirnbarile chimice din perioada de crestere. ci rasp lata celui intelept.

se recomanda si cite 2 zile de post. mistuire dificila. impotenta. intern. inlatura stresul. fata de numai 60-80 mg este suficient pentru un o persoana cat nefumator. expectorante. condurasii. miscare. Tineretelara batriinete cu hrenii naturald 27 iar merele sunt hrana creierului. terapia prin ras. ea are si valoare terapeutica. fit! mai veseli si veti fi mai frumosi. galbenu~ de ou crud si alimente bogate in clorofila. brocoli. Guliile consumate in stare cruda. prurit (rnancarime). trebuie sa se consume cat mai multe mere ~i sucuri proaspete de legume si zarzavaturi. Dealtfel. urinari greoaie. Din cand in cand. diuretice. este recomandat consumul de zeama de varza murata. stari de anxietate. morcovul si varza. aperitive. coada soricelului. slabire. In plus. mai multumiti de viata si mai sanatosi. care fumeaza un pachet de ~gari pe zi are nevoie de 120 mg de vitamina C. exe rcitii de gimnastica. Pepenele verde este un diuretic. Este necesar ca scaunul sa fie normal. atat la barbati. cat . imbunatatesc Elena NWi Ibrian digestia si aspectul pielii. antiseptice. sucurile din fructe si legume. antianemice. ame1ioreaza digestia. laxative._dicinale. in afara de terapiile mai cunoscute ca: alirnentatia cu hrana vie. arsuri. prevenind cancerul. iar rozul este calmant. seade febra. fiind recomandata celor suferinzi de reumatism. care sunt aliment si medicament in acelasi timp. anorexie. tonifiante. sedative. este reeomandat anemicilor si deopotriva obezilor. se recomanda ceaiuri din plante me. stopand miopia ~i prevenind cataracta. Apoi. ale aparatului circulator. germeni de griu. in functie de toleranta individuala (la unit este suficient sa ia 2-31inguri cu moare.26 Prunele reduc stresul si oboseala. Astfel. drojdie de bere proaspata. preparate dupa retetele din bucataria tara foe. care se recomanda in tratarea unor afectiuni ca: dureri de stomac. sunt recomandate cit mai multe cruditati in alimentatie. [nsuficienta hepatica. in tuse. contribuie la curatarea singelui. stari carentiale. fiind 0 sursa importanta de energie. In caz de TBC pulmonar. mai ales cele bogate in vitamin a C. apoi. migrene de intensitati modeste. enzime si vitam. Rasul face viata omului mai usoara. se consuma regim de cruditati. vase si Iumanarica. este un medicament deosebit de eficace. combate oboseala. Telina este 0 leguma foarte hranitoare. angoasele. Impotriva coristipatiei se recornanda multa miscare in aer Iiber. mai armonioasa. apa de argila. minerale etc. Apoi. plimbari lungi (5 km pe zi). In plus. Rosiile ajuta foarte mult in procesul de digestie. cresonul. Invatati sa radeti. tensiune arteriala. Ceapa este utilizata cu succes in combaterea tendintelor de scleroza. alergiile. fiind deci foarte eficienta in afectiunile hepatice. enervarea etc. galbenul dinamizeaza. Nu folositi zahar alb in alimentatie. usoare afectiuni ale inirnii. legumele de euloare verde inchis. toate protejeaza impotriva formelor de cancer. aer de munte. Inlocuiti-l cu miere naturala sau cu zahar invertit. a intestinelor si intensifica diureza. albastrul are efect sedativ. deoarece este cancerigen. Mierea este un produs alimentar de origine vegetala foarte usor de asimilat. Se recomanda in astenie. edeme renale si hepatice. emoliente etc. In albeata. S-a constatat ca introducerea nucilor in dieta zilnica duce la scaderea dimineata si seara cate riscului aparitiei bolilor cardiovasculare. ulcer gastro-intestinal. Fructele. vitamine. bogata in enzime. creeaza un optimism sanatos si molipsitor. grijile. dar numai cu coriditia sa fie consumate in stare cruda. iar la altii le sunt necesare 1-2 cesti). liniste si multa buna dispozitie. ceai din frunze de mur. Iaurtul previne racelile. timp de 1 an. apoi este foarte indicat eelor ce sufera de lipsa de calciu. cu conditia sa fie consumat numai pe stomacul gol. Si culorile Yin in sprijinul sanatatii.ine. lapte nefiert si cite 1 ou la doua zile. de melancolie sau de depresie. Pentru ca moarea (zeama de varza) sa fie mai bine tolerata de stomac se recomanda sa se indoaie cu apa de argila. curata si subtiaza sangele. infectii intestinale. Mierea are mari proprietati energetice. efectele bunei dispozitii asupra bolnavilor fiind extraordinare. de podbal. Semintele de susan sunt adevarate izvoare de energie sexuala. mai sunt ~ialte terapii mai putin cunoscute printre care se numara (ca metoda terapeutica) terapia prin dans. In bolilegastrice se recornanda sa se consume 1-2 bulbili de usturoi. constipatii. creste rezistenta fizica. Pastura este un produs apicol care actioneaza ca un excelent dezinfectant al celulei hepatice. To to data. pastura granule are marea cali tate de a fi reconstituent general in starile de suprasolicitare fizic:i sau psihica. Dovleacul neprelucrat terrnic este foarte eficient pentru suferinzii de afectiuni oculare. insomnii rebele. In perioada de convalescenta. cat si la femei. care sunt foarte bogate in saruri minerale.

dupa 0 obisnuita dieta cu restrictii. alte cereale si soia.) Prin folosirea laptelui si a fainii de soia. creste functia batailor inimii si tensiunea arteriala. diaree. Ea ajuta la vindecarea cosurilor de pe fata. sa beti 500 ml apa de argila si sa faceti gimnastica. oua si grasimi animale fiind considerat un lux. a eczemelor si a altor afectiuni ale pielii. Motivul pentru care soia este recomandata a se folosi in cazuri de eczeme si aite boli ale pielii este acela ca ea inlocuieste folosirea proteinelor animale. sunt mult mai purine boli dedit in Europa sau America. apoi stimuleaza activitatea sexuala masculina. Masa trebuie sa fie ca un ritual. micsorand activitatile inflamatorii ale pielii. folosita in amestec cu legume sau cereale in anumite proportii. au refacut dispozitia generala.U. Acest lucru se pare ca stimuleaza cresterea acidofilului. (In urma unor experiente efectuate in S. Soia se dovedeste a fi 0 excelenta hrana pentru cei care sufera de alergie alim en tara. hrana lui sa fie cat mai diversificata si coreet combinata. S-a de pus un mare efort pentru descoperirea Preparatele pe baza de soia. Consumul de soia de catre diabetici face sa scada nevoia de insulina. Colesterolul nu se gaseste in fructe. aduce un mare ajutor in digestia intestinala. urmare fiind d organismului ii este necesar un antrenament mai lung pentru a produce 0 mai buna cali tate de unt. In soia colesterolul este inlocuit de fitosterol. De exemplu. Este recomandat ca dimineata. laptele de soia are 0 mare insemnatate pentru persoanele care nu tolereaza laptele de vaca. grisimi animaIe sau aIte mancaruri prea consistente. S-au efectuat experiente interesante. Laptele de soia nu cere 0 astfel de pregatire. In China sijaponia. consumul de lapte. Prin urmare. In camerele cu temperaturi inalte nu se va foIosi culoarea rosie. Un astfel de caz este acela al unui copil adus la tratament in stare foarte grava . Folosirea terapiei culorilor poate contribui in mod substantial Ia ameliorarea unor suferinte prin influentarea anumitor organe. De asemenea. Omul trebuie sa se alimenteze numai cu produse naturale. intrucat Iaptele de vaca nu este un mediu asa de prielnic. s-a mai observat d laptele si faina de soia au accelerat cresterea. comportamentuI psihic ~imai ales vioiciunea mentala care au fost alterate de boala. au fost tratati sute de copii care faceau alergii la Iaptele de vaca sau sufereau de eczeme. . aibastruI-violet actiorieaza favorabil asupra icterului nou-nascutilor. dupa ce va dati jos din pat. Potrivit unor studii recente. S-a constatat ca soia produce 0 reducere partiala sau totala a cantitatii de zahar trecute in urina diabeticilor.. Datorita bogatiei proteice si a foarte scazutului continut in amidon.urmare a aIergiei la laptele de vaca. au dezvoltat apetitul si functia digestiva. fapt pentru care este indicat ca meniul sa fie alcatuit din aceste produse care nu ingrasa. S-a constatat ca numeroase boli apar ca urmare a uriei alimentatii necorespunzatoare. in schimbarea florei intestinale. afectiuni ale pielii si 0 gama intreaga de boli cronice refractare. rara a citi ziarul. care dau impresia de race ala. pe langa durerile de cap. rosul amelioreaza metabolismul si stirnuleaza functiile ficatului. Luati masa la ore regulate. Stresul dauneaza foarte mult sanatatii. atat sterolii din plante. Prin iniocuirea laptelui de vaca cu eel de soia. in decurs de 6 luni de ziIe copilul s-a irisanatosit perfect. cat si Ia serviciu. astm. Folosirea soiei nu este insotita de tendinte de sensibilizare sau de reactii alergice care insotesc atar de des folosirea tuturor proteinelor animale. dar men tin organismul in cea mai bun a forma. verdele. un ice ale soiei de a crea si mentine 0 29 formidabila flora Culorile au efect nu numai asupra psihicuIui. izgonirea viermilor care fac sa apara colitele ~i aIte infectii acute sau grave. violetul inchis. soia este larg folosita in dieta celor suferinzi de diabet.28 Elena Nita Ibrian Tinerete fara biitriine{e cu hrarui naturalii proprietatilor intestinala. Cateva cazuri de insanatosire au fost aproape incredibile. Astfel. Ea este pretioasa in artrite. mai ales faina de soia. in cazurile de diaree la copii se obtin rezultate uimitoare ca urrnare a dietei cu soia.A. obtinandu-se rezultate splendide si s-a ajuns la convingerea ca acest component al soiei este cu mult superior celui din lapte printr-o tale de schimbare a florei. reumatism si alergii pricinuite de astm. facandu-se uz din plin de acidofilul din soia. dar mai ales a psihicului. scad procentul de colesterol din sange. asa cum Yeti intalni in retetele urmatoare. acesta aparand din carne. ci si asupra organelor interne. arterioscleroza este provocata de cresterea colesterolului in sange. atat in familie. unde se consurna mai mult orez natural. s-a apreciat ca exista un procent de 2% de astfel de oameni. pentru care soia este cea mai bun a sursa cunoscuta. cat si acizii nesaturati. direct sau indirect. Apoi trebuie evitate pe cat posibil supararile. Evitati grasimile animale care dau nastere Ia colesterol. vegetale sau cereale. rara a asculta radioul si rara a privi la televizor. ci numai culori reci ca: albastrul.

numarul meselor si orele afeetate aeesteia. Painea alba .nu poate fi salivata si mestecata bine deoareee se strange in cocoloase si scade eontactul cu saliva. Dincolo de oriee retete si indernnuri privind orarul de masa. Ea vizeaza intai constiinta. si cum ti se va parea. lungi si fericite este de a face totul cu incredere deplina. Nu trebuie sa mancam la voia intarnplarii sau dupa pofta cerului gurii. Daniel si alti doi tineri iudei au hotarat sa nu se spurce eu bucatele alese ale irriparatului si cu vinurile acestuia. care spunea ca hrana influenteaza spiritul. este dovedit din vremuri de demult de marii credinciosi placuti lui Dumnezeu.30 Elena Nita Ibrian TinereteJara biitranete cu hrasui naturala 31 Oamenii de stiinta au gasit explicaria ca introducerea acestui nou factor in acelasi timp cu folosirea vitaminei A are efecte pozitive asupra pielii. Sa omori un om sau un animal tot pacat se cheama. Vegetarianismul. Dar trebuie Sa stim exact ce rnancam. Orice boala. Obieeiurile alimentare ale oamenilor denota abateri grave de la cuvantul lui Dumnezeu. In n emasu ratul nostru orgoliu ne asumarn eu 0 coridamnabila autoritate dreptul de a fi stapanii absoluti ai Pamantului. apoi sa te uiti la chipurile noastre si ale celorlalti tineri care mananca din bucate alese. sub influenta amilazei. Dupa 10 zile. pana cand invadarea ei de catre acidul cianhidric suprirna actiunea enzimei numita ptialina. Trebuie sa fim atenti la necesitatea alegerii alimentelor in functie de valoarea lor energetid si felul cum se combina.pe care gresit oamenii 0 consuma foarte mult in prezent . adaugati in rnancaruri tarate de grau deoarece aceasta este foarte bogata in fibre celulozice care previn aparitia constipatiei si a alto I' tulburari intestinale. dad e luata din timp eu ajutorul hranei vii. cu placere. caci atunci ne inselam amarnic. deei ea urmare a civilizatiei in care traieste. cum este Daniel. de ficat. caracterul. ca 0 coriditie a elevarii spirituale. Amilaza salivara si eea pancreatica deseompun mai rapid amidonul fiert sau copt. caci viata 0 data luata nu mai poate fi adusa inapoi. boli de inima. Profesorul Mader de la Universitatea din Frankfurt a aratat cum copiii pot fi vindecati sau protejati de afectiuni intestinale ori ale pielii printr-o died! care sa contina faina de soia. Ingrijitorul in seama caruia erau credinciosii si-a exprimat teama ca imparatul sa nu vada chipurile lor mai trase ca ale altora de varsta lor si sa-l acuze d nu i-a omenit cum se cuvine. De oriee fel de boala omul poate scapa prin eonsumul de produse naturale corect combinate dupa retetele din bucataria £axa foe. Zaharisirea amidonului incepe din cavitatea bucala. Orice forma de viata trebuie respectata. cu suflet. mai eu seama pentru eel ce se doreste longeviv. asa fa si eu supusii tai. vointa. echilibrul in toate. se poate vindeea in decurs de 6 luni pana la un an si 8 luni. fiind cele mai bune constituente ale hranei noastre. Cei mai multi dintre bolnavii considerati incurabili de catre medici s-au vindecat complet datorita hranei vii consumata dupa principii bine stabilite si nicidecum la voia intamplarii. ca urmare a proastei sale educatii alimentare. In ultimele decenii s-au obtinut tot mai multe succese terapeutice. Digestia painii din Hina integrala este mult mai usoara de cit a celei din faina alba. Faptul ca animalele au 0 inteligenta inferioara noua nu inseamna ci ele nu au suflet si prin urmare pot fi ornorate. Maerobiotiea reprezinta 0 cale naturala fara excese ~ifara norme absolute privind sanatatea. prin urmare. folosindu-se 0 alimentatie bazata pe produse naturale netratate termic. de ochi etc. nu sunt absorbite de mucoasa intestinala . Calmul. de piele. mereu eu zambetul pe buze.Inceard pe robii tai 10 zile si da-ne sa mancam bueate din zarzavaturi si da-ne sa bem apa. Conform legilor lui Dumnezeu. ei aratau mai bine la fata si la tru p decat toti tinerii care mancasera din bueatele irn paratului (Daniell. ornorarea unui animal este tot atat de coridamnabila ca omorarea unui om. cand si cum anume. nu este bine Sa se consume la aceeasi masa proteine cu amidonoase. Digestia amidonului din paine se desavarseste de catre amilaza pancreatica si de fermentii zaharolitici din sucul intestinal. folosirea acesteia rnarind rezistenta la infectii. Lipsa toxinelor in aceasta situatie a rezolvat numeroase cazuri de boli grave precum cancerul. primeaza lege a bunului simt privind cantitatea hranei. la curtea lui Nabucodonosor. in eea mai mare parte. Fibrele alimentare sunt acele eomponente ale hranei pe care enzimele nu Ie digera si. Dintre toate produseIe alimentare naturale numai cerealeIe integrale sunt eehilibrate. Este absolut necesar sa credem in taria hranei din produse naturale care ne aduee sanatatea in trup. gandirea si reflectarea faptelor in ogIinda fiintei fiecaruia. 15). In fata lui Dumneze.u. Consumati paine coaptii la soare si paine haricii. Bolile de care sufera omul apar. Actiunea amilazei salivare continua in partea centrala a hranei ajunsa in stomac. 0 masticatie buna si prelungita asigura 0 buna digestie. dragostea si prietenia sunt puncte de spijin pretioase. fiecare suflet care anima un corp are dreptul de a se bucura de viata. Deexemplu. Secretul unei vieti sanatoase. Insa Daniel i-a spus irnparatului: . cit. lata un exemplu: aflat in robia babiloniana. eehilibrul vietii lara boala.

). Ca efect daunator al tutunului trebuie avut in vedere si fumatul pasiv realizat de catre persoanele nefumatoare.betaglucomil. au rol de schimbatori de ioni (polizaharidele din vegetale). Fibrele scad si mai mult rata de absorbtie a glucozei din cereale. In plus. emfizemul pulmonar. fiind folosite cu succes de alergatorii de cursa Iunga in perioada competitiilor. Se recomanda totodata ca fructele fie bine si indelung mestecate. Astfel. fibrele nu sunt un balast nefolositor asa cum s-a considerat pana nu demult. aminoacizi 4-5%. sub forma de preparate de hrana vie. Sunt cunoscute sub denumirea metaforica de "detergentul intestinului". Tot in aceasta tara mortalitatea la fumatori este dubla in comparatie cu cei nefumatori. pre cum ~i a celei din dulciurile consumate la aceeasi masa. elirninandu-i pe cei toxici. In acest sens. cele mai importante pentru om sunt fructele. infarctul. sterolii vegetali. ulcerul stomacal si eel intestinal.000 de amputari ale membrelor inferioare la fumatorii din Germania trebuie sa ne dea de gandit. se descompun treptat in glucoza. se asigura un nivel mult mai constant al glucozei in sange. datatoare de viata. de energie. de spalare a impuritatilor. De aceea. brorisita. cum este amidonul din cereale sau cartofi. Mancati numai fructe eel putin 0 zi pe saptamana si Yeti deveni supli. Ele au foarte mare importanta in mentinerea perfecta a sanatatii prin capacitatea de absorbtie a apei si proprietatea de a lega diferite substante nocive. inlocuind cat mai mult dulciurile rafinate eu cereale integrale si fructe sau eel putin folosindu-se in eombinatie. care sunt eliminate 0 data cu apa prin materiile fecale. ea avand capacitatea de a prelua toxinele din corp ~i de a Ie elimina. minerale 3·4%. dar accentueaza pierderea in greutate. Se recomanda eonsumul a 25-30 g fibre in alimente zilnic. Fructele sunt singurele produse care furnizeaza aceasta compozitie de nutrienti cu conditia ca ele sa fie consumate numai in stare proaspata. ca urmare. Fibrele previn constipatia. evitand graba ~i Iacomia. o Exista cinci nutrienti esentiali de care corpul uman are nevoie: glucoza 90%. pectinele. de buna dispozitie. Fructele. Apa este un element de curatare. coapte sau prajite fructele nu mai furnizeaza organismului substantele nutritive necesare. Expertii spun ca efectul fumatului este mult mai mare ca al altor factori. cerealele sunt 0 sursa de energie pe termen lung. bolile vasculare si multe altele (carcinomulla vezica urinara). ovazul si fulgii de ovaz sunt produse recomandate in mod special in diabet. in timp ce la restul populatiei se constata 0 crestere continua a numarului de cazuri. care permite absorbtia si eliminarea substantelor nocive. In concluzie. Apoi. Se stie acurn d. legumele si cerealele netratate termic reprezinta hrana binefacatoare. evita glicemia. Mai intai. retin 0 mare cantitate de apa din organism. sa ca ca . Ele inglobeaza 0 parte din colesterolul alimentar care astfel se elimina prin scaun 0 data cu ele. dieta bogata in fibre alimentare are efecte benefice asupra sanatatii. taninurile etc. lata ce se spune despre cancerul pulmonar legat de consumul de tigan: "in plarnanii celui care fumeaza 20 de tigari pe zi ajung zilnic 356 mg de produse gudronate". form and un bol alimentar gelatinos. ajutand astfel organismul sa elimine toxinele. prevenind cresterea exploziva a insulinei cu urmarile ei nefaste. ne vom simti mai curari la suflet si la trup. ca si din alte vegetale.dulciuri plus cereale integrale. dar care stau in preajma celor care fumeaza multo Medicii pun in evidenta faptul ca limitarea consumului de tigari duce la scaderea semniflcativa a numarului cazurilor de cancer pulmonar. Dintre toate produsele naturale. mucilagiile. Hidrocarbonatele complexe. Este necesar sa se bea multa apa in timpul unui post pentru a nu fi afectati rinichii. S-a constatat ca fibra din tarata de grau scade concentratia hormonilor estrogeni la femei. saponidele. Este foarte indicat ca 0 data pe saptamana sa facem post negru. micsoreaza timpul de golire a stomacului prin accelerarea tranzitului intestinal. vitamine 1%. ceea ce atesta corelatia dintre fumat si aceasta boala. acidul fitic. reduc absorbtia colesterolului in sange. in periaada pasturilar negre se recomanda consumul a cit mai multor lichide (cel putin 21itri zilnic). Fibrele din cereale. scazand riscul de cancer de colon.32 Elena Nita Ibrian Tineretefara batranefe cu hrand naturalli 33 (celuloza. nu se inregistreaza cazuri de cancer al cailor respiratorii superioare. Consumul cerealelor. Dar pentru aceasta este nevoie de vointa si de exercitiul S-a constatat ca fumatul paate genera ~i alte forme de cancer. s-a constatat ca 98% din cei bolnavi de cancer pulmonar sunt fumatori. trecand in sange mult mai lent. ele putand fi consumate la orice varsta. netratate termic. Experienta demonstreaza mancatul fructelor pe stomacul gol nu numai este sanatate curata. Fierte. Cele peste 10. avand un efect protector impotriva cancerului de san. datorita unei fibre tip clei . acizi gra~i 1 %. Ovazul are prin excelenta aceasta proprietate. In comunitatile religioase in care nu exista fumatori.

Semintele de ardei grasi. iar iarna sub forma de pulbere. iar cele incorect combinate se digera in opt ore. de gogosari. Cerinta de proteine a organismului recornandata zilnic este de 40 g. cancer. prazul. lipidelor si proteinelor. creierul are nevoie de un singur combustibil . Nu consumati carne deoarece este un aliment greu digerabil. dovleac. Oruditatile cele mai bogate in enzime sunt: fructele de tot feIul. ardei lungi. Pentru a functiona normal. graul germinat. Puteti manca fructe numai dad au trecut 3 ore de la servirea uneia din mesele principale. de rosii. prin macerare la rece si apoi incalzit numai pana la 38°C. devin toxice.pe langa celelalte substante mentionate anterior . inhiba enzimele digestive si diminueaza absorbtia vitaminelor. niciodata in produsele vegetaIe. Nu mancati cand va aflati in stare de surescitare! Beti mai bine un ceai calmant. Ceaiurile calde pot inlocui cafeaua naturalii:. Colesterolul transferat organismului prin alimentatie reprezinta un mare pericol pentm sanatate. 0 data ajunsa in organism. cimbru. AIte vegetale care pot inlocui telina sunt: salata verde. Telina este unuI din cele mai aIcaline alimente. cand stim cate rele ne aduce. zarzavaturile. afumare. Ele depasesc cu mult necesarul organismului. iar consumarea ei astazi. cu inghitituri mici si bine salivat. putand fi consumate proaspete primavara. Alcoolul fibrozeaui fieatul. Pentru perioadele de trecere la hrana vie (14-21 de zile) alimentatia zilnica trebuie sa fie alcatuita in proportie de 85% din cruditati. Plantele aromatiee si eondimentare sunt de un real folos in alimentatia de zi cu zi. Usturoiul. fapt pentru care nu trebuie sa Iipseasca din meniul nostru zilnic. Daca se simte nevoia. Pietrele la ficat si la rinichi. Aleoolul impiedicd absorbtia calciului prin blocarea ficatului de a activa vitamina D. in eIe este insasi viata. spanac). NuciIe se consuma numai crude. sovarf. adica netratate termic. este cu atat mai nepotrivita. dad sunt tratate termic (prajite. coapte in cozonaci). fapt pentru care ar trebui sa renuntam la a 0 mai consuma. avand 0 durata me die de viata de numai 25 ani). Grice alcoolic este un subnutrit. cerealele. varzasunt incarcate . Evitati pe cat posibiI preparatele prea rafinate deoarece sunt daunatoare organismului.34 Elena Nita lbrian Tineretefara batriinete eu hrarui naturald 35 Cartofii sunt 0 excelenta sursa de vitamina C. fara a-I indulci pentru a impiedica fermentatia.cu antibiotice. indiferent ce si cat mananca. bolile inimii sunt cauzate de excesul de proteine din carne. ingreuneaza mult oxigenarea aces tora si transforma flora in testinala din fermentativa in putrida. pe stomacul gol. in susan. fapt ce conduce la ca ingra~are si la aparitia unor boli grave: artrita. germenii de grau. Nutritionistii au demonstrat 90% din alimentatie este necesara in mentinerea functiilor vitale ale organismului.sub forma de glucoza. chimion. consumati purina telina si durerile dispar ca prin minune. care reduc greutatea corporala. Un studiu efectuat in prezent dernonstreaza ca un mare consum de proteine animale duce la pierderea calciului (eschimosii corisurna zilnic cam 400 g proteine animale. hreanul. fapt ce face ca aceasta populatie sa fie cea mai bolnava de pe glob. se poate consuma miere sau zahar invertit. Salatele sau alte vegetate crude. Consumati unt si branzeturi tit mai brute. Produsele animaliere sunt foarte bogate in proteine. negrilica. netratate termic se digeri in doua ore. numai ca fructele pentru a-si atinge acest tel trebuie sa fie consumate in stare naturala si numai inainte de masa. busuioc. toate cerealele . Proteina animala sporeste riscul imbolruitnrii: De cand e lumea si pamantul carnea nu a fost cea mai buna hrana. Cand aveti arsuri Ia stomac. de mac. ajutand astfella prevenirea anemiei. in ele se poate adauga putin suc de catina sau sue de lamaie: ele se prepara numai din plante aromate. mancarurile fara carne corect combinate se digera in trei ore. floarea soarelui trebuie consumate cat mai des posibil. castravetii si ardeii grasi. iegumele.zaharul . mai ales atunci cand este conservata prin congelare. colesterol crescut. este bine sa consumati numai fructe si salate. Ele sunt condiment si medicament in acelasi timp. mai ales daca se consuma in coaja. eI se gase~te numai in carne. care este bogata in potasiu. de aceea consumul de alimente care furnizeaza acid produce suferinta organismuIui. anason. asa cum ni Ie pune la dispozitie natura. in special stomacului. sterilizare. afectiuni ale ficatului si stomacuIui. uscare (sub forma de pastrama) pentru ci acumuleaza bacterii ~i mucegaiuri care intoxica organismul. si in cornbinatie cu alimente bogate in fier (urzici. sufoca celulele. mai mult ca oricand. eeapa. fierte. se transform a in glucoza mai rapid ca orice alt carbohidrat. Fructoza (din fructe). Cu cat se consuma mai multe proteine. fata de consumul actual. fenicul. Nu uitati ca semintele sunt un adevarat miracol. cu cit imbolnavirile animalelor sunt din ce in ce mai frecvente. sarare. fiind foarte greu de digerat. care este cea mai importanta in metabolismul calciului. Deprinderea de a indulci hrana nu se reeomandii. cu atat se pierde mai mult calciu din organism. Corpul uman este usor alcaloid. Periodic. care depaseste cu mult 100 g. vara si toamna.

Cercetarile din ultimul an au descoperit in catina substante care contribuie la scaderea tensiunii. Ele au reusit sa slabeasca imunitatea unei bune parti a populatiei. De la mace~ se mai pot folosi si mugurii. nu va veti alege de cu alergii. Ibrian Tineretefara batranete cu hrarui nasuralii 37 germinate. accelereaza cresterea la copii. Bogatie in vitamine.36 Elena NiP. Ele regleaza schimbul de substante.catina alba de rau detine recordul in ceea ce priveste continutul de vitarnine si constituie un medicament ideal preparat chiar de catre natura impotriva avitaminozei si a anemiei. ceea ce este deosebit de important toamna tarziu. siropuri. ridichile de luna). mai mult chiar decat eafeaua. enzime. se consuma de preferinta uleiul de soia. grasimi. tocmai cu scopul de a preveni arterioscleroza si dislipidemia care se gasese la originea infarctului miocardie. carina mai coniine si microelemente biologice active. lueerna.20 septembrie cand contin cea mai mare cantitate de substanta activa.a. linolic. acidullinoleic. Cine riuclizeazd cu ging-seng-ul? Pdstdrnacu! contine albumina. urzicile. Acest ceai poate fi pastrat intr-un loc racoros si intunecos. grausorul.adica SIDA. fiind apreciat tocmai pentru principiile sale nutritive. In afara de vitamine. natriu. apoi se introduce in alt vas cu apa clocotita un de se tine 15 minute.a. diuretice. patlagina.00 deoarece catina este foarte excitanta.. intaresc sistemul nervos. nediluat. In plus. Alte surse de vitamine. pastarriacul se foloseste ca mijloc care stimuleaza pofta de mancare. fosfor. El stimuleaza coagularea sangelui. Ceaiurile obtinute din fructe de maces se recornanda nu numai bolnavilor. adica impotriva vietii. Daca veti apela la medieamente pentru aeeasta. salata. care se depune sub forma de glicogen. se strecoara prin tifon si se poate bea cate un pahar de 2 . dar nu mai mult de 48 de ore. papadia. intareste peretii vaselor sanguine. stirul. Daca se foloseste in doze moderate. furocumarina si alte substante fiziologice active. Organismul trebuie ajutat sa se curete de toxine prin hrarui vie. usturoiul verde. cu 30 de minute inainte de masa. extracte. necesar procesului digestiv. a cardiopatiei ischemiee s. Din fructe proaspete de maces se prepara pulberi. Ciupercile cultivate au 0 valoare nutritiva mal mare decat cele din flora spontana. La inceputul primaverii avem ca principale surse de vitamine si enzime fructele bine pastrate (mere si nuci) si primele legume si zarzavaturi care apar (ceapa verde. trifoiul. Catina s: pastarnacul contin substante asemanatoare cu ale ging-seng-Iui. arahidonic si in ultimul rand oleic. Nu degeaba penicilina si alte medieamente inrudite cu ea se numese anti biotice. fructele necesitand sa fie recoltate in perioada 20 august . acizi care. tonice. Este foarte eficient in calmarea sistemului nervos si in prelucrarea energiei datorita continutului mare de potasiu. stimuleaza vederea. inul. fixeaza colesterolul din sange si ajuta la metabolismul lui. compusi flavonici. ei si oamenilor sanatosi ca mijloc care sporeste vigoarea organismului si ii mareste rezistenta la boliIe infectioase. In scopuri medicinale. iarna si primavara. saruri bogate in fier. cresonul. este foarte bine tolerat chiar si de oamenii mai varstnici. In tarile cu standard de viata ridicat. in ordinea importantei lor pentru organism. hidrati de carbon. irnbunatateste digestia.1 florile din care se prepara mancaruri si dulciuri de hrana vie dupa retetele din bucataria rara foe. otetul de mere intregi cu coaja cu tot. fasolea. dupa care se lasa sa se raceasca 6 ore. ceea ce face din el una dintre grasimile vegetale folosite in alimentatia omului sanatos din ce in ce mai mult pe plan mondial. contirie aeidul malic. avand duble legaturi. peste ele se toarna 500 ml apa clocotita. spanacul. Ceaiul din fructe de maces se poate prepara astfel: se iau 20 g fructe de maces. Medicina actuala a constatat ca spectrul actiunii binefacatoare a catinei este mult mai largo Din ea se prepara medicamente extrem de eficiente pentru tratarea cancerului. intareste vasele sanguine si contribuie in acelasi timp la formarea globulelor rosii.25% :. pline de energie si vitalitate. loboda. Orice preparat care are la baza carina nu trebuie consumat dupa ora 14. laptele nefiert. generator de energie.4 ori pe zi. antisclerotice si imbunatatesc schimbul de substante. cat sa Miicesele poseda pro pr ietati antiinflamarorii. Este foarte important ca aceste legume si zarzavaturi sa fie consumate sub forma de hrana vie pentru a furniza organismului substantele necesare unei vieti sanatoase. Aeeste antibiotice sunt responsabile de numeroase afectiuni alergice din lumea intreaga. . Uleiul de soia este bogat in acizi gra$i nesaturaii (oleic . zerul.ilinoleic 50%) si are foarte purine grasimi saturate (14%). de soia si eel de floarea soarelui. norrnalizeaza ciclul menstrual. frunzele fragede ':. 0 grasime are valoare in raportul cu acizii grasi nesaturati pe care ii contine. se pun intr-un vas. incat a ineeput puna stapanire pe om deficitul imunitar dobandit . potasiu. aceasta pentru motivul ca cei mai valorosi acizi grasi sunt. Otetul de mere coniine un acid constructiv. galbenu~ul de ou s. vitaminele B si C. vasul se acopera etans.. Cele mai bune uleiuri vegetale indicate in combaterea bolilor cardio vasculare sunt: eel de arahide. se zdrobesc.

iar la eei ee se situeaza la varsta a treia este eonsiderat antiarteriosclerotic. avand actiune cicatrizanti. In plus. untura .enteritele. fructoza. marul trebuie sa fie eonsumat de toti oamenii. hormonal ~i glandular...determina cresterea colesterolului si favorizeaza scleroza si imbatranirea timpurie.I' 38 Elena Nita Ibrian Tineretefara biitrdnete cu hrarui naturala Laptele tratat termic cauzeaza induratii si fibroame uterine. acidul glicolie. nutritiv si usor digerabiI. de porumb sau de soia) sau monosaturate (eel de rnasline sau de alune). Exista 0 relatie de . indiferent de varsta. Oamenii sunt din ee in ce mai mult constienti de importanta alimentatiei naturale compusa din fructe. iar Ia adulti eombate guta. Consumati produse naturale din locul in care triiiti. potasiu. magneziu. irilocuind cu succes laptele de vaca. Aceste roade ale soarelui. B]' B2.populeaza flora intestinala cu bacili lactici. si ale pamantului. consumate sub forma de hrana vie preparati dupa retetele din bucataria tari foe. al capilarelor. Este un aliment complet. cu ecouri largi asupra starii de sanatate. avand implicatii profunde in metabolismul nostru. drept urmare ajungern sa ne confruntim cu diferite boli. aroma si parfum. Fumul de {igara ataca mai inmi celulele nervoase. interdependenta intre cantitatea de grisimi ingerate ~i continutul de acizi biliari in fecale . legume. Plantele din flora spontana . Lumea vegetali ne ajuta sa fim sinato~i atat la trup. apoi este dusmanul inimii. determina scaderea colesterolului riu din organism si cresterea nivelului colesterolului bun. K si E.preferabil de capra si nu mai vechi de 24 de ore . iar dintre anioni clorul. eczeme. La eei ee muncesc intelectuaI. Ingestia crescuti de grasimi duce la inrnultirea unor baeterii intestinale anaerobe si la cresterea acizilor biliari in lumenul intestinal. elemente Grdsimile saturate . Stiind proprietatile fiziologice ale substantelor enumerate mai sus. arseniul ~isiliciul.arata ci el contine o serie de ioni. continand toate principiile active care intretin si revigoreaza starea de sanitate. marul contine enzime si vitaminele A. fortifiantesi reconfortante. ealciu. Iata de ce trebuie sa imbratisam natura in ideea de a nu fi bolnavi. D. pe langa alte saruri minerale (fosfor. zarzavaturi si cereale integrale. Uleiurile vegetale. anghinarea. Laptele vegetal de cereale este un puternic energizant. B. acidul mevalonic. Dintre cationi amintim pe cei de sodiu. a bolilor de inima. Produsele comercializate aduse cine stie de unde nu fac decat sa sporeasca profiturile celor care Ie ofera spre vanzare si va deregleazi sistemuI digestiv. ealciu si magneziu. Colesterolul se gise~te numai in alimentele de origine animala. Ele au anumite insusiri si 0 programare enzimatica si genetici nespecifice noua. reumatismul si are actiune benefica asupra ficatului. sunt regeneratoare. cat si. sucul de morcovi se poate folosi eu rezultate bune in combaterea urrnatoarelor maladii: hemoragia intestinala.pe de 0 parte. con line polifosfati. gust. Iata de ce inaintasii nostri consumau ziinic cateva nuci sau cateva alune. cereale integrale). . fiind polisaturate (eel de floarea soarelui. stanjerieste ficatul si inactiveaza circulatia.margarina.Ia suflet. acnee. acidul feros si ferie. sparanghelul. . beta si gamma. incidenta redusa Ia populatiile care introduc in doza de hrana zilnica 0 cantitate mare de fibre vegetale (legume. dar numai pe stomacul gol. fiind detoxifiant. Briinza obtinuta pe cale industriald care intoxica organismuI si genereazi nitriti.urzica. substantele pectice. Studiile epidemiologice din ultimele decenii au scos pregnant in evidenta ca populatiile consumatoare de cantitati mari de produse naturale au 0 incidenta mult mai redusa a obezitatii. si intre acizii biliari si cancerul intestinal pe de al ti parte. Unde nu are. boli grave. patlagina. a diabetului si ehiar a diferitelor forme de cancer. Analiza chimicd a sucului de morcooi= spre exemplu . aI plamanilor. vitaminele A. in loc de fripturi sau de slanina. slanina. fructe. loc diabetul! Datele statistice arata ci diabetul are 0 . ei tineau posturile si mergeau la munei grele eu nuci si cu paine neagra. C. antianemice. De aceea. Produsele aduse de Ia mari departari poarta cu sine anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere. colite. La copii mentine echiIibrul acidobazic si previne gastro . inhiband gandirea. Iaurtul. alergii. ulcer gastric si duodenal. marul este hrana ereierului. care le incarca eu energie. Dintre substantele compuse au fost puse in evidenta urmatoarele: rotina alfa. fier) si potasi~. 39 chisturi. Retineti ca alimentatia saraca in grisimi previne cancerul. la sportivi stimuleazi activitatea musculara. precum ~i 0 gam a intreaga de substante eompuse. dar si de cornpozitie chimica.. busuiocul etc. Marui este aliment si medicament deopotrioii: Acest fruct minunat contine. care le hraneste sunt prezentate intr-o diversitate atat de mare de culori. C si PP si zahir usor asimilabil. element care este atat de neeesar bunei functionari a muschiului inimii. Cele vegetale nu contin colesterol.

6. Nu se recomanda a se dormi pe burta. Carnea este hrana bolilor. Se stie ca vegetarienii sunt mai scutiti de cancer sau de alte boli decat cei care sunt consumatori de carne. De altfel. de groaza. relaxarea nu poate avealocoTot Buddha spunea: "Inmormantati treeutul. rnananci si traie~ti in functie de modul cum gande~ti. activeaza metabolismul si imunitatea adultilor. fiti buni si ingaduitori cu tot ce va sta in preajma. se considera a fi sufieiente 7. Este un aliment care favorizeaza cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. deci omul trebuie ea inainte de culcare sa-sianalizeze toate gandurile si tot ce a facut in ziua care a trecut. cu atat mai mult a cancerului. Ar trebui sa alegeti 0 altematiod siindtoasii: Este posibil ca la orice varsta sa-p corectezi gandirea. consumul de lapte duee la demineralizarea oaselor. prin faptul ca organismul pierde eaIciu. nu mai sunt probleme. gustul putin neobisnuit soarputea sa va starneasca 0 oarecare repulsie sau 0 mid retinere. Ca atare. preintampina scleroza in cazul celor de varsta a treia. deoarece dad trecutul va ingrijoreaza prea mult. Daca veti studia atent paginile de mai sus. zer. Este in spiritul logicii d influenta acestora irnpiedica evolu~ia spirituals a individului necesara vindecarii. e bine ca nara dreapta sa fie astupata cu un tampon de vata si sa se doarma pe partea stanga. somnul are un rol deosebit in viata omului. Veti ramane buni. Inainte de orice. La sacrificarea animalelor.Deveniti !ara patimi!". Oamenii erau mai sanatosi. Se stie ca Buddha mereu spunea: . Se stie ca durata optima a somnului este strict individuala si depinde de starea organismului in momentul trecerii in starea de somn. nu numai d inlocuieste laptele de vaca in toate ipostazele in care acesta se gase~te in alimeritatie. Cercetat mai arnanuntit. Se stie ca dad exista patimi (dorinte). branza. Tot ceea ce stim pana azi este ca laptele de vaca prejudiciaza organismul de minerale. 5. Daca vreti sa dormiti profund." Si nici nu yeti putea avea un somn profund. trebuie sa va culcati eu stomacul gol. 2. unt) pentm ca pe atunei nu se inventasera ingredientele chimice pentm a-i grabi fermentatia sau pentru a 0 opri si nici cele care sa dea untului 0 culoare "atragatoare". initiaza dezechilibre hormonale si de metabolism. nu veti avea de cat de castigat. intr-o stare de optimism si deplina incredere in sine. trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: 1. fiindca si stomacul are nevoie de odihna. cu sentimentul de profunda liniste interioara. plini de entuziasm pana la cea mai inaintata varsta. 4. Este 0 eroare a carei "acreditare" am platit-o scump tocmai prin faptul ca am atentat la sanatatea noastra. desi nu aveau prea multe cunostinte despre continutul in factori nutritivi ai acestui aliment. cina trebuie luata cu cel putin 3 ore inainte de a merge la culcare. Totul va fi in favoarea voastra. in mod orientativ. De fapt. nu va puteti relaxa. Deci. ci completeaza hrana cu nutrienti si principii active. deoarece in felul acesta respiratia este mult ingreunata. infectii ale urechii si acnee s-au vindecat complet prin simpla mlaturare a produselor lactate din alimentatie. este sarac in grasimi.5 ore de somn pentru perioada de vara si 8 ore de somn pentm celelalte anotimpuri. Laptele vegetal este usor de preparat. Multe persoane cu astm bronsic. Elena Nita Ibrian .40 Elena Nita Ibrian Tinerete lara biitrdnete cu hrarui naturald 41 Nu uitat: cii laptele oricarui animal este un aliment siindtos numai pentru puii lui. eonsumul de lapte nu face altceva de cat sa impovareze si mai mult un sistem metabolic deja suprasolicitat. Ca sa aiba 0 eficienta maxima. smantana. 3. La inceput. Astfel. Adorrniti mereu pe un fond de autosugestie pozitiva. Statisticile arata ci tirile eu eel mai ridieat consum de lactate au cea mai irialta rata a osteoporozei. dar dad va ganditi d este un aliment si un medicament in acelasi timp. de aceea. carnea se impregneaza cu vibratii joase. inlocuind complet carnea cu produse vegetale. in loc sa ne apere de osteoporoza. frumosi. s-a observat ci prin eonsum de lapte se provoaca 0 reactie violenta a organismului sub forma simptomelor specifice colitei. lipsit de colesterol si cu un aport mare de minerale. In perioada caldurilor toride. in zona temperata. Laptele vegetal obtinut din diferite seminte este mult mai sanatos si mai usor de consumat. Decenii de-a randul am crezut d laptele este indispensabil sanatapi. incercand sa metabolizeze excesul de proteine adus de lapte si de derivatele sale (20% fata de un necesar de 11-13%). intretine arderile. E bine sa stiti aforismul plin de intelepciune: "Con~tiinra curata este cel mai bun sornnifer". Generatiile din trecut nu consumau laptele de vaca de cat sub forma derivatelor sale (iaurt. ca urmare a cresterii solicitarii diafragmei.

l lingura eu pulbere de alge (r. Este pentm prima data (in cartea de fata. 549). 1-2lingurite cu hrean ras fin. 487). 548). care contine 59 de substante ce ajuta organismul sa se mentina in perfecta stare de functionare. se amesteca eu varza rosie taiat. m .7-8 foi de salata verde. 510). 1 fir mare de praz. 546). 545).SALATE. APERITIVE . se taie felii. Salate 1. 2linguri cmpe de soia (r. se poate Iua din largul marii. PIUREURI. 1 lingurii cu ulei presat la rece (r. I felie de sfecla rosie rasa. 1-2linguri cu tarate (r. TORTURI A. 2-3linguri cu moare de varza (r. 547). moarea. mai ales Ia sosuri. Salata de cartofi cu uarzii rosie Ingrediente: 600 g cartofi. Llingurita cu apa de mare (r. sucuri si ceaiuri si apa de mare. care este a 31-a din cele aparute pana in prezent Ia mai multe edituri) cand veri gasi. 10-12rnasline negre desarate. Ilingura eu pulbere de alge (r. pe Ianga alte ingrediente. uleiul. Aceasta apa. 518). Mod de preparare: eartofii fierti in coaja se curata. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. dar in alte tari ea se gase~te frumos ambalatii in magazinele cu produse naturale.:'i arunt.PARTEAAII-A Capitolul II Bucataria creativa De data aceasta voi incepe cu retetele de bucatarie creativa pentru a se obisnui gospodinele noastre cu aceste retete culinare usor de preparat si foarte sanatoase pentm organismul uman. 150 g varza rosie. 1 lingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. prazul t:'iiatfideluta.0 legatura de verdeturi de sezon. 546). Preparati cu incredere retetele care urmeaza si veti avea numai de castigat. Ia noi in tara.

548). de loboda. pulberile. 1 gogosar. de maces. guliile. poate inlocui prazul eli 0 ceapa mare de apa. iar hreanul se poate inlocui eu 2lingurite eu usturoi pisatfin. care se inlocuieste cu gogo~ari taiati fideluta. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. Urzicile potfi si ele inlocuite eu frunze de soia. folosind aceleasi ingrediente. eu . macris. pastarnac) . in afara de radacinoase. de prun. Salata de cartofi cu patison Se prepara ca la r. telina. folosind aceleasi ingrediente. 1. se decoreaza cu felioare de gogosari si eu foi de salata. care se inlocuiesc eu muguri de lucerria. Se prepara ea la r. crupele de soia. 3. llingurip. 250 g radacinoase (moreov. de roinita sau de hasmatuchi. in afara de varza. acestora. Salata de cartofi cu gogo~ari Se prepara ea la reteta precedenta. de tarhon. 0 Iegatura de verdeturi desezon. In lipsa acestora. creson (556) sau alte plante comestibile. 0 ceapa mare de apa. de sfecla. moarea. 545). in final. Se consurna imediat ce a fost preparata.44 Elena NiP. uleiuI. 2. . in afara de varza rosie. usturoiul. de menta. se Iimpezesc si se amesteca eu ceapa taiata pestisori. folosind aceleasi ingrediente. in plus. 1 lingura eu ulei presat la rece (r. dupa care se stinge sursa de foe. chitra (r. anghinarea. Patisonul poate fi inloeuit cu dovleae alb sau furajer. 1. eare se inlocuieste eu pascirnae ras sau eu moreov. in afara de varza rosie care se inlocuieste cu hribi taiati fideluta sau eu aIte ciuperci eomestibile de' c~ltura sau din flo~ spontana. ridichiile. de fasole. de bob. Se potfolosi si muguri de trifoi. apoi se. patrunjel. 530) maruntite fideluta sau cu conopida. Salata de macaroane cu muguri de lucernd Se pre para ea Ia r. varza creata sau varza de Bruxelles. verdeturile taiate marunt.552) ras. Cine doreste. 549). de nalba. Varza rosie mai poate fi inlocuita eu varza alba. in afara de varza rosie . 10. In Iipsa . 4. apa de mare si pulberile. care se irrlocuieste eu urzici tocare marunt sau pasate. 519). de visin sau de frasin. apoi se decoreaza cu sfecla rosie si foi de salata. apa de mare. varza rosie. 496). patrunjel. folosind aceleasi ingredi~nte. taratele. care se inlocuieste eu brocoli (r. pasta de rosii. sau varza de Bruxelles ori eu andive. 1. 1 Iingurita eu apa de mare (r. Salata de cartofi cu pastarnac 45 hreanul. care se inlocuieste cu patison (r. telina ori bulbi de anason. 1. ver deturile maruntite. Salata de cartofi cu urzici Se pre para ea la r. in afara de varza rosie. ridichi sau gulioare. Salata de cartofi cu aroma de leustean Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingredi~nte. in afara de varza rosie. Salata de cartofi cu brocoli Se pre para ca Ia r. Se mai pot folosi frunze de busuioe. Ibrian Tine:reteJara biitriinete cu hrarui naturalii 8. folosind aceleasi ingrediente. de mar. radacinoasele rase. 7. 11. strecoara. 7-8 foi de salata verde. 9. in afara de radacinoase. 5.care se inlocuieste eu radaeinoase (morcov. varza creap. folosind aceleasi ingrediente. Salata de macaroane cu radacinoase Ingrediente: 250 g maearoane. Salata de cartoft cu hribi Se prepara ca la r. 3 linguri cu pasta de rosii (r. . se pot folosi ardei gra~i sau ardei lungi. napi.2-3 linguri eu moare de varza. Salata de macaroane cu andive Se prepara ea la reteta precedenta. Mod de preparare: macaroanele se fierb in apa clocotita timp de 10 minute. un sfert de Iingurita cu pulbere din eoji de oua (r. folosind aceleasi ingrediente. Salata de cartofi cu radacinoase Se prepara ea la r. care se inlocuiesc eu andive taiate fideluta. 1. folosind aceleasi ingrediente. pastamac). maruntite fin. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogo~ari (r. folosind aceleasi ingrediente. 1. 6. telina. in afara de varza rosie. Hreanul ~e poate inlocui cu 2 lingurite cu usturoi pisat fin. 12. 1. se pot folosi varza alba. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 550). 538). se acopera vasul cu un servet gros umed si se lasa maearoanele sa "infloreasd" in jur de 30 de minute. cu varf de radacina de leustean rasa fin. 1-2linguri cu tarate. de cires. 10.

varza creata. hreanul. de dalii. flori de trifoi ro~u sau de sofran. de zmeur. In lipsa aeestora. 3 linguri erupe de soia (r. de nalba. 19. 1 legatura de 15. de fasole. pulberiIe. de mur. de bob. 7-8 foi de salata verde. llegatura de patrunjel eu rnarar. a legatud de verdeturi de sezon. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu radacinoase (moreov patrunjel telina pastirnae). se seurge de apa. 551) rasa. care se inlocuiesc cu brocoli sau eu varza alba. varza creata. care se inlocuiesc eu flori de dovleac taiate fideluta. 510). 0 jumatate de lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. in afara de radacinoase. folosind aceleasi ingrediente. 2-3 fire de usturoi verde. 515) sau eu pulbere de hribi (r. dupa care se decoreaza eu salata verde. de mur. de trandafiri. felioare de rosii. uleiuI si pulberile. sau de alte plante comestibile. crupele de soia. 1 lingud cu ulei presat la reee (r. de erizanteme. in afara de florile de dovleae. inlocuind petalele de trandafiri eu frunze de ridiehi. Salata de macaroane cu ciuperci Se prepara ea la r. de sfecla. folosind aceleasi ingrediente. de loboda. 1 lingurita cu apa de mare (r. cu macris. Salata de orez cu trandafiri Ingrediente: 1 ceasca de orez. 516). un sfert de Iingurita eu pulbere din eoji de oua (r. telina. p~s~rna~ sau muguri de coacaz negru. In Iocul acestora. 18. care se inlocuiesc eu anghinare (r. iar deasupra se asaza jumatati de masline negre. 16. 520) diIuat eu apa de argila (r. 546). masline si salata verde. 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. uleiul. de galbenele. Urzicile pot fi si ele inlocuite cu frunze de soia. Salata de orez cu anghinare Se prepara ca Ia reteta precedenta. se pot folosi petale de nareise albe. verdeturile maruntite. Llingura eu pulbere de alge (r. 546). 14. de galbeneie. 10. 549). Salata de macaroane cu urzici Se prepara ea la r. 10. flori de dovleae. apa de mare. de soia. apoi se lasa sase racoreasca. se pot foIosi frunze de soia. flori de trifoi rosu sau de sofran. 1-21inguri cu tarate. conopida sau dovleac ras. 16. se pot folosi varza alba. 538). Llingura eu ulei presat la reee (r. Mod de preparare: orezul se pune la fiert in apa clocotita. Mod de preparare: fasolea se curata de varfuri ~i de codite si se fierbe in apa clocotita. de bujori. Salata de fasole verde cu brocoli Se pre para ca la r. folosind aceleasi ingrediente. Salata de macaroane cu flori de dooleac Se prepara ea la r. Se consuma imediat ce a fost preparata. de crizanteme. Salata dejasole verde cu flori de douleac Ingrediente: 600 g fasole verde. . 21.46 Elena Niti Ibrian Tincreteara biitrlinete cu hraniinaturalii l 47 13. 545). toeate foarte fin. de bob. se taie bucati potrivite si se amesteca cu eeapa si usturoiul verde taiate marunt. 1 felie de sfecla rosie rasa. de zmeur etc. l-z lingurite eu pulbere din serninte de ardei gras (r. taratele. folosind aceleasi ingrediente. creson (556) sau alte plante comestibile. folosind aceleasi ingrediente. dupa care se decoreaza estetie eu sfecla rosie. de stevie. de dalii. Llingurita cu apa de mare (r. de morcov. l Iingura eu pulbere de aIge (r. 1 fir mare de praz. In locul radacinoaselor se pot folosi bulbi de ~nason. de volbura. ceapa verde. Bruxelles. taratele. de nalba. petale de bujori. care se inlocuiesc cu pulbere de ciuperci de pajiste (r. 549). varza rosie. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. petalele de trandafiri taiate fideluta. 514). Salata de hsisdi cu jrunze de ridichi Hrisca poate inlocui orezul in toate preparatele si se pregateste la fel. 150 g peta1e rosii de trandafir. in afara de radacinoase. 538). 7-8 foi de salata verde. de nalba. 1-2 linguri eu tarate. 10-12 masline negre desarate. 20. folosind aceleasi ingrediente. 548). morcov. 2-3 rosii. 20. in afara de petale de trandafiri. 539). in afara de tiri~e. care se inlocuiesc eu urzici fin maruntite. Salata defasole verde cu pastarnac Se prepara ea la reteta precedenta. iar dupa ce a fiert se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu prazul taiat fideluta. in afara de petalele de trandafiri. 10. in afara de florile de dovleae. 10-12 masline negre desarate. varza de 22. de coacaz negru 17. de stevie. 545). 1-2 linguri cu sue decatina (r. 1-2 lingurite cu puIbere de argila (r. de patlagina. de patlagina. de spanae. 200 g flori de dovleae. Salata de orez cu rddiicinoase Se prepara ea la r. 519). care se inlocuiesc eu frunz~ de pastarnac taiate fideluta. 3 cesti de apa. In lipsa aeesteia. varza de Bruxelles. pastarnac.

Se adauga si 2-3linguri cu moare de varza (r. verdeturile maruntite. folosind aceleasi ingrediente. 25. ceapa taiatajulien. 2-3 flori de dovleac. pulberile. 0 ceapa mare de apa. 1 lingurita cu apa de mare (r. se lasa sa se racoreasca. sparanghel. apoi se pune la fiert. pe foc domol. dovleae . 1-2 lingurite cu pulbere din serninte de gogosari (r. Salata de bame cu rosii Ingrediente: 300 g bame. 23. folosind aceleasi ingrediente. napi. iar sparanghelul cu telina rasa ori eu pastarnac. 538).48 Elena Nita Ibrian Tinereteara biitranete hraruiruuuraid f cu 49 23. Mod de preparare: fasolea se l-ine la inmuiat 8-10 ore. Salata de [asole boabe cu uarui rosie Se pre para ca la r. Salata de bame cu anghinare Se pre para ea la r. care se inlocuieste cu urzici fin maruntite. 200 g sparanghel. 23. inlocuit cu dovleac furajer. se taie felioare si se amesteca cu rosiile tiiiate sferturi. patrunjel. care se inlocuieste cu bob. iar sparanghelul se inlocuieste cu muguri de lucerna sau de trifoi rosu fin maruntiti. iar sparanghelul cu gulioare rase. in afara de 32. 28. 29. 538). Salata de fasole boabe cu urzici Se prepara ca la r. iar sparanghelul cu dovleac alb ras. se scurge de apa. 549). se las a sa se racoreasca si se arnesteca cu varfurile fragede de sparanghel taiate fideluta 0 data cu ceapa. 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r. urma poate fi. Salata de bame cu castraoeti Se pre para ca la reteta precedenta. apoi se decoreaza cu sfecla rosie si salata verde sau cu alte produse pe care le avem la indemana. 7-8 foi de salata verde. care se inloeuiesc cu castraveti tineri taiati felioare eu coaja cu tot. 1-2 lingurite cu hrean ras fin sau 2 lingurite cu usturoi pisat fin. in afara de rosii. pastarnac) sau cu bulbi de anason. telina. 545). 300 g rosii. dovlecel. folosind aceleasi ingrediente. Se decoreaza eu produsele pe care Ie avem la indemana. llinguri cu ulei presat la reee (r. patison (r. apa de mare. se adauga usturoiul. 546). 1 lingura cu ulei presat la rece (r. l Iingurita cu apa de mare (r. Salata de . 2-3 linguri cu moare de varza. 1 felie de sfecla rosie rasa. uleiul. l Iingura eu pulbere de alge (r. 545). Salata de [asole boabe cu radacinoase Se prepara ca la reteta precedenta. in afara de rosii. hreanul sau usturoiul. 510). 2linguri crupe de soia (r. guIioare. care se inlocuieste cu radacinoase (morcov. folosind aceleasi ingrediente. 546). 23. 519). 31. Acesta din 33. care se inlocuieste cu mazare. sparanghe1. apa de mare si pulberile. Salata de ndu: cu telitui Se prepara ca la r. 27. Salata de bob cu dovleac alb Se prepara ca la r. cand este gata. taratele si moarea. 23.'wzare cu lucernd Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 24. 23. apoi se limpezese in mai multe ape reci si se pun la fiert eu apa clocotita la foe rapid. 7-8 foi de salata verde. care se inlocuiesc cu anghinare (r. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. in afara de fasole. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste cu varza rosie taiata fideluta alba. cand sunt gata. 487). 551) rasa sau cu ridichi. 1 Iingurita sijumatate cu pulbere din serninte de rosii (r. care se inlocuieste cu Iinte (care se tine la inmuiat 3 ore). 1 Iegatura de hasmatuchi cu marar. partea alba de la pepenele verde. 30. care se inlocuieste eu naut (care se tine la inmuiat 5 ore). 518). ridichi. 522). 1 legatura de patrunjel eu tarhon sau eimbru. la randul Iui. ridichi. se oparesc cu bors sau eu otet indoit eu apa. 31. varza creata sau varza de Bruxelles. se scurg. in afara de ori eu varza 26. 1-2 linguri cu tarate. Salata de fasole alba cu sparanghel Ingrediente: 250 g fasole alba. 2 lingurite cu usturoi pisat fin.1-2 linguri cu tarate. folosind aceleasi ingrediente. in afara de fasole. gulioare. patison. in afara de fasole. Salata de linte cu gulioare Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. in afara de sparanghel. Mod de preparare: se aleg numai bame tinere. in afara de fasole. bulbi de anason ori ridichi. 548). anghinare. li se indeparteaza coditele. un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (r. pastarnac. chitra. dupa care se decoreaza eu flori de dovleac si eu salata verde. 23. Llingura cu pulbere de alge (r. 549).

in ~ara de rosii. de stevie. 31. 40. 7-8 foi de salata verde. un sfert de linguritJ. 545). In loeul petalelor de bujori se pot folosi petale de nalba sau de erizanteme. 0 ceapa mare de apa. 36. Llingura eu ulei presat la rece (r. se adauga apa de mare. care se inlocuiesc cu iasca galbena (r. 526). 487). gulioare 51 alb. 37. Piureuri 41. In lipsa aeestora. de ridiehi sau de gulioare taiate fidel uta. de spanae. in plus. care se inlocuiesc eu radacinoase (moreov. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. 538). aceasta Ie fragezqte si le face delicioase. Piure de cartoft cu Jrunze de soia Se prepara ea la reteta precedenta. 2 lingurite cu usturoi pisat fin. Llingurita cu apa de mare (r. telina.se~rgv~de apa. pastarnac). Salata de mazdre cu iasca galbenii Se prepara ca la. 549). dar ea fie si mai bune la gust. 0 ceapa mare de apa. cremogen (r. Se pot folosi si frunze de bob. 31. folosind aceleasi ingrediente. se tin inainte de folosire 24 de are in moare de varza. 546). 548). 519). se decoreaza en salata verde si sfecla rosie. de soia. 518). de stir. radacinoase Se prepara ea la L 36. 1 lingura cu ulei presat la rece (r. uleiul si cremogen cit cuprinde pana se ingroa~a cit este necesar. frunze de fasole. taiate fideluta. in afara de petalele de bujori. l Iegatura de patrunjel eu busuioc. 42. sa 36. in afara de petalele de bujori. 200 g urzici. ceapa si verdeturile mixate. atunci cand ne lipsesc frunzele de soia. care se inlocuiesc eu urztci fin maruntite sau cu frunze de bob. toate taiate fideluta. Salata de mazdre verde cu bujori Ingrediente: 350 g mazare verde boabe. dovleae furajer. se fierb eu apa fierbinte. pulberile. Salata de mazdre cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. 38. verdeturile taiate marunt si uleiul. Salata de mauire cu. chitra etc. care se inlocuiesc cu gulioare rase sau cu telina ori pastarnac ras. care se inlocuiese eu urziei fin maruntite sau eu frunze de SOla. taratele. 3 li~guri ~~ moar~ de varza (r. eu ?ulbere dl~ coji de oua (r. de patlagina. in :farii ~e peta~e~e de bujori. 1 linguri ta si jumatate cu pulber~ din sen:mte de ro~ll (r. ardei lungi. de spanae. gulioare. in afaci de urziei. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 36. se . se pot folosi muguri de lucerna sau de trifoi rosu. folosind ~e~lea~ii~gre~iente. dupa care se decoreaza eu produsele pe care le avem la indernana. 1 legatura de rnarar eu patrunjel. 528) taiata felioare. Elena Nita Ibrian Tineretelara biitriinete cu brand naturale 39. 1 felie de sfecla rosie rasa. varza alba sau rosie. 1-21inguri eu tarate. Salata de bame cu urzici Se prepara ca la r. Salata de bame cu ardei gras Se prepara ea la r. petalele ~e ~~Jon :alate fideluta usturoiul. B. dovleae alb sau furaje. 538). 10-15 masline negre desarate. de laboda. in afara de petalele de bujori. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. in ~ara ~e ro~i~. Llingurita eu apa de mare (r. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 2-3 linguri eu moare de varza sau sue 34. apa de mare. . patison. toate taiate fideluta. 499) diluat. putem folosi ridichi. care se irilocuiesc cu frunze fragede de soia. Llingura cu pulbere de alge (r. l Iingura cu pulbere de alge (r. 35. La fel. dovleeel. de mUT. folosind aceleasi ingrediente. Piure de cartoft cu urzici Ingrediente: 650 g cartofi. se pot folosi ~i aIte soiuri de ciuperci comestibile din flora spontana sau cele de cultura. recoltate inainte ~i in timpul infloririi plantei. pulberile. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: cartofii se curata de coaja. de stevie. de zmeur. 546). 1~2 lingurite eu pulbere de argiEi (r. 7-8 foi de salata verde. putem folosi si varza alba sau cea rosie. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 linguri eu tarate. 545). 2lingurite eu usturoi pisatfin. care se inlocuiesc cu ardei gras taiat fideluta sau eu gogo~an. patrunjel.50 de catina (r. se strivesc bine in apa in care au fiert si se amesteca eu urzicile. Se prepara ca la r. La final. de patiagina. de stevie. 25 g petale de narcise. Salata de max/ire cu. 548). de ridichi. de coacaz negru. In loe de urzici. moarea. . apoi se lasa sa se racoreasca. se taie sferturi. Toate soiurile de ciuperci cornestibile se pot folosi in alirnentatie netratate termic. Mod de preparare: mazarea fiarta se Iasa sa se racoreasca.r. 150 g petale rosii de bujori. 549). apoi se amesteca cu ceapa taiata pestisori. cat sa-i acopere. usturoiuI.

de patlagina etc. 55. 51. care se inlocuiesc cu petale de trandafiri sau eu petale de bujori. adaugand ~i l lingura varfuita eu pulbere de hribi (r. 514). 47. in afara de fasoie. de crizanteme. 48. care se 'inlocuieste cu patison (r. putem folosi gulioare. 553). rosie sau de Bruxelles. folosind aceleasi ingrediente. iar usturoiul eu 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. Llegatura de patrunjel cu leustean. 538). l Iingura cu pulbere de alge (r. de stevie. in afara de urzici. afara de pasta de rosii. llinguri~a cu apa de mare (r. in afara de telina. de spanae. 1 gogo~ar. taratele. folosind aceleasi ingrediente. In lipsa lui. 49. 48. Dad nu avem brocoli. faina de soia (r. napi ori chitra. coriopida. care se inlocuieste eu mazare. in afara de urziei. pasm de rosii. se pot folosi telina. 545). mare. in afara de telina. adaugand si miez alb de pepene verde fin rnaruntit. 1 moreov ras. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. apoi se decoreaza ras si salata verde. 41. Piure de cartofi cu an dive Se prepara ea la r. folosirid aceleasi ingrediente. gulioare sau napi. apa de eu felioare de gogo~ar. Ceapa se inlocuieste eu 1 fir mare de praz. adaugand si 2 linguri eu radacina de leustean rasa fin. 53 se tin la inmuiat 8 ore. 41. 52. 44. care se inlocuieste cu pasta de macese (T. 50. folosind aceleasi ingrediente. Piure de fasole cu sparanghel Se prepara ca la r. patison (r. 53. folosind aceleasi ingrediente. Piure de cartofi cu trandafiri Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. in afara de telina. 498). Piure defasole cu conopidii Se prepara ea la r. 41. 7-8 foi de salata verde. de galbenele ori cu flori de salcam alb. 1 Iingura cu uiei presat la reee (r. de dalii. 46. morcov. 41. varza alba. 1-2 linguri eu tarate. care se inlocuieste eu conopida mixata sau eu brocoli. in afara de urzici. 515) sau de basica poreului (r. iar retina se inlocuieste eu anghinare rasa. folosind aceleasi ingrediente. 1 fir mare de praz. care se inlocuieste cu bulbi de anason fin maruntiri sau eu pastarnac. 48. 54. 1-2 lingurite eu pulbere din serninte de gogo~ari (r. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. Piure de cartofi cu aroma de hribi Se prepara ea la r. 48. 45. care se inlocuieste eu dovleae alb maruntit fin sau eu dovleae furajer. Pulberea de hribi poate [1 inlocuita eu pulbere de ciuperci de pajiste (r. 548). Piure de mauire cu miez alb de pepene verde Se prepara ea la r. in afara de urziei. 550). 48. pulberile si uleiul. care se inlocuieste eu varfuri fragede de sparanghel fin maruntite ori cu frunze de nalba. varza alba. Piure de cartofi cu brocoli Se prepara ea la r. anghinare. rosie sau creata ori varza de Bruxelles fin maruntite toate. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 519). 41. Piure defasole cu aroma de leustean Se prepara ea la r. Piure de fasole cu bulbi de anason Se prepara ca la r. 48. 549). 2-3linguri eu pasta de rosii (r. in afara de telina. 48. 501). 546). Piure de [asole cu dovleac alb Se prepara ea la r. de nalba. se paseaza in apa in relina. .~I 52 Elena Ni~a Ibriar. creata. care se inloeuiese cu frunze de mangold (r. apoi se care au fiert si se amesteca eu hreanul. dovleeel.naturale Mod de preparare: boabele de fasole fierb: cand sunt gata. care se inlocuiesc cu pastarnac fin maruntit. 200 g telina. folosind aceleasi ingrediente. bulbi de anason. 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r. in afara de urziei. folosind aceleasi ingrediente. care se irilocuiesc eu an dive taiate fideluta. Piure de cartofi cu pastdrnac Se prepara ca la r. 552) din rnaruntite. prazul si verdeturile mixate. flori de dovleae etc. Piure de[asole boabe cu tetina Ingrediente: 300 g fasole. care se inlocuiesc eu brocoli. de sofran. moreov 43. 522) ori chitra (r. in . napi. 512). in afara de telina. 522). 496). Piure defasole cu pasta de mdcese Se prepara ea ia reteta precedenta. Tinere(eJara batrdnete cu hrand. inmuiata cu 3-4linguri eu sue de tarate (r.

Llingurita eu apa de mare (r. plus c:iteva verdeturi. 200 g urziei. 538). 311). eeapa. care se inlocuieste eu naut (care se tine la inmuiat 5 ore). Toate retetele de mai sus se pot prepara si eu bob. folosind aceleasi ingrediente. care se umplu cu piure de fasole preparat ea la r. Tort cu piure de fasole boabe Se prepara foile ea la r. Se serveste taiat felii. 61. pe un platou se pun foile de tort. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. Llingura de ulei si eremogen cat cuprinde. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. piure de cartofi Foile de tort se procura din comert si se umplu eu piure de cartofi eu trandafiri. care se inlocuieste eu linte (care se tine la inmuiat 3 ore). se adauga usturoiul. cat 57. 48 in care se pot adauga 3-4 Iinguri eu C.se toad marunt urzieile. peste crerna se presara sernintele de mac sau de susan. care inlocuieste fasolea. 519). 56. 1-2linguri eu serninte de susan sau mac. 510). 1-2lingurite eu hrean ras fin. Llingurita eu apa de mare (r. apa de mare. 546). Mod de preparare: brocoli. 2linguri erupe de soia (r. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. Care inlocuieste si eu linte. 496). iar telina se inloeuieste To. apoi se adauga raini cate putina pana se obtine un aluat mai ingro~at. cornpozitia eu morcov se pre para astfel. 100 g unt. eu aceasta cornpozitie se umplu foile de tort ea la reteta precedenta. crernogen (r. 3-4linguri eu apa de argila. in afara defasole. 1 lingurita de pulbere de argila si tarite cuprinde. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogo~ari (r. daca mai este neeesar.54 Elena Nit-i Ibrian Teate retetele de mai sus se pot prepara si eu mazare. 1 lingura de ulei. se adauga si eremogen. care se inlocuieste cu bob. eu eastravete matur fin maruntit. 548). apoi se arnestec:i eu 50 g unt batut spuma. 1 linguritii eu usturoi pisat fin. Tort cu urzici si morcov Ingrediente: pentru foi: 150 rnl ulei. dupa care se imparte in 3 parti egale. 2 linguri cu lapte vegetal si pulberile. se prepara compozitia de urzici astfel . 1 gogo~ar rosu. Ingredientepentru umplutura: 300 g broeoli. llegatura de patrunjel cu leustean. 538). Llingura eu pulbere de alge (r. l Iegatura de patrunjel eu marar si cimbru. 549). 59 sau se folosesc foi din cornert. o ceapa mare de apa. apa de argiEi. Tort de brocoli Foile de aluat se prepara ea la reteta precedenta. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 100 gmuguri de lucerna. 5-6 linguri eu lapte vegetal din seminte de pepeni verzi (r. care se framanta bine. Piure de ruiu: cu castravete matur Se prepara ea la r. 1 lingura de faina de soia. 549). alternand cele doua cornpozitii . 58. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei eu produsele care le are la indernana. raina integrala de secara cat euprinde. apoi tortul se imbraca intr-o crema preparata din untul batut spuma. 526). 2linguri eu faina de soia (r. se arnesteca eu apa de mare. Mod de preparare: foile se pregatese astfel-se amesteca sueul de tarate eu uleiul. 1-2linguri eu tiirite. dupa care se imbraca tortul intr-o crerna preparata din untul batut spuma si amesteeat eu pasta de rosii. 551). amesteeat apoi eu pasta de macese. 526).te fasolea. iar telina cu anghinare (r. 546). 250 ml sue de tarate. 512). 498). se decoreaza cu felioare de gogo~ar sijumatiiti de masline. iar telina se inlocuieste eu patison (r. care inlocuieste cat 60. mugurii de lucerna sau de trifoi si verdeturile se maruntesc fin. eremogen (r.50 g unt. 62. ca oriee tort. retetele de mai sus se pot prepara si eu naut. Tort cu. 48. verdeturile maruntite. Llingura cu pulbere de alge (r. urate. in afara de fasole. folosindaceleasi ingrediente. preparat ea la r. hreanul. 43. Tineretelara biiirdnete cu hrana naturalii 55 se intind pe planseta: separat. 2 linguri eu ulei. folosind aceleasi ingrediente. plus eremogen euprinde. taratele. Torturi aperitive 59. 519). care inlocuieste fasolea. 2-3 linguri eu lapte vegetal si crernogen cat cuprinde.de urzici si de moreov. 10-15 masline negre desarate. aeestea . in afara de fasole. 3-4linguri cu pasta de rosii (r. 48. Piure de linte cu patison Se prepara ea la r. 522). 48. la final. 2linguri eu pasta de macese (r. Piure de bob cu anghinare Se prepara ea la r. Toate retetele de mai sus se pot prepara fasolea.moreovii se maruntesc fin ~ise amesteca eu restul de pulberi. pentru umplutura: 200 g morcov. crupele de soia.

66. in afara de urzici.Supe 64. ca si cu pastele de la capitolul IV din bucataria fara foe. Tort cu piure de niiut Se prepara foile ca la r.200 g radacinoase (morcov. Mod de preparare: cartofii taiati cuburele se fierb in apa clocotita. apoi se lasa sa se racoreasca si li se adauga radacinoasele rase. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 514) sau de ciuperci de pajiste. ceapa taiata rnarunt. Capitolul III Supe si ciorbe A. la care se adauga Llingura cu pulbere de hribi (r.56 sfecla rosie rasa sau 3-4linguri (r. 1. in plus. 496). 0 lingura varfuita eu . care se inlocuiesc cu frunzisoare de portulaca. 549). 497) sau pasta de rosii (r. folosind aceleasi ingrediente. 1 Iingurita cu apa de mare (r. 510). care se urnplu cu piure de linte preparat ca la r. 526). 57. Tort cu piure de linte Se prepara foile ca la r.5 litri apa. 1-21inguri cu tarate. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. care se inlocuiesc cu stir taiat fideluta. 4 linguri crupe de soia (r. 59 sau se folosesc foi din comert. 69. apa de mare. urzicile fin maruntite si crupele de soia. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. taratele. Eu le doresc un deplin succes. pastamac). 519). 526). Torturile aperitive se pot prepara cu toate piureurile din acest capitol. 498) si putin crernogen 63. pulberile. dar iscusitele noastre gospodine pot nascoci compozitii si mai nastrusnice. Supa de cartofi cu brocoli Se prepara ca Ia reteta precedenta. 59 sau se folosesc foi din comert. Tort cu piure de maziue boabe Se prepara foile ca la r. Elena Nita lbrian cu pasta de macese (r. 150 g urzici. telina. 66. 68. 538). 4-5 linguri cu pasta de rosii (r. la care se pot adauga 3-4 linguri cu pasta de gogo~ari (r. se lasa sa traga un cIoeot si se continua ca mai sus. Supa de cartofi eu aroma de hribi Se prepara ca la r. 546). 58. 0 ceapa mare de apa. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 66. 55. care se inlocuiesc eu brocoli fin maruntit sau eu gulioare sau conopida rase. 496) si putin crernogen (r. 67. 526). 65. Inainte eu 5 minute de a pune la fiert cartofii. se pune un pumn de orez. pasta de rosii. patrunjel. un sfert de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. in afara de urzici. care se umplu cu piure de mazare preparat ca la r. in afara de urzici. 548). 2 lingurite cu usturoi pisat fin. llegatura de marar cu patrunjel. Supa de cartofi cu orez Se prepara ca la r. 59 sau se folosesc foi din comert. Acestea sunt doar ca idee. usturoiul. Supa de cartofi cu urzici Ingrediente: 650 g cartofi. 1 lingura cu pulbere de alge (r. care se umplu cu piure de naut preparat ca la r. la care se adauga 3-4linguri cu urzici fin maruntite si putin crernogen (r.

folosind aceleasi ingrediente. in eu andive taiate fideluta sau cu 77. 526). 538). 1. 519). eeapa taiata marunt. apoi se adaugi peste ele radacinoasele rase. varza rasa. care se inloeuiese eu cub uri de soia. 300 g radacinoase (morcov. 497). usturoiuI. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. taratele. 59 de soia. care se inlocuieste cu anghinare rasa ori eu gulioare sau eu napi. Supa de cartofi cu taitei Se prepara ea la r. frunzele de ridiehi taiate fideluta. care se inlocuieste eu patison maruntit ori eu dovleae alb. 150 g frunze de ridiehi. de stevie. 3-4 linguri eu pasta de rosii (r. patrunjel. pasta de gogo~ari. de fag etc. 150 g varza rosie. 553).5 litri apa. de Tinere{e fara batranete cu Mana naturald frunze de bob taiate fideluta de spanae etc. 300 g radacinoase (moreov. 1-2 Iingurite cu pulbere de argila (r. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite ell pulbere de argila (r. in afara de granulele de soia. patrunjel. Llingurita eu apa de mare (r. telina. in afara de varza rosie. 548). Mod de preparare: orezul se fierbe in apa clocotita. care se inlocuieste eu varza de Bruxelles rasa ori eu varza alba sau creata. Llingura eu pulbere de alge (r. 21inguri eu eremogen (1'. 70. 549). 1 lingurita eu apa de mare (r. 546). de mur. 514) sau pulbere de eiuperei ghebe (r. se lasa la racorit. Mod de preparare: granulele de soia se fierb in apa clocotita.58 pulbere de hribi (r. 74. 78. Supa de orez cu patison Se pre para ea la r. in afara de varza rosie. prazul taiat fideluta. iar frunzele de ridiehi se mlocuiesc eu muguri de maces sau de trandafir. Supa din granule de soia cu frunze de ridichi Ingrediente: 75 g granule de soia. de zmeur. 518). 3-4 linguri eu eremogen (r. 72. 75. in afara de granulele de soia. eremogenul. 2-3 linguri cu tarate. iar cand eartofii au fiert pe jumitate se adauga 0 mana de taitei sau de fidea. 538). 0 ceapa mare de apa. 75. 11egatura de patrunjel eu Ieustean. Supa de orez cu andice Se prepara ea la reteta precedenta. care se inlocuieste gulioare ori pastarnac rase. folosind aceleasi ingrediente. dovleeel. 2 gilbenu~uri de ceapa verde. apoi taiate felioare. 1-2lingurite cu hrean ras fin. 548). hreanuI. 79. folosind aceleasi ingrediente. pastamac). dovleae furajer. Supa din snuele de soia cu [runze de bob Se prepara ea la r. 0 legituri de verdeturi de sezon. 72. folosind aceleasi ingrediente. pulberile si uleiul. apa de mare si pulberile.5litri apa. 0 Iingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. Supa de orez cu raddcinoase Ingrediente: 5-6linguri eu orez. 66. l lingurita si jumatate cu pulbere din seminte de rosii (r.linguri~a eu pulbere din eoji de oua (r. care se inlocuiesc eu an dive taiate fideluta. 73. de oua de patrunjel. 71. 515). taratele. in afara de varza rosie. 526). 1 fir mare de praz. dovleeel etc. 516). 546). 300 g radacinoase (moreov. pasta de rosii. 1 Iegatura 400 g fasole verde. Cine doreste poate adauga I felie de sfecla rosie rasa. care se inlocuiesc eu an dive taiate fideluta. patison. . 545). 76. apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. de tei. 1 linguri eu ulei presat la reee (r. 1. gulioare sau anghinare. care se inlocuiesc eu snitele de soia inmuiate timp de 10-15 minute in apa fierbinte. 41inguri eu pasta de gogosari (r. 1 lingura eu pulbere de alge (r. 496). de eoacaz' negru.5litri apa. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu radacinoasele rase. 2 Iinguri eu tarate. apoi. Supa din cuburi de soia cu muguri de mace} Se prepara ea la reteta precedenta. Elena Nita Ibrian de pajiste (r. 554) sau de basica poreului (r. . Supa dejasole verde cu galbenu!j Ingrediente: gaina. iar frunzele de ridiehi se inlocuiesc eu 80. sau eu frunze de mangold. Se poate folosi in loeul andivelor si dovleae alb sau dovleae furajer. 549). un sfert de . in afara de urziei. folosind aceleasi ingrediente. 75. 2lingurite cu usturoi pisat fin. 75. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de ardei gras (r. afara de varza rosie. Supa de orez cu Varza de Bruxelles Se prepara ea la r. pastarnac). un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. in afara de urziei. telina. Supa de cartofi cu andive Se pre para ea Ia r. folosind aceleasi ingrediente. 1. 66. eremogenul. Supa de orez cu anghinare Se prepara ea la r.

telina. 1 lingura eu ulei presat la reee (r. apoi se lasa sa se racoreasca. 1 Iingura eu pulbere de alge (r. Supa defasole verde cu ciuperci Se prepara ea la r. 1 ardei gras. 519). pitrunjel. Supa din boabe de porumb cu trandafiri Ingrediente: 350 g boabe de porumb. 549). 2 Iinguri eu tarate. Se pot folosi ~i ardei lung sau gogosari. 1. taratele.Jn locul petalelor de trandafiri se potfolosi petale de bujori sau de maces. apoi se. folosind aceleasi ingrediente.5 litri apa. 200 g radacinoase (moreov.51itri apa. loboda se inlocuieste eu spanae. in afara de tarate. iar loboda se inlocuieste eu urziei toeate fin. care se inlocuieste eu ciuperci de pajiste taiate fideluta. in afara de varza. 538). 538). 83. 496). 150 g petale rosii de trandafiri. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. rosia tiiata felioare. se lasa apoi sa se racoreasca si se amesteca eu ridieinoasele rase. pasta de gogosari. 3 linguri eu tarate. 4linguri eu pasta de gogo~ari (r. 546). 82. usturoiul.0 jumatate de Iinguri}i eu pulbere de plante aromatiee ~ieondimentare (r. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogosari (r. care se inloeuiese eu 2 linguri eu orez. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. dupa care se adauga petalele de traridafiri taiate fideluta. 0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (L 516). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 88.4 linguri eu past:'i de rosii (r. patrunjel. Se pot folosi si alte 84. apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. pulberile si uleiuI. un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (L 548). iar deasupra se presara verdeturilj. 11egatura de patrunjel eu tarhon. varza creata sau varza de Bruxelles. 1. un sfert de Iingurita cu pulbere din eoji de oua (r. ardeiul taiat fideluta 0 data eu loboda. care se inlocuieste eu eiuperei de cultura taiate fideluta. Ilegaturii de patrunjel eu eimbru. pastarnac}. 546). eremogenul. 0 ceapa mare de apa. 2 linguri cu eremogen (L 526). 516). 80. .60 Elena Nita Ibrian Tinereteara bdtrdnetecu hraruinaturald f 61 telina.taiate marunt. Supa de fasole verde cu oua de prepelita Se prepara ca la retcta precedenta. in afara de galbenu~urile de oua de gaina. llinguri eu pulbere de alge (r.creson. apa de mare. in afara de varza. Supa defasole boabe cu ciuperci de cultura Se prepara ea la r. telina. fierbe dupa care se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu ridaeinoasele rase: varza si prazul taiate fide lura. se fierb in apa cloeotit:'i. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de owl (L 548). Supa de [asole verde cu orez Se prepara ea la r. in afara de varza. care se inlocuieste eu 25 g hribi uscati (Iasati la inmuiat 3 ore eu purina apa calda) . eremogenul. ridaeinoasele rase. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. Mod de preparare: se recolteaza numai boabe tinere de pe stiuletii care tree in faza de lapte. pulberile. 50 g loboda rosie. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. care se inlocuiesc eu 10 garbenu~uri de oua de prepelita (L 555). 1-2 lingurite eu pul bere din semin te de ardei lungi (r. folosind aceleasi ingrediente. 545). Llingura eu pulbere de alge (r. care se inlocuieste eu ardei gras rosu taiat fidelupi. 86. 1 fir mare de praz. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. 1 rosie. Varza alba poate fi inlocuita eu varza rosie. soiuri de eiuperei comestibile din flora spontana. pasta de rosii. 2 linguri eu tarate. eeapa si usturoiul taiate marunt. muguri de Iucerna sau de trifoi sau. 85. usturoiul. 1 Iegatura de patrunjel eli marar. gilbenu~urile batute spurna si taratele. Llingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. Llingura eli ulei presat la rece (L 545). 518). Supa defasole boabe cu ardei gras Se prepara ea Ia reteta precedenta. 497). 200 g radacirioase (moreov. 2 Iingurite eu usturoi pisat fin. 81. 1 ardei gras. 546). Supa de [asole boabe cu oarzii Ingrediente: 200 g fasole boabe.1 lingurita cu apa de mare (r. Supa de [asole boabe cu hribi uscati Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. pastamac). 519). folosind aceleasi ingrediente. 3 fire de usturoi verde. taratele. eeapa taiata marunt 0 data cu ardeiul. Mod de preparare: fasolea se fierbe in apa clocotita. 548). taiate fideluta. Ilinguriti cu apa de mare (r. 2 linguri eu eremogen (L 526). ee se pun la fiert 0 data eu fasolea. in afara de loboda. 87. 538). folosind aceleasi ingrediente. 84. 150 g varza alba. Mod de preparare: fasolea se tine la inrnuiat 8 ore. Llingurita eu apa de mare (L 549). 84. 549). ap~ de mare si pulberile. pastarnac). 80.

Supa de mauue uscatii cu dovleac Se prepara ea la r. 531). Supa de mazdre boabe cu [lori de galbenele Se pre para ea la r. cat si eiorbele trebuie sa fie cat mai ingro~ate. de narcise. folosind aceleasi ingrediente. 538). 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogosari (r. 548). folosind aceleasi ingrediente. Supa din boabe de porumb cu creson Se prepara ca la r. 97. inlocuind fasolea cu linte. in afara de varza. sue deagurida (r. 84. in afara de petalele de narcise. 0 legatura de verdeturi de sezon. 544). iar fasolea eu bob. 96 si 97. in afara de varza. inlocuind fasolea cu bob. inlocuind fasolea eu naut. 0 jumatate de lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. in afara de petalele . 516). 90. folosind aceleasi ingrediente. 535). care se inloeuiese eu urziei fin rnaruntite sau eu muguri de lucerna ori de trifoi ro~u. l-z Iingurite eu hrean ras fin. in afara de varza. in 95. eeapa taiata rnarunt. sue de macris ete. La fel se prepara r. care se inlocuiesc eu creson taiat fideluta. Dar dupa ultimele cercetari din domeniul nutritiei. sue de revent (r. 532). sue de corcoduse (r. 96 ~i 97. 499). La fel se prepara r. Supa de mazare boabe cu flori de salcdm alb Se prepara ea la r. Supa de maziire verde cu petale de narcise albe Ingrediente: 350 g boabe de mazare verde. 98. in afara de petalele de trandafiri. care se inlocuiesc cu flori de dovleae taiate fideluta. Supa din boabe de porumb cu urzici Se pre para ca la r. ardeiul taiat fideluta. Supa de bob cu sfecla rosie Se prepara ea la r. in afara de petalele de nareise. 0 ceapa mare de apa. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. 532). sue de catina (r. 2 linguri eu smantana. folosind aceleasi ingrediente. hreanul. 88. 99. 93. de nareise. afara de petalele de trandafiri. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. inloeuind fasolea eu mazare uscata. 92. atat supele. B. sue de coacaze aurii (r. telina. eare se inlocuieste eu sfecla rosie rasa. care se inlocuieste eu dovleae ras. care se inlocuiese ell flori albe de salcam. rosiile taiate felioare.5 litri apa. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. moare de varza (487) sau de alte rnuraturi. folosind aceleasi ingrediente. 96. se lasa apoi sa se racoreasca ~i se amesteca eu riidacinoasele rase. 94. sue de rosii (r. pulberile si smantana. Supa din boabe de porumb cu dalii Se prepara ea la reteta precedenta. 526). folosind aceleasi ingrediente. Llingura eu pulbere de alge (r. 96 si 97. patrunjel. 95. iar fasolea eu naut. iar fasolea eu mazare uscata. 96 si 97. 84. 92. petalele de nareise. 1-2 linguri eu titrate. care se inlocuieste eu andive rase. care se inloeuiese eu 150 g flori de trifoi taiate fideluta. folosind aceleasi ingrediente. 200 g radacinoase (morcov. 95. ele se acresc.62 Elena Nita Ibrian Tinerete Jiira batninete cu hrarui naturalii 63 89. 91. 88. 92. Supa de ruiut cu an dive Se prepara ea la r. pastarnac). 546). Supa de mazdre boabe cu flori de trifoi Se prepara ea la r. 95. 1. 95. 549). care se inloeuiese eu 75 g flori de gaibenele in afara de petalele sau de sofran. 496). Supa de linte cu pastarnac Se prepara eala r. folosind aceleasi ingrediente. 84. numai d. La fel se pre para r. 92. 1-2 linguri eu cremogen (r. care se inloeuiesc eu petale de dalii. 533). folosind aceleasi ingrediente. 84. 100 g peta1e de narcise albe. 1 ardei. care se inlocuieste eu pastarnac ras. apa de mare. 100. dupa gust si anotimp. Llingurita eu apa de mare (r. 2 rosii. La fel se pre para r. Retinetil Sa nu ramaneti surprinse di aceste supe de legume sunt ingrosate. eu: bors (r. in afara de varza. sue de coacaze rosii (r. 519). Supa de mazare boabe cu flori de dooleac Se pre para ea la reteta precedenta. 25 g petale de trandafiri rosii. folosind aceleasi ingrediente. iar fasolea eu linte. Mod de preparare: boabele de mazare proaspat recoltate se fierb in apa clocotita. in afara de petalele de trandafiri. Ciorbe Se pre para ea si supele.

cu muster Se prepara ea la r. rnoare de varza. la final. care se irilocuieste cu Yin indoit cu apa de argila (r. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: cremogenul se amesteca cu tararele. apa de mare. in afara de moare. 101. 512). Cremogenul se reduce la 2 linguri. care se irilocuieste cu sue de sfecla rosie indoit cu apa de argila (r. 498) . plus 4-5 linguri cu pasta de macese (r. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 539). care se inlocuieste eu sue de morcovi. 101. llingurii cu pulbere de alge (r. in afara de moare. 108. 101. se adauga uleiul pus ca la maioneza. pana se obtine consistenta dorita. 50S cu sue de sfeda rosie Se pre para ea Ia r. folosind aceleasi ingrediente. 101. folosind aceleasi ingrediente. 1 lingurita cu apa de mare (r. in afara de moare. 557) indoit eu apa de argila. in afara de moare. amestecand continuu cu 0 lingura de lemn in compozitie. care se irrlocuieste cu Iapte vegetal din seminte de struguri. un sfert de lingurita cu . 545). 516). 113. 496). 2 linguri cu ulei (r. Sosuripreparatefarafoc 50S 107. plus 3Iingurite cu radacina de leustean rasa. in afara de moare. Se prepara ca la r. 1~2 lingurite eu pulbere de argila (r. 501). 50S Se prepara ea la r. cu cremogen si moare Ingrediente: 4linguri cu crernogen (r. plus 3 lingurite cu usturoi pis at fin. 50S cu sue de struguri 103. folosind aceleasi ingrediente. 101. care se inlocuieste cu sue de struguri (r. 539). 50S cu sue de morcovi ca la reteta precedenta. care se inlocuieste eu lapte din seminte de pepene verde (r. 549). 497) . 537) indoit eu apa de argila (r. care se inlocuieste eu sue de tarate (r. 112. 1 lingura cu faina de soia (r. 518). cu aroma de leustean Se prepara ca la r. pulberile. 110. 546). care se inlocuieste cu apa de argila (r. folosind aceleasi ingrediente. 111. 50S cu pasta de gogo~ari 101. folosind aceleasi ingrediente. Se prepara ca la r. in afara de moare. Se prepara afara de moare. 109.Cremogenul se reduce la 2 linguri. foIosind aceleasi ingrediente.Cremogenul se reduce Ia 2 linguri. folosind aceleasi ingrediente. nina de soia. plus 1-2 linguri cu mustar sau purina pulbere de ardei iute. Capitolul N 106. 50S cu aroma de usturoi Se prepara ca Ia r. 101. 538). 50S cu pasta de rosii Sosuri si alte preparate ll. 0 Jumatate ~e Iingurita cu pulbere de plante aromatice si condirnentare (r. in afara de moare. 539). 50S cu vin 104. plus 4-5 linguri eu pasta de gogosari (r. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. in afara de moare. plus 4-5linguri cu pasta de rosii (r. 101. 101. 50S cu sue din fruete de soc 102. 101. 548). in afara de moare. . folosind aceleasi ingrediente. plus 3 lingurite cu hrean ras fin. 311). 539). 539).Tinerete fara batrane{e cu hrarui naturalii 50S 65 105. 50s cu pasta de mdcese Se prepara ea Ia r. dupa preferinta. 526). care se inlocuieste cu apa de argila (r. care se inlocuieste eu sue din fruete de soc (r. 101. 101. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. in Se pre para ea la r. apoi se adauga rnoarea putin cate putin. Se pre para ca la r. folosind aceleasi ingrediente. punn patrunjel verde.pul~ere din coji de oua (r. 3lingurite eu tiiri}e. 50S cu aroma de hrean Se prepara ca la r.

in afara de usturoi. in afara de nuci. 116. in plus 2-3linguri cu pasta de rosii (r. 121. Sos cu migdale dulci si usturoi Se prepara ca Ia r. in afara de nuei. Sos de oud cu urziei in afara de nuei. folosind aceleasi ingrediente. 2 lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2lingurite eu hrean ras fin. folosind aceleasi ingrediente. eu marar fin maruntit. Sos cu pasta de gogo~ari Se prepara ea Ia r. Sos eu arahide si usturoi Se prepara ea la r. 0 jumatate de ceasca eu zer. 548). care se inlocuieste eu 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 501). apoi se adauga sue de gogo~ari cat cuprinde pana se ingroasa cat este neeesar. 496). verdeturi de sezon. care se inlocuiesc eu eastane eomestibile curatate de ambele randuri de eoji si macinate. 2-31ingurite eu usturoi pisar fin. 497). 114. in afara de nuci. Se prepara ea la r. 121. folosind aceleasi ingrediente. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 121. 129. folosind aceleasi ingrediente. 114. sue de gogosari. 549). 538). 0 legaturJ. 4-5 linguri eu urziei. apoi se presara eu putina verdeata taiata marunt sau eu petale de trandafiri taiate fideluta. plus urzieiIe maruntite fin. folosind aceleasi ingrediente. 122. 11 7. Sos eu smlintlina si pasta de rosii Se prepara ea la r. Sos de nuci eu usturoi Ingrediente: 3-4linguri eu nuei macinate. Llingurita cu apa de mare (r. 50S de snuinuirui eu urziei plus 3-4 Iinguri 118. 512). usturoi Se prepara ca la r. 119. afara de usturoi. 114. sue de tarate (r. Sos de smdntlina cu pasta de mdcese Se prepara ea Ia r. cu pasta de gogo~ari (r. 124. 518). folosind aceleasi ingrediente. 0 Iingurija cu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. 123. l Iingurita sijumatate eu pulbere din seminte de rosii (r. Sos cu atune si usturoi Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 121. Se prepara ea la r. Sos cu smdntdnii si usturoi Ingrediente: 0 jumatate de ceasca eu smantana. care se inlocuiesc cu seminte de dovleac decorticate ~imacinate. 114. Sos de eastane cu usturoi Se prepara ea Ia r. 2 Iinguri eu raina de secara (r. care se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si macinate. 2 linguri eu tarate. care se inloeuiese eu migdale dulci deeojite si maruntite. eu smdntlina si maghiran in Se prep ad ea Ia reteta precedenta. Sos de smlintana cu hrean in afara de nuei. 121. 1-21inguri eu tarate.66 Elena Nita lbrian Tinere(efara batranete cu hrarui naturala . 125. 121. uleiul se adauga putin 120. 516). 498). folosind aceleasi ingrediente. 546). in afara de nuci. 3 lingurite cu usturoi pisat fin. verdeata. in plus 2-3 linguri in plus 2-3linguri 115. 50S din seminte de dovleae eu usturoi Se prepara ea la reteta precedenta. Sos de smlintlina eu mdrar Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. . 126. 545). folosind aceleasi ingrediente. eu pasta de macese (r. se ameste ca ell toate ingredientele de mai sus. eare se inlocuiesc eu arahide macinate. 128. Sos din seminie defloarea soarelui cu. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 2linguri eu ulei (r. Mod de preparare: o uale se bat spurna. faina si usturoiul. in plus 3-4linguri 127. un sfcr i de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. 121. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu alune macinate. Mod de preparare: smantana se subtiaza eu zerul. Mod de preparare: nueile se arnesteca cu taratele. Ingrediente: 4 oua de gaina. de verdeturi de sezon. 50S 67 114.in eu urziei fin rnaruntite. 114. care se inlocuieste ell maghiran taiat marunt. Llingura eu pulbere de aIge (r. se amesteca eu usturoiul.

eu ea se impacheteaza sarmale . 11egaturi de patrunjel eu marar. Sarmale cu erupe de porumb Se prepara ca la reteta precedenta. patrunjel. 200 g sos eu eremogen (r. dona cani si jumatate de apa. Cartofi eu sos de crernogen Ingrediente: 650 g eartofi. care se inloeuiese cu 20 de oua de prepelita. in afara de crupele de soia din care se folosesenumai 2 linguri. 200 g 2 lingurite ell usturoi pisat fin. se stropesc eu putin ulei. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. cand sunt gata. Alte preparate 135. 516). 1 ardei gras. in afara de sosuI de eremogen. la care se adauga ceapa taiata marunt si pulberile. telina. folosind aceleasi ingrediente. dovleeel. care se inlocuiesc cu dovleac alb fin maruntit sau cu dovleae furajer. iar deasupra se presaci verdeturile taiate marunt si cateva petale de trandafir roz taiate fideluta. 132. Cartofi eu urziei Se prepara ea la r. 0 legatura de verdeturi de sezon si sfecla rosie rasa.150 g sos eu pasta de rosii (r. 20 frunze de varza murata (r. Llingura eu ulei presat la reee (r. 150 g radacinoase (moreov. 130.. iar urzicile se inlocuiesc eu pastarnac ras. taratele si sosul. in afara de ouale de gaina. si condimentare (r. 545). folosind aceleasi ingrediente. 21inguri cu tarate. 550). 50S cu ouii de prepelita si miez alb de pepene verde Se prepara ca la r. 140. 350 g ddacinoase . Cartofi cu sos eu pasta de rosii Se prepara ca la reteta precedenta. iar urzieile eu pasta de rosii (r. in afara de ouale de gain a. 129. care se inloeuiese cu oua de prepelita. Pasta de rosii poate fi inlocuita cu pasta de gogosari sau de macese. se adauga apa sa le cuprinda si se fierb la euptor.68 Elena Ni~a Ibrian Tineretejarii biaranete cu hrana naturalii 69 cate putin. 486). in afara de ouale de gaina.afara de urzici. 137. care se inlocuieste eu sos eu pastil de rosii (r. se pun in platou si se toarna peste ele sosul. telina. pastamac). folosind aceleasi ingrediente. iar urzicile cu miez alb de pepene verde fin maruntit sau eu patison (r. (moreov. Sos de oua de prepelita eu pastarnae Se prepara ea la r. la care se adauga 4 linguri cu erupe de porumb. 133. patison sau chitra (r. care se inlocuieste en 200 g urziei mixate si 1 lingura eu ulei presat la reee (r. 129.0 jumatate de Iingurita eu pulbere de plante aromatice . 0 ceapa mare de apa. Sarmale din crupe de soia si radacinoase Ingrediente: 4-5 linguri eu erupe de soia (r. afara de urzici. 496). 106). sarmalele se pun in oala. 545). 0 ceapa mare de apa. 106). Mod de preparare: cartofii se fierb taiati sferturi in apa fierbinte. . folosind aceleasi ingrediente. 50S de oua cu muguri de lucerrui in Se pre para ca la reteta precederita. I felie de sfecla rosie rasa. care se inlocuiesc cu oua de prepelita. 138. 510). 150 g dovleae alb. Cine doreste poate adauga 2lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 1 legatura de patrunjel en frunze de telina. in afara de sosuI de eremogen. 129. care se inlocuiesc eu muguri de lucerna maruntiti. ardeiul taiat fideluta. folosind aceleasi ingrediente. chitra sau eastravete matur. folosind aceleasi ingrediente. B. Orez cu dovleae alb Ingrediente: trei sferturi de ceasca de orez. patrunjel. 139. 50S de oud de prepelita cu pasta de rosii Se prepara ea Ia r. 129.25 g petale rosii de trandafiri. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca ell ceapa taiata marunt. 137. 522). 1-2 linguri eu tarate. in. 0 ceapa mare de apa. 50S de ouii cu doolenc alb 136. Se prepara ea la r. Mod de preparare: se prepara 0 cornpozitie din erupele de soia amesteeate eu radacinoasele rase. pastamac). 101). 134. folosind aceleasi ingredientc. se lasa sa se racoreasca. cat 131. 0 legatura de verdeturi de . radacinoasele rase. ea la maioneza pfma se incorporeaza intreaga cantitate. folosind aceleasi ingrediente.in foile de varza taiate in bucati potrivite.

1 legatura de . 25 g petale rosii de dalii. 1 fir mare de praz. 200 g 50S eu oua de prepelita eu pastarnac (r. Llegatura de hasmatuchi eu tarhon. 3 fire de usturoi verde. 144. 546). care se inlocuieste eu sos de smantana cu pasta de gogo~ari (r. 130). 144. taratele. 127). folosind aceleasi ingrediente. pulberile. Mod de preparare: macaroanele se fierb in apa clocotita (de 3 ori volumullor). 146. cu Se prepara ea la reteta precedenta. ardeiul gras taiat fideluta. Ingrediente: 400 g bame. dupa care se scurg. 1 lingura eu pulbere de alge (r. Mod de preparare: pastaile curatate de varfuri si codite se fierb in apa clocotita. ra 145. Bame cu 50S de smdntdrui si urzici in eu 143. dupa ee s-au fiert. se curata de codite. Mod de preparare: mazarea se fierbe in apa clocotita.?i e arnesteca cu eeapa taiata marunt. la care se adauga 100 g urziei maruntite fin. 1 lingurita si jurnatate eu pulbere din seminte de rosii (r. Llegatura de patrunjel cu tarhon. (Dovleaeul alb poate fi inloeuit eu dovleae furajer. 538). ceapa taiata Ingrediente: 350 g boabe de rnazare verde. 200 g sos eu mustar (r. 1 felie de sfecla rosie rasa. 522). radacinoasele si s dovleaeul rase. 124). se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu eeapa si usturoiul taiate marunt. 150 g pastarnac. 25 g petale rosii de trandafiri. care se irilocuieste cu sos de srnantana eu marar (r. 1 legatura de ceapa verde. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu eeapa taiata marunt. se limpezesc eu apa reee ~i se amesteca cu prazul taiat fideluta. Mas/ire verde cu 50S de oud si dooleac alb 144. se oparesc cu bors sau eu otet indoit eu apa. 148. cand este gata. 150. pastamacul ras si sosul. Macaroane cu 50S de leustean Ingrediente: 200 g maearoane. folosind aceleasi ingrediente. numai 100 g sos. 548). 25 g petaIe roz de nalba de gcidina. 147. folosind aceleasi ingrediente. 1 lingurita cu apa de mare (r. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. usturoiul si uleiul. Bame cu 50S de ouii de prepelita 142. care se inlocuieste eu 50S de oua eu muguri de Iucerna (r. iar deasupra . Orez cu mas line negre Se pre para ea la reteta precedenta. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie sau peta1e de bujor taiate fideluta. chitra sau eastravete matur.) Mod de preparare: orezul se fierbe in apa clocotita. 1-2 lingurite eu hrean ras fin. care se inlocuieste cu sos de srnantana urziei (r. 518). 200 g sos de oua eu dovleae alb (r. ca sa "infloreasea". Llegatura de ceapa verde. Fasole verde cu 50S de muster Ingrediente: 600 g fasole verde.'?i etalele de trandafiri taiate fideluta.ceapa verde. apa de mare. completand cu 100 g urziei mixate. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. 200 g sos eu leustean (r. usturoiul si sosul. Fasole verde cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. in afara de sosuI de mustar. patison (r. 2 linguri eu tarate. timp de 10 minute.1 felie de sfecla rosie rasa. afara de sosul de oua de prepelita. 2 linguri eu tarate. apoi se fierb in apa clocotita purina. se lasa sa se ricoreas~a -. un sfert de linguri eu pulbere din eoji de oua (r. . iar deasupra se presara verderurile taiate marunt si petalele de dalii taiate fideluta. taratele si sosul. 131). 3 fire de usturoi verde. 105). llegatura de patrunjel eu tarhon. hreanul si sosul. folosind aceleasi ingrediente. in plus 15-20 masline negre desarate ee se adauga in orez 0 data eu eelelalte ingrediente. 549). 141. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu taratele. 126). cat sa Ie acopere. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: se aleg numai bame foarte tinere. 149. FasoZeverde cu 50S de oud cu muguri de lucerrui Se prepara ea la r. l legatura de patrunjel cu cimbru. in afara de sosuI cu mustar.70 Elena Nita Ibrian Tinere(efara batrdnete cu hrana naturale marunt. p se pre sari verdeturile 71 taiate marunt sezon. folosind aceleasi ingrediente. 113). in afara de sosul de mustar. dovlecel. Fasole verde cu 50S de smdntdna cu pasta de gogo~ari Se prepara ea la r. 0 Iegatura de verdeturi de sezon si petalele de nalba taiate fideluta. apoi se lasa in vas acoperit cu un servet gros umezit timp de 30 de minute. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa sau cateva petale de nalba sau de trandafiri taiate fidel uta. Macaroane cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. 132). 1 ardei gras.

folosind aceleasi ingrediente. amestecand cu 0 lingura de Iemn pana se obtirie un aluat ingrosat. usturoiul. folosind aceleasi ingrediente. in afara de fasole. 512). 122). dovleac. 1 lingura eu ulei presat la rece (r. uleiul si cremogen cat cuprinde. 545). din care se folosese doar 100 g.72 151. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste cu bob. plus faina de soia. care se inlocuieste cu naut. (r. Linte cu riiddcinoase Se prepara ca Ia r. 152. in afara de radacinoase. care se framanta eu mana ~mp . care se inlocuieste cu 1-2 lingurite eu hrean ras fin. sueul de tarate si cremogen cat cuprinde.fel se poate proeeda si cu retetele 153-155. 551) rasa. Llingurita eu apa de mare. Fasole cu miisline negre Se pre para ea la reteta preeedentii. 546). se preseaza 154. 156. completand cu 150 g miez alb de pepene verde sau eu chitra. La fel se poate proceda ~icu retetele 153-155. 43). 519). I linguci eu pulbere de alge (r. 4-51inguri cu clrate (r. peste aceasta cornpozitie se asaza a treia foaie de aluat. foaie pe un platou si se acopera cu 200 g piure de cartofi cu trandafiri. in afara de sosul de oua. in afara de usturoi. 152. 1 lingura cu serninte de susan. apoi se fierbe. folosind aceleasi ingrediente. 0 ceapa mare de apa. taratele. Pizza se acopera eu 0 folie de celofan. 152.200 g urziei. se pot folosi pastarnac sau gulioare rase. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. La.de 10 minute. cornpletand cu 150 g anghinare (r. se preseaza bine totul si se imbraca pizza rezultata eu 0 crema preparata din pasta de rosii. Maxdre verde cu sos de smdnuuui cu maghiran Elena NitiJ. 501). 153. Llegatura de patrunjel cu frunze de telina. care se inlocuieste cu naut (se tine la inmuiat 5 ore). 152. completand eu 150 g andive taiate fideluta. apa. telina. in afara de radacinoase. pe rand. 516). 2linguri eu tiirate. in afara de fasole. urmata de restul de piure si ultima foaie. . 1 felie de sfecla rosie rasa. 0 legatura de verdeturi de sezon si sfecla rosie rasa. se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu radacinoasele rase. in afara de fasole. apoi se imparte in 4 parti egale care se intind. 161. 5 linguri eu pasta de rosii (r. 1-2 lingurite cu pulbere din serninte de gogosari (r. Fasole cu miez alb de pepene verde Se pre para ca la r. folosind aceleasi ingrediente. prazul taiat fideluta. Fasole alba cu radiicinoase Ingrediente: 250 g fasole boabe alba.Ibrian Tineretelara biitrane{e cu hrarui naturaia 157. 159. 160. patison. Llingura eu ulei presat la rece (r. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. plus 15-20 masline negre desarate. pastarnac). folosind aceleasi ingrediente. 152. 152. 0 lingurip eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. pasta de rosii. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: in raina integrala se adauga apa. Mod de preparare: fasolea se spala si se tine la inmuiat 8 ore. cand este gata. se pune a doua foaie. 1 fir mare de praz. 158. La fel se poate proeeda ~icu retetele 153-155. apa de mare. care se Inlocuieste eu linte (se tine la inrnuiat 3 ore). foile se coe pe dosul tavii. apoi 0 cornpozitie preparata din piure de urziei ames tecate cu verdeturi taiate marunt 0 data cu ceapa. 526). din care se folosesc doar 100 g. pulberile si uleiul. 1 legatura de marar eu patrunjel. 496). dovleeel ori eastravete matur. apoi se pune 0 . Mauire uscata cu riidacinoase Se prepara ca la r. Bob cu radacinoase 73 Se prepara ea la reteta precedenta. in afara de fasole. 152. care se inlocuieste cu mazare uscata. 549). 548). care se inlocuieste eu sos de smantana eu maghiran (r. 496). cremogen (r. iar radacinoasele se reduc la 100 g. Niiut cu raddcinoose Se prepara ca la r. 250 g radacinoase (morcov. folosind aceleasi ingrediente. In Iipsa acesteia. In ~Ol groase cam de un deget. 538). 152. 400 g piure de cartofi cu trandafiri (r. peste ea se presara sernintele de susan si verdeturile taiate marunt. 545). patrunjel. Niiut cu an dive Se prepara ca la r. taratele. folosind aceleasi ingrediente. 155. La fel se poate proceda si cu retetele 153-155. in afara de fasole. 2 linguri cu faina de soia (r. Se prepara ca la r. 3-4 linguri eu pasta de rosii (r. 2linguri~e eu usturoi pisat fin. Fasole cu anghinare Se prepara ea la r. Pizza romdneascd Ingrediente: 450 g faini'! integrala.

168. Retineti! Pizza rornaneasca 0 puteti prepara dupa aceste retete . dar dvs. 150 g petale rosii de trandafiri. iar in loc de pasta de rosii se foloseste pasta de gogo~ari (r. afara de varza alba. in afara de piureul de eartofi. 55). 161. care se inlocuieste cu piure de mazare eu miez alb de pepene verde (r. 516). RULADE 164. PARTEAAIII-A Preparate culinare 163. 1 lingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. Salata de uarui alba cu trandafiri Ingrediente: 400 g varza alba. taratele. alaturi de salata de sezon. urzicile se inlocuiese cu muguri de lucerna sau frunze de stevie. un sfert de lingurita eu pulbere din coji de oua (r. care se inlocuieste eu varza rosie. 497). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 56). 161. apa de mare. 166. faina de soia.care sunt doar ea 0 prima idee. 161. 58). Pasta de rosii se poate inlocui eu pasta de macese. 161. in afara de piureul de cartofi. care se inlocuieste cu piure de fasole boabe cu telina (r. 518). pulberile. iar urzicile se inlocuiesc eu morcov ras sau varza rosie rasa fin. 55). 10-15 masline negre desarate. Salata de uarui rosie cu mere dulci Se prepara ca Ia r. foIosind aceleasi ingrediente. urzicile se inlocuiesc cu brocoli amestecat cu 1 felie de sfecla rosie rasa. foIosind aceleasi ingrediente. usturoiul. 545). puteti sa va folositi imaginatia ~i sa creati altele foarte bune la gust si foarte atragatoare. in de 167. in afar:i de piureuI de cartofi. folosind aceleasi ingrediente. 161. Pizza romdneascd 6 Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste cu piure de naut cu castravete matur (r. in afara de varza alba. iar petalele de trandafiri se inlocuiesc eu mere rase 0 data cu 1 felioara de telina. Pizza romdneascii 4 Se prepara ca la r. 1 70. de spanac etc.74 cu 0 greutate si se da la rece limp de lora. care se inlocuieste cu piure de linte cu patison (r. iar urzicile se inlocuiesc cu spanae sau muguri de coacaz negru. 57). de soia. 1 lingura eu ulei presat la rece (r. folosind aceleasi ingrediente. PASTE. iar in loe de urzici se pot folosi petale de trandafiri rosii. in afara de piureul de cartofi. peste care se asaza jumatati de masline negre si felioare de rosii. 549). 0 ceapa mare de apa. 1 lingura cu pulbere de alge (r. 487). 48). care se inlocuieste cu piure de mazare cu miez alb de pepene verde (r. care se inlocuieste eu varza creata. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. far-a foe APERITIVE . Llegatura de patrunjel eu busuioc. uleiul si moarea. 169. 1lingura cu faina de soia (r. 538). 546). iar pe margini se decoreaza eu salata verde. diferite forme. Salate 168. Mod de preparare: varza taiata fideluta sau mixata se amesteca cu petalele de trandafiri taiate fideluta. care se inlocuieste ell piure de bob cu anghinare (r. 165. Pizza ronuineasdi 7 Se prepara ca la r. 2 linguri cu tarate. Elena Nita Ibrian dupa care se poate servi taiata in 162. in afara de piureul de cartofi. . 1 rosie. foile de pizza preparate in casa se inlocuiesc cu foi pro curate din comert. 11ingurita cu apa de mare (r. 548). Pizza romdmeasca 3 Se prepara ea la r. 512). Pizza romdneascii 5 Se prepara ca la r. in afara de piureul de cartofi. iar petalele trandafiri se inlocuiesc cu urziei fin maruntite. 0 lingurita cu pulbere de plante aromatice si condimentare (r. foile de pizza preparate in casa se inlocuiesc cu foi pro curate din cornert.SAIATE. 2 Iingurite eu usturoi pisat fin. folosind aceleasi ingrediente. A. Salata de uarui creatd cu urzici Se prepara ea la reteta precedenta. ceapa taiata julien. 2-3 linguri eu moare de varza (r. Pizza rom/incased 2 Se prepara ca la reteta precedenta. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 7-8 foi de salata verde.

napi. Llingura eu pulbere de alge (r. 1 legatura de patrunjel eu telina. Salata de miez alb de pepene verde cu varzii muratd Se prepara ea la r. 175. in afara de varza alba. in 177. apa de mare. care se inlocuieste eu miez alb de pepene verde ras. 545). 538). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt ~i florile de urzica moarta. Salata de doulecei cu petale rosii de bujari Se prepara ea la r. 150 g varza murata. 180. de oarui de Bruxelles cu patison Se prepara ca la r. iar petalele de trandafir se inlaeuiese eu petale de bujor sau de alte flori comestibile. iar petalele de trandafir se inlocuiesc eu pastarnac ras ori eu telina. 1 legatura de patrunjel cu marar. Mod de preparare: se aleg numai pastai tinere. apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. 3 linguri eu moare de varza. 1 linguri eu pulbere de alge (r. 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 1 lingurita cu apa de mare (r. folosind aceleasi ingrediente. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. pulberile si uleiul. 551) rasa. 516). 501). 150 gurziei.0 lingurita eu pulbere de plante aromatice si condimentare (r. fara bob format. 176. 10-15 masline negre desarate. 1 rosie. 1 linguri eu ulei presat la reee (I'. care se inlocuieste eu varza rosie. 1 felie de sfecla rosie rasa. in afara de dovleae. telina. putem folosi dovleae furajer. Salata de radiicinoase cu uarzd muratii Se prepara ca la r. 175. 0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. pastamac) rase. hreanul. care se inlocuieste cu telina rasa. hreanul. 1 lingura eu pulbere de alge (r. 3 linguri eu sue de t:irat. 546). 519). 549). Dad patison. folosind aceleasi ingrediente. 25 g flori albe de urzica moarta. 538). pulberile. 100 f morcov. Salata. 172. 549). Mod de preparare: dovleacul ras se amesteca eu varza bine scursa de moare ~i taiata fideluta 0 data eu prazul. 1-2 lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 538). folosind aceleasi ingrediente. se taie fideluta. 1 fir mare de praz. pulberile si uleiul. 11egitura de ceapa verde. 1 Iingura eu ulei presat la reee (r. in afara de varza alba. care se inlocuieste ell dovlecei. . 1 ardei gras. folosind aceleasi ingrediente. llinguri¢ eu apa de mare (r. nu avem dovleae alb. 173. Mod de preparare: in urzicile taiate foarte marunt sau mixate se adauga eeapa si usturoiul maruntite. taratele. Salata de telirui cu uarui muratd Se prepara ea la reteta precedenta.0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. gulioare. 501). se decoreaza cu salata verde. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. 2 linguri eu tarate. rosiile taiate 175. moarea. 548). 168. se decoreaza pe margini eu salata verde si felioare de rosii. folosind aceleasi ingrediente. 0 ceapa mare de apa. 519). 178. 545). 168. 518). Salata de rosii cu urzici Ingrediente: 600 g rosii. Salata de an dive cu jJastlirnac Se pre para ea la r. in afara de dovleae. 516). iar petalele de trandafir se inloeuiese eu patison (r.76 Elena Nita Ibrian Tinerete fara biitriinete cu hrarui naturala 77 171. 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. dovlecel. 2-3 linguri cu sue de tarate (r. 549). 175. care se inlocuieste eu radacinoase (morcov. Salata de anghinare cu uarui muratd Se prepara ea la r. in afara de varza alba. moreovul ras. 25 g flori albe de urzica moarta. taratele. 2 linguri eu tarate. afara de dovleae. Salata de Jasole verde cu hribi Ingrediente: 300 g pastai de fasole verde. l legatura de usturoi. un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (r.e (r. patrunjel. 2 linguri eu tarate. 0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. 150 g hribi. 168. folosind aceleasi ingrediente. apa de mare. dovleeel. Salata de dovleac alb cu oarui murata Ingrediente: 400 g dovleae. 545). 179. 7-8 foi de salata verde. 1 lingurita ~i jurnatate eu pulbere din seminte de rosii (r. in afara de dovleae. 1-21ingurite eu pulbere din serninte de ardei lungi (r. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 7-8 foi de salata verde. 546). 516). 174. chitra sau miez alb de pepene verde. 7-8 foi de salata verde. pastarnac sau gulii. 1 lingurita eu apa de mare (r. 522) ras sau eu dovleae alb ori furajer. 548). apoi se amesteca eu hribii (recoltati numai cei miei si mijloeii) taiati fideluta 0 data eu eeapa si ardeiul gras. 546). 548). castravete. care se inlocuieste eu anghinare (r. 1 legatura de patrunjel cu tarhon. 1 linguri eu ulei presat la rece (r. 1-2 Iingurite cu pulbere de argila (r. care se inlocuieste cu andive. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa.

care se inlocuieste eu ridiehi rase. de patlagina. folosind aceleasi ingrediente. un fir mare de praz. 519). sucul de tarate se inlocuieste eu moare. 183.183. in afara de rascovi. Salata de castravete matur cu spanac Se prepara ea la r. 200 g muguri de Iucerna. 189. 538). apa de mare. taratele. care se inlocuieste eu gulioare rase. in afara de brocoli. 188. 186. care se inlocuiesc eu eastravete matur ras. iar urzicile eu spanac. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din seminte de ardei gras (r. Salata de conopidii cu petale rosii de dalii Se prepara ea la reteta precedenta. care se inlocuiesc eu castraveti taiati felioare. 181. usturoiul. 1 lingura eu ulei (r. iar deasupra se pre sara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. ghebe. de loboda etc. Salata de ridichi cu pastamac Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. pe margini se decoreaza eu salata verde si felioare de rosii. de nalba sau de erizanteme. 25 g petale rosii de trandafiri. 183. 1 lingurira eu pulbere de alge. in afara de broeoli. Salata de ardei gras cu ridichi Se prepara ca la r. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si fIorile albe de urzica moarta. iar mugurii de lucerna se inloeuiese eu galbenele sau petale de sofran. 545). 545). care se inlocuieste eu ridichi rase. 546). l Iingura eu pulbere de alge (r. Mod de preparare: broeoli se taie felioare. iar mugurii de lucerna se inloeuiesc cu . care se inloeuiesc eu iasca galbena taiata fideluta. iar mugurii de lucerna se inlocuiese eu petale rosii de dalii. 7-8 foi de salata verde. 548).. prazul se inlocuieste cu 0 ceapa mare de apa. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. 182. 2 linguri eu tacite. pe margini se decoreaza eu salata verde si felioare de rosii. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt ~ipetalele de dalii taiate fideluta. 1 Iegatud de patrunjel cu marar. rnoarea. 0 Iegatura de verdeturi de sezon. Salata de rdscooi cu praz Ingrediente: 250 g rascovi. 558). folosind aceleasi ingrediente. Dad nu avern spanae. mugurii de trifoi se inlocuiesc eu urzici 185. 1-21ingurite cu pulbere de argila (r. 516). 183. 1 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. 2-3 linguri eu moare de varza. Mod de preparare: se aleg numai rascovi miei si mijlodi. 549). in afara de broeoli. 516). 0 ceapa mare de apa. folosind aceleasi ingrediente. 180. Salata de brocoli cu muguri de lucernd Ingrediente: 400 g broeoli. 1 lingura eu ulei presat la reee (r. in loe de rascovi se pot folosi hribi. 2 Iinguri eu tarate. Se prepara ca la r. Ceapa se inlocuieste eu un fir mare de praz. iar mugurii de Iucerna se inloeuiese eu pastarnac ras sau eu telina. 548). painisoare. pulberile si uleiul. se pot folosi petale rosii de trandafiri. 25 g petale roz de dalii. In lipsa lor. folosind aceleasi ingrediente. 2 rosii. in afara de broeoli. in afara de rosii. 0 lingurita eu apa de mare. 184.78 Elena Nj~a Ibrian Tiner-etejara batriinete cu hrand naturalii £lori de trifoi rosu. zbarciogi. 187. putern folosi frunze fragede de soia. iar fIorile de urzica alba se inlocuiesc eu petale rosii de trandafiri taiate fideluta. 7-8 foi de salata verde. vinetele. de stevie. iar mugurii de Iucerna se inloeuiese eu galbenele sau petale de sofran. uleiul. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. moarea. in afara de brocoli. 0 lingurita eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. dar atentie (vezi r. se adauga taratele. 538). urechiuse. 1-2 linguri eu moare de varza. 2 rosii. pulberile si uleiul. 183. 519). 1linguri¢ eu apa de mare (r. care se inlocuieste eu ridiehi rase. sueul de tarate se inlocuieste eu moare de varza. o jumatate de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 190. 1-2linguri te eu pulbere din seminte de ardei gras (r. Salata de iasca galbenii cu utzici Se prepara ea la reteta precedenta. care se inlocuieste cu conopida. . se taie fideluta o data cu mugurii de trifoi si prazul. in afara de rosii. Salata de castraoeti cu urzici Se prepara ea la reteta precedenta. Salata de ridichi cu galbenele Se prepara ea la r. 1-2 Iingurite cu hrean ras fin. petaIele de trandafiri taiate fidelura se inloeuiese 79 eu petale roz de nalba felioare. folosind aceleasi ingrediente. de bujori. 150 g muguri de trifoi rosu. se adauga mugurii de Iucerna taiati fideluta 0 data cu eeapa. Salata de gulioare cu jlori de trifoi rosu.0 jumatate de lingurira eu pulbere din eoji de oua (r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. pe margini se decoreaza eu salata verde sijumatati de masline.

folosind aceleasi ingrediente. 2-3 linguri cu sue de tarate (r. iar branza de vaei se inlocuieste cu cas de capra. de alun. cu conditia sa fie foarte fragede si foarte proaspete. care se inlocuiesc cu frunze fragede de ridichi taiate fideluta. 1 lingurita eu pulbere de alge. de nalba sau de trandafiri rosii. iar prazul cu ceapa verde. 192. 192. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din seminte de rosii (r. bujori. folosind aceleasi ingrediente. Salata de petale de trandafiri cu branza de vaci Se prepara ea la r. apa de mare si pulberile. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu salata verde watii in fragmente mai marl. In loc de petale de trandafiri se pot folosi petale de bujori. 202. Salata de sparanghel cu ridichi de luna Se prepari ea la r. iar deasupra se presara petale rosii de flori eomestibile taiate marunt. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. care se inlocuiesc eu varfuri fragede de sparanghel taiate fideluta. de agris. folosind aceleasi ingrediente. 551). 2 linguri cu tara~e. 198. de tei. iar deasupra. iar prazul se inlocuieste . peste verdeata. in afara de andive. Salata de flori de dovleac cu branzii de vaci Se prepara ea la r. iar mugurii de trifoi eu ridichi de luna taiate felioare subtiri. portulaca Se prepara ca la r. 548). 199. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 193. care se inlocuiesc cu 350 g anghinare (r. 200. care se inlocuiesc cu flori de dovleae taiate fideluta. Mod de preparare: andivele si prazul taiate fideluta se amesteca eu branza de vaci. iar branza de vaci se inlocuieste cu cas de oaie. petale albe de narcise. iar prazul se inlocuieste cu ceapa verde. 0 lingurip cu apa de mare. taratele. iar prazul se irilocuieste cu 0 ceapa mare de apa. folosind aceleasi ingrediente. se presara bujori sau de trandafiri Elena Nitii Ibrian cateva peta1e de Tineretefara biitranete cu hraaui naturalii 196. in afara de andive. 194. 501). 195. mugurii de trifoi se inlocuiesc cu frunzisoare de portulaca tocate marunt. folosind aceleasi ingrediente. de sofran etc. 201. rosii. Salata verde cu branza de vaci Se pre pari ca la reteta precedenta. de galbeneie. sueul de tarate. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa. Salata de jrunze de soia cu branza de vaci Se prepara ea la r. 192. in afara de andive. Salata de muguri de lucerrui cu cas de caprii 81 191. Salata deJrunze de ridichi cu brdnzii de vaci Se prepara ca la r. care se inloeuiesc cu frunze fragede de soia taiate fideluta. de crizanteme. 189. de nalba de gradina. 250 g branza de vaci. folosind aceleasi ingrediente. Salata de andive cu branza de vaci Ingrediente: 250 g andive. iar in loc de sfecla rosie se pot folosi peta1e de flori comestibile taiate fideluta. 192. un fir mare de praz. folosind aceleasi ingrediente. prazul se inlocuieste cu 0 ceapa mare de apa. in afara de rascovi. 192. 192. 538). 192. Salata de Jrunze de zmeur cu brdnza de vaci Se prepara ca la r. iar prazul se inlocuieste eu 0 ceapa mare de apa. 189. Salata de urzici cu branzii de vaci Se prepara ea la r. 192. hreanul sau usturoiul. Deasupra se presara petale rosii sau roz de bujori. care se inloeuiese eu spanae. iar deasupra. 1 legatura de patrunjel eu rnarar. care se inlocuiesc eu frunze fragede de zmeur tiiiate fideluta sau cu muguri ori frunze de mur. 1-2 lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. Deasupra se presara petale rosii sau roz de trandafiri taiate fideluta. in afara de andive. in afara de andive. care se inlocuiesc eu urziei fin maruntite. folosind aceleasi ingrediente. care se inloeuiesc cu muguri de lucerna. Salata de anghinare cu. in afara de andive. 1 felioara de sfecla rosie rasa. 197. se presara cateva petale de Se prepara ca la r. in afara de andive. care se inlocuiesc cu petale rosii de trandafiri taiate fideluta. se folosese si frunzele fragede de ridiehi taiate fideluta. peste verdeata.80 tocate marunt. 192. in afara de andive. pe margini se decoreaza eu salata verde. in afara de an dive . 7-8 foi de salata verde.0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. in afara de rascovi. de crizanteme sau de aIte flori comestibile taiate fidel uta. 518). de coacaz negru. Salata de spanac cu cas de oaie Se prepara ea la r.

550). de in. 0 ceapa mare de apa. cat 212. chitra (r. 205. folosind aceleasi ingrediente. Frunzele de coacaz se recolteaza inainte ~iin timpul irifloririi plantei. taratele. folosind aceleasi ingrediente. 205. folosind aceleasi ingrediente. eu produsele pe care le are la indemana. 205. care se inlocuiesc cu flori de salcam albe taiate fideluta. 1 lingura cu tarate. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. care se inlocuiesc cu varza alba. care se inlocuiesc cu frunze de mur si de patlagina mixate. varza de Bruxelles. Mod de preparare: urzicile si varfurile fragede de sparanghel se mixeaza. Pasta de pastdrnac cu urzici Se prepara ca la r. in afara de urzici. iar deasupra se presara petale ElenaNita Ibrian rosii de flori comestibile TinereteJara batninete cu hrarui naturald se inlocuie~te cu urzici. eremogen (r. pulberile si crernogen euprinde pana se obtine 0 compozitie ingro~ata care se asaza pe feliile de paine. Frunzele de coacaz se recolteaza infioririi plantei. uleiul. Pasta de urzici cu sparanghel Ingrediente: 250 g urziei. 516). care se inlocuiesc eu muguri de Iucerna. 1 lingurita cu pulbere de . apa de mare. 83 inainte ~i in timpul 203. pastarnac. in afara de urziei si sparanghel. apoi se amesteca cu usturoiul. Ilegatura de ridichi de luna rosii. 1-2 Iingurite cu usturoi pisatfin. folosind aceleasi ingrediente. 209. Pasta de muguri de lucern/i si chitra Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 204. iar sparanghelul . Pasta cu uarui alba si mara» Se prepara ca Ia r. care se inloeuiesc cu frunze de bob si de eoada soricelului mixat. 205. 522). 7-8 fehoare subtiri de paine neagra sau graham. un sfert de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. de mac. folosind aceleasi ingrediente. 208. Salata de jlori albe de salaim cu branza de uaci Se prepara ca la L 192. care se inlocuiesc cu pastarnac radacina si urzici mixate. napi. 207. folosind aceleasi ingrediente. Telina poate fi inlocuita cu gulioare. 539). 205. taiate rnarun t. Pasta cu Jrunze de bob si coada soricelului Se prepara ea la r. Paste preparate fara foe 205. verdeturile taiate marunt. Se prepara ca la r. 518). cateva frunze de patrunjel si jumatati de masline negre. care se inlocuiesc eu telina rasa. 1 Iingura eu ulei (r. varza creata. 526).de urzici. in afara. 1 lingurita cu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. se inlocuieste eu 206. iar sparangheluI se inlocuieste cu marar. 205. 538). se folosesc petale de trandafiri taiate fideluta sau felioare de gogosari. iar deasupra se presara petale rosii de flori comestibile taiate marunt. care se inloeuiesc cu frunze de coacaz negru. in afara de urzici. 210. in afara de urziei si sparanghel. folosind aceleasi ingrediente. cu produsele pe care le are la indernana. eu produsele pe care Ie are la indernana . iar deasupra se presara sfecla rosie rasa sau seminte de susan. care se inlocuiesc cu frunze de papadie si telina radacina mixate. Frunzele de papadie se pot inlocui cu frunze de cicoare sau de roinita. iar prazul se inlocuieste eu ceapa verde. 501) sau cu apa de argila '(r. 545).1 legatura de patrunjel eu cimbru. 211. 100 g sparanghel. se decoreaza cu fe1ioare de ridichi de luna sau eu alte produse pe care gospodina le are la indemana. in afara de urziei si sparanghel. 11ingurita si jumatate cu pulbere din serninte de rosii (r. 3-4 linguri eu sue de morcovi. patison (r. Ca decor. sucul de morcovi se poate inlocui cu sue de tarate (r. Pasta eu Jrunze de mur si patlagina Se prepara ca la r. 1-21ingurit. Salata de {elina cu branza de vaci Se prepara ca la r.82 cu ceapa verde. varza alba. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. brocoli sau coriopida. Pasta eu Jrunze de coacdz negru si urzici Se prepara ca la reteta precedenci. 548). in afara de urzici ~i sparangheI. in afara de andive. 0 lingurita cu apa de mare.alge. in afara de andive. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. iar sparanghelul chitra sau cu dovleac alb ori furajer. Pasta cu Jrunze de papadie si (etina B. 192. folosind aceleasi ingrediente.e eu pulbere de argila (r.

in afara de 226. Pasta de sJecla rosie cu branza de vaci Se prepara ca la r. l Iingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. Ceapa se inlocuieste cu un fir mare de praz mixat. se adauga branza. care se inlocuieste cu pastarnac mixat. 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin sau 1-21ingurite eu hrean ras fin. castraveti maturi sau patison. 220. iar sparanghelul en crupe de soia germinat'i (r. 215. in afara de anghinare. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu gulioare mixate. verdeturile taiate marunt. 215. folosind aceleasi ingrediente. 215. afara de anghinare. dovleac furajer sau alb. Pasta de andive cu CaJ de oaie Se prepara ea Ia r. pulberile si tarate cat euprinde pana se obtine 0 pastil ornogena care se intinde pe feliile de paine si se decoreaza cu felioare de gogosari sau eu petale de £lori si verdeturi. folosind aceleasi ingrediente. se pot fo"losi rniez alb de pepene verde. in afara de anghinare. in afara de urzici. dovleac sau patison. care se inlocuieste eu telina mixata. Pasta de anghinare cu branza de vaci Ingrediente: 200 g anghinare (r. anghinare. in afara de anghinare. Pasta de pastamac cu branza de vaci Se prepara ca la reteta precedenta. Pasta de patison cuJrunze de nalbd Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eli bulbi de anason mixati sau eu dovlecei in floare. folosind aceleasi ingrediente. 224. folosind aceleasi ingrediente. Gulioarele pot fi inlocuite cu napi sau miez alb de pepene verde. 3 linguri cu apa deargila. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu an dive mixate. folosind aceleasi ingrediente. 215. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste ell brocoli mixat. 1 lingurita si jumatate cu pulbere din seminte de rosii (r. iar sparanghelul cu frunze fragede de nalba de gradina. in afara de 218. 215. . care se inlocuiesc cu frunze fragede de ridichi. 516).84 Elena Nita Ibrian Tinerefefara batrdnete cu hrana naturald 219. Pasta cu Jrunze de ridichi si crupe de soia germinaui Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingredien te. in 225. apa de argiEi. 215. in afara de anghinare. Pasta de telinii cu cas de coprd 85 213. Pasta de chitra cu briinzii de vaci Se pre para ea la r. Se pre para ea la r. iar branza de vaei eu cas de capra. 551). care se inlocuieste eu napi mixati. tarate. 510). iar branza de vaci eu 150 g cas de oaie. 217. Pasta de napi cu branza de vaci Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 215. 548). 518). 1 ardei gras rosu sau cateva petale rosii de bujor. apa de mare. anghinare. care se inlocuieste eu castravete mixat. 538). 227. care se inlocuieste eu ehitd (r. Se decoreaza cu £lori albe de urzica moarta sau eu petale de flori eomestibile. 215. in afara de anghinare. care se inlocuieste eu sfecla rosie mixata. in afara de 223. care se inlocuiese eu patison (r. 215. 0 Iingurita eu apa de mare. 522). Pasta de brocoli cu branza de vaci Se prep ad ea la r. folosind aceleasi ingrediente. in afara de urzici. folosind aceleasi ingrediente. 215. 214. usturoiul sau hreanul. Pasta de castravete matur cu branza de vaci Se prepara ea la r. 0 ceapa mare de apa. 215. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. trandafir on nalba. Pasta de uarza rosie cu branza de vaci Se prepara ea la r. 7-8 felii de paine neagra sau graham. anghinare. Pasta de morcovi cu branza de vaci Se prepara ca la r. Mod de preparare: anghinarea se rnixeaza 0 data cu ceapa. 205. Llingurita eu pulbere de alge. in afarade 222. Pasta de bulbi de anason cu branza de vaci Se prepara ea la r. care se inlocuieste eu varza rosie mixata. in afara de anghinare. 205. 216. un sfert de Iingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 221. 1 legatura de patrunjel cu tarhon. In lipsa acesteia. 215. care se inlocuieste eu moreovi mixati. Pasta de gulioare cu branza de vaci Se prepara ca la r. in afara de anghinare. 550) mixata. 200 g branza de vaci. anghinare.

Rulad/i de dooleac alb cu flori de tnJoi rosu S~ prepara ca la r. dupa care se po ate servi taiata felii mai grosute. 229. care se inlocuieste eu andive. in afara de conopida. Rulada de telina cu Jrunze de soia Se pre para ea la r. 233. folosind aceleasi ingrediente. 522). Rulade preparate farii foe 229. Ruladd de brocoli cu trandafiri Se prepara ea la reteta precedenta. l lingura cu ulei.86 228. folosind aceleasi ingrediente. 236. in afara de conopida. groasa cam de un deget. pulberile ~itacite cit cuprinde. 3-4linguri eu pasta de rosii (r. 0 lingurita si jumatate eu apa de mare. in afara de conopida. C. in afara de conopida. folosind aceleasi ingrediente. . un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. 237. tarate. pe 0 folie de plastic. se ruleaza ambele compozitii. Ruladd de mangold cu branza de vaci Ingrediente: 550 g marigold. care se inlocuieste cu flori de dovleae mixate. folosind aceleasi ingrediente. iar urzicile se inlocuiesc eu varza ro~ie rasa. iar urzicile se inloeuiesc cu loboda rosie. Mod de preparare: eonopida maruntita 0 dati eu ceapa se amesteca cu crupele de soia. care se inlocuieste eu telina rasa. folosind aceleasi ingrediente. iar urzieile se inloeuiese cu sfec1a rosie rasa. 496).2 linguri eu serninte de susan.100 g erupe de soia germinata (r. 516). iar urzieile se inlocuiesc eu petale de trandafiri taiate fideluta. Aceasta cantitate este suficienta pentru 12-14portii. Rulada de pastiirnac cu uarui rosie 87 Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu anghinare. Rulad/i de chitrii cu sfeclii rosie Se prepara ca la r. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. folosind aceleasi ingrediente. Ruladd de patison cu spanac Se prepara ea la r. Ruladii de oarzii alM cu sfecla rosie 239. 235. 0 ceapa mare de apa. se presara tarate putine. iar urzicile se inlocuiesc eu spanac. 548). 545). prazul taiat fideluta. iar urzicile se inlocuiesc cu sfecla rosie rasa. peste care se presara sernintele de susan. 5-6 linguri eu apa de argila (r. folosind aceleasi ingrediente. apoi se intinde din compozitia de mai sus 0 foaie dreptunghiulara. Rulada rezultata se da la rece pentru cateva ore. Rulada de anghinare cu lobodd rosie Se prepara ea la r. 1 Iingura cu ulei si eremogen cat euprinde pana se ingro~a bine. 230. Trandafirii se pot inlocui eu peta1e de alte flori eomestibile. 3 linguri eu apa de argila. care se inlocuieste cu varza alba. 229. apa de mare. 234. 238. Pasta de flori de douleac cu branza de vaci Elena Ni(:i Ibrian Tinerete jara biitriinete cu hranii naturale 232. 229. iar urzicile se inlocuiesc eu flori de trifoi rosu (recoltate cand sunt inflorite in proportie de 75%). in afara de conopida. in afara de conopida. 0 linguri~a eu apa de mare. 539). 229. care se inlocuieste eu chitra (r. 3-4 Se prepara ea la r. Ruladd de an dive cu uarzii rosie Se prepara ca la r. peste care se asaza 0 pasta preparata din urzieile mixate si ames tecate cu 2-3 linguri eu apa de argila. 538). Llingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. 231. pasta de rosii. care se inlocuieste eu pastarnac ras. 229. cremogen(r. Ruladd de conopida cu urzici Ingrediente: 650 g conopida. care se inlocuieste eu patison (r. 526). 229. 1-2 Iingurite eu usturoi pisat fin. in afara de conopida. 350 g branza de vaei. 2 linguri cu ulei (r. folosind aceleasi ingrediente. 0 ceapa mare de apa. usturoiul. 519). l Iingurita si jumatate eu pulbere din serninte de gogosari (r. folosind aceleasi ingrediente. 510). 1-2lingurire cu usturoi pisat fin sau 1-2 lingurite euhrean ras fin. avand grija ea dupa fiecare rasucire sa tragem folia in afara. iar urzieile se inlocuiesc eu frunze fragede de soia taiate marunt. un fir . verdeturile taiate marunt. 1 legatura de patrunjel eu leustean. 550). 215. iar urzieile se inlocuiesc eu varza rosie rasa. 350 g urziei.1 lingurita cu pulbere de alge. 229. care se inlocuieste eu broeoli. cu ajutorul foliei de plastic. in afara de conopida. in afara de conopida. 229. care se inlocuieste eu dovleae alb. 2-3 linguri eu zer. mare de praz. un fir mare de praz. anghinare. in afara de Se prepara ea la r.

Loboda poate fi inlocuita cu muguri de trifoi sau flori de trifoi rosu. iar pasta de rosii eu pasta de rnacese. care se inlocuieste cu broeoli. 229. care se inlocuieste eu frunze fragede de gulioare. folosind aceleasi ingrediente. cornpletand cu 200 g cas de oaie. apoi se intinde din compozitia de mai sus 0 foaie dreptunghiulara. Ruladd de Jrunze de patlagina cu brdnza de capra Se prepara ca la r.88 Elena Nita Ibrian finerete jara Mtranete eu hrana naturala 89 linguri eu pasta de rosii (r. 240. 548). 247.150 g petale aibe de bujor sau de alte flOli eomestibile. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu petale rosii de bujor taiate fideluta. folosind aceleasi ingrediente. 246. 229. 538). se procedeaza ca la r. de loboda. o jurnatate de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. plus tarate cat cuprinde pana se ingroasa bine. Rulada de oarui rosie cu brdnza Se prepara ca la r. de in sau de mac. se presara tarate putine. 1 lingurita CU pulbere de alge. in afara de mangold. 519). 229. de soia sau de aIte plante eomestibile. . 242. la care se adauga 300 g frunze de soia. care se inlocuieste eu sfecla rosie. Mod de preparare: frunzele de mangold (fragede) taiate fideluta 0 dati cu prazul se amesteca eu verdeturile maruntite fin. care se inlocuieste cu spanae. in afara de marigold. 241. Ruladd de petale rosii de bujor cu brdnui Se prepara ea la r. in continuare. 229. in afara de mangold. folosind aceleasi ingrediente. in afara de mangold. pe 0 folie de plastic. Ruladii de sfecla rosie cu brdnza Se pre para ea Ia r. 245. Llingurita eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. in afara de mangold. folosind aceleasi ingrediente. 243. in afara de mangold. 516). pulberea de plante aromatiee si eea de alge. folosind aceleasi ingrediente. de stir. 497). de gaIbeneie. de stevie sau de fasole. Rulada de spanac cu cas de oaie Se preparii ca la r. 539). 229. Ruladd de jrunze de gulioare cu brdnui Se prepara ca la r. 244. iar pasta de rosii eu pasta de gogo~ari (r. 496). Ruladd de muguri de lucemd cu brdnza de vaci Se prepara ca la reteta precedent}. de alge si cea de eoji de oua. de sofran sau de alte flori comestibile. pulberea de gogosari. 229. usturoi sau hrean. in afara de marigold. 229. 1-2 Iinguri eu serninte de susan. plus cremogen cit euprinde. de spanac. in afara de mangold. se pot folosi frunze de fasoie. peste care se asaza 0 pasta preparata din branza maruntita amestecata eu zerul. care se inlocuieste cu frunze de padagina foarte fragede. iar branza de vaei se inlocuie~te eu branza de capra. 229. Ruladd de brocoli cu branza Se pre para ca la r. de narcise albe. 1 legatura de patrunjel eu frunze de telina. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste cu varza rosie. la care se adauga 300 g urzici sau muguri de Iucerna mixate. 2-3 linguri CUi apa de argila (r. in afara de mangold. stevie. iar branza de vaei se reduce la 150 g. 229. petalele de flori taiate fideluta 0 data eu ceapa. eremogen (r. Deasupra se presara serninte de susan. 526). pasta de rosii. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu frunze de loboda rosie taiate fideluta. la care se adauga 300 g frunze fragede de ridichi. tara~e. Llingurita sijumatate eu pulbere din seminte de gogosari (r. care se inlocuieste ell muguri de lucerna taiati fideluta. In lipsa aeestora. 248. Ruladd de Labodarosie cu brdnza Se prepara ea la r. groasa cam de un deget. folosind aceleasi ingrediente. Petale1e de bujor pot fi inlocuite cu muguri de trifoi sau flori de trifoi rosu ori eu petale de crizanteme. 1-2 lingurite eu pulhere de argila (r. la care se adauga 300 g spanae sau varza rosie.

1 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r.inlocuieste eu castravete sau dovlecel matur. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu portulaca.0 jumatate de lingurita eu pulbere din coji de oua (r. 496). 250. 249. Supa cremd de castravete matur Se prepara. 258. iar uleiul cu 1 lingura de smantana sau 2 linguri cu iaurt. uleiul nu mai este necesar. Supe creme 249. 501). in afara de chitra. taratele. 2lingurite cu bulbili (catei) de leurda (r. pasta de rosii. 249. iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri eu alune macinate. folosind aceleasi ingrediente. iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri ell nuci macinate: uleiul nu mai este necesar. folosind aceleasi ingrediente. 249.e jara batrdnete eu hrarui naturald 91 BruxeUes. in afara de chitra.ucerna sau de trifoi rosu. in afara de chitra. de loboda sau de alte plante comestibile. Supa crenui de chitrii cu radacinoase Ingrediente: 500 g chitra. 4linguri cu cremogen (r. Supa cremd de cicoare cu castane Ingrediente: 400 g frunze fragede de cicoare. ciorbe creme si alte preparate A. in afara de chitra. Mod de preparare: sucul de tara~e se pune in castron. de fasole. chitra si ceapa maruntite fin. varza rosie. 259. completind cu 150 g muguri de l. 252. usturoiul sau hreanul. 150 g castane. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. telina). apoi se adauga radacinoasele. 498). care se irilocuieste cu dovleac alb. care se . anason Se prepara ca la r. pulberile ~iuleiul. }. 529). in afara de chitra. 3-41inguri eu pasta de rosii 8r. 519). 556) sau eu troscot ori frunze de patlagina. 2 linguri cu orate. care se inlocuieste cu andive taiate fideluta. Supa cremd de dovleac alb cu alune Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. Llegatura patrunjel cu tarhon. 256. 1. 249. care se inlocuieste cu brocali sau eu conopida. 249. 249. Capitolul V Supe creme. radacinoasele se reduc la 150g. care se inlocuieste eu frunze fragede de macris. folosind aceleasi ingrediente. Supa cremii de andive cu arahide Se prepara ca la r. 3-4linguri (r. 100 g radacinoase (rnorcov. varza de 253. care se inlocuieste cu patison sau cu dovlecei in floare. . Supa cremd de portulaca cu. Supa crema de uarui alba cu muguri de lucerrui Se prepara ea la r.. care se inlocuieste eu varza alba sau eu varza creata. Llingura cu ulei (r. 255. 250 g radacinoase (morcov. uleiul nu mai este necesar. in afara de chitra. apa de mare. in afara de chitra. eremogenul. Supa creme de macris cu nuci Se prepara. 25 g petale rosii de trandafiri. 548). radacinoasele se reduc la 100 g. 526). 249.5 Iitri apa de argila 539). 538). fir de eu . folosind aceleasi irtgrediente.ca la r. 1-2Iinguri~e cu usturoi pisat fin sau 1-21inguri~ecu hrean ras fin. 545). l Iingurita cu pulbere de alge. 1-2Iinguri~ecu pulbere de argila (r. l legatura de patrunjel eli leustean. 1 linguritasi jumatate eu pulbere din serninte de ardei lungi (r. un mare de praz. 516). completind cu 150 g urzici. in afara de chitra. folosind aceleasi ingrediente. telina) .Tineref. 3-4 linguri Cll pasta de macese (r. 254. Supa cremd de patison eu raddcinoase Se prepara ca la r.51itri sue de tarate (r. 249. pastarnac. in afara de chitra. Supa cremd de anghinare cu riiddcinoase Se prepara ea la r. completand eli 100 g creson (r. din ddacinoase se folosesc doar 100 g. care se inlocuieste eu anghinare (r. frunze de soia.ca la r. 0 lingurita ~ijumatate eu apa de mare. 257. folosind aceleasi ingrediente. 251. Supa crema de brocoli cu radacinoase Se prepara ca la reteta precedenta. 0 ceapa mare de apa. iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri cu arahide macinate. Chitra se poate inlocui eu dovleae alb sau furajer ori dovlecel in floare. 551). patrunjel.

folosind aceleasi ingrediente. cremogen (r. 526). 499). 1 lingurita cu pulbere de alge. iar castanele se inlocuiesc cu serninte de susan macinate. care se inlocuieste cu frunze de ridichi. iar castanele se inloeuiese cu nuei macinate. Supa cremd de dovlecei cu susan Se prepara ea la r. dupa gust:. radacinoasele si prazul maruntite fin. 262. se pot folosi petale de la orice £lori eomestibile. Supa cremd de telirui cu migdale Se prepara ca la r. 25 g petale rosii de dalii. 1 pastarnac. care se inlocuieste eu frunze fragede de zrneur (recoltate inainte si in timpul infloririi plantei). in afara de cicoare. 259. 560). B. cremogenul. folosind aceleasi ingrediente. in afara de cicoare. care se inlocuieste eu frunze de coacaz negm. 0 lingurita si jumatate eu apa de mare. 259. 518). de coacaze rosii sau aurii (r. Ciorbe creme Se prepara la fel ca supele creme. 533). pasta de macese. Supa cremd de frunze de coacdz negru CU grau germinal 261. 496). iar castanele se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si macinate. de carina (r. in afara de cicoare. 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin. care se inlocuieste eu pastamac. 534). in afaci de cicoare. 259. care se inlocuieste cu dovlecei. 1 Iingurita cu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. 259. iar castanele se inlocuiesc eu empe de soia gerrninatii. Mod de preparare: apa de argila se toarna in eastron. 270. 0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. care se inlocuieste eu telina. iar castanele se irilocuiesc eu serninte de dovleac decorticate si macinate. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. un fir mare de praz. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. numai ca se acrese. 259. plus I lingura cu ulei (r. eastanele (euratate de ambele randuri de coji si maruntite) . 531). se adauga frunzele de cicoare. iar eastanele se inlocuiesc cu griu germinat (r. Supa cremd de napi cu Jiiina de in 93 cremogen (r. llegatura de patrunjel eu marar. folosind aceleasi ingrediente. Se prepara ca la r. 548). 268. 264. 259. iar eastanele se inlocuiesc eu arahide macinate. Alte preparate fara foe 271. Supii cremd de {elina cu mere Se prepara ca la r. iar eastanele se inlocuiese eu faina din seminte de in. 516). in afara de cicoare. 532). in afara de cicoare. de agurida (r. nuci Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 259. .cu hranii naturald 266. de revent (r.92 Elena Ni(:<lbrian I Tinere{ejara batrlinete. de mere padurete (r. iar deasupra se presara verdeturile taiate rnarunt si petalele de dalii sau de trandafiri taiate fideluta. Supa crema de trandajiri cu. 263. C. in afaci de eicoare. care se inlocuieste cu telina. 259. folosind aceleasi ingrediente. 510). 260. 3-4 265. 331). in afara de eieoare. apa de mare si pulberile. In Iipsa lor. 269. 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r. 538). care se inlocuieste en stir. Sup a cremd de pastarnac cu seminte de dovleac Se prepara ea la reteta precedenta. 259. Supii cremd de frunze de ridichi cu soia Se prepara ea la r. in afara de cicoare. llinguri eu ulei (r. 267. Supa cremd de guZioare cu arahide Se prepara ca la r. Sarmale cu crupe de soia germinatii Ingrediente: 150 g crupe de soia germinata (r. folosind aceleasi ingrediente. l Iingurita -?iumatate j cu pulbere din serninte de rosii (r. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu petale rosii d~ trandafiri sau de alte flori comestibile. 502). 545). in afara de cicoare. 3-4 linguri cu lapte de soia (r. eu sue de lamaie. iar castanele se inlocuiesc eu mere. in afara de cicoare. 350 g frunze de varza murata. de rnacris (r. Supa cremd deJrunze de zmeur cu dune Se prepara ca la r. 2 linguri eu tarate. 526). iar eastanele se inlocuiesc cu migdale macinate. 259. care se inlocuieste eu napi. care se inlocuieste cu gulioare. de rosii (r. 545). iar eastanele se inlocuiesc cu alune macinate. Supa cremii de stir cu seminte dejloarea soarelui Se prepara ca la r. leurda. Se prepara ca la r.

completand eu 100 g urziei fin maruntite. hreanul. verdeata taiata marunt. 150 g nuci rnacinate. un fir mare de praz. de mangold sau de fasole taiate fideluti.96 Elena Nita Ibrian Tineretefara batranete cu hrana natural/i 97 282. se adauga nueile. care se inlocuieste eu broeoli (r. serninte de in. care se redue Ia 0 linguri. . Ilingura eu ulei (r. 288. 526). 548). Perisoare cu oarui muraui si urzici Se prepara ea la reteta precedenta. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 510) sau cu grau germinat (r. stir. l-z lingurite eu pulbere de argila (r. din care se folosese doar 50 g. Chiftele de brocoli cu urzici Ingrediente: 400 g brocoli. 100 g erupe de soia (r. Perisoare de varza muraui cu aroma de leustean . 3-4linguri eu pasta de rosii (r. verde. l Iingura eu ulei (r. Perisoare C'U uarzii si urzici Se prepara ea la reteta precedenta. completand cu 100 g urziei fin maruntite. usturoiul. alba. 1-2 linguri cu tarate. de bob. 1 lingurita cu pulbere de alge. 0 lingurita si jurnatate eu apa de mare. stevie. din care se folosese 2300 g. 530). 1-2 Iingurite cu usturoi pisar fin. Perisoare cu varza muratd si aroma de ciuperci Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. 287. l lingurita cu pulbere de alge. 545). varza si soia Ingrediente: 400 g varza alba. 284. 50 g unt. 0 lingurita eu apa de mare. 286. La fel se prepara perisoare din varza murata cu alune. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 519). 0 jumatate de . Perisoare cu.i si jumatate eu apa de mare. 100 g petale rosii de trandafiri. 526). obtine 0 cornpozitie ingrosata din care se pregatesc perisoare. folosind aceleasi ingrediente.si se decoreaza pe margini cu salata verde. 150 g urziei. 545). pulberile ~i cremogen cat euprinde pana se obtine 0 cornpozitie groasa din care se pregatese perisoare. 1 legatura de patrunjel eu tarhon. Mod de preparare: varza bine scursa de moare (in niei un eaz nu se spala sau nu se tine in apa) se marunteste fin 0 data eu prazul. in afara de morcov. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. 538). pulberile. Llingurita cu ulei (r. aeestea se asaza in platou pe un postament de petale de trandafiri. Se prepara ca la r. 539). eastane eomestibile. in continuare se procedeaza ea la r. se stropese eu ulei. 1 lingurita eu pulbere de plante arornatiee si eondimentare (r. varza rosie ~i varza de Bruxelles. 285. seminte de dovleae sau de floarea soarelui. 1 lingurita cu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. completand eu 0 lingura varfuita eu pulbere de ciuperci de pajiste (r. Perisoare C'U varza muraui si soia Se prepara ea la r. arahide. . Perisoare C'U brocoli Se prepara ea la r. llegatura de verdeturi de sezon. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 7-8 foi de salai. 510). completand cu 50 g radacina de Ieustean proaspat scoasa din pamant si rasa fin. Perisoare de uarzii muratii cu nuci Ingrediente: 200 g varza murata. 283. 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin. moreovul. eremogen (r. care se inlocuiesc cu soia germinata (r. 502) ori alte eereale germinate. in afara de morcovi. La fel se prepara perisoare eu varza creata. 1-2lingurite cu hrean ras fin. 282. 3-4linguri ell pasta de rosii (r. 7-8 foi de salata verde. 285. 0 ceapa mare de apa. in afara de varza. 516). frunze de soia. apa de argila. taratele. 496). eremogen (r. 538). 285. 1 felioara de sfecla rosie rasa. in afara de nuei. 496). 0 ceapa rnare de apa. in afara de varza 289. 548). Llingurita si jumatate cu pulbere din seminte de gogosari (r. 290. cremogen (r. 150 g moreov ras. taratele. 1legaturi de patrunjel eu marar. folosind aceleasi ingrediente. de susan sau de mac. 518). 538). 516). 515). in afara de tarate. Llingurita eu pulbere de plante arornatice si eondimentare (r. folosind aceleasi ingrediente. Urzicile pot fi inlocuite eu spanae. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. Urzieile pot fi inlocuite eu spanae. 545). 282. din care se pun doar 100 g. 516). 100 g pastarnac ras. se adauga erupele de soia. folosind aceleasi ingrediente. flori de trifoi rosu sau alte verdeturi eomestibile. 526). 285. 100 g pastarnac ras. Mod de preparare: varza se marunteste fin 0 data cu eeapa si eu pastarnacul. 2 linguri eu tarate. 1-21inguri eu tarate. Llingurita si jumatate eu pulbere din seminte de rosii (r. apa de mare. l lingurita ~ijumatate eu pulbere din serninte de gogosari (r. 0 lingurit. migdale dulci. 519). apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. loboda. llinguri ell faina de soia. 3-4 linguri eu apa de argila (r. uleiul si cremogen cat euprinde pana se .

iar sosul eu hrean eu sos cu smantana si maghiran (r. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunr si sfecla rosie rasa. 139). Patisonul poate fi inlocuit cu dovleac alb. 101). iar deasupra se pre sara verderurile taiate marunt si petalele de flori taiate fideluta. un fir mare de praz. 600 g 50S eu aroma de hrean (r. 297. 130). 293. 299. care se inloeuiesc eu patison. 308). Varza alba cu 505 de castane cu usturoi Se prepara ea la r. pe margini se decoreaza cu salata verde. 1 legatura de patrunjel cu tarhon. 282 pana la r. ridiehi albe (tepusi de gheata).98 Elena Ni~a Ibrian Tinerete fara biitriinete cu hranii naturale 294. eare se inlocuieste cu sfecla rosie. Mod de preparare: brocoli. gulioare. in afara de varza. taratele. 114). Mod de preparare: taratele sau granovitul se presara in platou in strat uniform. ve rdeturi de sezon ~i petale de trandafiri taiate fideluta. Chiftelele se asaza in platou pe salata verde. se toarna sosul. Andive cu sos din oua de prepelita cu pasta de rosii Ingrediente: 250 g andive. in afara de andive. Patison cu sos de nuci si usturoi Se prepara ca la r. anghinare sau bulbi de anason. un fir mare de praz. folosind aceleasi ingrediente. in afara de brocoli. urzicile. 298. 524). la care se adauga eremogen cat euprinde. care se inlocuieste cu spanae. folosind aceleasi ingrediente. iar sosul eu hrean eu sos eu smantana si marar (r. 10 masline negre. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste cu 50S de oua si muguri de lucerna (r. iar sosul cu hrean eu sos de oua cu urziei (r. in afara de varza. Se prepara ca la r. ta de smantana cu mdghiran Se prepara ea la reteta precedents. Movilite de oarui rosie pe sos cu hrean Ingrediente: 250 g varza rosie. 4linguri cu tarate sau granovit (r. 524). 297. se toarna apoi sosul in eare s-au adaugat andivele si prazul taiate fideluta. se toarna sosul. 300. puiberile si eremogen cat euprinde pima se obtine 0 compozitie groasa din eare se pregatesc chiftelele. 7-8 foi de salata verde. verdeturile si pascirnaeul se maruntesc fin ~i se amesteca cu usturoiul. dovleac furajer. folosind aceleasi ingrediente. Anghinare cu sos de ouii si muguri de lucernii Se prepara ea la reteta precedenta. 295. 7-8 foi de salata verde. in afara de andive. iar sosul cu pasta de rosii se inlocuieste cu sos de nuci eu usturoi (r. 102). 25 g petale rosii de trandafiri. 1 lin guri eu pulbere de alge. 296. apoi se asaza rosiile in grupuri de cite trei. pe margini se decoreaza eu salata verde si ceapa taiate fideluta. iarsosul eu pasta de rosiise inlocuieste eu . 126). 600 g sos din oua de prepelita eu pasta de rosii (r. 526). Conopida poate fi irilocuita cu varza alba. 292. rotunjindu-se inainte cate 0 lingura de aluat. 7-8 foi de salata verde. care se inloeuiese eu varza alba. 548). 129). . in afara de andive. folosind aceleasi ingrediente. La fel se prepara chiftele din compozitiile de la r. folosind aceleasi ingrediente. care se inloeuiesc eu anghinare. 1 legatura de verdeturi de sewn. 3-4 linguri eu lapte vegetal din seminte de struguri (r. Mooilue de sfecla rosie pe 50S 99 lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. care se inlocuieste cu 200 g conopida si 250 g branza. 4linguri cu tarate sau granovit grisat (r. 293. 600 g sos eu sue de morcovi (r. 297. Mod de preparare: taratele sau granovitul se presara in platou in strat uniform. Mod de preparare: taratele sau granovitul se asaza in platou in strat uniform.ceapa. in afara de varza. care se inlocuieste eu conopida desfacuta buchetele. Rosii pe sos rosu eu sue de morcovi Ingrediente: 12 rosii miei. 112). se stropesc eu ulei. 523). Mooilite de spanac pe 505 de snuinuina cu miirar Se prepara ea la r. apoi se asaza movilite preparate din varza rosie rnaruntita fin 0 data cu prazul. 293. se decoreaza pe margini eu salata verde si masline negre. Buchetele de conopidd pe 50S de ouii cu urzici 291. Llingura de eremogen (r. 25 g peta1e rosii de trandafiri. 289. 7-8 foi de salata verde.0 ceapa mare de apa. apoi latindu-se pe 0 folie presarata eu tarate. Faina de soia nu mai este necesara. 1 legatura de verdeturi de sewn. 1 felioara de sfecla rosie rasa. folosind aceleasi ingrediente. laptele vegetal. dovleeel etc. 3-4 linguri eu tarate sau granovit (r. Chiftele de conopida cu branza Se prepara ca la reteta precedenta. folosind aceleasi ingrediente.

539). iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de oua si dovleae alb (r. Urzici cu sos de oud si dovleac alb Se prepara ea la r. loboda. 309. moreov. in afara de andive. In plus. 297. in afara de semintele de mar. se adauga 1-2 lingurite eu usturoi pisat fin. se bat 5-6 minute cu a lingura noua de lemn. 297. 297. care se inlocuiesc cu gulioare. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de oua de prepelita (r. folosind aceleasi ingrediente. Dovleacul alb poate fi inloeui t eu dovleae furajer. 297. 307. 297. chitra. . 2 linguri eu seminte de mar fin macinate. se amesteca cu sernintele macinate si pulberea de busuioc. un varf de cutit cu pulbere de busuioc. Lapte vegetal 307. Cine doreste. 380). eafea din plante indigene si ceaiuri A. folosind aceleasi ingrediente. 133). Telina poate fi inlocuita eu pastarnac. Deasupra se presara petale de trandafiri tiiiate fideluta. in afara de andive. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de smantana eu pasta de macese (r. care se inlocuiesc eu dovleae alb. Ciuperci de paji5te cu sos de muster Se prepara ea la r. Urzicile pot fi inlocuite cu flori ~i muguri de trifoi rosu. eastravete matur etc. 11 poate colora eu pulberile de plante autohtone. care se inlocuiesc eu urzici. In plus. pulberi. 306. folosind aceleasi ingrediente. 302. iar pulberea de busuioc se inlocuieste cu pulbere de salvie (r. care se inloeuiese eu eiuperci de cultura taiate fasioare. dovleeel. cure eu produse naturale. 310. Se poate eonsuma imediat. 305. Ciuperci de cultura cu sos de seminte de dovleac Se prepara ca la r. Mod de preparare: apa se incalzeste pana la 38°C. 539).115). Gulioare cu sos de ouii de prepelita Se prepara ca la r. 307.117). 308. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu serninte de pere. in afara de andive. rosie sau de Bruxelles. Gulioarele se pot inlocui cu pastarnac. apoi se strecoara prin tifon. 108). Lapte din seminte de pere Se prepara ca la r. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de seminte de dovleac eu usturoi (r. iar pulberea de busuioc se inlocuieste cu pulbere de salvie (r. in afara de andive. Lapte din seminte de mar Ingrediente: 300 g apa de argila (r. in afara de sernintele de mar. care se inlocuiesc eu eiuperci de pajiste (fara a fi curatate de pielita de pe palarioare) taiate fasioare. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de mustar (L113). iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos eu pasta de macese (r. spanac etc. folosind aceleasi ingrediente. indulcit cu purina miere. 297. Dovleac alb cu sos de pasta de macese Se prepara ea la r. apoi se strecoara prin tifon. care se inlocuiesc eu telina. 125). 304. 303. Se paate consuma imediat. Telitui cu sos de smantana si pasta de macese Se prepara ca la r. patison. Lapte din seminte de struguri Ingrediente: 300 g apa de argila (r. telina. care se inlocuiesc eu serninte de bumbae. Capitolul VI Lapte vegetal. in afara de andive. se adauga 1-2 Iingurite eu usturoi pisat fin. un varf de cutit eu pulbere de busuioc. folosind aceleasi ingrediente. Acest lapte se poate folosi si la diferite preparate din bucataria lara foe. Lapte din seminte de bumbac Se prepara ca la r. Varza alba poate fi inlocuita eu varza creata. 380). stevie. Mod de preparare: apa se incalzeste pana la 38°C.100 Elena Ni~ Ibrian sos de castane cu usturoi (r. se amesteca eu semintele macinate si pulberea de busuioc. in afara de andive. 131). folosind aceleasi ingrediente. se bat 5-6 minute eu a lingura noua de lemn. 301. folosind aceleasi ingrediente. 2linguri cu seminte de struguri albi fin macinate. indulcit cu purina miere.

sernintele de mar. 307. sernintele de mar. 311. Lapte din seminte de canepa Se pre para ca la r. Lapte din castane Se prepara ca la r. sernintele de mar. semintele de mar. Lapte din arahide Se pre para ea la r. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac decorticate si macinate. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu miez de nuci. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din migdale dulci Se prepara ca la r. care se inlocuiesc eu serninte de gogo~ari. 307. in afara de sernintele de mar. 328. folosind aceleasi ingrediente. in afara de sernintele de mar. 322. 307. care se inlocuiesc eu serninte de in. semintele de mar. Lapte din seminte de gogo~ari in afara de in afara de 315. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac macinate fin eu Se pre para ca la r. 325. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din faina integralii de hriscii in afara de in afara de in afara de Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din seminte de docleac 1 Se prepara coaja cu tot. 327. 307. 307. care se inlocuiesc eu serninte de pepene verde. Lapte din seminte de in in afara de ea la r. folosind aceleasi ingrediente. 307. semintele de mar. Lapte din seminte de catina Se prepara ea la r. care se inlocuiesc cu castane. 312. folosind aceleasi ingrediente. sernintele de mar. 321. Lapte din seminte de mac Se prepara ca la r. sernintele de mar.102 Elena Niti Ibriaj. 314. 319. Lapte din seminte de castraueti Se prepara ca la r. care se inlocuiese cu serninte de chitra. folosind aceleasi ingrediente. . care se inlocuiesc cu seminte de canepa. 307. folosind aceleasi ingrediente. Se prepara ca la r. semintele de mar. 313. 307. care se inlocuiesc eu seminte de mac. care se Inlocuiesc eu serninte de gutui. folosind aceleasi ingrediente. sernintele de mar. 316. 307. sernintele de mar. 326. folosind aceleasi ingrediente. 307. Lapte din semirue de gutui Se prepara ea Ia r.folosind aceleasi ingrediente. Lapte din seminie de chitra in afara de Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 307. care se irilocuiesc cu migdale dulei. care se inlocuiesc eu seminte de rosii. Lapte din seminte de rosii Se prepara ca la r. care se inlocuiese eu arahide. 324. 307. in afara de sernintele de mar. care se inlocuiesc cu alune. in afara de in afara de in afara de in afara de in afara de in afara de Se prepara ca la r. Lapte din seminte de dovleac 2 Se prepara ea la r. 307. Lapte din miez de nuci Se prepara ca la r. 323. semintele de mar. la care se adauga 0 jurnatate de linguritii cu pulbere de coacaze negre (r. care se inlocuiesc eu serninte de castraveti. 307. folosind aceleasi ingrediente. 307. care se inlocuiesc Se prepara ea la r. Lapte din seminte de pepene verde Tinerete fora biitninete cu hranii naturale 103 320. 329. 307. care se inlocuiesc cu seminte de catina. 307. care se inlocuiesc eu fiina integrala de hrisca sau de alte cereale. Lapte din seminte de floarea soarelui serniritele de mar. 307. 317. semintele de mar. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 318. 376) si un varf de cutit cu pulbere de scortisoara. Lapte din alune Se pre para ca la r. in afara de eu serninte de floarea soarelui. 307. in afara de sernintele de mar. folosind aceleasi ingrediente. in afara de sernintele de mar.

Cum cu sucuri necesarepentru 0 zi 334. sernintele de mar. Astfel obtinem laptele de pastura. se limpezese in 2-3 ape reci. Lapte din faina de porumb Se prepara ca la r. un exceptional dezinfectant al eelulei hepatice. Nu se pastreaza mai mult de 24 de ore. apoi se mixeaza.4 kg miere. Lapte din spice de on Se recolteaza spicele de orz cand acesta este in faza de lapte. Este eel mai bun ~i eel mai consistent lapte vegetal si se poate consuma la toate varstele.5 litri apa calduta. cu inghitituri mici. 90 ml sue de pastarnac. pe stomaeul gol. in afara de 331. care se pre para din 1 Iingurita eu argila la trei sferturi de pahar cu apa de izvor. 200 ml sue de telina. Luat abuziv poate deveni daunator. Ingrediente: 300 g pastura. se pun in saculet de tifon dublu. La fel se prepara lapte din spice de grau. Oricare ar fi euloarea. ' sa 332. se arnesteca eu apa. 50 ml sue de sfecla rosie. care se inloeuiese eu £aina de porumb. Se lasa sa fiarba timp de 10 minute. apoi intr-un vas emailat. Lapte de plistura Trebuie sa stiti ca pastura este un produs hormonal al albinelor. adaugfmd la 11itru de lapte 1. Liehidul obtinut este laptele vegetal de soia. Este. Se consuma imediat ce a fost preparat. urrneaza apoi 0 pauza de alte 8 zile. se lasa 8-10 are. cenusii. un varf de cutit eu pulbere de rozmarin. Se consuma imediat ce a fost preparat. 1 litru de apa fierbinte. se sfarama eu mainile. Rezulta astfel un puternie vitaminizant. galbuie sau ruginie. apoi se bea a doua zi. se lasa peste noapte. producand supraincarcari nedorite. galbene. Exista argileverzui. se rad boabele. 5. se limpezesc si se pun Ia fiert cu apa reee la foe domol.90 ml sue de castravete. 2. Se repeta acest fapt timp de 8 zile. care trebuie administrat cu masura. iar a doua zi se agita continutul paharului si se bea la fel ca apa de argila. care ajuta la fortificarea sistemului nervos. 3. 539). 307. lara nisip. untoasa. de la adancimi ee depasesc 1 metru. avand aspeetul unui polen de euloare eafenie. . Acest preparat se pune la macerat de cu seara. se amesteca eu putina tarata. Fagurii eu pastura se pun in eongelator. de secara. argila se recolteaza numai din profunzimea pamantului. apoi se amesteca cu 300 ml apa de argili (r. se consurna numai apa limpede. din malurile apelor sau a unor dealuri batute de soare si numai din locurile unde locuieste persoana care urmeaza a consume. Luat in cure de 3 ori pe zi timp de 30 de zile fortifica organismul. Pentru recoltare se evita instrumentele de metal fiind indicate numai eele din lemn sau os. 4. 1. Boabele de soia se pun la inmuiat 7-8 ore cu apa reee. 539). albieioase. 60 ml sue de radacina de patrunjel. B. roseate. 30 ml sue de laptuca. eare se poate eonsuma ca atare in cure de 30 de zile sau se poate lua sub forma de sirop. dupa care se seurg. 500 ml sue de moreovi. Are calitati uimitoare de refaeere si stimulare a eanalelor nervoase. 8. 335. de asemenea. 333. folosind aceleasi ingrediente. dupa eare se scot. se framanta 15 minute si se strecoara prin tifon. se strivesc bine in mojar. se amesteca eu 300 ml apa de argila Cr. Acest amestec se poate Iua si seara sau chiar inainte cu 30 de minute de mesele prineipale. Cure cu produse naturale 336. se adauga apa si se framanta bine cu mainile tirnp de 15 minute. Lapte de soia Ingrediente: 250 g boabe de soia. se tree prin masina de tocat eu sita deasa. Lapte de argilii Argila trebuie sa fie grasa. eu aceeasi cantitate de apa. bine salivat. Pentru 0 cura interna se foloseste mai intai apa de argila. 1. se spala de praf. 7. 150 ml sue de varza alba dulce. nefiarta si neamestecata eu produse medicamentoase.30 ml sue de gulie. dupa care se amesteca ambele lichide. Lapte din stiuleti de porumb Se recolteaza stiuletii de porumb cand sunt in faza de lapte. 9. dupa care se poate consuma laptele de argila preparat astfel: se amesteca 0 lingurita cu argila si trei sferturi de pahar eu apa. de ovaz. 6. Pentru 0 mai buna valorificare a boabelor de soia se poate repeta operatia.104 Elena Nita Ibrian Tineretefarii biitranete cu hrarui naturale 105 330. dupa care se strecoara prin tifon.

bine salivate si numai inainte de masa cu 30 minute. antianemic. 30 ml sue de cartofi. acid glutamic. angine. care ajutii la vindeearea a peste 70 de boli. afectiuni pulmonare. Toate sucurile se beau cu inghitituri mici. Pentru ulcere. Preventiv. Pentru bolile de nervi se mareste cantitatea de sue de telina pana la 250-300ml. Sucul proaspat de orz verde se administreaza in doze de cite 50 ml suc amestecat cu 150 ml apa de argila sau sue de mere. diabet. febra intermitenta.4. Nu se pastreaza de la 0 zi la alta. antipaludic. ulei sulfoazotat. Atentie mariti! Pentru bolnavii cu rrietastaza. cu 30 de minute inaintea meselor principale. stomahic. consumata dupa retetele de Mana vie. mangan. S-a constatat ca acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu aIte vegetale din aceeasi familie (crucifere) care can tin esenta sulfoazotata a cresonului. tegumentelor si articulatiilor. ajuta in pEigi. Frunzele de telina cu tije cu tot se pot consuma de catre diabetici. hipoglicemiant. Sucurile se prepara numai atunci cand se consuma. astenie. gastrite. dermatoze (eczeme. La copiii intre 6 ~i14 ani se administreaza jumatate din doza adultului. iod. ajuta in toate formele de reumatism. insuficierita a suprarenalelor.106 Elena Nita Ibrian TinerereJara biitriinete cu hrarui naturalii 107 10. guta. anemie. tuberculoza. Cura cu cresori Aceasta planta contine: fier. pecingine). hidropizie. litiaza urinara.stimulent al vitalitatii bulbului pilos. afectiu ni pulmonare. tirozina. 0 jumatate de pahar pe zi. C (140 mg la 100 g).00 si 16. sodiu. limfatism. litiaze biliare. colite sucurile vor fi doar cele de la nr.2. icter.250 ml sue de mere 11. Datorita acestei esente. litiaze si afectiuni urinare. Sucul de sfecla se bea fiha a fi amestecat cu celelalte. calciu. afectiuni gastrice si intestinale. mangan. potasiu. astenie. afectiuni pulmonare. La copiii sub 6 ani se adrninistreaza un sfert din doza adultului. Sucul de mere se bea intre mese (de exemplu: orele 10. cu dureri mari. iod. ere sonul este aperitiv. convalescenta. fiind pentru omul sanatos 0 sursa energetica ce da vitalitate. colici nefritice.ulcere. diuretic. Fiertura de telina din tije si frunze. 1. inainte de masa eu 30 de minute. tonic. regenerator sanguin. afectiuni nervoase etc. celina. antiscorbutic. In uz intern ajuta in: inapetenta. 339. afe ctiuni cardiaee. se paate lua dimineata si seara cate 0 portie de sue de orz verde. extract amar. afectiuni hepatice. vitaminele A. deoarece uscat nu are nici 0 eficienta. demineralizare. Cum cu sue de on verde Sucul de orz yerde s-a dovedit a fi un bun medicament. magneziu. minerale si metaioizi. Cum cu (elina (radacina) Telina contine: vitamine1e A. fracturi. cupru. fier. Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. zinc. expectorant. anemie. 338. calciu. afectiurii hepatice . Sucul de cartofi se bea imediat ce a fost preparat. degeraturi. remediu al obezitatii. aparatului pulmonar. 337. stimulent al renalelor. In cazul bolii Hodkin si leucemiei se poate mari cantitatea de sue de sfecla rosie. anorexie. Pentru bali de ochi se poate adauga sue de andive. remineralizant. scorbut. antiseptic. fara a fi amestecat cu altele. cancer. scrofuloza.3. fosfor. Supranumit si "sanatatea corpului". Extern este cicatrizant. afectiuni sexuale. cancer. sudorific. hreanul. racoritor. surmenaj. antireumatismal. ajungandu-se treptat pana la 450 ml. In cazul unor afectiuni. se vor folosi numai sucurile care sunt tolerate. impotenta. bolnavul va lua cate 0 portie de 3 ori pe zi. intestinului. vermifug. printre care enumeram: afectiuni oculare. fosfor. tonic al sistemului nervos si general. antiscorbutic. deoarece contin 0 substanta asemanatoare insulinei. drenor pulmonar si hepatic. caroten. depurativ. arsenic. Cum cu (elina (frunze) Telina este indicata in: inapetenta. aceste plante au 0 actiune remarcabila la nivelul ficatului. 340. cupru. anticancerigen (injectiile cu extract de creson franeaza cancerele experimentale). B. 0 esenta (anhidrida sedanonici). obezitate. In uz intern este: aperitiv.00). paraziti intestinali. cum ar fi ridichea neagra. nervozitate. in cura de 21 de zile consecutive. E. . raie. antidot al nicotinei. reumatism. B si C. varza. Telina este eel mai eficient tratament al vigorii sexuale. reumatism. digestii lente. remineralizant. bronsite. hepatism.

B si C.: 539). in special potasiu. In urma administrarii eeaiului pot aparea transpiratie. cereale preparate termic.108 Elena Ni(il. greatii. 342. 346. Cura cu sue de cimbrisor de camp Se iau 4 linguri eu planta rnaruntita. revitaliz~nt. Este reeomandat pentru toate varstele fiind foarte bogat in minerale. ea calmeaza si regenereaza nervii surmenati si le da 0 noua forta. poliurie si polidipsie (sete mare).1000 ml. abuzuri in ceea ce priveste consumul cresonuluj Consumat in doze mari este greu tolerat de stomacurile mai sensibile iar in unele eazuri poate provoea fenomene de cistita. depurativ. Insulina este 0 substanta secretata de pancreas care permite organismului sa asimileze zaharurile naturale sub forma de combustibil pentru produeerea energiei necesare activitatii corpului. Este racoritor . tulburari functioriale cardiace. digestiv. ajuta in u1cere gastro-duodenale si diabet. 539) si cine doreste il poate indulci cu miere sau eu zahar invertit (r.Ibriall Tinerete lara biitriinete cu hranii naturale 344. diuretic. laxativ. care contine mult potasiu.sau de morcovi si cite Llingurita cu sue de carina (1'. Cum cu sue de miicris Sucul de rnacris contine clorofila. Din 4 kg planta se obtin 1. vitaminele A. fier. Persoanele care au stomaeul deranjat trebuie sa treaca de indata la un regim cu crema de ovaz. 347. Este indicat ea aceasta combinatie de sucuri sa se ia de 3 ori pe zi in doze de 500 . Cum eu sue de andive Andiva este inrudita eu papadia ~i coniine substante asemanatoare. 345. Este indicat sueul de napi in oboseala generala. Andiva este cea rnai bogatii resursa naturala in vitamina A dupa orzul verde. vitamina C. se amesteca cu 5 linguri cu apa reee. lara bob format. Ovazul se recolteaza la fel ca si graul. cistite. 343. se lasa 25 de minute. telina si patrunjel ajuci la corectarea vederii. zaharuri. Acest SUe este indicat foarte mult diabeticilor. fosfati. 348. deoarece bobul in stare cruda este toxic pentru organism. ale fieatului sau ale cailor biliare. in plus. eserita sulfoazotata. bronsite. aperitiv. obezitate. Este un produs Lafel de bun si pentru om si pentru animaIe. verna. Cura cu sue de anghinare Sucul se obtine prin mixarea tuberculului de anghinare. Pentru cei cafe nu-l suporta. Cum cu sue de napi Napii coritin numeroase substante minerale. Cartofii bine spalati se mixeaza cu coaja cu tot. se spala. Se consuma imediat ce a fost extras. cate 3 pahare pe zi. Este util in tratarea diabetului care apare ca urmare a alimentarii in copilarie cu multe paste fainoase. Din acest ceai se ia cite 0 Iingurita din 15 in 15 minute. an tiscorbutic. Administrata in cure. Sueul proaspat extras se consuma imediat. sueul se bea de 3 ori pe zi cite 150 ml inainte de masa cu 30 de minute. se mixeaza ~ise indoieste cu apa de argila (r. ea sa fie cald. inainte de mese eu 30 de minute. De indata ce pe tulpina sa incepe sa dea spicul. In agitatia in care traim astazi. aenee. Planta verde este.499) sau de lamaie. 536). Ajutii alcolicilor sa se lase de bautura. cand boabele sunt laptoase. Cura se repeta pana la vindecare. Cel care va incerca aceasta cura va eonstata in scurta vreme ca este mai linistit si ea timp de un an sisternul sau nervos ii va fi recunoscator. Se poate consuma cu suc de morcovi sau indoit cu apa de argila (r. oxilati. se combina cu pulin suc de varza alba. Sueul de andive eombinat cu celelalte sucuri mentioriate anterior mai ajuta in anemie. Sueul de an dive in amestee eu eel de morcovi. se mixeaza si se extrage sucul din ele. eczeme. dupa care se strecoara si se pastreaza in term?s. Cura cu sue defasole verde Se aleg cele mai tin ere pastai.5 litri sue bogat in minerale alcaline. Cura eu sue de ooiiz verde Cine nu stie di ovazul face caii vigurosi? El constituie 0 hrana intaritoare ~i pentru om. enterite. 341. apoi se amesteca eu llitru de apa clocotita si se infuzeaza 5 minute. Ovazul poate fi folosit de indata ce a ajuns la inaltimea de 45-50 em. dar cele mai multe virtuti Ie are in mornentul infloririi. Iitiaza renala. plus consumul de lapte de vaca pasteurizat. si un leac pretios. . se poate beneficia de proprietatile tonifiante ale aveninei pe care 0 contine si care este un medicament eficient pentru nervi. iod. arsenic. Cum eu sue de eartofi 109 Nu trebuie sa se fad. acest suc de ovaz verde este 0 bautura bine venita pentru fiecare.

acesta a folosit o plaga purulenta fara sa ramana cicatrici . Tatal cantaretei. respectand principiul polaritatii si compatibilitatii alimeotelor naturale preparate dupa retetele din bucataria rar3. Apad organismul. in urma unui groaznie accident de masina. convalescenta. metale grele. Cum cu obligeanii Elena Nifa Ibrian Tineretefara batriinete cu hmnii naturald III Se ia 0 Iingurira cu riidacina de obligeana bine rnaruntitasi se pune cu 250 ml apa rece. Cum cu argilii Argila are proprietatea de a distruge bacteriile si impiedica proliferarea acestora. nefavorabil dezvoltarii bacteriilor . Irnportanta magneziului si a ealciului in terapeutica naturala explica pe deplin insernnatatea eurelor eu argila in unele boli ca: anemie. deoarece impiedica alterarea produsa de microbi a tesuturilor sau ea urmare a unui traumatism.110 349. Nu se poate sustine ca argila singura este un panaceu. inclusiv glandele anexe . dad. splina. Este considerata. Astfel se explica cum se gr3. cicatrizante si reconstitutive. dar folosind-o in acelasi timp eu hrana vie se obtin rezultate de-a dreptul spectaeuloase. administrate la fei. Se adrninistreaza cate 61inguri pe zi la adulti. argiia absoarbe toate substantele toxice (mirosuri neplacute. ceea ce 0 face de mare folos in colibaciloza si in afectiuni pulmonare. Argila are proprietatea de a alcaliniza sangeie si de a creste raspunsul minim al organismului. Ajut'i ca remineralizant si an tiaoemic. ii da vitalitate si reglementeaza activitatea glandelor endocrine. Mobilizeaza deseurile metabolice si aite toxine preluate din apa. Ajuta in gastrite hipoacide. asa cum nici un alr produs nu poate curata singur organismul de toxine. apoi in limfa ~i in intestinul gras. are un mare efect de eliminare a viermilor intestinali cum este lamblia si alp paraziti ai intestinelor.i prin clisma. Cura cu argila este parte constitutiva a unui tratament dezintoxicaot prin apifitoterapie alaturi de 0 nutritie echilibrata. Argila activeaza circulatia fluidelor din organism. Au fost cazuri de diaree rebela la copiii mici si chiar la nou-nascutii pe care numai cateva linguri eu apa argiloasa i-au scapat in scurt timp de aceasta neplacere. s-a adresat unui terapeut naturist. dezinfectand 10 acelasi timp intreg organismuL Deoareee contine siliciu este suficienta in arteroscleroza. de la Ieziuni degenerative pana la necroza. leucemie. epilepsie. dad. ajuti in prevenirea efectelor irnbatranirii celulelor. Ajunsa in stomac. inlaturarn acest focar de infectie. Asa se explica si faptul d nodulii mamari si ganglionii se l'etrag ca urmare a aplicatiei externe eu aeeste miraeuloase cataplasme. eel mai bun detergent al intestinelor. imobilizatii la pat aproape 2 ani. vezica biliara si pancreas. 350. asemenea fibrelor alimentare. Ajutii asadar tot tractul gastro-intestinal. cu 0 grava fractura de coloana. din instinct. apoi se incalzeste foarte putin si se strecoara. este tratata eu argiia ori alte semne dezagreabile. astenie. Ca absorbant si antitoxic. alimente. gandind cii aceasta este ultima sansa. Este recomandata in toate afectiunile tubului digestiv datorita proprietatilor ei eliminatorii. ruberculoza. ajuns la disperare. de dimineata pana seara colecteaza puroiul din amigdale ca apoi. in boli degenerative. Se lasa Ia macerat 12 ore. ptoze gastrice.be~te coacerea unui buboi. aducand sangele la PH-ul optim. Cataplasmele cu argila extrag prin piele substantele toxiee din organism ~i tot prin ele corpul primeste mineralele de care are nevoie. aer. Medicamentele de sinteza pentru sudarea oaselor n-au fost de nici un folos. cancere. pentru copii. datorita insusirilor sale coloidale. de unde se elimina prin defecatie ~. pierderi in greutate. Leziunile se vioded revenind la aspeetul anterior.yura la digestia intestinale. care tree in sange. pe drept cuvant. inflamatia a fost usoara ~i de scurta durata. argila formeaza un gel protector. La drept vorbind este yorba de acidoza sangelui. in care faza dispersata trece in stare de gel. neutralizand toxine1e. se lecuieste in scurt timp. care ne dau mare bataie de cap. stimuland enzirnele care . Argila colecteaza puroiul din rana. cantitatea se reduce la 6 lingurite pe zi. diferite afectiuni hepatice. 0 cornpresa en Iapte de argilii..ficat.. saruri ale acizilor biliari): Poate ati observat cum animalele cand sunt otravite mananca argila. Argila se recoma nda tuturor persoanelor atirise de afe c tiurri contagioase. foe. Sa retinern ca in Polonia un eaz nernaipomenit de terapie eu argila este acela aI frumoasei cantarete Rika Zarai care a fost in spital. in acelasi timp creeaza rnediu aJcalin. dezinfecteaza portiunea afectata. Administrata sub forma de granule (supte incet pana se topese in gud) ca ~j sub forma de apa argiloasa. cate 2 linguri inainte de mese. dernineralizare. cu un tampon imbibat in slatina (apa de izvor sarat) sau albastru de metil.

112

Elena Ni(:iIbrian

Tinereiefara batriinete cu hranii naturalii

113

indeosebi argila, atat extern, cat ~l 111tern, alaturi de 0 luana vie bine echilibrata. in numai cateva Iuni bolnava s-a refacut cornplet. Si in Romania s-au vindecat multi bolnavi cu ajutorul argilei, care se foloseste din eele mai vechi timpuri, De exemplu, femeile gravide din localitatile rurale rnananca hurna in perioada sarcinii (huma este 0 argila de culoare cenusie, foarte alifioasa). Din aceasta hurna se faceau si eataplasme. Cand aveam in jur de 4 ani, fiind primul nascut din familie (dupa mine nascandu-se inca 8 fratiori), am vazut pe mama mancand huma; cred ca manca din instinct sau la sfaturile bunicii. Mult mai tarziu am afIat ca ferneile consuma huma in perioada sarcinii pentru refacerea deficitului de ca1ciu si de magneziu al organismului. Dupa analizele efeetuate in laborator argila are foarte multe substante active ca: silicati de aluminiu, magneziu $1 fier, geluri feromagnifere si silice, carbonat de calciu, anhidrida titanica, oxizi de fier, etc. Rolul acestora in organismul urnan este cunoseut de multi vreme, deoarece il fortified ajutand din plin la vindecarea unor maladii grave ..

cre~te doza zilnica cu cite 1 boaba pe zi, pana in a 12 a zi, cand se iau 15 boabe, iar din a 13 a zi se scade eu cite 0 boaba zilnic, pana se ajunge la 4 boabe in a 23 a zi. Ajuta in migrene, afectiuni gastrointestinale, dischinezii biliare, infectii pulmonare, dereglari hormonale. Ca diuretic, se ia 1 lingurita eu boabe zdrobite, se umecteaza cu 1 lingura cu apa rece, se rasa 5 minute, apoi se infuzeaza cu 250 ml apa fierbinte, se mai lasa 2 minute, se strecoara ~ise poate eonsuma. Este contraindicat in afectiuni renale. In timpul curei en boabe de ienupar se consuma hrana vie preparata dupa retetele din bucataria fara foe si se consuma sucurile necesare pentm 0 zi, pe 0 perioada de 2 luni. 353. Cum in colesterolcrescui Se recomandii cura cu sucuri (r. 336), alimentatie bazata pe hrana vie, cura cu sue de orz verde (r. 339), cura eu suc de ridichi negre (r. 562) - 250 ml sue amestecat cu 250 ml ulei de masline si l lingura eu sue de catina (r. 499), se bea dimineata, pe stomaeul gol, bine salivat, cu inghitiruri rare, in decurs de 30 de minute, pacientul trebuie sa fie relaxat si timp de 2 ore sa nu consume nimie, apoi trebuie sii bea 0 cana eu ceai din plante indigene; in cursul zilei, se consuma numai suc de legume strecurat. Aeest tratament este bine sa se repete din 4 in 4 ani. 354. Cum cu lapte de hri~ca in caz de gastrita, alaturi de cura eu sucuri de poate eonsuma zilnie, de 3 ori, eu 30 de minute inainte lapte de hrisca (preparat din 2 linguri cu mina de calduta, plus putina miere poliflora, care se amesteca 355. Cura
GU

351. Cum cu urinii Urina este un leac natural cunoseut de mii de ani. In primul rand, aceasta catifeleaza pielea, vindeca rapid orice fel de rana, elirnina matreata, normalizeaza pulsul, combate accesele febrile, vindeca si dizolva calculii si nisipul. Dad se bea timp de 9 zile urina, se va scapa de scorbut. Prin urinoterapie se refac nu numai plarnanii, pancreasul, inima, creierul sialte organe, dar se regenereaza si invelisul creierului $i al intestinelor, precum si alte invelisuri care sum afeetate in cazul unor boli grave ca sindromul consumptivaI intestineIor si cea mai grava forma de colita, Armstrong prescria in tratamentele sale asocierea urinoterapiei cu metoda postului complet. Astfel, in timpul perioadei de post, pacientii consumau intreaga cantitate de urina pe care 0 produeeau, adaugand, dad era nevoie, apa de argila ~i masau corpul cu urina in fiecare zi. Aceste perioade de post eomplet, nurnai cu urina si apa, ar putea dura 1, 2, 3, 21 sau 45 de zile pe an. Acest tratament ajuta in eangrene, pneumonic, tuberculoza, afectiuni renale, boli veneriee, rani, arsuri, cancer .'?i tumori benigne. 352. Cum
GU

cruditati (r. 336), se de mesele principale, hrisca ~i 150 ml apa foarte bine).

polen de albine

Aceasta cura este indicata in nevroze, hepatite, ciroza, colite, ulcer. Pentru cura, se iau 2 lingurite cu polen dimineata si la pranz, inainte de mese. Se poate Iua ca atare sau amestecat cu putina miere, Cura eu polen dureaza 1 luna. Se face 0 pauza de 3 luni, apoi cura se poate relua de 2-3 ori.

boabe de ienupar

356. Cum

GU

iaurt

Pentru 0 cura sunt necesare 213 boabe de ienupar, care se iau timp de 23 de zile, Boabele se zdrobesc intre masele, se mesteca bine, se saliveaza abundent si apoi se inghit. In prima zi se ian
4

boabe, a doua zi 5, apoi se

Iaurtul previne racelile, alergiile, scade febra, este recomandat anemicilor si deopotriva obezilor, apoi este foarte indieat eelor ee sufera de lipsa de calciu,

114

Elena Ni~aIbrian

Tinerete fora batriinete cu hmnii naturald

115

In organismul uman exista doua feluri de acid lactic. Ele au aceeas; formula chimica, dar se deosebesc prin aceea ca unul dine ele deviaza spr~ dreapta 0 raza luminoasa polarizata, iar celalalt spre stanga. in mod corespunzator, se vorbeste despre forma dreapta si forma stanga. Acidullactic orientat spre stanga este considerat toxic, dar dupa cat se cunoaste importanta lui, nu joaca un rol prea mare in organism. Acidul lactic orientat spre dreapta, asa-nurnitul acid lactic muscular, rezulta in cursul efortului muscular (la un efort de lunga durata, 0 cantitate prea mare a acestui acid produce febra rnusculara). Ca sa fie mai clar, el este doar un produs intermediar al metabolismului nostru dar este totusi un produs pretios care actiueaui respirtuia celularii. Din a~easta cauza, ~ alimentatie bogata in acid lactic este recornandata in tratamentul formelor de cancer (dr. Kuhl). El este asimilat de partea superioara a intestinului subtire, imediat ce este eliminat din stomac. Este important sa se stie ca laptele acru contine genneni speciali care favorizeaza formarea acidului lactic. Germeni ca bifidus, L. acidofilus si streptococii Iacticiajung nernodificati~iin partea inferioara a intestinului sublir~. AJun~iacolo, ei au dubla influenta: pe de 0 parte pot, in cazul bolnavilor de cancer, sa impiedice dezvoltarea germenilor intestinali daunatori, si pe de alta parte pot sa produca acizi lactici proprii corpului, activatori ai metabolismului, care au capacitatea de a opri multiplicarea bacteriilor de putrefactie. Din aceasta cauza, unii specialisti in cancer, care au si notiuni precise de dieta, recomanda de fiecare data laptele acru preparat in casa. Atragem atentia asupra iaurtului obisnuit care impiedica dezvoltarea in intestin a unui mediu bacterian sanatos, mai dar - intarzie insanatosirea acestuia. In aceasta privinta este bine sa fim foarte atenti deoarece practic nu exista bolnavi de cancer Ia care acest mediu sa nu fie puternic perturbat. Efectul acestei perturbari este acela ca la germenii intestinaIi patologici se adauga si alte substante toxice si de putrefactie ce incarca in permanenta ficatul si asa destul de afectat Reglarea functiilor intestinului este al doilea efect pozitiv, extrem de valoros, al consumarii IapteIui acru, pre cum si a legumelor supuse unui regim de fermentare in urma caruia rezulta acidullactic (rnuraturile, in special varza murata, pot face adevarate minuni, la fel ca si moarea lor, care se folosesc mult in hrana vie). 357. Cum cu
Ze1'

de nutritie. Este colagog, diuretic, stimulator al activitatii intestinale, dad. se bea care 0 ceasca cu zer de doua ori pe zi. Sugarilor si se pot da 2·3 lingurite inainte de supt. Este indicat in anemie, dispepsie, guta (cite 500 ml pe zi), iar sub forma de comprese este eficient contra degeraturilor, eczemelor. Singura condipe este ca acesta sa fie foarte proaspat, Cura tine 3 saptamani. Se poate face si preventiv. 358. Cum cu struguri in scopuri alimentare si terapeutice se folosesc samburii, sevavitei-de-vie, frunzele, carceii, precurn si fructul-strugurele, in forma de ciorchine cilindric sau cilindro-conic, care se recolteaza incepand din luna august pana in luna octombrie. Pentru mentinerea intacta a principiilor active, este necesar ca strugurii sa fie recoltati numai pe timp frumos, nu prin ruperea ciorchinelui, ci prin taierea coditei, Contine: apa, zahar fermentabil, crerna de tartru, acid tartric liber, acid malic, materii azotate, materii minerale, materiilignoase insolubile, aciziliberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rasinoase. In cenusi se gasesc: potasiu, magneziu, calciu, mangan, sodiu, oxid de fier, oxid de magneziu, clor, siliciu, acid fosforic, iod, arsenic. Vita-de-viemai contine vitaminele A, B si C, factori vitaminici P, substante protectoare vasculare favorabile acuitatii vizuale. Stmgurele negru contine un colorant numit enocianina, care este tonic. Din punct de vedere nutritiv, strugurele contine 120-150g de zaharuri, glucoza si fructoza, la I kg. Aceste zaharuri sunt direct asimilabile. Pentru Herpin, sucul de strugure este un .Japte vegetal", deoarece contine 900 de calorii la 1 litru. Strugurele este foarte digest, energetic muscular, energetic nervos, remineraIizant, antitoxic, drenor organic, stimulent si decongestionant hepatic, racoritor, colagog, diuretic, laxativ, reintineritor cutanat (in uz extern). Este indicat in: anemie, convalescenta, demineralizare, sarcina, surmenaj, astenie, sporturi de rezistenta, stan acute febrile, congestia ficatului si a splinei, temperamente bilioase, temperamente sanguine, artritism, reumatism, guta, litiaze, pletora, obezitate, nefrite, azotemie, edeme, intoxicatii, tulburari ale hipertensiunii, tulburari digestive, constipatie, enterita, dermatoze, ingrijirea tenului, Mod de folosire: strugurele trebuie spalat Cll foarte multa atentie lajet de apa, pcntru a indeparta total solutia preparaci cu sulfat de cupm care se fixcaza pe fructe in timpul stropirii viei.

Zerul coruine lactoalbumina, enzime, vitamine, Iactoza si saruri minerale. Poate fi folosit tranzitoriu dupa dieta hridrica la copiii cu tulburari

116

Elena Nita Ibrian

Tinere(efara batranete cu hrarui naturale 360. Cum eu sue de eatina

117

Cura de struguri consta in 1-2 kg de struguri pe zi sau 700-1,4 I de must, cantitati ce se consuma pe intreg parcursul unei zile tara a se rnai consuma altceva. Strugurele este diuretic, laxativ, eliminator al aciduhj] uricsi provocator al unei hipersecretii biliare .. Aceasta cura este indicara dispepticilor, constipatilor, eelor ee au litiaze biliare sau renale, artriticilor, celor ee au intoxicatii eroniee, mereuriale si saturnale, eelor ce au dermatoze, hemoroizi, preeum si in eazul anumitor tuberculoze pulmonare. in obezitate este indieat ea 2 zile din 10 sa se consume numai struguri, in jur de 1,2 kg pe zi. Pentru dezintoxicare se beau 3 paharele de must de trei ori pe zi, intre mese. Sueul de strugure bine copt este diuretic si laxativ. Stafida curatata de sarnburi are aceleasi virtuti curative ea si boabele proaspete. Este insa mult mai energetica si inzestrata cu proprietati pectorale si de indulcire ..Este recomandata in afectiunile pulmonare, traheale, renale, vezicale si hepatice. Seva de primavara sau .Jacrimile vitei-de-vie" ajuta in litiazele urinare, biliare si in cazul pietrelor. Din aceasta seva este indicat sa se ia 0 linguri¢ dimineata. Seva se recolteaza primavara din picaturile ee ies din crengile taiate, in sticlute sterilizate. In buciuiiria jara joe, se consuma dimineata struguri, in loc de mic dejun. Se foloseste sueul de struguri sau mustul de catre persoanele care nu pot mfinca strugurii. Bobitele se folosesc la ornarea diferitelor preparate. Frunzele si carceii, taiate marunt, se pun in salate de Iaptuca, hasmatuchi si altele. Sernintele de struguri bine uscate (la 0 temperatura de maxim 38°C), se maruntesc fin si in amestec cu apa formeaza laptele vegetal care se poate eonsuma ca atare sau in compozitia unor sosuri sau creme la rece.

Catina se recolteaza in a treia decada a lunii august si prima decada a dod coniine cea mai mare cantitate de substanta activa, Se spala sub jet de apa si se mixeaza, apoi pasta se pune in tifon, se lasa sa se scurga, apoi se pune in pungute si se tine la congelator, iar sucul se pune in sticle de I litru cu suvite de hrean, apoi se inehid ennetic ~i se pastreaza la loc rece si ferit de lumina. Sucul de catina este foarte bogat in enzime, vitamine, minerale. Nu este indicat sa se consume dupa ora 14.00, deoarece este un puternic excitant, mai puternic dedit cafeaua.
IUllii septembrie,

C. Pulberi 361. Pulbere de sfecla rosie
Sfecla se spala bine, se taie felioare (cu coaja cu tot) de 4 milimetri, se insira pe ata ca margelele cu mici distante intre ele si se leaga suspendate in bataia soarelui sau in poduri cu acoperis de tabla ori se usuca pe marginea masinii de gatil. Atentie marital Sfecla rosie se arde foarte repede, deci trebuie avuta mare grija la uscarea ei in preajma unei surse de foe, Bine uscata, se pastreaza in recipiente care se inchid ermetic, jar la nevoie se poate transfonna in pulbere, dar nu mai mult decat pentru 7 zile.

362. Pulbere din petale de trandafiri
Petalele de trandafiri (rosii sau de alta culoare) se recolteaza petimp cat mai insorit, se pun sa se usuce cat mai rapid, intinse pe hartie alba, in strat foarte subtire, apoi, cand sunt bine uscate, se pastreaza in pungi de hartie, in Ioc rece, uscat si inrunecos, La nevoie, se transforma in pulbere, dar nu mai mult decat pentru 7 zile. Pulberea din petale rosii are euloare aproape ca la cacao. Se foloseste in diferite preparate din bucataria tara

359. Cum cu sue de piistdrnae
Are un continut scazut in calciu si sodiu, fund in schimb bogat in potasiu, fosfor, siliciu si dor. Datorita acestei compozitii este redusa valoarea nutritiva a acestui sue, ceea ee-l situeaza in randul sucurilor curative. Este de mare folos in corectarea fragilitatii unghiilor, in afectiunile sistemului nervos si cde bronho-pulmonare. Retinetil Atat pastarnacul, cat si toate alimentele pe care Ie folosim pentru a ne hrani trebuie sa provina din terenuri ingra~ate biologic. In plus, pastamacul, dupa ultimele cercetari, contine elemente asemanatoare ging-seng-ului.

foe, 363. Pulbere din petale de bujerr
Se prepara ca la reteta precedenta.

364. Pulbere din petale de dalii
Se prepara ca la r. 362.

118

Elena Ni~ Ibrian

Tinerete fara biitranete cu hmna natura/a 373. Pulbere de urzidi

119

365. Pulbere din petale de nalbii de griidinii
Se prepara ea 1£1 362. r.

366. Pulbere din petale de crizanteme
Se prepara ea la r. 362.

367. Pulbere din petale de giilbenele
Se prepara ea la r. 362.

368. Pulbere din petale de sofia»
Se prepara ea Ia r. 362.

369. Pulbere din coada calului
Se recolteaza numai partea aeriana a plantei, de la coada ealului de talie mica, si numai in lunile iulie ~i august. Bine uscata, se foloseste ca tratament, transformata in pulbere, luand de 3 ori pe zi cite un varf de eutit.

370. Pulbere de ghindii
Ghinda, fructul stejarului, contine amidon, uleiuri, taninuri, saruri minerale si vitamirie. Pentru a fi folosita ca leae eficient, i se indeparteaza invelisul, iar fructul se rumeneste auriu, dupa eare se transforma in pulbere din care se prepara eafea (intr-o cescuta eu apa clocotita se pune 0 lingurita eu pulbere de planta si se lasa la infuzat cateva minute) ..Aceasta cafea se foloseste ca antidiareic, bandu-se dimineata, pe stomacul gal. De asemenea, este foarte eficienta si in tratarea anemiei si a rahitismului.

Urzica este eea mai buna planta de leae din cate se eunose in prezent, 'fund diuretica si hernatopoetica, avand 0 mare influenta pozitiva asupra panereasului dcoarece seade nivelul glieemiei. Urziea arrihi leaza predispozitia la raceli, alergii, ajuili in afectiunile artritice si re~~atis~ale. De la urzica se foloseste totul- radacina, tulpina, frunze, flon ~l semmte, atilt ca aliment, cit si ca medicament. Sernintele de urzica au constituit un remediu apreciat mult in Evul Mediu, uita~ 0 vreme, apoi reactualizat in prezent. Ele con tin 30% ulei gras bogat in clorofila si tocoferoli, precum si fitostimulina si fitohormoni. Sunt folosite prin macerare in Yin rosu ea fitogeriatric si tonic general. Frunzele de urzica reprezinta unul din cele mai accesibile materii prime pentru obtinerea industriala a Beta-carotenului si a clorofilei, .. ~ Din vremuri de demult, in terapia traditionala, urzica a fost utilizata cu multsucees pentru proprietatile sale antianemice, hemostatice, antidiabetice, diuretice si colagoge. In alimentatie. mai cu seama in Mana vie din bucatiiriafarii foe, se vor folosi numai urzicile foarte tinere, in care productia toxinei nu are loc. U rzicile mature sau batrane, chiar dupa ce se fierb, atat lichidul, cat si partea vegetala ingerata, deranjeaza peretii stomacului, provocand iritatii gastrice, senzatie de arsura la nive1ul pielii, ederne, ca si imposibilitatea de a urina. Din experientele de pana aeum, s-a dovedit ca extractele de urzica provoacii 0 eliminare renala abundenta a acidului uric, in acelasi timp deplasand acidul uric din tesuturi, rrecandu-l In circulatia sanguina, Pentru aceasta, se prepara un decoct dintr-o lingura de urzici uscate la 150 ml apa, din care se beau 3 cani pe zi, timp de 4-6 saptamani.

371. Pulbere din riidiicinii de leustean
Radacina de leustean se recolteaza numai toamna tarziu sau prirnavara devreme. Se usuca la fel ca sfecla rosie. Bine uscata, se transforms in pulbere, Este utila in tratarea edemelor cardiace si renale, regleaza dclul menstrual, diminuand durerile, este diuretica.

374. Pulberea de busuioc
Se pun 5-6Iinguri~e cu plata (proaspata sau uscata) bine maruntita la 1 litru de apa de argila ~i se lasa la macerat 8 ore, apoi se bea cate un pahar dupa mesele principale, 1£1 de minute de 1£1 30 servirea mesei. Ajuta la eliminarea gazelor intestinale.

372 ..Pulbere din ciirbume de lemn de lei
Se recolteaza ramuri de tei in varsta de 3-5 ani, se ard inabusit, apoi, carbunele rezultat se transform a in pulbere. Se administreaza cate 0 linguri, amesteeati eu 150 ml1apte eald, de doua ori pe zi, ajutand in afectiunile pulmonare, gastriee si hepatice.

375. Pulbere din jlori albede salcdm
FIorile albe de salcarn se recolteaza dnd sunt inflorite in proportie de 75% si se usuca in timp scurt. La nevoie, se transformii in pulbere, care se presara pe ranile provoeate de arsuri ..Intern, ajuti 1£1 diminuarea arsurilor stomacale.

de peste 5 decenii. recoltat tara radacina. se pastreaza in recipiente care se inchid errnetic. 385. Se pastreaza in pungi de hartie etichetate. ddiicina de andive se arunca. se taie felioare (cu coaja cu tot) de 4 milimetri. se acopera vasul si se lasa astfel 5 minute. colorandu-Ie foarte frumos. se transforrna 364. se insira pe at:'i ca margelele cu mici distante intre ele ~ise 1eag. 381. in pulbere ca la r. Sunt foarte bogate in vitamina C. Astfel. morcov ~i pastarnac se obtine 0 delicioasa bautura care poate inlocui fructeIe cle grepfruit.2-3 picaturi Ia 0 cescuta de cafea. Cafea din plante indigene 381. Cafea din petale de dalii Petalele de dalii se rumenese usor. 387. 381). Pulbere de mdcese Macesele se despica pe lungime si se usuca eu seminte eu tot. dupa care se transforms in pulbere din care se poate prepara cafea ea la r. D. Cafea din petale de trandafiri Petalele de trandafiri se rumenesc usor. Se bea pe stomacul gol. afara de radacinile de andive. se transforms r. Mie (autoarei . 384_ Cafea de sfecla rosie SfecIa se spala bine.red. 381. La fel se obtine pulbere de salvie si de rozmarin. apoi se poate prepara cafea ea Ia r. Cafea din petale de bujori Petalele de bujori se rumenesc usor. care se foloseste in diferite preparate culinare. bine salivata. 383. se mai lasa putin sa se racoreasca. 379. Pentru a pre para cafea din aceasta pulbere se procedeaza in felul urmator: se pune apa la flert.120 Elena Nita Ibrian Tinere(e fara batuinete cu hrarui naturalii 121 376. Cafea din petale de nalbii de griidina Petalele de nalba se rumenesc usor. Cafea din raditcina de papadie Radacinile de papadie bine spalate. Atentie marital Sfeda rosie se arde foarte repede. si se bea ca atare sau indulcita cu miere dupa gust. 362.i suspendate in bataia soarelui sau in poduri cu acoperis de tabla ori se usuca pe marginea masinii de gatit. 381. se usuca rapid si se rumen esc auriu inchis. 276. se lasa sa traga 2-3 docote. se usuca bine ~i se transforma in pulbere. Pulberea rezultata se foloseste in diferite preparate din bucataria tara foe. . folosind aceleasi ingrediente.n. radacinile de an dive se spala bine cu 0 periuta.) mi-a venit ideea sa 0 folosesc drept irilocuitor de cafea. 382. 381. Pulbere de afine Se prepara ea la reteta precedenta si se foloseste la fel. Din experienta proprie. Bine uscata. apoi se transforrna in pulbere fina. se adauga tirictura de propolis . se stinge sursa de foe. Ajuta mult in afectiunile ficatului si ale stomacului. lara a le curata de coaja. 381. care se inlocuiesc cu radacini de cicoare. apoi se poate prepara cafea ca la r. se usuca bine in timp scurt. lara a fi curatate cle coaja. La nevoie. se transforma 365. rarind arbustuI. Pulbere de maghiran Maghiranul. in pulbere ca la 386. care se foloseste pentru aromarea preparatelor culinare. apoi se poate pre para eafea ca la r. Cajea din radiicind de cicoare Se pre para ca la reteta precedenta. Cafea din radacina de andive In general. apoi se toarna in ceasca. apoi se poate prepara cafe a ca la r. se rasnesc. am observat d din radacina de anclive in amestec cu telina. 380. 378. dar nu mai mult de cat pentru 7 zile. in 377. Cu aceasta pulbere se prepara cafea ca la r. apoi se adauga pulberea. iar crengutele culese se usuca in poduri cu acoperis de tabla. Pulbere din [ructe de soc Se prepara ca la r. 388. cu inghitiruri rare. iar la nevoie se poate transforrna in pulbere. in pulbere ca Ia r. Pulbere din fructe de coadiz negru Fructele se usuca asezate in strat subtire pe hartie alba sau se recolteaza eu crengute cu tot. se rumenesc apoi auriu. in pulbere ca la r. dar numai pentru 7 zile. transformandu-le in pulbere. deci trebuie avuta mare grija Ja uscarea ei in preajrna unei surse de foe. se transforrna 363. se despica in suvite pe lungime.

retentie urinara. 392. 366. apoi se bea de 3 ori pe zi. Ceaiuri din plante autohtone 396. se scurg. 381. Cafeotoxina provoadi in cele din urrna 0 actiune depresivii asupra sistemului nervos central si asupra centrilor nervosi. Ceai din scoartd de soc Se iau doi pumni de scoarta de soc bine maruntita si se pun la fiert eu un litru de apa rece. se rumenesc putin. colita cronidi. apoi se limpezesc din nou. E. apoi se strecoara si se beau 3 cani pe zi. ea si cele care urmeaza. iar fruetul se rumeneste auriu. Ceaiul de pedicuta este de un real folos in litiaza renala. apoi se poate pre para cafe a ca la r. guta. La fel se prepara cafea din flori de lucerna. saruri minerale si vitamine. apoi se poate pre para cafea ea la r. se rumenesc auriu. petale de sofran sau de galbenele. 398. apoi se strecoara. reumatism. hepatita. bandu-se dirnineata. Cafea de soia 11 Boabele de soia din ultima recolta se pun la inmuiat 8 ore. Gafea de on Boabele de orz din ultima recolta se curata bine de praf. Ateritiel Nu se lasa rnai mult in repaus. in pulbere ca din care se preparii cafea ea la r. nu se fierbe niciodata si intotdeauna se toarna apa clocotita peste planta. pana scade lichidul lajumatate. i se indeparteaza invelisul. se usuca rapid in cup tor. se limpezese si se fierb eu alta apa la foc moderat timp de 10 minute. ciroza. 397. 381. Pentru a fi Iolosita ca leac eficient. reumatism. apoi se iridulceste eu miere si se pune in cescute. De asemenea. eolici renale.122 389. Ceai de pedicuta Se ia 0 lingurita eu planta bine maruntita si se opareste cu 250 ml apa clocotita. inlocuiesc cu mult succes cafeaua obisnuita. se lasa vasul aeoperit 5-6 minute. se bea numai 0 cana eu ceai de pedicuta pe zi. colica renala. pregatite ca pentru faina. Ceai din jlori de soc Intr-un vas avand capacitatea de 2-4 litri se pun 2 pumni de flori ~i frunze de soc. apoi se transforrna in pulbere din care se pre para cafea ca la 1'. 381. 393. Ceai de pelin Se ia 0 lingurita varfuita de pelin si se infuzeaza 30 de secunde ml apa fierbinte. dupa care se transforrna in pulbere . coritine amidon. care este nociva pentru organism. Aceasta cafea. 563. 381. taninuri. nefrita eu edeme. la foe moderat. se rasnesc si se poate prepara cafeaua din pulberea rezultata. Cafea din flori de trifoi TO$U FIorile de trifoi rosu se rumenesc usor. 395. se transforrna in pulbere ca la r. Cafea de ghinda Ghinda. cu 250 394. Cafea de niua Se prepara ca la reteta precedenta. 399. fructul stejarului. 391. se lasa in repaus un rninut. 390. La fiecare cescuta eu cafea se adauga 2 picaturi de tinctura de pro polis. exceptie facandu-se in ciroza hepatica. Aceasta cafea se foloseste ea antidiareic. bine useate. pe stomacul gol. uleiuri. care-i dau un gust delieios. Extraetul rezultat se foloseste pentm bai la pieioare. Ceai de piiducel Se ia 0 lingurit3_ varfuita cu flori si frunze de paducel si se oparesc eu 250 ml apa clocotita. Cafea din petale de crizanieme Elena Nita Iblian Tinerete fora biitrdne{e cu Mana ruuurala 123 Petalele de erizanteme se rumeriesc usor. 400. Efectul este si mai mare daca se face baia rara a strecura ceaiul. situatie in care se beau 2 cani pe zi. se transforma la r. afectiuni ale organelor genitale. se las a la infuzat 0 jumatate de minut. hemoroizi. se toarna apa peste ele si se fierb la foe domol 5 minute. Se foloseste 1 lingurita eu pulbere la 100 ml apa fierbinte. dupa care se rumenesc auriu si se transform a in pulbere: din aceasta pulbere se pre para cafea ca la 1'. AJuta in hidropizie. apoi se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. este foarte eficienta si in tratarea anemiei si a rahitismului. 381. artrite. in toate afectiunile. inflamatii ale testiculelor. pe stornacul gal. Cafea de soia I Boabele de soia. Se imparte in 3 parti egale.

caz in care se beau 4 cani cu ceai pe zi. administrate la fel. se strecoara. Ajutii asadar tot tractul gastro-intestinal.50 ml apa clocotita. bronsita cronica. 0 lingurita si jumatate cu plantii bine rnaruntita se umecteaza cu 0 lingura de apa rece. se umecteaza eu 0 lingura de apa reee si se lasa . bronsita acuta si cronica. se Iasa la infuzat a jumatate de minut.iti se urnecteaza eu a lingunl de apa rece.ia sangelui. 405. apoi se incalzeste foarte putin si se strecoara. cate 2 linguri inainte de mese. mastite (se aplica sub forma. Ceai de creti~oara Se iau 6 linguri cu planta bine maruntita. 404. Pentru hernoroizi care sangereaza se fae clisme. de hernie.124 Elena Nita lbrian Tineretefarii biitranete cu hranii naturalii 125 401. spalaturi si bai de sezut cu decoct caldut de traista ciobanului. atrofie muscular a. apoi se strecoara. aritmie extrasistolica. varsaturi. balonari. 403. Ceai din coji de mere 2 Aceeasi cantitate de coji se pune 1a 125 ml apa rece si se lasa la macerat 8 ore. dar ~i in hipatensiune arteriala. pierderi in greutate. o lingurita minute. apoi se opareste amestecul cu 2. in caz de cadere a uterului. Este mai eficient decat ceaiul precedent. ajutand foarte mult In formele de cancer. . vezica biliara si pancreas. Ajuta in labilitate psiho-vegetativa. Se lasa in repaus 10 minute. apoi se strecoara si se bea. Ajuta in gastrite hipoacide. Ceai de obligeana Se ia 0 lingurita cu radacina. cani pe zi. Ceai din coji de mere 1 Cojile de mere se pot folosi atat proaspete cat si uscate. dupa care se strecoara si se beau 3-4 cani pe zi. dismenoree. Ceai de traista ciobanului Se ia a linguri~ cu planta bine maruntita si se opareste eu 2. Se strecoara prin tifon si se beau 3 cani pe zi. fiecare femeie ar trebui sa bea cite 2 cani eli astfe1 de eeai pe zi. de secunde. 410. acestea se fierb la foc damol 3-5 minute (1 linguri~ varfuita la 250 ml apa). Ajutii in anemie. J\juti in angina pectorals. dupa mesele prineipale. 402. 409. Se administreaza cate 6 linguri pe zi Ia adulti.5 minute in repaus. hipogalactie. Se recomanda in colici intestinale. Se beau 2-3 cani eu eeai pe zi. Extern.50 ml apa clocotita si se mai lasa la infuzat 2 minute. se streeoara ~i se bea in doze de 2 . convalescenta. ptoze gastrice. se clate~te gura dupa extraqiile dentare. dischinezie biliara. dispepsie. Ceai de sdnziene Se prepara prin infuzie din Llingurita cu plantii la 250 ml apa fierbinte. preparat dad se poate din planta proaspata. Copiii slabi se fortified in scurt timp daca in apa de baie se adaugii cretisoara (200 g la 5 litri de apa). hipertensiune arteriala. menometroragii. este a planta care normalizeazi circulat. se lasa in repaus 5 minute. hemoragii interne. facand apoi 0 pauza de 3 saptamani. Se recornanda pentru insornnie si agita\ie psiho-motorie. Traista ciobanului. dupa care se strecoara si se poate utiliza. Ceai de coada soricelului Peste llinguri~ se lasa in repaus30 de plantii bine maruntita se toarna 250 ml apa fierbinte. apoi se infuzeaza eu 250 ml apa cloeotitii timp de cateva minute. se rasa in repaus 5 minute. Ceaiul de busuioc poate fi obtinut si prin maeerare la rece. iar plantele ramase se oparesc eu 125 ml apa fierbinte de data aceasta. 407. pentm copii. dupacare se strecoara. dureri in perioada eiclului menstruaL 406. apoi se strecoara maceratul. Ceai din 1-adacina de angelica cu radacina fin marun\ita se fierbe eu 250 ml apa timp de 4 apoi se lad in repaus 10 minute. In timpul menopauzei. 408. se amestedl ambele lichide si se poate eonsuma. la fel ca vascul. Din sernintele de angelica se prepara ceai si se consuma la fel ca mai sus. Ceai de trifoi rosu . fiind mai eficient. de eomprese). splina. eantitatea se reduce la G lingurite pe zi. dupa care se strecoara. astm bronsic (ea sedativ). reluand tratamentul. se lasa in repaus 0 jumatate de minut. Ceai de busuioc o linguriTii cu planta bine marunt. palpitatii. inclusiv glandele anexe . apoi se infuzeaza cu 250 ml apa clocotita timp de cateva minute. In colitele de fermentatie se bea neindulcit. in eazul ferneilor care au tendinta de avort span tan. timp de 4 saptamani. Ajuti si in hipertensiune.ficat. Se beau 3-4 dini pe zi. de obligeana bine maruntita ~i se pune cu 250 ml apa reee. se lasa la macerat 12 ore.

vitaminele A. dupa mesele principal:. Uleiul volatil are proprietati antimicrobiene si antifungice. jnflore~te in perioada de vara. B si C. sedativ. legenda:rul Shen Nung a scris cea dintai carte despre tratamentele cu jJiante condimentare. arterioscleroza. tonice si antiinfectioase. Este aromatizant. ascita. substante naturale cu proprietati antiseptice. in scopuri medicinale se folosesc partite aeriene ale plantei formate din tulpini si ramuri tinere. clor) . atunei cand planta este inflorita in proportie de 75%. surmenaj fizic si intelectual. guturai. Jac mai user de digerat tot ceea ce este indigest si calmeaui lotodala durerile. cefalee. UIeiul volatil este bogat in estrargol si linalol. calmant. In scopuri alimeritare si terapeutice se recolteaza partile aeriene nelignificate. afectiuni respiratorii. Este un aliment cunoscut din cele mai vechi timpuri pentru virtutile sale terapeutice. un Japt aproape de necrezut. balonari intestinale. Contine: ulei volatil. delicate. Exemplu avem pe gradinarii care consurna rnulta ceapa cruda si ajung la eele mai inaintate varste lara boli si lara medicamente. Aromele lor sunt multiple. vermifug. in scopuri alimentare si medicinale se foloseste si sucul si frunzele verzi. saponozide. expectorant. 411. degeraturi. reduce starile de voma. potasiu. in plus. jnflore~te din luna iulie pana in septembrie. antisclerogen si antitrombotic. antitusiv. Se administreaza in colici intestinale. tiuituri. Est. 0 lingurita la 200 ml de apa. oligurie). nevralgii den tare. Aceste eondimente (carora li se mai spune si mirodenii) Jac din cea mai plicticoasd mdncase 0 delicatesii irezistibilii. fosfor. laringita. deoarece in aceasta perioada a dezvoltarii sale ea contine . Ceapa este recomandata ca factor de sanatate si longevitate. puternic diuretic. dar acum sun! din ce in ce mai mult redescoperite ca aroma. Exista un tratament pentru gripa care dureaza 15 zile si anume: doua cepe taiate felii cat mai subtiri se pun la macerat timp de 6 ore in 500 ml de apa. Se pot obtine pana la 3 recolte pe vara. astm. arsuri. furunculoza. calmant al colicilor intestinale. ceapa cruda de orice soi este folosita zilnic tot timpul anuIui. Busuiocul (OCIMUM BASILICUM) Este 0 planta erbacee cu tulpina usor paroasa. insomnii. balonari. astenie. Se cornporta intocmai ca un antibiotic fata de culturile de stafilocoei. infectii urinare. bronsite acute si cronice. In uz intern ajuta la retentie hidrica si clorosodica (edeme cardiace si renale. In alimentatie. emolient ~i rezolutiv. ajungand la Q inflorire Jara precedent. in vechea In die. Hipocrate nu mai contenea sa laude minunile ce se aflii in condimente. este echilibrant glandular. In colitele de fermeutatie eeaiul se bea neindulcit. pentru proprietatile ei de stimulare a sistemului endocrin si a capacitatii de aparare a organismului. carbon. prostatita. cam in jurul anului 3000 i. migrene. Cimbrul de culturii (SATUREJA HORTENSIS) Este un arbust stufos cu tulpini in patru muchii. in diferite preparate. panaritiu. surditate. crapaturi. caleiu. guta. negi. de culoare verde-rosiatica. varice. tanoizi. obezitate. vorna. Sub forma de infuzie. pentru aroma lui placuta. intepaturi de viespe. colita de ferrnentatie. 1ntr-o oreme au fost date uitiirii. siliciu. iod. de unde treptat s-a raspandit in toate rarile lumii. albe sau rozii. diaree . inalta de 20-60 cm. cu miros atragator si foarte placut. oxidaze si alte enzime. 413. hipnotic usor. triterpenice.e folosita si pentru indepartarea t. pleurezie. cu flori mici. Este indicat in colici intestinale. ulcere gastrice. ca aliment ~i ca medicament. gripa. galactogog. anorexic. uleiuri volatile. cu flori rnici de culoare violacee. inalt pana la 30 em. se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi. chiar si uuua noastrii afectioii profitii de pe urma puteri: vindeeiitoare a aromelor lor naturale. Ceapa contine numeroase oligoelemente (so diu. lama se foloseste sub forma de pulbere eare se prepara numai pentru 7 zile.anJ:arilor. Ceapa (ALLIUM CEPA) 127 Capitolul VII Importanta condimentelor pentru alimentatie Condimentele sunt alimente si medicamenie in acelasi limp. tromboflebita.Tinere(ejara biitrdnete cu hrarui naturald 412. mai eu seama in bucataria lara foc. iar in cantitati mai mici acizii fosforic si acetic. curativ al pieii si al sistemului pilos. dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor.. absoarbe gazele. plagi. antihelmintic. litiaza urica.Hr. in buciiuiria Jara Joe se folosesc frunzele si varfurile tinere. se strecoara si se bea care un pahar inainre de mese ~iunul inainte de culeare. bronsite acute sau cronice. glucochinina. ulcere. Este 0 planta adusa din tarile mediteraneene. In uz extern este indicata in abcese. Are actiune sedativa si diuretica. Si apoi. Cu mull inamtea lui. diabet. hipoglicemiant. mai ales virtu{ilePijJerului si ale scortisoarei. hepatic si renal. afrodisiac. Ceapa este stimulent al sistemului nervos. bronsita. lemnos in partea inferioara. gripa. infectii intestinale si urinare. Terapia cu mirodenii s-a dezuoltat apoi. parazitoze intestinale. antiseptic si antiinfectios.

purgativ. colagog. care creste pana la un metru inaltime. cu acoperis de labia. In scopuri terapeutice se recolteaza planta intreaga (fara radacina) in perioada mfloririi. Regleaza cidul menstrual si micsoreaza durerile. insuficiente pancreatice. Frunzele. Contine in frunze si serninte uleiuri volatile. pentru rnarirea apetitului. Se usuca identic cu cimbri~orul. B2. cat si pentru anorexii ale anemicilor si pentru enterocolite. tonic. iar in ridacina se gasesc taninuri. in . Se foloseste ca aliment si ca medicament. acesta combate retractia gingiilor ~i ajuta la intarirea lor. dar se si cultiva ca planta condirrientara . Sub forma de cataplasme. inapetenta. spastica ~i astmatica. Uneori. Cura de hrean este: 0 lingura de hrean ras amestecat cu tot atata mine. grasimi. raguseala. pentru aroma lui placuta. tanin. esofagite. colici abdominale la copii. acid cafeic. Determina eliminarea viermilor intestinali datorita timolului din uleiul volatil. Se foloseste preparat prin infuzie. Este descongestionant in bronsite cronice. ameliorand starea lor de functionare. la adapost de lumina. carminativ. se iau cate 50-200 ml de infuzie pe zi. sulfuric. coleretic. acizi organici. in podur] bine aerisi te. in afectiuni pulmonare si guta. Se foloseste sub forma de infuzie din frunze si seminte. cu flori mici rosii-purpurii sau albe. suc de lamaie si ceapa. debilitate. antiseptic intestinal si gastlic. Ajuta in tuse convulsiva. ori preparat cu 50S de smantana sau cu g. acizi (cIorhidric. vitaminele A. Con tine: ulei volati] bogat in timol. saruri minerale. 414. sub forma de decoct din radacina. in anorexia anemicilor si in dispepsii. alte terpine. constipatie si in cazul scaunelor moi. bronsite. in dispepsii. semintele si radacinile de leustean se folosesc ca aroma in salate. Se folosesc atat frunzele cat si sernintele. gogonele. vitaminele A. castraveti. unt si cremogen. 116. pasta vermifuga: hrean ras eu rniere. asparagine. torturi aperitive. emenagog. Este contraindicat in: gastrite. In buditaria fara foe se foloseste sub forma de pulbcre pentru aroma lui deosebit de placuta. Atentie: 0 supradozare provoaca tu lbu rari gastrointestinale. tonic in afectiunile cardiace (in cardiopatiile ischernice. Daca se mesteca zilnic 0 felie de hrean. gogo~ari.buoiuiria fara foe" are multiple Intrebuintari. Hreanul este un bun condiment-medicament si este un produs la indemana tuturor. are actiune mai puternica decat a mustarului. Este foarte raspandit in flor~ spontana a tarii noastre. dimineata pe nernancate timp de 30 de me. Are proprietati terapeutice revulsive si rubefiante. glutamina. macerat din 15-30 grame de hrean ras la un litru de apa. Are un miros pIkUL si un gust aromat ce se mentin ~i dupa uscare. in paste de branza. Este tonic al vezicii biliare. sedativ nervos. sue de catina. Este folosit in: edeme cardiace si renale. Pentru tratamentul tusei convulsive si astmatice. in mai multe reprize. excitatii nervoase urmate de depresii si incoordonare motorie.. ras pe razatoarea de sticla in amestec cu sfecla rosie. un principiu amar. Frunzele si semintele au un continut bogat in uleiuri eterice. 1-2 g la 100 ml de apa. Este calmant. naturald 129 cantitatea maxima de ulei volatil. 1-2 g la 100 ml de apa. In scop alimental' se pun mici ramurele la varza murata. Se poate adauga in orice mancare (preparata la rece) cate un varf de cutit de hrean. rulade. ficatului si intestinelor. aperitiv gastric. enterite. Este coleretic. Leusteanul este: diuretic.128 Elena NiP. .ilbenu~ de oua de giina sau prepelita. uleiuri volatile. Infloreste din luna mai pana in septembrie. vennifug. cu pauza de 60 de zile. Hreanul este un bun conservant si se adauga la toate produsele puse la murat penu-u iarna. In buciitaria fara foe nu se poate concepe 0 supa sau 0 ciorba tara aroma de leustean. flavonoide si triterpenoide. antiseptice. Cimbrisorul de camp (THYMUS VULGARIS) Este un arbust de talie mica. antihelmintic. sosuri. tinctura si pulbere. antispastic al cailor respiratorii. hipotensiv. Ajuta in: tuse convulsiva. terpinol. antihelmintic ~i antiseptic. carbonic). in bucataria traditionala se folosese si frunzele. traheite. Creste spontan. expectorant. spastica si astmatica. tanin. iar din radacina se obtine 0 delicioasa ciorba de primavara dad i se adauga si 0 mana de urzici fragede taiate fideluta. Ibrian Tinerete fara biitriinete eu hranii. colagog. acizii rozmarinic si cafeic. acesta conferind un gust foarte placut. cu tulpinile ascendente inalte de 5-30 em. dupa care se lasa la macerat limp de 12 ore si se consurna cite doua cesti pe zi. intre mese (ajuti in bronsita acuta si cronica). in anorexia anemicilor. C. Contine: saruri minerale. expectorant. mucilagii si rezine. combate durerile reumatice. stimulent al fenomenelor de nutritie. B si C etc. " I • Este 0 planta legumicola perena. hipertensiune arteriala). B. bronsite. In "bueiitaria fara foe" se foloseste drept condiment sub forma de pulbere. diuretice. regulator al intestinului gros. Are actiune calmanta asupra tusei. eu tulpina subterana (rizom). din care se bea eel mult 0 cana (50-200 ml) pe zi. Leusteanul (LEVISTICUM OFFICINALE) 415. Contine: ulei vola til (ce contine timol). fiert in docote mici timp de 5 minute. Se foloseste radacina recoltata primavara timpuriu si toamna tarziu. Se administreaza sub forma de infuzii. Este un antiseptic puternic actionand asupra ficatului si rinichilor. pneumonie si astm. Hreanul (ARMORACIA RUSTICANA) Este 0 planta legumicola perena. migrenele si oboseala. glicozizi sulfurati.

prazul scurr si prazullung de iarna. inainte de amiaza cand contine maximum de ulei esential. magneziu.. Radacinutele (rnustati) de praz macerate zece zile intr-un litru de Yin alb se folosesc in azotemie. uterine. ingrosata. substante rninerale. Frunzele se folosesc la aromat preparatele din budltiiria fiira foe. plagi. siliciu. convalescenta. fosfor. antianemic. foarte digestibil. 418. Semintele contin ulei gras. esenta sulfoazotata. obezitate. Planta se foloseste in intregime. Se folosesc ea laxativ. substante proteiee. gutii. oftalrnii. cafea. cistite. cu flori mici asezate in spice drepte de culoare rosiatica. se folosesc ca vermifug. astenie. sodiu. bataturi. Contine: ulei volatil campus din terpinen. sinalbozida. si condiment in acelasi tirnp. magneziu. EI reprezinta aliment. tubului digestiv si al sangelui). urinare. lese din parnant primavara. retentie de urina. antiseptic. mucilagii. fosfor. cu frunze mici dispuse opus. 419. Intern: se inghit sernintele intregi eu apa. vermifug. MU$tarul alb graului. Tulpinitele se folosese 1a muraturi. Maghiranul Este 0 planta erbacee frumos mirositoare. laxativ ("matura intestinului"). prin preajma padurilor. i 421. Intern: stimuleaza digestia. edeme. este originara de pe litoralul Marii Mediteraneene. eu radacina pivotanta. contuzii. Intern: pentru reumatism. iar fructele capata planta inalta de 0. insuficienra renala. sodiu. brom). incepand 0 cura eu a lingura pe zi. inalta pana la 20-30 em si mult ramificata la baza. inainte la eulcare. azotemie. eu serninte gilbui. Extern se foloseste in. Se cunosc mai multe varietari de praz: prazul galbui. diuretic uric. vitarninele A. intoxicatii (prin alcool. cu tulpina dreapta rerragoriala. antitoxic. cardiopatie ischemica. cu tulpina inalta pana la 120 em. intepaturi de insecte. depurativ (antiseptic al cailor urinare. anemie. paraziti intestinali. stimulent usor al fibrelor rnusculare netede: intestinale. care de care mai sofistieate.'?i ndicatii ca feniculul. tutun. enzime. foarte bune la gust. resorbant. constructor. Radacinile. artrita. arterita. Extern: dirninueaza secretia lactata. medicament 422. Frunzele sunt asemanatoare cu cele de fenicul. Iunga cam de 12-30 em si frunze penat-sectate. inflore~te din luna iulie pana in septembrie. De obicei se ia seara. calciu. arterioscleroza. mangan. Se folosesc frunzeIe. Prazul (ALLIUM PORRUM) Faee parte din aceeasi familie cu ceapa si usturoiul. Se foloseste deeoctul de praz. Este indicat In: dispepsii. fier. Se utilizeaza in toate cazurile intreaga planta. C. supe in care a fiert prazul. alimentatie bogata in carne sau rafinata excesiv) . in perioada de iarna. apoi marind doza in functie de necesitati. apoi este diuretic. Contine: potasiu. Are proprietati . In buciuiiria fara focse foloseste in nenurnarate preparate. ajuta in elimmarea gazelor. Frunzele de praz se pot usca sau se pot pastra in congeIator pentru a se folosi in perioada de iarna. afectiuni urinare. normalizator altranzitului intestinal. ajuta in unele stari nervoase si mai ales in combaterea insomniilor ~i mareste diureza. Este tonic aI sistemului nervos. in amestec cu alte legume si verdeturi. celuloza.'?i C.130 Elena Ni~ Ibrian Tinereielara biitranefe cu hranii naturalii 131 41 7. fier. La noi in tara creste numai in flora spontana in loculi umede cu frunzis putrezit. mareste pofta de rnancare si calrneaza eolicile gaetrice. vitaminele A si C. anorexie. antiexoftalmic. stimulator al secretiei gastrice. Se foloseste partea aeriana a plantei care se recolteaza in timpul infloririi petimp senin. radacinile ~i mustatile. aromata placut. atonie a vezieii biliare. guta. menstre dureroase. Extern: leucoree. Mararul (ANETHUM GRA VEOLENS) Este 0 planta anuala legumicola spontana si cultivata. Se recolteaza iriaintea 0 euloare galben-ruginie. in scopuri alimentare si medieinale se folosese semintele. furuncule.: abcese. atit verzi in perioada de van cat si sub forma de pulbere uscata. mueilagii. Contine: vitaminele B. hemoroizi. calciu. bine rnaruntite si puse in lapte. iritepaturi de insecte. 420. La noi in tara se cultiva ca planta rnedicinala si condimentara. Este stimulent general si nervos. Leusda (ALilUM URSlNUM) Contine substante asernanatoare cu ale usturoiului.5-1 m. B. iod. Extern: calrneaza colicile intestinale la copii sub forma de cataplasme. Frunzele ei se pot confunda eu eele . exceptand radicina. cand frunzele de la bazii s-au ingalbenit. anemic. oligoelemente (cupru. sulf. reumatism. nevralgii. enzime. potasiu. de pulbere. Sunt indicate in constipatii si 0 Este anorexie. terpineol si corvaorol. antiscorbutic. biliare. vasodilatator. un pahar in fiecare dirnineata. rnirozinoza. Semintele se folosesc sub forma. Patrunjelul Este 0 planta legumicola bienala.

diaree cronica. citronelol. apoi de greci si de romani. fiind putin acrisor. Este un condiment la indemana tuturor. se toarna rachiu de secara de 40 de grade. atonie generalii. de 4 ori cite 10-15 picaturi in pu~na apa. se lasa la infuzat 10 minute. antiputrid. ' 424. hemoroizi. se lasa la infuzat timp de 10 minute si se ia 0 ceasca inaintea celor doua mese principale. inlocuieste uneori sucul de catina sau sucul de lamaie in numeroase preparate la rece. vitaminele B si C. derivati flavonici. n~Tol. dizenterii cranice. Ele con tin substante toxice care prieinuiesc grave accidente. sub forma de ceai preparat prin infuzie. aperitiv. Este indicat in: anernie. petalele de trandafir (de toate varietatile) se folosese din mai si pina da bruma. se strecoara si se tndulceste cu miere. ciorbe. avand aspect de cacao. cit si verde. Se ia 0 capsula la irrceputul eelor doua mese prinei~~le timp de 15 zile (tonic. antiseptic. este si un bun leac pentru impotenta. Tijele reventului se folosesc in bududria fara foe la prepararea diferitelor salate. tonic. 0 cura de primavara cu leurda (frunze si bulb) cura~a corpul complet de toxine. ca stiroulent. dar nu de mult tirop cereetatorii au descoperit d poate fi folosit cu succes in tratamentul bolilor aparatului digestiv. Indicatiile pulberii din rizomul de revent s-au extins incetul cu incetul. In budiuiria fara joe. Contine: uleivolatil (format din alcooli triterpenici si stearoterpenici). Oamenii de stiinta chinezi au deciaral ca reventul folosit in medicina tradi~onala chinezeasca poate fi utilizat in 35 de boli. consumandu-se 2 cani pe zi. In buauiiria fara foe se folosesc atat frunzele cat si bulbul care in combinatie cu alte vegetale servesc la numeroase preparate. cianozide. Se utilizeaza la prepararea "mierii rozate" care se foloseste in unele iritatii ale gurii la sugari si copii roici. sosuri. geraniol. iar pentru iarna se usudi. previne arterioscieroza si intareste memoria. tulburari cardiace. de la care se raspande~te in mai multe ~ari printre care si Romania. Trandafirul de dulceaui (ROSA CENTIFOUA) 423. guta. Ardeiul iute Se poate folosi atat rosu (ajuns la maturitate). Se bea in cursul unei zile.Ia 200 ml apa) ajuta. iar frectiile cu sue de ardei iute .25 g. Este tonic amar (reconstituent) si antianemic. printre care si cazuri mortale. ciorbe. torturi si multe altele. Frunzele nu trebuie consumate niciodata. tuberculoza pulrnon ara si hidroptizie. Datorita taninurilor cu ac~~ne astringenta se foloseste in diareile cronice.)l 132 Elena Nita Ibrian Tineretefara batriine(e eu hrarui naturalii 133 de hkrimioara care apar cam in aceeasi perioada. stimulent al digestiei). galie si einamie. Se iau astfel: mici 5 putina este in capsule de 0. Pulberea in tara noastra trandafirul creste numai ca specie de cultura si necesita terenuri cu mult soare. Se foloseste in diaree acuta si r roriica. parazitoze intestinale. in unele afectiuni ale sistemului imunitar si in obezitate. vermifug. taninuri. Ca medicament se pre para tinctura din leurda: frunzele si bulbii taiati marunt se pun intr-o sticla de culoare inchisa (tara a-i presa). viermi intestinali. Contine: acizii oxalic. acid galie. puse pe hartie alba in straturi subtiri in poduri cu acoperis de tabla. constipa~e. glueozit. In uz extern este decongestiv si dezinfectant. efectel sale congestive Iacandu-l contraindicat celor ce au hemoroizi. Reoent sau rabarbiir (RHEUM OFFICINAlE) Este 0 planta cunoscuci de chinezi de rnulte mii de ani pentru virtutile sale purgative. Vinul de leurda se pre para se ia un pumn de frunze fragede tiiiate rnarunt si se fierbe In cioeote minute. Din infuzia de petale uscate se fac comprese pentru ochii obositi. magneziu. nu se administreaza timp indelungat. Are un efect deosebit pentru stimularea apetitului si digestiei. Inca din cele mai :echi timpuri se foloseste ca afrodisiae. Este: antipiretic. balonari si colici. Infuzia din petale de trandafir (200 mg de petal:. antianemic. hepatiti. apoi creste tensiunea arteriala. in insomnii. antiinflamator. Se folose~te ea infuzie astfel: 20 de g la llitru de apa. cianidina. colagog. 425. rulade. Deci. ran fier. Se folosesc petalele nu numai de la trandafiruI de dulceata. Petalele uscate se transforma in pulbere si se folosesc la diferite dulciuri preparate la rece. amidon. roai ales in omatul colivei preparata din griu germinat. astringent. Ajutii la vindecarea bolilor cronice de piele.efectul e fiind urmat de constipatie. Se lasa 14 zile la cald sa se macereze. litiaza oxalica. Este foarte bogat in vitamina C. Este contraindieat in: hiperclorhidrie. purgativ in doze suficiente . De multe sute de ani reventul a fost considerat ca un antidot al temperaturii ridicate. ei de la toate soiurile si culorile de trandafir. la diareile croniee. zaharuri. In practica farmaceutica se foloseste uleiul volatil pentru diferite unguente si creme. Recoltarea petalelor se face numai dupa ce s-a ridicat roua si numai pe timp frumos si uscat. atonie gastrica. Se prepara salate. astringent in doze slabe. ceara. iar din petale macerate cu miere se face gargara in tratamentul afectiunilor bucale. Se apreciaza ca in intreaga lume exista aproximativ 60 de soiuri de revent dintre care doua treimi pot fi intalnite in China: In prezent circa 20 de au indus aceasta planta pe lista produselar farmaeeutice.

Nucsoara Se foloseste in cantitari foarte miei. verna psihogena. Este adusa la noi in tara din regiunile calde. aceasta avand 0 aroma foarte deosebita. Ajuta in: astenie. 433. dispepsii digestive. digestii lente. fier.Din de se extrage 0 tincturii ce eombate durerile dedinti sau este folosita la combaterea nevralgiei. balonari abdominale.. Extractul de cuisoare (cate I lingurii de 2 ori pe zi) eombate startle de dureri reumatice. lipide. baza de varza. stomacul 426. Pastdrnacul Asernanator cu patrunjelul prin principiile active. este depurativ al sangelui si fortifiant. Hameiul (HUMULUS LUPULUS) Stimuleaza cresterea poftei de mancare. sub forma de pulbere. Este: carminativ (calmeaza durerile abdorninale reducand spasmele digestive ~i balonarile. Au efect stimulativ pentru sisternul neuro-vegetativ ~i pentm digestie. vierrni intestinali. pectine. Mugurii fragezi ~i lastarii de hamei sunt folositi in hranavie. Se foloseste in tratamentul gutei si cade febra. se folosesc la multe preparate de patiserie. dipentene. derivati terpenici). cultivandu-se ca planta medicinala si conclimentarii. tuse. Semintele se folosesc rnult ~iin "hrana vU!'sub forma de pulbere. arneteala. cu frunze penat divizate. Se foloseste ca atare sau in combinatie eli alte pulberi.34 reduc febra. astm. diuretic. antispasmodic. favorizand evacuarea gazelor intestinale). vermifug. ajutand foarte mull in digestie. linisteste stomacul. Din sernintele de mac in combmatie cu apa de argila se obtine un delicios lapte vegetal 427. cartofi si la unele sosuri si supe-creme. 428. felondren. Este tonic. Transilvania. Ghimbirul Este un condiment care intareste sistemul imunitar. In "buciitiiria fara foe' se foloseste drept condiment. curata rinichii . pinen. 435. emenagog.Infuzia de seminte (30 g la II de apa) se bea cite 0 ceasca dupa mese. Moldova si Bucovina. Elena Ni~ Ibrian in caz contrar ataca Tineretelara batriine(e cu hrana naturalii 135 429. Coriandrul (CORIANDRUM SATIVUM) Este 0 planta erbacee anuala l:naltii de 40-100 em. complexul B (Bl ~i B2). Macul are efect binefacator asupra sucului gastric (neutralizant) si ajuta in tratamentul ulcerului stornacului. esenta aromatica (anetol. el are efect diuretic si antireumatismal. Ajuta astfel in dispepsii digestive ~i in stirnularea poftei de mancare. iar in Romania se cultiva in Banat. Anasonul (PIMPINELLA ANISUM) De la aceasta plants se utilizeaza bulbul. guta etc. Se foloseste sub forma de infuzie (0 lingurita de fruete maruntite Ia 300 rnl de apa) din care se beau 1-2 cani pe zi. flori albe sau roz si fructe globulare bogate in uleiuri eteriee. fosfor. terpinen. calciu. Ungaria. . menstre insuficiente si dureroase. dar si in cremele preparate la rece. galactogen. In buciitiiria lara foe anasonul este intrebuintat in nurneroase preparate . aperitiv. migrena. Contine: vitamina A. Cel mai des folosit este in ¢rile asiatice. Poate inlocui Ging-Seng-uJ (radacina vietii). substante minerale. dupa gust.1. Slovacia. dezintoxica si actioneaza contra balonarilor.. Macul (PAPA VER RHOEAS) Sernintele de mac. Infuzia de hamei are un efeet Iinistitor asupra sistemului nervos central. 432. spasme intestinale. pentru aroma lui plkuta. H asmatuchi Este 0 plantii cu 0 aroma deosebita ce creste in Austria. ajuta in tratamentul afectiunilor reurnatice. acid petroselinic. stimuleaza secretiile gastrointestinale. Contine: ulei vola til format din linalel sau coriandrol. 431.. 434.. Cuisoarele Se disting prin aroma lor specifica si gustul deosebit de fin . rasa fin. dureri gastrice. ca atare sau macinate. Este de aserneriea bactericid si antihelmintic. tuse convulsiva. In alimentatie si ficatul. in special la preparatele pe In cantitati mari. amidon. Inlatura nervozitatea. Se consurna at:1t radacina cat si frunzele fragede. a racelilor si a raului de calatorie. sunt aromate si folosite mult in arta culrnara Ia diferite preparate. In China antica nucsoara era considerata ca stimulentsiafrodisiac. cimol. sulf. reumatism. Cehia. acest condiment poate provoca ameteli. dar in cantitati mici este util. se consuma cu prudenta. Este un purgativ usor. Este indicat in anorexic. vitamina C. Dafinul Frunzele lui au gust usor amarui. 430. potasiu. dupa mesele principale. frunzele si sernintele.

diabet zaharat. 441. curata pielea. a gutei si a iulburarilor gastrointestinale. are actiune afrodisiaca. 3. combate spasmele si are un efect 443. in menstruatii neregulate. stimuleaza digestia. Niiuiul Stimuleaza digestia. piperul verde. Chimenul Ajuta contra crampelor si a balonarilor. 447. ficatul $i colecistul. si a stresului. elibereaza caile respiratorii. diuretica. 439. diareea si constipatia. care contirie de cele mai multe ori arome artificiale. psihicul circulatia. ~uti'i contra neplacerilor legate de ciclul menstrual. lor majoritate. piperul alb. ceapa lunga Ceapa Iunga este a liliacee care contine. murarurilor. ajuta contra cram pel or. Acest condiment stimuleaza digestia. Bolnavii de rinichi si femeile gravide il vor folosi cu multa prudenta. Leoiintica Este un puternic aromatizant cu actiune antiseptica locala si usor antispastica datorita uleiului volatil. stari de nervozitate. contra nervozitatii combate balonarile. de usturator. Jenuparul Are actiune antiinflamatorie. In Austria si Germania se foarte mult utilizat in alimentatie. a tusei si a reumatismului. Frunzisoara Activeaza foarte apreciata pentru aroma sa deosebita. ajuta in inflarnatiile gastrointestinale urmate de balonari. Piperul Acest condiment (poate eel mai cunoscut si folosit in toata lumea) se gaseste ~i se intrebuinteaza in trei variante: 1.136 Elena Nita Ibrian Tinerete Jara batranere cu hrarui naiurala 137 436. intareste memoria si face cafeaua mai putin agresiva pentru stomac si intestin. fiind mult mai sanatos ca aceasta. piperul negru. amelioreaza suferintele aparatului respirator. 440. ca si a starii de epuizare. nervii si energizeaza organismul. cu gust putemic. elimina apa din tesuturi. asiguri un somn profund. Sofranu! Intire~te inima. arrnonizeaza si stimuleaza bucuria de a trai. intareste capacitatea de aparare a corpului contra micozelor. ajuta contra reumatismului. dischinezii biliare. Vanilia In stare naturala. 2. printre altele. Este indicat sa se consume batoanele de vanilie. Se foloseste mai ales in preparatele culinare pe baza de orez si in aluaturi pe care le coloreaza in galben. 451. circulatie defectuoasa a sangelui. Fiorile au actiune carminativa. varice. colagoga si calrneaza sisternul nervos central. Pimentul (cuisoare engleze}ti) Ajuta digerabila. intareste nervii. usturator. combate durerile de dinti. 448. acneea ~i este util 445. intareste organismul. bactericida si curata intareste 446. si siliciu. 450. Kardamonul Stirnuleaza sistemul circulator. improspateaza respiratia. Feniculul Elimina balonarile. nu zaharul vanilat. reumatism. 444. 437. in bolile de ficat. ajuta contra balonarilor si a suferintelor gas trice de natura nervoasa. 438 . are actiune depurativa. Gurgumeiul Intareste pielea. cu gust moderat. Tarhonul Este 0 planta condimentara care da gust placut ciorbelor si pe care le ~i vindeca in marea prepara otet aromat de tarhon. Scortisoara Extractul de scortisoara in tratarea bolilor de inima. Combate tulburarile digestive. 442. Se poate folosi ca inlocuitor de cafea. Ceapa doreasdi. 0 esenta sulfurata . extras din boabele ce n-au ajuns la maturitate. irnprospateaza respiratia.. arrnonizeaza psihicul. Salvia Opreste transpiratia nocturna a tuberculosilor. tonifiant. face mancarea mai uso r durcrile de stornac. vaginita atrofica. care nu au un gust atat de puternic. 449. bronsite cronice.

deoarece uscat nu are nici a eficienta. antidot al nicotinei. arahide. cresonul este aperitiv. alune. in prezent nu mai este folosit decat in preparatele de cofetarie. afectiuni hepatice. serninte de dovleac si de floarea soarelui. celuloza. in diaree si dizenterie. in uz intern ajutii in: inapetenta. alisantine I si II cu actiune antistafilococica). diabet. si dumneavoastra si veti constata di este ~ . adaugandu-se drept condiment la salate. anticancerigen (injeqiile cu extract de creson franeaza cancerele experimentale). digestiv. glucide. calorii. vitaminele A. ciorbe. antianemic. ulei sulfoazotat. Nu trebuie sa se fad abuzuri in ceea ce priveste consumul cresonului. materii grase. tonic. anemie. Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. aparatului pulmonar. litiaze biliare. Usturoiul se poate manca indeosebi cu nuci si alune. Usturoiul Contine: glicozizi sulfurati. protide. expectorant.) 454. fosfor. bronsite. 452. Ajutii in profilaxia si tratamentuI bolilor infectioase (epidemii gripale. intestinului. supe-creme. castane. dermatoze (eczeme. varza. celuloza. mai bun decat cu friptura de purcel. substante cu proprietati bacteriostatice (alicina. paraziti intestinali. materii extractive. aceste plante au a actiune rernarcabila la nive1ul ficatului. caroten. mangan. arsenic. extract amar. iod. garlicina.138 Elena Nipi Ibrian poate fi Tinerete Jara biitranete cu hrana naturalii 139 Proprietati: antiputrid. Mai contine apa. sudorific. vermifug. uleiuri volatile ce contin sulfura si oxid de alil. tuberculoza. zinc. raie. materii proteice. Carnea incarca organismul de toxine in timp ce produsele vegetale II curata de acestea. B. Incercati . antiscorbutic. potasiu). remineralizant. sulf. afectiuni pulmonare. reumatisrn. difterie). guti. reumatism. Acest condiment util in caz de dispepsii si de ferrnentatii intestinale. Cresonul Aceasta planta con line: fier. calciu. anticanceros. scorbut. E. Consumat in doze mari este greu tolerat de stornacurile mai sensibile iar in unele cazuri poate provoca fenomene de cistita. fiind ~i mult mai sanatos. Datorita acestei esente. sodiu. ca . rulade. Supranumit si "sanatatea corpului". cenusi. gripa. . saruri minerale (iod. 453. cupru. siliciu. cum ar fi ridichea neagra. zinc. usturoiul este nelipsit. guturai. hreanul. pecingine). S-a constatat acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu alte vegetale din aceeasi familie (crucifere) care contin esenta sulfoazotata a cresonului. lipide. tegumentelor si articulatiilor. Fisticul Contine: apa. in hrana vie. hipoglicemiant. mangan. . in afectiuni pulmonare (astm. hidropizie. tuse). carora le confera un gust deosebit de placut. Iitiaza urinara. mai ales la cele care au in componenta nuci. vitaminele B si C. Iitiaze si afectiuni urinare. in hipertensiune arteriala. Iimfatism. stimulent al vitalitatii bulbului pilos. astenie. C (140 mg la 100 g). cancer. bronsite cronice.

folosind aceleasi ingrediente. 501). 566). in afara de nuci. Creme din semirue de jloarea soarelui Se prepara ea la r. romul.. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac decorticate ~i macinate. iar deasupra se presara sernintele de mac si petalele de trandafiri taiate fideluta. care se inlocuiesc eu dovleac alb ras fin. folosind aceleasi ingrediente. iar apa de argila se inlocuieste vegetal din serninte de mac (1". . 455. 455.. 465: Crema de morcovi Se prepara ca la r. Crema cu stafide in afara de nuci. 464. care se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si rnacinate. cornpletand cu sue de moreovi. fiina integrala de hrisca (r. 567). de nuci. eoaja rasa de la 0 Iamaie. folosind aceleasi ingrediente. fo1osind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 455. 250 ml apa de argila (r. 526). folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu fiina integrala de hrisca. 1 lingura eu seminte de mac. un varf de cuti t eu 459. in afara de nuei. 455. 31imguri ell rom. 1 lingura cu pulbere de sfeda rosie (r. in afara de nuei. Se prepari ca la r. 311) timp de 2 ore. in 457. 1 lingurita eu tinctura de propolis (r. se adauga cremogenul. 462. folosind aceleasi ingrediente. Crema de migdale dulci Se prepara ea la r. 455. l lingurita cu tinctura din muguri de plop negro (1'. 458. 308). care se inloeuiesc eu migdale dulei decojite (r. care se inlocuiesc cu alune macinate. un varf de cutit eu pulbere de scortisoara. in afara de nuei. Mod de preparare: nueile se amesteca eu apa de argila. tinctura. tarate. folosind aceleasi ingrediente. in afara de nuci. 539). eoaja de lamaie. iar apa de argila se reduce la jumatate. 250 ml sue de riirate (r. 455. 2 linguri eu rom. afara de nuei. 466. eu fiina de soia (r. miere dupa gust. Crema cu fainii din seminte de in Se prepara ea la r. 561) si macinate. folosind aceleasi ingrediente. miere dupa gust. care se inlocuiesc eu eastane curatate de arnbele randuri de coji si macinate. Crema obtinuta se pune in pahare eu picior sau in farfurioare de eompot. 455. Cremd cu dovleac alb Se prepara ea la r. Cremii de castane Se prepara ca la r. 361). coaja rasa de la 0 portocala. Cremii de nuci Ingrediente: 4linguri eu nuei macinate. in afara de nuci. miere dupa gust si tiira~e cat cuprinde pan a se ingroasa cat este neeesar. 467. in afara de nuei. eu lapte 456. 25 g petale rosii de trandafiri. care se inlocuiesc ell faina integrala de in. Cremd cu faina de hriscii Se prepara ea la r. scortisoara. Fursecuri cu migdale Ingrediente: 2linguri. folosind aceleasi ingrediente. 512). apoi amesteeate eu ingredientele amintite mai sus. 455. 512). completand cu sue de sfecla rosie. eare se inlocuiesc eu arahide rnacinate. iar apa de argila se reduce la jumatate. Cremii din seminte de douleac 141 Se prepara ca la r. in plus 2-31inguri cu stafide inmuiate in Iapte vegetal din seminte de pepene verde (r. inafara care se inlocuiesc eu moreovi rasi. iar apa de argiIa se irilocuieste cu lapte vegetal din seminte de struguri (r. Cremii de alune Se prepara ea la reteta precedenta.Tineretelara Mtninete cu hrana naturalii 460. 455. 455. 463. Cremd de arahide Se prepara ea la r. Capitolul VIII Dulciuri preparate fara foe 455. 2linguri cu eremogen (r. 461. folosind aceleasi ingrediente. 324).

472. cat . iar bananele se inlocuiesc cu 150 g petale rosii de trandafiri mixate amesteeate cu putina miere. Se serveste taiat felii in forma de raze. 512). folosind aceleasi ingrediente. in afara de pulberea de sfecla rosie. tinctura. aceleasi ingrediente. coaja de portocalii. miere. coaja rasa de la 0 jumatate de portocala si fiina integrala de hrisca cat cuprinde ori eremogen sau tanite. a doua parte a cornpozitiei eu nuci.:'ira~ecat euprinde pana se obtine 0 compozitie ingrosata. Fursecusi cu prune uscate Se prepara ca la r. pulbere de sfecla rosie si de mirodenii. la care se adauga miere dupa gust. folosind aceleasi ingrediente. sueul de tarate. pulberea de sfecla rosie se inlocuieste eu pulbere de trandafiri sau de bujori albi (r. uleiul ~i lain a de hrisca cuprinde pani se obtine un aluat consistent. care se inlocuiesc cu eurmale (tara samburi). Fursecuri cu smochine Se prepara ca la reteta precedenta. 472. care se inloeuiese cu prune useate. iar bananele cu 250 g frunze fragede de zmeur rnixate. l lingurita cu tinctura de propolis (r. Tort de migdale dulci cu flori de trifo» rG$U 472. peste ea se asaza bananele curatate de coaja si taiate in doua. apoi se scurg. care se inlocuiesc eu eaise useate lara samburi. 468. in 474. pe lungime. care se inlocuiesc cu smochine . apoi se taie in diferite forme. 0 jumatate de Iingurita de pulbere de busuioc (r. care se inlocuiese eu migdale dulci deeojite. se maruntesc si se pun din nou in sue. amestecandu-se cu faina de soia. Tort de nuci cu banane Ingrediente: 750 g nuci macinate. Mod de preparare: nucile se amesteca ell pulberea de sfecla rosie. folosind aceleasi ingrediente. in afara de stafide. in afara de nuci. 362). 2 banane. care se inlocuiesc eu alune. folosind aceleasi ingrediente. 475. in afara de nuci. 476. care se inlocuiesc eu arahide. in afara de nuci. 471. se adauga cea de scortisoara. folosind aceleasi ingrediente. Tort de arahide cu jrunze de zmeur in afara de stafide. apoi se pune Se prepara ca la r. Mod de preparare: stafide1e se tin la inmuiat in sue de tarate 2-3 ore. care se inlocuiesc eu serninte de dovleac decorticate si macinate. romul. 2 linguri varfuite eu pulbere de sfecla rosie (r. Tort de nuci cu pulbere de trandafiri Se prepara ca la reteta precedenta. ca orice tort. 3-4 linguri cu rom. 2 linguri eli ulei pres at la rece (r. in afara de stafide.. folosind aceleasi ingrediente. se taseaza din nou. daca mai este cazul.142 Elena Nita Ibrian Tineretelara biitranete cu hranii naturald 143 pulbere de scortisoara cu cuisoare. tinctura. iar pe rnargini se decoreaza eu miezul de nuca intreg. coaja rasa de la 0 lamaie mica. pulberea de sfecla rosie se irilocuieste cu pulbere din petale de dalii (r. care se imparte in doua pirti egale. care se servesc presarate cu faina de orez (r. Se lasa aceasti foaie sa se zvante putin. 0jumatate de lingurita cu pulbere de scortisoara. in afara de nuci. 472. 364). coaja de lamaie. 470. tiinlre. de dalii. iar bananele cu 0 cornpozirie preparata din 250 g sfecla rosie rasa si arnestecata cu miere dupa gust. Se prepara ca la r. Fursecuri cu caise uscate Se prepara ca la r. 361). 545). cat 473. folosind aceleasi ingrediente. pe 0 folie de plastic presarata eu tira~e. 0 ceasca cu sue de tarate. 374) si laina de hrisca cuprinde. 467. folosind afara de stafide. Fursecuri cu curmale Se prepara ca la r. miere dupa gust. 477. 363). pulberea de sfecla rosie se inlocuieste cu pulbere de trandafiri albi (r. 100 g miez de nuca intreg. iar bananele cu 0 pasta preparata din 150 g fIori rosii de trifoi amestecate cu miere dupa gust si titrate cat euprinde. apoi se intinde in foaie groasa cam de 4-5 milimetri. lara samburi. eoaja rasa de la 0 jumatate de portocala si cremogen cat cuprinde. Aceasta cantitate ajunge pentru 12-14 portii. romul. care se inlocuieste cu pulbere de trandafiri sau cu pulbere din petale de bujori. 469. 467. llingurii eu seminte de susan. se taseaza. Tort de atune cu sfeclii rosie Se prepara ca la r. mierea si t. 467. 472. dupa care tortul se imbraca in serninte de susan. Tort cu seminte de douleac si trandafiri Se prepara ea la r. Llingurita cu faina de orez. folosind aceleasi ingrediente. de erizanterne sau de narcise albe. una se asaza pe tortiera. 566).

care se inlocuieste eu granovit (r.Se consuma in timp scurt deoareee este perisabila. Ingrediente: dupa gust. 524) umezit eu apa de argila sau sue de pastarnac. Tort de semirue de jloarea soarelui cu pastarnac Se prepara ca la r. 483. 0 jumatate de lingurita cu pulbere de maghiran ~i cremogen (r. folosind aceleasi ingrediente. i se da forma dorita. apoi se arnesteca eu nucile macinate. apoi se asaza tiparul special pentru coliva. 362). castane comestibile. Colivii din granovit Se prepara ea la reteta precedenta. 3 linguri eu pulbere de bujori rosii (r. in afara de nuci. in mijloeul caruia se poate pune banane. lbrian Tinerete fara biitrdnele cu hranii naturalii 145 478. 481. tinetura. 501) sau sue de morcovi. folosind aceleasi ingrediente. miere dupa gust. Mod de preparare: graul germinat se amesteca eu putina tarata. folosind aceleasi ingrediente. 2linguri cu faina de orez (r. crema delicioasa de euloare deschisa sau 481. 502). eoaja rasa de la cat 482. . 1 lingura eu tinctura de propolis (r. in afara de nucl. Cornpozitia rezultata se asaza in platou. in afara de graul germinat. se toarna faina de orez sau de soia (r. romul. in afara de nuci. se marunteste fin. 0 jumatate de lingurita cu pulbere de scortisoara eu cuisoare. 100 g stafide. 472. apoi amesteeate cu pulbere de sfecla rosie titarate cat euprinde. suc de tarate (r. 100 g miez de nuca intreg. la care se adauga 250 g unt batut spuma. sueul de tarate si tarate cuprinde pana ee capata consistenta dorita. 484. 510). folosind aceleasi ingrediente. care se Inlocuiesc cu seminte de floarea soarelui decorticate si macinate. iar bananele cu 0 pasta de pastarnac ras fin amestecat cu coaja rasa de la 0 jumatate de portocala. Tort cu grau inmuiat Se prepara ea la r. in loc de nuci se pot folosi alune. folosind aceleasi ingrediente. 512). Coliva de grdu germinal cu soia germinatii Se prepara ca la r. migdale dulci. Tort de post Din toate cornpozitiile de mal sus se poate prepara un tort delicios. completand eu 200 g soia germinata (r. in afara de graul germinat. 472. folosind aceleasi ingrediente. 566). arahide. Colioii din grau germinal 800 g grau germinat (r. seminte de dovleac sau de flo area soarelui. Tort de castane cu smochine Se prepara ca la r. 502) fin rnaruntit. care se inlocuieste eu granovit grisat (r. 479. 526) cat cuprinde.144 Elena NiP. 523) umezit cu putin sue de tarite (r. 0 480. dupa care se indeparteaza tiparul si se decoreaza coliva eu stafide inrnuiate in apa de argila ~i miez de nuca . miere 0 lamaie. 300 g nuci macinate. iar pulberea de sfecla rosie se inlocuieste cu 0 compozitie de smochine inrnuiate 2-3 ore ~i maruntite fin. 485. pulberea de scortisoara cu cuisoare si eea de trandafiri. Coliva din granovit grisat Se prepara ca la r. 501). se imbraca in pulbere de bujori rosii.. 2 linguri eu pulbere de trandafiri rosii (r. care se inlocuiesc eu eastane. 363). 472. 3 linguri eu rom. numai ca se reduce eantitatea de grau la 600 g. 481. care se inloeuiese cu grau inrnuiat (r. eoaja de lamaie. 512). tarate.

c~nsuma: ~ buna parte ~i~ varza murata se ia varza ramasa. la prepararea maionezei de post. ~upa :are se . Borcanul. deasupra dr~ra se pun suvite de hrean In crucis. Dupa ee s-au consumat toate. una de stejar. 487. Borcanul se leaga la gud eu celofan ~l se pastreaza la loe reee si intunecos. mal ales. de visin sau de coacaz negru. apm se . Deasupra se pun cateva suvite de hrean asezate in crucis.toarna moar~ cat incape. Ciuperei de paj~te murate 486. inlocuind otetul. peste eIe. Dovleeei muraii in 24 de ore Se prepara ea la reteta precedenta. Nu dureaza mai mult de 3-4 zile. plin ras. 3-4 frunze de vie si. tara a se curata pielita de deasupra si li se taie codita. 492. La fel se poate pastra moarea de castraveti sau cea a altor muratun. fiind tara sare. 487). eu frunze de telina printre ele. Hribi murati in moare de varzii Se recolteaza numai hribi rnici si mijlocii. Nu tin mai mult de 3-4 zile.ifoarte hranitoare. apoi se 488. Pastrarea moarei de varza pe timp de varil Dupa ee s-a pregatit varza ca mai sus. care se inlocuiesc eu dovlecei. Se recolteaza numai ciuperci mici si rnijlocii. se spala. folosind aceleasi ingrediente. Piistrarea oerzei murate pe timp de vara In prima jumatate a lunii martie. dovleacul alb sau eel furajer. deasu~ra se pun ramurele de telina sau de busuioe si cateva suvite de hrean. 488. Capito lui IX Retete eu trimiteri 490. care se recolteaza inainte de a da bruma (eei ce raman miei).moare: nu se a~nca. 0 lespede de eremene infasurata intr-un tifon sau 0 farfurioara de portelan pentm a line ciupercile aeoperite de moare. moarea se foloseste la prepararea maionezei de post sau la sosuri si la ciorbe. se curata de parnant sau de resturile vegetale. AtM varza murata. care se inlocuiesc eu rascovi sau alte ciuperci comestibile din flora spontana. Moarea se strecoara prin tifon si se toarna in sticle eare se inchid ermenc. La fel se prepara patisonul. Se pot consuma eiupereile astfel preparate dupa 24 de ore. cit si moarea ei se folosesc 1a diferite preparate di~ buciitilriafilriifoc. vitarnine. 489. pepenii galbeni. chitra. in continuare ca la r. apoi se pun eiupercile si coditele lor. se taie sferturi ~l se asaza in borcane rmci. Riiscoui murtui in 24 de ore Se prepara ca la reteta precedenta. 0 gospodina iscusita nu arunca nimic. Varza murata nu se spala si niei nu se tine in apa. dar sunt mult mai gustoase dupa 7 zile. se taie felioare. jutr-un borcan de marime potrivita se pune moarea de varza pana la jumatatea lui. Acesti castraveti se pregatesc in cantitati miei. se asaza In borcane. folosind aceleasi ingrediente. ei nurnai se stoarce bine in maini inainte de a fi urilizata. fund foarte gustoase s. se procedeaza Se aleg numai castraveti mid de 2-3 em. A' • sa 491. procedeaza ea la retetele de mai sus. cand s-a. eare distruge ealciul din eorp. in afara de eiupercile de pajiste. deoareee cea mai mare eantitate de enzime. fund ladi safe. in afara de castraveti. Se pastreaza la IDe reee si intunecos. 0 ramurica de cimbru sau de busuioc.TmereteJara batriinete cu hrarui naturalii 147 toarna sueul de carina (r. Castraueti murati eu sue de eiitinii zn 24 de ore 493. pepenii verzi. In timp~l ve~i se f?lose~te in hucataria tara foe la aeritul eiorbelor. iar in locullor se adauga moare de varza sau de alte mucituri pentru ea vasul fie permanent plin. Gogosari in suc de eiitinii Cogosarii taiati felioare se asaza in borcan. tara a mai vorbi de prezenta acidului lactic. dad ramane. Napii murati se pastreaza la fel ea mai sus. salatelor. in aeest fel varza se pastreaza intacta pana in noiembrie (cand se pune la murat eea din noua recolta). sosunlor st. • . minerale si alte substante care se aflau la inceput in varza au trecut in ea. In bucataria tara foc aceste ciuperci se prepara in zeci de feluri. tara a-si sehimba gustul placut. Pentru eonsum se iau din barcan numai atat cat se mananca Ia 0 masa. se leaga la gura si se pastreaza la loc reee si intunecos. in boreane de stid:i. atat de folositor organis~ului.

Se pun in poduri eu acoperis de tabla. 501. in care se adauga suvite de hrean (60 g hrean pentru fiecare kg de pasta). apoi se pun in tifon dublu. se agata deasupra unui vas emailat si se lasa sa se scurgaf-B ore la loe racoros. se eticheteaza si se pastreaza in loe reee si intunecos. se leaga strans gura borcanului. adaugandu-se din cand in cand cate pu~na apa de argila . bine coapte. Sue si pasta de macese Macesele se recolteaza ea si catina. 498. Deasupra se pune ulei de un deget. de preferinta rosii. ea sa se irideparteze mai usor pulpa de pc serninte. Conopidii rosie muratd Se prepara ca la reteta precedenta. bine dezvoI tata. Sue ~i pasta de gogo~ari Se aleg numai gogo~ari sanatosi. se lasa sa se scurga. Conopida alba muraui Se alege conopida frumoasa. se desface in buchetele. din tifon se pune in pungute si se tine tot la congelator. se acopera si se lasa la maeerat 10-12 ore. 500. Se asaza apoi intr-o tava ernailata. Vara. Sue si pasta de rosii cu 'man Sc aleg numai rosii frumoase. bine dezvoltati. se pun tara~ si apa. se maruntesc fin. Deasupra se pune ulei de un deget. Nu este indicat sa se consume dupa ora 14. in plus 2-3 sfeele rosii taiate felii. timp de 6 ore. Pasta. apoi se pune pasta in pungute si se tine la eongelator. 502. iar sueul se pune in stide de 1 litru eu suvite de hrean. usturoi eu coaja eu tot usor strivit. se asaza in borean 0 data eu tulpinite de rnarar eu floare. apoi se inchid ermetic si se pastreazaIa loc reee si ferit de lumina. lara ulei si lara hrean. Bine spalate. se leaga strans gura boreanului. Se poate pastra pasta si in congelator. care se asaza printre conopida. ajunsa la maturitate. 499. 496. Se tree apoi prin ciur emailat. 495.148 Elena Nita Ibrian Tmerete Jara batnine{e cu hranii naturald. Este mai slab de cat primul. 497. se strecoara prin tifon dublu. Se spala sub jet de apa si se mixeaza. se eticheteaza si se pastreaza in lac rece si intunecos. dar destul de bun de eonsumat. cand contine eea mai mare eantitate de substanta activa. Sueul de catina este foarte bogat in enzime. dar nu trecute din eopt. se agata deasupra unui vas emailat si se lasa sa se seurga 6-8 ore la loe racoros. avand grija sa fie bine limpezit dimineata si seara. se pune la inmuiat in apa dldutii timp de 48 de ore. se curata de serninte. Pasta se seoate din tifon si se pune in borcane de marime potrivita.400 mIla 1 kg macese. carnosi. apoi 0 lespede de eremene infasurata in tifon si se umple boreanulla final eu moare de varza. Sue si pasta de eatina Catina se recolteaza in a treia decada a lunii august si prima decada a lunii septernbrie. Pentru 0 mai buna valorifieare a taratelor. dandu-i aeesteia in timpul murarii 0 frumoasa culoare rosie. Sueul de rosii se pune in sticle de un litru irnpreuna eu 60 g hrean (suvite). iar produsul obtinut se pune intr-un tifon care se agata deasupra unui vas emailat. Sueul se pastreaza bine numai la eongelator. pe un sfert. se pune din nou apa peste ele si se mai lasa la macerat inca 10-12 ore. se stropeste eu apa calda. intr-un singur rand si se lasa timp de 14-16 zile. deasupra se pun cateva suvite de hrean in crucis si 3-4 ramurele de visin. se mixeaza. Cand embrionul este de 1-2 milimetri. se acopera eu 0 foaie de polietilena de culoare inchisa si se tine la eald. graul este gata. iar iarna in 4 zile. schimbandu-i de mai multe ori pe zi apa ~i limpezindu-l. ramurele de busuioe. deoareee este un puternic excitant. asezate pe hartie alba. deasupra se pune un saculet eu boabe de mustar. 149 494. se asaza in borean. Dupa 14 zile se pot consuma. apoi pasta se pune in tifon. Sue de tarafa Intr-un borcan. se eticheteaza si se pastreaza Ja loe reee si intunecos. graul pus la germinat in conditii casnice incolteste in 2 zile. ales de corpurile straine. cateva suvite de hrean in crucis si 0 lespede de piatra infasurata in tifon. Ardei lungi in moare de uarui Se aleg ardei ajunsi la maturitate. minerale. perioada in care fructele se inrnoaie complet. Apoi se inchid ermetie. se spala. Se toarna apa sarara preparata din apa de argila si sare grunjoasa (300 g sare la 10 litri apa). . Grau germinal in amduii casnice Graul din ultima recolta. Se poate pastra pasta si in congelator. folosind aceleasi ingrediente. vitamine. iar deasupra de un deget ulei. in eare se adauga suvite de hrean (60 g hrean pentru fieeare kg de pasta). ca sa se scurga. Se strecoara prin tifon si se consuma in aceeasi zi. frunze de telina. tara ulei si lara hrean.00. se arnesteca bine eu un ladle! de Iernn. Pasta se seoate din tifon si se pune in borcane de marime potrivita. mai puternic de cat eafeaua. in Ioe racoros.

La nevoie. in functie de came rei. Este recomandat ea in aeest interval de timp al eurei eu grau germinat se consume hrana vie preparata dupa retetele din bucataria rara foe. 508 . 502. se pun instergar rasuceste de cateva ori. ca sa se zvante. germineaza in 7 zile. altfel i~i pierd aroma. se Insira pe a~a si se pun la uscat in bataia soarelui. dar nu mai mult decat pentru 7 ziIe. tinut intre 2 foi de sugativa umezite. Graul germinat ajutit foarte mult organismul. se taie felioare.. sucului si pastei de 509. orz. Incoltesc in 4-5 zile. Seauii germinatii Se pre para ca la reteta precedenta. 516. La nevoie se transforma in pulbere. Dupa incoltire. Fasole si niiu: germinate Se aleg boabele de fasole sau naut din ultima recolta.150 Elena Ni~a Ibrian Tineretefara Mtriinete cu hrana naturalii 511. Bine uscate. Se seoate de la ghea~ numai eantitatea pe care 0 putem eonsuma la 0 masa. se usuca bine si se pastreaza in saculeti de panza sau in pungi de hartie. se pastreaza in pungi de hartie sau de panza. apoi se maruntesc.. Orz germinat Se prepara ea la r.taina integralii. dar numai pentru 7 zile. se in~iri pe ata ~i se pun la uscat in bataia soarelui. Pulbere de ciuperci de paji~te Se recolteaza numai cele mid si mijlocii. cimbru si sovarf (recoltate cand sunt 75% inflorite) si se usuca bine . eu 30 de minute inainte de aeeasta. se pun in server curat. apoi se procedeaza ea la r. Pulbere din plante aromatice si condimentare Se recolteaza fmnze de patrunjel. telina. numai d boabele de hrisca si de mei se pun in sunt prea miei. 514. apoi se maruntesc. se pun in ~tergar useat. dar numai pentru 7 zile. apoi se procedeaza ea la L 502. dar numai pentru 7 zile. ca sa se zvante. 506. Este reeomandat in eure de 20 de zile eu 3 Iuni de pauza. apoi muguri de lucerna. Cand sunt bine uscate. Grupe de griiu Boabele de grau se limpezesc in 2-3 ape. hri~ci si secara. cate una inainte de fiecare masa. Se foloseste numai ca .Maziire si linte germinate Se aleg boabele de mazare sau de linte din ultima recolta. Pe perioada curei se consuma 3 lingurite cu grau germinal pe zi. se transforrna in raina eu ajutoml masinii de rasnit. 513. se tin la inrnuiat 8 ore. Soia germinata Se aleg boabele de soia din ultima recolta. 504 . Ia loc uscat ~i reee. Pulbere din seminte derosii Semintele si cojile care raman de la prepararea rosii se usuca bine si se transforma in pulbere. 502. se pastreaza in pungi de hartie sau de panza. care se rasuceste de cateva ori. [a loc rece ... se transforma in pulbere. La nevoie. marar. Hrisdi si mei germinate Se prepara temperatura saculet de tifon deoareee ea Ia r.. uscat. de harnei. se tin la inmuiat 8 ore. hasmatuchi si pastarnac. la loc rece. 517. de trifoi. 512. incoltesc in 4-5 zile. se spala rara a se curara de pielita de pe palarioare. Boabele de grau se aleg de corpurile straine. 502. la temperatura de 20°C. se rasucesc de cateva ori. . 502. Ineoltesc in 9-10 zile . la nevoie. leustean. 507. La fel se procedeaza eu boabele de orez. Hribi uscaii Se recolteaza numai ciuperci mid si mijloeii. boabele se limpezesc si se pastreaza la congelator. 510. Incoltes« in 5-6 zile. Ooiiz germinal Se pre para ea la r. ovaz.2-3 ape. apoi se procedeaza ea la r. Pulbere de hribi Hribii uscati ca Ia reteta precedenta. se tin la inmuiat 8 sau 5 ore. se transformii in pulbere. 515. setaie felioare. 502. Faina integralii de grau 151 In coriditii de Iaborator. Grupe de soia Boabele de soia se limpezesc in . care se sa 503. limpezindu-l dimineata si seara. 505.

534. iar sucul rezultat se foloseste in 533. foarte placuta la gust. £ara foe. iar sucul rezultat se Ia acritul diferitelor preparate din sau din cea creatiud: . Patisonul este asernanator la gust cu dovlecelul. are forma unei farfurii sau castrone1 rasturnat. enzime ~i vitamine. Este considerata. Sue de revent Tijele de revent foloseste 525. Marginile sunt dintate. Aeesta are diferite 523. creste prirnavara in preajma padurilor de foioase . patisonul are miezul mai dens. 521. Leurda tubercul. dar ceva mai mie. pe drept cuvant.0/ si la lipide 0. Granovitul Este graul germinat presat. Este un 520. cu sucul rezultat se acresc ciorbele si sosurile. dar Inca acrisori. Comparativ cu acesta. este mai bogat in zahar. Patisonul Are culoare alba sau galbuie. 532. i se mai spune conopida italiana. iar sucul se acritul ciorbelor.. din bucataria 524. Rutabaga Este 0 529. specie de varza cu radacina 522. Are frunzele asemanatoare eu cele de lacrarnioare. de marimea unei jumatati de mar domnesc. valoare nutritiva la proteine de 10. Brocoli Este un fel de conopida verde. printre care se numara si Braila. Se obtin prin macinare. Pulbere din seminte de eatina citina Semintele si cojile care raman se usuca bine ~i se transforma de la prepararea in pulbere. Pentru preparare nu trebuie curatat de coaja. sucului si pastel de 528. Tasca galbena Este copacilor. 527. Granovitul grisat Este griul germinat presat si macinat. se mixeaza. dusmanul cancerului. creste numai in anii ploiosi. aliment perrnis diabetieilor. in budiuiria Jara se mixeaza Joe la cand sunt bine dezvoltate. Sue de miicris Se recolteaza frunze fragede de macris si se mixeaza. Sue de corcoduse Corcodusele Inuiitiiria foloseste imediat ce a fost preparat Jara foe bine coapte se tree prin ciur ernailat. Cremogenul Se obtine prin expandarea malaiului extra. mai mult sau mai putin bombat. Pulbere din seminie de gogo}ari Sernintele de gogo~ari. apoi se transform a in pulbere. cires. folosit in alimentatia omului. ardei gras si ardei lung se usuca bine. Tapinamburul Este 0 specie de nap porcesc. i~i pastreaza mai multi! vreme calitatile culinare in comparatie cu dovlecelul. Sue de coaciize rosii si aurii Coacazele diferite preparate bine coapte se mixeaza.152 Elena NWi Ibrian Tinerete lara biitninete cu hrarui naturalii 153 519. care creste pe tulpinile in special pe salcam. 535. intrebuintari. 526. Valoare energeticii = 423 kcal/ 100 g. 0 ciuperca cornestibila. ci se rad eventual partile patate. extriigandu~se din bobul de gdiu numai germenu1. Sue de aguridii Strugurii bine dezvoltati. iar in pamant are un bulb asernanator eu al usturoiului. Germeni de grdu Se gasesc la magazinele de produse naturale. Este 0 plan ta eu aroma de usturoi. Tinut la racoare. saleie.7%. 531. fiind aliment si medicament in acelasi timp. Acest procedeu este posibil numai la mori specializate in domeniu. Se fabrica in tara noastra in multe localitati. 530. Are culoare galbena.

450 ml apa. 538. la loe rece si intunecos.Hreanul. factori vitaminici P. apoi se trage mustul in 539. Apa de argilii La un Iitru de apa de izvor se pune 0 Iingurita de argila. laxativ. vasul in care sunt puse aceste doua elemente se asaza in bataia soarelui. oxid de magneziu. materii minerale. dupa care se poate folosi. de la 0 adancirne de 1-1. zahar fennentabil. calciu. tanin. intre mese. nu direct pe flacara. stimulent si decongestionant hepatic. materii azotate. Prin faptul ci zaharul invertit contine acid citric sporeste capacitatea de asimilare a calciului in intestin. se poate prepara in casa de catre gospodine asa-zisul zahar invertit.. dar necuratat de coaja. Iitiaza biliara si renali. eliminator al acidului uric si hipersecretor bihar. se amesteca cu mierea si se lasa in vas acoperit in repaus 12 ore. dupa care se las a in repaus 24 de ore. reintineritor cutanat (in uz extern). strugurele contine 120-150 g de zaharuri. Sticlele cu must se inchid ermetic. sticle cu ajutorul unui furtun. In obezita~e se recomanda ca 2 zile din 10 sa se consume numai 1-2 kg struguri pe zi. acid fosforic.e cu hrarui naturaui 155 536. sucul de strugure este un . magneziu. acid tartric liber. Se ia in doze de 4-6 lingurite pe zi. materii rasinoase. materii lignoase insolubile. in mustul proaspat extras se adauga hrean bine spalat. Ceai de salvie 2 lingurite de planta bine maruntita se urnecteaza eu Llingura de apa rece (5 minute). la 1 kg. consumandu-se cate 1-2 kg pe zi. energetic muscular. glucoza si fructoza. siliciu.Cu o lingura de lemn noua se colecteaza in permanenta spuma care se ridica deasupra. diuretic. laxativ. 1 lingurita cu acid citric sau tartric (sare de lamaie). Strugure1e este foarte digest. Ingrediente: 1 kg zahar alb.5 m si numai cu unelte de lemn sau de corn. Ajuci in tratarea celor mai rebele accese de tuse. apoi se strecoara prin tifon si siropul se pastreaza in stide ce se inchid ennetic. ca zaharul alb. iod. intoxicatie acuta. dar pentru ca este mai greu de procurat din cauza pretului piperat. acid malic. Sueul obtinut din strugurii inca neajunsi la maturitate este racoritor. se eticheteaza si se pastreaza la Ioc rece si in tune cos. In acest fel putern avea must dulce tot timpul anului . Sue de struguri (must) cu hrean Contine: apa. stomatitelor ~i hemoptiziilor. crerna de tartru. este si un aliment foarte bogat in antibiotice. Cura cu struguri se face eu fructul ea atare.154 Elena Nitii Ibrian Tinerete fora batrane. Aceste zaharuri sunt direct asimilabile. Ajuta in dispepsie. ulei. energetic nervos. antitoxic. In dezintoxicatie se vor consuma cate 3 pahare eu sue de struguri in fiecare zi. in vas emailat. contribuie la combaterea si vindecarea rahitismului. hemoroizi ~i tuberculoza pulmonara. colagog. rernineralizant. Strugurele este diuretic. Mod de preparare: aceste ingrediente se pun la fiert pe foe domol.Japte vegetal". folosindu-se in calmarea starilor febrile. Strugurele negru contine un colorant numit enocianina. racoritor. in felul acesta se obtine un amestec de 2 monozaharide (glucoza si fructoza). previne formarea calculilor renali. sodiu. dermatoza. Damigeana in care este pus mustul trebuie sa stea la Joe intunecos si trebuie sa fie agitaci de 3 ori pe zi timp de 7 zile. " 541. apoi se amestecii eu 250 ml apa fie rbin te si se Iasa in repaus . ras fin (800 g hrean la 50 litri must). dizolva uratii (sarurile acidului uric). pentru a se incarca de energie solara. 400 g miere naturala. constipatie. clor. drenor organic. Din punct de vedere nutritiv. In cenusi se gasesc: potasiu. mangan. Vita-de-vie mai contine vitaminele A. Zahiir invertit Cel mai bun inlocuitor al zaharului alb este mierea naturala. dar si contra anginelor. 540. arnelioreaza bronsitele cronice astmul afectiunile pulmonare si litiazele biliare. Pulbere de mgilii Se recolteaza argila numai din localitatile unde traim. acizi volatili. oxid de fier. care are putere dubla de indulclre fata de zaharul alb. Prezenta hreanului in must nu-i schirnba in nici un fel gustul celui din urma . deoarece contine 900 de calorii la 1 litru. substante protectoare vasculare favorabile acuitatii vizuale. . cu 0 putere dubla de indulcire comparativ cu zaharul alb obisnuit. Pentru Herpin. are certe proprietati antiinfectioase si nu este eancerigen. arsenic.timpdel0minute. B si C. care este tonic. artri0. dintr-un mal batut de soare. Sirop de ridiche neagrii Ingrediente: 3 ridichi negre mijlocii. Mod de preparare: ridichile bine spalate (cu coaja cu tot) se maruntesc fin. 537.tarapetederugina.. pe langa ca este un bun conservant. acizi liberi. Se lasa astfel 8 ore.

dar destul de bun de consumat. rotunda. de 7. Se recornanda sa se recolteze numai cele mid si mijloeii. celor ce sufera de artrita. Ea impiedica secretia Iactata. malaiul si faina de orz si ovaz se pun in putiniea de bors sau intr-un borean cu 2 litri eu apa si se lasa la macerat limp de 3 ore. 546. nurnai frunzele si . litiazei. ajutii m~lt in diareile cronice. durerilor reumatice. 549. cu 0 lingud de Iemn. Mod de preparare: taratele. mai putin consistent.e eu hranii naiurala 157 5 minute. de Ia care se consuma petiolul. 551. stimulerita. Astfel se obtine al doilea rand de bars. 541 si ajuta in boli gastro-intestinale. diabet.Biisica porcului este in flora spontana. nu trebuie sa fie mai vechi de 8-16 zile 554..5 ori mai bogat in fier. dupa care se strecoara prin tifon. diuretica (favorizeaza eliminarea acidului uric. 0 ciuperca alba. ulcere 550. hidropiziei si icterului. vitamine. a ureei. 552. Este un puternic drenor a1 ficatului si al vezicii biliare. frageda. are de 60ri mai rnulta vitamin a B si de 15 ori mai multi vitamina B2. a colesterolului excesiv). Apa de Ia fierberea anghinarei. se completeaza cu apa fiarta si racita (37°). lara piciorus. deci permisa diabeticilor). vitaminele A. fosfor. 25 g drojdie de bere sau un castronel de huste. Pentru 0 mai buna valorificare a produselor se mai poate adauga apa calda peste huste. Ceai de giilbenele Se prepara ca la r. Ridikina este diuretica (decoct in Yin alb natural) si se recomanda in cazul gutei. 1 rarnurica de busuioc si 1 de Ieustean. Apa de mare Toti compusii minerali din aceasta se gasesc sub forma de lichid coloidal. Acesta are 0 densitate atat de mare incat sunt suficiente cateva picaturi de apa de mare la un pahar cu suc natural sau la orice preparat de hrana vie pentru ca acesta sa capete 0 valoare mult crescuta la sanatatea organismului. arnestecand de 3-4 ori pe zi. antitoxica. mai ales dad este consurnata in stare cruda. se lasa din nou la macerat 48 de are. apa. minerale si multe substante de care corpul are nevoie. Algele Sunt vegetalele eele mai bogate in proteine. Sejolosesc numai cojdede oud de la g3. Ele sunt alimentele viitorului.. Cand amestecul este caldut se adauga hustele sau drojdia de bere. guta sau unele afectiuni urinare. bronsite cronice. Se consume numai uleiul obtinut prin pres are La rece. Pentru ameliorarea transpiratiei. se bea numai rece. A nghinarea tubercul 544 . Ghebele sunt ciuperci din flora spontana foarte utilizate alimentatie. din Llingurita sijumatate de pIanta la 250 mI apa. 250 g orz ~i ovaz macinate. Tiira(ele Folosite in alimentatia ornului calculate din ziua macinisului. lipide. mangan. . 100 g de anghinare dau 50-70 de calorii. 10-12 litri apa. amestecand de mai multe ori cu un facale] de lemn. se va folosi la 0 supa sau ciorba de cruditati: aceasta nu se recomandii insa. astfel: de 5 ori mai bogat in fosfor. radacina este Iemnoasa. si inflamatii ale colonului. numai cii are miezul alb. Mangoldul Este a varietate de sfecla. 543. Ceai de tei Se prepara ca la reteta precedenta. din cauza concentratiei ei. Se mai numeste planta ficatului. 545. Anghinarea contine: protide. Chura Se aseamana cu pepenele verde. se acopera vasul eu tifon si se Iasa langa 0 sursa de caldura timp de 48 ore. Este 0 leguma eriergeticasi constructoare. creste 547. Pregiitirea borsului de putina Ingrediente: 450 g tarate de grau. B2l C. zaharuri (reprezentate in mare parte de insulina. 548. Borsul este foarte bogat in enzime. foarte bogata in saruri minerale. 150 g raina de porumb. consumata cruda. la loc rece. Anghinarea tanara. fier. Apoi se toarna peste el 4 litri de apa fierbinte (42°) si se ames ted. Are efect sedativ general si de combatere a insomniilor. 542.156 Elena Ni\:i Ibrian Tmerete fara biilrane(. cateva ramurele de visin. in 555. Este foarte digerabila. 553 . crampe. Ajutii in boli de ficat. Dupa aceea se strecoara si se pastreaza in sticle inchise ermetic. Out de prepelitiieste mai bogat decat oul de gfuna in multe substante.inile crescute pe langa casa ornului.

Este bine de stiut faptul d aceasta plants se dezvolta in conditii norrnale acolo unde are multa umezeala (malurile raurilor. gutii. Sueul din fruete de soc Se extrage din fructele bine coapte si foarte proaspete. care se lndeparteaza.158 Elena Nita Ibrian TinereteJara batranetecu hrarui naturale 159 556. cum ar fi ridiehea neagra. . Cresonul se prepara numai Ia reee. deoarece uscat nu are nici 0 eficienta. tuse. 558. guta (cate 500 ml pe zi). dispepsie. insuficienta hepatica. 557. Cum eu sue de ridiche neagrii Este indicata in tratarea litiazei biliare si urinare. unui vas. rahitism. astm. in colecistite. 563. varza. in caz de degeraturi ~ eczeme. terenuri mlastinoase ). sa 559. cand creste sub pia puma de zapada. Pulberea din flori de trifoi rosu. S-a constatat ca acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu aIte vegetale din aceeasi familie (erucifere) care contin esenta sulfoazotata a cresonului. dispepsie. Poate fi eonservat in miere. care se tine deasupra cu apa fierbinte pana se inmoaie coaja. afectiuni pulmonare. artrita cronica. 562. aceste plante au 0 actiune remarcabila Ia nivelul ficatului. tegumentelor si articulatiilor. scorbut. in uz intern. intestinului. Zerol Este indicat in anemie. Datorita acestei esente. sub forma de comprese. Cresonul din flora spontana poate fi de multe ori infestat de dejectiile oilor. Nu trebuie sa se faca abuzuri in ceea ce priveste eonsumul cresonului. bronsita cronies. Decojirea migdalelor dulei Se face punandu-le intr-o sita ernailata. dupa ce au fast recoltate cand erau inflorite in proportie de 75%. Preferati ciupereile de cultura celor din flora spontana. mai ales iarna. aparatului pulmonar. Din aeest motiv trebuie sa avem grija ea loeurile de unde recoltam cresonul sa nu fie si acelea un de pase sau se adapa aile. Consumat in doze mari este greu tolerat de stomaeurile mai sensibile iar in unele cazuri poate provoea fenomene de cistita. Se obtine uscandu-Ie bine. 561. hreanul. Se iau cate 20-50 ml pe zi. zerul este bun si extern. din aceasta cauza putand transmite parazitul duva ficatului. 560. Cresonul (niisturelul) Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. Din el se pregatesc cele mai variate preparate. in perioada de toamna. Ateruie la ciuperci! Cele din flora spontana devin din ce in ce mai periculoase. Ciupercile nu trebuie depaseasca 6 ore de la recoltare pana la utilizarea lor in alimentatie. in bueatariafaro'foe giisindu-~i locul bine meritat. un parazit hepatic. reumatism. aIergie. Este folosit si in decorarea preparatelor culinare. Sucul de mere padure(R Se obtine din mere bine coapte.

539) sau in eeai de plante. 565. Tratamentul dureaza in jur de 6 luni.iate. Se lasa la macerat la loe intunecos timp de 9-10 zile.Tinctura de propolis se foloseste la diferite preparate de hrana vie. adaugate in apa de argila (r.Tinerete lara batranete cu hrana naturala 161 567 Tincturd din muguri de plop negru Mugurii de plop negru se recolteaza intre 25 februarie . Se administreaza cate 15 picaturi pe zi. Are proprietati tonice. Tincturii de miirar 20 de linguri eu serninte de marar strivite grosier se pun in borean. Ajuti in dureri de cap. agitand stic1a de 2 ori pe zi. Setine la macerat 14 zile. se mai adauga inca 50 ml alcool. Mareste apetitul alimentar. 539). inainte de masa. agitind sticla de 2 ori pe zi. cat si ca medicament. Tincturii din conuri sau. a bronsitei eronice sau a Iitiazei renale. se spala cu a perie si se taie rnarunt. stomahice. infectiilor tractului biliar si urinar. se adauga 500 ml alcool alimentar de 70°.50 timp de 5 zile. eu avizul speeialistului in terapie naturala. agitand stic1a de 2 ori pe Z1. apoi se toarna peste ele alcool de 500 pana se umple sticla. Tincturi 564. Tinctura de urzici (frunze sau radacini) 20 g frunze de urzici taiate fideluta se pun intr-o sticluta. b) 20 g radiicina de hamei fin maruntita se pune la maeerat eu 100 ml alcool de 700 timp de 8 zile. diuretice. peste ele se toarna 100 ml rachiu de secara sau de fructe de 40° si se lasa la macerat 15 zile. agitand borcanul cat mai energic in fie care zi. in caz de nisip la rinichi. se inchide vasul ermetic si se lasa la macerat 8 zile. stimuland foarte mult pofta de mancare la copii (mai ales). apoi se filtreaza. agitand energic stida de 3 ori pe zi. 565. Leacuri din produse naturale A.25 martie. Apoi se filtreaza prin tifon si se trage in sticlute de culoare inchisa care se pastreaza la loc rece. Se administreaza extern sub forma de frectii in caz de reumatism ~i raceala rebela. se curata de impuritati. inflamarii ale cailor urinare si scade glicemia. din riiddcini de hamei a) 10 conuri de hamei maruntite se pun la macerat cu 90 ml alcool de 90 timp de 8 zile. Tincturii de hrean Hreanul proaspat recoltat se marunteste fin eu coaja cu tot si se pune intr-o sticla pan a la jumatate. apoi se filtreaza si se administreaza 3-4 rnl pe zi. lara a le presa. dimineata si seara. ~ut. care trebuie sa aiba eel putin 2 ani. dupa care se filtreaza.. Tincturd de propolis Se iau 10 g de pro polis proaspat recoltat. apoi se filtreaza. se 0 marunteste fin si se pun in sticlute de euloare inchisa eu 50 ml alcool de 90 . 569. se arnesteca apoi cu alcoa I de fruete sau de secara de 40° si se lasa la macerat 14 zile. procedand ea prima dati. Este aliment si medicament in acelasi timp. agitand sticluta de 2 ori pe zi. artritei. de 3-4 ori pe zi. Dupa acest timp se strecoara prin tifon. apoi se filtreaza si se administreaza 10-15 picaturi pe zi. 570. Cu ele se umple 0 sticla. P ARTEA A IV-A Capitolul X 568. Tincturii de ienupiir 100 g boabe de ienupar fin maruntite se pun Ia macerat cu 500 ml alcool de 4.. . agitand-o de 2 ori pe zi. Radacinile de urzica. Pentru 0 mai buna valorifieare. Pentru obtinerea tincturii se pun intr-o sticluta 30 g pulbere din muguri de plop negm si 100 ml alcool de 900.i mult in tratarea pEigilor ta. de 3 ori pe zi. procedand in continuare ca la r. Ajuta in tratarea anorexiei. 0 566. pentm tratarea osteoporozei. Bine uscati. se transforrna in pulbere eu ajutorul masinii de rasnit cafea. agitand stic1a de 3 ori pe zi. Se ia 0 lingura de tinctura pusa in 125 ml apa de argili (r. iese 0 tinctura mai slaba. dar destul de buna . Dupa aceea se strecoara prin tifon si se poate consuma atat ca aliment. Are aceeasi aroma si aceleasi intrebuintari cu cea de pro polis. scoase din pamant primavara devreme sau toamna tarziu.

secretii pulmonare abundente. limp de 30 de zile. care se inlocuieste eu sue de praz proaspat extras. emolient. 30 g radacina. 1. C. ea intaritor. Se pastreaza siropul in sticlute care se inchid ermetic. dupa care cura se repeta. in doze de 2-31inguri. Sirop de levantica 100 ml sue de fIori de levantica se amesteca bine cu 140 g miere narurala si 25 ml sue de catina (r. usurand urinarea. folosind aceleasi ingrediente. timp de 2 minute. hidropiziei. Frunzele de leurda proaspete consumate in stare cruda curata riniehii si veziea. Sirop din jloTi de papadie FIorile de papadie (500 g) se pun in borcan eu 2. Este un bun vermifug. se agita energic vasul in care sunt puse to ate aceste componente si se pastreaza siropul rezultat in sticlute care se inchid ermetie. miere. Ajuta Lavindecarea varicelor. 1 kg coacaze negre bine coapte. agitand energie pana se omogenizeaza perfect. Se consuma numai dimineata. 575. nu direct pe flacara. 573. 25 g sue de carina (r. 499) sau de larnaie. 577. se strecoara prin tifon si se lasa sa se racoreasca la 38°C. cand se amesteca cu 250 ml suc de catina si 350 g miere. Este util contra guturaiului. 576. Se administreaza care 50 ml de 3 ori pe zi. Nu se pastreaza La frigider deoarece devine toxic. bine salivat. apoi se strecoara prin tifon. Mod de preparare: planta maruntita se amesteca eu vinul si se lasa la macerat 2 ore. Nu se prepara mai mult dedit necesarul pentru 2-3 zile. Se ia dimineata pe nernancate. 250 ml Yin alb.162 Elena Nita Ibrian Ttneretelara batranete eu hrarui naturale 163 B. 572. flori si frunze de rostopasca. Vinuri terapeutice 578. se strecoara si se adauga miere si se bea in cursul unei zile. ajutand in tratarea bolilor de stomac. fiind util in tratarea migrenelor. Se iau 3-4linguri pe zi in tratarea afectiunilor pulmonare. tuse indelungata. se amesteca cu 300 g miere naturala si 25 ml sue de catina (r. bine salivat. la rece. bine limpezit. dupa care se acopera vasul etans si se lasa in repaus 50 de minute. 499) si 500 g miere naturala. se amesteca de mai multe ori cu 0 lingura de lemn. 574. Sirop de ceapa rosie 600 ml sue de ceapa bine limpezit.5 litri apa de argila (r. 3hnguri pe zi. Sirop de usturoi 500 g usturoi maruntit fin In mojar se oparesc eu l litru de apa fierbinte La 75°C. pe stomacul goL. Este eontraindicat in gastrite. 579. Vin de rostopasdi Ingrediente: alb. 539). durerilor reumatice si hepatice. Sirop de uarui rosie 500 g sue proaspat extras de varza rosie. fund util in eliminarea parazitilor intestinali. se adauga 3 kg de miere si se agita pana se obtine un amestec desavarsit. agitand boreanul de 2 ori pe zi. este folosit in tratarea tuberculozei pulmonare.4 kg miere sau 700 g zahar invertit (r. Vin de leurda Ingrediente: frunze fragede de leurda. Este indicat persoanelor de varsta a treia. 580. Sirop de paz Se prepara ca la reteta precedenta. se amesteca eu infuzie de sofran (3 g La 100 ml apa). cate 3-4 Linguri. Inlatud rapid icterul. Se adrninistreaza de 3 ori pe zi cate 50 rnl. De asernenea. Mod de preparare: un pumn de frunze de leurda se taie fideluta si se pun la fiert. Siropuri terapeutice 571. presand-o bine. Sirop de uatzii 700 g varza alba tillata fideluta se pun la fiert cu Llitru de apa clocotita. dupa care se strecoara prin tifon dublu.5 kg miere naturala si 250 rnl sue de carina (r. 499) sau de Iamaie. expectorant si diuretic. 536). 500 ml Yin . Vin de coadize negre Ingrediente: 2.. eatarelor si Iaringitelor. in afara de sucul de ceapa. care se pastreaza in vase foarte bine inchise. 499). ulcere stomacale si duodenale . care sufera de greutati in respiratie. se toarna in sticIe ee se inchid errnetic si se pastreaza la rece. dupa ce a fiert. cu pauza de 1 luna. 50 g drojdie de yin. Se adrninistreaza cate 31inguri~e pe zi. Ajuta in tratarea afectiunile biliare si hepatice. se pune inrr-un vas pe baie de aburi. se lasa la maeerat 5 saptamani. eu 30 de minute inainte de masa. Se bea arnestecul eu inghitiruri rare. Apoi se lasa sa se racoreasca (38°C).

1 rarnurica de busuioc. Se tau cate 50 ml. se iau alternativ cate 0 gura de ulei. 100 ml alcool de 70°. se astupa si se lasa la macerat 7-8 zile. care 0 lingurita. pe stornacul go! (ca pansament gastric) se ia un galbenu~ de ou bine amestecat cu 1 lingurita de miere: dupa 30 de minute. Mod de preparare: mustarile de praz se maruntesc fin. apoi se lasa in repaus 30 de minute (vasul acoperit). la temperatura camerei.5 litri de ceai zilnic. apoi 0 gura de moare. pana se urnple sticla si se Iasa la maceral. Este aliment si medicament in acelasi timp. se acopera si se lasa la macerat 48 ore. Dimirieata. persoana respectiva se culca pe partea ficatului si adoarme linistita. fara a fi presate. se adauga coacazele strivite si drojdia de yin. Alte leacuri 585. 600 ml Yin alb vechi. 581. 587. amestecul se agita bine. cu 30 de minute inainte de masa. Leac in caz de cistita si afeciiun: renale Se prepara un ceai din frunze si £lori de maces. Vin de urzici lngrediente: I mana de varfuri de urzici cu seminte. Se iau 2-4 linguri pe zi. Luat cu regularitate ajuta mai mult de cat orice medicament. 584. Se mananca 3 catei de usturoi zilnic sau se foloseste eu regularitate alimentatie bazata pe hrana vie. apoi normal. 582. Ajuta mult in tratarea anemiei si a tulburarilor de vedere. miere dupa gust. Vin de ceapa Ingrediente: 300 g ceapa taiata marunt. preparata dupa reletele din bucataria tara foe. agitand sticla de 2 ori pe zi cat mai energic. eu 30 de minute inainte de masa. contra litiazei biliare. dupa care se adauga vinul si se lasa la maceral 4 zile. Vin de praz Ingrediente: 30 g rad. natural. Lear pentra reintinerire. in tratamentul azotemiei. cu 30 de minute inainte de masa. peste ele se toarna ulei de masline. se acopera vasul eu dop de ferrnentatie si se lasa totul la fermentat. de rnorcovi sau de cira~e. VinuJ rezultat este foarte bogat in vitamina C. 100 g miere lichida. In ziua urrnatoare. 588. se pun in sticla eu gura larga. se agita energic amestecul. se elimina tot ceea ce este rau. llitm de yin alb superior. pe stomacul gol. inclusiv pietre la ficat sau bila.164 Elena Nita Ibrian TinereteJaUl biitninete ai hrand naturale 165 Mod de preparare: apa se amesteca bine cu mierea sau cu zaharul invertit. ajutand la fortificarea organismului. Leac pentru fica: Se face seara 0 clisma. se iau 100 ml din amesteeul de mai sus. cand se beau seara 250 ml ulei presat la rece ~i 250 ml moare de varza indoita eu apa de argila. Se filtreaza prin tifon si se adrninistreaza dimineata pe stomacul gol. Se beau 1. 539) . Pentru a bea uleiul si moarea. inainte de masa eu 30 de minute. Inainte de eonsum. agitand vasul in care sum puse de 3-4 ori pc zi. 2 Iinguri cu lichior de fmete. apoi se toarna vinul. a doua zi nu se mananca nimic.. se adauga lichiorul de fmete si busuioeul taiat marunt. apoi se lasa astfel 12 ore. dupa gust. dupa care se filtreaza. ' D. la final se filtreaza.. plus boabe de ienupar. se cornpleteaza eu vin pana la llitru si se indulceste cu miere. la 250 ml apa. Mod de preparare: mierea si ceapa se pun intr-o sticla cu gat larg. indoii cu apa de argila (r. cu 30 de minute inainte de masa. Mod de preparare: urzicile tecate si vinul se pun in sticla. Leac pentru bali de stomac Intr-o sticla se introduc flori de galbenele pina la trei sferturi. la pranz si seara se iau tot cate 100 ml din amestec. se adauga vinul si se lasa la rnacerat 10 zile. Vin de afine Ingrediente: 1 kg afine. timp de 7 zile. Mod de preparare: afinele se mixeaza si se arnesteca cu alcoolul. Dupa aeeea. de 3 ori pe zi. ci se beau doar 2 Iitri de sue de macese. 583. Se adrninistreaza de 3 ori pe zi cate 1 lingura. se pune in borcan. 589. dupa care se filtreaza prin tifon. Se man inca putin in primele zile. Lear pentru ulcer 300 g pojarnita se fierb cu 3litri de apa Ia foe domol timp de 25 de minute.La fel se procedeaza si in a doua si a treia zi. dupa care se filtreaza. apoi se decanteaza. Cu acest leac s-au vindecat de ulcer foarte mute persoane. se saliveaza abundent si se inghite incet. apoi se decanteaza si se bea care 1 pahar 'in fiecare dirnineata. 1 Iitru vin rosu.. 18-21 zile. Este utilizat ca fitogeriatric si tonic general. sc amesteca cu 500 ml ulei de masline.kini de praz (rnustati). miere . si tot asa pin a cand se terrnina si uleiulsi moarea. in loc ferit de lumina. 500 g miere naturala si 250 ml rachiu de tescovina de 42°. 586. 1 litru Yin alb superior. cate 1 lingurita din fiecare. 10 zile.

la fel merele de dirnineata. Aeest tratament dureaza eel putin 14 zile. se repeta cura.cinoase si seara nuci eu usturoi. agitind zilnic vasul in care sunt combinate. se adauga aceeasi cantitate de miere si 1 kg de lamai maruntite fin cu coaja cu tot si se lasa la reee 12 ore. inainte de masa. Paralel. Sunt interzise toate produsele grase. se repeta tratamentul. prazul. Deci. Pentru a rernedia vederea slabita.l de sue de busuioe zilnic. eu adaos de putin ulei presat la reee. din I Iingurita co plante la 250 ml apa. Duminica la pranz brocoli eu branza de soia si seara rulada de varza murata eu urzici. Leac pentru sliibit Miercurea si vinerea nu se manand nimic. a eczemelor veehi si a psoriazisului. Este eontraindicat in caz de diabet. Sambatii. numai ci sueul de rosii este inlocuit cu 100 ml sue de telina in amestec euIOO ml apa de argila (r. 539). mai ales in perioada de Luna plina. Pentni dinti frumo. Intre rnese nu se consurna nimic. cate una inainte de fieeare masa: ajuta si in constipatie. este bine sa se tina si un regim alimentar bazat pe legume. telina. 592. se iau zilnic 3 linguri.250 litri apa de argila). pe rand. Marti. mai putin miereurea si vinerea. in urrnatoarele 3 ore. se consuma cate 0 lingurit. apoi se ia cate 0 lingura din amestec in fiecare dimineata. 593. capacitate de digestie slaba. Conjunctivita este deseori un simptom al functionarii insufieiente a rinichilor. Se strecoara prin tifon. apoi se pot manca la pranz si seara diferite preparate din legume. cornbinatacu diferite pulberi de plante autohtone aromatice.00. Leac contra teniei si ascarizilor 1 kg de serninte de dovleac furajer decorticate se macina si se amesteca cu 500 g miere poliflora si 125 mllapte nefiert. Leac contra bolilor de piele a) Se prepara un ceai detoxifiant din trei frati patati si sanziene galbene. se recomanda ceapa.2'50 litri sue de fructe sau de legume si 1. care se consuma. Luni se consurna 4-5 mere dirnineata pe stomacul gol. pe stomacul gol. se pune la maceral cu 1 litru de tuica de seem timp de 5 zile. gastrita hopoacida. iar seara 0 cana cu iaurt degresat in combinatie cu granovit. adica pana la ora 12. aces tea curatii foarte bine dintii. 595 . 591. care se aplica apoi pe zona afectata. . 100 g radacina proaspata de boz. Leac contra apetitului necontrolat 167 590. 594.166 Elena Ni~ Ibrian Tineretejara biitrdnete cu hranii naturalii. fin maruntita. Leac pentru reoenirea vederii Se iau 2 borcane de 800 ml. numai pe stomacuI gol. Dupa aceea se iau 1·2 lingurite cu ulei de ricin. 539). pan a se termina intreaga cantitate. patrunjelul. nu se mai consuma nimic. eunoscut din mosi strarnosi.i Este indicat sa folositi pentru spalarea lor pulbere de argila (r. consumati cat mai multe produse vegetale care coniin vitarnina A.i si sanato.. Leac pentru ochi Un remediu vechi. dad este nevoie. in cantitati egale. Se poate rezolva 0 astfel de deficienta prin eonsumul a cat mai multe produse diuretice. in fiecare dirnineata se consuma mere. Dupa 0 pauza de 7 zile. 596. fruetele dulci. Un al treilea regim de slabire este eel in care se procedeaza ea Ia eel de la numarul doi. la pranz salata de telina cu mere si andive. la pranz 0 salata de legume cu branza de soia. se umplu eu moreov ras. Pungile de sub ochi pot dispare rapid dad inainte de micul dejun se consurna 2 boabe de piper. 539). Dad nu se obtine rezultatul dorit de prima data.5 litri Iichid pe zi (1. mestecandu-le indelung. joi la pranz cuburi de soia cu 50S de rosii ~i salata de spanae. tarhonul si numai foarte putina paine neagra. dimineata. pentru oehii obositi si suprasolicitati este umezirea ochilor cu propria saliva. ci se beau numai 2. Busuiocul proaspat reimprospateaza aerul din locuinte si alunga insectele datorita mirosului sau puternic. dupa 0 pauza de 2 saptamani. iar seara tort din germeni de grau eu banane. intaresc gingiile si dau un parfum placut gurii. apoi seara salata de varza cu cremogen. fructe si cereale integrale. mararul. Ajuta in vindeearea derrnatozelor rebele. usturoiul. apoi la pranz un sos maioneza de cremogen cu dda. lntre mese. produsele de panificatie ~i de patiserie. dulciuriIe. Pentru 0 mai mare eficienta. Acest amestee se imparte in 3 parti egale. Cu aeest regim se slabesc 3 kg pe luna. Se bea un litru de ceai pe zi. Un al doilea regim de slabire este acela in care se consuma in fieeare dirnineata pe nernancate 250 ml sue de rosii. fructe si cereale preparate dupa budiuisia fara foe: b) Se face 0 pasta din cateva frunze proaspete de busuioc ~i putina apa de argila (r.

unguent local si a alirnentatjei preponderent naturiste. antiinflamator si chiar infiltratiile nu au determinat arrieliorari simptornatice.i branzeturi. In prezent. A urmat acest tratament. iar nodulii au regresat. datorita intelegerii si vointei de care a dat dovada. Leac in bali pulmonare Se consuma 200 g serninte de floarea soarelui zilnie. desi avea 0 stare de sanitate aparenta. dintr-o dati s-a vazut pus in situatia de a merge foarte greu din cauza artrozei la sold de care a fost diagnosticat. mentionez. i-au luat durerea eu mana si impreuna cu sueurile enzimatiee si unguentul de la dvs. avea hipertensiune. dulce. care inainre de a va cunoaste si de a-I spune despre dvs. eataplasmele realizate din plantele pe care ni le-ati dat dvs. preparate sub forma de hrana vie. 597.. in urma tratamentului prescris de dvs. Avea. Va multumim. de asemenea. care se bea nu numai dimineata ci ~i intre mese. Pe Hinga acesasta afectiune. Va seriu si va multumesc in numeJe soaerei mele. totusi. sub diferite forme. avea poliartrita reumatoida eu noduli la nivelul articulatiilor metaearpofalangiene. Stimatd doamnd Ibrian. In total se consums 2 litri de eeai pe zi.. Oprea Mihai Stimaia doamrui Ibrum. In schirnb. care ne-ati pus la dispozitie aceste minunate daruri ale naturii. au facut sa dispara complet durerile.168 Elena Nita Ibrian l Scrisori de multumire Un al patmlea regim de slabit este eel in care se procedeaza ca la numarul doi. dar nepersistente in urma tratamentului eu antihipertensive. durerile au incetat. Tratamentul antialgic. Cura tine 20 de zile. si datorita dvs. eu respect. Pentru varsta de 74 de ani 0 consider 0 reusita si. palpitatii datorita tulburarilor de ritrn . eu sucuri din plante. Intre mese nu se mai mananca nimic. . exceptie facand branza slaba de vaei. In timpul aeesteia. ing. se exclud din alimentatie oriee fel de grasimi. inregistrand scaderi temporare. numai ci sucul de rosii este inlocuit eu ceai din frunze de zmeur.luand 0 medicatie pe baza de electroliti. Tin foarte mult sa va scriu in numele tatalui meu care. combinat preponderent eu 0 alimentatie naturista. foarte durerosi si eu o accentuata stare de impotenta functionala. valoarea diastolica se men tinea ridicata. starea clinics s-a ameliorat eonsiderabil din punet de vedere functional. nemaivorbind de patogenia acestei boli (a urmat timp de 3 saptamani infiltrati ile si baile ).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful