S E R lED

E . AUT

0R

:1

ELENA NITA IBRIAN ,

IINEREIE, FARA B" IRANEIE, CU HRANA NA URAlA

PARTEAI

Ce trebuie

sa stim ca sa fim sanatosi. ..

Capitolul

I

In primul rand, trebuie sa stim sa ne alimentam corect si astfel vom fi mereu frumosi, sanatosi, ne vom mentine mereu tineri, bine dispusi, rara sa avem timp sa ne plictisim. Hrana naturala iti poate modifica viata, poate dezvolta puterea spiritului si cea a imaginatiei, poate innobila sufletul si faptele sale. Putini stiu ce inseamna sa ai 0 sanatate buna, acea sanatate care face ca omul sa se sirnta cuprins de niste forte vitale puternice de a face ceva cu totul deosebit, Adevarata sanatate ne umple eu 0 energie binefacatoare, 0 claritate intelectuala neobisnuita si un entuziasm de neinvins, pana la adanci batraneti, Dad. gandesti mereu pozitiv, daca ai credinta in Dumnezeu, dad te vei alimenta numai cu produse naturale, vei fi pe deplin sanatos, plin de entuziasm, de energie si de vitali tate, stari care iti vor aduce fericire si multumire deplina ... nu vei simti cum tree anii... Sunt multi dintre semenii nostri care nu stiu sa ~ina la sanatatea lor, consumand alcool, cafea, tutun si alte droguri, pe care le socotesc intaritoare, fad sa se gandeasd niei 0 clipa ca acestea le ruineaza viata, sanatatea Ie este in mare primejdie si, mai mult dedit atat, se alimenteaza cu produse necorespunzatoare care ii predispun la boli de inirna, la diabet, la boli de ficat, de rinichi, ea si la diferite forme de cancer. Nu uitati alimentatia si starea sufleteasca sunt doua aspecte ale aceleiasi probleme. Cele mai gustoase alimente servite la masa pot deveni pentru organism 0 adevarata otrava, daca in timpuI mesei vom trai niste sentimente negative. Dad sunteti suparati, dad sunteti obositi, nervosi sau gelosi, este mai bine sa nu va asezati la masa de cat dupa ce v-ati linistit total si sunteti bine dispusi. La masa, e bine sa fie buna dispozitie, fara muzica, fara televizor, rara a citi ziarul.

ca

12

Elena NiP. Ibrian

Tinerete fara batriinete cu hrarui naturalii

13

conditia ca de sa fie consumate numai in stare proaspata, netratate termic. Fierte, coapte sau prajite fructele nu mai furnizeaza organismului substantele nutritive necesare. Se recomanda totodata ca fruetele sa fie bine si indelung mestecate, evitand graba ~i Iacomia. Experienta dernonstreaza ca mancatul fructelor pe stomaeul gol nu numai ca este sanatate curata, dar accentueaza pierderea in greutate. Mancati numai fructe eel putin 0 zi pe saptamana si veti deveni supli. Este bine sa cunoasteti timpul de digestie la diverse alimente: fructe ea atare sausucuri din mere si pere - 30 minute; banane, curmale, smochine, stafide, fructe uscate la soare - 1 ora; salatele - 2 ore; mancaruri de legume combinate coreet - 3 ore; mancaruri incorect combinate - 8 ore. Acest din urma exemplu solicita un mai mare consum de energie in procesul digestiv, ca sa nu rnai pomenim de marea cantitate de toxine acumulata in organism. Cerealele, Iegumele, zarzavaturile de orice feI, diferitele soiuri de nuci si alune contin - printre altele - cantitati apreciabile de proteine, grasimi nesaturate, hidrati de carbon, calciu. De altfel, peste 70% din populatia Pamantului obtine cantitatea necesara de proteine din surse vegetale, in special din cereale integrale, printre care se nurnara :;;i orezul nedecorticat si cartofii. Apoi, nu trebuie sa uitam ca soia si algele sunt proteinele viitorului si se pot pre para in cele mai diverse moduri. Savantii specializati in probleme de nutritie de la Universitatea Harvard, SUA, asiguri cetatenii ca hrana cornpusa din cereale, legume si fructe poate furniza intreaga cantitate de proteine necesare organismului. Marul este aliment si medicament deopotriva. Acest fruct minunat contine, pe liriga aIte saruri minerale (fosfor, calciu, magneziu, fier) si potasiu, element care este atat de necesar bunei functionari a muschiului inimii. In plus, marul contine enzime si vitaminele A, BI' B2, Csi pp si zahar usor asimilabiL De aceea, marul trebuie sa fie consumat de tori oamenii, indiferent de varsta, dar numai pe stomacul goL La copii men tine echilibrul acido-bazic si previne gastro-enteritele; Ia sportivi stirnuleaza activitatea musculara, iar Ia adulti combate guta, reumatismul si are actiune benefica asupra ficatului. La cei ce muncesc intelectual, marul este hrana creierului, iar la cei ce se situeaza la varsta a. treia este considerat antiarteriosclerotic. Sunt 8 aminoacizi pe care corpuI omenesc nu-i poate sintetiza si trebuie sa-i ia din alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea acestor aminoacizi; rosiile, morcovii, bananele, varza, coriopida, porumbul,

castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovleceii, nucile si sernintele de flo area soarelui I:icontin pe toti 8. Atunci cand doriti sa pierdeti in greutate, nu consumati curmale, stafide, smochine sau alte fruete uscate, care, cu toate ca sunt 0 minunata sursa de energie, contin foarte mult zahar concentrat, care va va impiedica sa slabiti. Benefica este ~i folosirea in alimentatie a fructelor proaspete netratate terrnic sau a celor conge late, cand cele proaspete nu se mai gisesc. Sanatatea ornului depinde foarte mult si de fibrele celulozice pe care le consuma. Acestea previn in primul rand constipatia si hemoroizii; de aceea amintim ca in carne nu se afla aserneriea fibre, ci numai in fruete, legume ~i cereale. Evitati pe cat posibil carnurile, in special cele sarate si afumate, care imbolnavesc organismuL Calciul poate fi asimilat din toate vegetalele cu frunze verzi, din nuci, seminte de susan, curmale, smochine si prune. Printr-o alimentatie acida se pierde 0 buna parte de calciu din organism. Untul este neutru, deci este singurul produs lactat care se poate combina cu carbohidrati (paine, cartofi, orez, macaroane). Cafeaua, ceaiul rusesc si eel chinezesc produc aeizi in stomac, fiindu-Ie necesare 24 de ore pentru a trece prin rinichi. In locul celor trei produse mentionate mai sus se recornanda a se consuma ceaiuri din plante medicinale autohtone, care sunt mult mai sanatoase si mai datatoare de viata, Zaharul alb ingra~a pentru ca fumizeaza numai calorii Hi.d importanta, de slaba calitate. Zaharul din fructe este foarte hogat in nutrienti de care corpul nostru are mare nevoie, Vinul ingreuneaza digestia deoarece este fermentat. In general, aIcoolul ingreuneaza activitatea rinichilor si a ficatului. Este recomandat ca vinul sa se bea pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de rnasa, in acest fel fiind eIiminat intr-ur, timp mai scurt. Nutritionistii au demonstrat 90% din alimentatie este necesara in mentinerea functiilor vitale ale organismului. Pentru a functiona normal, ereierul are nevoie de un singur combustibil - zaharul - sub forma de glucoza, Fruetoza (din fructe), 0 data ajunsa in organism, se transforrna in glucoza mai rapid ca orice alt carbohidrat, numai ca fructele, pentru a-si atinge acest tel, trebuie sa fie consumate in stare naturala ~i numai inainte de masa, pe stomacul gol. Pentru perioadele de trecere Ia hrana vie - 14-21 de zile - alimentatia zilnica trebuie sa fie alcatuita in proportie de 85% din cruditati,

ca

14

Elena Nita Ibrian

Tinerete

Jiira biitrdnete

cu hrarui naturale

15

Este cunoscut faptul di leacurile (oricat ar fi ele de bune) nu pot "prinde" dad organismul uman este incarcat cu toxine, dad mintea si sufletul fiintei umane sunt blocate de tensiuni, stres, ernotii negative. Pentru acest motiv, tratamentul natural are trei faze: a) purificarea - prin care se urrnareste deblocarea tranzitului intestinal, mobilizarea toxinelor din organism si eliminarea lor, deblocarea activitatii bilei si ficatului printr-un regim stric de hrana vie; b) "netezirea" planului emotional prin relaxare (buna dispozitie, exercitii de educatie fizica}, meditatie si rugaciune; c) tonifierea - in care se urmareste rezolvarea afectiunilor si restabilirea functiilor normale ale organismului. Cele mai potrivite anotimpuri pentru dezintoxicarea organismului sunt primavara (cu muguri si plante tinere) si toamna (cu fructe si legume proaspete recoltate de pe terenuri ingrasate biologic). In farmacologia americana, cercetarea plantelor se afla pe locul intai, Asa s-a descoperit dintr-un total de 4700 de plante diferite, graul verde se dovedeste a fi - prin componentele sale -, un campion absolut. Din 100 g grau verde se obtin 80 g sue, care contine: vitaminaA, grupul de vitamine B, apoi vitaminele E, K, D si PP, apoi saruri minerale si elemente catalitice (calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, arsenic), gdsime fosforata, amidon, fermenti, diastaze etc. Acest uimitor fir de iarba previne bolile, dar le si vindeca, in primul rand, ajuta la dezintoxicarea organismului, este energetic, vitalizant, reface structura celulelor, vindeca anemia, astenia fizica si intelectuala, asigura cresterea, combate rahitismul, vindeca tuberculoza, favorizeaza alaptarea, combate cancerul (ca metoda alternativa). De asemenea, orzul si ovazul verde sunt considerate aliment medicament de mare valoare. Intepaturile de albine sunt considerate un medicamentfabulos. Aceasta terapie naturala - ca si altele -, continua sa surprinda si sa fad minuni. Cine ar fi putut crede d veninul albinelor are forta de a vindeca multe boli, printre care si cancerul?! Ce-i drept, este nevoie de stiinta unui medic cu foarte multa experienta in acest domeniu. Nu de mult timp, pe pietele romanesti au inceput sa-~ifad loc cu multa timiditate primele produse "curate", o btinute de pe terenuri ingrasate biologic, adica nechimizate. Hrana ferita de atingerea ingrasamintelor chimice reprezinta 0 garanpe a sanatatii. Bine ar fi ca harnicii nostri tarani, cultivatorii de legume, sa ocupe cat mai curand piata cu astfel de produse biologice, naturale, asa cum le-a dat Dumnezeu.

Argila, dupa cum scrie in dictionarul de specialitate, este un produs rezultat din descompunerea silicatilor naturali. Prin actiunea apei si a bioxidului de carbon, acestia i~i pierd bazele solubile si se obtin silicati de aluminiu hidratati. Din feldspatii alcalini si alcalino-pamantosi rezulta argila pura. Cum in natura rareori se gasesc feldspati izolati, ei fiind asociati cu diferite alte minereuri, produsul rezultat nu este argila pura, ci un amestec constituit din cadmiu, nisip, oxizi metalici, calcar etc." Deci, compozitia argilei este asemanatoare cu a corpului nostru. Ea ne ajutil atlt in cure interne, cat si externe, sub forma de apa de argila, lapte de argila, plasturi, cataplasme, bai, completand necesarul de constituenti organici, restabilind echilibrul acido-bazic si stimuland activitatea glandelor endocrine. Argila nu este nici leguma, nici cereala, nici fruct, dar, ca si vegetalele pe care le sustine si Ie imbogateste, contine foarte multe mirierale si oligoelemente. Este inzestrata, ca si plantele, cu calitati care contribuie di~ plin la vindecarea a numeroase si grave maladii. Ii ajuta chiar si pe cei foarte sensibili, cum sunt copiii, inlocuind cu succes pudra de talc (caz in care se foloseste argila sub forma de pudra). Cunoscuta de cand e lumea lume, utilizata ca remediu terapeutic de incasi, greei, romani ~ifrancezi, de popoarele din toata Africa si Asia, argila a rezistat cu bine probei destul de aspre a timpuIui, conservandu-si veleitatile terapeutice. E bine sa stiti din Biblie, la Geneza cap. 2, verso 7 scrie astfel: "Domnul Dumnezeu a facut pe om din tirana pamantului". Deci, parnantul este acela care furnizeaza Iumii vegetale sursa de hrana care, la randul ei, constituie sursa de hrana a tuturor vietuitoarelor, indusiv a omului si toate se intorc in tarana (vezi Geneza. 3,19: "Cad tarana esti si in tarana te vei intoarce"). Din punct de vedere stiintific nu se cunoaste inca in intregime miracolul vindecator al argilei, dar speram ca aceasta mare taina sa fie descifrata in viitor. Chiar dad nu este cunoscuta stiintific decat in mica masura, argila rnerita toata atentia noastra, deoarece din vremuri stravechi s-a constatat ca este eficienta in tratarea a diferite afectiuni grave. Astazi cand au aparut mii si mii de feluri de medicamente pe baza chimica, desigur d un tratament pe baza naturals, cum este argila, urina ~i plantele, pare ceva banal. Dar nu trebuie sa uitam ca numai ce este natural, neprelucrat, ne poate intretine 0 sana tate perfecta,

ca

con tin in medie 20% apa. ca si consumul "apei tulburi" de citre indieni. facand astfel curatenie. antiseptica. eliminand surplusul rara a suferi asa cum se intarnpla cu medicamentele de sinteza. hrana produsa natural are 0 aroma mai puternica. Dupa ce a fost colectati argila in cele mai igienice conditii din maluri batute de soare. ce se confundi cu dainuirea omului ca fiinta pe Pamant. In acelasi timp creeaza mediu alcalin. saruri ale acizilor biliari). sunt practici folosite de cand lumea. Una din 100 de celule ale organismului apartine sistemului imunitar. galben.. deoarece nu este deloc primejdioasa. Ca absorbant si antitoxic. omul este ferit de cele mai cumplite boli care apar ca urmare a unei alimentatii defectuoase. metale grele. MetaIul depreciaza argila. sortate si trimise in misiune. se pune la uscat (la so are ). bazara pe fruete. Argila are actiune bactericida. negru). constituind 0 linie de aparare foarte eficienta. in bataia soarelui (se va incarca cu energie). lasi la frecarea intre degete senzatia de alifie. ceea ce 0 face de mare folos in colibaciloza si in afectiuni pulmonare. deoarece cunosteau foarte bine actiunea antiseptica. Organismul retine numai acele microelemente de care are nevoie. mai ales dad 0 puneti intr-un vas de sticla albastri.in mod eu totul eronat -. La drept vorbind este vorba de acidoza sangelui. sangele contine cele mai puternice substante antibacteriene si antivirale. Cu 0 alirnentatie de hrana vie. de la 0 adancime de 50-100 cm. Argila are proprietatea de a alcaliniza sangele si de a creste raspunsul minim al organismului. printre care se nurnara si faimosul interferon . 0 grupa de substante. Se stie d organismul fiecaruia dintre noi are de la natura un sistem de aparare fabulos. biologice si mecanice de distrugere a oricarui nepoftit. aducand sangele la PH-ul optim. asemenea fibrelor alimentare. iar carnea isi micsoreaza volumul la fiert. Ea nu prezi nta inconvenientul antisepticelor chimice uzuale care oricum distrug microbii. motivul pentru care multe fruete si legume sunt atat de mult dezvoltate. Un asemenea centru de instruire este timusul. Acesta este. care este un antiseptic natural. In organism exista adevarate centre de instruire a eelulelor sistemului imunitar.arme" chimice. Se stie ci baile si cataplasmele cu argila. produsele vegetale cultivate cu ingrasaminte chimice. in acelasi timp. numai lutul pastes care. in fie care minut sistemul nostru imunitar inactiveaza virusii. Se utilizeaza [iri a tine cont de culoare (cenusiu. argila absoarbe toate substantele toxice (mirosuri neplacute. fad a avea insa gust caracteristie. protejeaza organismul de orice atac din exterior. Pentru colectarea si prepararea ei trebuie sa se foloseasci numai ustensile de lemn sau de os. dar si dupa cea creativa (pentru inceput). neutralizand gustul neplacut al apei. dar in acelasi timp ataca si organismul. distruge bacteriiIe ori celulele canceroase.16 Elena Nip Ibrian Tinerete fara batrdnete cu hrarui naturala 17 Este foarte important ca argila sa fie recoltati din zone mai putin poluate. constituindu-se intr-o adevarata armata cu miliarde de "osta~i" cu tot felul de specializari.sale coloidale. Apoi. In general. nefavorabil dezvoltarii bacteriilor. concentratia de substante nutritive este mult scazuta. E binesa va faceti un obicei in a consuma zilnic cite purina argila (cit o aluna) . ca hrana biologics este prea vegetariana. roscat. hormoni etc. dupa care bep multa apa sau beti apa argiloasa (1 linguriti cu argila la 250 ml apa). de fapt. care 0 incarci cu energie solara. datorita irisusirilor. situat in centrul plexului cardiac. chiar dad se abuzeaza ca doza zilnica. Argila are proprietatea de a distruge bacteriile si impiedici proliferarea acestora. lacrimare. in care faza dispersata trece in stare de gel. consumatorii cred . Dupa bataJiile dintre celulele sistemului imunitar si microorganismele invadatoare apar leucocitele care "inghit" microorganismele si resturile de celule. antivirale si antitumorale foarte puternice si cu un spectru larg de actiune. Ea poate fi considerati aliment-medicament. cu nenumarate linii de aparare dotate cu . unde acesteasunt triate. la umezire cu api. Apa de argili este un agent cu rati tor si vindecitor al organismului. fie el virus sau bacterie.0 substanta. Spre deosebire de acestea. de fapt. are putere absorbanti. a carui stimulare este urmata negresit de 0 sporire a rezistentei naturale la infectii. distruge microbii patogeni la nive1ul pielii (extern) ~i al mucoasei (intern). legume si cereale integrale preparate dupa bucataria fara foe. care este un produs viu. sudorifice si lichidul prostatic contin enzime care au proprietatea de a distruge 0 serie de bacterii si ciuperci. foarte placuta si un continut mare de vitamina C si de magneziu. . mai ales cei care au fost obisnuiti sa consume carne si produse din carne la toate mesele zilei. Egiptenii foloseau argila in procesul mumificarii. apoi se pastreaza in ambalaje de hartie sau in saculeti de panza. Secretiile noastre salivare. Adeseori. Fad sa stim. Este suficient sa adaugati l lingurita cu argila la un litru de apa de la robinet si yep obtine un plus de sanatate.

pentru ingrasarea pamantului. Algele se impart in doua grupuri mari. afectiuni eardiace. 19 Algele sunt indicate in numeroase afectiuni. D2. amegrisante (numai pentru 0 bezi). ele ne intaresc mijloacele de aparare naturala. predispozitie generala la maladii. Ele au avut si au si in prezent 0 mare irnportanta pentru popoarele din Orient si pentro anumite popoare nordice. Algele contin aproape toate substantele necesare vietii: proteine. captind azotul din aer. In multe tari din lume algele sunt folosite eu mult sucees in hrana animalelor domestiee ca nutreturi gustoase si foarte hranitoare. reumatism cronic. tonifica glandele endocrine si se opun astfel imbarranirii. Prind viata oriunde intalnesc purina umezeala.~piru1ina este in primuI rand un produs care se poate consuma profilactic. in mare parte. este de la sine inteles d si algele. strontiu. afectiuni pulmonare. lata ce spunea domnul Manea Stefan. E.a. Toate como rile din adancurile rnarilor si oceanelor nu ating nici pe departe valoarea deosebita a algelor. hipertensiune. favorizeaza schimburile. anernii. Japonezii cultiva pentru consum 0 alga rosie numita "uori".i carnea. calciu. telina s.A. Sunt remineralizante. tulburari glandulare. Chinezii.. Dupa cum se stie. albastre. 1actatele de orice fel .a. au p ro p ri. Algele iubesc lumina soarelui. potfigura in eategoria alimentelor . Nu cresc in desert si nici in tinuturi acoperite cu gheturi vesnice. F. D1. soluri1or nisipoase carora li se adauga alge ca ingrasamant dau mari recolte de cartofi si de orez. mangan. Aceasta alga. an tii nfe ctioase. morcovul. La noi in tara se fac muIte experiente in laboratoare pentru extinderea culturilor de alge in bazine special amenajate. ceapa. antigusa. enzime si vitaminele A. usturoiul. Datorita acestui fapt. limfatism.lngd~area plantatiilor de vita-de-vie cu alge fereste plantele de filoxera. K. aur. Algele marine sunt de 0 bogatie nebanuita. antiserofuloase. niei cereale. Pana in prezent. Cel mai mult este studiata. spirulina dezvolta functiile organismului. Algele contin minerale si metaloizi din belsug: iod. introducerea algelor in alimentatia animalelor trebuie facuta treptat si in ames tee cu alte produse furajere pentru a preveni eventualele intoxicatii. irlandezii man and de veacuri anumite varietati de alge rosii si brune. aflati ca aIgele sunt vegetalele cele mai bogate in proteine dintre toate plantele de pe Pamant.. aurii s. compuse numai din produse vegetale care pot inlocui cu mult succes produse animaliere ca ouale. magneziu. rubidiu. nichel.000 de specii. Ei bine. rino-faringite.18 Elena Nita Ibrian Tinerete fad. alergii.japonezii. in general. ceea ce n-ar putea surprinde pe eel ce gande~te ca P. Prezenta in apa marii a numeroase specii de alge microseopice ii confera acesteia. obezitate. zinc. fier. astfel: alge de apa dulce si alge marine. vanadiu. se cunosc peste 13. arterioscleroza. proprietatile algelor sunt multiple. pentru toate gusturile si pentru toate varstele. HofigaI S.e ta.medicament. dupa felul ape lor in care cresc. aluminiu. brune. Gloess ca sunt "intiia manifestare a vietii pe globul parnantesc". este folosita si de mine in diferite preparate de hrarui vie sau in ceIe ale bucduiriei creative. Trebuie tinut cont d. B. si in judetul Neamt. au fost supranumite "concentrate de apa de mare". S-a constatat ca produsele algale au mai rnulte avantaje cornparariv eu gunoiul de grajd. vegetaleIe nu contin proteine. titan. Tonice generale. algii. .' biitranete cu hranii naturala Luati totusi aminte ca in prezenta lucrare va sunt puse la dispozitie retete destuJ de variate. Reechilibrand terenul. direetorul S. In special la copii. cu rezultate foarte bune. celulita. fosfor. Ele sunt stimulente. sechele de fracturi etc. Asadar.C. proprietati bactericide si cicatrizante. rosii. Acestea isi iau bioxidul de carbon de care au nevoie direct din aero Cultivatorii de orez din Indochina lasa unele specii de alge albastre sa creasca in culturile lor de orez stiind din experienta inaintasilor dele. minerale. sub forma de pulbere. imbatra~irea celulelor. Se folosesc cu mult succes ~iin agricultura. astenii fiziee si intelectuale. astfel: in adenite. staniu. algele sunt apreciate in tarile respective pentru nenurnaratele lor virtuti. anumite afectiuni cutanate. hawaienii consuma rnari cantitati de alge ca sa-si poata echilibra meniurile bazate pe orez si peste uscat. C. De aceea. in Franta. potasiu. Multi vor spune d. Sunt si unele soiuri de alge care traiesc pe sol umed sau pe zidurile caselor. tulburari circillatorii. sulf. circulatorii. cunoscatorii pot sa beneficieze de aceste mancaruri pe baza de alge mai ales in restaurantele chinezesti. japoneze sau vietnameze. spirulina platensis. siliciu. imbogatesc solul in substante minerale si ajuta astfel Ia obtinerea unui spor de recolta. Sunt de mai multe culori: verzi. cobalt. dar e1e pot inlocui destul de bine legumele in alimentatia zilnica a sute de milioane de oameni. alaturi de aIte produse vegetale ca patrunjelul. PP etc. cupru. Bucuresti: . algele nu sunt nici fruete.ti antireumatismale.

cu un continut ceva mai mic in proteine se situeaza soia. Cat despre proprieta~le sale terapeutice. avand efect benefic in spermatogeneza si in ovulatie.Ajuta procesul de digestie prin faptul ca toti ferrnentii naturali necesari digestiei se dezvolta foarte rapid in tubul digestiv. faro' bali! In alimentatia umaria din aproape toate r1irile lumii sunt utilizate peste 20 de specii de alge. ajutand organismul sa distruga toti compusii chimici nocivi. Chiar si eoefieientul de inteligenta al eopiilor este stimulat. prin facilitatea eliminarii particulelor de metale grele. _ Are rol antitoxic. algele consumate in stare naturala ca adaos in preparatele culinare de hrana vie ajuti mult in hepatica. sedative contra stresului si 0 gama de produse chimice artificiale eu care se cauta diminuarea numeroaselor boli de care sufera animalele. a hematopoezei si a circulatiei sanguine. Printre cele mai mari furnizoare de energie ale secolului XXI se situeaza aIgele. oprindu-le astfel dezvoltarea. cantitativ si calitativ. . _ Combate impotentasi frigiditatea. in mod normal. in Japonia. care este socotita un miracol alimentar inca pre a putin folosit de noi.in special a insulinei. Algele proaspete consumate crude sub forma de preparate culinare ale buciuiiriei lara foe prezinta numeroase proprietati anticanceroase. ' _ Creste capacitate a de aparare a organismului fata de infectii. se consuma zilnic in medie cam 100 g aIge proaspete pe cap de locuitor. avand eapacitatea de a deseompune alimentele din tractul digestiv pana la fragmente netoxice. _ Stimuleaza metabolismul general. Sa Iuam. ouale si lactatele) care nu fac aItceva decat sa intoxice organismul. Utilizarea pulberilor de alge in alimentatia omului sub forma de paine si diferite paste fainoase (in amestec eu faina integrala de cereale). ulcer gastric. in prezent eonsumul de carne prezinta alte riscuri majore pentru organismul uman. _ Stirnuleaza metabolismul proteic. Mecanismul actiunii lor s-a explicat prin fixarea grupei lactonice pe acidul dezoxiribonucleic al celuIelor canceroase. tara cu iqdelungata traditie culinara algologica. in seeolul ce urmeaza. creand 0 elasticitate celulara rernarcabila ~istopeaza hemoragiile celulare in cazul fracturilor celulare. hormoni de crestere rapida. Inmultirea si cresterea animalelor marine depinde in mare masura de aIgele cu care se hranesc aces tea. le asimileaza dupa 0 masa buna. intr-un singur gram de spirulina se gasesc toate substantele pe care organismul. care apara organismul). resrabileste legaturile intercelulare slabite. de exemplu. Alimentatia pe baza de soia cu adaos de alge este 0 adevarata minune deoarece cu aceste doua produse alimentare se pot inlocui produsele alimentare animaliere (carnea. predispunandu-l Ia boli grave. Aiei putem include derivatii care rezulta din cresterea intensiva a animalelor ce se practica in exploatari industriale: furaje artificiale. _ Stirnuleaza organele sexuale. pancreatita si mai ales in obezitate.Stimuleaza lactatia tinerelor marne. are actiune antioxidanra. se stie ca radiografiile sunt absolut necesare intr-o investigatie naturala. care totdeauna a reprezentat un focar in transmiterea parazitozelor si a infectiilor. fiind comparabila cu cele mai bune medicamente hepato-protectoare obtinute pe baza de anghinare. . prin reglarea functiilor organelor sexuale. dar nu este indicat sa se fad mai mult de 3 pe an. _ Previne scaderea nurnarului de leucocite dupa rontgenografie. carnea. . Apele fara vegetatie algala sunt mai sarace in vietati.Are efecte benefice in afectiunile oculare. Dupa alge. in acest sens. venind in ajutorul persoanelor eu fragilitate vasculara. inca din cele mai indepartate timpuri. mai ales conservantii.Conrroleaza senzatia de foame si pofta de mancare. Spirulina menta sa i se spuna elixirul de viata lunga. . _ Are rol hepatoproteetor. astronautii vor avea Ia bordul navelor lor culturi de alge care Ie vor imbogati substantial hrana zilnica.20 Elena Nita Ibrian Tineretelara batriinete cu hmrui naturale 21 deterrninand cresterea organelor interne. dar si a hormonilor tiroidieni si a adrenalinei. . _ Stimuleaza productia de corticoizi . _ Creste cantitatea de hemoglobina si nurnarul de eritroeite (celule albe Pe drept cuoiint. avand astfel actiune antidiabetica. pasrrand vitaminele in forma initiala pana dud ele ajung la celule. Mai mult de cat atat. fiind recomandata in curele de slabire. crescand cu 30-60%.Incetineste procesul de imbatranire". antibiotice. . . In plus. predispuse aecidentelor vasculare. contribuind in mare masura Ia imbunatatirea metabolismului. as aminti punctual: _ Spirulina normalizeaza schimburile de substante la nivel celular. utilizarea spirulinei permite efectuarea a 25 de radiografii pe an fad ca acestea sa aiba un efect noeiv asupra organismului. . exercita o influenta favorabila asupra organismului uman.

ilbenu~ului si celuloza. K. Se poate trai foarte bine tara produse anirnaliere. este bine sa fie generalizata. In eartea de fata veti gasi cele mai bune retete pe baza de soia. intarindu-i si ingustindu-Ie diametrul. Asa apar infarctul miocardic si tromboza cerebrala. " . De asemenea. metianina. dejun care s-a bucurat de un succes rasunator. energetic viguros. valina. leucina. Excesul proteie din carne incarca cic1ul urogenetic cu mari cantitati de uree in ficat si da surplus de acid uric circulant. E. licina. De aceea. desi este mult mai consistenti ca aceasta din urma. plus lipsa de irigare sanguina in extrernitati. diastaze. Vreme de multe generaJii. rasini. De la soia se folosesc toate partile: frunze. Retineti asadar proteina animalii sporeste riscul imbolruioinior. 1 kg de boabe de soia este echivalent in proteine si grasimi cu 56 oua de gaina. Protidele din soia con tin toti acizii aminati necesari in proportie aproape ideala. la surrn enari. Vergnaud. Astfel. la arterele coronare. la arterele membrelor inferioare. chineze si indiene bazate pe cereale. Acest ulei contine: acizi grasi nesaturati in proportie de 85%.calciu. n.add linoleic 40-50%. 12-25% lipide fata de 1-4% cate sunt tot in carne. Iecitina inrudita cu aceea a g. Soia se preteaza la sute de preparate din ce1e mai sofistieate si variate. vitaminele: A. Soia (Sojahispida) face parte din familia Papilionacee. magneziu. sunt proteiriele de provenienta vegetala ce se gasesc in mari cantitati in alge si soia.fata de 15-25% cate suntin carne.22 Elena NiJii Ibrian Tinereiefara batrdnete cu hrarui naturalii Soia este un aliment complet si foarte digerabila. La cresterea colesterolului mai contribuie si alte produse animaliere ca ouale si lactatele. fad os. stresul si sedentarismul. exceptie facand radacina. 7. ca Este foarte buna in diversificarea regimului alimentar pentru toate varste le. ceea ce reprezinta un mare avantaj pentm organismul uman. S-a constatat ca unii bolnavi. acid oleic (mononesaturati) 25-35%. dietele traditionale japoneze. Bz' H. creste riscul calculozei urice si al gutei. demineralizati si nervosi. considera ca salvarea le vine de la eonsumul de proteine. s-a organizat un dejun de propaganda cu delicioase preparate pe baza de soia sub conducerea domnului M. este mult mai bogati in anumite substante si mult mai sanatoasa decat carnea.5 litri lapte proaspat muls sau aproape 4 kg de carne macra. acid linolenic 2-10%. oase. potasiu. flori. Primele culturi pe suprafete mai mari dateaza abia din 1932. H. chiar mai putin costisitoare ~i mult mai sanatoase. C. apoi minerale . fenilalanina. cazeina continuta. palmitic. la Institutul agricol si industrial al soiei de la Paris. B12. Alimentele de provenienta vegetala nu contin colesterol. in leguminoase si in fruete oleaginoase. dar in mod special in alime ntatia copiilor. tronina. a fost introdusa mai intai in Franta in 1738. Ba mai mult. sulf. nervi). fenomen cunoscut sub denumirea de aterosclerozi. triptofanul. asociate cu tulburarile metabolismului hidric. la numai 2-3 saptamani de tratament. remineralizant echilibrant celular. care sunt usor de preparat ~i mult mai ieftine decat carnea. eliminarea in exces a acidului uric si a ureei solicita un efort suplimentar din partea riniehiului. ceara. Boabele de soia furnizeaza circa 12-25% ulei. acizi polisaturati . accentueaza risculleziunilor la rinichi. Ca aliment a fost numita pe drept cuvant planta rniraculoasa. sodiu. trebuie ca noi sa i Ie furnizam). In anul 1962. legume si fruete au asigurat necesarul proteie. Aceasta substanta se depoziteaza pe peretii arterelor. 23 de si ' Excesul de grasime din dieta carnata si din produsele de origine animala este responsabil. in plus este de 3-4 ori rnai saraca in hidrati de carbon. Uleiul de soia este de nepretuit. ceea ce face din ea un produs mai bine echilibrat. Aid se comite 0 mare eroare deoareee exeesul de proteine este mai periculos decat defieitul de proteine. Drept urmare. fosfor. Aceste fenomene. apoi in cerealele integrale. Numele acizilor aminati esentiali sunt: izoleucina. Valoarea protidelor sau a proteine1or din soia depinde in mare masura de aeizii aminati esentiali care 0 alcatuiesc (esential inseamna in acest caz ci organismul nu poate sintetiza aceste corpuri indispensabile si. de cresterea colesterolului in sange. Bogaria uleiului de soia in acizi grasi polisaturati ~i prezenta acidului arahidonic ii asigura puternice proprietati hipocoIesteroiemiante. acid arahidonic si acizi grasi nesaturati in proportie de 10-15% (stearic. irnpreuna cu tutunul. . Soia contine protide . Mult mai usor de digerat si de asimilat. Deci. boabe uscate. De asemenea. dar trebuie consumat in 24 de ore. B6.circa 40% . Multi confunda proteina eu carnea.de soia se inrudeste cu cea con tin uti de carne. boabe verzi. Faina de soia este de 4 ori mai bogata in azot decat cea de grau si de 20 de ori mai bogata in materii grase. Laptele de soia este ferit de germeni patogeni. revin la normal cu colesteroluI. Cu soia ~utem pregati 0 mas a excelenra si completa. arahidic si lignoceric). contribuie foarte mult la imbunaratirea memoriei si ajuta in acelasi timp la sprijinirea performantelor intelectuale. deci. Este constructor prim or din (rnusch i. PP. unde s-a aclimatizat treptat.

Aceasta vitarnina se gase~te din abundenta in uleiul din ficat de pqte. se consuma cat mai multe diuretice. fapt pentru care se recornanda ca in perioada de iarna sa se consume 1-2 cani cu ceai de macese pe zi. in corp. Aparent. Deficienta acestei vitamine duce la slabirea vederii. In caz de arterioscleroza. Cu mici exceptii. acesta arata ca in soia se afla toate vitaminele cunoscute pana in prezent. ceea ce este benefic pentru . In caz de dureri de cap. tulburarile intestinale. florile si boabele verzr. Astfel.24 Elena Nita Ibrian Tinerete farii biitranefe cu hrasui naturalii 25 Soia se poate folosi sub forma de boabe care. Dad doriti sa aveti 0 sanatate perfecta. cainilor si a puilor de gaina. In uleiul de soia se gase~te din abundenta vitamina E. " intregul organism.a. se stie ca anemia este cauzata de numarul redus de globule rosii. 0 unitate internationala I. In colita de putrefactie. Orice bolnav de inima trebuie sa. adica vitamina B6• Aceasta vitamina este esentiala pentru cresterea porcilor. pot fi folosite la prepararea cafe lei de soia. in cazul bolilor de rinichi. apoi se ~terg si pe bataturi se aplicasuc de rostopasca. . consumati hrana vie preparata dupa retetele din bucataria f<ira foe sau dupa retetele din bucataria creativa si in acelasi timp renuntati la numeroasele droguri pe care le folositi. iar dad apare sfmge in urina (hematurie). care le cornpenseaza pe A si D. apoi se mai foloseste sub forma de crupe. eel mai eficient este ceaiuI de traista ciobanului ~iceai de pedicuta. In timp ce soia boabe uscate contine 0 cantitate moderata de vitamina A (140 I. VitarninaA este 0 vitarnina grasa solubila. Un alt factor dietetic din grupuI lui B complex este vitamina B6· Apoi. e bine sa se bea ceai de traista ciobanului si frunze de mesteacan.0006 miligrame de beta-carotina. de Iaina si de soia germinata.foloseasca ceaiul si tinctura de paducel. Soia poate fi considerata 0 excelenta sursa de pi rirloxin. elemente care pentru sanatate reprezinta o mare valoare. dermatite ~i leziuni in jurul ochilor si gurii. Se spune ca sanatatea nu este dreptul celui mai tare. Din acest motiv carotina din fructe si aIte vegetale se numeste vitamina A. dar cea aflata in plante (in special in soia) este sub forma unui grup de pigmenti galbeni si se numeste carotina. Dar de la soia se pot folosi si frunzele. Aceste produse au un bun efect dezinfectant asupra intestinelor. fiind totodata si un bun mijloc de prevenire a aparitiei dermatitelor si leziunilor pielii la om. boli datorate alergiei alimentare. rumenite auriu. B. iar cea de iasomie confera indrazneala. Asadar. in cantitati egale. In cazul in care apare sange in scaun. Aroma de busuioc stimuleaza activitatile nervoase. Picioarele se tin in baie tirnp de 20 de minute. Numeroase experiente au fost indreptate spre determinarea indiciului de vitamine al soiei. Coada soricelului are remarcabila capacitate de a creste numarul de globule rosii fabricate" de maduva osoasa. a carei absenta duce la aparitia unei boli a ochilor numita xeroftalmie. vitamina B2 este esentiala pentru crestere. cate 3 cani pe zi. Frunzele. tutunul si alcooIul. mirosul de mandarine face dintr-un timid un indraznet. Ceaiul din fructe de maces este bogat in vitamina C.la 100 g). Continutul de vitamina B1 din soia este depasit numai de eel din graul incoltit si din drojdia de bere. eel mai simplu procedeu contra balonarilor: este bine sa se ia dupa fie care masa cate un varf de cutit cu pulbere fina din seminte de chimion. 1 Mai este numita si vitamina anti-beri-beri. diabetul. soia verde contine 0 mare cantitate de vitamina A. fructele si florile de paducel stimuleaza activitatea muschilor inimii. un leac de mare eficienta este leurda. iar eel de iacramioare binedispune pe cei ursuzi. C. In caz de astenie nervoasa. vitaminele se dezvolta prin schirnbarile chimice din perioada de crestere. Bataturile pot fi inlaturate cu bai din ceai de urzici.H. de 20-25 de ori mai multa ca in Iamai. Curele de prirnavara cu Ieurda consumata in stare cruda si tinctura de leurda contribuie din plin la prevenirea arteriosderozei. carotina se transforma in vitamina A. este foarte eficient cartofuI proaspat ras si aplicat sub forma de cataplasma pe frunte. Soia este un excelent aliment. slabiciune musculara. Printre acestea pot fi mentionate arterioscleroza. vitamina B2 din soia este cea mai ridicata in randul alimentelor de origine vegetala. un om intelept se alimenteaza in conformitate cu toate regulile stiintei. este echivalenta cu 0. In acest sens. este bine sa se bea seara un ceai de talpa ga~tei sau de odolean. cate 2 cani pe zi.H.H. dar si un foarte bun medicament care previne si vindeca foarte multe boli. soia verde este destul de bogata in aceasta vitamina (700 I. printre care se numara si cafeaua. Vitamina Beste cea mai cunoscuta vitamina din grupullui B complex. boli coronariene si multe altele. Inflamatia intestinului gros dispare fara urma in scurt timp dad se consuma cate 0 can a de macerat din casul popii zilnic. ci rasp lata celui intelept. un leac eficient si la indernana oricui este consumul de ceapa si de usturoi in stare cruda. la 100 g).

drojdie de bere proaspata. contribuie la curatarea singelui. stopand miopia ~i prevenind cataracta. migrene de intensitati modeste. terapia prin ras. Mierea are mari proprietati energetice. cat . Rosiile ajuta foarte mult in procesul de digestie. In plus. care fumeaza un pachet de ~gari pe zi are nevoie de 120 mg de vitamina C. In bolilegastrice se recornanda sa se consume 1-2 bulbili de usturoi. morcovul si varza. To to data. Si culorile Yin in sprijinul sanatatii. germeni de griu. alergiile. Telina este 0 leguma foarte hranitoare. enervarea etc. ea are si valoare terapeutica. Guliile consumate in stare cruda. combate oboseala. liniste si multa buna dispozitie. anorexie. a intestinelor si intensifica diureza. ceai din frunze de mur. angoasele. Din cand in cand. de melancolie sau de depresie. Pentru ca moarea (zeama de varza) sa fie mai bine tolerata de stomac se recomanda sa se indoaie cu apa de argila. usoare afectiuni ale inirnii. Pepenele verde este un diuretic. Dealtfel. slabire. Pastura este un produs apicol care actioneaza ca un excelent dezinfectant al celulei hepatice. fiind recomandata celor suferinzi de reumatism. se recomanda si cite 2 zile de post. Se recomanda in astenie.26 Prunele reduc stresul si oboseala. grijile. sunt recomandate cit mai multe cruditati in alimentatie. bogata in enzime. apoi este foarte indicat eelor ce sufera de lipsa de calciu. care sunt aliment si medicament in acelasi timp. imbunatatesc Elena NWi Ibrian digestia si aspectul pielii. inlatura stresul. condurasii. edeme renale si hepatice. mai armonioasa. stari carentiale. In caz de TBC pulmonar. toate protejeaza impotriva formelor de cancer. tensiune arteriala. enzime si vitam. intern. Este necesar ca scaunul sa fie normal. mai sunt ~ialte terapii mai putin cunoscute printre care se numara (ca metoda terapeutica) terapia prin dans. Astfel. miscare. Ceapa este utilizata cu succes in combaterea tendintelor de scleroza. [nsuficienta hepatica. iar rozul este calmant. fata de numai 60-80 mg este suficient pentru un o persoana cat nefumator. dar numai cu coriditia sa fie consumate in stare cruda. vitamine. mai multumiti de viata si mai sanatosi. S-a constatat ca introducerea nucilor in dieta zilnica duce la scaderea dimineata si seara cate riscului aparitiei bolilor cardiovasculare. prurit (rnancarime). apa de argila. antiseptice. arsuri. pastura granule are marea cali tate de a fi reconstituent general in starile de suprasolicitare fizic:i sau psihica. laxative._dicinale. Tineretelara batriinete cu hrenii naturald 27 iar merele sunt hrana creierului. Nu folositi zahar alb in alimentatie. legumele de euloare verde inchis. insomnii rebele. diuretice. Apoi. in functie de toleranta individuala (la unit este suficient sa ia 2-31inguri cu moare. aperitive. expectorante. mistuire dificila. antianemice. cu conditia sa fie consumat numai pe stomacul gol. ale aparatului circulator. este reeomandat anemicilor si deopotriva obezilor. preparate dupa retetele din bucataria tara foe. In plus. trebuie sa se consume cat mai multe mere ~i sucuri proaspete de legume si zarzavaturi. urinari greoaie. tonifiante. care se recomanda in tratarea unor afectiuni ca: dureri de stomac. creste rezistenta fizica. constipatii. in afara de terapiile mai cunoscute ca: alirnentatia cu hrana vie. fit! mai veseli si veti fi mai frumosi. este un medicament deosebit de eficace. lapte nefiert si cite 1 ou la doua zile. Mierea este un produs alimentar de origine vegetala foarte usor de asimilat. creeaza un optimism sanatos si molipsitor. iar la altii le sunt necesare 1-2 cesti). timp de 1 an. Semintele de susan sunt adevarate izvoare de energie sexuala. efectele bunei dispozitii asupra bolnavilor fiind extraordinare.ine. Fructele. albastrul are efect sedativ. prevenind cancerul. minerale etc. seade febra. plimbari lungi (5 km pe zi). apoi. impotenta. se recomanda ceaiuri din plante me. In perioada de convalescenta. curata si subtiaza sangele. deoarece este cancerigen. coada soricelului. cat si la femei. de podbal. Apoi. aer de munte. Dovleacul neprelucrat terrnic este foarte eficient pentru suferinzii de afectiuni oculare. exe rcitii de gimnastica. este recomandat consumul de zeama de varza murata. brocoli. vase si Iumanarica. sucurile din fructe si legume. stari de anxietate. In albeata. Rasul face viata omului mai usoara. se consuma regim de cruditati. Invatati sa radeti. ulcer gastro-intestinal. mai ales cele bogate in vitamin a C. atat la barbati. Iaurtul previne racelile. emoliente etc. fiind 0 sursa importanta de energie. Impotriva coristipatiei se recornanda multa miscare in aer Iiber. care sunt foarte bogate in saruri minerale. sedative. galbenu~ de ou crud si alimente bogate in clorofila. Inlocuiti-l cu miere naturala sau cu zahar invertit. ame1ioreaza digestia. cresonul. galbenul dinamizeaza. fiind deci foarte eficienta in afectiunile hepatice. infectii intestinale. in tuse.

laptele de soia are 0 mare insemnatate pentru persoanele care nu tolereaza laptele de vaca. intrucat Iaptele de vaca nu este un mediu asa de prielnic. dupa ce va dati jos din pat. Prin iniocuirea laptelui de vaca cu eel de soia. Astfel. Cateva cazuri de insanatosire au fost aproape incredibile. grisimi animaIe sau aIte mancaruri prea consistente. cat si acizii nesaturati. direct sau indirect. De asemenea. Folosirea soiei nu este insotita de tendinte de sensibilizare sau de reactii alergice care insotesc atar de des folosirea tuturor proteinelor animale. Ea este pretioasa in artrite. Colesterolul nu se gaseste in fructe. S-a de pus un mare efort pentru descoperirea Preparatele pe baza de soia. pentru care soia este cea mai bun a sursa cunoscuta. vegetale sau cereale. mai ales faina de soia. hrana lui sa fie cat mai diversificata si coreet combinata. astm. un ice ale soiei de a crea si mentine 0 29 formidabila flora Culorile au efect nu numai asupra psihicuIui. dar men tin organismul in cea mai bun a forma. Ea ajuta la vindecarea cosurilor de pe fata. sa beti 500 ml apa de argila si sa faceti gimnastica. rara a asculta radioul si rara a privi la televizor. S-a constatat ca numeroase boli apar ca urmare a uriei alimentatii necorespunzatoare. (In urma unor experiente efectuate in S. ci si asupra organelor interne. aibastruI-violet actiorieaza favorabil asupra icterului nou-nascutilor. izgonirea viermilor care fac sa apara colitele ~i aIte infectii acute sau grave. Consumul de soia de catre diabetici face sa scada nevoia de insulina. In soia colesterolul este inlocuit de fitosterol. Evitati grasimile animale care dau nastere Ia colesterol. rosul amelioreaza metabolismul si stirnuleaza functiile ficatului. fapt pentru care este indicat ca meniul sa fie alcatuit din aceste produse care nu ingrasa. s-a apreciat ca exista un procent de 2% de astfel de oameni. In China sijaponia. consumul de lapte. S-a constatat ca soia produce 0 reducere partiala sau totala a cantitatii de zahar trecute in urina diabeticilor. Luati masa la ore regulate. in cazurile de diaree la copii se obtin rezultate uimitoare ca urrnare a dietei cu soia. verdele.urmare a aIergiei la laptele de vaca. violetul inchis. apoi stimuleaza activitatea sexuala masculina. alte cereale si soia. Masa trebuie sa fie ca un ritual. Un astfel de caz este acela al unui copil adus la tratament in stare foarte grava . scad procentul de colesterol din sange. atat in familie. in decurs de 6 luni de ziIe copilul s-a irisanatosit perfect. micsorand activitatile inflamatorii ale pielii. In camerele cu temperaturi inalte nu se va foIosi culoarea rosie. unde se consurna mai mult orez natural. au dezvoltat apetitul si functia digestiva. pe langa durerile de cap. S-au efectuat experiente interesante. acesta aparand din carne. creste functia batailor inimii si tensiunea arteriala. dupa 0 obisnuita dieta cu restrictii. asa cum Yeti intalni in retetele urmatoare. folosita in amestec cu legume sau cereale in anumite proportii. urmare fiind d organismului ii este necesar un antrenament mai lung pentru a produce 0 mai buna cali tate de unt. reumatism si alergii pricinuite de astm. sunt mult mai purine boli dedit in Europa sau America. Stresul dauneaza foarte mult sanatatii. facandu-se uz din plin de acidofilul din soia.28 Elena Nita Ibrian Tinerete fara biitriine{e cu hrarui naturalii proprietatilor intestinala. Datorita bogatiei proteice si a foarte scazutului continut in amidon. a eczemelor si a altor afectiuni ale pielii. Motivul pentru care soia este recomandata a se folosi in cazuri de eczeme si aite boli ale pielii este acela ca ea inlocuieste folosirea proteinelor animale.U. rara a citi ziarul. ci numai culori reci ca: albastrul. care dau impresia de race ala. Prin urmare. Potrivit unor studii recente. diaree.. Laptele de soia nu cere 0 astfel de pregatire. in schimbarea florei intestinale.A. dar mai ales a psihicului. Apoi trebuie evitate pe cat posibil supararile. arterioscleroza este provocata de cresterea colesterolului in sange. Acest lucru se pare ca stimuleaza cresterea acidofilului. cat si Ia serviciu. De exemplu. atat sterolii din plante. oua si grasimi animale fiind considerat un lux. Folosirea terapiei culorilor poate contribui in mod substantial Ia ameliorarea unor suferinte prin influentarea anumitor organe. Soia se dovedeste a fi 0 excelenta hrana pentru cei care sufera de alergie alim en tara.) Prin folosirea laptelui si a fainii de soia. au fost tratati sute de copii care faceau alergii la Iaptele de vaca sau sufereau de eczeme. obtinandu-se rezultate splendide si s-a ajuns la convingerea ca acest component al soiei este cu mult superior celui din lapte printr-o tale de schimbare a florei. soia este larg folosita in dieta celor suferinzi de diabet. afectiuni ale pielii si 0 gama intreaga de boli cronice refractare. . Este recomandat ca dimineata. aduce un mare ajutor in digestia intestinala. s-a mai observat d laptele si faina de soia au accelerat cresterea. comportamentuI psihic ~imai ales vioiciunea mentala care au fost alterate de boala. Omul trebuie sa se alimenteze numai cu produse naturale. au refacut dispozitia generala.

30 Elena Nita Ibrian TinereteJara biitranete cu hrasui naturala 31 Oamenii de stiinta au gasit explicaria ca introducerea acestui nou factor in acelasi timp cu folosirea vitaminei A are efecte pozitive asupra pielii. Insa Daniel i-a spus irnparatului: . Vegetarianismul.pe care gresit oamenii 0 consuma foarte mult in prezent . Calmul. este dovedit din vremuri de demult de marii credinciosi placuti lui Dumnezeu. mereu eu zambetul pe buze. cand si cum anume. asa fa si eu supusii tai. 15). Maerobiotiea reprezinta 0 cale naturala fara excese ~ifara norme absolute privind sanatatea. Nu trebuie sa mancam la voia intarnplarii sau dupa pofta cerului gurii. Fibrele alimentare sunt acele eomponente ale hranei pe care enzimele nu Ie digera si. Amilaza salivara si eea pancreatica deseompun mai rapid amidonul fiert sau copt. mai eu seama pentru eel ce se doreste longeviv. ei aratau mai bine la fata si la tru p decat toti tinerii care mancasera din bueatele irn paratului (Daniell. Obieeiurile alimentare ale oamenilor denota abateri grave de la cuvantul lui Dumnezeu. de piele. numarul meselor si orele afeetate aeesteia. cum este Daniel. pana cand invadarea ei de catre acidul cianhidric suprirna actiunea enzimei numita ptialina. folosirea acesteia rnarind rezistenta la infectii. Actiunea amilazei salivare continua in partea centrala a hranei ajunsa in stomac. la curtea lui Nabucodonosor. Orice forma de viata trebuie respectata. eehilibrul vietii lara boala. Ea vizeaza intai constiinta. folosindu-se 0 alimentatie bazata pe produse naturale netratate termic. Bolile de care sufera omul apar. Conform legilor lui Dumnezeu. de ochi etc. apoi sa te uiti la chipurile noastre si ale celorlalti tineri care mananca din bucate alese. Painea alba . se poate vindeea in decurs de 6 luni pana la un an si 8 luni. Consumati paine coaptii la soare si paine haricii. boli de inima. nu este bine Sa se consume la aceeasi masa proteine cu amidonoase. de ficat. Dupa 10 zile. Orice boala. dragostea si prietenia sunt puncte de spijin pretioase. Sa omori un om sau un animal tot pacat se cheama. caci atunci ne inselam amarnic.Inceard pe robii tai 10 zile si da-ne sa mancam bueate din zarzavaturi si da-ne sa bem apa. nu sunt absorbite de mucoasa intestinala . ca urmare a proastei sale educatii alimentare. Dincolo de oriee retete si indernnuri privind orarul de masa. Lipsa toxinelor in aceasta situatie a rezolvat numeroase cazuri de boli grave precum cancerul.nu poate fi salivata si mestecata bine deoareee se strange in cocoloase si scade eontactul cu saliva. Zaharisirea amidonului incepe din cavitatea bucala. Secretul unei vieti sanatoase. Ingrijitorul in seama caruia erau credinciosii si-a exprimat teama ca imparatul sa nu vada chipurile lor mai trase ca ale altora de varsta lor si sa-l acuze d nu i-a omenit cum se cuvine. sub influenta amilazei. adaugati in rnancaruri tarate de grau deoarece aceasta este foarte bogata in fibre celulozice care previn aparitia constipatiei si a alto I' tulburari intestinale. fiind cele mai bune constituente ale hranei noastre. Dintre toate produseIe alimentare naturale numai cerealeIe integrale sunt eehilibrate. Profesorul Mader de la Universitatea din Frankfurt a aratat cum copiii pot fi vindecati sau protejati de afectiuni intestinale ori ale pielii printr-o died! care sa contina faina de soia. fiecare suflet care anima un corp are dreptul de a se bucura de viata. Daniel si alti doi tineri iudei au hotarat sa nu se spurce eu bucatele alese ale irriparatului si cu vinurile acestuia. echilibrul in toate. lungi si fericite este de a face totul cu incredere deplina. Deexemplu. cit. gandirea si reflectarea faptelor in ogIinda fiintei fiecaruia. caci viata 0 data luata nu mai poate fi adusa inapoi. Este absolut necesar sa credem in taria hranei din produse naturale care ne aduee sanatatea in trup. in eea mai mare parte. In fata lui Dumneze. 0 masticatie buna si prelungita asigura 0 buna digestie. cu placere. Faptul ca animalele au 0 inteligenta inferioara noua nu inseamna ci ele nu au suflet si prin urmare pot fi ornorate. caracterul. prin urmare. Digestia painii din Hina integrala este mult mai usoara de cit a celei din faina alba. dad e luata din timp eu ajutorul hranei vii. Trebuie sa fim atenti la necesitatea alegerii alimentelor in functie de valoarea lor energetid si felul cum se combina. In n emasu ratul nostru orgoliu ne asumarn eu 0 coridamnabila autoritate dreptul de a fi stapanii absoluti ai Pamantului. De oriee fel de boala omul poate scapa prin eonsumul de produse naturale corect combinate dupa retetele din bucataria £axa foe. ca 0 coriditie a elevarii spirituale. vointa. si cum ti se va parea. lata un exemplu: aflat in robia babiloniana. ornorarea unui animal este tot atat de coridamnabila ca omorarea unui om. cu suflet. Digestia amidonului din paine se desavarseste de catre amilaza pancreatica si de fermentii zaharolitici din sucul intestinal. Dar trebuie Sa stim exact ce rnancam. primeaza lege a bunului simt privind cantitatea hranei. Cei mai multi dintre bolnavii considerati incurabili de catre medici s-au vindecat complet datorita hranei vii consumata dupa principii bine stabilite si nicidecum la voia intamplarii. deei ea urmare a civilizatiei in care traieste.u. care spunea ca hrana influenteaza spiritul. In ultimele decenii s-au obtinut tot mai multe succese terapeutice.

Se stie acurn d. ceea ce atesta corelatia dintre fumat si aceasta boala. trecand in sange mult mai lent. brorisita. Fructele. Ovazul are prin excelenta aceasta proprietate. Dintre toate produsele naturale. Tot in aceasta tara mortalitatea la fumatori este dubla in comparatie cu cei nefumatori. Se recomanda totodata ca fructele fie bine si indelung mestecate. o Exista cinci nutrienti esentiali de care corpul uman are nevoie: glucoza 90%. bolile vasculare si multe altele (carcinomulla vezica urinara). cele mai importante pentru om sunt fructele. dar care stau in preajma celor care fumeaza multo Medicii pun in evidenta faptul ca limitarea consumului de tigari duce la scaderea semniflcativa a numarului cazurilor de cancer pulmonar. taninurile etc. Fibrele scad si mai mult rata de absorbtie a glucozei din cereale. care permite absorbtia si eliminarea substantelor nocive. ea avand capacitatea de a prelua toxinele din corp ~i de a Ie elimina. In comunitatile religioase in care nu exista fumatori. Ca efect daunator al tutunului trebuie avut in vedere si fumatul pasiv realizat de catre persoanele nefumatoare. ca si din alte vegetale. de spalare a impuritatilor. De aceea. Cele peste 10.000 de amputari ale membrelor inferioare la fumatorii din Germania trebuie sa ne dea de gandit. ele putand fi consumate la orice varsta. ca urmare. saponidele. de energie. Mancati numai fructe eel putin 0 zi pe saptamana si Yeti deveni supli. infarctul. scazand riscul de cancer de colon. de buna dispozitie. Apoi. cerealele sunt 0 sursa de energie pe termen lung. nu se inregistreaza cazuri de cancer al cailor respiratorii superioare. ulcerul stomacal si eel intestinal. dieta bogata in fibre alimentare are efecte benefice asupra sanatatii. Hidrocarbonatele complexe. netratate termic. sterolii vegetali. inlocuind cat mai mult dulciurile rafinate eu cereale integrale si fructe sau eel putin folosindu-se in eombinatie. pectinele. prevenind cresterea exploziva a insulinei cu urmarile ei nefaste. Sunt cunoscute sub denumirea metaforica de "detergentul intestinului". Experienta demonstreaza mancatul fructelor pe stomacul gol nu numai este sanatate curata. ne vom simti mai curari la suflet si la trup. care sunt eliminate 0 data cu apa prin materiile fecale. au rol de schimbatori de ioni (polizaharidele din vegetale). se asigura un nivel mult mai constant al glucozei in sange. pre cum ~i a celei din dulciurile consumate la aceeasi masa. Mai intai. lata ce se spune despre cancerul pulmonar legat de consumul de tigan: "in plarnanii celui care fumeaza 20 de tigari pe zi ajung zilnic 356 mg de produse gudronate".dulciuri plus cereale integrale. acizi gra~i 1 %. fiind folosite cu succes de alergatorii de cursa Iunga in perioada competitiilor. datorita unei fibre tip clei . Consumul cerealelor. S-a constatat ca fibra din tarata de grau scade concentratia hormonilor estrogeni la femei. avand un efect protector impotriva cancerului de san. Fierte. Dar pentru aceasta este nevoie de vointa si de exercitiul S-a constatat ca fumatul paate genera ~i alte forme de cancer. Fibrele din cereale. Ele au foarte mare importanta in mentinerea perfecta a sanatatii prin capacitatea de absorbtie a apei si proprietatea de a lega diferite substante nocive. Fructele sunt singurele produse care furnizeaza aceasta compozitie de nutrienti cu conditia ca ele sa fie consumate numai in stare proaspata. retin 0 mare cantitate de apa din organism. s-a constatat ca 98% din cei bolnavi de cancer pulmonar sunt fumatori. sub forma de preparate de hrana vie. Astfel. Este foarte indicat ca 0 data pe saptamana sa facem post negru. mucilagiile. datatoare de viata. in timp ce la restul populatiei se constata 0 crestere continua a numarului de cazuri. minerale 3·4%. evitand graba ~i Iacomia. ovazul si fulgii de ovaz sunt produse recomandate in mod special in diabet. Ele inglobeaza 0 parte din colesterolul alimentar care astfel se elimina prin scaun 0 data cu ele. sa ca ca . In plus.32 Elena Nita Ibrian Tineretefara batranefe cu hrand naturalli 33 (celuloza. Fibrele previn constipatia. in periaada pasturilar negre se recomanda consumul a cit mai multor lichide (cel putin 21itri zilnic). In acest sens. Este necesar sa se bea multa apa in timpul unui post pentru a nu fi afectati rinichii. form and un bol alimentar gelatinos. legumele si cerealele netratate termic reprezinta hrana binefacatoare. Se recomanda eonsumul a 25-30 g fibre in alimente zilnic. vitamine 1%. se descompun treptat in glucoza. fibrele nu sunt un balast nefolositor asa cum s-a considerat pana nu demult. dar accentueaza pierderea in greutate. emfizemul pulmonar. cum este amidonul din cereale sau cartofi. aminoacizi 4-5%. micsoreaza timpul de golire a stomacului prin accelerarea tranzitului intestinal. elirninandu-i pe cei toxici. In concluzie.). Apa este un element de curatare. ajutand astfel organismul sa elimine toxinele. coapte sau prajite fructele nu mai furnizeaza organismului substantele nutritive necesare. Expertii spun ca efectul fumatului este mult mai mare ca al altor factori.betaglucomil. acidul fitic. evita glicemia. reduc absorbtia colesterolului in sange.

Colesterolul transferat organismului prin alimentatie reprezinta un mare pericol pentm sanatate. iar consumarea ei astazi. busuioc. sovarf. bolile inimii sunt cauzate de excesul de proteine din carne. se poate consuma miere sau zahar invertit.cu antibiotice. niciodata in produsele vegetaIe.zaharul . Alcoolul fibrozeaui fieatul. consumati purina telina si durerile dispar ca prin minune. varzasunt incarcate . fata de consumul actual. Consumati unt si branzeturi tit mai brute. castravetii si ardeii grasi. Semintele de ardei grasi. Deprinderea de a indulci hrana nu se reeomandii. zarzavaturile. cu inghitituri mici si bine salivat. Corpul uman este usor alcaloid. Periodic. si in cornbinatie cu alimente bogate in fier (urzici. hreanul. eI se gase~te numai in carne. cu cit imbolnavirile animalelor sunt din ce in ce mai frecvente. este bine sa consumati numai fructe si salate. pe stomacul gol. Pentru a functiona normal. netratate termic se digeri in doua ore. ingreuneaza mult oxigenarea aces tora si transforma flora in testinala din fermentativa in putrida. anason. Pietrele la ficat si la rinichi. mai ales daca se consuma in coaja. Nutritionistii au demonstrat 90% din alimentatie este necesara in mentinerea functiilor vitale ale organismului. este cu atat mai nepotrivita. in ele se poate adauga putin suc de catina sau sue de lamaie: ele se prepara numai din plante aromate. in special stomacului. sarare. de rosii. devin toxice. Un studiu efectuat in prezent dernonstreaza ca un mare consum de proteine animale duce la pierderea calciului (eschimosii corisurna zilnic cam 400 g proteine animale. afumare. in susan. Ele sunt condiment si medicament in acelasi timp. NuciIe se consuma numai crude. care este bogata in potasiu. prin macerare la rece si apoi incalzit numai pana la 38°C. Puteti manca fructe numai dad au trecut 3 ore de la servirea uneia din mesele principale. fara a-I indulci pentru a impiedica fermentatia. Nu uitati ca semintele sunt un adevarat miracol. creierul are nevoie de un singur combustibil .34 Elena Nita lbrian Tineretefara batriinete eu hrarui naturald 35 Cartofii sunt 0 excelenta sursa de vitamina C. Cu cat se consuma mai multe proteine. floarea soarelui trebuie consumate cat mai des posibil. mai ales atunci cand este conservata prin congelare. sterilizare. Telina este unuI din cele mai aIcaline alimente. Cerinta de proteine a organismului recornandata zilnic este de 40 g. Plantele aromatiee si eondimentare sunt de un real folos in alimentatia de zi cu zi. Aleoolul impiedicd absorbtia calciului prin blocarea ficatului de a activa vitamina D. de aceea consumul de alimente care furnizeaza acid produce suferinta organismuIui. spanac). Cand aveti arsuri Ia stomac. eeapa. Nu mancati cand va aflati in stare de surescitare! Beti mai bine un ceai calmant. lipidelor si proteinelor. mancarurile fara carne corect combinate se digera in trei ore. sufoca celulele. Fructoza (din fructe). ardei lungi.pe langa celelalte substante mentionate anterior . cimbru. coapte in cozonaci). Ceaiurile calde pot inlocui cafeaua naturalii:. fapt ce face ca aceasta populatie sa fie cea mai bolnava de pe glob.sub forma de glucoza. colesterol crescut. mai mult ca oricand. putand fi consumate proaspete primavara. germenii de grau. de mac. Salatele sau alte vegetate crude. avand 0 durata me die de viata de numai 25 ani). inhiba enzimele digestive si diminueaza absorbtia vitaminelor. fenicul. Evitati pe cat posibiI preparatele prea rafinate deoarece sunt daunatoare organismului. in eIe este insasi viata. fapt ce conduce la ca ingra~are si la aparitia unor boli grave: artrita. se transform a in glucoza mai rapid ca orice alt carbohidrat. negrilica. iar iarna sub forma de pulbere. cu atat se pierde mai mult calciu din organism. iegumele. ajutand astfella prevenirea anemiei. care depaseste cu mult 100 g. care reduc greutatea corporala. Grice alcoolic este un subnutrit. vara si toamna. Ele depasesc cu mult necesarul organismului. cancer. fapt pentru care ar trebui sa renuntam la a 0 mai consuma. Proteina animala sporeste riscul imbolruitnrii: De cand e lumea si pamantul carnea nu a fost cea mai buna hrana. cerealele. Nu consumati carne deoarece este un aliment greu digerabil. afectiuni ale ficatului si stomacuIui. Usturoiul. asa cum ni Ie pune la dispozitie natura. fapt pentru care nu trebuie sa Iipseasca din meniul nostru zilnic. adica netratate termic. toate cerealele . AIte vegetale care pot inlocui telina sunt: salata verde. dovleac. Daca se simte nevoia. Produsele animaliere sunt foarte bogate in proteine. de gogosari. cand stim cate rele ne aduce. iar cele incorect combinate se digera in opt ore. graul germinat. fierte. numai ca fructele pentru a-si atinge acest tel trebuie sa fie consumate in stare naturala si numai inainte de masa. 0 data ajunsa in organism. prazul. indiferent ce si cat mananca. Oruditatile cele mai bogate in enzime sunt: fructele de tot feIul. fiind foarte greu de digerat. care este cea mai importanta in metabolismul calciului. Pentru perioadele de trecere la hrana vie (14-21 de zile) alimentatia zilnica trebuie sa fie alcatuita in proportie de 85% din cruditati. chimion. uscare (sub forma de pastrama) pentru ci acumuleaza bacterii ~i mucegaiuri care intoxica organismul. dad sunt tratate termic (prajite.

peste ele se toarna 500 ml apa clocotita. grausorul. fiind apreciat tocmai pentru principiile sale nutritive. fructele necesitand sa fie recoltate in perioada 20 august . Ceaiul din fructe de maces se poate prepara astfel: se iau 20 g fructe de maces. El stimuleaza coagularea sangelui. In afara de vitamine. generator de energie. mai mult chiar decat eafeaua. cresonul. norrnalizeaza ciclul menstrual. Cine riuclizeazd cu ging-seng-ul? Pdstdrnacu! contine albumina. natriu. La inceputul primaverii avem ca principale surse de vitamine si enzime fructele bine pastrate (mere si nuci) si primele legume si zarzavaturi care apar (ceapa verde. Nu degeaba penicilina si alte medieamente inrudite cu ea se numese anti biotice. De la mace~ se mai pot folosi si mugurii. Este foarte eficient in calmarea sistemului nervos si in prelucrarea energiei datorita continutului mare de potasiu. care se depune sub forma de glicogen. urzicile. ceea ce este deosebit de important toamna tarziu. carina mai coniine si microelemente biologice active. furocumarina si alte substante fiziologice active.4 ori pe zi. incat a ineeput puna stapanire pe om deficitul imunitar dobandit . fixeaza colesterolul din sange si ajuta la metabolismul lui.25% :. Este foarte important ca aceste legume si zarzavaturi sa fie consumate sub forma de hrana vie pentru a furniza organismului substantele necesare unei vieti sanatoase. linolic. usturoiul verde. antisclerotice si imbunatatesc schimbul de substante. se consuma de preferinta uleiul de soia.a.1 florile din care se prepara mancaruri si dulciuri de hrana vie dupa retetele din bucataria rara foe. nu va veti alege de cu alergii. Ciupercile cultivate au 0 valoare nutritiva mal mare decat cele din flora spontana. acizi care. . Ele regleaza schimbul de substante. irnbunatateste digestia. laptele nefiert. fasolea. loboda. iarna si primavara.a.adica SIDA. Aeeste antibiotice sunt responsabile de numeroase afectiuni alergice din lumea intreaga. se pun intr-un vas. saruri bogate in fier. contirie aeidul malic. Medicina actuala a constatat ca spectrul actiunii binefacatoare a catinei este mult mai largo Din ea se prepara medicamente extrem de eficiente pentru tratarea cancerului. aceasta pentru motivul ca cei mai valorosi acizi grasi sunt. accelereaza cresterea la copii. enzime. extracte. Orice preparat care are la baza carina nu trebuie consumat dupa ora 14. In plus. de soia si eel de floarea soarelui. galbenu~ul de ou s. diuretice. frunzele fragede ':. apoi se introduce in alt vas cu apa clocotita un de se tine 15 minute. potasiu. Catina s: pastarnacul contin substante asemanatoare cu ale ging-seng-Iui. se zdrobesc. ridichile de luna). Otetul de mere coniine un acid constructiv.. intareste peretii vaselor sanguine. trifoiul. Bogatie in vitamine.ilinoleic 50%) si are foarte purine grasimi saturate (14%). tonice. In scopuri medicinale. tocmai cu scopul de a preveni arterioscleroza si dislipidemia care se gasese la originea infarctului miocardie. necesar procesului digestiv. Daca veti apela la medieamente pentru aeeasta. vasul se acopera etans. Ele au reusit sa slabeasca imunitatea unei bune parti a populatiei. grasimi. Din fructe proaspete de maces se prepara pulberi. avand duble legaturi. Uleiul de soia este bogat in acizi gra$i nesaturaii (oleic . papadia.36 Elena NiP.. Cercetarile din ultimul an au descoperit in catina substante care contribuie la scaderea tensiunii. in ordinea importantei lor pentru organism. adica impotriva vietii. Ceaiurile obtinute din fructe de maces se recornanda nu numai bolnavilor.catina alba de rau detine recordul in ceea ce priveste continutul de vitarnine si constituie un medicament ideal preparat chiar de catre natura impotriva avitaminozei si a anemiei. Alte surse de vitamine. zerul. Organismul trebuie ajutat sa se curete de toxine prin hrarui vie.00 deoarece catina este foarte excitanta. hidrati de carbon. lueerna. pline de energie si vitalitate. fosfor. Ibrian Tineretefara batranete cu hrarui nasuralii 37 germinate. compusi flavonici. inul. intareste vasele sanguine si contribuie in acelasi timp la formarea globulelor rosii. a cardiopatiei ischemiee s. este foarte bine tolerat chiar si de oamenii mai varstnici. dupa care se lasa sa se raceasca 6 ore. 0 grasime are valoare in raportul cu acizii grasi nesaturati pe care ii contine. dar nu mai mult de 48 de ore. acidullinoleic. Acest ceai poate fi pastrat intr-un loc racoros si intunecos. salata. pastarriacul se foloseste ca mijloc care stimuleaza pofta de mancare. stirul. cat sa Miicesele poseda pro pr ietati antiinflamarorii. siropuri. nediluat. ei si oamenilor sanatosi ca mijloc care sporeste vigoarea organismului si ii mareste rezistenta la boliIe infectioase. Cele mai bune uleiuri vegetale indicate in combaterea bolilor cardio vasculare sunt: eel de arahide. vitaminele B si C. arahidonic si in ultimul rand oleic. patlagina. stimuleaza vederea. intaresc sistemul nervos.20 septembrie cand contin cea mai mare cantitate de substanta activa. In tarile cu standard de viata ridicat. spanacul. otetul de mere intregi cu coaja cu tot. cu 30 de minute inainte de masa. se strecoara prin tifon si se poate bea cate un pahar de 2 . ceea ce face din el una dintre grasimile vegetale folosite in alimentatia omului sanatos din ce in ce mai mult pe plan mondial. Daca se foloseste in doze moderate.

aroma si parfum.enteritele. a diabetului si ehiar a diferitelor forme de cancer. determina scaderea colesterolului riu din organism si cresterea nivelului colesterolului bun. gust. marul contine enzime si vitaminele A. .arata ci el contine o serie de ioni. La eei ee muncesc intelectuaI. De aceea.determina cresterea colesterolului si favorizeaza scleroza si imbatranirea timpurie. Marui este aliment si medicament deopotrioii: Acest fruct minunat contine. magneziu. aI plamanilor. Iata de ce inaintasii nostri consumau ziinic cateva nuci sau cateva alune. in loc de fripturi sau de slanina. fier) si potasi~. acidul glicolie. dar si de cornpozitie chimica. zarzavaturi si cereale integrale. Consumati produse naturale din locul in care triiiti. La copii mentine echiIibrul acidobazic si previne gastro . iar dintre anioni clorul. Lumea vegetali ne ajuta sa fim sinato~i atat la trup. Plantele din flora spontana . arseniul ~isiliciul. Dintre substantele compuse au fost puse in evidenta urmatoarele: rotina alfa. vitaminele A.I' 38 Elena Nita Ibrian Tineretefara biitrdnete cu hrarui naturala Laptele tratat termic cauzeaza induratii si fibroame uterine. cereale integrale). apoi este dusmanul inimii. busuiocul etc.urzica. In plus. Ele au anumite insusiri si 0 programare enzimatica si genetici nespecifice noua. Studiile epidemiologice din ultimele decenii au scos pregnant in evidenta ca populatiile consumatoare de cantitati mari de produse naturale au 0 incidenta mult mai redusa a obezitatii. irilocuind cu succes laptele de vaca. B. inhiband gandirea. nutritiv si usor digerabiI. acidul mevalonic. marul este hrana ereierului. reumatismul si are actiune benefica asupra ficatului. cu ecouri largi asupra starii de sanatate. antianemice. sucul de morcovi se poate folosi eu rezultate bune in combaterea urrnatoarelor maladii: hemoragia intestinala. care le hraneste sunt prezentate intr-o diversitate atat de mare de culori. Stiind proprietatile fiziologice ale substantelor enumerate mai sus. si ale pamantului. ealciu.. K si E. Iata de ce trebuie sa imbratisam natura in ideea de a nu fi bolnavi. Briinza obtinuta pe cale industriald care intoxica organismuI si genereazi nitriti. C. pe langa alte saruri minerale (fosfor. Este un aliment complet. avand implicatii profunde in metabolismul nostru. D. la sportivi stimuleazi activitatea musculara. untura . Oamenii sunt din ee in ce mai mult constienti de importanta alimentatiei naturale compusa din fructe. fortifiantesi reconfortante. stanjerieste ficatul si inactiveaza circulatia. substantele pectice. Produsele comercializate aduse cine stie de unde nu fac decat sa sporeasca profiturile celor care Ie ofera spre vanzare si va deregleazi sistemuI digestiv. dar numai pe stomacul gol. B]' B2. de porumb sau de soia) sau monosaturate (eel de rnasline sau de alune). . Aceste roade ale soarelui. potasiu. iar Ia adulti eombate guta. con line polifosfati. interdependenta intre cantitatea de grisimi ingerate ~i continutul de acizi biliari in fecale . boli grave.. Produsele aduse de Ia mari departari poarta cu sine anumiti germeni patogeni de care organismul nostru nu este pregatit sa se apere. al capilarelor. Ingestia crescuti de grasimi duce la inrnultirea unor baeterii intestinale anaerobe si la cresterea acizilor biliari in lumenul intestinal. fiind polisaturate (eel de floarea soarelui. eczeme. Unde nu are. drept urmare ajungern sa ne confruntim cu diferite boli. Iaurtul. fiind detoxifiant. precum ~i 0 gam a intreaga de substante eompuse. Laptele vegetal de cereale este un puternic energizant. hormonal ~i glandular. legume. ulcer gastric si duodenal.preferabil de capra si nu mai vechi de 24 de ore . Cele vegetale nu contin colesterol. loc diabetul! Datele statistice arata ci diabetul are 0 .populeaza flora intestinala cu bacili lactici. colite. sparanghelul. Exista 0 relatie de . avand actiune cicatrizanti. ealciu si magneziu. acnee. Fumul de {igara ataca mai inmi celulele nervoase. Retineti ca alimentatia saraca in grisimi previne cancerul. Dintre cationi amintim pe cei de sodiu.margarina. elemente Grdsimile saturate . Analiza chimicd a sucului de morcooi= spre exemplu . indiferent de varsta. beta si gamma. ei tineau posturile si mergeau la munei grele eu nuci si cu paine neagra. patlagina. 39 chisturi. Uleiurile vegetale. sunt regeneratoare. anghinarea. marul trebuie sa fie eonsumat de toti oamenii. C si PP si zahir usor asimilabil. element care este atat de neeesar bunei functionari a muschiului inimii.pe de 0 parte.Ia suflet. continand toate principiile active care intretin si revigoreaza starea de sanitate. iar la eei ee se situeaza la varsta a treia este eonsiderat antiarteriosclerotic. slanina. acidul feros si ferie. a bolilor de inima.. incidenta redusa Ia populatiile care introduc in doza de hrana zilnica 0 cantitate mare de fibre vegetale (legume. care le incarca eu energie. fructe. alergii. cat si. consumate sub forma de hrana vie preparati dupa retetele din bucataria tari foe. fructoza. si intre acizii biliari si cancerul intestinal pe de al ti parte. Colesterolul se gise~te numai in alimentele de origine animala.

Se stie ca durata optima a somnului este strict individuala si depinde de starea organismului in momentul trecerii in starea de somn. carnea se impregneaza cu vibratii joase. Este in spiritul logicii d influenta acestora irnpiedica evolu~ia spirituals a individului necesara vindecarii. prin faptul ca organismul pierde eaIciu. Elena Nita Ibrian . Ar trebui sa alegeti 0 altematiod siindtoasii: Este posibil ca la orice varsta sa-p corectezi gandirea. La inceput. Deci. nu veti avea de cat de castigat. 2. intretine arderile. de groaza. e bine ca nara dreapta sa fie astupata cu un tampon de vata si sa se doarma pe partea stanga. relaxarea nu poate avealocoTot Buddha spunea: "Inmormantati treeutul. Totul va fi in favoarea voastra. frumosi. deoarece dad trecutul va ingrijoreaza prea mult. initiaza dezechilibre hormonale si de metabolism. trebuie sa va culcati eu stomacul gol. infectii ale urechii si acnee s-au vindecat complet prin simpla mlaturare a produselor lactate din alimentatie. fiti buni si ingaduitori cu tot ce va sta in preajma. Ca sa aiba 0 eficienta maxima. Carnea este hrana bolilor. unt) pentm ca pe atunei nu se inventasera ingredientele chimice pentm a-i grabi fermentatia sau pentru a 0 opri si nici cele care sa dea untului 0 culoare "atragatoare". 5. De fapt. Generatiile din trecut nu consumau laptele de vaca de cat sub forma derivatelor sale (iaurt. cu atat mai mult a cancerului. trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: 1. de aceea. 4. preintampina scleroza in cazul celor de varsta a treia. in loc sa ne apere de osteoporoza. in mod orientativ. cu sentimentul de profunda liniste interioara. In perioada caldurilor toride. Tot ceea ce stim pana azi este ca laptele de vaca prejudiciaza organismul de minerale. nu mai sunt probleme. Statisticile arata ci tirile eu eel mai ridieat consum de lactate au cea mai irialta rata a osteoporozei.40 Elena Nita Ibrian Tinerete lara biitrdnete cu hrarui naturald 41 Nu uitat: cii laptele oricarui animal este un aliment siindtos numai pentru puii lui. Adorrniti mereu pe un fond de autosugestie pozitiva. dar dad va ganditi d este un aliment si un medicament in acelasi timp. s-a observat ci prin eonsum de lapte se provoaca 0 reactie violenta a organismului sub forma simptomelor specifice colitei. cina trebuie luata cu cel putin 3 ore inainte de a merge la culcare. incercand sa metabolizeze excesul de proteine adus de lapte si de derivatele sale (20% fata de un necesar de 11-13%). nu va puteti relaxa. Decenii de-a randul am crezut d laptele este indispensabil sanatapi. Nu se recomanda a se dormi pe burta." Si nici nu yeti putea avea un somn profund. Daca vreti sa dormiti profund. Veti ramane buni. Este un aliment care favorizeaza cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. ci completeaza hrana cu nutrienti si principii active. eonsumul de lapte nu face altceva de cat sa impovareze si mai mult un sistem metabolic deja suprasolicitat. smantana. plini de entuziasm pana la cea mai inaintata varsta. deci omul trebuie ea inainte de culcare sa-sianalizeze toate gandurile si tot ce a facut in ziua care a trecut. se considera a fi sufieiente 7. deoarece in felul acesta respiratia este mult ingreunata. Laptele vegetal obtinut din diferite seminte este mult mai sanatos si mai usor de consumat. somnul are un rol deosebit in viata omului. Daca veti studia atent paginile de mai sus. La sacrificarea animalelor. este sarac in grasimi. activeaza metabolismul si imunitatea adultilor. gustul putin neobisnuit soarputea sa va starneasca 0 oarecare repulsie sau 0 mid retinere.Deveniti !ara patimi!". Astfel. Se stie ca Buddha mereu spunea: . fiindca si stomacul are nevoie de odihna. ca urmare a cresterii solicitarii diafragmei. Oamenii erau mai sanatosi. zer. branza. lipsit de colesterol si cu un aport mare de minerale. Multe persoane cu astm bronsic. Se stie ca dad exista patimi (dorinte). Inainte de orice. De altfel.5 ore de somn pentru perioada de vara si 8 ore de somn pentm celelalte anotimpuri. E bine sa stiti aforismul plin de intelepciune: "Con~tiinra curata este cel mai bun sornnifer". consumul de lapte duee la demineralizarea oaselor. Cercetat mai arnanuntit. Ca atare. in zona temperata. nu numai d inlocuieste laptele de vaca in toate ipostazele in care acesta se gase~te in alimeritatie. 3. rnananci si traie~ti in functie de modul cum gande~ti. Laptele vegetal este usor de preparat. 6. Se stie ca vegetarienii sunt mai scutiti de cancer sau de alte boli decat cei care sunt consumatori de carne. inlocuind complet carnea cu produse vegetale. desi nu aveau prea multe cunostinte despre continutul in factori nutritivi ai acestui aliment. Este 0 eroare a carei "acreditare" am platit-o scump tocmai prin faptul ca am atentat la sanatatea noastra. intr-o stare de optimism si deplina incredere in sine.

7-8 foi de salata verde. se taie felii. 1 fir mare de praz. Ilingura eu pulbere de alge (r. 547). 546).PARTEAAII-A Capitolul II Bucataria creativa De data aceasta voi incepe cu retetele de bucatarie creativa pentru a se obisnui gospodinele noastre cu aceste retete culinare usor de preparat si foarte sanatoase pentm organismul uman. 2linguri cmpe de soia (r. 510). 549). l lingura eu pulbere de alge (r. 2-3linguri cu moare de varza (r.:'i arunt. Mod de preparare: eartofii fierti in coaja se curata. mai ales Ia sosuri. APERITIVE . TORTURI A. prazul t:'iiatfideluta. m . 1 lingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. PIUREURI. Ia noi in tara. 10-12rnasline negre desarate. dar in alte tari ea se gase~te frumos ambalatii in magazinele cu produse naturale. se poate Iua din largul marii. Este pentm prima data (in cartea de fata. pe Ianga alte ingrediente. care contine 59 de substante ce ajuta organismul sa se mentina in perfecta stare de functionare. Salata de cartofi cu uarzii rosie Ingrediente: 600 g cartofi. 487). 545). uleiul. 1-2lingurite cu hrean ras fin. I felie de sfecla rosie rasa. moarea. 548). Salate 1. Aceasta apa.0 legatura de verdeturi de sezon. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. Preparati cu incredere retetele care urmeaza si veti avea numai de castigat. 1 lingurii cu ulei presat la rece (r. 546). 518). care este a 31-a din cele aparute pana in prezent Ia mai multe edituri) cand veri gasi. sucuri si ceaiuri si apa de mare. 150 g varza rosie. se amesteca eu varza rosie taiat.SALATE. Llingurita cu apa de mare (r. 1-2linguri cu tarate (r.

ver deturile maruntite. ridichi sau gulioare. se decoreaza cu felioare de gogosari si eu foi de salata. 2. 11. se Iimpezesc si se amesteca eu ceapa taiata pestisori. se pot folosi varza alba. Salata de cartofi cu brocoli Se pre para ca Ia r. 12. apa de mare. In Iipsa . 530) maruntite fideluta sau cu conopida. de mar. de cires. 1. 1. dupa care se stinge sursa de foe. 9. varza creap. Salata de cartoft cu hribi Se prepara ca la r. pasta de rosii. folosind aceleasi ingredi~nte. radacinoasele rase. se pot folosi ardei gra~i sau ardei lungi. guliile. in afara de varza rosie. varza creata sau varza de Bruxelles. apoi se. folosind aceleasi ingrediente. in afara de varza. telina ori bulbi de anason. Salata de cartofi cu radacinoase Se prepara ea la r. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. taratele. folosind aceleasi ingrediente. patrunjel. moarea. maruntite fin. 3 linguri cu pasta de rosii (r. care se inlocuiesc eu andive taiate fideluta. 1. 250 g radacinoase (moreov. in afara de varza rosie care se inlocuieste cu hribi taiati fideluta sau eu aIte ciuperci eomestibile de' c~ltura sau din flo~ spontana. anghinarea. in afara de varza rosie . llingurip. 519). . folosind aceleasi ingrediente. Se consurna imediat ce a fost preparata. Cine doreste. 549). ridichiile. 1. varza rosie. patrunjel. folosind aceleasi ingrediente. pulberile. Varza rosie mai poate fi inlocuita eu varza alba. 4. folosind aceleasi ingredi~nte. in afara de radacinoase. Salata de macaroane cu radacinoase Ingrediente: 250 g maearoane. eare se inlocuieste eu pascirnae ras sau eu moreov. in afara de varza rosie. 5. pastamac). care se inlocuiesc eu muguri de lucerria. 7-8 foi de salata verde. 538). Mod de preparare: macaroanele se fierb in apa clocotita timp de 10 minute. iar hreanul se poate inlocui eu 2lingurite eu usturoi pisatfin. de menta. folosind aceleasi ingrediente. de prun. in afara de radacinoase. telina. 10. 550). macris. Salata de cartofi cu gogo~ari Se prepara ea la reteta precedenta. in afara de varza rosie. 0 ceapa mare de apa. pastarnac) . de nalba. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. Salata de macaroane cu muguri de lucernd Se pre para ea Ia r. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 1. apa de mare si pulberile. napi. 3. 1 lingura eu ulei presat la rece (r. 1. Salata de macaroane cu andive Se prepara ea la reteta precedenta. usturoiul. 545).care se inlocuieste eu radaeinoase (morcov. un sfert de Iingurita cu pulbere din eoji de oua (r. creson (556) sau alte plante comestibile. Patisonul poate fi inloeuit cu dovleae alb sau furajer. telina. in final. care se inlocuieste eu brocoli (r. de maces. Se mai pot folosi frunze de busuioe. apoi se decoreaza cu sfecla rosie si foi de salata. chitra (r. 496). Urzicile potfi si ele inlocuite eu frunze de soia. folosind aceleasi ingrediente. 1-2linguri cu tarate. in afara de varza rosie. Ibrian Tine:reteJara biitriinete cu hrarui naturalii 8. de sfecla. de fasole. de loboda. 1 Iingurita eu apa de mare (r. crupele de soia.552) ras. de visin sau de frasin. 10. care se inlocuieste cu gogo~ari taiati fideluta. de bob. cu varf de radacina de leustean rasa fin. Salata de cartofi cu urzici Se pre para ea la r. verdeturile taiate marunt. care se irrlocuieste eu urzici tocare marunt sau pasate. de tarhon. Se potfolosi si muguri de trifoi. folosind aceleasi ingrediente. In lipsa acestora. Salata de cartofi cu pastarnac 45 hreanul. care se inlocuieste cu patison (r.44 Elena NiP. in plus. se acopera vasul cu un servet gros umed si se lasa maearoanele sa "infloreasd" in jur de 30 de minute. . uleiuI.2-3 linguri eu moare de varza. 1. de roinita sau de hasmatuchi. Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. acestora. poate inlocui prazul eli 0 ceapa mare de apa. eu . 7. 0 Iegatura de verdeturi desezon. Hreanul ~e poate inlocui cu 2 lingurite cu usturoi pisat fin. Salata de cartofi cu patison Se prepara ca la r. sau varza de Bruxelles ori eu andive. strecoara. 6. 548). Salata de cartofi cu aroma de leustean Se prepara ea la r. 1 gogosar.

Urzicile pot fi si ele inlocuite cu frunze de soia. a legatud de verdeturi de sezon. petale de bujori. care se inlocuiesc cu radacinoase (moreov patrunjel telina pastirnae). p~s~rna~ sau muguri de coacaz negru. in afara de petale de trandafiri. 14. 1 lingud cu ulei presat la reee (r. de patlagina. in afara de radacinoase. 1-2 linguri cu sue decatina (r. petalele de trandafiri taiate fideluta. de loboda. care se inlocuiesc cu pulbere de ciuperci de pajiste (r. un sfert de Iingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 18. Mod de preparare: orezul se pune la fiert in apa clocotita. de coacaz negru 17. flori de trifoi rosu sau de sofran. 7-8 foi de salata verde. flori de dovleae. de mur. de zmeur etc. dupa care se decoreaza eu salata verde. in afara de florile de dovleae. 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. 20. 16. Salata de macaroane cu urzici Se prepara ea la r. de patlagina. 1-2 linguri eu tarate. in afara de radacinoase. 10-12 masline negre desarate. Se consuma imediat ce a fost preparata. 516). 548). Salata de hsisdi cu jrunze de ridichi Hrisca poate inlocui orezul in toate preparatele si se pregateste la fel. 520) diIuat eu apa de argila (r. 3 cesti de apa. Salata de macaroane cu flori de dooleac Se prepara ea la r. pastarnac. uleiuI si pulberile. crupele de soia. 546). de nalba. 545). in afara de florile de dovleae.46 Elena Niti Ibrian Tincreteara biitrlinete cu hraniinaturalii l 47 13. 10. de nalba. se taie bucati potrivite si se amesteca cu eeapa si usturoiul verde taiate marunt. 150 g peta1e rosii de trandafir. 10-12 masline negre desarate. de zmeur. 0 jumatate de lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. de erizanteme. Llingura eu pulbere de alge (r. 19. Salata de fasole verde cu brocoli Se pre para ca la r. Bruxelles. de stevie. de mur. felioare de rosii. 510). de bob. de bujori. sau de alte plante comestibile. de spanae. uleiul. Salata dejasole verde cu flori de douleac Ingrediente: 600 g fasole verde. in afara de tiri~e. se pot folosi petale de nareise albe. 538). de nalba. apoi se lasa sase racoreasca. 21. de trandafiri. ceapa verde. 515) sau eu pulbere de hribi (r. de volbura. Salata de orez cu trandafiri Ingrediente: 1 ceasca de orez. de morcov. In locul radacinoaselor se pot folosi bulbi de ~nason. hreanul. folosind aceleasi ingrediente. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. de fasole. 549). de crizanteme. 10. 1 lingurita cu apa de mare (r. de dalii. care se inlocuiesc eu urzici fin maruntite. l-z lingurite eu pulbere din serninte de ardei gras (r. In lipsa aeestora. verdeturile maruntite. Salata de orez cu anghinare Se prepara ca Ia reteta precedenta. folosind aceleasi ingrediente. se pot foIosi frunze de soia. 549). morcov. cu macris. 1-2 lingurite cu puIbere de argila (r. 1 felie de sfecla rosie rasa. dupa care se decoreaza estetie eu sfecla rosie. flori de trifoi ro~u sau de sofran. 1 legatura de 15. 16. se seurge de apa. apa de mare. . Salata de macaroane cu ciuperci Se prepara ea la r. varza de Bruxelles. 1 fir mare de praz. care se inlocuiesc eu flori de dovleac taiate fideluta. 538). care se inlocuiesc eu frunz~ de pastarnac taiate fideluta. Mod de preparare: fasolea se curata de varfuri ~i de codite si se fierbe in apa clocotita. llegatura de patrunjel eu rnarar. varza creata. de galbenele. In Iocul acestora. pulberiIe. Llingura eu ulei presat la reee (r. varza creata. folosind aceleasi ingrediente. varza de 22. folosind aceleasi ingrediente. 519). 10. telina. iar deasupra se asaza jumatati de masline negre. 20. 2-3 rosii. In lipsa aeesteia. de bob. folosind aceleasi ingrediente. 514). in afara de petalele de trandafiri. l Iingura eu pulbere de aIge (r. toeate foarte fin. iar dupa ce a fiert se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu prazul taiat fideluta. 1-21inguri cu tarate. 539). varza rosie. masline si salata verde. care se inlocuiesc eu anghinare (r. conopida sau dovleac ras. 7-8 foi de salata verde. creson (556) sau alte plante comestibile. se pot folosi varza alba. de dalii. de soia. inlocuind petalele de trandafiri eu frunze de ridiehi. 545). Salata de orez cu rddiicinoase Se prepara ea la r. care se inlocuiesc cu brocoli sau eu varza alba. taratele. 200 g flori de dovleae. 551) rasa. Salata defasole verde cu pastarnac Se prepara ea la reteta precedenta. de galbeneie. de stevie. 3 linguri erupe de soia (r. 546). Llingurita cu apa de mare (r. folosind aceleasi ingrediente. de sfecla. 2-3 fire de usturoi verde. folosind aceleasi ingrediente. taratele.

la randul Iui. 29. 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r. 1-2 linguri cu tarate. se adauga usturoiul. 25. folosind aceleasi ingrediente. in afara de sparanghel. Salata de bame cu anghinare Se pre para ea la r.1-2 linguri cu tarate. 0 ceapa mare de apa.'wzare cu lucernd Se prepara ca la r. 1 felie de sfecla rosie rasa. ridichi. 2linguri crupe de soia (r. 7-8 foi de salata verde. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. gulioare. cand sunt gata. in afara de fasole. se oparesc cu bors sau eu otet indoit eu apa. 549). care se inlocuieste cu varza rosie taiata fideluta alba. 28. patison (r. iar sparanghelul cu gulioare rase. in afara de rosii. ridichi. folosind aceleasi ingrediente. Salata de fasole alba cu sparanghel Ingrediente: 250 g fasole alba. pulberile. care se inlocuieste cu mazare. folosind aceleasi ingrediente. se scurge de apa. 200 g sparanghel. llinguri cu ulei presat la reee (r. care se inlocuieste cu radacinoase (morcov. 7-8 foi de salata verde. folosind aceleasi ingrediente. Salata de bame cu castraoeti Se pre para ca la reteta precedenta. 518). care se inlocuieste cu bob. 1-2 lingurite cu pulbere din serninte de gogosari (r. apoi se decoreaza cu sfecla rosie si salata verde sau cu alte produse pe care le avem la indemana. in afara de 32. 1-2 lingurite cu hrean ras fin sau 2 lingurite cu usturoi pisat fin. pe foc domol. 487). Mod de preparare: se aleg numai bame tinere. 548). pastarnac) sau cu bulbi de anason. 31. care se inlocuieste eu naut (care se tine la inmuiat 5 ore). Salata de bame cu rosii Ingrediente: 300 g bame. 522). pastarnac. Salata de bob cu dovleac alb Se prepara ca la r. sparanghe1. 2-3 flori de dovleac. in afara de fasole. iar sparanghelul se inlocuieste cu muguri de lucerna sau de trifoi rosu fin maruntiti. Salata de ndu: cu telitui Se prepara ca la r. 2 lingurite cu usturoi pisat fin. 551) rasa sau cu ridichi. care se inlocuieste cu Iinte (care se tine la inmuiat 3 ore). 510). 23. 23. anghinare. bulbi de anason ori ridichi. care se inlocuieste cu urzici fin maruntite. un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (r. 1 Iegatura de hasmatuchi cu marar. hreanul sau usturoiul. 1 lingurita cu apa de mare (r. dovlecel. 31. iar sparanghelul cu dovleac alb ras. dovleae . partea alba de la pepenele verde. Acesta din 33. 300 g rosii. 30. Salata de [asole boabe cu uarui rosie Se pre para ca la r. uleiul. napi. in afara de ori eu varza 26. se taie felioare si se amesteca cu rosiile tiiiate sferturi. 538). iar sparanghelul cu telina rasa ori eu pastarnac. se scurg. folosind aceleasi ingrediente. apoi se limpezese in mai multe ape reci si se pun la fiert eu apa clocotita la foe rapid. in afara de fasole. apoi se pune la fiert. Salata de fasole boabe cu urzici Se prepara ca la r. Mod de preparare: fasolea se l-ine la inmuiat 8-10 ore. Salata de [asole boabe cu radacinoase Se prepara ca la reteta precedenta. 545). apa de mare. se lasa sa se racoreasca. Salata de . varza creata sau varza de Bruxelles. 23. 1 Iingurita sijumatate cu pulbere din serninte de rosii (r. Se decoreaza eu produsele pe care Ie avem la indemana. 545). 549). Se adauga si 2-3linguri cu moare de varza (r. cand este gata. in afara de rosii. 1 lingura cu ulei presat la rece (r. Llingura cu pulbere de alge (r. 2-3 linguri cu moare de varza. taratele si moarea. telina. dupa care se decoreaza eu flori de dovleac si eu salata verde. li se indeparteaza coditele. in afara de fasole. ceapa taiatajulien. care se inlocuiesc cu anghinare (r. 24. verdeturile maruntite. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. guIioare. 1 legatura de patrunjel eu tarhon sau eimbru. folosind aceleasi ingrediente. se las a sa se racoreasca si se arnesteca cu varfurile fragede de sparanghel taiate fideluta 0 data cu ceapa. l Iingura eu pulbere de alge (r. 546). folosind aceleasi ingrediente.48 Elena Nita Ibrian Tinereteara biitranete hraruiruuuraid f cu 49 23. 546). l Iingurita cu apa de mare (r. chitra. 23. apa de mare si pulberile. 27. patison. inlocuit cu dovleac furajer. patrunjel. urma poate fi. 519). care se inloeuiesc cu castraveti tineri taiati felioare eu coaja cu tot. sparanghel. Salata de linte cu gulioare Se prepara ea la r. 23. 23. 538).

0 ceapa mare de apa. Llingura cu pulbere de alge (r. de patlagina. de ridichi. care se inlocuiesc cu iasca galbena (r. Salata de mazdre cu iasca galbenii Se prepara ca la. cremogen (r. 2-3 linguri eu moare de varza sau sue 34. Mod de preparare: mazarea fiarta se Iasa sa se racoreasca. in afara de petalele de bujori. 545). .r. 2lingurite eu usturoi pisatfin. 518). taratele. gulioare 51 alb. 7-8 foi de salata verde. gulioare. 36. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. 37. taiate fideluta. in afaci de urziei. care se inlocuiese eu urziei fin maruntite sau eu frunze de SOla. aceasta Ie fragezqte si le face delicioase. l Iingura cu pulbere de alge (r. 7-8 foi de salata verde. 546). verdeturile taiate marunt si uleiul. care se inlocuiesc cu gulioare rase sau cu telina ori pastarnac ras. . ardei lungi. In loe de urzici.50 de catina (r. se tin inainte de folosire 24 de are in moare de varza. recoltate inainte ~i in timpul infloririi plantei. 545). l Iegatura de patrunjel eu busuioc. 528) taiata felioare. toate taiate fideluta. Piureuri 41. Se prepara ca la r. in afara de petalele de bujori. 548). folosind aceleasi ingrediente. chitra etc. de mUT. se taie sferturi. 526). Piure de cartoft cu Jrunze de soia Se prepara ea la reteta precedenta. de ridiehi sau de gulioare taiate fidel uta. apa de mare. varza alba sau rosie. un sfert de linguritJ. in :farii ~e peta~e~e de bujori. 499) diluat. 549). eu ?ulbere dl~ coji de oua (r. frunze de fasole. uleiul si cremogen cit cuprinde pana se ingroa~a cit este necesar. 40. Salata de mauire cu. 31. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r.se~rgv~de apa. In lipsa aeestora. de soia. pulberile. se fierb eu apa fierbinte. de stevie. de patiagina. apoi se amesteca cu ceapa taiata pestisori. folosind aceleasi ingrediente. La final. pulberile. folosind aceleasi ingrediente. radacinoase Se prepara ea la L 36. de stevie. 538). 200 g urzici. Llingurita eu apa de mare (r. Llingurita cu apa de mare (r. de coacaz negru. dovleae alb sau furaje. Salata de max/ire cu. 38. dar ea fie si mai bune la gust. telina. de zmeur. in ~ara de rosii. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 549). B. de laboda. care se irilocuiesc cu frunze fragede de soia. dovleae furajer. 3 li~guri ~~ moar~ de varza (r. Salata de mazdre verde cu bujori Ingrediente: 350 g mazare verde boabe. 1-21inguri eu tarate. folosind aceleasi ingrediente. se decoreaza en salata verde si sfecla rosie. pastarnac). 35. petalele ~e ~~Jon :alate fideluta usturoiul. usturoiuI. in ~ara ~e ro~i~. sa 36. 487). 1 linguri ta si jumatate cu pulber~ din sen:mte de ro~ll (r. de spanae. 1-2 linguri eu tarate. 538). 1~2 lingurite eu pulbere de argiEi (r. 10-15 masline negre desarate. patison. Piure de cartoft cu urzici Ingrediente: 650 g cartofi. ceapa si verdeturile mixate. Elena Nita Ibrian Tineretelara biitriinete cu brand naturale 39. 548). care se inlocuiesc cu ardei gras taiat fideluta sau eu gogo~an. folosind ~e~lea~ii~gre~iente. moarea. se adauga apa de mare. de stir. 2 lingurite cu usturoi pisat fin. putem folosi ridichi. cat sa-i acopere. care se inlocuiesc eu urztci fin maruntite sau cu frunze de bob. 1 lingura cu ulei presat la rece (r. se . Toate soiurile de ciuperci cornestibile se pot folosi in alirnentatie netratate termic. 1 felie de sfecla rosie rasa. 1 legatura de rnarar eu patrunjel. Salata de bame cu ardei gras Se prepara ea la r. se strivesc bine in apa in care au fiert si se amesteca eu urzicile. patrunjel. Llingura eu ulei presat la rece (r. dupa care se decoreaza eu produsele pe care le avem la indernana. de spanae. de stevie. dovleeel. se pot folosi muguri de lucerna sau de trifoi rosu. care se inlocuiesc eu radacinoase (moreov. se pot folosi ~i aIte soiuri de ciuperci comestibile din flora spontana sau cele de cultura. toate taiate fideluta. apoi se lasa sa se racoreasca. Salata de mazdre cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. Mod de preparare: cartofii se curata de coaja. 546). 42. 519). 36. in plus. 150 g petale rosii de bujori. La fel. putem folosi si varza alba sau cea rosie. Salata de bame cu urzici Se prepara ca la r. 0 ceapa mare de apa. in afara de petalele de bujori. atunci cand ne lipsesc frunzele de soia. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 25 g petale de narcise. 31. In loeul petalelor de bujori se pot folosi petale de nalba sau de erizanteme. Se pot folosi si frunze de bob.

inmuiata cu 3-4linguri eu sue de tarate (r. 41. 51. 538). care se inlocuieste cu bulbi de anason fin maruntiri sau eu pastarnac. Piure de cartofi cu pastdrnac Se prepara ca la r. 1 gogo~ar. de stevie. 50. creata. care se inlocuieste eu dovleae alb maruntit fin sau eu dovleae furajer. taratele. 1 Iingura cu uiei presat la reee (r. care se inlocuieste eu varfuri fragede de sparanghel fin maruntite ori cu frunze de nalba. in . adaugand ~i l lingura varfuita eu pulbere de hribi (r. folosind aceleasi ingrediente. apoi se decoreaza ras si salata verde. napi. folosind aceleasi ingrediente. Ceapa se inlocuieste eu 1 fir mare de praz. pasm de rosii. in afara de telina. folosind aceleasi ingrediente. 55. Piure defasole cu pasta de mdcese Se prepara ea ia reteta precedenta. 1 moreov ras. rosie sau creata ori varza de Bruxelles fin maruntite toate. in afara de telina. 52. se pot folosi telina. 48. varza alba. 53 se tin la inmuiat 8 ore. in afara de telina. in afara de urziei. folosind aceleasi ingrediente. in afara de urzici. care se inlocuieste cu pasta de macese (T. dovleeel. iar retina se inlocuieste eu anghinare rasa. Piure de fasole cu bulbi de anason Se prepara ca la r. 1-2 linguri eu tarate. Dad nu avem brocoli. 514). Piure de cartofi cu trandafiri Se prepara ca la r. faina de soia (r. 48. folosind aceleasi ingrediente. rosie sau de Bruxelles. Piure de mauire cu miez alb de pepene verde Se prepara ea la r.naturale Mod de preparare: boabele de fasole fierb: cand sunt gata. 496). folosind aceleasi ingrediente. 48. 552) din rnaruntite. Piure de[asole boabe cu tetina Ingrediente: 300 g fasole. 41. 549). care se 'inlocuieste cu patison (r. 46. 519). 48. care se inlocuiesc eu brocoli. l Iingura cu pulbere de alge (r. Piure defasole cu conopidii Se prepara ea la r. 550). adaugand si 2 linguri eu radacina de leustean rasa fin. folosind aceleasi ingrediente. Piure de cartofi cu an dive Se prepara ea la r. napi ori chitra. 548). 2-3linguri eu pasta de rosii (r. 200 g telina. folosind aceleasi ingrediente. moreov 43. in afara de urziei. de crizanteme. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. care se irilocuiesc eu an dive taiate fideluta. 48. de dalii. coriopida. se paseaza in apa in relina. flori de dovleae etc. In lipsa lui. care se inlocuiesc cu pastarnac fin maruntit. iar usturoiul eu 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. 54. 522) ori chitra (r. 1 fir mare de praz. 41.~I 52 Elena Ni~a Ibriar. Piure de [asole cu dovleac alb Se prepara ea la r. patison (r. morcov. afara de pasta de rosii. care se inlocuieste eu mazare. 47. in afara de fasoie. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite eu pulbere din serninte de gogo~ari (r. Pulberea de hribi poate [1 inlocuita eu pulbere de ciuperci de pajiste (r. mare. Piure de fasole cu sparanghel Se prepara ca la r. varza alba. adaugand si miez alb de pepene verde fin rnaruntit. 44. 545). Llegatura de patrunjel cu leustean. 553). prazul si verdeturile mixate. in afara de urzici. de spanae. 49. 41. folosind aceleasi ingrediente. 53. folosirid aceleasi ingrediente. care se inloeuiese cu frunze de mangold (r. in afara de urziei. in afara de telina. gulioare sau napi. apa de eu felioare de gogo~ar. apoi se care au fiert si se amesteca eu hreanul. de nalba. pulberile si uleiul. de galbenele ori cu flori de salcam alb. folosind aceleasi ingrediente. Piure de cartofi cu aroma de hribi Se prepara ea la r. 546). Piure de cartofi cu brocoli Se prepara ea la r. bulbi de anason. 522). 7-8 foi de salata verde. 515) sau de basica poreului (r. putem folosi gulioare. care se inlocuieste eu conopida mixata sau eu brocoli. de patlagina etc. 498). Tinere(eJara batrdnete cu hrand. de sofran. anghinare. . 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r. Piure defasole cu aroma de leustean Se prepara ea la r. 48. llinguri~a cu apa de mare (r. care se inlocuiesc cu petale de trandafiri sau eu petale de bujori. 512). 41. 501). 45. 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 48. in afara de telina.

48. Piure de ruiu: cu castravete matur Se prepara ea la r. 546). daca mai este neeesar. 538). 1-2lingurite eu hrean ras fin. Tineretelara biiirdnete cu hrana naturalii 55 se intind pe planseta: separat. 2-3 linguri eu lapte vegetal si crernogen cat cuprinde. amesteeat apoi eu pasta de macese. 1 lingurita de pulbere de argila si tarite cuprinde. 48. 551). 5-6 linguri eu lapte vegetal din seminte de pepeni verzi (r. se decoreaza cu felioare de gogo~ar sijumatiiti de masline. in afara de fasole. 1 lingura de faina de soia. dupa care se imparte in 3 parti egale.te fasolea. peste crerna se presara sernintele de mac sau de susan. 546). 62. mugurii de lucerna sau de trifoi si verdeturile se maruntesc fin. 1 linguritii eu usturoi pisat fin. 10-15 masline negre desarate. aeestea . 2 linguri cu lapte vegetal si pulberile. verdeturile maruntite. 549). 519). 548). 498).de urzici si de moreov. raina integrala de secara cat euprinde. 200 g urziei. pe un platou se pun foile de tort. dupa care se imbraca tortul intr-o crerna preparata din untul batut spuma si amesteeat eu pasta de rosii. apoi se adauga raini cate putina pana se obtine un aluat mai ingro~at. 2linguri eu faina de soia (r. care se inlocuieste cu bob. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. se arnesteca eu apa de mare. eu aceasta cornpozitie se umplu foile de tort ea la reteta precedenta. apa de mare. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. Tort de brocoli Foile de aluat se prepara ea la reteta precedenta. eremogen (r. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 519). 61. Se serveste taiat felii. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 3-4linguri cu pasta de rosii (r. plus c:iteva verdeturi. Llingura cu pulbere de alge (r. Piure de bob cu anghinare Se prepara ea la r. care inlocuieste fasolea. Torturi aperitive 59. 250 ml sue de tarate. crupele de soia. 512). Mod de preparare: foile se pregatese astfel-se amesteca sueul de tarate eu uleiul. o ceapa mare de apa. iar telina se inloeuieste To. 1 gogo~ar rosu. folosind aceleasi ingrediente. iar telina se inlocuieste eu patison (r. 538). Toate retetele de mai sus se pot prepara fasolea. 100 gmuguri de lucerna. 58. taratele. Llingura eu pulbere de alge (r. 59 sau se folosesc foi din cornert. 1 lingura de ulei. 311). llegatura de patrunjel cu leustean. care inlocuieste fasolea. Llingurita eu apa de mare (r. 100 g unt. Llingura de ulei si eremogen cat cuprinde. Tort cu piure de fasole boabe Se prepara foile ea la r. Tort cu. se prepara compozitia de urzici astfel . Ingredientepentru umplutura: 300 g broeoli. l Iegatura de patrunjel eu marar si cimbru. 2 linguri eu ulei. care se framanta bine. 526). retetele de mai sus se pot prepara si eu naut. urate. 522). 1-2linguri eu tiirite. se adauga si eremogen. alternand cele doua cornpozitii . piure de cartofi Foile de tort se procura din comert si se umplu eu piure de cartofi eu trandafiri. 496). 2linguri erupe de soia (r. se adauga usturoiul.se toad marunt urzieile. Piure de linte cu patison Se prepara ea la r. 48. apa de argiEi. cornpozitia eu morcov se pre para astfel. 526). hreanul. care se umplu cu piure de fasole preparat ea la r. 48 in care se pot adauga 3-4 Iinguri eu C. apoi tortul se imbraca intr-o crema preparata din untul batut spuma. 43. folosind aceleasi ingrediente. plus eremogen euprinde. 56. 549). care inlocuieste cat 60. folosindaceleasi ingrediente. la final. Tort cu urzici si morcov Ingrediente: pentru foi: 150 rnl ulei. eu eastravete matur fin maruntit.54 Elena Nit-i Ibrian Teate retetele de mai sus se pot prepara si eu mazare. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei eu produsele care le are la indernana. eeapa. in afara defasole. 3-4linguri eu apa de argila.50 g unt.moreovii se maruntesc fin ~ise amesteca eu restul de pulberi. care se inlocuieste eu linte (care se tine la inmuiat 3 ore). care se inlocuieste eu naut (care se tine la inmuiat 5 ore). cat 57. in afara de fasole. iar telina cu anghinare (r. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. Llingurita eu apa de mare (r. crernogen (r. ca oriee tort. Mod de preparare: brocoli. Care inlocuieste si eu linte. preparat ea la r. 2linguri eu pasta de macese (r. 1-2linguri eu serninte de susan sau mac. 510). Toate retetele de mai sus se pot prepara si eu bob. apoi se arnestec:i eu 50 g unt batut spuma. pentru umplutura: 200 g morcov.

0 lingura varfuita eu . Supa de cartofi cu orez Se prepara ca la r. 55. 519). 496). Supa de cartofi cu brocoli Se prepara ca Ia reteta precedenta. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. la care se pot adauga 3-4 linguri cu pasta de gogo~ari (r. folosind aceleasi ingrediente. Torturile aperitive se pot prepara cu toate piureurile din acest capitol. Tort cu piure de niiut Se prepara foile ca la r. 150 g urzici. patrunjel. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. folosind aceleasi ingrediente. Acestea sunt doar ca idee. care se inlocuiesc cu stir taiat fideluta. taratele. usturoiul. care se umplu cu piure de mazare preparat ca la r. in afara de urzici. 526). dar iscusitele noastre gospodine pot nascoci compozitii si mai nastrusnice. 59 sau se folosesc foi din comert. Tort cu piure de maziue boabe Se prepara foile ca la r. Capitolul III Supe si ciorbe A. 549). ceapa taiata rnarunt. 0 ceapa mare de apa. 526). 4-5 linguri cu pasta de rosii (r. se pune un pumn de orez. pasta de rosii. 66. apa de mare. 58. 526). Supa de cartofi eu aroma de hribi Se prepara ca la r. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 66. telina. un sfert de lingurita cu pulbere din coji de oua (r.56 sfecla rosie rasa sau 3-4linguri (r. 4 linguri crupe de soia (r. care se inlocuiesc eu brocoli fin maruntit sau eu gulioare sau conopida rase. 510). pulberile. 66. 538). 546). la care se adauga Llingura cu pulbere de hribi (r. Tort cu piure de linte Se prepara foile ca la r. 65. Inainte eu 5 minute de a pune la fiert cartofii. 1 lingura cu pulbere de alge (r. pastamac). apoi se lasa sa se racoreasca si li se adauga radacinoasele rase. urzicile fin maruntite si crupele de soia. in afara de urzici. 68. 2 lingurite cu usturoi pisat fin. llegatura de marar cu patrunjel. 498) si putin crernogen 63. 1. 1-21inguri cu tarate. 59 sau se folosesc foi din comert.5 litri apa. 497) sau pasta de rosii (r. 69.200 g radacinoase (morcov. Mod de preparare: cartofii taiati cuburele se fierb in apa clocotita. 1 Iingurita cu apa de mare (r. 57. folosind aceleasi ingrediente. 496) si putin crernogen (r. Elena Nita lbrian cu pasta de macese (r. care se urnplu cu piure de linte preparat ca la r. 514) sau de ciuperci de pajiste. care se inlocuiesc cu frunzisoare de portulaca. in afara de urzici. Supa de cartofi cu urzici Ingrediente: 650 g cartofi. se lasa sa traga un cIoeot si se continua ca mai sus. 67.Supe 64. 548). Eu le doresc un deplin succes. in plus. ca si cu pastele de la capitolul IV din bucataria fara foe. 59 sau se folosesc foi din comert. care se umplu cu piure de naut preparat ca la r. la care se adauga 3-4linguri cu urzici fin maruntite si putin crernogen (r.

1 Iegatura 400 g fasole verde. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de ardei gras (r. de mur. Mod de preparare: granulele de soia se fierb in apa clocotita. care se inlocuiesc eu an dive taiate fideluta. 546). apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu radacinoasele rase. . pulberile si uleiul. de tei. 150 g varza rosie. hreanuI. Supa de cartofi cu andive Se pre para ea Ia r. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. eremogenul. care se inlocuiesc eu an dive taiate fideluta. 73. 3-4 linguri eu pasta de rosii (r. 72. patrunjel. 514) sau pulbere de eiuperei ghebe (r. in afara de urziei. folosind aceleasi ingrediente. 549). 150 g frunze de ridiehi. 0 legituri de verdeturi de sezon. care se inlocuieste eu varza de Bruxelles rasa ori eu varza alba sau creata. 11egatura de patrunjel eu Ieustean. Supa de cartofi cu taitei Se prepara ea la r. 2 gilbenu~uri de ceapa verde. 1. Mod de preparare: orezul se fierbe in apa clocotita. 515). 75. usturoiuI. 518). care se inlocuieste cu anghinare rasa ori eu gulioare sau eu napi. apa de mare si pulberile. 41inguri eu pasta de gogosari (r. 526). Supa de orez cu Varza de Bruxelles Se prepara ea la r. l lingurita si jumatate cu pulbere din seminte de rosii (r. 78. apoi. Supa de orez cu anghinare Se prepara ea la r. dovleae furajer. 300 g radacinoase (moreov. de Tinere{e fara batranete cu Mana naturald frunze de bob taiate fideluta de spanae etc. pastamac). 553). pasta de rosii. 548). 75. iar frunzele de ridiehi se mlocuiesc eu muguri de maces sau de trandafir. Elena Nita Ibrian de pajiste (r. Llingura eu pulbere de alge (r. 1. 21inguri eu eremogen (1'. 1 linguri eu ulei presat la reee (r. care se inlocuieste gulioare ori pastarnac rase. 1 fir mare de praz. care se inlocuieste eu patison maruntit ori eu dovleae alb. 2 Iinguri eu tarate. 1. patison. prazul taiat fideluta. 0 ceapa mare de apa. 1 lingurita eu apa de mare (r. 538). 79. taratele. 1-2 lingurite ell pulbere de argila (r. 70. dovleeel. Supa de orez cu andice Se prepara ea la reteta precedenta. Supa din snuele de soia cu [runze de bob Se prepara ea la r. pastarnac). un sfert de . 74. in afara de varza rosie. folosind aceleasi ingrediente. 76. Supa din granule de soia cu frunze de ridichi Ingrediente: 75 g granule de soia. 526). folosind aceleasi ingrediente. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. Cine doreste poate adauga I felie de sfecla rosie rasa. in afara de varza rosie. de fag etc. 3-4 linguri eu eremogen (r. se lasa la racorit. patrunjel. apa de mare. iar cand eartofii au fiert pe jumitate se adauga 0 mana de taitei sau de fidea. eeapa taiata marunt. 1-2 Iingurite cu pulbere de argila (r. 71. 545). 548). 496). Supa dejasole verde cu galbenu!j Ingrediente: gaina. folosind aceleasi ingrediente. 0 Iingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. 497). in afara de varza rosie. care se inloeuiese eu cub uri de soia. afara de varza rosie. 554) sau de basica poreului (r. telina. varza rasa. sau eu frunze de mangold. 2lingurite cu usturoi pisat fin. pasta de gogo~ari. Supa din cuburi de soia cu muguri de mace} Se prepara ea la reteta precedenta. folosind aceleasi ingrediente.5 litri apa. de zmeur. . 519). in afara de granulele de soia. apoi se adaugi peste ele radacinoasele rase. Supa de orez cu raddcinoase Ingrediente: 5-6linguri eu orez. in afara de urziei. Supa de orez cu patison Se pre para ea la r.5litri apa. de stevie. de eoacaz' negru. folosind aceleasi ingrediente. telina. de oua de patrunjel. dovleeel etc. 2-3 linguri cu tarate. folosind aceleasi ingrediente. 59 de soia. taratele. 300 g radacinoase (morcov. 72.linguri~a eu pulbere din eoji de oua (r. frunzele de ridiehi taiate fideluta. 75. 516). in eu andive taiate fideluta sau cu 77.58 pulbere de hribi (r. 66. eremogenul. 546).5litri apa. 75. 1-2lingurite cu hrean ras fin. in afara de granulele de soia. iar frunzele de ridiehi se inlocuiesc eu 80. Se poate folosi in loeul andivelor si dovleae alb sau dovleae furajer. 549). apoi taiate felioare. 538). folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu snitele de soia inmuiate timp de 10-15 minute in apa fierbinte. 66. 1 lingura eu pulbere de alge (r. 300 g radacinoase (moreov. Llingurita eu apa de mare (r. gulioare sau anghinare.

3 fire de usturoi verde. 1 ardei gras. 538). varza creata sau varza de Bruxelles.0 jumatate de Iinguri}i eu pulbere de plante aromatiee ~ieondimentare (r. apoi se lasa sa se racoreasca. 150 g petale rosii de trandafiri. 546). Mod de preparare: fasolea se tine la inrnuiat 8 ore. care se inloeuiese eu 2 linguri eu orez. 546). pulberile. 1 lingura eu ulei presat la reee (r.1 lingurita cu apa de mare (r. 4linguri eu pasta de gogo~ari (r. 88. 548). Se pot folosi ~i ardei lung sau gogosari.51itri apa. 200 g radacinoase (moreov. apa de mare. 1 fir mare de praz. usturoiul. pastarnac}. Ilegaturii de patrunjel eu eimbru.taiate marunt. soiuri de eiuperei comestibile din flora spontana. usturoiul. pastarnac). care se inlocuieste eu ardei gras rosu taiat fidelupi. 518). pitrunjel. taratele. 0 ceapa mare de apa. Supa defasole verde cu ciuperci Se prepara ea la r. Supa de [asole boabe cu oarzii Ingrediente: 200 g fasole boabe. loboda se inlocuieste eu spanae. ardeiul taiat fideluta 0 data eu loboda. apoi se. Supa defasole boabe cu ciuperci de cultura Se prepara ea la r. 82. 83.5 litri apa. se fierb in apa cloeotit:'i. 3 linguri eu tarate. 86. fierbe dupa care se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu ridaeinoasele rase: varza si prazul taiate fide lura. Supa de [asole verde cu orez Se prepara ea la r. 538). un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (L 548). 84. 1 Iegatura de patrunjel eli marar. taiate fideluta. 1 ardei gras. Llingura eu pulbere de alge (r. 2 linguri cu eremogen (L 526). in afara de varza.60 Elena Nita Ibrian Tinereteara bdtrdnetecu hraruinaturald f 61 telina. eeapa si usturoiul taiate marunt. Supa defasole boabe cu ardei gras Se prepara ea Ia reteta precedenta. telina.Jn locul petalelor de trandafiri se potfolosi petale de bujori sau de maces. apa de mare. in afara de loboda. pasta de gogosari. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 519). Llingurita eu apa de mare (L 549). in afara de galbenu~urile de oua de gaina. . 50 g loboda rosie. 0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (L 516). ap~ de mare si pulberile.4 linguri eu past:'i de rosii (r. in afara de tarate. 1. 1 rosie. 80. 538). Supa de fasole verde cu oua de prepelita Se prepara ca la retcta precedenta. 1 Iingura eu pulbere de alge (r. in afara de varza. 546). care se inlocuieste eu 25 g hribi uscati (Iasati la inmuiat 3 ore eu purina apa calda) . se lasa apoi sa se racoreasca si se amesteca eu ridieinoasele rase. 1-2 lingurite eu pul bere din semin te de ardei lungi (r. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de owl (L 548). 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. Se pot folosi si alte 84. eremogenul. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 549). ridaeinoasele rase. 545). ee se pun la fiert 0 data eu fasolea. folosind aceleasi ingrediente. 11egatura de patrunjel eu tarhon. Ilinguriti cu apa de mare (r. 150 g varza alba. eremogenul. eeapa taiata marunt 0 data cu ardeiul. iar loboda se inlocuieste eu urziei toeate fin. 200 g radacirioase (moreov. 2 Iingurite eu usturoi pisat fin. muguri de Iucerna sau de trifoi sau. taratele. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. rosia tiiata felioare. patrunjel. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. llinguri eu pulbere de alge (r. 81. 497). 549). Supa din boabe de porumb cu trandafiri Ingrediente: 350 g boabe de porumb. gilbenu~urile batute spurna si taratele. un sfert de Iingurita cu pulbere din eoji de oua (r. 519). in afara de varza. iar deasupra se presara verdeturilj. 1-2lingurite cu pulbere din seminte de gogosari (r. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 1. 2 Iinguri eu tarate. 80. Supa de [asole boabe cu hribi uscati Se prepara ea la r. 85. 2 linguri eu eremogen (L 526). Mod de preparare: se recolteaza numai boabe tinere de pe stiuletii care tree in faza de lapte. care se inlocuieste eu ciuperci de pajiste taiate fideluta. Llingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. 2 linguri eu tarate. care se inlocuieste eu eiuperei de cultura taiate fideluta. pasta de rosii. 84. 516). folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente.creson. Varza alba poate fi inlocuita eu varza rosie. telina. care se inlocuiesc eu 10 garbenu~uri de oua de prepelita (L 555). 496). pastamac). Mod de preparare: fasolea se fierbe in apa clocotita. 87. pulberile si uleiuI. folosind aceleasi ingrediente. dupa care se adauga petalele de traridafiri taiate fideluta. Llingura eli ulei presat la rece (L 545).

care se inlocuiese ell flori albe de salcam. se lasa apoi sa se racoreasca ~i se amesteca eu riidacinoasele rase. eeapa taiata rnarunt. folosind aceleasi ingrediente. in afara de varza. folosind aceleasi ingrediente. Supa din boabe de porumb cu creson Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. 95. care se inloeuiese eu urziei fin rnaruntite sau eu muguri de lucerna ori de trifoi ro~u. 538). 91. 92. iar fasolea eu mazare uscata. 100 g peta1e de narcise albe. Dar dupa ultimele cercetari din domeniul nutritiei. sue de revent (r. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. in afara de petalele de trandafiri. 2 rosii. sue de coacaze rosii (r. 93. petalele de nareise. de nareise. dupa gust si anotimp. folosind aceleasi ingrediente. Supa de bob cu sfecla rosie Se prepara ea la r. 92. care se inloeuiese eu 75 g flori de gaibenele in afara de petalele sau de sofran. 1-2 lingurite eu pulbere din seminte de gogosari (r. 97. 549). in afara de petalele de trandafiri. 94. 96 ~i 97. de narcise. 548). 546). patrunjel. 2 linguri eu smantana. B. 531). Supa de linte cu pastarnac Se prepara eala r. 96 si 97. 88. sue de catina (r. 200 g radacinoase (morcov. 88. 95. 92. care se inlocuieste eu andive rase. folosind aceleasi ingrediente. 96 si 97. 92. telina. 0 jumatate de lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. 0 ceapa mare de apa. care se inlocuieste eu dovleae ras. Ciorbe Se pre para ea si supele. care se inlocuiesc eu creson taiat fideluta. 84. 84. care se inlocuiesc cu flori de dovleae taiate fideluta. in afara de varza. cat si eiorbele trebuie sa fie cat mai ingro~ate. 96. Supa din boabe de porumb cu dalii Se prepara ea la reteta precedenta. pastarnac). care se inloeuiese eu 150 g flori de trifoi taiate fideluta. care se inlocuieste eu pastarnac ras. Supa de mazare boabe cu flori de salcdm alb Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. in afara de varza. afara de petalele de trandafiri. sue de coacaze aurii (r. sue deagurida (r. 519). sue de macris ete. La fel se pre para r. eu: bors (r. Supa de mazdre boabe cu flori de trifoi Se prepara ea la r. 84. pulberile si smantana. 25 g petale de trandafiri rosii. 533). Mod de preparare: boabele de mazare proaspat recoltate se fierb in apa clocotita. l-z Iingurite eu hrean ras fin. ardeiul taiat fideluta. 1-2 linguri eu cremogen (r. in 95. care se inloeuiesc eu petale de dalii. ele se acresc. La fel se pre para r. Supa de mazdre boabe cu [lori de galbenele Se pre para ea la r. in afara de petalele de nareise. folosind aceleasi ingrediente. sue de corcoduse (r. 95. folosind aceleasi ingrediente. 532). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. numai d. 1-2 linguri eu titrate. inloeuind fasolea eu mazare uscata. 1. 96 si 97. 84. Supa de ruiut cu an dive Se prepara ea la r. 90. Supa de mazare boabe cu flori de dooleac Se pre para ea la reteta precedenta. in afara de petalele de narcise. 100. 496). Supa de maziire verde cu petale de narcise albe Ingrediente: 350 g boabe de mazare verde. moare de varza (487) sau de alte rnuraturi. rosiile taiate felioare. inlocuind fasolea eu naut. inlocuind fasolea cu linte. in afara de varza. 95. 535).62 Elena Nita Ibrian Tinerete Jiira batninete cu hrarui naturalii 63 89. 516). eare se inlocuieste eu sfecla rosie rasa. La fel se prepara r. inlocuind fasolea cu bob. 99. hreanul. La fel se prepara r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. iar fasolea eu naut. 0 legatura de verdeturi de sezon. Retinetil Sa nu ramaneti surprinse di aceste supe de legume sunt ingrosate. Supa de mauue uscatii cu dovleac Se prepara ea la r. 532).5 litri apa. sue de rosii (r. 526). 1 ardei. Llingura eu pulbere de alge (r. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 499). Supa din boabe de porumb cu urzici Se pre para ca la r. folosind aceleasi ingrediente. in afara de petalele . Llingurita eu apa de mare (r. iar fasolea eu bob. apa de mare. 98. iar fasolea eu linte. atat supele. 544).

in afara de moare. dupa preferinta. pana se obtine consistenta dorita. pulberile. folosind aceleasi ingrediente.Cremogenul se reduce la 2 linguri. cu cremogen si moare Ingrediente: 4linguri cu crernogen (r. 110. foIosind aceleasi ingrediente. 537) indoit eu apa de argila (r. 3lingurite eu tiiri}e. 546). 557) indoit eu apa de argila. Cremogenul se reduce la 2 linguri. cu muster Se prepara ea la r. 539). Se prepara ca la r. 50S Se prepara ea la r. 501).Tinerete fara batrane{e cu hrarui naturalii 50S 65 105. Sosuripreparatefarafoc 50S 107. 101. in afara de moare. llingurii cu pulbere de alge (r. in afara de moare. in Se pre para ea la r. plus 4-5linguri cu pasta de rosii (r. folosind aceleasi ingrediente. 526). 101. cu aroma de leustean Se prepara ca la r. in afara de moare. 101. 50S cu aroma de hrean Se prepara ca la r. 1 lingurita cu apa de mare (r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 101. 109. 539). 50S cu aroma de usturoi Se prepara ca Ia r. folosind aceleasi ingrediente. plus 3 lingurite cu usturoi pis at fin. care se irilocuieste cu sue de sfecla rosie indoit cu apa de argila (r. 539). Se pre para ca la r. 548). apoi se adauga rnoarea putin cate putin. la final. in afara de moare. 101. care se inlocuieste eu sue de tarate (r. Capitolul N 106. 539). 50S cu sue de morcovi ca la reteta precedenta. folosind aceleasi ingrediente. 50S cu pasta de rosii Sosuri si alte preparate ll. folosind aceleasi ingrediente. 50S cu pasta de gogo~ari 101. folosind aceleasi ingrediente. 518).pul~ere din coji de oua (r. punn patrunjel verde. 113. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: cremogenul se amesteca cu tararele. se adauga uleiul pus ca la maioneza. 101. 516). 108. 112. care se inlocuieste eu sue de morcovi. rnoare de varza. 0 Jumatate ~e Iingurita cu pulbere de plante aromatice si condirnentare (r. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. 496). plus 4-5 linguri cu pasta de macese (r. care se irrlocuieste cu Iapte vegetal din seminte de struguri. Se prepara afara de moare. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. folosind aceleasi ingrediente. 101. care se inlocuieste cu apa de argila (r. nina de soia. care se inlocuieste cu sue de struguri (r. . plus 3 lingurite cu hrean ras fin. 2 linguri cu ulei (r. 101. 545). amestecand continuu cu 0 lingura de lemn in compozitie. 549). 50s cu pasta de mdcese Se prepara ea Ia r. in afara de moare. 1 lingura cu faina de soia (r. 111. 497) . 101. 50S cu vin 104. 101. care se irilocuieste cu Yin indoit cu apa de argila (r. plus 3Iingurite cu radacina de leustean rasa. 311). 498) . plus 1-2 linguri cu mustar sau purina pulbere de ardei iute. 50S cu sue din fruete de soc 102. in afara de moare. plus 4-5 linguri eu pasta de gogosari (r. care se inlocuieste eu sue din fruete de soc (r. 538). un sfert de lingurita cu . 50S cu sue de sfeda rosie Se pre para ea Ia r. in afara de moare. care se inlocuieste cu apa de argila (r. 539). 512). 101. 50S cu sue de struguri 103. 1~2 lingurite eu pulbere de argila (r.Cremogenul se reduce Ia 2 linguri. care se inlocuieste eu lapte din seminte de pepene verde (r. folosind aceleasi ingrediente. apa de mare. in afara de moare. Se prepara ca la r.

care se inloeuiese eu migdale dulci deeojite si maruntite. Ingrediente: 4 oua de gaina. 50S de snuinuirui eu urziei plus 3-4 Iinguri 118. folosind aceleasi ingrediente. l Iingurita sijumatate eu pulbere din seminte de rosii (r.in eu urziei fin rnaruntite. in afara de usturoi. 538). folosind aceleasi ingrediente. Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. 518). sue de gogosari. Mod de preparare: o uale se bat spurna. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: nueile se arnesteca cu taratele. sue de tarate (r. 0 jumatate de ceasca eu zer. 498). 501). apoi se presara eu putina verdeata taiata marunt sau eu petale de trandafiri taiate fideluta. Sos cu atune si usturoi Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. Sos cu migdale dulci si usturoi Se prepara ca Ia r. Sos din seminie defloarea soarelui cu. in plus 2-3 linguri in plus 2-3linguri 115. cu pasta de gogo~ari (r. se ameste ca ell toate ingredientele de mai sus. in afara de nuei. 114. 121. Mod de preparare: smantana se subtiaza eu zerul. folosind aceleasi ingrediente. in plus 2-3linguri cu pasta de rosii (r. 119. 512). plus urzieiIe maruntite fin. Sos de eastane cu usturoi Se prepara ea Ia r. usturoi Se prepara ca la r. 2 linguri eu tarate. eare se inlocuiesc eu arahide macinate. Sos cu pasta de gogo~ari Se prepara ea Ia r. care se inlocuieste ell maghiran taiat marunt. 121. Sos de smdntlina cu pasta de mdcese Se prepara ea Ia r. 548). 126. 114. 121. 121. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. Sos de smlintana cu hrean in afara de nuei. Sos de nuci eu usturoi Ingrediente: 3-4linguri eu nuei macinate. 2-31ingurite eu usturoi pisar fin. Sos de oud cu urziei in afara de nuei. 50S din seminte de dovleae eu usturoi Se prepara ea la reteta precedenta. un sfcr i de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. 496). in afara de nuci. 121. afara de usturoi. 2 lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2lingurite eu hrean ras fin. eu pasta de macese (r. 123. eu marar fin maruntit. 121. 0 Iingurija cu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. 121. in afara de nuci. Se prepara ea la r. de verdeturi de sezon. 114. Sos cu smdntdnii si usturoi Ingrediente: 0 jumatate de ceasca eu smantana. 4-5 linguri eu urziei. folosind aceleasi ingrediente. 125. folosind aceleasi ingrediente. Sos de smlintlina eu mdrar Se prepara ea la r.66 Elena Nita lbrian Tinere(efara batranete cu hrarui naturala . care se inlocuiesc eu eastane eomestibile curatate de ambele randuri de eoji si macinate. 549). verdeturi de sezon. faina si usturoiul. 50S 67 114. 2 Iinguri eu raina de secara (r. care se inlocuiesc cu seminte de dovleac decorticate ~imacinate. apoi se adauga sue de gogo~ari cat cuprinde pana se ingroasa cat este neeesar. 114. care se inlocuiesc eu alune macinate. uleiul se adauga putin 120. 1-21inguri eu tarate. 2linguri eu ulei (r. folosind aceleasi ingrediente. se amesteca eu usturoiul. verdeata. in plus 3-4linguri 127. Llingurita cu apa de mare (r. 122. 129. 516). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 546). folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si macinate. 497). Sos eu arahide si usturoi Se prepara ea la r. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 11 7. 116. Sos eu smlintlina si pasta de rosii Se prepara ea la r. . 124. Llingura eu pulbere de aIge (r. folosind aceleasi ingrediente. 128. 114. 0 legaturJ. eu smdntlina si maghiran in Se prep ad ea Ia reteta precedenta. 545). in afara de nuci. care se inlocuieste eu 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 3 lingurite cu usturoi pisat fin.

Orez cu dovleae alb Ingrediente: trei sferturi de ceasca de orez. 50S de ouii cu doolenc alb 136. 50S de oua cu muguri de lucerrui in Se pre para ca la reteta precederita. 21inguri cu tarate. 137. chitra sau eastravete matur. care se inloeuiese cu oua de prepelita. 137. folosind aceleasi ingrediente. telina. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca ell ceapa taiata marunt. folosind aceleasi ingredientc. in afara de sosuI de eremogen. pastamac). 545). folosind aceleasi ingrediente. 132. 129. pastamac). 522). 0 ceapa mare de apa. Sos de oua de prepelita eu pastarnae Se prepara ea la r. 1 legatura de patrunjel en frunze de telina. 200 g 2 lingurite ell usturoi pisat fin. folosind aceleasi ingrediente. iar urzicile cu miez alb de pepene verde fin maruntit sau eu patison (r. . folosind aceleasi ingrediente. 106). 0 legatura de verdeturi de sezon si sfecla rosie rasa. 101). 134. Mod de preparare: cartofii se fierb taiati sferturi in apa fierbinte. cand sunt gata. 0 ceapa mare de apa. Alte preparate 135. 350 g ddacinoase . 11egaturi de patrunjel eu marar. 129. radacinoasele rase. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. 133. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste en 200 g urziei mixate si 1 lingura eu ulei presat la reee (r. 0 ceapa mare de apa. Cartofi eu urziei Se prepara ea la r. 138. in afara de ouale de gaina. 486). patrunjel. la care se adauga 4 linguri cu erupe de porumb. 550). eu ea se impacheteaza sarmale . 140. iar urzieile eu pasta de rosii (r. iar deasupra se presaci verdeturile taiate marunt si cateva petale de trandafir roz taiate fideluta. Se prepara ea la r. 545). Sarmale din crupe de soia si radacinoase Ingrediente: 4-5 linguri eu erupe de soia (r. care se inloeuiese cu 20 de oua de prepelita. in afara de sosuI de eremogen. Llingura eu ulei presat la reee (r. B. care se inlocuieste eu sos eu pastil de rosii (r. 129. I felie de sfecla rosie rasa. care se inlocuiesc eu muguri de lucerna maruntiti.0 jumatate de Iingurita eu pulbere de plante aromatice . si condimentare (r. sarmalele se pun in oala. care se inlocuiesc cu dovleac alb fin maruntit sau cu dovleae furajer. dona cani si jumatate de apa. 129. iar urzicile se inlocuiesc eu pastarnac ras. 50S de oud de prepelita cu pasta de rosii Se prepara ea Ia r.25 g petale rosii de trandafiri.in foile de varza taiate in bucati potrivite. ea la maioneza pfma se incorporeaza intreaga cantitate. se pun in platou si se toarna peste ele sosul. in afara de ouale de gaina.afara de urzici. 106). se adauga apa sa le cuprinda si se fierb la euptor. folosind aceleasi ingrediente. 130. se lasa sa se racoreasca.150 g sos eu pasta de rosii (r. Cine doreste poate adauga 2lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2 lingurite eu hrean ras fin. afara de urzici. folosind aceleasi ingrediente. 50S cu ouii de prepelita si miez alb de pepene verde Se prepara ca la r. cat 131. in. 496). (moreov. se stropesc eu putin ulei. ardeiul taiat fideluta.. telina. 20 frunze de varza murata (r. care se inlocuiesc cu oua de prepelita. la care se adauga ceapa taiata marunt si pulberile. Mod de preparare: se prepara 0 cornpozitie din erupele de soia amesteeate eu radacinoasele rase. 0 legatura de verdeturi de . dovleeel. 139. 1-2 linguri eu tarate. taratele si sosul. patrunjel. 1 ardei gras. Sarmale cu erupe de porumb Se prepara ca la reteta precedenta. in afara de ouale de gain a. 516). 200 g sos eu eremogen (r. in afara de crupele de soia din care se folosesenumai 2 linguri. patison sau chitra (r. 510). Pasta de rosii poate fi inlocuita cu pasta de gogosari sau de macese. 150 g radacinoase (moreov.68 Elena Ni~a Ibrian Tineretejarii biaranete cu hrana naturalii 69 cate putin. 150 g dovleae alb. Cartofi eu sos de crernogen Ingrediente: 650 g eartofi. Cartofi cu sos eu pasta de rosii Se prepara ca la reteta precedenta.

Macaroane cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. folosind aceleasi ingrediente. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. Mod de preparare: se aleg numai bame foarte tinere. care se irilocuieste cu sos de srnantana eu marar (r. in afara de sosuI de mustar. 25 g petale rosii de trandafiri. Mod de preparare: pastaile curatate de varfuri si codite se fierb in apa clocotita. ra 145. usturoiul si sosul. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie sau peta1e de bujor taiate fideluta. Fasole verde cu 50S de muster Ingrediente: 600 g fasole verde. 1 ardei gras. chitra sau eastravete matur. Mod de preparare: macaroanele se fierb in apa clocotita (de 3 ori volumullor). 25 g petale rosii de dalii. 1 lingura eu pulbere de alge (r.'?i etalele de trandafiri taiate fideluta. care se inlocuieste eu sos de smantana cu pasta de gogo~ari (r. Fasole verde cu urzici Se prepara ca la reteta precedenta. un sfert de linguri eu pulbere din eoji de oua (r. iar deasupra . Bame cu 50S de smdntdrui si urzici in eu 143. dupa ee s-au fiert. 144. 1 lingurita si jurnatate eu pulbere din seminte de rosii (r. afara de sosul de oua de prepelita. ardeiul gras taiat fideluta. 149. 200 g 50S eu oua de prepelita eu pastarnac (r. care se inlocuieste eu 50S de oua eu muguri de Iucerna (r. 549). apoi se fierb in apa clocotita purina. Bame cu 50S de ouii de prepelita 142. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa sau cateva petale de nalba sau de trandafiri taiate fidel uta. ceapa taiata Ingrediente: 350 g boabe de rnazare verde.ceapa verde. se curata de codite. 131). completand cu 100 g urziei mixate. pastamacul ras si sosul. 144. in afara de sosuI cu mustar. 105). apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. 130). hreanul si sosul. 1 legatura de . la care se adauga 100 g urziei maruntite fin. Fasole verde cu 50S de smdntdna cu pasta de gogo~ari Se prepara ea la r. 1 legatura de ceapa verde. 200 g sos eu mustar (r. cand este gata. cat sa Ie acopere. folosind aceleasi ingrediente. 3 fire de usturoi verde. 1 lingurita cu apa de mare (r. 147. pulberile. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite eu hrean ras fin.1 felie de sfecla rosie rasa.) Mod de preparare: orezul se fierbe in apa clocotita. se lasa sa se ricoreas~a -. Llegatura de hasmatuchi eu tarhon. Llegatura de ceapa verde. care se inlocuieste cu sos de srnantana urziei (r. 200 g sos eu leustean (r. se limpezesc eu apa reee ~i se amesteca cu prazul taiat fideluta. se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu eeapa si usturoiul taiate marunt. radacinoasele si s dovleaeul rase. patison (r. 25 g petaIe roz de nalba de gcidina. iar deasupra se presara verderurile taiate marunt si petalele de dalii taiate fideluta. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. 132). apoi se lasa in vas acoperit cu un servet gros umezit timp de 30 de minute. Mod de preparare: mazarea se fierbe in apa clocotita. 538). cu Se prepara ea la reteta precedenta. 518). timp de 10 minute. 126). l legatura de patrunjel cu cimbru. 148. Macaroane cu 50S de leustean Ingrediente: 200 g maearoane. 1 fir mare de praz. 127). Mas/ire verde cu 50S de oud si dooleac alb 144. in plus 15-20 masline negre desarate ee se adauga in orez 0 data eu eelelalte ingrediente.?i e arnesteca cu eeapa taiata marunt. 1 felie de sfecla rosie rasa. ca sa "infloreasea". 150. folosind aceleasi ingrediente. 3 fire de usturoi verde. apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu eeapa taiata marunt. 146. folosind aceleasi ingrediente. 2 linguri eu tarate. 548). apoi se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu taratele. taratele si sosul. 522). dovlecel. FasoZeverde cu 50S de oud cu muguri de lucerrui Se prepara ea la r. Orez cu mas line negre Se pre para ea la reteta precedenta. llegatura de patrunjel eu tarhon. p se pre sari verdeturile 71 taiate marunt sezon. Ingrediente: 400 g bame. in afara de sosul de mustar. 113). . 2 linguri eu tarate. Llegatura de patrunjel cu tarhon. usturoiul si uleiul. 150 g pastarnac. 200 g sos de oua eu dovleae alb (r. 546). numai 100 g sos.70 Elena Nita Ibrian Tinere(efara batrdnete cu hrana naturale marunt. 141. (Dovleaeul alb poate fi inloeuit eu dovleae furajer. 0 Iegatura de verdeturi de sezon si petalele de nalba taiate fideluta. 124). se oparesc cu bors sau eu otet indoit eu apa. taratele. dupa care se scurg.

122). se pot folosi pastarnac sau gulioare rase. care se inlocuieste cu bob. taratele. folosind aceleasi ingrediente. Fasole cu miisline negre Se pre para ea la reteta preeedentii. 400 g piure de cartofi cu trandafiri (r. completand eu 150 g andive taiate fideluta. sueul de tarate si cremogen cat cuprinde. cremogen (r. pulberile si uleiul. se preseaza bine totul si se imbraca pizza rezultata eu 0 crema preparata din pasta de rosii.72 151. in afara de usturoi. in afara de fasole. apoi 0 cornpozitie preparata din piure de urziei ames tecate cu verdeturi taiate marunt 0 data cu ceapa. 152. 545). in afara de radacinoase. se preseaza 154. 4-51inguri cu clrate (r. care se framanta eu mana ~mp . apa de mare. 161. folosind aceleasi ingrediente. 519). care se Inlocuieste eu linte (se tine la inrnuiat 3 ore). folosind aceleasi ingrediente. 1 lingura eu ulei presat la rece (r. 152. 516). In Iipsa acesteia. folosind aceleasi ingrediente. 512). 153. 501). 5 linguri eu pasta de rosii (r. 496). amestecand cu 0 lingura de Iemn pana se obtirie un aluat ingrosat. 160. Pizza se acopera eu 0 folie de celofan. La.Ibrian Tineretelara biitrane{e cu hrarui naturaia 157. 158. 2linguri eu tiirate. Llingurita eu apa de mare. care se inlocuieste cu mazare uscata. 156. 152. 1 felie de sfecla rosie rasa. pe rand. . Fasole cu miez alb de pepene verde Se pre para ca la r. 0 legatura de verdeturi de sezon si sfecla rosie rasa.200 g urziei. in afara de fasole. in afara de radacinoase. apoi se imparte in 4 parti egale care se intind. In ~Ol groase cam de un deget. patison. Mod de preparare: fasolea se spala si se tine la inmuiat 8 ore. 1 lingura cu serninte de susan. La fel se poate proceda si cu retetele 153-155. 545). 152. Niiut cu an dive Se prepara ca la r. foaie pe un platou si se acopera cu 200 g piure de cartofi cu trandafiri. Llegatura de patrunjel cu frunze de telina. Pizza romdneascd Ingrediente: 450 g faini'! integrala. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. Llingura eu ulei presat la rece (r. 2 linguri cu faina de soia (r. 538). 159. telina. Maxdre verde cu sos de smdnuuui cu maghiran Elena NitiJ. patrunjel. 1 legatura de marar eu patrunjel. dovleac. 551) rasa. apoi se fierbe. 250 g radacinoase (morcov. folosind aceleasi ingrediente. apoi se pune 0 . folosind aceleasi ingrediente. pasta de rosii. 2linguri~e eu usturoi pisat fin. 549).de 10 minute. care se inlocuieste cu 1-2 lingurite eu hrean ras fin. Bob cu radacinoase 73 Se prepara ea la reteta precedenta. in afara de fasole. in afara de fasole. peste ea se presara sernintele de susan si verdeturile taiate marunt. folosind aceleasi ingrediente. 3-4 linguri eu pasta de rosii (r.fel se poate proeeda si cu retetele 153-155. folosind aceleasi ingrediente. cornpletand cu 150 g anghinare (r. in afara de fasole. La fel se poate proeeda ~icu retetele 153-155. care se inlocuieste cu naut (se tine la inmuiat 5 ore). peste aceasta cornpozitie se asaza a treia foaie de aluat. 1-2 lingurite cu pulbere din serninte de gogosari (r. urmata de restul de piure si ultima foaie. din care se folosesc doar 100 g. 526). 1 fir mare de praz. prazul taiat fideluta. 0 ceapa mare de apa. se lasa sa se racoreasca si se amesteca eu radacinoasele rase. 43). iar radacinoasele se reduc la 100 g. (r. se pune a doua foaie. Se prepara ca la r. Mauire uscata cu riidacinoase Se prepara ca la r. in afara de sosul de oua. completand cu 150 g miez alb de pepene verde sau eu chitra. taratele. din care se folosese doar 100 g. apa. Mod de preparare: in raina integrala se adauga apa. 548). usturoiul. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. foile se coe pe dosul tavii. cand este gata. uleiul si cremogen cat cuprinde. Linte cu riiddcinoase Se prepara ca Ia r. care se inlocuieste cu naut. plus faina de soia. La fel se poate proceda ~icu retetele 153-155. dovleeel ori eastravete matur. 155. Niiut cu raddcinoose Se prepara ca la r. I linguci eu pulbere de alge (r. care se inlocuieste eu sos de smantana eu maghiran (r. 496). plus 15-20 masline negre desarate. Fasole alba cu radiicinoase Ingrediente: 250 g fasole boabe alba. 152. pastarnac). 152. folosind aceleasi ingrediente. 152. Fasole cu anghinare Se prepara ea la r. 0 lingurip eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. 546). 152.

care se inlocuieste cu piure de linte cu patison (r. de soia. 161. folosind aceleasi ingrediente. Pizza romdmeasca 3 Se prepara ea la r. in afara de piureul de cartofi. 150 g petale rosii de trandafiri. care se inlocuieste ell piure de bob cu anghinare (r. 2 Iingurite eu usturoi pisat fin. in afara de piureul de cartofi. 2-3 linguri eu moare de varza (r. 57). Pizza rom/incased 2 Se prepara ca la reteta precedenta. Pizza romdneascd 6 Se prepara ca la r. 48). 1lingura cu faina de soia (r. Salate 168. Pizza romdneascii 5 Se prepara ca la r. Pasta de rosii se poate inlocui eu pasta de macese. care se inlocuieste cu piure de fasole boabe cu telina (r. 548). 161. 0 lingurita cu pulbere de plante aromatice si condimentare (r. peste care se asaza jumatati de masline negre si felioare de rosii. RULADE 164. 168. iar urzicile se inlocuiesc cu spanae sau muguri de coacaz negru. foIosind aceleasi ingrediente. ceapa taiata julien. care se inlocuieste cu piure de mazare eu miez alb de pepene verde (r. 545). iar in loe de urzici se pot folosi petale de trandafiri rosii. iar in loc de pasta de rosii se foloseste pasta de gogo~ari (r. in afara de piureul de cartofi.care sunt doar ea 0 prima idee. in afara de piureul de eartofi. far-a foe APERITIVE . 546). 497). 10-15 masline negre desarate. 55). 55). Llegatura de patrunjel eu busuioc. uleiul si moarea. care se inlocuieste eu varza creata. in de 167. usturoiul. afara de varza alba.SAIATE. folosind aceleasi ingrediente. PARTEAAIII-A Preparate culinare 163. 538). folosind aceleasi ingrediente. 512). iar petalele de trandafiri se inlocuiesc eu mere rase 0 data cu 1 felioara de telina. 1 lingura cu pulbere de alge (r. care se inlocuieste eu varza rosie. . 516). apa de mare. 2 linguri cu tarate. un sfert de lingurita eu pulbere din coji de oua (r. taratele. puteti sa va folositi imaginatia ~i sa creati altele foarte bune la gust si foarte atragatoare. PASTE. folosind aceleasi ingrediente. Pizza romdneascii 4 Se prepara ca la r. urzicile se inlocuiesc cu brocoli amestecat cu 1 felie de sfecla rosie rasa. 166. dar dvs. Salata de uarui alba cu trandafiri Ingrediente: 400 g varza alba. 0 ceapa mare de apa. 1 70. 165. foIosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. 161. A. 487). 11ingurita cu apa de mare (r. urzicile se inlocuiese cu muguri de lucerna sau frunze de stevie. 1 lingurita sijumatate eu pulbere din serninte de rosii (r. Salata de uarui rosie cu mere dulci Se prepara ca Ia r. Mod de preparare: varza taiata fideluta sau mixata se amesteca cu petalele de trandafiri taiate fideluta. de spanac etc. diferite forme. 1 rosie. 1 lingura eu ulei presat la rece (r. foile de pizza preparate in casa se inlocuiesc cu foi pro curate din cornert. folosind aceleasi ingrediente. in afara de varza alba. Retineti! Pizza rornaneasca 0 puteti prepara dupa aceste retete . Pizza ronuineasdi 7 Se prepara ca la r. iar urzicile se inlocuiesc eu morcov ras sau varza rosie rasa fin. in afara de piureul de cartofi. 161.74 cu 0 greutate si se da la rece limp de lora. alaturi de salata de sezon. 7-8 foi de salata verde. iar petalele trandafiri se inlocuiesc cu urziei fin maruntite. pulberile. iar pe margini se decoreaza eu salata verde. 58). 161. faina de soia. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. Elena Nita Ibrian dupa care se poate servi taiata in 162. care se inlocuieste cu piure de mazare cu miez alb de pepene verde (r. 549). Salata de uarui creatd cu urzici Se prepara ea la reteta precedenta. in afar:i de piureuI de cartofi. foile de pizza preparate in casa se inlocuiesc cu foi pro curate din comert. 169. 518). folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste cu piure de naut cu castravete matur (r. 56).

2-3 linguri cu sue de tarate (r. 1 legatura de patrunjel eu telina. Salata de anghinare cu uarui muratd Se prepara ea la r. 0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. 516). 538). 538). Salata de dovleac alb cu oarui murata Ingrediente: 400 g dovleae. 1 lingura eu pulbere de alge (r. 518). 175. apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste ell dovlecei. 100 f morcov. 548). hreanul. 25 g flori albe de urzica moarta. llinguri¢ eu apa de mare (r. 3 linguri eu moare de varza.76 Elena Nita Ibrian Tinerete fara biitriinete cu hrarui naturala 77 171. 516). de oarui de Bruxelles cu patison Se prepara ca la r. iar petalele de trandafir se inlaeuiese eu petale de bujor sau de alte flori comestibile. 179. 548). Salata de rosii cu urzici Ingrediente: 600 g rosii. 1 rosie. 25 g flori albe de urzica moarta. 150 g hribi. 519). 501). 172. chitra sau miez alb de pepene verde. 538). in afara de dovleae. 1 lingurita cu apa de mare (r. in afara de varza alba. 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. 1 ardei gras. 545). dovleeel. care se inlocuieste eu anghinare (r. pastamac) rase. iar petalele de trandafir se inlocuiesc eu pastarnac ras ori eu telina. se taie fideluta. 7-8 foi de salata verde. 1 lingurita ~i jurnatate eu pulbere din seminte de rosii (r.0 lingurita eu pulbere de plante aromatice si condimentare (r. 1 legatura de patrunjel cu tarhon. 168. 546). fara bob format. 175. castravete. in 177. 545). napi. folosind aceleasi ingrediente. apa de mare. l legatura de usturoi. in afara de varza alba. 176. 178. gulioare. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa. care se inlocuieste eu miez alb de pepene verde ras. 0 ceapa mare de apa. 519). . Salata. 7-8 foi de salata verde. 168. care se inlocuieste eu varza rosie. 2 linguri eu tarate. 1 linguri eu ulei presat la reee (I'. pastarnac sau gulii. 549). 501). Salata de Jasole verde cu hribi Ingrediente: 300 g pastai de fasole verde. pulberile si uleiul. 1 lingurita eu apa de mare (r. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 522) ras sau eu dovleae alb ori furajer. 7-8 foi de salata verde. afara de dovleae. Mod de preparare: se aleg numai pastai tinere. rosiile taiate 175. 1 linguri eu pulbere de alge (r. 180. moreovul ras. 1 felie de sfecla rosie rasa. pulberile si uleiul. nu avem dovleae alb. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. in afara de dovleae. dovlecel. 546). Mod de preparare: in urzicile taiate foarte marunt sau mixate se adauga eeapa si usturoiul maruntite. folosind aceleasi ingrediente. 10-15 masline negre desarate. iar petalele de trandafir se inloeuiese eu patison (r. 173. folosind aceleasi ingrediente.0 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. hreanul. 1 legatura de patrunjel cu marar. care se inlocuieste cu andive. 2 linguri eu tarate. 168. 551) rasa. 1-2 Iingurite cu pulbere de argila (r. se decoreaza pe margini eu salata verde si felioare de rosii. telina. 150 g varza murata. 548). 1-2 lingurite cu pulbere din seminte de gogo~ari (r. 1-2 lingurite eu hrean ras fin. 1 Iingura eu ulei presat la reee (r. patrunjel. folosind aceleasi ingrediente. apoi se amesteca eu hribii (recoltati numai cei miei si mijloeii) taiati fideluta 0 data eu eeapa si ardeiul gras. taratele. 516). in afara de varza alba. 546). in afara de dovleae. Llingura eu pulbere de alge (r. care se inlocuieste eu radacinoase (morcov. Salata de miez alb de pepene verde cu varzii muratd Se prepara ea la r. 545). Salata de doulecei cu petale rosii de bujari Se prepara ea la r. apa de mare. 3 linguri eu sue de t:irat. putem folosi dovleae furajer. 150 gurziei. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt ~i florile de urzica moarta. Salata de telirui cu uarui muratd Se prepara ea la reteta precedenta. folosind aceleasi ingrediente. 549).e (r. 1-21ingurite eu pulbere din serninte de ardei lungi (r. 174. care se inlocuieste cu telina rasa. pulberile. moarea. 0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. 1 linguri eu ulei presat la rece (r. taratele. Mod de preparare: dovleacul ras se amesteca eu varza bine scursa de moare ~i taiata fideluta 0 data eu prazul. Salata de an dive cu jJastlirnac Se pre para ea la r. 549). Salata de radiicinoase cu uarzd muratii Se prepara ca la r. Dad patison. se decoreaza cu salata verde. 1-2 lingurite cu pulbere de argila (r. 1 fir mare de praz. 2 linguri eu tarate. 11egitura de ceapa verde. un sfert de Iingurita eu pulbere din coji de oua (r. 175.

Salata de castravete matur cu spanac Se prepara ea la r. 186. 2 rosii. 1-2 Iingurite cu hrean ras fin. vinetele.183. iar mugurii de Iucerna se inloeuiese eu pastarnac ras sau eu telina. 0 lingurita eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. de nalba sau de erizanteme. 25 g petale rosii de trandafiri. pe margini se decoreaza eu salata verde si felioare de rosii. 538). Mod de preparare: se aleg numai rascovi miei si mijlodi. dar atentie (vezi r. moarea. 546). folosind aceleasi ingrediente. 25 g petale roz de dalii. 1 lingurira eu pulbere de alge. taratele. 182. 558). iar deasupra se pre sara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta. Salata de ridichi cu galbenele Se prepara ea la r. urechiuse. l Iingura eu pulbere de alge (r. 1 lingura eu ulei (r. folosind aceleasi ingrediente. 180. se taie fideluta o data cu mugurii de trifoi si prazul. 538). 2 rosii. de bujori. in afara de rascovi. pulberile si uleiul. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din seminte de ardei gras (r. iar mugurii de Iucerna se inloeuiese eu galbenele sau petale de sofran. 189. 548). Salata de iasca galbenii cu utzici Se prepara ea la reteta precedenta. sueul de tarate se inlocuieste eu moare de varza. o jumatate de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 2-3 linguri eu moare de varza. 1-2 linguri eu moare de varza. Dad nu avern spanae. iar fIorile de urzica alba se inlocuiesc eu petale rosii de trandafiri taiate fideluta. 1-21ingurite cu pulbere de argila (r. iar mugurii de lucerna se inloeuiesc cu . 545). in loe de rascovi se pot folosi hribi. 1linguri¢ eu apa de mare (r. de patlagina. care se inlocuieste eu gulioare rase. 2 lingurite eu usturoi pisat fin. 545). 150 g muguri de trifoi rosu. 1 lingura eu ulei presat la reee (r. prazul se inlocuieste cu 0 ceapa mare de apa. folosind aceleasi ingrediente. Salata de rdscooi cu praz Ingrediente: 250 g rascovi. pe margini se decoreaza eu salata verde si felioare de rosii. mugurii de trifoi se inlocuiesc eu urzici 185. 0 lingurita eu apa de mare. Salata de ardei gras cu ridichi Se prepara ca la r. care se inlocuieste eu ridichi rase. folosind aceleasi ingrediente. se pot folosi petale rosii de trandafiri. Salata de ridichi cu pastamac Se prepara ea la r. 2 linguri eu tacite. rnoarea. 190. iar urzicile eu spanac. in afara de broeoli. se adauga taratele. in afara de brocoli. iar mugurii de lucerna se inlocuiese eu petale rosii de dalii. Ceapa se inlocuieste eu un fir mare de praz. Mod de preparare: broeoli se taie felioare. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. 519). Salata de conopidii cu petale rosii de dalii Se prepara ea la reteta precedenta. 183. putern folosi frunze fragede de soia. care se inlocuieste eu ridiehi rase. petaIele de trandafiri taiate fidelura se inloeuiese 79 eu petale roz de nalba felioare. Salata de castraoeti cu urzici Se prepara ea la reteta precedenta. un fir mare de praz. pe margini se decoreaza eu salata verde sijumatati de masline. iar mugurii de lucerna se inloeuiese eu galbenele sau petale de sofran. 1 Iegatud de patrunjel cu marar. 549). painisoare. uleiul. 548). care se inlocuieste eu ridiehi rase. folosind aceleasi ingrediente. in afara de broeoli. folosind aceleasi ingrediente. 0 ceapa mare de apa. . 0 Iegatura de verdeturi de sezon. Se prepara ca la r. care se inlocuiesc eu eastravete matur ras. 516). iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si fIorile albe de urzica moarta. 7-8 foi de salata verde. in afara de brocoli. pulberile si uleiul. 1-2linguri te eu pulbere din seminte de ardei gras (r.0 jumatate de lingurira eu pulbere din eoji de oua (r. Salata de brocoli cu muguri de lucernd Ingrediente: 400 g broeoli. in afara de broeoli. in afara de rosii. 200 g muguri de Iucerna.. In lipsa lor. care se inlocuieste cu conopida. Salata de gulioare cu jlori de trifoi rosu. 187. 7-8 foi de salata verde. de stevie. 183. folosind aceleasi ingrediente. sucul de tarate se inlocuieste eu moare. de loboda etc. se adauga mugurii de Iucerna taiati fideluta 0 data cu eeapa. 2 Iinguri eu tarate.78 Elena Nj~a Ibrian Tiner-etejara batriinete cu hrand naturalii £lori de trifoi rosu. usturoiul. in afara de rosii. 183. care se inlocuiesc eu castraveti taiati felioare. 181. 184. 183. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt ~ipetalele de dalii taiate fideluta. apa de mare. 188. 1 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. zbarciogi. care se inloeuiesc eu iasca galbena taiata fideluta. 519). 516). ghebe. folosind aceleasi ingrediente.

de agris. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si sfecla rosie rasa. Salata de spanac cu cas de oaie Se prepara ea la r. iar prazul se inlocuieste eu 0 ceapa mare de apa. iar prazul se irilocuieste cu 0 ceapa mare de apa. 192. pe margini se decoreaza eu salata verde. folosind aceleasi ingrediente. in afara de andive. taratele. de nalba sau de trandafiri rosii. de galbeneie. peste verdeata. folosind aceleasi ingrediente. iar mugurii de trifoi eu ridichi de luna taiate felioare subtiri. 1 lingurita eu pulbere de alge. Salata de andive cu branza de vaci Ingrediente: 250 g andive. Salata de urzici cu branzii de vaci Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. 1 felioara de sfecla rosie rasa. de crizanteme sau de aIte flori comestibile taiate fidel uta. Salata de petale de trandafiri cu branza de vaci Se prepara ea la r. iar prazul cu ceapa verde. 198. 2 linguri cu tara~e. Salata de Jrunze de zmeur cu brdnza de vaci Se prepara ca la r. 250 g branza de vaci. de alun. 202. 192. de nalba de gradina. Salata de jrunze de soia cu branza de vaci Se prepara ea la r. 192. 192. Salata de muguri de lucerrui cu cas de caprii 81 191. in afara de andive. care se inloeuiesc cu muguri de lucerna. bujori. Salata de flori de dovleac cu branzii de vaci Se prepara ea la r. 1 legatura de patrunjel eu rnarar. 192. 195.0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. in afara de andive. care se inlocuiesc eu frunze fragede de zmeur tiiiate fideluta sau cu muguri ori frunze de mur. in afara de andive. iar branza de vaei se inlocuieste cu cas de capra. folosind aceleasi ingrediente. Mod de preparare: andivele si prazul taiate fideluta se amesteca eu branza de vaci. iar deasupra. iar prazul se inlocuieste cu ceapa verde. 0 lingurip cu apa de mare. folosind aceleasi ingrediente. Salata verde cu branza de vaci Se pre pari ca la reteta precedenta. 192. Salata de anghinare cu. un fir mare de praz.80 tocate marunt. iar in loc de sfecla rosie se pot folosi peta1e de flori comestibile taiate fideluta. rosii. mugurii de trifoi se inlocuiesc cu frunzisoare de portulaca tocate marunt. folosind aceleasi ingrediente. de sofran etc. care se inlocuiesc cu salata verde watii in fragmente mai marl. 189. 551). 518). 200. 197. de crizanteme. 2-3 linguri cu sue de tarate (r. portulaca Se prepara ca la r. iar deasupra se presara petale rosii de flori eomestibile taiate marunt. in afara de rascovi. 501). se folosese si frunzele fragede de ridiehi taiate fideluta. iar deasupra. Salata deJrunze de ridichi cu brdnzii de vaci Se prepara ca la r. Salata de sparanghel cu ridichi de luna Se prepari ea la r. apa de mare si pulberile. care se inloeuiese eu spanae. care se inlocuiesc eu urziei fin maruntite. in afara de an dive . care se inlocuiesc cu petale rosii de trandafiri taiate fideluta. 193. 192. In loc de petale de trandafiri se pot folosi petale de bujori. 199. Deasupra se presara petale rosii sau roz de bujori. Deasupra se presara petale rosii sau roz de trandafiri taiate fideluta. folosind aceleasi ingrediente. de tei. 192. se presara bujori sau de trandafiri Elena Nitii Ibrian cateva peta1e de Tineretefara biitranete cu hraaui naturalii 196. 189. in afara de andive. iar branza de vaci se inlocuieste cu cas de oaie. folosind aceleasi ingrediente. de coacaz negru. care se inlocuiesc eu varfuri fragede de sparanghel taiate fideluta. petale albe de narcise. care se inlocuiesc cu frunze fragede de ridichi taiate fideluta. care se inloeuiesc cu frunze fragede de soia taiate fideluta. in afara de andive. 538). iar prazul se inlocuieste . se presara cateva petale de Se prepara ca la r. care se inlocuiesc cu flori de dovleae taiate fideluta. care se inlocuiesc cu 350 g anghinare (r. 548). sueul de tarate. 194. peste verdeata. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 1 lingurita si jumatate eu pulbere din seminte de rosii (r. cu conditia sa fie foarte fragede si foarte proaspete. 7-8 foi de salata verde. 192. in afara de andive. hreanul sau usturoiul. 201. 1-21ingurite eu pulbere de argila (r. in afara de rascovi. 1-2 lingurite eu usturoi pisat fin sau 1-2 Iingurite eu hrean ras fin. in afara de andive. prazul se inlocuieste cu 0 ceapa mare de apa. folosind aceleasi ingrediente.

Telina poate fi inlocuita cu gulioare. cateva frunze de patrunjel si jumatati de masline negre. 548). Frunzele de coacaz se recolteaza inainte ~iin timpul irifloririi plantei. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. pulberile si crernogen euprinde pana se obtine 0 compozitie ingro~ata care se asaza pe feliile de paine. iar sparangheluI se inlocuieste cu marar. Pasta cu uarui alba si mara» Se prepara ca Ia r. varza alba. 1-21ingurit. folosind aceleasi ingrediente. 526). care se inlocuiesc cu frunze de mur si de patlagina mixate. 501) sau cu apa de argila '(r. pastarnac. 204. 11ingurita si jumatate cu pulbere din serninte de rosii (r. varza de Bruxelles. de mac. 3-4 linguri eu sue de morcovi. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu telina rasa. 1 lingura cu tarate. Mod de preparare: urzicile si varfurile fragede de sparanghel se mixeaza. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. care se inlocuiesc eu muguri de Iucerna. un sfert de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. Frunzele de papadie se pot inlocui cu frunze de cicoare sau de roinita. 205. folosind aceleasi ingrediente. in afara de andive. iar sparanghelul . in afara de urziei si sparanghel. care se inlocuiesc cu flori de salcam albe taiate fideluta. napi. uleiul. 522). se decoreaza cu fe1ioare de ridichi de luna sau eu alte produse pe care gospodina le are la indemana.de urzici. 1-2 Iingurite cu usturoi pisatfin. brocoli sau coriopida. 518). iar prazul se inlocuieste eu ceapa verde. folosind aceleasi ingrediente. Pasta cu Jrunze de bob si coada soricelului Se prepara ea la r. Frunzele de coacaz se recolteaza infioririi plantei. in afara. iar deasupra se presara sfecla rosie rasa sau seminte de susan. folosind aceleasi ingrediente. 1 lingurita cu pulbere de . 1 lingurita cu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. se inlocuieste eu 206. 209. 538). 208. in afara de urziei si sparanghel. Se decoreaza dupa fantezia gospodinei. folosind aceleasi ingrediente. 539). Pasta eu Jrunze de mur si patlagina Se prepara ca la r. 205. in afara de urzici ~i sparangheI. care se inlocuiesc cu frunze de papadie si telina radacina mixate. taiate rnarun t. 550). taratele. iar deasupra se presara petale ElenaNita Ibrian rosii de flori comestibile TinereteJara batninete cu hrarui naturald se inlocuie~te cu urzici. 211. 0 lingurita cu apa de mare. Paste preparate fara foe 205. in afara de urzici. iar sparanghelul chitra sau cu dovleac alb ori furajer. cu produsele pe care le are la indernana. 516). 207. patison (r. Pasta de pastdrnac cu urzici Se prepara ca la r. care se inlocuiesc cu varza alba. Pasta cu Jrunze de papadie si (etina B. apoi se amesteca cu usturoiul. iar deasupra se presara petale rosii de flori comestibile taiate marunt. cat 212. eu produsele pe care Ie are la indernana . 210. 1 Iingura eu ulei (r. folosind aceleasi ingrediente.82 cu ceapa verde. apa de mare. Ilegatura de ridichi de luna rosii. Pasta de urzici cu sparanghel Ingrediente: 250 g urziei. care se inloeuiesc cu frunze de coacaz negru. Salata de {elina cu branza de vaci Se prepara ca la r. care se inlocuiesc cu pastarnac radacina si urzici mixate. 205. folosind aceleasi ingrediente. in afara de urzici. 0 ceapa mare de apa.1 legatura de patrunjel eu cimbru. Pasta eu Jrunze de coacdz negru si urzici Se prepara ca la reteta precedenci. chitra (r. in afara de andive. eremogen (r. care se inloeuiesc cu frunze de bob si de eoada soricelului mixat. 192. 545). eu produsele pe care le are la indemana.e eu pulbere de argila (r. Pasta de muguri de lucern/i si chitra Se prepara ca la r. verdeturile taiate marunt. 83 inainte ~i in timpul 203. Ca decor.alge. folosind aceleasi ingrediente. de in. varza creata. 205. 205. Salata de jlori albe de salaim cu branza de uaci Se prepara ca la L 192. sucul de morcovi se poate inlocui cu sue de tarate (r. 205. in afara de urziei si sparanghel. se folosesc petale de trandafiri taiate fideluta sau felioare de gogosari. 7-8 fehoare subtiri de paine neagra sau graham. 100 g sparanghel. Se prepara ca la r.

522). folosind aceleasi ingrediente. 1-2lingurite eu pulbere de argila (r. Pasta de chitra cu briinzii de vaci Se pre para ea la r. care se inlocuieste eu gulioare mixate. 200 g branza de vaci. in afara de anghinare. in afarade 222. care se inlocuiese eu patison (r. 217. care se inlocuieste eu telina mixata. in afara de anghinare. dovleac sau patison. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. Pasta de morcovi cu branza de vaci Se prepara ca la r. dovleac furajer sau alb. 0 ceapa mare de apa. in afara de anghinare. 227. 7-8 felii de paine neagra sau graham. 1 legatura de patrunjel cu tarhon. care se inlocuieste eu napi mixati. in afara de anghinare. Pasta de andive cu CaJ de oaie Se prepara ea Ia r. Pasta de napi cu branza de vaci Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. anghinare. 205. 548). Mod de preparare: anghinarea se rnixeaza 0 data cu ceapa. 1 ardei gras rosu sau cateva petale rosii de bujor. 215. 224. afara de anghinare. 538). iar branza de vaei eu cas de capra. in afara de anghinare. Pasta de anghinare cu branza de vaci Ingrediente: 200 g anghinare (r. pulberile si tarate cat euprinde pana se obtine 0 pastil ornogena care se intinde pe feliile de paine si se decoreaza cu felioare de gogosari sau eu petale de £lori si verdeturi. care se inlocuieste eu ehitd (r. 215. Ceapa se inlocuieste cu un fir mare de praz mixat. in afara de anghinare. Pasta de brocoli cu branza de vaci Se prep ad ea la r.84 Elena Nita Ibrian Tinerefefara batrdnete cu hrana naturald 219. Gulioarele pot fi inlocuite cu napi sau miez alb de pepene verde. iar branza de vaci eu 150 g cas de oaie. Pasta de sJecla rosie cu branza de vaci Se prepara ca la r. 215. Se decoreaza cu £lori albe de urzica moarta sau eu petale de flori eomestibile. folosind aceleasi ingrediente. Llingurita eu pulbere de alge. tarate. anghinare. Pasta de uarza rosie cu branza de vaci Se prepara ea la r. care se inlocuieste eu sfecla rosie mixata. care se inlocuieste eu castravete mixat. folosind aceleasi ingrediente. Pasta de patison cuJrunze de nalbd Se prepara ea la r. anghinare. Se pre para ea la r. in afara de 226. care se inlocuieste cu pastarnac mixat. castraveti maturi sau patison. apa de mare. se adauga branza. apa de argiEi. care se inlocuieste eu moreovi mixati. Pasta de castravete matur cu branza de vaci Se prepara ea la r. 550) mixata. 220. 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin sau 1-21ingurite eu hrean ras fin. 215. in afara de anghinare. folosind aceleasi ingrediente. Pasta de telinii cu cas de coprd 85 213. 1 lingurita si jumatate cu pulbere din seminte de rosii (r. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste ell brocoli mixat. In lipsa acesteia. Pasta de gulioare cu branza de vaci Se prepara ca la r. 215. verdeturile taiate marunt. iar sparanghelul cu frunze fragede de nalba de gradina. 215. 3 linguri cu apa deargila. 215. folosind aceleasi ingredien te. 518). 551). 215. folosind aceleasi ingrediente. Pasta de pastamac cu branza de vaci Se prepara ca la reteta precedenta. iar sparanghelul en crupe de soia germinat'i (r. anghinare. folosind aceleasi ingrediente. 0 Iingurita eu apa de mare. trandafir on nalba. in afara de 218. Pasta de bulbi de anason cu branza de vaci Se prepara ea la r. in afara de urzici. care se inlocuieste eu varza rosie mixata. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. 205. 215. un sfert de Iingurita eu pulbere din eoji de oua (r. usturoiul sau hreanul. care se inlocuiesc cu frunze fragede de ridichi. l Iingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. . 510). 221. in 225. in afara de 223. 214. 215. Pasta cu Jrunze de ridichi si crupe de soia germinaui Se prepara ca la r. 215. care se inlocuieste eli bulbi de anason mixati sau eu dovlecei in floare. 216. in afara de urzici. care se inlocuieste eu an dive mixate. se pot fo"losi rniez alb de pepene verde. 516). folosind aceleasi ingrediente. 215.

folosind aceleasi ingrediente. in afara de conopida. 0 lingurita si jumatate eu apa de mare. 3-4 Se prepara ea la r.2 linguri eu serninte de susan. 229. 236. Aceasta cantitate este suficienta pentru 12-14portii. 2 linguri cu ulei (r. usturoiul. un fir mare de praz. 510). Ruladd de conopida cu urzici Ingrediente: 650 g conopida. care se inlocuieste cu varza alba. folosind aceleasi ingrediente. iar urzieile se inlocuiesc eu varza rosie rasa. 238. Rulada de telina cu Jrunze de soia Se pre para ea la r. C. 5-6 linguri eu apa de argila (r. 350 g urziei. folosind aceleasi ingrediente.100 g erupe de soia germinata (r. 516). anghinare. folosind aceleasi ingrediente. 234. 550).86 228. 538). se ruleaza ambele compozitii. Llingurita eu pulbere de plante aromatiee si eondimentare (r. in afara de Se prepara ea la r. 2-3 linguri eu zer. 233. 215. Rulada de pastiirnac cu uarui rosie 87 Se prepara ca la r. peste care se asaza 0 pasta preparata din urzieile mixate si ames tecate cu 2-3 linguri eu apa de argila. 1-2lingurire cu usturoi pisat fin sau 1-2 lingurite euhrean ras fin. iar urzieile se inloeuiese cu sfec1a rosie rasa. 496). 1-2 Iingurite eu usturoi pisat fin. groasa cam de un deget. cremogen(r. 229. in afara de conopida. verdeturile taiate marunt. . care se inlocuieste eu chitra (r. pulberile ~itacite cit cuprinde. Mod de preparare: eonopida maruntita 0 dati eu ceapa se amesteca cu crupele de soia. cu ajutorul foliei de plastic. iar urzicile se inlocuiesc eu flori de trifoi rosu (recoltate cand sunt inflorite in proportie de 75%). un fir . folosind aceleasi ingrediente. l lingura cu ulei. iar urzieile se inlocuiesc eu frunze fragede de soia taiate marunt. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste eu telina rasa. tarate. 229. 548). Pasta de flori de douleac cu branza de vaci Elena Ni(:i Ibrian Tinerete jara biitriinete cu hranii naturale 232. in afara de conopida. 230. care se inlocuieste eu patison (r. care se inlocuieste eu dovleae alb. in afara de conopida. care se inlocuieste eu anghinare. l Iingurita si jumatate eu pulbere din serninte de gogosari (r. care se inlocuieste cu flori de dovleae mixate. 229. in afara de conopida. 235.1 lingurita cu pulbere de alge. 519). Ruladii de oarzii alM cu sfecla rosie 239. iar urzieile se inlocuiesc eu petale de trandafiri taiate fideluta. Ruladd de an dive cu uarzii rosie Se prepara ca la r. 229. 229. Rulad/i de chitrii cu sfeclii rosie Se prepara ca la r. Trandafirii se pot inlocui eu peta1e de alte flori eomestibile. 1 legatura de patrunjel eu leustean. 237. Ruladd de mangold cu branza de vaci Ingrediente: 550 g marigold. in afara de conopida. folosind aceleasi ingrediente. 1 Iingura cu ulei si eremogen cat euprinde pana se ingro~a bine. care se inlocuieste eu andive. Rulade preparate farii foe 229. 0 ceapa mare de apa. folosind aceleasi ingrediente. Rulad/i de dooleac alb cu flori de tnJoi rosu S~ prepara ca la r. pe 0 folie de plastic. folosind aceleasi ingrediente. 231. se presara tarate putine. care se inlocuieste eu broeoli. 545). 0 ceapa mare de apa. prazul taiat fideluta. pasta de rosii. 350 g branza de vaei. 229. in afara de conopida. apoi se intinde din compozitia de mai sus 0 foaie dreptunghiulara. iar urzicile se inlocuiesc cu sfecla rosie rasa. Ruladd de patison cu spanac Se prepara ea la r. Ruladd de brocoli cu trandafiri Se prepara ea la reteta precedenta. 0 linguri~a eu apa de mare. dupa care se po ate servi taiata felii mai grosute. Rulada rezultata se da la rece pentru cateva ore. un sfert de lingurita cu pulbere din eoji de oua (r. iar urzicile se inloeuiesc cu loboda rosie. 522). 3 linguri eu apa de argila. in afara de conopida. peste care se presara sernintele de susan. 1-2 lingurite eu pulbere de argila (r. avand grija ea dupa fiecare rasucire sa tragem folia in afara. 229. 3-4linguri eu pasta de rosii (r. care se inlocuieste eu pastarnac ras. iar urzicile se inlocuiesc eu spanac. iar urzicile se inlocuiesc eu varza ro~ie rasa. apa de mare. Rulada de anghinare cu lobodd rosie Se prepara ea la r. in afara de conopida. mare de praz. folosind aceleasi ingrediente. 526). 539).

stevie. 1-2 Iinguri eu serninte de susan. 244. Petale1e de bujor pot fi inlocuite cu muguri de trifoi sau flori de trifoi rosu ori eu petale de crizanteme. de soia sau de aIte plante eomestibile. la care se adauga 300 g spanae sau varza rosie. de stir. groasa cam de un deget. in continuare. care se inlocuieste eu petale rosii de bujor taiate fideluta. plus tarate cat cuprinde pana se ingroasa bine. cornpletand cu 200 g cas de oaie. se procedeaza ca la r. 245. care se inlocuieste cu frunze de padagina foarte fragede. 2-3 linguri CUi apa de argila (r. 538). In lipsa aeestora. 1-2 lingurite eu pulhere de argila (r. in afara de mangold. Llingurita eu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. 229. 496). se pot folosi frunze de fasoie.150 g petale aibe de bujor sau de alte flOli eomestibile. 242. iar pasta de rosii eu pasta de rnacese. 229. 548). folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. pulberea de plante aromatiee si eea de alge. 246. Ruladii de sfecla rosie cu brdnza Se pre para ea Ia r. 497). la care se adauga 300 g urzici sau muguri de Iucerna mixate. 526). o jurnatate de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. pasta de rosii. in afara de mangold. folosind aceleasi ingrediente. apoi se intinde din compozitia de mai sus 0 foaie dreptunghiulara. 241. Ruladd de brocoli cu branza Se pre para ca la r. folosind aceleasi ingrediente. Ruladd de Jrunze de patlagina cu brdnza de capra Se prepara ca la r. care se inlocuieste cu varza rosie. 516). 248. folosind aceleasi ingrediente. 229. de in sau de mac. Rulada de oarui rosie cu brdnza Se prepara ca la r. Ruladd de muguri de lucemd cu brdnza de vaci Se prepara ca la reteta precedent}. folosind aceleasi ingrediente. 519). de stevie sau de fasole. 1 legatura de patrunjel eu frunze de telina. Deasupra se presara serninte de susan. 1 lingurita CU pulbere de alge. in afara de marigold. iar pasta de rosii eu pasta de gogo~ari (r. in afara de mangold. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuieste cu spanae. . iar branza de vaei se inlocuie~te eu branza de capra. Ruladd de petale rosii de bujor cu brdnui Se prepara ea la r. 229. de sofran sau de alte flori comestibile. Ruladd de Labodarosie cu brdnza Se prepara ea la r. care se inlocuieste ell muguri de lucerna taiati fideluta. de spanac. Ruladd de jrunze de gulioare cu brdnui Se prepara ca la r. la care se adauga 300 g frunze de soia. la care se adauga 300 g frunze fragede de ridichi. 243. 229. petalele de flori taiate fideluta 0 data eu ceapa. Loboda poate fi inlocuita cu muguri de trifoi sau flori de trifoi rosu. Llingurita sijumatate eu pulbere din seminte de gogosari (r. in afara de mangold. care se inlocuieste eu frunze fragede de gulioare. 240. in afara de mangold. usturoi sau hrean. folosind aceleasi ingrediente. peste care se asaza 0 pasta preparata din branza maruntita amestecata eu zerul. 247. 229. tara~e. Mod de preparare: frunzele de mangold (fragede) taiate fideluta 0 dati cu prazul se amesteca eu verdeturile maruntite fin. care se inlocuieste cu broeoli. de alge si cea de eoji de oua. care se inlocuieste eu frunze de loboda rosie taiate fideluta. folosind aceleasi ingrediente. in afara de mangold.88 Elena Nita Ibrian finerete jara Mtranete eu hrana naturala 89 linguri eu pasta de rosii (r. 229. 229. iar branza de vaei se reduce la 150 g. eremogen (r. pulberea de gogosari. de narcise albe. 229. pe 0 folie de plastic. in afara de marigold. in afara de mangold. 539). plus cremogen cit euprinde. Rulada de spanac cu cas de oaie Se preparii ca la r. se presara tarate putine. de loboda. de gaIbeneie. care se inlocuieste eu sfecla rosie.

Llingura cu ulei (r. 150 g castane. 249. telina) . care se inlocuieste cu andive taiate fideluta. care se inlocuieste eu portulaca. telina). 538). 250 g radacinoase (morcov. usturoiul sau hreanul. 501). pasta de rosii. pastarnac. folosind aceleasi ingrediente. ciorbe creme si alte preparate A.ucerna sau de trifoi rosu. Supe creme 249. 545). 548). completand eli 100 g creson (r. 249. in afara de chitra. 3-4 linguri Cll pasta de macese (r. care se irilocuieste cu dovleac alb. 257.ca la r. in afara de chitra. 100 g radacinoase (rnorcov. varza de 253. taratele. un mare de praz. in afara de chitra. pulberile ~iuleiul. Supa creme de macris cu nuci Se prepara. 259. 249. 1-2Iinguri~ecu pulbere de argila (r. uleiul nu mai este necesar. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. in afara de chitra. 3-41inguri eu pasta de rosii 8r.0 jumatate de lingurita eu pulbere din coji de oua (r. 2 linguri cu orate. iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri ell nuci macinate: uleiul nu mai este necesar. 3-4linguri (r. 25 g petale rosii de trandafiri. Supa crenui de chitrii cu radacinoase Ingrediente: 500 g chitra. folosind aceleasi ingrediente. 251. radacinoasele se reduc la 100 g. uleiul nu mai este necesar. in afara de chitra. iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri cu arahide macinate. 556) sau eu troscot ori frunze de patlagina. apa de mare. 1-2Iinguri~e cu usturoi pisat fin sau 1-21inguri~ecu hrean ras fin. 250. Supa crema de uarui alba cu muguri de lucerrui Se prepara ea la r. 498). Supa cremd de castravete matur Se prepara. 496). folosind aceleasi ingrediente. Supa cremd de patison eu raddcinoase Se prepara ca la r.e jara batrdnete eu hrarui naturald 91 BruxeUes. 519). 1 lingurita eu pulbere de plante aromatiee si condimentare (r. 0 ceapa mare de apa.inlocuieste eu castravete sau dovlecel matur. Llegatura patrunjel cu tarhon. Supa cremd de cicoare cu castane Ingrediente: 400 g frunze fragede de cicoare. Capitolul V Supe creme. Supa cremd de portulaca cu. apoi se adauga radacinoasele. 249. Chitra se poate inlocui eu dovleae alb sau furajer ori dovlecel in floare. care se inlocuieste eu varza alba sau eu varza creata. fir de eu . Supa cremd de dovleac alb cu alune Se prepara ca la r. 2lingurite cu bulbili (catei) de leurda (r. in afara de chitra. eremogenul. folosind aceleasi ingrediente. 1 linguritasi jumatate eu pulbere din serninte de ardei lungi (r. 526). chitra si ceapa maruntite fin. Supa cremii de andive cu arahide Se prepara ca la r. anason Se prepara ca la r. care se inlocuieste eu anghinare (r. l legatura de patrunjel eli leustean. folosind aceleasi ingrediente. Supa cremd de anghinare cu riiddcinoase Se prepara ea la r. 4linguri cu cremogen (r. 255. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt si petalele de trandafiri taiate fideluta.Tineref. Mod de preparare: sucul de tara~e se pune in castron. l Iingurita cu pulbere de alge.5 Iitri apa de argila 539). din ddacinoase se folosesc doar 100 g. completind cu 150 g muguri de l. 249. in afara de chitra. 252. iar uleiul cu 1 lingura de smantana sau 2 linguri cu iaurt. 516). 551). 256. frunze de soia. completind cu 150 g urzici.. }. varza rosie. radacinoasele se reduc la 150g. in afara de chitra. .ca la r. 1. 258. 0 lingurita ~ijumatate eu apa de mare. care se inlocuieste cu patison sau cu dovlecei in floare. folosind aceleasi irtgrediente. 529). patrunjel. care se inlocuieste cu brocali sau eu conopida. in afara de chitra. 249. de loboda sau de alte plante comestibile. folosind aceleasi ingrediente. 249. iar taratele se inlocuiesc cu 3 linguri eu alune macinate. Supa crema de brocoli cu radacinoase Se prepara ca la reteta precedenta. 254. care se inlocuieste eu frunze fragede de macris.51itri sue de tarate (r. 249. care se . de fasole.

care se inlocuieste cu frunze de ridichi. iar eastanele se inlocuiesc cu migdale macinate. care se inlocuieste cu gulioare. de rosii (r. 264. Supa cremd de telirui cu migdale Se prepara ca la r. 526). 0 lingurita si jumatate eu apa de mare. care se inlocuieste eu frunze fragede de zrneur (recoltate inainte si in timpul infloririi plantei). 259. Supa cremd de napi cu Jiiina de in 93 cremogen (r. 516). eastanele (euratate de ambele randuri de coji si maruntite) . 531). care se inlocuieste eu pastamac. 532). in afara de cicoare. in afara de cicoare. in afara de cicoare. in afara de cicoare. care se inlocuieste eu frunze de coacaz negm. in afara de eieoare. eu sue de lamaie. 545). B. de coacaze rosii sau aurii (r. llegatura de patrunjel eu marar. folosind aceleasi ingrediente. 1-2 Iingurite eu pulbere de argila (r. C. de revent (r. iar castanele se inlocuiesc eu empe de soia gerrninatii. 499). nuci Se prepara ca la r. 259. 267. Se prepara ca la r. se pot folosi petale de la orice £lori eomestibile. cremogen (r. in afara de cicoare. folosind aceleasi ingrediente. 1 Iingurita cu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. iar eastanele se inlocuiesc eu arahide macinate. iar deasupra se presara verdeturile taiate rnarunt si petalele de dalii sau de trandafiri taiate fideluta. Alte preparate fara foe 271. 350 g frunze de varza murata. 259. care se inlocuieste eu telina. de carina (r. Supa cremd de frunze de coacdz negru CU grau germinal 261. In Iipsa lor. 268. folosind aceleasi ingrediente. 262. folosind aceleasi ingrediente. . Ciorbe creme Se prepara la fel ca supele creme. se adauga frunzele de cicoare. folosind aceleasi ingrediente. 259. care se inlocuieste eu petale rosii d~ trandafiri sau de alte flori comestibile. llinguri eu ulei (r. iar castanele se inlocuiesc cu serninte de susan macinate. 560). 259. iar eastanele se inlocuiesc cu griu germinat (r. care se inlocuieste en stir. dupa gust:. iar castanele se inloeuiese cu nuei macinate. de agurida (r. pasta de macese. l Iingurita -?iumatate j cu pulbere din serninte de rosii (r. Supii cremd de frunze de ridichi cu soia Se prepara ea la r. Supa cremd de guZioare cu arahide Se prepara ca la r. in afara de cicoare. 270. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. radacinoasele si prazul maruntite fin. 260. de rnacris (r. 496). de mere padurete (r. 269.92 Elena Ni(:<lbrian I Tinere{ejara batrlinete. folosind aceleasi ingrediente. 533). apa de mare si pulberile. Supa cremii de stir cu seminte dejloarea soarelui Se prepara ca la r. 502). 3-4 linguri cu lapte de soia (r. plus I lingura cu ulei (r. Mod de preparare: apa de argila se toarna in eastron. Supii cremd de {elina cu mere Se prepara ca la r. 25 g petale rosii de dalii. in afaci de eicoare.cu hranii naturald 266. iar eastanele se inlocuiese eu faina din seminte de in. numai ca se acrese. care se inlocuieste cu telina. 526). iar castanele se irilocuiesc eu serninte de dovleac decorticate si macinate. 259. Sarmale cu crupe de soia germinatii Ingrediente: 150 g crupe de soia germinata (r. 1 pastarnac. 548). Se prepara ca la r. leurda. in afara de cicoare. 545). cremogenul. folosind aceleasi ingrediente. 1 lingurita cu pulbere de alge. 534). care se inlocuieste cu dovlecei. care se inlocuieste eu napi. 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin. folosind aceleasi ingrediente. in afara de cicoare. 259. iar eastanele se inlocuiesc cu alune macinate. 2 linguri eu tarate. un fir mare de praz. 259. iar castanele se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si macinate. 518). Supa cremd de dovlecei cu susan Se prepara ea la r. 259. in afaci de cicoare. iar castanele se inlocuiesc eu mere. 331). Sup a cremd de pastarnac cu seminte de dovleac Se prepara ea la reteta precedenta. Supa crema de trandajiri cu. 510). 3-4 265. 259. 263. folosind aceleasi ingrediente. 0 jumatate de lingurita cu pulbere din coji de oua (r. 538). Supa cremd deJrunze de zmeur cu dune Se prepara ca la r.

1-2lingurite cu hrean ras fin. 510). varza rosie ~i varza de Bruxelles. Llingurita eu pulbere de plante arornatice si eondimentare (r. taratele. verde. eremogen (r. 545). l Iingura eu ulei (r. stevie. 2 linguri eu tarate. 0 ceapa rnare de apa. Perisoare de uarzii muratii cu nuci Ingrediente: 200 g varza murata. un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. 1 legatura de patrunjel eu tarhon. pulberile. eastane eomestibile. 519). Perisoare C'U uarzii si urzici Se prepara ea la reteta precedenta. de bob. folosind aceleasi ingrediente. l lingurita cu pulbere de alge. l lingurita ~ijumatate eu pulbere din serninte de gogosari (r. Mod de preparare: varza se marunteste fin 0 data cu eeapa si eu pastarnacul. Perisoare C'U varza muraui si soia Se prepara ea la r. 526). un sfert de lingurita eu pulbere din eoji de oua (r. Llingurita si jumatate eu pulbere din seminte de rosii (r. folosind aceleasi ingrediente. 496). 100 g pastarnac ras. Perisoare cu varza muratd si aroma de ciuperci Se prepara ea la r. 100 g petale rosii de trandafiri. care se redue Ia 0 linguri. 538). 0 jumatate de . folosind aceleasi ingrediente. l-z lingurite eu pulbere de argila (r. Perisoare cu. 1-21inguri eu tarate. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. eremogen (r. 545). La fel se prepara perisoare din varza murata cu alune. in afara de varza. 0 lingurita si jurnatate eu apa de mare. completand cu 50 g radacina de Ieustean proaspat scoasa din pamant si rasa fin. 285. cremogen (r. 539). alba. hreanul. uleiul si cremogen cat euprinde pana se . 285. 282. 548). 283. 3-4linguri ell pasta de rosii (r. 1-2 linguri cu tarate. din care se pun doar 100 g. Se prepara ca la r. moreovul. apa de mare. in afara de morcovi. in afara de tarate. 150 g urziei. 1 lingurita cu pulbere de alge. taratele. 515). 7-8 foi de salata verde. . folosind aceleasi ingrediente. se adauga nueile. 0 ceapa mare de apa. 548). arahide. 1-2lingurite cu pulbere de argila (r. verdeata taiata marunt. 290. 0 lingurita eu apa de mare. 285. 516). care se inlocuiesc cu soia germinata (r. 282. 7-8 foi de salai. 150 g nuci rnacinate. 100 g erupe de soia (r. Chiftele de brocoli cu urzici Ingrediente: 400 g brocoli. 285. stir. in afara de nuei. 284. de susan sau de mac. usturoiul. 545).si se decoreaza pe margini cu salata verde.96 Elena Nita Ibrian Tineretefara batranete cu hrana natural/i 97 282. Perisoare C'U brocoli Se prepara ea la r. 50 g unt. din care se folosese 2300 g. frunze de soia. serninte de in. llegatura de verdeturi de sezon. 519). obtine 0 cornpozitie ingrosata din care se pregatesc perisoare. se stropese eu ulei. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunt. 518). folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. completand cu 100 g urziei fin maruntite. 3-4 linguri eu apa de argila (r. 1legaturi de patrunjel eu marar. 288. 0 lingurit. Perisoare cu oarui muraui si urzici Se prepara ea la reteta precedenta. se adauga erupele de soia. 100 g pastarnac ras. loboda. 526). 287. Mod de preparare: varza bine scursa de moare (in niei un eaz nu se spala sau nu se tine in apa) se marunteste fin 0 data eu prazul. care se inlocuieste eu broeoli (r. din care se folosese doar 50 g. 150 g moreov ras. 1 lingurita eu pulbere de plante arornatiee si eondimentare (r. de mangold sau de fasole taiate fideluti. Llingurita si jumatate cu pulbere din seminte de gogosari (r. . 516). 286. varza si soia Ingrediente: 400 g varza alba. Llingurita cu ulei (r. llinguri ell faina de soia. in afara de morcov. completand eu 100 g urziei fin maruntite. in afara de varza 289. seminte de dovleae sau de floarea soarelui. 502) ori alte eereale germinate. 516). 530). Perisoare de varza muraui cu aroma de leustean . 538). migdale dulci. 1-2 lingurite cu usturoi pisat fin. 538). Urzieile pot fi inlocuite eu spanae. 526). 496). Urzicile pot fi inlocuite eu spanae. flori de trifoi rosu sau alte verdeturi eomestibile. apa de mare. 1-2 Iingurite cu usturoi pisar fin. 1 felioara de sfecla rosie rasa. apa de argila. in continuare se procedeaza ea la r. 510) sau cu grau germinat (r. completand eu 0 lingura varfuita eu pulbere de ciuperci de pajiste (r. 3-4linguri eu pasta de rosii (r. Ilingura eu ulei (r. un fir mare de praz. La fel se prepara perisoare eu varza creata. 1 lingurita cu pulbere de plante aromatice si eondimentare (r. pulberile ~i cremogen cat euprinde pana se obtine 0 cornpozitie groasa din care se pregatese perisoare. aeestea se asaza in platou pe un postament de petale de trandafiri.i si jumatate eu apa de mare.

se toarna sosul. Faina de soia nu mai este necesara. in afara de andive. 548). Patison cu sos de nuci si usturoi Se prepara ca la r. in afara de varza. care se inloeuiesc eu patison. Buchetele de conopidd pe 50S de ouii cu urzici 291. 7-8 foi de salata verde. dovleac furajer. 1 legatura de patrunjel cu tarhon. 300. 297. care se inloeuiese eu varza alba. 129). 1 legatura de verdeturi de sewn. verdeturile si pascirnaeul se maruntesc fin ~i se amesteca cu usturoiul. 526). in afara de varza. un fir mare de praz. 293. ta de smantana cu mdghiran Se prepara ea la reteta precedents. Llingura de eremogen (r. taratele. Mod de preparare: taratele sau granovitul se asaza in platou in strat uniform. iar sosul cu hrean eu sos de oua cu urziei (r. Mooilite de spanac pe 505 de snuinuina cu miirar Se prepara ea la r. Se prepara ca la r. 25 g petale rosii de trandafiri. la care se adauga eremogen cat euprinde. 523). 126). puiberile si eremogen cat euprinde pima se obtine 0 compozitie groasa din eare se pregatesc chiftelele. care se inlocuieste eu conopida desfacuta buchetele. se toarna sosul. gulioare. in afara de varza. folosind aceleasi ingrediente. iar sosul eu hrean eu sos eu smantana si marar (r. se toarna apoi sosul in eare s-au adaugat andivele si prazul taiate fideluta. 289. iarsosul eu pasta de rosiise inlocuieste eu . 130). 600 g sos eu sue de morcovi (r.0 ceapa mare de apa. 3-4 linguri eu tarate sau granovit (r. 296. apoi se asaza rosiile in grupuri de cite trei. Movilite de oarui rosie pe sos cu hrean Ingrediente: 250 g varza rosie. se stropesc eu ulei. Conopida poate fi irilocuita cu varza alba. 1 lin guri eu pulbere de alge. 102). 4linguri cu tarate sau granovit (r. se decoreaza pe margini eu salata verde si masline negre. 25 g peta1e rosii de trandafiri. 524). 299. . 282 pana la r. La fel se prepara chiftele din compozitiile de la r. rotunjindu-se inainte cate 0 lingura de aluat. folosind aceleasi ingrediente. care se inloeuiesc eu anghinare. pe margini se decoreaza eu salata verde si ceapa taiate fideluta. iar sosul eu hrean eu sos cu smantana si maghiran (r. iar deasupra se pre sara verderurile taiate marunt si petalele de flori taiate fideluta. 1 felioara de sfecla rosie rasa. 600 g 50S eu aroma de hrean (r. Mod de preparare: taratele sau granovitul se presara in platou in strat uniform. 4linguri cu tarate sau granovit grisat (r. Varza alba cu 505 de castane cu usturoi Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. iar deasupra se presara verdeturile taiate marunr si sfecla rosie rasa. anghinare sau bulbi de anason. care se inlocuieste cu 200 g conopida si 250 g branza. pe margini se decoreaza cu salata verde. 524). eare se inlocuieste cu sfecla rosie. 139). 114). folosind aceleasi ingrediente. 7-8 foi de salata verde. care se inlocuieste cu spanae. 293. apoi latindu-se pe 0 folie presarata eu tarate. dovleeel etc. 112). in afara de brocoli. 1 legatura de verdeturi de sewn. Rosii pe sos rosu eu sue de morcovi Ingrediente: 12 rosii miei. laptele vegetal. Patisonul poate fi inlocuit cu dovleac alb. 7-8 foi de salata verde. 297. folosind aceleasi ingrediente. 292. folosind aceleasi ingrediente. in afara de andive. 297. iar sosul cu pasta de rosii se inlocuieste cu sos de nuci eu usturoi (r. ve rdeturi de sezon ~i petale de trandafiri taiate fideluta. un fir mare de praz. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste cu 50S de oua si muguri de lucerna (r. urzicile. 600 g sos din oua de prepelita eu pasta de rosii (r. in afara de andive. Mooilue de sfecla rosie pe 50S 99 lingurita eu pulbere din eoji de oua (r.ceapa. Mod de preparare: taratele sau granovitul se presara in platou in strat uniform. Andive cu sos din oua de prepelita cu pasta de rosii Ingrediente: 250 g andive. Mod de preparare: brocoli. 101). 3-4 linguri eu lapte vegetal din seminte de struguri (r. Chiftele de conopida cu branza Se prepara ca la reteta precedenta. 293.98 Elena Ni~a Ibrian Tinerete fara biitriinete cu hranii naturale 294. 7-8 foi de salata verde. Chiftelele se asaza in platou pe salata verde. 295. Anghinare cu sos de ouii si muguri de lucernii Se prepara ea la reteta precedenta. folosind aceleasi ingrediente. apoi se asaza movilite preparate din varza rosie rnaruntita fin 0 data cu prazul. ridiehi albe (tepusi de gheata). 10 masline negre. 308). 298.

rosie sau de Bruxelles. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de oua si dovleae alb (r. chitra. Dovleacul alb poate fi inloeui t eu dovleae furajer. care se inlocuiesc eu dovleae alb. cure eu produse naturale. moreov. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos eu pasta de macese (r. folosind aceleasi ingrediente. 297. folosind aceleasi ingrediente. eafea din plante indigene si ceaiuri A. 297. care se inlocuiesc eu eiuperci de pajiste (fara a fi curatate de pielita de pe palarioare) taiate fasioare. pulberi. Lapte din seminte de struguri Ingrediente: 300 g apa de argila (r. un varf de cutit eu pulbere de busuioc. . se adauga 1-2 Iingurite eu usturoi pisat fin. Urzicile pot fi inlocuite cu flori ~i muguri de trifoi rosu. spanac etc. 108). folosind aceleasi ingrediente. 539). 310. In plus. care se inlocuiesc cu gulioare. 125). Lapte din seminte de pere Se prepara ca la r. care se inlocuiesc eu telina. 380). Telina poate fi inlocuita eu pastarnac. 380). 307. 133). un varf de cutit cu pulbere de busuioc. Ciuperci de cultura cu sos de seminte de dovleac Se prepara ca la r. 297. Acest lapte se poate folosi si la diferite preparate din bucataria lara foe. Mod de preparare: apa se incalzeste pana la 38°C. folosind aceleasi ingrediente. 539). telina. 309. care se inloeuiese eu eiuperci de cultura taiate fasioare. apoi se strecoara prin tifon. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de seminte de dovleac eu usturoi (r. 305. in afara de andive. 297. eastravete matur etc. se amesteca cu sernintele macinate si pulberea de busuioc. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu urzici. Lapte din seminte de mar Ingrediente: 300 g apa de argila (r. Mod de preparare: apa se incalzeste pana la 38°C.115). Varza alba poate fi inlocuita eu varza creata. folosind aceleasi ingrediente. dovleeel. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de oua de prepelita (r. care se inlocuiesc eu serninte de bumbae. Cine doreste. 307. 2linguri cu seminte de struguri albi fin macinate. Lapte din seminte de bumbac Se prepara ca la r. stevie. Se poate eonsuma imediat. 297. Lapte vegetal 307. Telitui cu sos de smantana si pasta de macese Se prepara ca la r. Deasupra se presara petale de trandafiri tiiiate fideluta. se bat 5-6 minute eu a lingura noua de lemn. loboda.117). 308. iar pulberea de busuioc se inlocuieste cu pulbere de salvie (r. 303. in afara de andive. Capitolul VI Lapte vegetal.100 Elena Ni~ Ibrian sos de castane cu usturoi (r. Se paate consuma imediat. indulcit cu purina miere. Ciuperci de paji5te cu sos de muster Se prepara ea la r. in afara de andive. Urzici cu sos de oud si dovleac alb Se prepara ea la r. 304. in afara de andive. care se inlocuiesc cu serninte de pere. 301. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de mustar (L113). 2 linguri eu seminte de mar fin macinate. In plus. patison. 306. 302. Gulioarele se pot inlocui cu pastarnac. iar sosul eu pasta de rosii se inlocuieste eu sos de smantana eu pasta de macese (r. iar pulberea de busuioc se inlocuieste cu pulbere de salvie (r. 297. indulcit cu purina miere. folosind aceleasi ingrediente. in afara de andive. in afara de andive. Dovleac alb cu sos de pasta de macese Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. apoi se strecoara prin tifon. in afara de sernintele de mar. se bat 5-6 minute cu a lingura noua de lemn. in afara de semintele de mar. 11 poate colora eu pulberile de plante autohtone. se adauga 1-2 lingurite eu usturoi pisat fin. Gulioare cu sos de ouii de prepelita Se prepara ca la r. 131). se amesteca eu semintele macinate si pulberea de busuioc.

folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu seminte de canepa. 307. Lapte din seminte de pepene verde Tinerete fora biitninete cu hranii naturale 103 320. folosind aceleasi ingrediente. 307. folosind aceleasi ingrediente. 307. folosind aceleasi ingrediente. 307. 319. care se inlocuiesc cu alune. 313. folosind aceleasi ingrediente. 307. sernintele de mar. 318. care se Inlocuiesc eu serninte de gutui. care se inlocuiesc eu seminte de mac. folosind aceleasi ingrediente. 307. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. semintele de mar. Lapte din seminte de floarea soarelui serniritele de mar. 307. Lapte din semirue de gutui Se prepara ea Ia r. folosind aceleasi ingrediente. 325. 329. 307. care se inlocuiesc cu miez de nuci. 307. in afara de sernintele de mar. sernintele de mar. care se inlocuiesc Se prepara ea la r. in afara de sernintele de mar. . 317. 328. 307. 376) si un varf de cutit cu pulbere de scortisoara. Lapte din seminte de mac Se prepara ca la r. care se inlocuiese cu serninte de chitra. in afara de sernintele de mar. semintele de mar. Lapte din seminte de docleac 1 Se prepara coaja cu tot. folosind aceleasi ingrediente. in afara de in afara de in afara de in afara de in afara de in afara de Se prepara ca la r. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac decorticate si macinate. 322. 321. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu fiina integrala de hrisca sau de alte cereale. 314. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac macinate fin eu Se pre para ca la r. Lapte din alune Se pre para ca la r. semintele de mar. care se inlocuiesc cu castane. in afara de sernintele de mar. care se inlocuiesc eu serninte de castraveti. 324. la care se adauga 0 jurnatate de linguritii cu pulbere de coacaze negre (r.folosind aceleasi ingrediente. 307. sernintele de mar. 327. 307. 326. Lapte din castane Se prepara ca la r. Lapte din seminte de catina Se prepara ea la r. sernintele de mar. 307. 312. care se inlocuiesc eu serninte de gogo~ari.102 Elena Niti Ibriaj. sernintele de mar. 307. semintele de mar. Lapte din seminie de chitra in afara de Se prepara ca la r. Lapte din seminte de gogo~ari in afara de in afara de 315. Lapte din seminte de canepa Se pre para ca la r. 307. Lapte din seminte de dovleac 2 Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din seminte de castraueti Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. semintele de mar. care se inlocuiese eu arahide. care se inlocuiesc eu serninte de in. 307. sernintele de mar. sernintele de mar. 316. care se inlocuiesc eu serninte de pepene verde. semintele de mar. Se prepara ca la r. Lapte din seminte de rosii Se prepara ca la r. 323. care se inlocuiesc eu seminte de rosii. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu seminte de catina. 307. care se irilocuiesc cu migdale dulei. 311. in afara de eu serninte de floarea soarelui. Lapte din faina integralii de hriscii in afara de in afara de in afara de Se prepara ea la r. Lapte din arahide Se pre para ea la r. in afara de sernintele de mar. 307. 307. Lapte din migdale dulci Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. Lapte din seminte de in in afara de ea la r. Lapte din miez de nuci Se prepara ca la r. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente.

se lasa 8-10 are. de secara. Are calitati uimitoare de refaeere si stimulare a eanalelor nervoase. iar a doua zi se agita continutul paharului si se bea la fel ca apa de argila. 50 ml sue de sfecla rosie. se arnesteca eu apa. 1. ' sa 332. Lapte de plistura Trebuie sa stiti ca pastura este un produs hormonal al albinelor. 539). avand aspeetul unui polen de euloare eafenie. apoi intr-un vas emailat.4 kg miere. care se pre para din 1 Iingurita eu argila la trei sferturi de pahar cu apa de izvor. Lapte din faina de porumb Se prepara ca la r. dupa care se amesteca ambele lichide. Oricare ar fi euloarea. dupa care se seurg. de ovaz. se limpezesc si se pun Ia fiert cu apa reee la foe domol. care trebuie administrat cu masura. Boabele de soia se pun la inmuiat 7-8 ore cu apa reee. se amesteca eu 300 ml apa de argila Cr. cu inghitituri mici. de asemenea. galbene. galbuie sau ruginie. Este. se spala de praf. Pentru recoltare se evita instrumentele de metal fiind indicate numai eele din lemn sau os. 335. untoasa. Lapte de soia Ingrediente: 250 g boabe de soia. in afara de 331. Ingrediente: 300 g pastura. 539). Astfel obtinem laptele de pastura. Acest preparat se pune la macerat de cu seara. Se consuma imediat ce a fost preparat. bine salivat. Nu se pastreaza mai mult de 24 de ore. Acest amestec se poate Iua si seara sau chiar inainte cu 30 de minute de mesele prineipale. roseate. de la adancimi ee depasesc 1 metru. folosind aceleasi ingrediente. se tree prin masina de tocat eu sita deasa. apoi se mixeaza. 7. B.30 ml sue de gulie. se pun in saculet de tifon dublu. nefiarta si neamestecata eu produse medicamentoase. se adauga apa si se framanta bine cu mainile tirnp de 15 minute. eu aceeasi cantitate de apa. Luat abuziv poate deveni daunator. apoi se amesteca cu 300 ml apa de argili (r. cenusii. se amesteca eu putina tarata. Cure cu produse naturale 336. lara nisip. producand supraincarcari nedorite. un varf de cutit eu pulbere de rozmarin. dupa eare se scot. se strivesc bine in mojar. Se consuma imediat ce a fost preparat. 333.90 ml sue de castravete. se limpezese in 2-3 ape reci. 4. 200 ml sue de telina. Se lasa sa fiarba timp de 10 minute. Se repeta acest fapt timp de 8 zile. Lapte de argilii Argila trebuie sa fie grasa. 30 ml sue de laptuca. Fagurii eu pastura se pun in eongelator. Pentru 0 mai buna valorificare a boabelor de soia se poate repeta operatia. se consurna numai apa limpede. 307. un exceptional dezinfectant al eelulei hepatice. 3. urrneaza apoi 0 pauza de alte 8 zile. Pentru 0 cura interna se foloseste mai intai apa de argila. La fel se prepara lapte din spice de grau. Lapte din stiuleti de porumb Se recolteaza stiuletii de porumb cand sunt in faza de lapte. . Exista argileverzui.5 litri apa calduta. care se inloeuiese eu £aina de porumb. 60 ml sue de radacina de patrunjel. dupa care se strecoara prin tifon. 500 ml sue de moreovi. Rezulta astfel un puternie vitaminizant.104 Elena Nita Ibrian Tineretefarii biitranete cu hrarui naturale 105 330. 1. se lasa peste noapte. Este eel mai bun ~i eel mai consistent lapte vegetal si se poate consuma la toate varstele. 9. 8. adaugfmd la 11itru de lapte 1. Liehidul obtinut este laptele vegetal de soia. care ajuta la fortificarea sistemului nervos. se rad boabele. argila se recolteaza numai din profunzimea pamantului. se framanta 15 minute si se strecoara prin tifon. 90 ml sue de pastarnac. din malurile apelor sau a unor dealuri batute de soare si numai din locurile unde locuieste persoana care urmeaza a consume. sernintele de mar. dupa care se poate consuma laptele de argila preparat astfel: se amesteca 0 lingurita cu argila si trei sferturi de pahar eu apa. Lapte din spice de on Se recolteaza spicele de orz cand acesta este in faza de lapte. pe stomaeul gol. 150 ml sue de varza alba dulce. apoi se bea a doua zi. 5. Cum cu sucuri necesarepentru 0 zi 334. eare se poate eonsuma ca atare in cure de 30 de zile sau se poate lua sub forma de sirop. se sfarama eu mainile. 1 litru de apa fierbinte. 6. 2. albieioase. Luat in cure de 3 ori pe zi timp de 30 de zile fortifica organismul.

B si C. litiaza urinara. Pentru bali de ochi se poate adauga sue de andive.3. varza. In cazul unor afectiuni. bronsite. acid glutamic. afectiuni hepatice. cu dureri mari. fracturi. tegumentelor si articulatiilor. guta. anticancerigen (injectiile cu extract de creson franeaza cancerele experimentale). surmenaj. racoritor. Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. consumata dupa retetele de Mana vie. B.00 si 16. Supranumit si "sanatatea corpului". 1. nervozitate. colite sucurile vor fi doar cele de la nr. iod. Sucul proaspat de orz verde se administreaza in doze de cite 50 ml suc amestecat cu 150 ml apa de argila sau sue de mere. astenie. fiind pentru omul sanatos 0 sursa energetica ce da vitalitate. ere sonul este aperitiv. anemie. potasiu. care ajutii la vindeearea a peste 70 de boli. Pentru bolile de nervi se mareste cantitatea de sue de telina pana la 250-300ml. gastrite. stomahic. vermifug. printre care enumeram: afectiuni oculare. angine. bolnavul va lua cate 0 portie de 3 ori pe zi. fara a fi amestecat cu altele. degeraturi. aceste plante au 0 actiune remarcabila la nivelul ficatului.00). zinc. Fiertura de telina din tije si frunze. afectiuni pulmonare. celina. digestii lente. 0 jumatate de pahar pe zi. anorexie. intestinului. febra intermitenta. S-a constatat ca acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu aIte vegetale din aceeasi familie (crucifere) care can tin esenta sulfoazotata a cresonului.250 ml sue de mere 11. deoarece uscat nu are nici 0 eficienta. expectorant. colici nefritice. antianemic. calciu. bine salivate si numai inainte de masa cu 30 minute. scrofuloza. antiscorbutic. tirozina. antipaludic. La copiii intre 6 ~i14 ani se administreaza jumatate din doza adultului. ajungandu-se treptat pana la 450 ml. calciu. remineralizant. cupru. Preventiv. afectiuni gastrice si intestinale. antidot al nicotinei. antiseptic. Telina este eel mai eficient tratament al vigorii sexuale. minerale si metaioizi. afectiuni nervoase etc. antireumatismal. sodiu. paraziti intestinali. Toate sucurile se beau cu inghitituri mici. se vor folosi numai sucurile care sunt tolerate. extract amar. reumatism. ajuta in toate formele de reumatism. afectiuni sexuale. in cura de 21 de zile consecutive. fosfor. se paate lua dimineata si seara cate 0 portie de sue de orz verde. convalescenta. vitaminele A. deoarece contin 0 substanta asemanatoare insulinei.4. La copiii sub 6 ani se adrninistreaza un sfert din doza adultului. Atentie mariti! Pentru bolnavii cu rrietastaza. Cura cu cresori Aceasta planta contine: fier. cu 30 de minute inaintea meselor principale. icter. Pentru ulcere. mangan. Extern este cicatrizant. 30 ml sue de cartofi. aparatului pulmonar. depurativ. fier.stimulent al vitalitatii bulbului pilos. ajuta in pEigi. C (140 mg la 100 g). 339. remineralizant. hepatism. hidropizie. litiaze si afectiuni urinare. Cum cu (elina (frunze) Telina este indicata in: inapetenta. cancer. tonic al sistemului nervos si general. mangan. Sucul de mere se bea intre mese (de exemplu: orele 10. afe ctiuni cardiaee. Datorita acestei esente. diuretic. anemie. Cum cu sue de on verde Sucul de orz yerde s-a dovedit a fi un bun medicament. drenor pulmonar si hepatic. antiscorbutic. insuficierita a suprarenalelor. hreanul. ulei sulfoazotat. In cazul bolii Hodkin si leucemiei se poate mari cantitatea de sue de sfecla rosie. remediu al obezitatii. tonic. dermatoze (eczeme. cancer. Sucul de cartofi se bea imediat ce a fost preparat. magneziu. Sucul de sfecla se bea fiha a fi amestecat cu celelalte. Nu se pastreaza de la 0 zi la alta. obezitate. caroten. sudorific. tuberculoza.2. scorbut. arsenic. 340. reumatism. diabet. inainte de masa eu 30 de minute. fosfor. E. iod. afectiuni pulmonare.ulcere. astenie. 0 esenta (anhidrida sedanonici). impotenta. limfatism. litiaze biliare. regenerator sanguin. 338. stimulent al renalelor. Cum cu (elina (radacina) Telina contine: vitamine1e A. In uz intern ajuta in: inapetenta. In uz intern este: aperitiv. pecingine).106 Elena Nita Ibrian TinerereJara biitriinete cu hrarui naturalii 107 10. 337. demineralizare. hipoglicemiant. afectiurii hepatice . Sucurile se prepara numai atunci cand se consuma. afectiu ni pulmonare. cupru. Frunzele de telina cu tije cu tot se pot consuma de catre diabetici. cum ar fi ridichea neagra. . raie.

depurativ. ale fieatului sau ale cailor biliare. Este un produs Lafel de bun si pentru om si pentru animaIe. Pentru cei cafe nu-l suporta. 342. Este indicat sueul de napi in oboseala generala. arsenic. Cura se repeta pana la vindecare.: 539). 347. Administrata in cure. cand boabele sunt laptoase. se mixeaza si se extrage sucul din ele. obezitate. fier. Cum eu sue de eartofi 109 Nu trebuie sa se fad. Andiva este cea rnai bogatii resursa naturala in vitamina A dupa orzul verde. Cartofii bine spalati se mixeaza cu coaja cu tot. Ajutii alcolicilor sa se lase de bautura. laxativ. Acest SUe este indicat foarte mult diabeticilor. Cura cu sue de cimbrisor de camp Se iau 4 linguri eu planta rnaruntita. care contine mult potasiu. 539) si cine doreste il poate indulci cu miere sau eu zahar invertit (r. aenee. aperitiv. Cum cu sue de miicris Sucul de rnacris contine clorofila. Iitiaza renala. Este racoritor . greatii. ea sa fie cald. se poate beneficia de proprietatile tonifiante ale aveninei pe care 0 contine si care este un medicament eficient pentru nervi. Cum eu sue de andive Andiva este inrudita eu papadia ~i coniine substante asemanatoare.Ibriall Tinerete lara biitriinete cu hranii naturale 344. Din acest ceai se ia cite 0 Iingurita din 15 in 15 minute. inainte de mese eu 30 de minute. deoarece bobul in stare cruda este toxic pentru organism. bronsite. sueul se bea de 3 ori pe zi cite 150 ml inainte de masa cu 30 de minute. Sueul proaspat extras se consuma imediat. Cel care va incerca aceasta cura va eonstata in scurta vreme ca este mai linistit si ea timp de un an sisternul sau nervos ii va fi recunoscator. telina si patrunjel ajuci la corectarea vederii. Se poate consuma cu suc de morcovi sau indoit cu apa de argila (r. 346. Persoanele care au stomaeul deranjat trebuie sa treaca de indata la un regim cu crema de ovaz. . verna. eczeme. acest suc de ovaz verde este 0 bautura bine venita pentru fiecare. dar cele mai multe virtuti Ie are in mornentul infloririi. eserita sulfoazotata.499) sau de lamaie. cistite.1000 ml. Cum cu sue de napi Napii coritin numeroase substante minerale. dupa care se strecoara si se pastreaza in term?s. si un leac pretios. Sueul de andive eombinat cu celelalte sucuri mentioriate anterior mai ajuta in anemie. vitaminele A. enterite. Ovazul se recolteaza la fel ca si graul. poliurie si polidipsie (sete mare). Din 4 kg planta se obtin 1. Este reeomandat pentru toate varstele fiind foarte bogat in minerale. plus consumul de lapte de vaca pasteurizat. Cura eu sue de ooiiz verde Cine nu stie di ovazul face caii vigurosi? El constituie 0 hrana intaritoare ~i pentru om. se lasa 25 de minute. cate 3 pahare pe zi. Sueul de an dive in amestee eu eel de morcovi. 536). se amesteca cu 5 linguri cu apa reee. 343. cereale preparate termic. Este util in tratarea diabetului care apare ca urmare a alimentarii in copilarie cu multe paste fainoase. Cura cu sue de anghinare Sucul se obtine prin mixarea tuberculului de anghinare. 348. an tiscorbutic. In urma administrarii eeaiului pot aparea transpiratie.sau de morcovi si cite Llingurita cu sue de carina (1'. Este indicat ea aceasta combinatie de sucuri sa se ia de 3 ori pe zi in doze de 500 . Se consuma imediat ce a fost extras. In agitatia in care traim astazi. Insulina este 0 substanta secretata de pancreas care permite organismului sa asimileze zaharurile naturale sub forma de combustibil pentru produeerea energiei necesare activitatii corpului. fosfati. zaharuri. B si C. oxilati. lara bob format. se mixeaza ~ise indoieste cu apa de argila (r. vitamina C. Ovazul poate fi folosit de indata ce a ajuns la inaltimea de 45-50 em. tulburari functioriale cardiace. De indata ce pe tulpina sa incepe sa dea spicul. diuretic.5 litri sue bogat in minerale alcaline. revitaliz~nt. se spala.108 Elena Ni(il. Planta verde este. 341. in special potasiu. Cura cu sue defasole verde Se aleg cele mai tin ere pastai. ajuta in u1cere gastro-duodenale si diabet. iod. ea calmeaza si regenereaza nervii surmenati si le da 0 noua forta. se combina cu pulin suc de varza alba. digestiv. apoi se amesteca eu llitru de apa clocotita si se infuzeaza 5 minute. in plus. abuzuri in ceea ce priveste consumul cresonuluj Consumat in doze mari este greu tolerat de stomacurile mai sensibile iar in unele eazuri poate provoea fenomene de cistita. 345.

Sa retinern ca in Polonia un eaz nernaipomenit de terapie eu argila este acela aI frumoasei cantarete Rika Zarai care a fost in spital. ruberculoza. vezica biliara si pancreas. inlaturarn acest focar de infectie. aer. Ajuta in gastrite hipoacide. neutralizand toxine1e. Cum cu argilii Argila are proprietatea de a distruge bacteriile si impiedica proliferarea acestora. in urma unui groaznie accident de masina. Argila colecteaza puroiul din rana. din instinct. Cura cu argila este parte constitutiva a unui tratament dezintoxicaot prin apifitoterapie alaturi de 0 nutritie echilibrata. dad. datorita insusirilor sale coloidale. foe. Tatal cantaretei. in boli degenerative. argila formeaza un gel protector. cu un tampon imbibat in slatina (apa de izvor sarat) sau albastru de metil. stimuland enzirnele care . Cataplasmele cu argila extrag prin piele substantele toxiee din organism ~i tot prin ele corpul primeste mineralele de care are nevoie. Se lasa Ia macerat 12 ore. Nu se poate sustine ca argila singura este un panaceu. nefavorabil dezvoltarii bacteriilor . saruri ale acizilor biliari): Poate ati observat cum animalele cand sunt otravite mananca argila. Se adrninistreaza cate 61inguri pe zi la adulti.. asemenea fibrelor alimentare. Astfel se explica cum se gr3. leucemie. Mobilizeaza deseurile metabolice si aite toxine preluate din apa. La drept vorbind este yorba de acidoza sangelui. astenie. Leziunile se vioded revenind la aspeetul anterior. acesta a folosit o plaga purulenta fara sa ramana cicatrici . apoi in limfa ~i in intestinul gras. deoarece impiedica alterarea produsa de microbi a tesuturilor sau ea urmare a unui traumatism. Este considerata. ajuns la disperare. dar folosind-o in acelasi timp eu hrana vie se obtin rezultate de-a dreptul spectaeuloase. gandind cii aceasta este ultima sansa. Argila are proprietatea de a alcaliniza sangeie si de a creste raspunsul minim al organismului. epilepsie. este tratata eu argiia ori alte semne dezagreabile. cu 0 grava fractura de coloana. de la Ieziuni degenerative pana la necroza. Ajut'i ca remineralizant si an tiaoemic. administrate la fei. cate 2 linguri inainte de mese. are un mare efect de eliminare a viermilor intestinali cum este lamblia si alp paraziti ai intestinelor. dad. pe drept cuvant. Au fost cazuri de diaree rebela la copiii mici si chiar la nou-nascutii pe care numai cateva linguri eu apa argiloasa i-au scapat in scurt timp de aceasta neplacere. ajuti in prevenirea efectelor irnbatranirii celulelor. metale grele. dezinfectand 10 acelasi timp intreg organismuL Deoareee contine siliciu este suficienta in arteroscleroza. s-a adresat unui terapeut naturist. 350. care tree in sange. inflamatia a fost usoara ~i de scurta durata.110 349. Asa se explica si faptul d nodulii mamari si ganglionii se l'etrag ca urmare a aplicatiei externe eu aeeste miraeuloase cataplasme. care ne dau mare bataie de cap. in care faza dispersata trece in stare de gel. pierderi in greutate. aducand sangele la PH-ul optim. Este recomandata in toate afectiunile tubului digestiv datorita proprietatilor ei eliminatorii. dernineralizare. pentru copii. Irnportanta magneziului si a ealciului in terapeutica naturala explica pe deplin insernnatatea eurelor eu argila in unele boli ca: anemie. eel mai bun detergent al intestinelor. convalescenta. diferite afectiuni hepatice. in acelasi timp creeaza rnediu aJcalin.i prin clisma. Medicamentele de sinteza pentru sudarea oaselor n-au fost de nici un folos. de dimineata pana seara colecteaza puroiul din amigdale ca apoi. Administrata sub forma de granule (supte incet pana se topese in gud) ca ~j sub forma de apa argiloasa. ceea ce 0 face de mare folos in colibaciloza si in afectiuni pulmonare. se lecuieste in scurt timp. Argila se recoma nda tuturor persoanelor atirise de afe c tiurri contagioase. cicatrizante si reconstitutive. ii da vitalitate si reglementeaza activitatea glandelor endocrine. Cum cu obligeanii Elena Nifa Ibrian Tineretefara batriinete cu hmnii naturald III Se ia 0 Iingurira cu riidacina de obligeana bine rnaruntitasi se pune cu 250 ml apa rece.. dezinfecteaza portiunea afectata. alimente. de unde se elimina prin defecatie ~. Ajutii asadar tot tractul gastro-intestinal. imobilizatii la pat aproape 2 ani. cantitatea se reduce la 6 lingurite pe zi.be~te coacerea unui buboi. inclusiv glandele anexe . Ajunsa in stomac. argiia absoarbe toate substantele toxice (mirosuri neplacute. Apad organismul. 0 cornpresa en Iapte de argilii.yura la digestia intestinale. apoi se incalzeste foarte putin si se strecoara. splina. respectand principiul polaritatii si compatibilitatii alimeotelor naturale preparate dupa retetele din bucataria rar3. Argila activeaza circulatia fluidelor din organism. asa cum nici un alr produs nu poate curata singur organismul de toxine.ficat. ptoze gastrice. Ca absorbant si antitoxic. cancere.

112

Elena Ni(:iIbrian

Tinereiefara batriinete cu hranii naturalii

113

indeosebi argila, atat extern, cat ~l 111tern, alaturi de 0 luana vie bine echilibrata. in numai cateva Iuni bolnava s-a refacut cornplet. Si in Romania s-au vindecat multi bolnavi cu ajutorul argilei, care se foloseste din eele mai vechi timpuri, De exemplu, femeile gravide din localitatile rurale rnananca hurna in perioada sarcinii (huma este 0 argila de culoare cenusie, foarte alifioasa). Din aceasta hurna se faceau si eataplasme. Cand aveam in jur de 4 ani, fiind primul nascut din familie (dupa mine nascandu-se inca 8 fratiori), am vazut pe mama mancand huma; cred ca manca din instinct sau la sfaturile bunicii. Mult mai tarziu am afIat ca ferneile consuma huma in perioada sarcinii pentru refacerea deficitului de ca1ciu si de magneziu al organismului. Dupa analizele efeetuate in laborator argila are foarte multe substante active ca: silicati de aluminiu, magneziu $1 fier, geluri feromagnifere si silice, carbonat de calciu, anhidrida titanica, oxizi de fier, etc. Rolul acestora in organismul urnan este cunoseut de multi vreme, deoarece il fortified ajutand din plin la vindecarea unor maladii grave ..

cre~te doza zilnica cu cite 1 boaba pe zi, pana in a 12 a zi, cand se iau 15 boabe, iar din a 13 a zi se scade eu cite 0 boaba zilnic, pana se ajunge la 4 boabe in a 23 a zi. Ajuta in migrene, afectiuni gastrointestinale, dischinezii biliare, infectii pulmonare, dereglari hormonale. Ca diuretic, se ia 1 lingurita eu boabe zdrobite, se umecteaza cu 1 lingura cu apa rece, se rasa 5 minute, apoi se infuzeaza cu 250 ml apa fierbinte, se mai lasa 2 minute, se strecoara ~ise poate eonsuma. Este contraindicat in afectiuni renale. In timpul curei en boabe de ienupar se consuma hrana vie preparata dupa retetele din bucataria fara foe si se consuma sucurile necesare pentm 0 zi, pe 0 perioada de 2 luni. 353. Cum in colesterolcrescui Se recomandii cura cu sucuri (r. 336), alimentatie bazata pe hrana vie, cura cu sue de orz verde (r. 339), cura eu suc de ridichi negre (r. 562) - 250 ml sue amestecat cu 250 ml ulei de masline si l lingura eu sue de catina (r. 499), se bea dimineata, pe stomaeul gol, bine salivat, cu inghitiruri rare, in decurs de 30 de minute, pacientul trebuie sa fie relaxat si timp de 2 ore sa nu consume nimie, apoi trebuie sii bea 0 cana eu ceai din plante indigene; in cursul zilei, se consuma numai suc de legume strecurat. Aeest tratament este bine sa se repete din 4 in 4 ani. 354. Cum cu lapte de hri~ca in caz de gastrita, alaturi de cura eu sucuri de poate eonsuma zilnie, de 3 ori, eu 30 de minute inainte lapte de hrisca (preparat din 2 linguri cu mina de calduta, plus putina miere poliflora, care se amesteca 355. Cura
GU

351. Cum cu urinii Urina este un leac natural cunoseut de mii de ani. In primul rand, aceasta catifeleaza pielea, vindeca rapid orice fel de rana, elirnina matreata, normalizeaza pulsul, combate accesele febrile, vindeca si dizolva calculii si nisipul. Dad se bea timp de 9 zile urina, se va scapa de scorbut. Prin urinoterapie se refac nu numai plarnanii, pancreasul, inima, creierul sialte organe, dar se regenereaza si invelisul creierului $i al intestinelor, precum si alte invelisuri care sum afeetate in cazul unor boli grave ca sindromul consumptivaI intestineIor si cea mai grava forma de colita, Armstrong prescria in tratamentele sale asocierea urinoterapiei cu metoda postului complet. Astfel, in timpul perioadei de post, pacientii consumau intreaga cantitate de urina pe care 0 produeeau, adaugand, dad era nevoie, apa de argila ~i masau corpul cu urina in fiecare zi. Aceste perioade de post eomplet, nurnai cu urina si apa, ar putea dura 1, 2, 3, 21 sau 45 de zile pe an. Acest tratament ajuta in eangrene, pneumonic, tuberculoza, afectiuni renale, boli veneriee, rani, arsuri, cancer .'?i tumori benigne. 352. Cum
GU

cruditati (r. 336), se de mesele principale, hrisca ~i 150 ml apa foarte bine).

polen de albine

Aceasta cura este indicata in nevroze, hepatite, ciroza, colite, ulcer. Pentru cura, se iau 2 lingurite cu polen dimineata si la pranz, inainte de mese. Se poate Iua ca atare sau amestecat cu putina miere, Cura eu polen dureaza 1 luna. Se face 0 pauza de 3 luni, apoi cura se poate relua de 2-3 ori.

boabe de ienupar

356. Cum

GU

iaurt

Pentru 0 cura sunt necesare 213 boabe de ienupar, care se iau timp de 23 de zile, Boabele se zdrobesc intre masele, se mesteca bine, se saliveaza abundent si apoi se inghit. In prima zi se ian
4

boabe, a doua zi 5, apoi se

Iaurtul previne racelile, alergiile, scade febra, este recomandat anemicilor si deopotriva obezilor, apoi este foarte indieat eelor ee sufera de lipsa de calciu,

114

Elena Ni~aIbrian

Tinerete fora batriinete cu hmnii naturald

115

In organismul uman exista doua feluri de acid lactic. Ele au aceeas; formula chimica, dar se deosebesc prin aceea ca unul dine ele deviaza spr~ dreapta 0 raza luminoasa polarizata, iar celalalt spre stanga. in mod corespunzator, se vorbeste despre forma dreapta si forma stanga. Acidullactic orientat spre stanga este considerat toxic, dar dupa cat se cunoaste importanta lui, nu joaca un rol prea mare in organism. Acidul lactic orientat spre dreapta, asa-nurnitul acid lactic muscular, rezulta in cursul efortului muscular (la un efort de lunga durata, 0 cantitate prea mare a acestui acid produce febra rnusculara). Ca sa fie mai clar, el este doar un produs intermediar al metabolismului nostru dar este totusi un produs pretios care actiueaui respirtuia celularii. Din a~easta cauza, ~ alimentatie bogata in acid lactic este recornandata in tratamentul formelor de cancer (dr. Kuhl). El este asimilat de partea superioara a intestinului subtire, imediat ce este eliminat din stomac. Este important sa se stie ca laptele acru contine genneni speciali care favorizeaza formarea acidului lactic. Germeni ca bifidus, L. acidofilus si streptococii Iacticiajung nernodificati~iin partea inferioara a intestinului sublir~. AJun~iacolo, ei au dubla influenta: pe de 0 parte pot, in cazul bolnavilor de cancer, sa impiedice dezvoltarea germenilor intestinali daunatori, si pe de alta parte pot sa produca acizi lactici proprii corpului, activatori ai metabolismului, care au capacitatea de a opri multiplicarea bacteriilor de putrefactie. Din aceasta cauza, unii specialisti in cancer, care au si notiuni precise de dieta, recomanda de fiecare data laptele acru preparat in casa. Atragem atentia asupra iaurtului obisnuit care impiedica dezvoltarea in intestin a unui mediu bacterian sanatos, mai dar - intarzie insanatosirea acestuia. In aceasta privinta este bine sa fim foarte atenti deoarece practic nu exista bolnavi de cancer Ia care acest mediu sa nu fie puternic perturbat. Efectul acestei perturbari este acela ca la germenii intestinaIi patologici se adauga si alte substante toxice si de putrefactie ce incarca in permanenta ficatul si asa destul de afectat Reglarea functiilor intestinului este al doilea efect pozitiv, extrem de valoros, al consumarii IapteIui acru, pre cum si a legumelor supuse unui regim de fermentare in urma caruia rezulta acidullactic (rnuraturile, in special varza murata, pot face adevarate minuni, la fel ca si moarea lor, care se folosesc mult in hrana vie). 357. Cum cu
Ze1'

de nutritie. Este colagog, diuretic, stimulator al activitatii intestinale, dad. se bea care 0 ceasca cu zer de doua ori pe zi. Sugarilor si se pot da 2·3 lingurite inainte de supt. Este indicat in anemie, dispepsie, guta (cite 500 ml pe zi), iar sub forma de comprese este eficient contra degeraturilor, eczemelor. Singura condipe este ca acesta sa fie foarte proaspat, Cura tine 3 saptamani. Se poate face si preventiv. 358. Cum cu struguri in scopuri alimentare si terapeutice se folosesc samburii, sevavitei-de-vie, frunzele, carceii, precurn si fructul-strugurele, in forma de ciorchine cilindric sau cilindro-conic, care se recolteaza incepand din luna august pana in luna octombrie. Pentru mentinerea intacta a principiilor active, este necesar ca strugurii sa fie recoltati numai pe timp frumos, nu prin ruperea ciorchinelui, ci prin taierea coditei, Contine: apa, zahar fermentabil, crerna de tartru, acid tartric liber, acid malic, materii azotate, materii minerale, materiilignoase insolubile, aciziliberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rasinoase. In cenusi se gasesc: potasiu, magneziu, calciu, mangan, sodiu, oxid de fier, oxid de magneziu, clor, siliciu, acid fosforic, iod, arsenic. Vita-de-viemai contine vitaminele A, B si C, factori vitaminici P, substante protectoare vasculare favorabile acuitatii vizuale. Stmgurele negru contine un colorant numit enocianina, care este tonic. Din punct de vedere nutritiv, strugurele contine 120-150g de zaharuri, glucoza si fructoza, la I kg. Aceste zaharuri sunt direct asimilabile. Pentru Herpin, sucul de strugure este un .Japte vegetal", deoarece contine 900 de calorii la 1 litru. Strugurele este foarte digest, energetic muscular, energetic nervos, remineraIizant, antitoxic, drenor organic, stimulent si decongestionant hepatic, racoritor, colagog, diuretic, laxativ, reintineritor cutanat (in uz extern). Este indicat in: anemie, convalescenta, demineralizare, sarcina, surmenaj, astenie, sporturi de rezistenta, stan acute febrile, congestia ficatului si a splinei, temperamente bilioase, temperamente sanguine, artritism, reumatism, guta, litiaze, pletora, obezitate, nefrite, azotemie, edeme, intoxicatii, tulburari ale hipertensiunii, tulburari digestive, constipatie, enterita, dermatoze, ingrijirea tenului, Mod de folosire: strugurele trebuie spalat Cll foarte multa atentie lajet de apa, pcntru a indeparta total solutia preparaci cu sulfat de cupm care se fixcaza pe fructe in timpul stropirii viei.

Zerul coruine lactoalbumina, enzime, vitamine, Iactoza si saruri minerale. Poate fi folosit tranzitoriu dupa dieta hridrica la copiii cu tulburari

116

Elena Nita Ibrian

Tinere(efara batranete cu hrarui naturale 360. Cum eu sue de eatina

117

Cura de struguri consta in 1-2 kg de struguri pe zi sau 700-1,4 I de must, cantitati ce se consuma pe intreg parcursul unei zile tara a se rnai consuma altceva. Strugurele este diuretic, laxativ, eliminator al aciduhj] uricsi provocator al unei hipersecretii biliare .. Aceasta cura este indicara dispepticilor, constipatilor, eelor ee au litiaze biliare sau renale, artriticilor, celor ee au intoxicatii eroniee, mereuriale si saturnale, eelor ce au dermatoze, hemoroizi, preeum si in eazul anumitor tuberculoze pulmonare. in obezitate este indieat ea 2 zile din 10 sa se consume numai struguri, in jur de 1,2 kg pe zi. Pentru dezintoxicare se beau 3 paharele de must de trei ori pe zi, intre mese. Sueul de strugure bine copt este diuretic si laxativ. Stafida curatata de sarnburi are aceleasi virtuti curative ea si boabele proaspete. Este insa mult mai energetica si inzestrata cu proprietati pectorale si de indulcire ..Este recomandata in afectiunile pulmonare, traheale, renale, vezicale si hepatice. Seva de primavara sau .Jacrimile vitei-de-vie" ajuta in litiazele urinare, biliare si in cazul pietrelor. Din aceasta seva este indicat sa se ia 0 linguri¢ dimineata. Seva se recolteaza primavara din picaturile ee ies din crengile taiate, in sticlute sterilizate. In buciuiiria jara joe, se consuma dimineata struguri, in loc de mic dejun. Se foloseste sueul de struguri sau mustul de catre persoanele care nu pot mfinca strugurii. Bobitele se folosesc la ornarea diferitelor preparate. Frunzele si carceii, taiate marunt, se pun in salate de Iaptuca, hasmatuchi si altele. Sernintele de struguri bine uscate (la 0 temperatura de maxim 38°C), se maruntesc fin si in amestec cu apa formeaza laptele vegetal care se poate eonsuma ca atare sau in compozitia unor sosuri sau creme la rece.

Catina se recolteaza in a treia decada a lunii august si prima decada a dod coniine cea mai mare cantitate de substanta activa, Se spala sub jet de apa si se mixeaza, apoi pasta se pune in tifon, se lasa sa se scurga, apoi se pune in pungute si se tine la congelator, iar sucul se pune in sticle de I litru cu suvite de hrean, apoi se inehid ennetic ~i se pastreaza la loc rece si ferit de lumina. Sucul de catina este foarte bogat in enzime, vitamine, minerale. Nu este indicat sa se consume dupa ora 14.00, deoarece este un puternic excitant, mai puternic dedit cafeaua.
IUllii septembrie,

C. Pulberi 361. Pulbere de sfecla rosie
Sfecla se spala bine, se taie felioare (cu coaja cu tot) de 4 milimetri, se insira pe ata ca margelele cu mici distante intre ele si se leaga suspendate in bataia soarelui sau in poduri cu acoperis de tabla ori se usuca pe marginea masinii de gatil. Atentie marital Sfecla rosie se arde foarte repede, deci trebuie avuta mare grija la uscarea ei in preajma unei surse de foe, Bine uscata, se pastreaza in recipiente care se inchid ermetic, jar la nevoie se poate transfonna in pulbere, dar nu mai mult decat pentru 7 zile.

362. Pulbere din petale de trandafiri
Petalele de trandafiri (rosii sau de alta culoare) se recolteaza petimp cat mai insorit, se pun sa se usuce cat mai rapid, intinse pe hartie alba, in strat foarte subtire, apoi, cand sunt bine uscate, se pastreaza in pungi de hartie, in Ioc rece, uscat si inrunecos, La nevoie, se transforma in pulbere, dar nu mai mult decat pentru 7 zile. Pulberea din petale rosii are euloare aproape ca la cacao. Se foloseste in diferite preparate din bucataria tara

359. Cum cu sue de piistdrnae
Are un continut scazut in calciu si sodiu, fund in schimb bogat in potasiu, fosfor, siliciu si dor. Datorita acestei compozitii este redusa valoarea nutritiva a acestui sue, ceea ee-l situeaza in randul sucurilor curative. Este de mare folos in corectarea fragilitatii unghiilor, in afectiunile sistemului nervos si cde bronho-pulmonare. Retinetil Atat pastarnacul, cat si toate alimentele pe care Ie folosim pentru a ne hrani trebuie sa provina din terenuri ingra~ate biologic. In plus, pastamacul, dupa ultimele cercetari, contine elemente asemanatoare ging-seng-ului.

foe, 363. Pulbere din petale de bujerr
Se prepara ca la reteta precedenta.

364. Pulbere din petale de dalii
Se prepara ca la r. 362.

118

Elena Ni~ Ibrian

Tinerete fara biitranete cu hmna natura/a 373. Pulbere de urzidi

119

365. Pulbere din petale de nalbii de griidinii
Se prepara ea 1£1 362. r.

366. Pulbere din petale de crizanteme
Se prepara ea la r. 362.

367. Pulbere din petale de giilbenele
Se prepara ea la r. 362.

368. Pulbere din petale de sofia»
Se prepara ea Ia r. 362.

369. Pulbere din coada calului
Se recolteaza numai partea aeriana a plantei, de la coada ealului de talie mica, si numai in lunile iulie ~i august. Bine uscata, se foloseste ca tratament, transformata in pulbere, luand de 3 ori pe zi cite un varf de eutit.

370. Pulbere de ghindii
Ghinda, fructul stejarului, contine amidon, uleiuri, taninuri, saruri minerale si vitamirie. Pentru a fi folosita ca leae eficient, i se indeparteaza invelisul, iar fructul se rumeneste auriu, dupa eare se transforma in pulbere din care se prepara eafea (intr-o cescuta eu apa clocotita se pune 0 lingurita eu pulbere de planta si se lasa la infuzat cateva minute) ..Aceasta cafea se foloseste ca antidiareic, bandu-se dimineata, pe stomacul gal. De asemenea, este foarte eficienta si in tratarea anemiei si a rahitismului.

Urzica este eea mai buna planta de leae din cate se eunose in prezent, 'fund diuretica si hernatopoetica, avand 0 mare influenta pozitiva asupra panereasului dcoarece seade nivelul glieemiei. Urziea arrihi leaza predispozitia la raceli, alergii, ajuili in afectiunile artritice si re~~atis~ale. De la urzica se foloseste totul- radacina, tulpina, frunze, flon ~l semmte, atilt ca aliment, cit si ca medicament. Sernintele de urzica au constituit un remediu apreciat mult in Evul Mediu, uita~ 0 vreme, apoi reactualizat in prezent. Ele con tin 30% ulei gras bogat in clorofila si tocoferoli, precum si fitostimulina si fitohormoni. Sunt folosite prin macerare in Yin rosu ea fitogeriatric si tonic general. Frunzele de urzica reprezinta unul din cele mai accesibile materii prime pentru obtinerea industriala a Beta-carotenului si a clorofilei, .. ~ Din vremuri de demult, in terapia traditionala, urzica a fost utilizata cu multsucees pentru proprietatile sale antianemice, hemostatice, antidiabetice, diuretice si colagoge. In alimentatie. mai cu seama in Mana vie din bucatiiriafarii foe, se vor folosi numai urzicile foarte tinere, in care productia toxinei nu are loc. U rzicile mature sau batrane, chiar dupa ce se fierb, atat lichidul, cat si partea vegetala ingerata, deranjeaza peretii stomacului, provocand iritatii gastrice, senzatie de arsura la nive1ul pielii, ederne, ca si imposibilitatea de a urina. Din experientele de pana aeum, s-a dovedit ca extractele de urzica provoacii 0 eliminare renala abundenta a acidului uric, in acelasi timp deplasand acidul uric din tesuturi, rrecandu-l In circulatia sanguina, Pentru aceasta, se prepara un decoct dintr-o lingura de urzici uscate la 150 ml apa, din care se beau 3 cani pe zi, timp de 4-6 saptamani.

371. Pulbere din riidiicinii de leustean
Radacina de leustean se recolteaza numai toamna tarziu sau prirnavara devreme. Se usuca la fel ca sfecla rosie. Bine uscata, se transforms in pulbere, Este utila in tratarea edemelor cardiace si renale, regleaza dclul menstrual, diminuand durerile, este diuretica.

374. Pulberea de busuioc
Se pun 5-6Iinguri~e cu plata (proaspata sau uscata) bine maruntita la 1 litru de apa de argila ~i se lasa la macerat 8 ore, apoi se bea cate un pahar dupa mesele principale, 1£1 de minute de 1£1 30 servirea mesei. Ajuta la eliminarea gazelor intestinale.

372 ..Pulbere din ciirbume de lemn de lei
Se recolteaza ramuri de tei in varsta de 3-5 ani, se ard inabusit, apoi, carbunele rezultat se transform a in pulbere. Se administreaza cate 0 linguri, amesteeati eu 150 ml1apte eald, de doua ori pe zi, ajutand in afectiunile pulmonare, gastriee si hepatice.

375. Pulbere din jlori albede salcdm
FIorile albe de salcarn se recolteaza dnd sunt inflorite in proportie de 75% si se usuca in timp scurt. La nevoie, se transformii in pulbere, care se presara pe ranile provoeate de arsuri ..Intern, ajuti 1£1 diminuarea arsurilor stomacale.

cu inghitiruri rare. in 377. in pulbere ca la r. de peste 5 decenii. 381.i suspendate in bataia soarelui sau in poduri cu acoperis de tabla ori se usuca pe marginea masinii de gatit. apoi se poate pre para eafea ca la r. 383. si se bea ca atare sau indulcita cu miere dupa gust. Pulbere de afine Se prepara ea la reteta precedenta si se foloseste la fel. dar numai pentru 7 zile. transformandu-le in pulbere. colorandu-Ie foarte frumos. D. Mie (autoarei . radacinile de an dive se spala bine cu 0 periuta. se transforma 365. lara a fi curatate cle coaja. apoi se toarna in ceasca. La nevoie. in pulbere ca Ia r. Cafea din raditcina de papadie Radacinile de papadie bine spalate. Pulbere din fructe de coadiz negru Fructele se usuca asezate in strat subtire pe hartie alba sau se recolteaza eu crengute cu tot. Se bea pe stomacul gol. apoi se adauga pulberea.n. apoi se transforrna in pulbere fina. iar crengutele culese se usuca in poduri cu acoperis de tabla. morcov ~i pastarnac se obtine 0 delicioasa bautura care poate inlocui fructeIe cle grepfruit. Bine uscata. in pulbere ca la r. Cafea din petale de dalii Petalele de dalii se rumenese usor. am observat d din radacina de anclive in amestec cu telina. recoltat tara radacina. 387. se usuca rapid si se rumen esc auriu inchis. afara de radacinile de andive. Cafea din petale de trandafiri Petalele de trandafiri se rumenesc usor. Ajuta mult in afectiunile ficatului si ale stomacului. 388. 381. folosind aceleasi ingrediente. 381. se lasa sa traga 2-3 docote. 276.2-3 picaturi Ia 0 cescuta de cafea. se mai lasa putin sa se racoreasca. se adauga tirictura de propolis . 379. dupa care se transforms in pulbere din care se poate prepara cafea ea la r. care se foloseste pentru aromarea preparatelor culinare. se acopera vasul si se lasa astfel 5 minute. Pulbere din [ructe de soc Se prepara ca la r. Cafea din radacina de andive In general. se taie felioare (cu coaja cu tot) de 4 milimetri. apoi se poate prepara cafe a ca la r. apoi se poate prepara cafea ca la r. Cafea din plante indigene 381. se rumenesc apoi auriu. 385. se despica in suvite pe lungime. in pulbere ca la 386. 381. Pulbere de mdcese Macesele se despica pe lungime si se usuca eu seminte eu tot. ddiicina de andive se arunca. lara a le curata de coaja.120 Elena Nita Ibrian Tinere(e fara batuinete cu hrarui naturalii 121 376. bine salivata. se stinge sursa de foe. care se inlocuiesc cu radacini de cicoare.red. se pastreaza in recipiente care se inchid errnetic.) mi-a venit ideea sa 0 folosesc drept irilocuitor de cafea. 362. 378. 381). Cajea din radiicind de cicoare Se pre para ca la reteta precedenta. Cafea din petale de bujori Petalele de bujori se rumenesc usor. Din experienta proprie. dar nu mai mult de cat pentru 7 zile. Pentru a pre para cafea din aceasta pulbere se procedeaza in felul urmator: se pune apa la flert. Astfel. se rasnesc. iar la nevoie se poate transforrna in pulbere. care se foloseste in diferite preparate culinare. se usuca bine in timp scurt. deci trebuie avuta mare grija Ja uscarea ei in preajrna unei surse de foe. se usuca bine ~i se transforma in pulbere. 381. . rarind arbustuI. Cu aceasta pulbere se prepara cafea ca la r. 384_ Cafea de sfecla rosie SfecIa se spala bine. apoi se poate prepara cafea ea Ia r. se insira pe at:'i ca margelele cu mici distante intre ele ~ise 1eag. Atentie marital Sfeda rosie se arde foarte repede. Sunt foarte bogate in vitamina C. se transforms r. Se pastreaza in pungi de hartie etichetate. Cafea din petale de nalbii de griidina Petalele de nalba se rumenesc usor. Pulbere de maghiran Maghiranul. 382. La fel se obtine pulbere de salvie si de rozmarin. se transforrna 364. Pulberea rezultata se foloseste in diferite preparate din bucataria tara foe. 380. se transforrna 363.

Cafea de niua Se prepara ca la reteta precedenta. E. cu 250 394. eolici renale. apoi se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. 393. pe stornacul gal. pana scade lichidul lajumatate. apoi se strecoara. saruri minerale si vitamine. Ceaiuri din plante autohtone 396. De asemenea. se toarna apa peste ele si se fierb la foe domol 5 minute. Gafea de on Boabele de orz din ultima recolta se curata bine de praf. 399. reumatism. apoi se poate pre para cafea ea la r. Efectul este si mai mare daca se face baia rara a strecura ceaiul. se lasa in repaus un rninut. hemoroizi. Ceaiul de pedicuta este de un real folos in litiaza renala. situatie in care se beau 2 cani pe zi. taninuri. apoi se strecoara si se beau 3 cani pe zi. nu se fierbe niciodata si intotdeauna se toarna apa clocotita peste planta. Se foloseste 1 lingurita eu pulbere la 100 ml apa fierbinte. 381. 381. ea si cele care urmeaza. Aceasta cafea se foloseste ea antidiareic. 395. petale de sofran sau de galbenele. Aceasta cafea. dupa care se rumenesc auriu si se transform a in pulbere: din aceasta pulbere se pre para cafea ca la 1'. uleiuri. inlocuiesc cu mult succes cafeaua obisnuita. hepatita. dupa care se transforrna in pulbere . exceptie facandu-se in ciroza hepatica. se rasnesc si se poate prepara cafeaua din pulberea rezultata. este foarte eficienta si in tratarea anemiei si a rahitismului. Ceai din jlori de soc Intr-un vas avand capacitatea de 2-4 litri se pun 2 pumni de flori ~i frunze de soc. 381. 400. pe stomacul gol. 391. care-i dau un gust delieios. se transforma la r. se scurg. Ceai de pedicuta Se ia 0 lingurita eu planta bine maruntita si se opareste cu 250 ml apa clocotita. apoi se poate pre para cafe a ca la r. Cafea de soia 11 Boabele de soia din ultima recolta se pun la inmuiat 8 ore. apoi se transforrna in pulbere din care se pre para cafea ca la 1'. Cafeotoxina provoadi in cele din urrna 0 actiune depresivii asupra sistemului nervos central si asupra centrilor nervosi. ciroza. 381. bandu-se dirnineata. retentie urinara. colita cronidi. 381. AJuta in hidropizie. se lasa vasul aeoperit 5-6 minute. pregatite ca pentru faina. 398. Extraetul rezultat se foloseste pentm bai la pieioare. Cafea de ghinda Ghinda. artrite. Cafea din petale de crizanieme Elena Nita Iblian Tinerete fora biitrdne{e cu Mana ruuurala 123 Petalele de erizanteme se rumeriesc usor. se limpezese si se fierb eu alta apa la foc moderat timp de 10 minute. fructul stejarului. guta. apoi se iridulceste eu miere si se pune in cescute. bine useate. apoi se bea de 3 ori pe zi. Cafea de soia I Boabele de soia. 392. Se imparte in 3 parti egale. Ceai din scoartd de soc Se iau doi pumni de scoarta de soc bine maruntita si se pun la fiert eu un litru de apa rece. in toate afectiunile. Cafea din flori de trifoi TO$U FIorile de trifoi rosu se rumenesc usor. reumatism. Ceai de piiducel Se ia 0 lingurit3_ varfuita cu flori si frunze de paducel si se oparesc eu 250 ml apa clocotita. se bea numai 0 cana eu ceai de pedicuta pe zi. nefrita eu edeme. Pentru a fi Iolosita ca leac eficient. 366. La fiecare cescuta eu cafea se adauga 2 picaturi de tinctura de pro polis. iar fruetul se rumeneste auriu. inflamatii ale testiculelor. coritine amidon. colica renala. Ceai de pelin Se ia 0 lingurita varfuita de pelin si se infuzeaza 30 de secunde ml apa fierbinte. la foe moderat. 563. 390. se rumenesc putin. in pulbere ca din care se preparii cafea ea la r. se rumenesc auriu. se las a la infuzat 0 jumatate de minut. 397. Ateritiel Nu se lasa rnai mult in repaus. i se indeparteaza invelisul. care este nociva pentru organism.122 389. se transforrna in pulbere ca la r. apoi se limpezesc din nou. La fel se prepara cafea din flori de lucerna. se usuca rapid in cup tor. afectiuni ale organelor genitale.

Ceai de coada soricelului Peste llinguri~ se lasa in repaus30 de plantii bine maruntita se toarna 250 ml apa fierbinte. dischinezie biliara. dismenoree. la fel ca vascul. aritmie extrasistolica. Ajutii in anemie. Se strecoara prin tifon si se beau 3 cani pe zi. J\juti in angina pectorals. fiind mai eficient. dispepsie. se rasa in repaus 5 minute. Ajuti si in hipertensiune. Din sernintele de angelica se prepara ceai si se consuma la fel ca mai sus. Ceai de trifoi rosu . dupa care se strecoara si se poate utiliza. dureri in perioada eiclului menstruaL 406. palpitatii. balonari. astm bronsic (ea sedativ). dar ~i in hipatensiune arteriala. 410. 407.5 minute in repaus. Ceai de sdnziene Se prepara prin infuzie din Llingurita cu plantii la 250 ml apa fierbinte. . Traista ciobanului. hemoragii interne. cani pe zi. se lasa in repaus 0 jumatate de minut. Copiii slabi se fortified in scurt timp daca in apa de baie se adaugii cretisoara (200 g la 5 litri de apa). 405. apoi se opareste amestecul cu 2. facand apoi 0 pauza de 3 saptamani. Ceaiul de busuioc poate fi obtinut si prin maeerare la rece. 404. acestea se fierb la foc damol 3-5 minute (1 linguri~ varfuita la 250 ml apa). fiecare femeie ar trebui sa bea cite 2 cani eli astfe1 de eeai pe zi. hipertensiune arteriala. Ajuta in labilitate psiho-vegetativa. ptoze gastrice. dupa care se strecoara. Ceai din coji de mere 1 Cojile de mere se pot folosi atat proaspete cat si uscate. Se administreaza cate 6 linguri pe zi Ia adulti. se lasa la macerat 12 ore.iti se urnecteaza eu a lingunl de apa rece. bronsita cronica. varsaturi. 402. In colitele de fermentatie se bea neindulcit. se Iasa la infuzat a jumatate de minut. Se recornanda pentru insornnie si agita\ie psiho-motorie. spalaturi si bai de sezut cu decoct caldut de traista ciobanului. Ajuta in gastrite hipoacide. caz in care se beau 4 cani cu ceai pe zi. o lingurita minute. 408. apoi se infuzeaza eu 250 ml apa cloeotitii timp de cateva minute. 403. dupa care se strecoara si se beau 3-4 cani pe zi. iar plantele ramase se oparesc eu 125 ml apa fierbinte de data aceasta. timp de 4 saptamani.50 ml apa clocotita. Se beau 2-3 cani eu eeai pe zi.124 Elena Nita lbrian Tineretefarii biitranete cu hranii naturalii 125 401. apoi se strecoara. vezica biliara si pancreas. se streeoara ~i se bea in doze de 2 . convalescenta. se umecteaza eu 0 lingura de apa reee si se lasa .ia sangelui. apoi se strecoara si se bea. Extern. in caz de cadere a uterului. preparat dad se poate din planta proaspata. apoi se strecoara maceratul. bronsita acuta si cronica. dupa mesele prineipale. splina. Ajutii asadar tot tractul gastro-intestinal. menometroragii. Ceai de traista ciobanului Se ia a linguri~ cu planta bine maruntita si se opareste eu 2. se strecoara. Este mai eficient decat ceaiul precedent. se clate~te gura dupa extraqiile dentare. pierderi in greutate. inclusiv glandele anexe . de secunde. Se lasa in repaus 10 minute.ficat. in eazul ferneilor care au tendinta de avort span tan. reluand tratamentul. Ceai de creti~oara Se iau 6 linguri cu planta bine maruntita. Se recomanda in colici intestinale. pentm copii. Ceai din 1-adacina de angelica cu radacina fin marun\ita se fierbe eu 250 ml apa timp de 4 apoi se lad in repaus 10 minute. 409. eantitatea se reduce la G lingurite pe zi. atrofie muscular a. hipogalactie. Ceai de busuioc o linguriTii cu planta bine marunt. administrate la fel. se lasa in repaus 5 minute.50 ml apa clocotita si se mai lasa la infuzat 2 minute. ajutand foarte mult In formele de cancer. de eomprese). apoi se infuzeaza cu 250 ml apa clocotita timp de cateva minute. cate 2 linguri inainte de mese. 0 lingurita si jumatate cu plantii bine rnaruntita se umecteaza cu 0 lingura de apa rece. In timpul menopauzei. Ceai din coji de mere 2 Aceeasi cantitate de coji se pune 1a 125 ml apa rece si se lasa la macerat 8 ore. Ceai de obligeana Se ia 0 lingurita cu radacina. se amestedl ambele lichide si se poate eonsuma. Pentru hernoroizi care sangereaza se fae clisme. dupacare se strecoara. de obligeana bine maruntita ~i se pune cu 250 ml apa reee. este a planta care normalizeazi circulat. apoi se incalzeste foarte putin si se strecoara. mastite (se aplica sub forma. de hernie. Se beau 3-4 dini pe zi.

arsuri. Se pot obtine pana la 3 recolte pe vara. prostatita. uleiuri volatile. oxidaze si alte enzime. Ceapa (ALLIUM CEPA) 127 Capitolul VII Importanta condimentelor pentru alimentatie Condimentele sunt alimente si medicamenie in acelasi limp. afrodisiac. astenie. Are actiune sedativa si diuretica. substante naturale cu proprietati antiseptice. Terapia cu mirodenii s-a dezuoltat apoi. balonari. Contine: ulei volatil. Ceapa contine numeroase oligoelemente (so diu. dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor. colita de ferrnentatie. caleiu. jnflore~te in perioada de vara. deoarece in aceasta perioada a dezvoltarii sale ea contine . emolient ~i rezolutiv. antisclerogen si antitrombotic. gripa. infectii urinare. In colitele de fermeutatie eeaiul se bea neindulcit. plagi. B si C. oligurie). infectii intestinale si urinare. obezitate. puternic diuretic. iod. cu flori rnici de culoare violacee. in scopuri medicinale se folosesc partite aeriene ale plantei formate din tulpini si ramuri tinere. de culoare verde-rosiatica. triterpenice. Aromele lor sunt multiple. Jac mai user de digerat tot ceea ce este indigest si calmeaui lotodala durerile. cu miros atragator si foarte placut. siliciu. sedativ. tonice si antiinfectioase. insomnii. Uleiul volatil are proprietati antimicrobiene si antifungice. Este aromatizant. Busuiocul (OCIMUM BASILICUM) Este 0 planta erbacee cu tulpina usor paroasa. saponozide. expectorant. UIeiul volatil este bogat in estrargol si linalol. in diferite preparate. tromboflebita.. dar acum sun! din ce in ce mai mult redescoperite ca aroma. chiar si uuua noastrii afectioii profitii de pe urma puteri: vindeeiitoare a aromelor lor naturale. cu flori mici. surditate. litiaza urica. bronsita. hipoglicemiant. albe sau rozii. ceapa cruda de orice soi este folosita zilnic tot timpul anuIui. Est. glucochinina. furunculoza. antitusiv. delicate. guta. ajungand la Q inflorire Jara precedent. dupa mesele principal:. gripa. panaritiu. galactogog. antihelmintic. In uz intern ajuta la retentie hidrica si clorosodica (edeme cardiace si renale. 411. ca aliment ~i ca medicament. curativ al pieii si al sistemului pilos. Ceapa este recomandata ca factor de sanatate si longevitate. legenda:rul Shen Nung a scris cea dintai carte despre tratamentele cu jJiante condimentare. cefalee. Hipocrate nu mai contenea sa laude minunile ce se aflii in condimente. tanoizi.Tinere(ejara biitrdnete cu hrarui naturald 412. vorna. nevralgii den tare. lama se foloseste sub forma de pulbere eare se prepara numai pentru 7 zile. antiseptic si antiinfectios. intepaturi de viespe. Se cornporta intocmai ca un antibiotic fata de culturile de stafilocoei. surmenaj fizic si intelectual. un Japt aproape de necrezut. in plus. pentru aroma lui placuta. in vechea In die. 1ntr-o oreme au fost date uitiirii. astm. parazitoze intestinale. hipnotic usor. degeraturi. clor) . Si apoi. arterioscleroza. 0 lingurita la 200 ml de apa. Exista un tratament pentru gripa care dureaza 15 zile si anume: doua cepe taiate felii cat mai subtiri se pun la macerat timp de 6 ore in 500 ml de apa. guturai. In uz extern este indicata in abcese. atunei cand planta este inflorita in proportie de 75%. bronsite acute sau cronice. iar in cantitati mai mici acizii fosforic si acetic. ascita. Se administreaza in colici intestinale. varice. Este indicat in colici intestinale. Este 0 planta adusa din tarile mediteraneene. vitaminele A. pentru proprietatile ei de stimulare a sistemului endocrin si a capacitatii de aparare a organismului. Cimbrul de culturii (SATUREJA HORTENSIS) Este un arbust stufos cu tulpini in patru muchii.Hr. mai eu seama in bucataria lara foc. este echilibrant glandular. Ceapa este stimulent al sistemului nervos. In alimentatie. in buciiuiria Jara Joe se folosesc frunzele si varfurile tinere. ulcere. diabet. vermifug. calmant. tiuituri. in scopuri alimentare si medicinale se foloseste si sucul si frunzele verzi. mai ales virtu{ilePijJerului si ale scortisoarei. Sub forma de infuzie. de unde treptat s-a raspandit in toate rarile lumii. Cu mull inamtea lui. fosfor. anorexic. jnflore~te din luna iulie pana in septembrie.e folosita si pentru indepartarea t. calmant al colicilor intestinale. potasiu. carbon. reduce starile de voma. diaree . absoarbe gazele. migrene. cam in jurul anului 3000 i. lemnos in partea inferioara. inalta de 20-60 cm. hepatic si renal. afectiuni respiratorii. balonari intestinale. bronsite acute si cronice. se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi. crapaturi. Exemplu avem pe gradinarii care consurna rnulta ceapa cruda si ajung la eele mai inaintate varste lara boli si lara medicamente. se strecoara si se bea care un pahar inainre de mese ~iunul inainte de culeare. Este un aliment cunoscut din cele mai vechi timpuri pentru virtutile sale terapeutice. pleurezie. In scopuri alimeritare si terapeutice se recolteaza partile aeriene nelignificate. negi. 413. inalt pana la 30 em. Aceste eondimente (carora li se mai spune si mirodenii) Jac din cea mai plicticoasd mdncase 0 delicatesii irezistibilii.anJ:arilor. laringita. ulcere gastrice.

ori preparat cu 50S de smantana sau cu g. ameliorand starea lor de functionare. pneumonie si astm. iar din radacina se obtine 0 delicioasa ciorba de primavara dad i se adauga si 0 mana de urzici fragede taiate fideluta. diuretice. gogo~ari. Regleaza cidul menstrual si micsoreaza durerile. migrenele si oboseala. antiseptic intestinal si gastlic. Ibrian Tinerete fara biitriinete eu hranii. semintele si radacinile de leustean se folosesc ca aroma in salate. cu tulpinile ascendente inalte de 5-30 em. gogonele. emenagog. tanin. care creste pana la un metru inaltime. tonic. B si C etc. purgativ. pentru aroma lui placuta.. Se foloseste preparat prin infuzie. Cimbrisorul de camp (THYMUS VULGARIS) Este un arbust de talie mica. din care se bea eel mult 0 cana (50-200 ml) pe zi. antispastic al cailor respiratorii. expectorant. sub forma de decoct din radacina. in afectiuni pulmonare si guta. vennifug. vitaminele A. Este folosit in: edeme cardiace si renale. dupa care se lasa la macerat limp de 12 ore si se consurna cite doua cesti pe zi. C. acesta conferind un gust foarte placut. in mai multe reprize. inapetenta. Are actiune calmanta asupra tusei. stimulent al fenomenelor de nutritie. In scopuri terapeutice se recolteaza planta intreaga (fara radacina) in perioada mfloririi. 116. Se usuca identic cu cimbri~orul. sosuri. Con tine: ulei volati] bogat in timol. Este foarte raspandit in flor~ spontana a tarii noastre. expectorant. tinctura si pulbere. cat si pentru anorexii ale anemicilor si pentru enterocolite. . cu pauza de 60 de zile. Se poate adauga in orice mancare (preparata la rece) cate un varf de cutit de hrean. 1-2 g la 100 ml de apa. coleretic. carminativ. " I • Este 0 planta legumicola perena.buoiuiria fara foe" are multiple Intrebuintari. carbonic). Se foloseste radacina recoltata primavara timpuriu si toamna tarziu. Este tonic al vezicii biliare. in . terpinol. uleiuri volatile. spastica si astmatica. Are un miros pIkUL si un gust aromat ce se mentin ~i dupa uscare. constipatie si in cazul scaunelor moi. enterite. Hreanul este un bun condiment-medicament si este un produs la indemana tuturor. acid cafeic. hipertensiune arteriala). macerat din 15-30 grame de hrean ras la un litru de apa. Ajuta in: tuse convulsiva. rulade. Este un antiseptic puternic actionand asupra ficatului si rinichilor. antihelmintic. Este descongestionant in bronsite cronice. dar se si cultiva ca planta condirrientara .128 Elena NiP. antihelmintic ~i antiseptic. sue de catina. are actiune mai puternica decat a mustarului. Are proprietati terapeutice revulsive si rubefiante. Ajuta in tuse convulsiva. ras pe razatoarea de sticla in amestec cu sfecla rosie. Infloreste din luna mai pana in septembrie. fiert in docote mici timp de 5 minute. Se administreaza sub forma de infuzii. raguseala. acizii rozmarinic si cafeic. In buciitaria fara foe nu se poate concepe 0 supa sau 0 ciorba tara aroma de leustean. in anorexia anemicilor si in dispepsii. Leusteanul este: diuretic. castraveti. mucilagii si rezine. Uneori. Creste spontan. excitatii nervoase urmate de depresii si incoordonare motorie. dimineata pe nernancate timp de 30 de me. ficatului si intestinelor. Leusteanul (LEVISTICUM OFFICINALE) 415. eu tulpina subterana (rizom). grasimi. acizi organici. Pentru tratamentul tusei convulsive si astmatice. colagog. antiseptice. in bucataria traditionala se folosese si frunzele. Este contraindicat in: gastrite. iar in ridacina se gasesc taninuri. insuficiente pancreatice. saruri minerale. bronsite. glicozizi sulfurati. Contine in frunze si serninte uleiuri volatile. esofagite. Se folosesc atat frunzele cat si sernintele. pentru rnarirea apetitului. torturi aperitive. Atentie: 0 supradozare provoaca tu lbu rari gastrointestinale. unt si cremogen. Cura de hrean este: 0 lingura de hrean ras amestecat cu tot atata mine. hipotensiv. in anorexia anemicilor. bronsite. sulfuric.ilbenu~ de oua de giina sau prepelita. Hreanul (ARMORACIA RUSTICANA) Este 0 planta legumicola perena. cu flori mici rosii-purpurii sau albe. In buditaria fara foe se foloseste sub forma de pulbcre pentru aroma lui deosebit de placuta. In scop alimental' se pun mici ramurele la varza murata. Determina eliminarea viermilor intestinali datorita timolului din uleiul volatil. acesta combate retractia gingiilor ~i ajuta la intarirea lor. intre mese (ajuti in bronsita acuta si cronica). 414. Este calmant. B2. alte terpine. in paste de branza. acizi (cIorhidric. Contine: ulei vola til (ce contine timol). Este coleretic. In "bueiitaria fara foe" se foloseste drept condiment sub forma de pulbere. in podur] bine aerisi te. un principiu amar. asparagine. Daca se mesteca zilnic 0 felie de hrean. tonic in afectiunile cardiace (in cardiopatiile ischernice. B. colagog. sedativ nervos. Sub forma de cataplasme. Se foloseste sub forma de infuzie din frunze si seminte. cu acoperis de labia. tanin. la adapost de lumina. Se foloseste ca aliment si ca medicament. Hreanul este un bun conservant si se adauga la toate produsele puse la murat penu-u iarna. colici abdominale la copii. aperitiv gastric. pasta vermifuga: hrean ras eu rniere. Frunzele si semintele au un continut bogat in uleiuri eterice. glutamina. spastica ~i astmatica. 1-2 g la 100 ml de apa. regulator al intestinului gros. in dispepsii. Frunzele. traheite. vitaminele A. se iau cate 50-200 ml de infuzie pe zi. debilitate. naturald 129 cantitatea maxima de ulei volatil. Contine: saruri minerale. combate durerile reumatice. suc de lamaie si ceapa. flavonoide si triterpenoide.

oftalrnii.'?i ndicatii ca feniculul. nevralgii. Iunga cam de 12-30 em si frunze penat-sectate. biliare. esenta sulfoazotata. insuficienra renala. Prazul (ALLIUM PORRUM) Faee parte din aceeasi familie cu ceapa si usturoiul. apoi este diuretic. care de care mai sofistieate. Extern: dirninueaza secretia lactata. radacinile ~i mustatile. magneziu. Maghiranul Este 0 planta erbacee frumos mirositoare. inalta pana la 20-30 em si mult ramificata la baza. atit verzi in perioada de van cat si sub forma de pulbere uscata. Mararul (ANETHUM GRA VEOLENS) Este 0 planta anuala legumicola spontana si cultivata. ajuta in unele stari nervoase si mai ales in combaterea insomniilor ~i mareste diureza. artrita. azotemie. potasiu. fosfor. inainte la eulcare. Patrunjelul Este 0 planta legumicola bienala. urinare. antianemic. magneziu. celuloza. Se folosesc ea laxativ. in perioada de iarna. 420. alimentatie bogata in carne sau rafinata excesiv) . substante rninerale. antiseptic. intoxicatii (prin alcool. prin preajma padurilor. prazul scurr si prazullung de iarna. mareste pofta de rnancare si calrneaza eolicile gaetrice. Tulpinitele se folosese 1a muraturi. intepaturi de insecte. MU$tarul alb graului.: abcese. vasodilatator. iritepaturi de insecte. Se foloseste partea aeriana a plantei care se recolteaza in timpul infloririi petimp senin. Este indicat In: dispepsii. inainte de amiaza cand contine maximum de ulei esential. obezitate. calciu. Leusda (ALilUM URSlNUM) Contine substante asernanatoare cu ale usturoiului. vitarninele A. rnirozinoza. furuncule. eu serninte gilbui. cand frunzele de la bazii s-au ingalbenit. i 421. cardiopatie ischemica. apoi marind doza in functie de necesitati. iod. calciu. 419. supe in care a fiert prazul. enzime. arterioscleroza. Extern se foloseste in. tutun. C. 418. fosfor. sinalbozida. Sunt indicate in constipatii si 0 Este anorexie. ingrosata. Extern: leucoree. fier. se folosesc ca vermifug. cu tulpina inalta pana la 120 em. anorexie. guta. medicament 422. exceptand radicina. enzime. foarte bune la gust. EI reprezinta aliment. Frunzele sunt asemanatoare cu cele de fenicul. depurativ (antiseptic al cailor urinare. substante proteiee. arterita. Se recolteaza iriaintea 0 euloare galben-ruginie. Are proprietati . Frunzele ei se pot confunda eu eele . De obicei se ia seara. bine rnaruntite si puse in lapte. Se cunosc mai multe varietari de praz: prazul galbui. anemie. paraziti intestinali. Se utilizeaza in toate cazurile intreaga planta. foarte digestibil. cu tulpina dreapta rerragoriala. si condiment in acelasi tirnp. resorbant. stimulent usor al fibrelor rnusculare netede: intestinale. afectiuni urinare. Radacinutele (rnustati) de praz macerate zece zile intr-un litru de Yin alb se folosesc in azotemie. La noi in tara creste numai in flora spontana in loculi umede cu frunzis putrezit. Contine: ulei volatil campus din terpinen. Contine: potasiu. cafea. cu flori mici asezate in spice drepte de culoare rosiatica. sodiu. bataturi. Extern: calrneaza colicile intestinale la copii sub forma de cataplasme. menstre dureroase. tubului digestiv si al sangelui). Se folosesc frunzeIe.'?i C. Intern: stimuleaza digestia. Este tonic aI sistemului nervos. ajuta in elimmarea gazelor. terpineol si corvaorol. un pahar in fiecare dirnineata.5-1 m. normalizator altranzitului intestinal. mucilagii. cu frunze mici dispuse opus. de pulbere. Intern: se inghit sernintele intregi eu apa. constructor. stimulator al secretiei gastrice. reumatism. Radacinile. fier.130 Elena Ni~ Ibrian Tinereielara biitranefe cu hranii naturalii 131 41 7. astenie. cistite. hemoroizi. Este stimulent general si nervos. mangan. gutii. vitaminele A si C.. Frunzele de praz se pot usca sau se pot pastra in congeIator pentru a se folosi in perioada de iarna. convalescenta. oligoelemente (cupru. La noi in tara se cultiva ca planta rnedicinala si condimentara. in scopuri alimentare si medieinale se folosese semintele. aromata placut. brom). mueilagii. Frunzele se folosesc la aromat preparatele din budltiiria fiira foe. eu radacina pivotanta. retentie de urina. in amestec cu alte legume si verdeturi. Contine: vitaminele B. iar fructele capata planta inalta de 0. Semintele se folosesc sub forma. vermifug. plagi. B. contuzii. laxativ ("matura intestinului"). inflore~te din luna iulie pana in septembrie. antiscorbutic. Semintele contin ulei gras. sulf. Planta se foloseste in intregime. uterine. antiexoftalmic. Intern: pentru reumatism. edeme. atonie a vezieii biliare. sodiu. anemic. diuretic uric. incepand 0 cura eu a lingura pe zi. este originara de pe litoralul Marii Mediteraneene. antitoxic. In buciuiiria fara focse foloseste in nenurnarate preparate. siliciu. lese din parnant primavara. Se foloseste deeoctul de praz.

cianidina. Contine: acizii oxalic. In uz extern este decongestiv si dezinfectant. Se prepara salate. Inca din cele mai :echi timpuri se foloseste ca afrodisiae. se lasa la infuzat 10 minute. In practica farmaceutica se foloseste uleiul volatil pentru diferite unguente si creme. atonie generalii. Se apreciaza ca in intreaga lume exista aproximativ 60 de soiuri de revent dintre care doua treimi pot fi intalnite in China: In prezent circa 20 de au indus aceasta planta pe lista produselar farmaeeutice. taninuri. Vinul de leurda se pre para se ia un pumn de frunze fragede tiiiate rnarunt si se fierbe In cioeote minute. Este foarte bogat in vitamina C. apoi creste tensiunea arteriala. ciorbe. cit si verde. ciorbe. antiseptic. la diareile croniee. in unele afectiuni ale sistemului imunitar si in obezitate. stimulent al digestiei). puse pe hartie alba in straturi subtiri in poduri cu acoperis de tabla. Indicatiile pulberii din rizomul de revent s-au extins incetul cu incetul. hemoroizi. de la care se raspande~te in mai multe ~ari printre care si Romania. astringent in doze slabe. Ca medicament se pre para tinctura din leurda: frunzele si bulbii taiati marunt se pun intr-o sticla de culoare inchisa (tara a-i presa). cianozide. vermifug. Se folose~te ea infuzie astfel: 20 de g la llitru de apa.Ia 200 ml apa) ajuta. viermi intestinali. Pulberea in tara noastra trandafirul creste numai ca specie de cultura si necesita terenuri cu mult soare. Ele con tin substante toxice care prieinuiesc grave accidente. Din infuzia de petale uscate se fac comprese pentru ochii obositi. constipa~e. ran fier. colagog. fiind putin acrisor. este si un bun leac pentru impotenta. purgativ in doze suficiente . torturi si multe altele. Tijele reventului se folosesc in bududria fara foe la prepararea diferitelor salate. Ardeiul iute Se poate folosi atat rosu (ajuns la maturitate). rulade. inlocuieste uneori sucul de catina sau sucul de lamaie in numeroase preparate la rece. parazitoze intestinale. In buauiiria fara foe se folosesc atat frunzele cat si bulbul care in combinatie cu alte vegetale servesc la numeroase preparate. derivati flavonici. Petalele uscate se transforma in pulbere si se folosesc la diferite dulciuri preparate la rece. hepatiti. vitaminele B si C. litiaza oxalica. Se lasa 14 zile la cald sa se macereze. tonic.efectul e fiind urmat de constipatie. Datorita taninurilor cu ac~~ne astringenta se foloseste in diareile cronice. apoi de greci si de romani. Se foloseste in diaree acuta si r roriica. atonie gastrica.)l 132 Elena Nita Ibrian Tineretefara batriine(e eu hrarui naturalii 133 de hkrimioara care apar cam in aceeasi perioada. Recoltarea petalelor se face numai dupa ce s-a ridicat roua si numai pe timp frumos si uscat. Se folosesc petalele nu numai de la trandafiruI de dulceata. glueozit. Oamenii de stiinta chinezi au deciaral ca reventul folosit in medicina tradi~onala chinezeasca poate fi utilizat in 35 de boli. nu se administreaza timp indelungat. citronelol. Este contraindieat in: hiperclorhidrie. Se ia 0 capsula la irrceputul eelor doua mese prinei~~le timp de 15 zile (tonic. Se utilizeaza la prepararea "mierii rozate" care se foloseste in unele iritatii ale gurii la sugari si copii roici. se lasa la infuzat timp de 10 minute si se ia 0 ceasca inaintea celor doua mese principale. antiputrid. Infuzia din petale de trandafir (200 mg de petal:. de 4 ori cite 10-15 picaturi in pu~na apa. zaharuri. in insomnii.25 g. tuberculoza pulrnon ara si hidroptizie. iar frectiile cu sue de ardei iute . antianemic. avand aspect de cacao. n~Tol. Se iau astfel: mici 5 putina este in capsule de 0. aperitiv. In budiuiria fara joe. Este: antipiretic. galie si einamie. consumandu-se 2 cani pe zi. previne arterioscieroza si intareste memoria. 425. diaree cronica. printre care si cazuri mortale. balonari si colici. acid galie. iar pentru iarna se usudi. astringent. Este tonic amar (reconstituent) si antianemic. ca stiroulent. antiinflamator. Deci. efectel sale congestive Iacandu-l contraindicat celor ce au hemoroizi. ' 424. petalele de trandafir (de toate varietatile) se folosese din mai si pina da bruma. dizenterii cranice. Are un efect deosebit pentru stimularea apetitului si digestiei. ceara. geraniol. Este un condiment la indemana tuturor. 0 cura de primavara cu leurda (frunze si bulb) cura~a corpul complet de toxine. dar nu de mult tirop cereetatorii au descoperit d poate fi folosit cu succes in tratamentul bolilor aparatului digestiv. De multe sute de ani reventul a fost considerat ca un antidot al temperaturii ridicate. tulburari cardiace. Ajutii la vindecarea bolilor cronice de piele. ei de la toate soiurile si culorile de trandafir. guta. sosuri. magneziu. iar din petale macerate cu miere se face gargara in tratamentul afectiunilor bucale. se strecoara si se tndulceste cu miere. roai ales in omatul colivei preparata din griu germinat. Trandafirul de dulceaui (ROSA CENTIFOUA) 423. Se bea in cursul unei zile. Frunzele nu trebuie consumate niciodata. Reoent sau rabarbiir (RHEUM OFFICINAlE) Este 0 planta cunoscuci de chinezi de rnulte mii de ani pentru virtutile sale purgative. amidon. Contine: uleivolatil (format din alcooli triterpenici si stearoterpenici). sub forma de ceai preparat prin infuzie. se toarna rachiu de secara de 40 de grade. Este indicat in: anernie.

H asmatuchi Este 0 plantii cu 0 aroma deosebita ce creste in Austria. acest condiment poate provoca ameteli. Inlatura nervozitatea. 430. stomacul 426. Moldova si Bucovina. dupa mesele principale. sulf. Este: carminativ (calmeaza durerile abdorninale reducand spasmele digestive ~i balonarile. Extractul de cuisoare (cate I lingurii de 2 ori pe zi) eombate startle de dureri reumatice. Cuisoarele Se disting prin aroma lor specifica si gustul deosebit de fin . Macul (PAPA VER RHOEAS) Sernintele de mac. Este tonic. Transilvania. Contine: ulei vola til format din linalel sau coriandrol. reumatism. In China antica nucsoara era considerata ca stimulentsiafrodisiac. menstre insuficiente si dureroase. Ghimbirul Este un condiment care intareste sistemul imunitar. verna psihogena. balonari abdominale. vitamina C. fier. dipentene. el are efect diuretic si antireumatismal. Au efect stimulativ pentru sisternul neuro-vegetativ ~i pentm digestie. Macul are efect binefacator asupra sucului gastric (neutralizant) si ajuta in tratamentul ulcerului stornacului. complexul B (Bl ~i B2). Din sernintele de mac in combmatie cu apa de argila se obtine un delicios lapte vegetal 427. acid petroselinic. cartofi si la unele sosuri si supe-creme.Din de se extrage 0 tincturii ce eombate durerile dedinti sau este folosita la combaterea nevralgiei. substante minerale. terpinen. Se foloseste in tratamentul gutei si cade febra. Nucsoara Se foloseste in cantitari foarte miei. tuse convulsiva. Pastdrnacul Asernanator cu patrunjelul prin principiile active. iar in Romania se cultiva in Banat. Poate inlocui Ging-Seng-uJ (radacina vietii). amidon. cimol. Se foloseste ca atare sau in combinatie eli alte pulberi. Ajuta astfel in dispepsii digestive ~i in stirnularea poftei de mancare. In alimentatie si ficatul. Contine: vitamina A.. 434. diuretic. 433. guta etc. 431.. Se foloseste sub forma de infuzie (0 lingurita de fruete maruntite Ia 300 rnl de apa) din care se beau 1-2 cani pe zi. galactogen. se consuma cu prudenta. Anasonul (PIMPINELLA ANISUM) De la aceasta plants se utilizeaza bulbul. fosfor. cultivandu-se ca planta medicinala si conclimentarii. 435. aperitiv. 428. calciu. Hameiul (HUMULUS LUPULUS) Stimuleaza cresterea poftei de mancare. curata rinichii . lipide. Coriandrul (CORIANDRUM SATIVUM) Este 0 planta erbacee anuala l:naltii de 40-100 em.34 reduc febra. stimuleaza secretiile gastrointestinale. arneteala. Cehia. aceasta avand 0 aroma foarte deosebita. emenagog. linisteste stomacul. flori albe sau roz si fructe globulare bogate in uleiuri eteriee. dupa gust. favorizand evacuarea gazelor intestinale). rasa fin. ca atare sau macinate. Ajuta in: astenie. Cel mai des folosit este in ¢rile asiatice. in special la preparatele pe In cantitati mari. frunzele si sernintele. potasiu. se folosesc la multe preparate de patiserie. Se consurna at:1t radacina cat si frunzele fragede. cu frunze penat divizate. Infuzia de hamei are un efeet Iinistitor asupra sistemului nervos central. dispepsii digestive. derivati terpenici). felondren. Ungaria. dezintoxica si actioneaza contra balonarilor. spasme intestinale. dar in cantitati mici este util. 432.Infuzia de seminte (30 g la II de apa) se bea cite 0 ceasca dupa mese. sunt aromate si folosite mult in arta culrnara Ia diferite preparate. esenta aromatica (anetol. migrena. Semintele se folosesc rnult ~iin "hrana vU!'sub forma de pulbere. .. dar si in cremele preparate la rece. Este indicat in anorexic. vierrni intestinali. dureri gastrice. baza de varza. pentru aroma lui plkuta. Dafinul Frunzele lui au gust usor amarui. Mugurii fragezi ~i lastarii de hamei sunt folositi in hranavie. sub forma de pulbere. pinen. Este un purgativ usor. Este adusa la noi in tara din regiunile calde. digestii lente. antispasmodic. pectine. In "buciitiiria fara foe' se foloseste drept condiment. este depurativ al sangelui si fortifiant. ajutand foarte mull in digestie. ajuta in tratamentul afectiunilor reurnatice. astm. Este de aserneriea bactericid si antihelmintic. tuse.. vermifug. Slovacia. In buciitiiria lara foe anasonul este intrebuintat in nurneroase preparate . a racelilor si a raului de calatorie.1. Elena Ni~ Ibrian in caz contrar ataca Tineretelara batriine(e cu hrana naturalii 135 429.

varice. intareste capacitatea de aparare a corpului contra micozelor. face mancarea mai uso r durcrile de stornac. Pimentul (cuisoare engleze}ti) Ajuta digerabila. Combate tulburarile digestive. amelioreaza suferintele aparatului respirator.. Kardamonul Stirnuleaza sistemul circulator. are actiune afrodisiaca. ca si a starii de epuizare. in bolile de ficat. Salvia Opreste transpiratia nocturna a tuberculosilor. diareea si constipatia. Chimenul Ajuta contra crampelor si a balonarilor. Frunzisoara Activeaza foarte apreciata pentru aroma sa deosebita. cu gust moderat. Sofranu! Intire~te inima. bronsite cronice. ajuta contra reumatismului. Tarhonul Este 0 planta condimentara care da gust placut ciorbelor si pe care le ~i vindeca in marea prepara otet aromat de tarhon. Leoiintica Este un puternic aromatizant cu actiune antiseptica locala si usor antispastica datorita uleiului volatil. piperul verde. 449. Bolnavii de rinichi si femeile gravide il vor folosi cu multa prudenta.136 Elena Nita Ibrian Tinerete Jara batranere cu hrarui naiurala 137 436. Jenuparul Are actiune antiinflamatorie. 447. extras din boabele ce n-au ajuns la maturitate. Gurgumeiul Intareste pielea. ajuta contra balonarilor si a suferintelor gas trice de natura nervoasa. 2. diabet zaharat. reumatism. combate durerile de dinti. ceapa lunga Ceapa Iunga este a liliacee care contine. 444. nervii si energizeaza organismul. circulatie defectuoasa a sangelui. ~uti'i contra neplacerilor legate de ciclul menstrual. a tusei si a reumatismului. psihicul circulatia. a gutei si a iulburarilor gastrointestinale. dischinezii biliare. intareste memoria si face cafeaua mai putin agresiva pentru stomac si intestin. combate spasmele si are un efect 443. colagoga si calrneaza sisternul nervos central. nu zaharul vanilat. ficatul $i colecistul. Ceapa doreasdi. diuretica. stari de nervozitate. de usturator. Scortisoara Extractul de scortisoara in tratarea bolilor de inima. piperul alb. arrnonizeaza psihicul. tonifiant. elibereaza caile respiratorii. piperul negru. in menstruatii neregulate. 442. lor majoritate. si siliciu. arrnonizeaza si stimuleaza bucuria de a trai. Feniculul Elimina balonarile. 0 esenta sulfurata . stimuleaza digestia. 3. 441. are actiune depurativa. vaginita atrofica. intareste organismul. elimina apa din tesuturi. ajuta in inflarnatiile gastrointestinale urmate de balonari. ajuta contra cram pel or. si a stresului. 440. acneea ~i este util 445. Se poate folosi ca inlocuitor de cafea. Piperul Acest condiment (poate eel mai cunoscut si folosit in toata lumea) se gaseste ~i se intrebuinteaza in trei variante: 1. bactericida si curata intareste 446. Niiuiul Stimuleaza digestia. care nu au un gust atat de puternic. 448. Vanilia In stare naturala. fiind mult mai sanatos ca aceasta. 451. irnprospateaza respiratia. curata pielea. murarurilor. improspateaza respiratia. Este indicat sa se consume batoanele de vanilie. Acest condiment stimuleaza digestia. intareste nervii. 450. printre altele. 438 . Se foloseste mai ales in preparatele culinare pe baza de orez si in aluaturi pe care le coloreaza in galben. In Austria si Germania se foarte mult utilizat in alimentatie. contra nervozitatii combate balonarile. cu gust putemic. care contirie de cele mai multe ori arome artificiale. 437. usturator. 439. Fiorile au actiune carminativa. asiguri un somn profund.

afectiuni pulmonare. Supranumit si "sanatatea corpului". materii grase. mangan. serninte de dovleac si de floarea soarelui.138 Elena Nipi Ibrian poate fi Tinerete Jara biitranete cu hrana naturalii 139 Proprietati: antiputrid. si dumneavoastra si veti constata di este ~ . saruri minerale (iod. tuberculoza. antiscorbutic. vermifug. vitaminele A. vitaminele B si C. in prezent nu mai este folosit decat in preparatele de cofetarie. ulei sulfoazotat. digestiv. cum ar fi ridichea neagra. substante cu proprietati bacteriostatice (alicina. alisantine I si II cu actiune antistafilococica). Consumat in doze mari este greu tolerat de stornacurile mai sensibile iar in unele cazuri poate provoca fenomene de cistita. sodiu. . paraziti intestinali. Acest condiment util in caz de dispepsii si de ferrnentatii intestinale. protide. expectorant. hidropizie. mai ales la cele care au in componenta nuci. Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. in diaree si dizenterie. arahide. 453.) 454. iod. bronsite. scorbut. Iitiaze si afectiuni urinare. celuloza. Usturoiul Contine: glicozizi sulfurati. anemie. gripa. C (140 mg la 100 g). sudorific. E. garlicina. usturoiul este nelipsit. materii extractive. S-a constatat acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu alte vegetale din aceeasi familie (crucifere) care contin esenta sulfoazotata a cresonului. antidot al nicotinei. siliciu. remineralizant. alune. tonic. pecingine). 452. materii proteice. guturai. raie. B. caroten. anticancerigen (injeqiile cu extract de creson franeaza cancerele experimentale). in hrana vie. stimulent al vitalitatii bulbului pilos. lipide. bronsite cronice. Mai contine apa. supe-creme. extract amar. zinc. Usturoiul se poate manca indeosebi cu nuci si alune. . in uz intern ajutii in: inapetenta. sulf. deoarece uscat nu are nici a eficienta. litiaze biliare. dermatoze (eczeme. varza. celuloza. Cresonul Aceasta planta con line: fier. cenusi. fosfor. diabet. potasiu). calorii. Datorita acestei esente. reumatism. castane. Iimfatism. cupru. ca . zinc. intestinului. aceste plante au a actiune rernarcabila la nive1ul ficatului. adaugandu-se drept condiment la salate. reumatisrn. Iitiaza urinara. anticanceros. Incercati . fiind ~i mult mai sanatos. antianemic. mai bun decat cu friptura de purcel. calciu. in afectiuni pulmonare (astm. Nu trebuie sa se fad abuzuri in ceea ce priveste consumul cresonului. Fisticul Contine: apa. tegumentelor si articulatiilor. afectiuni hepatice. tuse). carora le confera un gust deosebit de placut. difterie). hipoglicemiant. mangan. cresonul este aperitiv. aparatului pulmonar. uleiuri volatile ce contin sulfura si oxid de alil. guti. rulade. astenie. in hipertensiune arteriala. Ajutii in profilaxia si tratamentuI bolilor infectioase (epidemii gripale. ciorbe. Carnea incarca organismul de toxine in timp ce produsele vegetale II curata de acestea. glucide. hreanul. cancer. arsenic.

completand cu sue de sfecla rosie. folosind aceleasi ingrediente. iar apa de argiIa se irilocuieste cu lapte vegetal din seminte de struguri (r. in 457. 2 linguri eu rom. 539). Cremii de nuci Ingrediente: 4linguri eu nuei macinate. Capitolul VIII Dulciuri preparate fara foe 455. eu lapte 456. se adauga cremogenul. folosind aceleasi ingrediente. care se inloeuiesc eu migdale dulei decojite (r. folosind aceleasi ingrediente. scortisoara. 250 ml sue de riirate (r. Cremii de castane Se prepara ca la r. Se prepari ca la r. in afara de nuei. 512). coaja rasa de la 0 portocala. eoaja rasa de la 0 Iamaie. 561) si macinate. in afara de nuci. 455. romul. 465: Crema de morcovi Se prepara ca la r. 462. in afara de nuei. in afara de nuei. 455. Crema de migdale dulci Se prepara ea la r. care se inlocuiesc cu serninte de dovleac decorticate ~i macinate. 458. eoaja de lamaie. care se inlocuiesc cu alune macinate. l lingurita cu tinctura din muguri de plop negro (1'. folosind aceleasi ingrediente. 455. tarate. 1 lingura eu seminte de mac. 31imguri ell rom. miere dupa gust si tiira~e cat cuprinde pan a se ingroasa cat este neeesar. 512). Fursecuri cu migdale Ingrediente: 2linguri. miere dupa gust. 501). Cremd cu faina de hriscii Se prepara ea la r. folosind aceleasi ingrediente. Creme din semirue de jloarea soarelui Se prepara ea la r. in afara de nuci. Cremd cu dovleac alb Se prepara ea la r. 455. afara de nuei. miere dupa gust. 324). 455.. eu fiina de soia (r.. Mod de preparare: nueile se amesteca eu apa de argila. de nuci. 2linguri cu eremogen (r. iar apa de argila se reduce la jumatate. apoi amesteeate eu ingredientele amintite mai sus. folosind aceleasi ingrediente. 308). iar apa de argila se inlocuieste vegetal din serninte de mac (1". fo1osind aceleasi ingrediente. Crema obtinuta se pune in pahare eu picior sau in farfurioare de eompot. Crema cu fainii din seminte de in Se prepara ea la r. 526). 1 lingura cu pulbere de sfeda rosie (r. 1 lingurita eu tinctura de propolis (r. 466. iar apa de argila se reduce la jumatate. 25 g petale rosii de trandafiri. 463. un varf de cuti t eu 459. 455. 250 ml apa de argila (r. Cremii din seminte de douleac 141 Se prepara ca la r. 566). inafara care se inlocuiesc eu moreovi rasi. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc cu serninte de floarea soarelui decorticate si rnacinate. fiina integrala de hrisca (r. Crema cu stafide in afara de nuci. 567). 464. . 455. eare se inlocuiesc eu arahide rnacinate. in afara de nuei. care se inlocuiesc ell faina integrala de in. Cremii de alune Se prepara ea la reteta precedenta. care se inlocuiesc eu eastane curatate de arnbele randuri de coji si macinate. 461. 467. 361). folosind aceleasi ingrediente. 455. 455. in afara de nuci.Tineretelara Mtninete cu hrana naturalii 460. cornpletand cu sue de moreovi. iar deasupra se presara sernintele de mac si petalele de trandafiri taiate fideluta. tinctura. 311) timp de 2 ore. care se inlocuiesc eu fiina integrala de hrisca. folosind aceleasi ingrediente. care se inlocuiesc eu dovleac alb ras fin. folosind aceleasi ingrediente. in plus 2-31inguri cu stafide inmuiate in Iapte vegetal din seminte de pepene verde (r. Cremd de arahide Se prepara ea la r. 455. un varf de cutit eu pulbere de scortisoara.

folosind aceleasi ingrediente. care se servesc presarate cu faina de orez (r. apoi se scurg. 470. in afara de nuci. 472. Se serveste taiat felii in forma de raze.142 Elena Nita Ibrian Tineretelara biitranete cu hranii naturald 143 pulbere de scortisoara cu cuisoare. folosind aceleasi ingrediente. amestecandu-se cu faina de soia. iar pe rnargini se decoreaza eu miezul de nuca intreg. pulberea de sfecla rosie se irilocuieste cu pulbere din petale de dalii (r. coaja de lamaie. Tort de nuci cu pulbere de trandafiri Se prepara ca la reteta precedenta. Mod de preparare: stafide1e se tin la inmuiat in sue de tarate 2-3 ore. 467. in afara de nuci. care se inlocuiesc cu smochine . 471. care se inlocuiesc cu eurmale (tara samburi). Tort de nuci cu banane Ingrediente: 750 g nuci macinate. folosind aceleasi ingrediente. 467. 472. folosind aceleasi ingrediente. romul. 362). 472. eoaja rasa de la 0 jumatate de portocala si cremogen cat cuprinde. care se inlocuieste cu pulbere de trandafiri sau cu pulbere din petale de bujori. Mod de preparare: nucile se amesteca ell pulberea de sfecla rosie. iar bananele cu 0 pasta preparata din 150 g fIori rosii de trifoi amestecate cu miere dupa gust si titrate cat euprinde. la care se adauga miere dupa gust. 100 g miez de nuca intreg. lara samburi. 3-4 linguri cu rom. Fursecuri cu smochine Se prepara ca la reteta precedenta. de dalii. 363). tinctura. 566). se adauga cea de scortisoara. 374) si laina de hrisca cuprinde. in afara de nuci. 477. Tort de atune cu sfeclii rosie Se prepara ca la r. pulberea de sfecla rosie se inlocuieste cu pulbere de trandafiri albi (r. in afara de stafide. in afara de pulberea de sfecla rosie. Tort cu seminte de douleac si trandafiri Se prepara ea la r. care se imparte in doua pirti egale. 467. mierea si t. coaja rasa de la 0 lamaie mica. care se inlocuiesc eu alune. iar bananele cu 0 cornpozirie preparata din 250 g sfecla rosie rasa si arnestecata cu miere dupa gust. folosind aceleasi ingrediente.. 364). Llingurita cu faina de orez. pe 0 folie de plastic presarata eu tira~e. 0 ceasca cu sue de tarate. apoi se intinde in foaie groasa cam de 4-5 milimetri. apoi se pune Se prepara ca la r. miere dupa gust. tiinlre. ca orice tort. se maruntesc si se pun din nou in sue. care se inlocuiesc eu arahide. llingurii eu seminte de susan. romul. 545). pulbere de sfecla rosie si de mirodenii. sueul de tarate. 2 banane. pulberea de sfecla rosie se inlocuieste eu pulbere de trandafiri sau de bujori albi (r. 476. cat 473. care se inlocuiese eu migdale dulci deeojite. miere. folosind afara de stafide. l lingurita cu tinctura de propolis (r. folosind aceleasi ingrediente. 2 linguri eli ulei pres at la rece (r. 0jumatate de lingurita cu pulbere de scortisoara. Fursecusi cu prune uscate Se prepara ca la r. Tort de arahide cu jrunze de zmeur in afara de stafide. se taseaza. folosind aceleasi ingrediente. 361). a doua parte a cornpozitiei eu nuci. Se prepara ca la r. daca mai este cazul. apoi se taie in diferite forme. iar bananele cu 250 g frunze fragede de zmeur rnixate. uleiul ~i lain a de hrisca cuprinde pani se obtine un aluat consistent. aceleasi ingrediente. Se lasa aceasti foaie sa se zvante putin. in afara de nuci. 2 linguri varfuite eu pulbere de sfecla rosie (r.:'ira~ecat euprinde pana se obtine 0 compozitie ingrosata. care se inlocuiesc eu serninte de dovleac decorticate si macinate. dupa care tortul se imbraca in serninte de susan. una se asaza pe tortiera. in 474. de erizanterne sau de narcise albe. se taseaza din nou. care se inlocuiesc eu eaise useate lara samburi. coaja de portocalii. tinctura. cat . coaja rasa de la 0 jumatate de portocala si fiina integrala de hrisca cat cuprinde ori eremogen sau tanite. 472. 469. folosind aceleasi ingrediente. 468. 0 jumatate de Iingurita de pulbere de busuioc (r. 512). in afara de stafide. Fursecuri cu caise uscate Se prepara ca la r. pe lungime. Aceasta cantitate ajunge pentru 12-14 portii. Fursecuri cu curmale Se prepara ca la r. iar bananele se inlocuiesc cu 150 g petale rosii de trandafiri mixate amesteeate cu putina miere. care se inloeuiese cu prune useate. Tort de migdale dulci cu flori de trifo» rG$U 472. 475. peste ea se asaza bananele curatate de coaja si taiate in doua.

in mijloeul caruia se poate pune banane. 512). care se inloeuiese cu grau inrnuiat (r. 502) fin rnaruntit. 100 g stafide. Ingrediente: dupa gust. 0 jumatate de lingurita cu pulbere de maghiran ~i cremogen (r. 300 g nuci macinate. Colioii din grau germinal 800 g grau germinat (r. Tort de post Din toate cornpozitiile de mal sus se poate prepara un tort delicios. care se inlocuieste eu granovit grisat (r. 510). in afara de nuci. 100 g miez de nuca intreg. folosind aceleasi ingrediente.Se consuma in timp scurt deoareee este perisabila. 502). 501) sau sue de morcovi. 523) umezit cu putin sue de tarite (r. miere dupa gust. Tort de castane cu smochine Se prepara ca la r. tinetura. pulberea de scortisoara cu cuisoare si eea de trandafiri. se imbraca in pulbere de bujori rosii. se marunteste fin. numai ca se reduce eantitatea de grau la 600 g. romul. Coliva de grdu germinal cu soia germinatii Se prepara ca la r. care se Inlocuiesc cu seminte de floarea soarelui decorticate si macinate. Mod de preparare: graul germinat se amesteca eu putina tarata. arahide. in afara de nucl. apoi amesteeate cu pulbere de sfecla rosie titarate cat euprinde. iar pulberea de sfecla rosie se inlocuieste cu 0 compozitie de smochine inrnuiate 2-3 ore ~i maruntite fin. 484. 472.. 3 linguri eu pulbere de bujori rosii (r. 1 lingura eu tinctura de propolis (r. 0 jumatate de lingurita cu pulbere de scortisoara eu cuisoare. se toarna faina de orez sau de soia (r. 362). 472. eoaja de lamaie. 483. 479. apoi se arnesteca eu nucile macinate. iar bananele cu 0 pasta de pastarnac ras fin amestecat cu coaja rasa de la 0 jumatate de portocala. care se inlocuiesc eu eastane. apoi se asaza tiparul special pentru coliva. folosind aceleasi ingrediente. folosind aceleasi ingrediente. . 472. crema delicioasa de euloare deschisa sau 481.144 Elena NiP. lbrian Tinerete fara biitrdnele cu hranii naturalii 145 478. Tort de semirue de jloarea soarelui cu pastarnac Se prepara ca la r. in loc de nuci se pot folosi alune. 2 linguri eu pulbere de trandafiri rosii (r. 501). Cornpozitia rezultata se asaza in platou. care se inlocuieste eu granovit (r. 0 480. 481. in afara de graul germinat. completand eu 200 g soia germinata (r. la care se adauga 250 g unt batut spuma. Colivii din granovit Se prepara ea la reteta precedenta. Coliva din granovit grisat Se prepara ca la r. sueul de tarate si tarate cuprinde pana ee capata consistenta dorita. miere 0 lamaie. dupa care se indeparteaza tiparul si se decoreaza coliva eu stafide inrnuiate in apa de argila ~i miez de nuca . migdale dulci. castane comestibile. 566). 2linguri cu faina de orez (r. 485. 481. in afara de nuci. 524) umezit eu apa de argila sau sue de pastarnac. folosind aceleasi ingrediente. 512). 363). eoaja rasa de la cat 482. Tort cu grau inmuiat Se prepara ea la r. suc de tarate (r. i se da forma dorita. 3 linguri eu rom. folosind aceleasi ingrediente. seminte de dovleac sau de flo area soarelui. folosind aceleasi ingrediente. in afara de graul germinat. 526) cat cuprinde. tarate.

Hribi murati in moare de varzii Se recolteaza numai hribi rnici si mijlocii. apoi se pun eiupercile si coditele lor. 489. apoi se 488. Pastrarea moarei de varza pe timp de varil Dupa ee s-a pregatit varza ca mai sus. In bucataria tara foc aceste ciuperci se prepara in zeci de feluri. se procedeaza Se aleg numai castraveti mid de 2-3 em. Pentru eonsum se iau din barcan numai atat cat se mananca Ia 0 masa. deoareee cea mai mare eantitate de enzime. Capito lui IX Retete eu trimiteri 490. 492. ~upa :are se . In timp~l ve~i se f?lose~te in hucataria tara foe la aeritul eiorbelor. Se pot consuma eiupereile astfel preparate dupa 24 de ore. folosind aceleasi ingrediente. Acesti castraveti se pregatesc in cantitati miei.ifoarte hranitoare. care se recolteaza inainte de a da bruma (eei ce raman miei). eare distruge ealciul din eorp. in aeest fel varza se pastreaza intacta pana in noiembrie (cand se pune la murat eea din noua recolta). Dupa ee s-au consumat toate. tara a-si sehimba gustul placut. Dovleeei muraii in 24 de ore Se prepara ea la reteta precedenta. salatelor. 0 gospodina iscusita nu arunca nimic. deasu~ra se pun ramurele de telina sau de busuioe si cateva suvite de hrean. pepenii galbeni. fiind tara sare. 0 ramurica de cimbru sau de busuioc. procedeaza ea la retetele de mai sus. in afara de castraveti. Deasupra se pun cateva suvite de hrean asezate in crucis. cit si moarea ei se folosesc 1a diferite preparate di~ buciitilriafilriifoc. care se inlocuiesc eu dovlecei. vitarnine. La fel se prepara patisonul.toarna moar~ cat incape. dovleacul alb sau eel furajer. se spala. A' • sa 491. Piistrarea oerzei murate pe timp de vara In prima jumatate a lunii martie. 3-4 frunze de vie si. AtM varza murata. deasupra dr~ra se pun suvite de hrean In crucis. Castraueti murati eu sue de eiitinii zn 24 de ore 493. se taie sferturi ~l se asaza in borcane rmci. se curata de parnant sau de resturile vegetale. Se recolteaza numai ciuperci mici si rnijlocii. • . se leaga la gura si se pastreaza la loc reee si intunecos. chitra. Borcanul se leaga la gud eu celofan ~l se pastreaza la loe reee si intunecos. cand s-a. 0 lespede de eremene infasurata intr-un tifon sau 0 farfurioara de portelan pentm a line ciupercile aeoperite de moare. minerale si alte substante care se aflau la inceput in varza au trecut in ea. tara a mai vorbi de prezenta acidului lactic. Nu tin mai mult de 3-4 zile. una de stejar. jutr-un borcan de marime potrivita se pune moarea de varza pana la jumatatea lui. Napii murati se pastreaza la fel ea mai sus. fund foarte gustoase s. iar in locullor se adauga moare de varza sau de alte mucituri pentru ea vasul fie permanent plin. plin ras. in afara de eiupercile de pajiste. Ciuperei de paj~te murate 486. moarea se foloseste la prepararea maionezei de post sau la sosuri si la ciorbe. Borcanul. Varza murata nu se spala si niei nu se tine in apa. la prepararea maionezei de post. tara a se curata pielita de deasupra si li se taie codita. folosind aceleasi ingrediente. atat de folositor organis~ului. Moarea se strecoara prin tifon si se toarna in sticle eare se inchid ermenc. peste eIe. pepenii verzi. Riiscoui murtui in 24 de ore Se prepara ca la reteta precedenta. in boreane de stid:i. sosunlor st. in continuare ca la r.moare: nu se a~nca. fund ladi safe. apm se . 487. c~nsuma: ~ buna parte ~i~ varza murata se ia varza ramasa. ei nurnai se stoarce bine in maini inainte de a fi urilizata. Se pastreaza la IDe reee si intunecos. 488. se taie felioare. eu frunze de telina printre ele. inlocuind otetul. de visin sau de coacaz negru. La fel se poate pastra moarea de castraveti sau cea a altor muratun. dad ramane. mal ales. Nu dureaza mai mult de 3-4 zile. 487). Gogosari in suc de eiitinii Cogosarii taiati felioare se asaza in borcan. care se inlocuiesc eu rascovi sau alte ciuperci comestibile din flora spontana. dar sunt mult mai gustoase dupa 7 zile.TmereteJara batriinete cu hrarui naturalii 147 toarna sueul de carina (r. se asaza In borcane.

apoi se inchid ermetic si se pastreazaIa loc reee si ferit de lumina. Pasta se seoate din tifon si se pune in borcane de marime potrivita. se eticheteaza si se pastreaza in lac rece si intunecos. se asaza in borean. 498. 499. Conopidii rosie muratd Se prepara ca la reteta precedenta. Dupa 14 zile se pot consuma. apoi 0 lespede de eremene infasurata in tifon si se umple boreanulla final eu moare de varza. Sueul de rosii se pune in sticle de un litru irnpreuna eu 60 g hrean (suvite). mai puternic de cat eafeaua. asezate pe hartie alba. se lasa sa se scurga. 502. Nu este indicat sa se consume dupa ora 14. deasupra se pun cateva suvite de hrean in crucis si 3-4 ramurele de visin. Apoi se inchid ermetie. pe un sfert. perioada in care fructele se inrnoaie complet. ramurele de busuioe. cand contine eea mai mare eantitate de substanta activa. dar nu trecute din eopt. in care se adauga suvite de hrean (60 g hrean pentru fiecare kg de pasta). se pune la inmuiat in apa dldutii timp de 48 de ore. Sue de tarafa Intr-un borcan. se stropeste eu apa calda. Este mai slab de cat primul. care se asaza printre conopida. Se asaza apoi intr-o tava ernailata. Deasupra se pune ulei de un deget. deasupra se pune un saculet eu boabe de mustar. din tifon se pune in pungute si se tine tot la congelator. ajunsa la maturitate. deoareee este un puternic excitant. se pun tara~ si apa. Pasta se seoate din tifon si se pune in borcane de marime potrivita. 149 494. Cand embrionul este de 1-2 milimetri. se pune din nou apa peste ele si se mai lasa la macerat inca 10-12 ore. bine coapte. 497. se agata deasupra unui vas emailat si se lasa sa se seurga 6-8 ore la loe racoros. intr-un singur rand si se lasa timp de 14-16 zile. tara ulei si lara hrean. iar produsul obtinut se pune intr-un tifon care se agata deasupra unui vas emailat. iar deasupra de un deget ulei. dandu-i aeesteia in timpul murarii 0 frumoasa culoare rosie. graul este gata. se eticheteaza si se pastreaza in loe reee si intunecos. se strecoara prin tifon dublu. bine dezvoltati. 496. apoi se pune pasta in pungute si se tine la eongelator. se leaga strans gura borcanului. se eticheteaza si se pastreaza Ja loe reee si intunecos. timp de 6 ore. se mixeaza. de preferinta rosii. Conopida alba muraui Se alege conopida frumoasa. Pentru 0 mai buna valorifieare a taratelor. 500. 501. Deasupra se pune ulei de un deget. Ardei lungi in moare de uarui Se aleg ardei ajunsi la maturitate. folosind aceleasi ingrediente. vitamine. Bine spalate. Pasta. avand grija sa fie bine limpezit dimineata si seara. Se pun in poduri eu acoperis de tabla. Se poate pastra pasta si in congelator. schimbandu-i de mai multe ori pe zi apa ~i limpezindu-l. 495. Se spala sub jet de apa si se mixeaza. cateva suvite de hrean in crucis si 0 lespede de piatra infasurata in tifon. se maruntesc fin. Sueul de catina este foarte bogat in enzime. se leaga strans gura boreanului. se spala. in eare se adauga suvite de hrean (60 g hrean pentru fieeare kg de pasta). apoi pasta se pune in tifon. dar destul de bun de eonsumat. se acopera si se lasa la maeerat 10-12 ore.148 Elena Nita Ibrian Tmerete Jara batnine{e cu hranii naturald. Se toarna apa sarara preparata din apa de argila si sare grunjoasa (300 g sare la 10 litri apa). iar iarna in 4 zile. Grau germinal in amduii casnice Graul din ultima recolta. in Ioe racoros. se arnesteca bine eu un ladle! de Iernn. ca sa se scurga.00. se curata de serninte. ales de corpurile straine. . se agata deasupra unui vas emailat si se lasa sa se scurgaf-B ore la loe racoros. lara ulei si lara hrean. graul pus la germinat in conditii casnice incolteste in 2 zile. Sue si pasta de eatina Catina se recolteaza in a treia decada a lunii august si prima decada a lunii septernbrie. se desface in buchetele. Sue ~i pasta de gogo~ari Se aleg numai gogo~ari sanatosi. apoi se pun in tifon dublu. se asaza in borean 0 data eu tulpinite de rnarar eu floare. ea sa se irideparteze mai usor pulpa de pc serninte. frunze de telina. Se strecoara prin tifon si se consuma in aceeasi zi.400 mIla 1 kg macese. se acopera eu 0 foaie de polietilena de culoare inchisa si se tine la eald. Sueul se pastreaza bine numai la eongelator. Se tree apoi prin ciur emailat. minerale. adaugandu-se din cand in cand cate pu~na apa de argila . in plus 2-3 sfeele rosii taiate felii. Vara. Sue si pasta de macese Macesele se recolteaza ea si catina. carnosi. bine dezvoI tata. Sue si pasta de rosii cu 'man Sc aleg numai rosii frumoase. iar sueul se pune in stide de 1 litru eu suvite de hrean. Se poate pastra pasta si in congelator. usturoi eu coaja eu tot usor strivit.

513. apoi se maruntesc. se tin la inrnuiat 8 ore. se in~iri pe ata ~i se pun la uscat in bataia soarelui. se pastreaza in pungi de hartie sau de panza. care se sa 503. . Este reeomandat in eure de 20 de zile eu 3 Iuni de pauza. La fel se procedeaza eu boabele de orez. la temperatura de 20°C. Dupa incoltire. Graul germinat ajutit foarte mult organismul. se transforrna in raina eu ajutoml masinii de rasnit. Pulbere din plante aromatice si condimentare Se recolteaza fmnze de patrunjel. Bine uscate. care se rasuceste de cateva ori. incoltesc in 4-5 zile. dar nu mai mult decat pentru 7 ziIe. 512. La nevoie. 502. Faina integralii de grau 151 In coriditii de Iaborator. tinut intre 2 foi de sugativa umezite. la nevoie. de harnei. ca sa se zvante.La nevoie. apoi se procedeaza ea la r. se tin la inmuiat 8 sau 5 ore. cimbru si sovarf (recoltate cand sunt 75% inflorite) si se usuca bine . Este recomandat ea in aeest interval de timp al eurei eu grau germinat se consume hrana vie preparata dupa retetele din bucataria rara foe. cate una inainte de fiecare masa. Pulbere din seminte derosii Semintele si cojile care raman de la prepararea rosii se usuca bine si se transforma in pulbere. dar numai pentru 7 zile. se rasucesc de cateva ori. apoi se maruntesc. hasmatuchi si pastarnac. in functie de came rei. dar numai pentru 7 zile. apoi muguri de lucerna. [a loc rece . se pastreaza in pungi de hartie sau de panza. boabele se limpezesc si se pastreaza la congelator. Hribi uscaii Se recolteaza numai ciuperci mid si mijloeii. se spala rara a se curara de pielita de pe palarioare. Se seoate de la ghea~ numai eantitatea pe care 0 putem eonsuma la 0 masa. 504 . se pun in ~tergar useat. Se foloseste numai ca . se transformii in pulbere. se usuca bine si se pastreaza in saculeti de panza sau in pungi de hartie.2-3 ape. Soia germinata Se aleg boabele de soia din ultima recolta. 515. Pulbere de hribi Hribii uscati ca Ia reteta precedenta. 508 . Hrisdi si mei germinate Se prepara temperatura saculet de tifon deoareee ea Ia r. Cand sunt bine uscate.. Orz germinat Se prepara ea la r. uscat. numai d boabele de hrisca si de mei se pun in sunt prea miei. 505. la loc rece. Fasole si niiu: germinate Se aleg boabele de fasole sau naut din ultima recolta. Incoltes« in 5-6 zile. hri~ci si secara. 502. 517.. de trifoi. se pun instergar rasuceste de cateva ori. 516. germineaza in 7 zile. Ia loc uscat ~i reee. Grupe de griiu Boabele de grau se limpezesc in 2-3 ape. ovaz. La nevoie se transforma in pulbere. telina. apoi se procedeaza ea la L 502. ca sa se zvante.Maziire si linte germinate Se aleg boabele de mazare sau de linte din ultima recolta. se taie felioare. Ineoltesc in 9-10 zile . setaie felioare. se Insira pe a~a si se pun la uscat in bataia soarelui. Boabele de grau se aleg de corpurile straine. Incoltesc in 4-5 zile. marar. Seauii germinatii Se pre para ca la reteta precedenta. 502. Pulbere de ciuperci de paji~te Se recolteaza numai cele mid si mijlocii. eu 30 de minute inainte de aeeasta.. 502.150 Elena Ni~a Ibrian Tineretefara Mtriinete cu hrana naturalii 511. orz. Pe perioada curei se consuma 3 lingurite cu grau germinal pe zi. se transforma in pulbere. apoi se procedeaza ea la r. se pun in server curat. leustean. se tin la inmuiat 8 ore.. limpezindu-l dimineata si seara.taina integralii. 507. Ooiiz germinal Se pre para ea la r.. sucului si pastei de 509. 514. 510. 502. dar numai pentru 7 zile. altfel i~i pierd aroma. 506. Grupe de soia Boabele de soia se limpezesc in .

din bucataria 524. are forma unei farfurii sau castrone1 rasturnat. printre care se numara si Braila.152 Elena NWi Ibrian Tinerete lara biitninete cu hrarui naturalii 153 519. Pulbere din seminte de eatina citina Semintele si cojile care raman se usuca bine ~i se transforma de la prepararea in pulbere. aliment perrnis diabetieilor. creste numai in anii ploiosi. Tinut la racoare. 532. iar sucul rezultat se Ia acritul diferitelor preparate din sau din cea creatiud: . Patisonul este asernanator la gust cu dovlecelul. Brocoli Este un fel de conopida verde. Se fabrica in tara noastra in multe localitati. cires. Pulbere din seminie de gogo}ari Sernintele de gogo~ari. valoare nutritiva la proteine de 10. Sue de coaciize rosii si aurii Coacazele diferite preparate bine coapte se mixeaza. Este considerata. patisonul are miezul mai dens. de marimea unei jumatati de mar domnesc. folosit in alimentatia omului. intrebuintari. care creste pe tulpinile in special pe salcam. foarte placuta la gust. Acest procedeu este posibil numai la mori specializate in domeniu. Aeesta are diferite 523. Sue de revent Tijele de revent foloseste 525. 530. este mai bogat in zahar. Leurda tubercul. 0 ciuperca cornestibila. iar sucul rezultat se foloseste in 533. in budiuiria Jara se mixeaza Joe la cand sunt bine dezvoltate. 534. dar ceva mai mie. 527. Marginile sunt dintate. fiind aliment si medicament in acelasi timp. sucului si pastel de 528. apoi se transform a in pulbere. iar sucul se acritul ciorbelor. pe drept cuvant.0/ si la lipide 0.7%. Patisonul Are culoare alba sau galbuie. Granovitul grisat Este griul germinat presat si macinat. 526. i~i pastreaza mai multi! vreme calitatile culinare in comparatie cu dovlecelul. Comparativ cu acesta. saleie. dusmanul cancerului. ardei gras si ardei lung se usuca bine. Sue de aguridii Strugurii bine dezvoltati. Pentru preparare nu trebuie curatat de coaja. Este un 520. extriigandu~se din bobul de gdiu numai germenu1. 521. Germeni de grdu Se gasesc la magazinele de produse naturale. Granovitul Este graul germinat presat. Tapinamburul Este 0 specie de nap porcesc. 531. Se obtin prin macinare. iar in pamant are un bulb asernanator eu al usturoiului. Valoare energeticii = 423 kcal/ 100 g. cu sucul rezultat se acresc ciorbele si sosurile. specie de varza cu radacina 522. creste prirnavara in preajma padurilor de foioase . £ara foe. Rutabaga Este 0 529. i se mai spune conopida italiana. ci se rad eventual partile patate. se mixeaza. 535. mai mult sau mai putin bombat. Este 0 plan ta eu aroma de usturoi.. Sue de miicris Se recolteaza frunze fragede de macris si se mixeaza. Are frunzele asemanatoare eu cele de lacrarnioare. Sue de corcoduse Corcodusele Inuiitiiria foloseste imediat ce a fost preparat Jara foe bine coapte se tree prin ciur ernailat. Are culoare galbena. Tasca galbena Este copacilor. Cremogenul Se obtine prin expandarea malaiului extra. enzime ~i vitamine. dar Inca acrisori.

intoxicatie acuta. se amesteca cu mierea si se lasa in vas acoperit in repaus 12 ore. care este tonic. 450 ml apa. apoi se amestecii eu 250 ml apa fie rbin te si se Iasa in repaus . dar si contra anginelor. 538. constipatie. 540. Strugurele este diuretic. deoarece contine 900 de calorii la 1 litru. Sue de struguri (must) cu hrean Contine: apa. Vita-de-vie mai contine vitaminele A. laxativ. Ajuta in dispepsie. 400 g miere naturala. " 541. B si C. Strugurele negru contine un colorant numit enocianina. dupa care se poate folosi. glucoza si fructoza. pe langa ca este un bun conservant. la loe rece si intunecos. Apa de argilii La un Iitru de apa de izvor se pune 0 Iingurita de argila. In cenusi se gasesc: potasiu. arsenic. care are putere dubla de indulclre fata de zaharul alb. Prezenta hreanului in must nu-i schirnba in nici un fel gustul celui din urma . Din punct de vedere nutritiv. acid fosforic. crerna de tartru.5 m si numai cu unelte de lemn sau de corn. clor. apoi se strecoara prin tifon si siropul se pastreaza in stide ce se inchid ennetic. reintineritor cutanat (in uz extern). zahar fennentabil. ca zaharul alb. previne formarea calculilor renali.timpdel0minute. in mustul proaspat extras se adauga hrean bine spalat. ras fin (800 g hrean la 50 litri must). energetic nervos. ulei. Strugure1e este foarte digest. racoritor.Japte vegetal".e cu hrarui naturaui 155 536. In acest fel putern avea must dulce tot timpul anului . se poate prepara in casa de catre gospodine asa-zisul zahar invertit. materii lignoase insolubile. Pentru Herpin. siliciu. Iitiaza biliara si renali. contribuie la combaterea si vindecarea rahitismului. dermatoza. are certe proprietati antiinfectioase si nu este eancerigen. colagog. diuretic.154 Elena Nitii Ibrian Tinerete fora batrane. acid malic.Cu o lingura de lemn noua se colecteaza in permanenta spuma care se ridica deasupra. dupa care se las a in repaus 24 de ore. Aceste zaharuri sunt direct asimilabile. artri0. Pulbere de mgilii Se recolteaza argila numai din localitatile unde traim. in vas emailat. tanin. In obezita~e se recomanda ca 2 zile din 10 sa se consume numai 1-2 kg struguri pe zi. mangan. sticle cu ajutorul unui furtun. materii minerale. dar necuratat de coaja. stomatitelor ~i hemoptiziilor. Prin faptul ci zaharul invertit contine acid citric sporeste capacitatea de asimilare a calciului in intestin.Hreanul. apoi se trage mustul in 539. 1 lingurita cu acid citric sau tartric (sare de lamaie). calciu.. Mod de preparare: ridichile bine spalate (cu coaja cu tot) se maruntesc fin. Ceai de salvie 2 lingurite de planta bine maruntita se urnecteaza eu Llingura de apa rece (5 minute). sucul de strugure este un . acizi volatili.. in felul acesta se obtine un amestec de 2 monozaharide (glucoza si fructoza). laxativ. vasul in care sunt puse aceste doua elemente se asaza in bataia soarelui. Sueul obtinut din strugurii inca neajunsi la maturitate este racoritor. Ajuci in tratarea celor mai rebele accese de tuse. dintr-un mal batut de soare. 537. materii azotate. strugurele contine 120-150 g de zaharuri. intre mese. pentru a se incarca de energie solara. drenor organic. nu direct pe flacara. stimulent si decongestionant hepatic. Cura cu struguri se face eu fructul ea atare. consumandu-se cate 1-2 kg pe zi. eliminator al acidului uric si hipersecretor bihar. acid tartric liber. oxid de magneziu. arnelioreaza bronsitele cronice astmul afectiunile pulmonare si litiazele biliare. dar pentru ca este mai greu de procurat din cauza pretului piperat. materii rasinoase. iod. de la 0 adancirne de 1-1. Se ia in doze de 4-6 lingurite pe zi. factori vitaminici P. acizi liberi. dizolva uratii (sarurile acidului uric). Damigeana in care este pus mustul trebuie sa stea la Joe intunecos si trebuie sa fie agitaci de 3 ori pe zi timp de 7 zile. la 1 kg. cu 0 putere dubla de indulcire comparativ cu zaharul alb obisnuit. Sirop de ridiche neagrii Ingrediente: 3 ridichi negre mijlocii. magneziu. energetic muscular. Ingrediente: 1 kg zahar alb. Zahiir invertit Cel mai bun inlocuitor al zaharului alb este mierea naturala. sodiu. Mod de preparare: aceste ingrediente se pun la fiert pe foe domol. Sticlele cu must se inchid ermetic. substante protectoare vasculare favorabile acuitatii vizuale. este si un aliment foarte bogat in antibiotice. oxid de fier.tarapetederugina. se eticheteaza si se pastreaza la Ioc rece si in tune cos. Se lasa astfel 8 ore. . rernineralizant. antitoxic. In dezintoxicatie se vor consuma cate 3 pahare eu sue de struguri in fiecare zi. hemoroizi ~i tuberculoza pulmonara. folosindu-se in calmarea starilor febrile.

nu trebuie sa fie mai vechi de 8-16 zile 554. Are efect sedativ general si de combatere a insomniilor. 549. stimulerita. Acesta are 0 densitate atat de mare incat sunt suficiente cateva picaturi de apa de mare la un pahar cu suc natural sau la orice preparat de hrana vie pentru ca acesta sa capete 0 valoare mult crescuta la sanatatea organismului. din Llingurita sijumatate de pIanta la 250 mI apa. se completeaza cu apa fiarta si racita (37°). nurnai frunzele si . Ea impiedica secretia Iactata. Apoi se toarna peste el 4 litri de apa fierbinte (42°) si se ames ted. Apa de mare Toti compusii minerali din aceasta se gasesc sub forma de lichid coloidal. apa. lara piciorus. dupa care se strecoara prin tifon. se bea numai rece. Anghinarea contine: protide. a ureei. bronsite cronice. . Out de prepelitiieste mai bogat decat oul de gfuna in multe substante. Ele sunt alimentele viitorului. lipide. diuretica (favorizeaza eliminarea acidului uric. amestecand de mai multe ori cu un facale] de lemn. 552. Anghinarea tanara. 1 rarnurica de busuioc si 1 de Ieustean.inile crescute pe langa casa ornului.5 ori mai bogat in fier. consumata cruda. mai ales dad este consurnata in stare cruda. numai cii are miezul alb. a colesterolului excesiv). durerilor reumatice. Pentru ameliorarea transpiratiei. 548. Este 0 leguma eriergeticasi constructoare. 551. Se consume numai uleiul obtinut prin pres are La rece. 250 g orz ~i ovaz macinate. fosfor. minerale si multe substante de care corpul are nevoie. de Ia care se consuma petiolul. 100 g de anghinare dau 50-70 de calorii. se va folosi la 0 supa sau ciorba de cruditati: aceasta nu se recomandii insa. Chura Se aseamana cu pepenele verde. Mod de preparare: taratele. Tiira(ele Folosite in alimentatia ornului calculate din ziua macinisului. Se mai numeste planta ficatului. 542. cateva ramurele de visin. cu 0 lingud de Iemn. 10-12 litri apa. in 555. 553 . creste 547. guta sau unele afectiuni urinare. frageda. Cand amestecul este caldut se adauga hustele sau drojdia de bere. zaharuri (reprezentate in mare parte de insulina. Sejolosesc numai cojdede oud de la g3. astfel: de 5 ori mai bogat in fosfor. de 7. Pentru 0 mai buna valorificare a produselor se mai poate adauga apa calda peste huste. Mangoldul Este a varietate de sfecla. arnestecand de 3-4 ori pe zi. 150 g raina de porumb. si inflamatii ale colonului. Ceai de tei Se prepara ca la reteta precedenta. Pregiitirea borsului de putina Ingrediente: 450 g tarate de grau. Este un puternic drenor a1 ficatului si al vezicii biliare. Este foarte digerabila. din cauza concentratiei ei.. radacina este Iemnoasa.. se lasa din nou la macerat 48 de are. A nghinarea tubercul 544 . foarte bogata in saruri minerale. diabet.e eu hranii naiurala 157 5 minute. ulcere 550. are de 60ri mai rnulta vitamin a B si de 15 ori mai multi vitamina B2. crampe. 25 g drojdie de bere sau un castronel de huste. Se recornanda sa se recolteze numai cele mid si mijloeii. fier. 545. dar destul de bun de consumat. malaiul si faina de orz si ovaz se pun in putiniea de bors sau intr-un borean cu 2 litri eu apa si se lasa la macerat limp de 3 ore. Algele Sunt vegetalele eele mai bogate in proteine. Astfel se obtine al doilea rand de bars. hidropiziei si icterului. 541 si ajuta in boli gastro-intestinale. 546. se acopera vasul eu tifon si se Iasa langa 0 sursa de caldura timp de 48 ore. Ceai de giilbenele Se prepara ca la r. rotunda. vitamine. Ghebele sunt ciuperci din flora spontana foarte utilizate alimentatie. Borsul este foarte bogat in enzime. mai putin consistent.156 Elena Ni\:i Ibrian Tmerete fara biilrane(.Biisica porcului este in flora spontana. litiazei. Apa de Ia fierberea anghinarei. vitaminele A. B2l C. celor ce sufera de artrita. deci permisa diabeticilor). Dupa aceea se strecoara si se pastreaza in sticle inchise ermetic. la loc rece. 0 ciuperca alba. Ajutii in boli de ficat. Ridikina este diuretica (decoct in Yin alb natural) si se recomanda in cazul gutei. 543. antitoxica. mangan. ajutii m~lt in diareile cronice.

in perioada de toamna. . bronsita cronies. 558. din aceasta cauza putand transmite parazitul duva ficatului. cum ar fi ridiehea neagra. Cresonul se prepara numai Ia reee. 562. Consumat in doze mari este greu tolerat de stomaeurile mai sensibile iar in unele cazuri poate provoea fenomene de cistita. 561. zerul este bun si extern. 557. varza. Datorita acestei esente. Cresonul (niisturelul) Cresonul se foloseste numai proaspat recoltat. afectiuni pulmonare. Pulberea din flori de trifoi rosu. Sucul de mere padure(R Se obtine din mere bine coapte. artrita cronica. gutii. unui vas. un parazit hepatic. hreanul. scorbut. aparatului pulmonar. aceste plante au 0 actiune remarcabila Ia nivelul ficatului. Zerol Este indicat in anemie. Nu trebuie sa se faca abuzuri in ceea ce priveste eonsumul cresonului. Din aeest motiv trebuie sa avem grija ea loeurile de unde recoltam cresonul sa nu fie si acelea un de pase sau se adapa aile.158 Elena Nita Ibrian TinereteJara batranetecu hrarui naturale 159 556. dispepsie. insuficienta hepatica. Din el se pregatesc cele mai variate preparate. in uz intern. Este folosit si in decorarea preparatelor culinare. intestinului. dupa ce au fast recoltate cand erau inflorite in proportie de 75%. care se lndeparteaza. tuse. 560. Cresonul din flora spontana poate fi de multe ori infestat de dejectiile oilor. Ateruie la ciuperci! Cele din flora spontana devin din ce in ce mai periculoase. deoarece uscat nu are nici 0 eficienta. care se tine deasupra cu apa fierbinte pana se inmoaie coaja. Preferati ciupereile de cultura celor din flora spontana. in caz de degeraturi ~ eczeme. cand creste sub pia puma de zapada. in bueatariafaro'foe giisindu-~i locul bine meritat. Sueul din fruete de soc Se extrage din fructele bine coapte si foarte proaspete. sa 559. dispepsie. in colecistite. guta (cate 500 ml pe zi). Cum eu sue de ridiche neagrii Este indicata in tratarea litiazei biliare si urinare. tegumentelor si articulatiilor. 563. astm. reumatism. sub forma de comprese. Ciupercile nu trebuie depaseasca 6 ore de la recoltare pana la utilizarea lor in alimentatie. Este bine de stiut faptul d aceasta plants se dezvolta in conditii norrnale acolo unde are multa umezeala (malurile raurilor. rahitism. Decojirea migdalelor dulei Se face punandu-le intr-o sita ernailata. Se obtine uscandu-Ie bine. Poate fi eonservat in miere. Se iau cate 20-50 ml pe zi. terenuri mlastinoase ). mai ales iarna. S-a constatat ca acest valoros aliment-medicament are proprietati comune cu aIte vegetale din aceeasi familie (erucifere) care contin esenta sulfoazotata a cresonului. aIergie.

Pentru obtinerea tincturii se pun intr-o sticluta 30 g pulbere din muguri de plop negm si 100 ml alcool de 900. Tincturii din conuri sau.Tinerete lara batranete cu hrana naturala 161 567 Tincturd din muguri de plop negru Mugurii de plop negru se recolteaza intre 25 februarie . se inchide vasul ermetic si se lasa la macerat 8 zile. agitand-o de 2 ori pe zi. Leacuri din produse naturale A. agitand borcanul cat mai energic in fie care zi. . Setine la macerat 14 zile. infectiilor tractului biliar si urinar. inflamarii ale cailor urinare si scade glicemia. Tincturi 564. lara a le presa.Tinctura de propolis se foloseste la diferite preparate de hrana vie. agitand energic stida de 3 ori pe zi. pentm tratarea osteoporozei. procedand ea prima dati. se 0 marunteste fin si se pun in sticlute de euloare inchisa eu 50 ml alcool de 90 . Se ia 0 lingura de tinctura pusa in 125 ml apa de argili (r. Ajuti in dureri de cap. apoi se filtreaza si se administreaza 10-15 picaturi pe zi. peste ele se toarna 100 ml rachiu de secara sau de fructe de 40° si se lasa la macerat 15 zile. scoase din pamant primavara devreme sau toamna tarziu. stomahice. apoi se filtreaza si se administreaza 3-4 rnl pe zi. se adauga 500 ml alcool alimentar de 70°.. agitand sticluta de 2 ori pe zi. din riiddcini de hamei a) 10 conuri de hamei maruntite se pun la macerat cu 90 ml alcool de 90 timp de 8 zile. Are proprietati tonice. in caz de nisip la rinichi. apoi se filtreaza. Bine uscati. se transforrna in pulbere eu ajutorul masinii de rasnit cafea. agitand stic1a de 2 ori pe zi. Este aliment si medicament in acelasi timp. dupa care se filtreaza. 565. 539). se mai adauga inca 50 ml alcool. agitand stic1a de 3 ori pe zi. Se administreaza extern sub forma de frectii in caz de reumatism ~i raceala rebela. Tratamentul dureaza in jur de 6 luni. inainte de masa. 570. 569. Se lasa la macerat la loe intunecos timp de 9-10 zile.25 martie.50 timp de 5 zile. Mareste apetitul alimentar. 539) sau in eeai de plante. Tinctura de urzici (frunze sau radacini) 20 g frunze de urzici taiate fideluta se pun intr-o sticluta. cat si ca medicament.i mult in tratarea pEigilor ta. 0 566.iate. apoi se filtreaza. P ARTEA A IV-A Capitolul X 568. Are aceeasi aroma si aceleasi intrebuintari cu cea de pro polis. Tincturii de ienupiir 100 g boabe de ienupar fin maruntite se pun Ia macerat cu 500 ml alcool de 4. eu avizul speeialistului in terapie naturala. se spala cu a perie si se taie rnarunt. Dupa acest timp se strecoara prin tifon.. de 3-4 ori pe zi. Ajuta in tratarea anorexiei. procedand in continuare ca la r. Dupa aceea se strecoara prin tifon si se poate consuma atat ca aliment. Tincturd de propolis Se iau 10 g de pro polis proaspat recoltat. Pentru 0 mai buna valorifieare. stimuland foarte mult pofta de mancare la copii (mai ales). dimineata si seara. se arnesteca apoi cu alcoa I de fruete sau de secara de 40° si se lasa la macerat 14 zile. 565. diuretice. agitind sticla de 2 ori pe zi. Radacinile de urzica. iese 0 tinctura mai slaba. Se administreaza cate 15 picaturi pe zi. Tincturii de miirar 20 de linguri eu serninte de marar strivite grosier se pun in borean. Cu ele se umple 0 sticla. Tincturii de hrean Hreanul proaspat recoltat se marunteste fin eu coaja cu tot si se pune intr-o sticla pan a la jumatate. artritei. Apoi se filtreaza prin tifon si se trage in sticlute de culoare inchisa care se pastreaza la loc rece. care trebuie sa aiba eel putin 2 ani. apoi se toarna peste ele alcool de 500 pana se umple sticla. agitand stic1a de 2 ori pe Z1. b) 20 g radiicina de hamei fin maruntita se pune la maeerat eu 100 ml alcool de 700 timp de 8 zile. ~ut. a bronsitei eronice sau a Iitiazei renale. se curata de impuritati. de 3 ori pe zi. adaugate in apa de argila (r. dar destul de buna .

se pune inrr-un vas pe baie de aburi. Siropuri terapeutice 571. Se administreaza care 50 ml de 3 ori pe zi. este folosit in tratarea tuberculozei pulmonare. se lasa la maeerat 5 saptamani. agitand boreanul de 2 ori pe zi. De asernenea. Frunzele de leurda proaspete consumate in stare cruda curata riniehii si veziea. se agita energic vasul in care sunt puse to ate aceste componente si se pastreaza siropul rezultat in sticlute care se inchid ermetie. Vin de rostopasdi Ingrediente: alb. secretii pulmonare abundente. Vin de leurda Ingrediente: frunze fragede de leurda. care se pastreaza in vase foarte bine inchise.4 kg miere sau 700 g zahar invertit (r. Este indicat persoanelor de varsta a treia. Este util contra guturaiului. se strecoara si se adauga miere si se bea in cursul unei zile. Se pastreaza siropul in sticlute care se inchid ermetic..5 litri apa de argila (r. usurand urinarea. 499) sau de larnaie. Sirop de uatzii 700 g varza alba tillata fideluta se pun la fiert cu Llitru de apa clocotita. dupa care se strecoara prin tifon dublu. dupa care se acopera vasul etans si se lasa in repaus 50 de minute. care sufera de greutati in respiratie. eatarelor si Iaringitelor. 50 g drojdie de yin. ulcere stomacale si duodenale . Se adrninistreaza de 3 ori pe zi cate 50 rnl. fiind util in tratarea migrenelor. Este un bun vermifug. pe stomacul goL. 499). se strecoara prin tifon si se lasa sa se racoreasca la 38°C. 499) si 500 g miere naturala. flori si frunze de rostopasca. 575. Vinuri terapeutice 578. in afara de sucul de ceapa. 536). bine salivat. 577. limp de 30 de zile. se amesteca de mai multe ori cu 0 lingura de lemn. ea intaritor. Se bea arnestecul eu inghitiruri rare. Sirop de usturoi 500 g usturoi maruntit fin In mojar se oparesc eu l litru de apa fierbinte La 75°C. agitand energie pana se omogenizeaza perfect. 30 g radacina. apoi se strecoara prin tifon. presand-o bine. Apoi se lasa sa se racoreasca (38°C). 574. 3hnguri pe zi. Mod de preparare: un pumn de frunze de leurda se taie fideluta si se pun la fiert. 576. Nu se prepara mai mult dedit necesarul pentru 2-3 zile. 572. folosind aceleasi ingrediente. eu 30 de minute inainte de masa. in doze de 2-31inguri. miere. 499) sau de Iamaie. Nu se pastreaza La frigider deoarece devine toxic. emolient. se adauga 3 kg de miere si se agita pana se obtine un amestec desavarsit. Este eontraindicat in gastrite. Ajuta Lavindecarea varicelor. la rece. Sirop de ceapa rosie 600 ml sue de ceapa bine limpezit.162 Elena Nita Ibrian Ttneretelara batranete eu hrarui naturale 163 B. 1. Mod de preparare: planta maruntita se amesteca eu vinul si se lasa la macerat 2 ore. Vin de coadize negre Ingrediente: 2. Sirop de uarui rosie 500 g sue proaspat extras de varza rosie. Sirop de paz Se prepara ca la reteta precedenta. Se consuma numai dimineata. 580. cu pauza de 1 luna. dupa ce a fiert. fund util in eliminarea parazitilor intestinali. se amesteca eu infuzie de sofran (3 g La 100 ml apa). Se adrninistreaza cate 31inguri~e pe zi. ajutand in tratarea bolilor de stomac. tuse indelungata. C. se toarna in sticIe ee se inchid errnetic si se pastreaza la rece. 500 ml Yin . bine limpezit. Sirop din jloTi de papadie FIorile de papadie (500 g) se pun in borcan eu 2. 573. durerilor reumatice si hepatice.5 kg miere naturala si 250 rnl sue de carina (r. 579. 1 kg coacaze negre bine coapte. dupa care cura se repeta. 539). 250 ml Yin alb. Ajuta in tratarea afectiunile biliare si hepatice. bine salivat. timp de 2 minute. Sirop de levantica 100 ml sue de fIori de levantica se amesteca bine cu 140 g miere narurala si 25 ml sue de catina (r. Se ia dimineata pe nernancate. 25 g sue de carina (r. cand se amesteca cu 250 ml suc de catina si 350 g miere. se amesteca cu 300 g miere naturala si 25 ml sue de catina (r. Se iau 3-4linguri pe zi in tratarea afectiunilor pulmonare. nu direct pe flacara. care se inlocuieste eu sue de praz proaspat extras. Inlatud rapid icterul. expectorant si diuretic. cate 3-4 Linguri. hidropiziei.

2 Iinguri cu lichior de fmete. fara a fi presate. Dupa aeeea. de 3 ori pe zi. 583. Mod de preparare: urzicile tecate si vinul se pun in sticla. se pune in borcan. 587. 588. se elimina tot ceea ce este rau. Pentru a bea uleiul si moarea. Se tau cate 50 ml. 1 Iitru vin rosu. agitand sticla de 2 ori pe zi cat mai energic. Cu acest leac s-au vindecat de ulcer foarte mute persoane. timp de 7 zile. Mod de preparare: mierea si ceapa se pun intr-o sticla cu gat larg. 1 litru Yin alb superior. natural. la final se filtreaza.. inainte de masa eu 30 de minute. inclusiv pietre la ficat sau bila. se iau alternativ cate 0 gura de ulei. Se man inca putin in primele zile. 1 rarnurica de busuioc. Vin de afine Ingrediente: 1 kg afine. Se adrninistreaza de 3 ori pe zi cate 1 lingura. 500 g miere naturala si 250 ml rachiu de tescovina de 42°. se adauga vinul si se lasa la rnacerat 10 zile. indoii cu apa de argila (r. ci se beau doar 2 Iitri de sue de macese. Vin de praz Ingrediente: 30 g rad. Leac pentru fica: Se face seara 0 clisma. Mod de preparare: mustarile de praz se maruntesc fin. in tratamentul azotemiei. Lear pentru ulcer 300 g pojarnita se fierb cu 3litri de apa Ia foe domol timp de 25 de minute. cand se beau seara 250 ml ulei presat la rece ~i 250 ml moare de varza indoita eu apa de argila. Ajuta mult in tratarea anemiei si a tulburarilor de vedere. miere dupa gust. apoi se decanteaza si se bea care 1 pahar 'in fiecare dirnineata. 10 zile. Este utilizat ca fitogeriatric si tonic general. 100 g miere lichida. apoi se toarna vinul. la temperatura camerei. miere . si tot asa pin a cand se terrnina si uleiulsi moarea. cu 30 de minute inainte de masa. la pranz si seara se iau tot cate 100 ml din amestec. la 250 ml apa.164 Elena Nita Ibrian TinereteJaUl biitninete ai hrand naturale 165 Mod de preparare: apa se amesteca bine cu mierea sau cu zaharul invertit.. cu 30 de minute inainte de masa. Vin de urzici lngrediente: I mana de varfuri de urzici cu seminte. sc amesteca cu 500 ml ulei de masline. 584. dupa care se adauga vinul si se lasa la maceral 4 zile. peste ele se toarna ulei de masline. se agita energic amestecul.. 581. Se mananca 3 catei de usturoi zilnic sau se foloseste eu regularitate alimentatie bazata pe hrana vie. se astupa si se lasa la macerat 7-8 zile. se cornpleteaza eu vin pana la llitru si se indulceste cu miere. Lear pentra reintinerire. se acopera vasul eu dop de ferrnentatie si se lasa totul la fermentat. a doua zi nu se mananca nimic. cu 30 de minute inainte de masa. apoi se decanteaza. care 0 lingurita. se iau 100 ml din amesteeul de mai sus. 586. se adauga lichiorul de fmete si busuioeul taiat marunt. ajutand la fortificarea organismului. dupa care se filtreaza. Se filtreaza prin tifon si se adrninistreaza dimineata pe stomacul gol. amestecul se agita bine. apoi normal. se pun in sticla eu gura larga. pana se urnple sticla si se Iasa la maceral. Leac pentru bali de stomac Intr-o sticla se introduc flori de galbenele pina la trei sferturi. llitm de yin alb superior.5 litri de ceai zilnic. 600 ml Yin alb vechi. Leac in caz de cistita si afeciiun: renale Se prepara un ceai din frunze si £lori de maces. se saliveaza abundent si se inghite incet. se adauga coacazele strivite si drojdia de yin. apoi se lasa astfel 12 ore. Dimirieata. Luat cu regularitate ajuta mai mult de cat orice medicament. eu 30 de minute inainte de masa. apoi 0 gura de moare. 100 ml alcool de 70°. se acopera si se lasa la macerat 48 ore. 589. Se iau 2-4 linguri pe zi. Inainte de eonsum. persoana respectiva se culca pe partea ficatului si adoarme linistita.La fel se procedeaza si in a doua si a treia zi. Vin de ceapa Ingrediente: 300 g ceapa taiata marunt. plus boabe de ienupar. Alte leacuri 585. Mod de preparare: afinele se mixeaza si se arnesteca cu alcoolul. In ziua urrnatoare. pe stornacul go! (ca pansament gastric) se ia un galbenu~ de ou bine amestecat cu 1 lingurita de miere: dupa 30 de minute. in loc ferit de lumina. pe stomacul gol. dupa care se filtreaza prin tifon. dupa care se filtreaza. apoi se lasa in repaus 30 de minute (vasul acoperit). agitand vasul in care sum puse de 3-4 ori pc zi. 539) . 582. VinuJ rezultat este foarte bogat in vitamina C. preparata dupa reletele din bucataria tara foe. cate 1 lingurita din fiecare. Este aliment si medicament in acelasi timp. contra litiazei biliare. ' D. 18-21 zile. dupa gust.kini de praz (rnustati). de rnorcovi sau de cira~e. Se beau 1.

cate una inainte de fieeare masa: ajuta si in constipatie. care se aplica apoi pe zona afectata. pe stomacul gol. iar seara tort din germeni de grau eu banane. in cantitati egale.. din I Iingurita co plante la 250 ml apa. capacitate de digestie slaba. Acest amestee se imparte in 3 parti egale. la pranz 0 salata de legume cu branza de soia. 591.i si sanato. 592. inainte de masa. Marti. Dad nu se obtine rezultatul dorit de prima data. Intre rnese nu se consurna nimic. Luni se consurna 4-5 mere dirnineata pe stomacul gol. dulciuriIe.cinoase si seara nuci eu usturoi. usturoiul. joi la pranz cuburi de soia cu 50S de rosii ~i salata de spanae. in urrnatoarele 3 ore. se iau zilnic 3 linguri. .2'50 litri sue de fructe sau de legume si 1. este bine sa se tina si un regim alimentar bazat pe legume. 593. Se strecoara prin tifon. Duminica la pranz brocoli eu branza de soia si seara rulada de varza murata eu urzici. 595 .00. fruetele dulci. iar seara 0 cana cu iaurt degresat in combinatie cu granovit. ci se beau numai 2. dad este nevoie. Cu aeest regim se slabesc 3 kg pe luna. mai putin miereurea si vinerea. se recomanda ceapa. Aeest tratament dureaza eel putin 14 zile. Ajuta in vindeearea derrnatozelor rebele. apoi se pot manca la pranz si seara diferite preparate din legume. lntre mese. se adauga aceeasi cantitate de miere si 1 kg de lamai maruntite fin cu coaja cu tot si se lasa la reee 12 ore. pe rand. eunoscut din mosi strarnosi. Sambatii. in fiecare dirnineata se consuma mere. se umplu eu moreov ras. Pentni dinti frumo. Sunt interzise toate produsele grase. gastrita hopoacida. telina. se repeta tratamentul. care se consuma. apoi se ia cate 0 lingura din amestec in fiecare dimineata. tarhonul si numai foarte putina paine neagra. Leac pentru ochi Un remediu vechi. fructe si cereale integrale. mai ales in perioada de Luna plina. dupa 0 pauza de 2 saptamani. prazul. numai ci sueul de rosii este inlocuit cu 100 ml sue de telina in amestec euIOO ml apa de argila (r. fin maruntita.5 litri Iichid pe zi (1. Se poate rezolva 0 astfel de deficienta prin eonsumul a cat mai multe produse diuretice. apoi seara salata de varza cu cremogen. Pentru a rernedia vederea slabita. Leac contra apetitului necontrolat 167 590. Leac contra bolilor de piele a) Se prepara un ceai detoxifiant din trei frati patati si sanziene galbene. fructe si cereale preparate dupa budiuisia fara foe: b) Se face 0 pasta din cateva frunze proaspete de busuioc ~i putina apa de argila (r. Se bea un litru de ceai pe zi. Pungile de sub ochi pot dispare rapid dad inainte de micul dejun se consurna 2 boabe de piper. intaresc gingiile si dau un parfum placut gurii. cornbinatacu diferite pulberi de plante autohtone aromatice. Leac pentru reoenirea vederii Se iau 2 borcane de 800 ml.250 litri apa de argila). Conjunctivita este deseori un simptom al functionarii insufieiente a rinichilor. mararul. apoi la pranz un sos maioneza de cremogen cu dda.i Este indicat sa folositi pentru spalarea lor pulbere de argila (r.l de sue de busuioe zilnic. pan a se termina intreaga cantitate. nu se mai consuma nimic. eu adaos de putin ulei presat la reee. se pune la maceral cu 1 litru de tuica de seem timp de 5 zile. numai pe stomacuI gol. Un al doilea regim de slabire este acela in care se consuma in fieeare dirnineata pe nernancate 250 ml sue de rosii. consumati cat mai multe produse vegetale care coniin vitarnina A. 596. agitind zilnic vasul in care sunt combinate. patrunjelul. se consuma cate 0 lingurit. aces tea curatii foarte bine dintii. Pentru 0 mai mare eficienta. Leac contra teniei si ascarizilor 1 kg de serninte de dovleac furajer decorticate se macina si se amesteca cu 500 g miere poliflora si 125 mllapte nefiert. mestecandu-le indelung. la fel merele de dirnineata. produsele de panificatie ~i de patiserie. 539). 100 g radacina proaspata de boz. la pranz salata de telina cu mere si andive. pentru oehii obositi si suprasolicitati este umezirea ochilor cu propria saliva. se repeta cura. adica pana la ora 12. 539). Leac pentru sliibit Miercurea si vinerea nu se manand nimic. Deci. a eczemelor veehi si a psoriazisului. 539).166 Elena Ni~ Ibrian Tineretejara biitrdnete cu hranii naturalii. Dupa aceea se iau 1·2 lingurite cu ulei de ricin. dimineata. Paralel. Un al treilea regim de slabire este eel in care se procedeaza ea Ia eel de la numarul doi. 594. Busuiocul proaspat reimprospateaza aerul din locuinte si alunga insectele datorita mirosului sau puternic. Dupa 0 pauza de 7 zile. Este eontraindicat in caz de diabet.

preparate sub forma de hrana vie. avea hipertensiune. Avea. A urmat acest tratament. exceptie facand branza slaba de vaei. In total se consums 2 litri de eeai pe zi. Cura tine 20 de zile. care inainre de a va cunoaste si de a-I spune despre dvs. In timpul aeesteia. valoarea diastolica se men tinea ridicata. 597. numai ci sucul de rosii este inlocuit eu ceai din frunze de zmeur. si datorita dvs. eataplasmele realizate din plantele pe care ni le-ati dat dvs. eu respect. Intre mese nu se mai mananca nimic. Oprea Mihai Stimaia doamrui Ibrum.luand 0 medicatie pe baza de electroliti. dintr-o dati s-a vazut pus in situatia de a merge foarte greu din cauza artrozei la sold de care a fost diagnosticat. Va seriu si va multumesc in numeJe soaerei mele. datorita intelegerii si vointei de care a dat dovada. ing. de asemenea. care se bea nu numai dimineata ci ~i intre mese.. Tratamentul antialgic. inregistrand scaderi temporare. dulce. ..168 Elena Nita Ibrian l Scrisori de multumire Un al patmlea regim de slabit este eel in care se procedeaza ca la numarul doi. starea clinics s-a ameliorat eonsiderabil din punet de vedere functional. se exclud din alimentatie oriee fel de grasimi. Tin foarte mult sa va scriu in numele tatalui meu care. durerile au incetat. Pe Hinga acesasta afectiune. in urma tratamentului prescris de dvs. totusi. care ne-ati pus la dispozitie aceste minunate daruri ale naturii. palpitatii datorita tulburarilor de ritrn . antiinflamator si chiar infiltratiile nu au determinat arrieliorari simptornatice. au facut sa dispara complet durerile. Stimatd doamnd Ibrian. Va multumim. dar nepersistente in urma tratamentului eu antihipertensive. avea poliartrita reumatoida eu noduli la nivelul articulatiilor metaearpofalangiene. desi avea 0 stare de sanitate aparenta. Leac in bali pulmonare Se consuma 200 g serninte de floarea soarelui zilnie. nemaivorbind de patogenia acestei boli (a urmat timp de 3 saptamani infiltrati ile si baile ). i-au luat durerea eu mana si impreuna cu sueurile enzimatiee si unguentul de la dvs. unguent local si a alirnentatjei preponderent naturiste. sub diferite forme. In schirnb. Pentru varsta de 74 de ani 0 consider 0 reusita si. eu sucuri din plante. mentionez. combinat preponderent eu 0 alimentatie naturista. iar nodulii au regresat.i branzeturi. foarte durerosi si eu o accentuata stare de impotenta functionala. In prezent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful