UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE
N ELECTROMECANIC MEDIUI INFORMATIC INDUSTREIAL
NOTE DE CURS
INSTALAII DE RIDICAT
I TRANSPORTAT
NICULAE BOTEANU
AN UNIVERSITAR 2007-2008
1.MAINI DE RIDICAT I TRANSPORTAT
1.1. GENERALITI
Instalatiile de transport si ridicat contribuie prin caracterul lor la mrirea productivittii muncii
si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice, ceea ce impune mecanizarea
manipulrii, transportului si depozitrii. Dezvoltarea si modernizarea proceselor de productie implic
mecanizarea si automatizarea productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea
fronturilor de ncrcare descrcare, alimentare continu cu semifabricate si modernizarea
tranporturilor.
Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de mrfuri pe platforme simple sau
duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor.
Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipulrii, trasportului si depozitrii unui grup de
mrfuri strnse ntre ele printr-o legatur.
Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lzi, containere, etc. care serveste
n mod repetat la transportul mecanizat.
Pentru aplicarea paletizrii si containerizrii sarcinile de transportat si ridicat trebuiesc
constituite n unitti de ncrctur grupate convenabil n scopul manipulrii, cu dimensiuni care
trebuie sa aib la baz un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general sau special)
respectiv containerele (universale sau speciale), sunt modulate dup standarde n vederea efecturii
operatiilor de manipulare, depozitare si transport.
Pentru a exemplifica eficienta economic a paletizrii se prezint o stiv de 1000 unitti de
ncarcatur stivuite manual si mecanizat prin lise, crucioare manuale, benzi transportoare, respectiv
paletizate prin utilaje cu furc si stivuitor (fig.1.1.).
Fundamentarea stiintific a sistemului de transport si depozitare prin palete, pachete si
containere prevede creerea unui cadru organizatoric cu stabilirea unui necesar de dotare cu utilaje din
cadrul instalatiilor de transport si
ridicat.
Fundamentarea stiintific a
sistemului de transport si depozitare
prin palete, pachete si containere
prevede creerea unui cadru
organizatoric cu stabilirea unui necesar
de dotare cu utilaje din cadrul
instalatiilor de transport si ridicat.
n tehnica instalatiilor de
transport si ridicat s-au stabilit prin
norme de tipizare i standarde
rezultatele obtinute privind valorile
functionale (de lucru) si dimensionale
(de constructii).
n contextul verificrii, prescriptiilor si regulilor de calcul s-a impus FEM (Federation
Europenne de la Manutation -1953) cu elaborarea unor reglementri care conduc la modernizarea si
mbunattirea parametrilor functionali prin:
> executie n serie, prin solutii constructive economice;
> utilizarea n limite largi a conditiilor de exploatare si functionare rezultate n practic;
>dimensionarea n baza duratei de viat necesare;
>criterii de clasificare dup conditiile de functionare, etc.
Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor ntre limitele unei
ncperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul ndeprtat (feroviar, rutier, aerian) care
transport sarcini la distante mari, dispozitivele de ridicat si transportat, deplaseaz sarcinile pe
distant relativ scurt si numai n anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei
comunicatii permanente ntre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie).
Fig.1.1 Explicativ
Instalatii de ridicat i transportat
4
Transportul aferent unei ntreprinderi cuprinde operatii de manipulare a sarcinilor n exteriorul
sau n interiorul su.
Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate,
combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea deseurilor.
Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor, pentru executarea
operatiilor de transport ntre unittile de lucru legate prin procesul de productie precum si pentru
aducerea productiei finite si a deseurilor la punctele de ncrcare-descrcare ale sistemului de transport
exterior. Operatiile de acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zis, ci si din
operatiile de ncrcare si descrcare a sarcinilor pe organele ce poart dispozitivele de ridicat si
transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte care efectueaz diversele operatii
tehnologice. Pentru executarea operatiilor de ncrcare si descrcare unele masini de ridicat si
transportat sunt prevzute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor (electromagneti, graifare),
altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare speciale, altele necesitnd o deservire manual.
Transportul intern cuprinde la rndul su transportul dintre ateliere si transportul n interiorul
atelierului (depozitului).
O categorie special a transportului din interiorul atelierului il constituie transportul dintre
dou operatii tehnologice succesive care execut deplasarea produselor de la o instalatie de prelucrare
la alta, fiind strns legat de executarea operatiilor tehnologice din atelier sau fabric. Transportul dintre
operatii joac un rol important n productia de serie asigurnd legtura dintre instalatii si masini unelte
independente, nlesnind procesul de productie al atelierului dup un anumit ritm de lucru.
1.2. CLASIFICAREA MAINILOR DE RIDICAT I TRANSPORTAT
1.2.1. Instala(ii de ridicat
Grupa instalatiilor de ridicat cuprinde masinile prevzute n nssi constructia lor cu un
mecanism pentru ridicarea sarcinilor, diferentiindu-se prin caracteristicile constructive urmtoarele:
Mecanismele de ridicat sunt instalatii de ridicat de complexitate redus, cu actiune periodic
si care n general au un singur mecanism, cel de ridicare, dintre care se pot aminti:cricuri cu
cremalier, cu surub, hidraulice; palane manuale si electropalane; platforme ridictoare manuale;
vinciuri.
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin ridicarea neghidat
pe vertical si deplasarea pe orizontal a acestora. Gradul de complexitate al unei macarale depinde de
numrul miscrilor si de mijloacele cu care se realizeaz aceste miscri, adaptate n general la
necesittile tehnologice ale fluxului de lucru n care este integrat macaraua. Dintre acestea putem
aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafix; de perete cu tirant; cu coloan rotitoare; cu
coloan fix; cu plac turnat.
b) Macarale cu deplasare pe sin de ghidare: macarale consol; macarale de tavan; macarale
velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe ci fr sin: macarale montate pe crucioare manuale sau
mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferat sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grind suspendat; poduri rulante cu o singur grind
principal; poduri rulante cu dou grinzi principale; macarale capr si semicapr;
Ascensoarele alctuiesc grupa de masini cu actiune periodic, destinate pentru ridicarea
sarcinilor pe ghidaje, putnd aminti:
>ascensoare de persoane si materiale; schipuri; ascensoare catarg si funiculare.
1.2.2. Instala(ii de transport continuu
Instalatiile de transport continuu sunt destinate deplasrii sarcinilor n mod continuu
cuprinznd: transportoare, transbordoare si dispozitive auxiliare.
Transportoarele sunt instalatii destinate pentru deplasarea sarcinilor pe o traiectorie
determinat prin actionarea mecanic continu a organului lor activ, n anumite situatii forta de
deplasare este o component a greuttii proprii a sarcinii.
5
a) Transportoarele cu organ flexibil se caracterizeaz prin prezenta unui organ de tractiune
flexibil fr sfrsit care execut o miscare continu primit de la organul de actionare, transmitnd
astfel la transportor forta necesar pentru deplasarea sarcinii: transportoare cu band; transportoare cu
plci; transportoare cu lant; transportoare cu raclete; transportoare cu cupe; transportoare suspendate;
scri rulante.
b) Transportoare far2 organ flexibil, nu au organ flexibil de tractiune, forta necesar
deplasrii sarcinii realizndu-se prin diferite piese rigide (cilindrii, tuburu, jghiaburi ): transportoare
gravitationale; transportoare cu rulouri; transportoare elicoidale (snecuri); transportoare oscilante;
tuburi rotitoare pentru transport.
Instala(iile de transbordare alctuiesc grupa mecanismelor deplasabile cu actiune continu,
destinate lucrrilor de ncrcare descrcare a sarcinilor sub form de mase granuloase: transportoare
deplasabile; ncrctori mecanici; ncrctori auto.
Dispozitivele auxiliare sunt destinate s deserveasc functionarea diferitelor categorii de
masini de transportat: planuri nclinate, buncre, nchiztori, alimentatori, descrctori de buncre,
cntare, etc.
1.2.3. Instala(ii pentru transporturi terestre 6i suspendate
C7rucioare f2r2 6ine destinate deplasrii sarcinilor pe ci fr sine:crucioare manuale;
electrocare; motostivuitoare; electrostivuitoare.
Instala(ii de manevr2 6i deplasare prin rulare destinate pentru depla-sarea n interiorul
inteprinderilor a vagoanelor si vagonetelor de cale ferat: cabestane; trolii de manevr; platforme
turnante; >dispozitive de ntoarcere.
C2ile suspendate alctuiesc grupa instalatiilor pentru transporturi suspendate, destinate pentru
deplasarea pe ci suspendate a unor crucioare care poart sarcina: ci suspendate cu sine si cu cabluri.

1.3. MODELE ABSTRACTE N ANALIZA SISTEMELOR DE RANSPORT
1.3.1. Modelul matematic al transportului discret
Utilizarea modelelor abstracte (matematice sau grafice), servesc la stabilirea unui plan optim de
manipulare a produselor cu satisfacerea unor criterii care s asigure un optim local sau global n
functionarea sistemelor.
Rezultatele obtinute permit o alegere corect a sistemului de transport, stabilirea legii de
comand, identificarea posibilittilor de reducere a costurilor, a consumurilor energetice, de crestere a
productivittii, a randamentului, etc.
Pentru stabilirea modelului matematic utilizat la analiza instalatiilor de transport cu sarcini
individuale, se consider sistemul de transport descris de urmtorul protocol de functionare (fig.1.2):
> A
i
(i = 1..m) - m centre (depozite, centre de prelucrare, fabrici, etc.) unde o sarcin omogen
oarecare este disponibil n cantittile a
1
, a
2
, ... a
m
;
>B
j
(j=1...n) - n centre de consum, cu necesarul b
1
, b
2
,...b
n
;
>d
ij
- distantele de transport ntre utilizatori;
>c
ij
- costul transportului unittii de produs pe distanta d
ij
;
>x
ij
- cantitti unitare de sarcin ce se transport.
Tinnd seama de problematica sistemului de transport se formuleaz urmtoarele restrictii:
A
1
/ a
1
A
m
/ a
m
B
1
/ b
1
B
k
/ b
k
B
n
/ b
n
x
11
C
11
x
mn
C
mn
x
1n
C
1n
x
1k
C
1k
x
m1
C
m1
x
mk
C
mk
Fig.1.2 Plan de transport
Instalatii de ridicat i transportat
6
> sarcina total expediat din cele m centre de distributie A
i
spre cele n centre de consum B
j
,
trebuie s fie egal cu disponibilul din A
i
;
>cantitatea total de sarcin primit de centrul de consum B
j
de la cele m centre de distributie
trebuie s fie egal cu necesarulcentrului de consum B
j
;
> conditia de existent si negativitate a cantittilor transportate;
> se presupune c ntreaga sarcin disponibil n cele m centre, este expediat n exclusivitate
celor n centre de consum, care nu sunt alimentate dect din cele m centre de productie.
Tinnd seama de restrictiile impuse, se obtine modelul matematic
m n
i j ij
i=1 j=1
n m
ij j i j
j=1 i=1
0
a b x
, ( i =1, 2, .... m ); = , (j = 1, 2,...n); = ; ( i = 1, 2, .... m; j = 1, 2,...n)
a x x b i
> =

(1.1)
Modelul matematic este descris de un sistem de (m+n-1) ecuatii liniar independente, cu m n
necunoscute.
Rezolvarea sistemului nseamn determinarea necunoscutelor
xij
, care s satisfac restrictiile
impuse si s asigure un maxim sau minim al functiei criteriu (solutie optim).
Considernd c pentru planul de transport se impune s se realizeze un minim de cheltuieli,
functia de optimizat va fi
min
x c
= f
ij ij
n
1 j=
m
1 = i


(1.2)
Problema transporturilor ocup un loc important n programarea liniar.
Deoarece: m>1; n>1; m, ne N, este satisfcuta relatia:
n m < 1 - n + m (1.3)
Sistemul este nedeterminat si admite o infinitate de solutii.
Solutia optim impune determinarea mai nti a unei solutii de baz si verificarea dac ea este
sau nu optim.
Iterativ se verific succesiv solutiile pn la determinarea celei optime. Se consider c dup un
numr finit de pasi se ajunge ntotdeauna la un optim.
Iteratia este determinat de dimensiunea problemei (m n), mrimea elementelor necunoscute
(
c
,
b
,
a ij j j
) si algoritmul folosit.
1.3.2. Modelul matematic al transportului de mas2
n cazul transportului de mas ( pneumatic si hidraulic ), se defineste proprietatea transportat
m = T [kg], ca fiind mrimea sau complexul de mrimi care defineste calitatea si cantitatea
transportului.
Potentialul sau densitatea de proprietate transportat se defineste n functie de natura
propriettii transportate
]
m
[kg/
v
m
= P
3
. (1.4)
Proprietatea transportat este o mrime extensiv fiind dependent de mas, astfel c fluxul de
proprietate (debitul) reprezint cantitatea transportat n unitatea de timp
A = (1.5)
unde: > - fluxul unitar;
>A - suprafata prin care se transport proprietatea.
Fluxul unitar este un vector la suprafata echipotential dar de sens contrar gradientului de
potential.
n cazul transportului de mas, influenta mediului asupra
transportului este exprimat de coeficientul de difuzibilitate D. Dac
dintr-un mediu imobil, omogen si izotrop se separ un volum de
control cu laturile dx, dy, dz fluxul de proprietate transportat se
poate calcula cu relatia (fig.1.3)
A
n
P
D - =
m
o
o
(1.6)
P
x
d
y
d
1
d
z
d
x
d
1
oP
P d x
ox
+
Fig. 1.3. Transport de mas
7
unde: D - coeficient de proportionalitate;
n
P
o
o
- gradientul de potential;
A-suprafata prin care se efectueaz transportul (perpendicular pe directia de transport).
Bilantul fluxurilor intrate si iesite din volumul de control
y z
1
x
y z
2
x
P
d = - D d d
P
d = D P + d x d d
x
o

o
o o | |

|
o o
\ .
(1.7)
Astfel c fluxul acumulat dup axa x este
v
x
z y x
x
2 1 x
d
P
D = d d d
P
D = d - d = d
2
2
2
2
o
o
o
o
(1.8)
Analog pentru directiile y si z
2 2
2 2
v; v
y z
y z
P P
d = D d d = D d
o o

o o
(1.9)
Se obtine fluxul total

y z x m
d + d + d = d .(1.10)
Acest flux total va provoca o variatie n timp a potentialului volumului de control, astfel nct
conform principiului conservrii masei si energiei
t t
t o
o
d d = dv d
P
m
(1.11)
Astfel c
)
z
P
+
y
P
+
x
P
( D =
P
2
2
2
2
2
2
o
o
o
o
o
o
t o
o
(1.12)
n regim stationar se obtine
0 =
P
t o
o
; 0 = P
2
A
. (1.13)
Modelul matematic pentru instalatiile de transport
continuu (cu band, raclete, suspendate, etc), care asigur
manipularea sarcinilor caracterizate de anumite proprietti
(densitate, granulatie, umiditate, etc.) se stabileste considernd
instalatiile de transport ca un sistem cu timp mort.
Pentru transportorul cu band (fig.1.4), cu lungimea ! si
viteza de transport v, timpul T
m
necesar deplasrii materialului
din A n B este
T
m
= l/v (1.14)
Proprietatea de material este variabil n timp, dar rmne constant pe distanta de transport.
1.4. AUTOMATIZAREA MANIPUL:RII
Orice sistem de fabricatie (SF - fig.1.5), se descompune n subsisteme care s corespund
functiunilor sale de baz. Strile subsistemelor sunt: tehnologie (T), manipulare (M), control (C) si
comand (P).
Subsistemul de manipulare asigur transferul, orientarea, pozitionarea si depozitarea pe tot
parcursul procesului de fabricatie. Subsistemul de manipulare are ca semnale de intrare confirmarea de
alimentare cu reperele ce trebuiesc asamblate sau prelucrate si conditiile care anunt executia
operatiilor tehnologice si determin manipularea subansamblurilor realizate. Semnalele de iesire
confirm executarea manipulrilor pentru aducerea pieselor la posturile de lucru, aducerea la postul de
control si punctul de expeditie.
Cresterea productivittii muncii prin automatizarea manipulrii este similar cu efectul dat de
tehnologizare. Complexitatea operatiilor de manipulare este un argument al automatizrii operatiilor de
Fig. 1.4. Transport cu band$
B
A
v

SF
T M C P
Fig. 1.5. Sisteme de fabrica'ie
Instalatii de ridicat i transportat
8
manipulare. Efectuarea manual a operatiilor de manipulare se face prin coordonarea ochi-mn. O
astfel de miscare printr-un sistem cibernetic nu este nc utilizat pentru industrie n totalitate.
Proiectantul de sisteme tehnologice dispune n mic msur de dispozitive si echipamente de
automatizare a manipulrilor adaptate cerintelor practice. Problema tipizatelor destinate manipulrii
automate a pieselor a devenit o preocupare de prim ordin a firmelor cu preocupri de tehnologizare.
Considernd sistemul modular de manipulare (fig.1.6), n prima faz se descompune functia
general de manipulare n functii elementare (depozitare, schimbri de loc si de directie, schimbri de
pozitie, apucare si eliberare, verificare pozitie, etc.) si asocierea fiecreia cu un sistem modular.
Pentru definirea elementelor fiecrui subsistem n parte se foloseste metoda cutiei morfologice,
care reprezint o clasificare a tuturor elementelor componente ale subsistemului dup mai multe
criterii. n prima linie se face clasificarea n functie de caracteristicile interne (natura operatiei
respective) ale functiei elementare. Se mai tine seama de caracteristicile externe ale functiunii (agent
folosit pentru actionare): mecanic, electric, pneumatic si hidraulic.
Urmtoarele conditii sunt determinate de forma si dimensiunile elementelor supuse
manipulrii.
Parcurgerea unei asemenea scheme reprezint prim ea nssi aplicarea tipizrii si unificrii n
conceptia sistemului modular.
Constituirea sistemului modular de automatizare a manipulrii const n conceperea a cte unei
familii de module de manipulare specifice fiecrei functiuni (fig.1.7).
Analiznd
structura fiecrei
functiuni se constat
c ele se compun
dintr-o succesiune de
miscri elementare si
parametrii geometrici,
succesiunea lor n
timp diferind functie
de situatie (fig.1.8).
Pe aceast
baz se poate concepe
sistemul modular de
elemente de automatizare a manipulrii, prin asocierea cte unei familii de module cu fiecare miscare
elementar. Va rezulta o familie de module de translatie una de rotatie si alta de dispozitive de
apucare-eliberare.
Combinnd aceste trei tipuri de elemente si prevznd un sistem de comand adecvat, care s
asigure succesiunea n timp si parametrii geometrici ai miscrilor, se poate rezolva orice problem de
manipulare.
Constituirea corect a dispozitivelor de manipulare implic cunoasterea comportrii n miscare
a diferitelor corpuri geometrice.
Fig. 1.7. Modules dautomatisations spcifiques des fonctions
Fonctii de
manipulare
Mod de
manipulare
Tipe de piese
Dimensiuni
Gravimetric Dimensional Functie de contur
Cilindric Paralelipipedic Sferic
Transfer
Rotatie
Alimentare
Sortare
D
3 D
4
D
1 D
2
D
5
D
6
Fig. 1.6. Modules dautomatisation spcifiques des fonctions
Manipulare
Schimbare de
loc si de pozitie
Depozitare
Schimbare de
pozitie
Apucare si
eliberare
Verificare
pozitie
Transfer Alimentare Evacuare Adunare Sortare
Mecanic Electric Pneumatic Hidraulic
Cilindric Paralelipipedic Sheric Plat
< 0,1 kg 0,1 < G < 1/9 kg 1 < G < 5 kg > 5 kg
9
1.5. PARAMETRI INSTALAIILOR DE RIDICAT
Sarcinile si fortele sunt mrimi caracteristicie ale instalatiilor de ridicat, standardizate prin
STAS 9064/2-82. Capacitatea de ridicare Q
s
, este valoarea maxim a masei care este admis a fi
ridicat de mecanismul sau instalatia de ridicat, n cazul functionrii n cel
mai usor regim de lucru, exprimat n Kgf sau tf. Caracteristica de sarcin2
(fig.1.8), reprezint dependenta dintre capacitatea de ridicare a instalatiei de
ridicat si raza de actiune Q
s
= f(R). Sarcina nominal2 Q
N
,este valoarea
maxi-m a masei (inferioar capacittii de ridicare) admis a fi ridicat de
mecanismul sau instalatia de ridicat n cazul functionrii n conditiile date de
grupa de functionare conform STAS 4662-79. Sarcina util2 Q
u
, este
valoarea masei maxime care poate fi preluat, dup caz de dispozitivul de
prindere, dispozitivul de legare sau direct de dispozitivul de ridicare. Sarcina variabil2 admisibil2,
este valoarea maxim a masei care este admis s fie ridicat de instalatia cu brat, functie de raza de
actiune, rezultat din caracteristica de sarcin. Sarcina de ncercare este valoarea sarcinii la care este
ncercat o instalatie de ridicat, un dispozitiv de prindere, un dispozitiv de legare a sarcinii, etc. cu
ocazia probelor si receptiei pentru un scurt interval de timp. Masa organului de prindere este masa
dispozitivului de apucare nedemontabil (mufl cu crlig, clestele macaralelor speciale, etc.).
Masa dispozitivului de ridicare (portant) exprim masa dispozitivului de apucare demontabil
(ben, graifer, electromagnet, etc). For(a de trac(iune la tambur este suma fortelor rezultate din
eforturile n cablu care actioneaz asupra tamburului. Astfel pentru proiectare, functie de
caracteristicile constructive, sarcina la instalatiile de ridicat este :
Q = Q
u
+ Q
o
[Kgf]; uzuall [tf]; (1.15)
unde: Q
u
- sarcina util ; Q
o
-sarcina dat dup caz de masa organului de prindere, a dispozitivului de
ridicare, legare, etc (masa moart).
Cinematica are ca obiectiv calculul elementelor diagramelor de miscare n timp, dac se
cunoaste sau se impune una dintre dependentele :
>- acceleratia liniar a = f
1
(t) - acceleratia unghiular c = f
4
(t)
> viteza liniar v = f
2
(t) - viteza unghiular e = f
5
(t)
> spatiul liniar x = f
3
(t) - spatiul unghiular 0 = f
6
(t)
Determinarea se face pe baza relatiilor diferentiale sau integrale tinnd seama de : restrictii
impuse de instalatie sau procesul tehnologic ( v s v
max
, a s a
max
, s s s
max
); conditii initiale si finale;
indice de performant, etc.
Regimurile de functionare ale unei masini de lucru, sunt determinate de ansamblul valorilor
variabilelor de intrare-stare-iesire care caracterizeaz functionarea instalatiei la un moment dat.
Regimul de lucru este o caracteristic important a instalatiilor de ridicat de care trebuie s se
tin seama att n proiectare ct si n exploatare. Cunoasterea regimurilor de functionare este necesar
pentru alegerea corect a mecanismului de transmisie, a motorului
electric de actionare si a ansamblului de comand. Pe baza
regimurilor de functionare se aleg rezistentele admisibile, coeficientii
dinamici si coeficientii de sigurant, care stau la baza dimensionrii
mecanismelor si constructiei metalice. Specific instalatiilor de
ridicat sunt regimurile de functionare intermitente, caracterizate de o
succesiune de cicluri, cu durat mai mic de zece minute, fiecare
Fig.1.8 Caracteristica
de sarcina
Q
i
Fig.1.9 Regim intermitent
t[s]
M
s1
t
01
M
s2
M
s
[Nm]
t
1 t
2
t
02
t
c
Instalatii de ridicat i transportat
10
ciclu fiind format din intervale de lucru la sarcin constant si intervale de pauz (fig.1.9). Regimurile
nominale de functionare ale instalatiilor de ridicat si ale mecanismelor componente sunt standardizate
(STAS 4662-79,tab.2.1): regimul de functionare usor, mediu si greu.
Pentru o instalatie, regimul de functionare este determinat n general de regimul de functionare
al mecanismului principal de lucru.
Regimurile de functionare ale instalatiilor de ridicat sunt determinate de:
a) Durat2 relativ2 de func(ionare
[ ] % 100
tc
t
% DF
i
E
=
unde Lt
i
-suma timpilor efectivi de functionare ; t
c
-timpul ciclului (maxim zece minute).
Durata ciclului este dat de :
t
c
= Lt
i
+ Lt
0
, unde: Lt
o
- suma timpilor de pauz.
Durata relativ de functionare este standardizat la valorile: 15%, 25%, 40%, 60%. Functie de valoarea
duratei relative, regimurile de functionare sunt: regimul de functionare usor: 10% < DF% s 25% ;
regimul de functionare mediu: 25% < DF% s 60% ; regimul de functionare greu: 60% < DF% s 80%
. b) Factorul de nc2rcare, se determin cu relatia
N
med
i
Q
Q
K

unde: Q
med
[Kgf] - sarcina medie transportat n timpul unui an ; Q
N
[Kgf] - sarcina nominal .
c) Num2rul de conect2ri pe or2, se determin cu relatia:
(

+ + +
|
=
h
con
t t t t
3600
n
des c r 1
c
unde = 1,1 coeficient de corectie care tine seama de posibilitatea cumulrii timpilor intermediari;
t
l
[s] - timpul de legare a sarcinii ; t
r
[s] - timpul de ridicare a sarcinii ; t
d
[s] - timpul de deplasare a
sarcinii ; t
c
[s] - timpul de coborre a sarcinii ; t
des
[s] - timpul de deslegare a sarcinii.
d) Coeficientul relativ de utilizare anual2, determinat de:
k
ra
= k
z
~ k
a
[ heures/anne]
unde: k
z
= N
h
/
24
- coeficientul de utilizare zilnic; k
a
= N
z
/365 - coeficientul de utilizare anual; N
h
-
numrul de ore lucrate pe zi; N
z
- numrul de zile lucrate ntr-un an.
e) Temperatura mediului ambiant, t[
0
C], necesar pentru verificarea din punct de vedere
termic a motoarelor electrice de actionare. Dac temperatura mediului de lucru difer de temperatura
standardizat,este necesar recalcularea puterii reale la care poate fi ncrcat motorul.
f) Sarcina relativ2 de lucru,se determin cu relatia:
Q n
Q
n
= Q
N
i
i
r
E
unde n
i
numrul curselor efectuate cu sarcina Q
i
; Q
i
-sarcina
curent n exploatarea instalatiei; n num-rul total de curse; Q
N
- sarcina nominal.
g) Coeficientul de stabilitate, este determinat de raportul:
15 , 1
M
M
K
r
s
s
> = unde:M
s
- cuplul dat de fortele care tind s stabilizeze instalatia de
ridicat; M
r
- cuplul fortelor care tind s rstoarne instalatia de ridicat.

11
Proiectarea si construirea mecanismelor de ridicat, care s fie adecvate scopului si locului de
exploatare, necesit ncadrarea lor n grupe de functionare determinate de conditiile de lucru si toti
factorii care pot interveni n timpul exploatrii.
Grupele de func(ionare ale mecanismelor se refer la prescriptii generale de calcul (STAS
4662-79 ), fiind stabilite functie de clasa de utilizare si starea de ncrcare.
Clasa de utilizare caracterizeaz timpul de functionare mediu zilnic apreciat sau determinat si
durata de serviciu, n baza cruia se disting zece clase T
0
) T
9
. La stabilirea claselor de utilizare se
consider mecanismele ca functionnd cu vitez nominal. Clasele de utilizare T
0
, T
1
, ncadreaz
mecanismele cu utilizare rar, ocazional. n clasele T
2
, T
3
se pot ncadra mecanismele care fac numai
miscri de schimbare a pozitiei fr sarcin. Clasele de utilizare T
4
...T
9
ncadreaz mecanismele cu
utilizare intens. Clasa de utilizare este caracterizat de frecventa de ncrcare a instalatiilor de ridicat
pe durata lor de viat, determinat de numrul ciclurilor efectuate de mecanism. Pentru practic s-au
stabilit patru spectre de eforturi unitare conventionale, definite astfel: spectrul sarcinilor usoare
corespunztor cruia sarcina nominal este ridicat n mod exceptional; ncrcri la sarcin curent 1/3
din sarcina nominal; ncrcri la sarcin curent 2/3 din sarcina nominal; ncrcri la sarcin
nominal. Pentru a stabili starea de nc2rcare, se va preciza starea de solicitare, tipurile de solicitare
si ipotezele asupra strii de ncrcare.
Starea de solicitare precizeaz msura n care mecanismul sau un alt element al
mecanismului, este supus la solicitri maxime respectiv solicitri mai mici date de sarcinile curente.
Conventional poate fi caracterizat prin spectrul sarcinilor ridicate care indic procentual proportia de
ridicare a sarcinii nominale raportat la numrul de cicluri de lucru efectuate (N) ntr-o perioad de
timp determinat. Ciclul de lucru reprezint totalitatea miscrilor necesare pentru efectuarea complet
a transportului.
Cuplul static, caracterizeaz comportarea instalatiei de ridicat n regim stationar si reprezint
cuplul pe care l opune aceasta motorului de actionare n timpul desfsurrii procesului tehnologic.
Pentru mecanismele de ridicat cuplul static este o functie dependent de spatiul liniar, pozitia
unghiular sau timp M
s
= f(x,u,t). Cuplul static are o component util, corespunztoare lucrului
mecanic necesar desfsurrii procesului tehnologic si o component de
pierderi determinat de frecrile specifice elementelor n miscare. Pentru
instalatiile de transport pe vertical si plan nclinat, cuplul static este activ,
putnd s ntretin sau s se opun miscrii. La instalatiile de mare
adncime sau nltime (instalatii de extractie minier, instalatii de foraj,
ascensoare de mare nltime, etc.) unde greutatea organului flexibil de
tractiune poate fi comparabil cu a sarcinii, la calculul cuplului static se
tine seama de greutatea cablului de extractie si echilibrare (fig.1.10).
Notnd G
v
- greutatea cabinei goal; G
u
- greutatea util; q
1
- greutate pe
metru liniar a cablului de tractiune; q
2
-
greutate pe metru liniar a cablului de
echilibrare. Seobtine:
( )( ) [ ]
2 1 u s
x 2 H G
2
D
M + =
La instalatiile de mic adncime sau nltime, se poate considera
greutatea cablului de tractiune neglijabil n raport cu greutatea sarcinii
utile (fig.1.12).
D
H
H
-
x
x
q
1
q
2
Q
c
+Q
Fig.1.10 Instala'ie cu
rol$ de fric'iune
Q
c
Fig. 1.12. Instala'ie cu troliu
Q
u
+Q
0
D
h
m
i
n
H
H
-
x
x
e
Instalatii de ridicat i transportat
12
Cuplul static devine Q
2
D
M
s
= . Diametrul organului de nfsurare este constant la nfsurarea ntr-un
singur strat si variabil la nfsurarea n mai multe straturi. Instalatiile de transport pe orizontal sunt
caracterizate de cupluri statice pasive.
1.6. PARAMETRII INSTALAIILOR DE TRANSPORT CONTINUU
Productivitatea instalatiilor de transport continuu, reprezint cantitatea de material
transportat n unitatea de timp:
] s / kg [ v q Q = unde: q - sarcina liniar [Kg/m]; v - viteza de deplasare a sarcinii [m/s].
Uzual, n practic productivitatea se exprim n [t/h], iar pentru instalatiile de transport
continuu, care deplaseaz sarcini individuale, productivitatea se mai exprim n [buc/or].
La deplasarea continu a sarcinii, sarcina liniar este:

A
= q
o
1
unde: - greutatea specific a materialului transportat n stare afnat,[kg/m
3
]; A
o
- aria sectiunii normale a dispozitivului purttor de sarcin, [m
2
]; 1 - coeficient de umplere a
dispozitivului purttor, determinat de natura materialului transportat.
n cazul transportrii materialului n cupe, sarcina liniar devine:

l
c
= q
2
unde: c este capacitatea cupei, [m
3
]; distanta ntre vasele purttoare de sarcin,
[m]. La deplasarea individual sau n grup a sarcinilor, sarcina liniar devine:
l
z G
=
l
G
= q
3
unde: G - greutatea sarcinii independente, [kg];z - numrul sarcinilor
independente transportate.
Granula(ia materialului, determinat n baza diagramei granulometrice, exprim n procente
mrimea granulelor cu dimensiuni de pn la 100% din dimensiunea maxim a granulei celei mai
mari. Dac raportul a
max
/a
min
< 2,5, materialul se consider sortat, iar dac a
max
/a
min
- 2,5 materialul
este amestecat.Granulatia caracteristic a materialului sortat, se determin tinnd seama de
dimensiunile buctilor minime si maxime:
2
a
+
a
=
a
min max
c
si a sarcinilor amestecate: a
c
= 0.8 a
max

Unghiul de taluz natural, reprezint unghiul format de generatoarea conului de material
vrsat, care se depune liber pe o suprafat plan orizontal (fig.1.13).
Unghiul de taluz natural este dat de unghiul de frecri interne al
materialului, fiind determinat de natura materialului. Dac suprafata
purttoare de sarcin se afl n miscare se definste unghiul de taluz
dinamic, dependent de viteza de transport:
) 0.7 ... 0.55 ( = ) v ( f =
d
Coeficientul de frecare, al materialelor vrsate n repaus sau n miscare. Valorile
coeficientului de frecare n repaus sunt determinate de natura materialului vrsat (sortat sau amestecat)
si natura materialului de sprijin (otel, lemn, cauciuc, etc.). Un corp care
poate aluneca pe un support este supus actiunii a trei forte: sarcina Q, forta
de deplasare F si reactiunea R a suportului asupra corpului (fig.1.14). n caz
general forta de reactiunea R formeaz unghiul n raport cu normala la
suprafata de alunecare.
Fig.1.13 Unghiul de taluz
Q
a

nat

Q
F
F
n
R
F
t
v
Fig.1.14 Coeficientul
de frecare