O furnica de Tudor Arghezi Tudor Arghezi (1880-1967) este unul dintre cei mai mari poeti din secolul

nostru. A scris, de asemenea, proza si literatura pntru copii. Printre volumele sale se numara: Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, Cartea cu jucarii, Carticica de seara, Povestirile boabei si ale faramei. In operele sale, scriitorul imagineaza un univers, recreeaza o lume. De aceea, literatura nu se confunda niciodata cu realitatea, fiind un produs al fanteziei creatoare a scriitorului. Poezia O furnica face parte din volumul Versuri de seara. In prima strofa autorul ne arata cu ajutorul cuvintelor ieri, la pranz momentul in care se desfasoare intamplarea pe care o relateaza. Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia mica, mica prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea. Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste craci. Aceasta figura de stil poate fi si o comparatie: omul precum copacul. O alta figura pe care creatorul o foloseste este epitetul uscat. In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul epitetelor harnica si maruntica. Aceste insusiri le poate atribui si cititorul datorita versurilor din strofa, care ne arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina. Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica Duse, harnica, la gura. In a treia strofa scriitorul foloseste adresarea directa. Acesta personifica gandul care o intreaba mahnit pe furnica, lucru care ne arata inca o data grija si dragostea pe care o poarta micii fapturi. De asemenea, aceste sentimente le putem observa si datorita adresari cu substantivul tata, accentuand starea de afectiune parinteasca pe care autorul o manifesta. Pentru a accentua confuzia furnicii creatorul a folosit imagini dinamice Un te duci, nu te-ai lamurit, si-ai ratacit, te-ai suit, sa-ti arat. Putem observa si folosirea arhaismelor gramaticale Un(unde). In a patra strofa autorul continua adresarea directa. Sentimentul pe care il are in aceasta strofa fata de mica faptura este tot de grija, lucru observat datorita noii intrebari Unde dormi aici departe?. Pentru a-si arata grija fata de furnica scriitorul foloseste imaginili dinamice: sa-ti mai pui, unde dormi, s-ajungi. Observam folosirea cuvintelor din campul lexical al cartii: carte, pagina, virgula, op, poezie. In a cincea strofa autorul continua sa-si arate grija fata de mica faptura: S-o feresc de nestiut, Ingrijat de ce-o sa zica Maica stareta furnica Scriitorul foloseste personificarea: Maica stareta furnica. Imaginile folosite sunt statice: o asteapta in zadar, ma gandesc, ce-i de facut.

referat.clopotel.ro