Program de educare pentru parinti si cadre didactice PROGRAM DE EDUCATIE PENTRU PARINTI si CADRE DIDACTICE (inclus in programul European

GRUNDTVIG) CUPRINS: 1. 2. 3. 4. 5. 5.1 5.2 5.3 Introducere Justificare Grup tinta Durata proiectului Resurse resurse umane resure materiale resurse financiare 6 . Obiectivul general 7. Obiective specifice 8. Work Package-uri 9. Aspecte etice 10. Elemente de impact 11. Evaluarea impactului 12. Bibliografie INTRODUCERE nca de la nceputul secolului trecut, Kant - urmarind un proiect de emancipare a conditiei umane - scria: "Parintii care au primit ei nsisi o educatie sunt deja niste modele dupa care se ndreapta copiii. Dar pentru a-i face pe acestia mai buni, este necesar sa facem din pedagogie un studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dnsa, iar educatia este ncredintata unor oameni cu pregatire rea". Au existat ntotdeauna educatori excelenti si parinti iubitori, care nu si-au pus probabil attea probleme si totusi au reusit foarte bine; dar poate ca acest lucru era mai usor ntr-o lume foarte statornica, n care traditia avea ultimul cuvnt. Modificarea pe care au suferit-o, n curs de o generatie sau doua, relatiile dintre parinti si copii, dintre adulti si tineri, apare mai vadita n consideratia pentru copil ce "are semnificatia de recunoastere intima si profunda a valorii persoanei copilului si de ncredere n potentialul lui de dezvoltare" (Osterrieth, P., 1973, p.70). Sentimentul de siguranta - singurul care permite copilului sa se emancipeze si sa-si dobndeasca personalitatea - depinde de urmatoarele conditii (Osterrieth, P., 1973, p.71-72): 1. Protectia mpotriva loviturilor din afara; 2. Satisfacerea trebuintelor elementare; 3. Coerenta si stabilitatea cadrului de dezvoltare; 4. Sentimetul de a fi acceptat de ai sai: a) ca membru al familiei: sa fie iubit; sa daruiasca dragoste, sa fie izvor de bucurie si de multumire pentru adulti; sa fie condus si ndrumat;

b) ca fiinta umana: sa i se accepte caracteristicile individuale; sa aiba posibilitatea de actiune si experienta personala; sa aiba asigurata o anumita arie de libertate. S-ar putea spune ca aceste conditii sunt constante indispensabile, daca ele nu ar cere sa fie satisfacute ntr-un mod care difera riguros de la o vrsta la alta. Pentru ndeplinirea functiei fundamentale a familiei - de securizare a copilului - si a rolului sau socializator, aculturat si individualizator, finalitatea definitorie a educatiei parintilor devine formarea constiintei educative a parintilor, a necesitatii unui efort constient pe masura evolutiei nevoilor (inclusiv de educatie) ale copilului. Ca puncte de reper n educatia parintilor se apreciaza: educarea viitorilor parinti (n scoala sau n afara scolii); educarea parintilor cu copii mici; relatia scoala-familie; rolul massmediei n educatia parintilor; programe de formare a formatorilor pentru educatia parintilor (Stern, H. H., 1972). n scoala, cea mai buna pregatire generala pentru ndatoririle parintesti consta ntr-un sistem de nvatamnt armonios, care sa pregateasca pentru nvatarea continua si colaborarea cu altii; la elevii mai mari pot fi introduse cursuri speciale, de educatie sexuala, de educatie familiala ("scoala vietii"). n educarea parintilor cu copii mici, un rol deosebit au institutiile de puericultura pentru ngrijirea medicala, fizica a copiilor; se impune colaborarea educatori (psihopedagogi) - parinti n adaptarea copiilor la gradinita si la scoala. n ceea ce priveste relatia scoala-familie se impun deschideri oferite parintilor privind aspectele scolare, psihopedagogice, pe lnga aspectele medicale, juridice etc. Se cunosc urmatoarele forme mai importante de organizare (institutionalizata) a educatiei parintilor si a colaborarii scoala-familie: asociatii ale parintilor (si profesorilor) care au o larga libertate de initiativa (au aparut pentru prima oara n Statele Unite ale Americii n secolul trecut); scoli ale parintilor (initiate n Franta n perioada interbelica) si scoli ale mamelor (initiate n Germania); consilii de administratie scolara formate (exclusiv sau n majoritate) din parinti, cu rol informational, consultativ si decizional (fiinteaza n Belgia, Danemarca, Olanda si n alte tari occidentale); comitete de parinti pe clase si scoli, fara rol decizional, care sprijina scoala n rezolvarea unor probleme (n tarile est-europene). Pentru a valorifica avantajul mass-mediei de a se adresa unui public larg, care are libertatea de a alege daca si nsuseste sau nu experienta propusa, n majoritatea tarilor occidentale exista reviste si programe radio-TV destinate educatiei parintilor. Se considera ca punctul cheie l constituie programele de pregatire a formatorilor, a celor care vor ndruma auto/educatia parintilor; toate persoanele care prin profesia lor sunt n relatie cu copiii si familia (profesori, medici, juristi, preoti etc.) au nevoie de o pregatire pe probleme ale educarii familiei. Anumite categorii de parinti pot fi folosite ca "formatori voluntari". Obstacolele relatiei scoala-familie pot fi de ordin comportamental (ntlnite, att ntre parinti, ct si la profesori si administratori scolari) sau de ordin material (relatia scoala-familie cere un surplus de efort material si de timp). Dificultatile pot rezulta din ideile divergente privind: responsabilitatea statului si a familiei privind educatia copiilor; libertatea de alegere a scolii de catre parinti sau unicitatea nvatamntului; impactul mediului familial asupra rezultatelor scolare ale copilului; randamentul pedagogic si datoria parentala; participarea parintilor la gestionarea si procesul decizional din institutia scolara. Se considera, n general, ca problema este de atitudine; este dificil de pretins, att la parinti,

ct si la profesori, ca relatia de colaborare scoala-familie (nu)este doar un "drept de optiune". Reprosurile care li se fac parintilor privind colaborarea cu scoala sunt: apatia (nu vin la reuniuni anuntate); lipsa de responsabilitate (asteapta initiativa profesorilor); timiditate (lipsa de ncredere n sine); participare cu ingerinte (critica cu impertinenta scoala); preocupari excesive (exclusive) pentru randamentul scolar (notele copilului); rolul parental rau definit (nu nteleg corect functiile si rolurile n educatia copilului); contacte limitate cu scoala (numai n situatii exceptionale, de criza n comportarea copilului); conservatorism (reactii negative la idei noi). Reprosurile care li se fac profesorilor privind colaborarea cu familiile elevilor sunt similare (nu identice!), inclusiv privind: dificultati de a stabili relatia cu adultii (trateaza parintii ca pe copii si nu ca parteneri n educatia copilului, deciznd autoritar la reuniunile cu parintii); definirea imprecisa a rolului de profesor (oscileaza ntre autonomia traditionala si perspectivele noi ale parteneriatului); lipsa pregatirii privind relatia scoala-familie. Informarea si formarea parintilor n ceea ce priveste scolaritatea copilului presupune, cel putin, ca fiecare parinte sa cunoasca: obligatiile legale privind educatia copilului; drepturile de care dispune pentru educatie; importanta atitudinii lui pentru reusita scolara a copilului; metodele de colaborare cu scoala. n acest scop este necesar un dialog ntre profesori si parinti; profesorii trebuie sa primeasca o pregatire n materie de relatie cu parintii iar competenta lor n aceasta materie trebuie considerata ca o aptitudine profesionala; parintii trebuie sa fie pregatiti pentru a juca rolul lor educativ n cooperare cu profesorii; scolile trebuie sa asigure (asociatiilor) parintilor asistenta necesara. Cooperarea profesor-parinte n beneficiul elevului individual nu se poate substitui participarii parintilor la gestiunea scolii, din mai multe motive: parintii sunt responsabili legali ai educatiei copiilor lor, deci trebuie sa aiba posibilitatea de a influenta natura acestei educatii; modelele participative pot ajuta la coordonarea eforturilor educative si la orientarea adaptarii scolii la schimbarile din societate; este necesara o influentare pe plan local asupra rezolvarii problemelor locale si luarea deciziilor la nivelul cel mai de jos cu putinta; este necesara contrabalansarea "ndepartarii" (indiferentei) guvernamentale; cei care sunt afectati de o decizie trebuie sa poata avea o influenta asupra ei; dezechilibrele balantei grupurilor de interes trebuie sa fie corijate autoriznd persoanele interesate sa fie reprezentate dupa importanta implicarii lor n institutia scolara; participarea trebuie sa faca apel la competentele locale; participarea poate stimula initiativele si inovatiile. JUSTIFICARE Am ales sa realizam un program de educatie pentru parinti si cadre didactice deoarece abuzurile in familie si scoala sunt tot mai frecvente in ziua de azi si prin acest program dorim sa prevenim si sa stopam aparitia oricarui tip de abuz asupra copiilor, si sa ne axam in special pe violenta verbala. Abuzul verbal sau violenta verbala este o forma de comportament abuziv prin limbaj. Violenta verbala reprezinta un model de comportament care poate afecta serios dezvoltarea emotionala sanatoasa a unui individ. S-a demonstrat ca si o expunere singulara la un astfel de comportament poate fi suficienta pentru a afecta increderea in sine si starea fizica si emotionala a unei persoane.

Violenta verbala este definita ca o forma de manifestare emotionala prin care cel ce abuzeaza doreste sa controleze o persoana. Aceasta poate sa fie suferita de orice persoana indiferent de gen, rasa, varsta sau alte criterii. Cu atat mai mult sunt predispusi la abuzuri verbale copiii ai caror parinti au o inclinatie spre astfel de comportamente. Si in ciuda consecintelor pe care le poate avea si a faptului ca este cea mai intalnita forma de abuz, violenta verbala in general nu este tratata cu aceeasi seriozitate ca si celelalte forme de abuz, pentru ca nu exista dovezi fizice. Fie ca apare in familie, la scoala sau in grupul de prieteni, violenta verbala se poate manifesta prin: amenintari sau intimidari, critica neconstructiva, porecle jignitoare, tipete, invinuiri si reprosuri repetate, manipulare emotionala, atitudini descurajatoare, farse repetate, diminuarea meritelor persoanei respective sau transmiterea ideii ca victima nu valoreaza nimic fara agresor. Un copil care a fost victima a violentei verbale acasa si la scoala poate prelua cu usurinta aceasta modalitate de exprimare in relatie cu alti copii sau cu alte persoane adulte, atunci cand va creste. Copiii care sunt victimele unor astfel de comportamente stiu cata durere pot produce acestea. Parintii si cadrele didactice care sunt stresate au tendinta de a transmite aceasta iritare spre copiii lor, insa ei trebuie sa-si aminteasca ca astfel acestia isi pierd increderea in primul rand in ei insisi, apoi in parinti si educatori. Exista posibilitatea ca acesti copii sa nu-si poata descoperi si manifesta talentele si sa devina incapabili de a se adapta provocarilor vietii. Cel mai des intalnit comportament de abuz verbal este tipatul la copii si folosirea unor expresii precum Nu ti-e rusine?, Mi-e rusine cu tine, Tu chiar nu intelegi?, Nu poti sa faci nimic ca lumea? si altele de acest gen. Copiii vor incepe sa creada lucruri precum nimeni nu ma place, nu sunt bun de nimic, intotdeauna fac prostii, ceea ce ii va impinge spre izolare sau chiar depresie. In unele cazuri, copiii pot manifesta chiar comportamente auto-distructive care le pot pune viata in pericol. Un studiu recent desfasurat de Ministerul Educatiei si Cercetarii Serviciul Programe si Activitati Educative (2010) a demonstrat ca majoritatea copiilor abuzati verbal dezvolta probleme de inter-relationare, manifesta tendinte de agresivitate fizica, si sansa ca acesti copii sa devina delincventi creste considerabil. Totusi principalul efect al violentei verbale este o intarziere a dezvoltarii. Se poate observa scaderea ritmului normal de dezvoltare fizica, sociala, emotionala si educationala. Copiii pot intampina probleme in a-si face prieteni, pot ramane in urma cu nivelul de studii. Pe termen lung, pot deveni la randul lor abuzivi, pot dezvolta anxietati si depresii. Copiii nu stiu de multe ori ce sau pentru ce fac anumite lucruri, insa parintii ar trebui sa stie mai bine si sa nu aiba astfel de manifestari in prezenta copiilor chiar daca uneori devin suparati si frustrati din cauza acestora. Ce ar trebui sa faca parintii si cadrele didactice? Acestia trebuie sa incerce sa inteleaga motivatiile din spatele comportamentului nepotrivit cu copiii si sa influenteze cauzele care ii fac sa fie nervosi si irascibili.

Apoi sa nu foloseasca expresii jignitoare, avand pretentia ca un copil sa se comporte ca un om matur. Sa inteleaga ca sunt nerezonabili daca fac asta, un copil este un copil. Din moment ce viitorul unui copil se afla in mainile unui parinte, aceasta este una din cele mai provocatoare sarcini pentru parinti, de a-i ajuta pe copii sa-si recapete increderea si siguranta de sine. De asemenea, copiii pot fi influentati de violenta verbala, chiar daca nu sunt victimele acesteia. Copiii care sunt martorii acestui tip de comportament si al abuzului emotional sau fizic pot prezenta simptome precum: -Depresie (sub aparenta unei plictiseli cronice, manifestand dezinteres pentru activitati care de obicei le plac copiilor) -Anxietate (ingrijorare, in special pentru lucruri de care copiii nu sunt constienti) -Probleme la scoala -Agresivitate -Hiperactivitate (nu pot sta locului) -Lipsa de incredere in sine (nu crede ca este la fel de bun ca ceilalti copii) -Emotionalitate ridicata sau lipsa emotiilor. Copiii se pot simti neimportanti, nedemni de incredere, fara putere, inadecvati, o povara pentru parinti. Ca si adulti sunt expusi unor riscuri crescute de alcoolism, consum de droguri, criminalitate, probleme de sanatate mintala, saracie. Jumtate dintre romni consider c violena fizic n familie este ceva normal. Aa se explic faptul c numrul total al infraciunilor intrafamiliale a crescut, anul trecut, cu 26 % fa de 2009, n timp ce numrul loviturilor cauzatoare de moarte s-a dublat, potrivit unui studiu al IGPR, citat de NewsIn. Doar o treime din victimele agresiunii domestice au curajul i posibilitatea s se adreseze autoritilor, n mare parte din cauza factorilor economici care i leag financiar de agresor, mai arat cercetarea efectuat de Direcia Cazier Judiciar, Statistic i Eviden Operativ din Inspectoratul General al Poliiei Romne (IGPR). GRUP TINTA: Elevi Parinti Cadre didactice DURATA PROIECTULUI 6 luni RESURSE: Resurse umane: elevi, parinti, cadre didactice. Resurse materiale:laptop, videoproiector, sala de curs, premii(diploma, carti, cupe), instrumente de scris, hartie, afise, pliante. Resurse financiare: bugetul acestui proiect este de aproximativ 5000 RON cu finantare de la Vodafone,

OBIECTIVUL GENERAL In cadrul programului nostru obiectivul general este urmatorul:

Cunoasterea cauzelor care determina cresterea semnificativa a cazurilor de violenta verbala, constientizarea parintilor asupra rolului lor activ in educatia copilului studiind atitudinea acestora si ale copiilor fata de violenta.

OBIECTIVE SPECIFICE: O1: Sa constientizeze rolul parintilor, activ si pro-activ in educatia copilului. O2: Sa cunoasca cauzele ce stau la baza violentei care determina cresterea semnificativa a cazurilor. O3: Sa-si analizeze cunostintele si atitudinile fata de rolul profesionistilor care ar putea acorda asistenta in cazurile de violenta fata de copii (consilieri, psihologi, cadre didactice si altii) O4: Sa furnizeze recomandari in vederea diminuarii fenomenului de violenta si ameliorare a acestuia. O5: Sa determine masuri in care violenta verbala este influentata de mass media sau/si de familie. O6: Sa intareasca parteneriatul intre institutii cheie, cu responsabilitati in prevenirea si combaterea fenomelui de violenta la nivelul unitatilor scolare.

OBIECTIVUL GENERAL In cadrul programului nostru obiectivul general este urmatorul: Cunoasterea cauzelor care determina cresterea semnificativa a cazurilor de violenta, constientizarea parintilor asupra rolului lor activ in educatia copilului studiind atitudinea acestora si ale copiilor fata de violenta. OBIECTIVE SPECIFICE ACTIVITATE ACTIUNI O1 Lansarea proiectului Intalnirea toturor participantilor la program, cu stabilirea de responsabilitati; cu promovarea proiectului si a modului in care acesta va fi monitorizat finalizandu-se cu evaluarea. O2 Informarea cadrelor -dezbatere in care se prezinta didactice si a parintilor din nivelul de agresivitate scoala cu privire la verbala din scoli; fenomenul de violenta -aplicarea unui chestionar verbala O3 Masurarea nivelului de -aplicarea de teste (elaborate agresivitate verbala din de psiholog) pentru elevi, scoli parinti,cadre didactice, urmand sa se analizeze

O4

Reguli in clasa noastra

O5 O6

Informeaza-te corect! Nu te lasa influentat!(concurs thematic)

interpretarea si analiza rezultatelor. -Grupe de lucru la nivel de clasa care vor elabora reguli de comportament in clasa pentru a preveni comportamentele violente. -studiu de caz elaborat de specialist in domeniu. -Consiliul elaboreaza regulamentul concis si achizitioneaza premii, se popularizeaza concursul la nivelul scolii.

WORK PACKAGE- uri WP 1 O1: Sa constientizeze rolul lor activ si pro-activ in educatia copilului Activitatea 1: Lansarea proiectului Perioada de desfasurare: 2 saptamani Responsabil: manager de proiect Produsul: documente propriu- zise(contract de angajament intre partile participante, proces verbal) WP 2 O2: Sa cunoasca cauzele ce stau la baza violentei care determina cresterea semnificativa a cazurilor Activitatea 2: Informarea cadrelor didactice si a parintilor din scoala cu privire la fenomenul de violenta verbala Perioada de desfasurare: 1 luna Responsabil: expert in educatie Produsul: 200 cursanti formati WP 3 O3: asistenta in cazurile de violenta fata de copii (consilieri, psihologi, cadre didactice si altii) Activitatea 3: Masurarea nivelului de agresivitate verbala din scoli Perioada de desfasurare: 1 luna Responsabil: consilieri, cadre didactice si psihologi Produsul: datele centralizate in urma aplicarii testelor

WP 4 O4: Sa furnizeze recomandari in vederea diminuarii fenomenului de violenta si ameliorare a acestuia Activitatea 4: Reguli in clasa noastra Perioada de desfasurare: 1 luna Responsabil: cadrul didactic si consilierul scolii Produsul: regulamentul de ordine interioara WP 5 O5: Sa determine masuri in care violenta verbala este influentata de mass media sau/si de familie Activitatea 5: Informeaza-te corect! Perioada de desfasurare: 1 luna Responsabil: specialisti in domeniu (ziaristi, jurnalisti, reporteri, asistenti sociali) Produsul: studiul de caz WP 6 O6: Sa intareasca parteneriatul intre institutii cheie, cu responsabilitati in prevenirea si combaterea fenomelui de violenta verbala la nivelul unitatilor scolare Activitatea 6: Nu te lasa influentat!(concurs tematic) Perioada de desfasurare: 1 luna Responsabil: membrii comitetului de parinti, comitetul scolar Produsul: diplome ASPECTE ETICE Studiul se va realiza intr-un cadru etic, moral,fara lezarea intereselor si drepturilor fundamentale ale partenerilor. 1.Contract de confidentialitate -in cazul in care unii participanti nu doresc sa se afle ca participa la acest program; sau sa nu se afle activitatile pe care acestia le desfasoara; -confidentialitate din partea participantilor cu privire la partea organizatorica a programului; 2.Respectarea preferintelor/ valorilor participantilor 3.Recunoasterea dreptlui membrilor programului la autonomie personala( dreptul la opinie, libera exprimare, liber arbitru)

4.Programul acorda membrilor sai libertate de implicare deplina(in ceea ce priveste activitatile si aspectele organizatorice) 5. Programul impune o responsabilitate sociala ridicata (transferul de informatii sa fie corect, clar si fara elemente care sa ofere programului o lumina proasta) 6.Respectul fata de sine si fata de ceilalti (fiecare participant sa-si cunoasca pozitia/contributia si sa existe respect intre acestia)

ELEMENTE DE IMPACT: Cresterea eficientei comunicarii in relatia cadru didactic-elev- parinte; Reducerea violentei verbale in familie/scoala EVALUAREA IMPACTULUI: Intocmirea rapoartelor de evaluare pentru fiecare activitate in parte; Analiza informatiilor obtinute din interpretarea chestionarelor, studiilor de caz, afiselor, etc; Verificarea modului de rezolvare a situatiilor problematice. BIBLIOGRAFIE: http://www.imparte.ro/Ajutor/Protectia-copilului/Violenta-verbala-si-efectele-ei-asupracopiilor-251.html ; http://ro.wikipedia.org/wiki/Abuz_asupra_copilului ; Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violenei n familie ; Programul Naional De Educaie Pentru Cetenie Democratic realizat de ctre Ministerul Educaiei i Cercetrii - Serviciul Programe i Activiti Educative ; Abuzul Si Maltratarea Copilului In Familie (Referat Universitatea Petre Andrei Iai) ; www.e-tineret.ro - Autoritatea Naional pentru Tineret ; www.edu.ro www.unicef.ro www.europa.eu www.ilr.ro