,,Vinul inflamant, pernicios omenirii, inmoaie picioarele i tmpete nobila minte.

" (HOMER: Iliada VI:261)

Alcoolismul este o boal i nu o stare cronic de decdere moral !

Scopul proiectului: Studierea alcolismului ca comportament deviant Obiectivele proiectului: 1. expunerea definiiilor, clasificrilor, teoriilor, cauzelor i consecinelor comportamentului deviant alcoolismul; 2. studierea temei din perspective mai multor autori; 3. expunerea unui punct de vedere propriu i a concluziilor la care sa ajuns n urma studierei temei date.

1. Consideraii introductive la tema: alcoolismul ca comportament deviant.

Consumul de alcool creste vertiginos pe tot globul: cauzele economice si sociale; fenomenele de insecuritate privind existenta cotidiana; somajul; criteriile valorice, arbitrare sau prea pretentioase n promovarea cadrelor; imposibilitatea economica de calificare prin studii superioare; alimentatia nerationala si insuficienta; abuzul de droguri, toate acestea fac ca ntr-o lume cu un sistem inechitabil, unde bogatul nu-si recunoaste semenul, acesta ncearca sa si caute prin alcool o evadare, un refugiu unde devine puternic si obtine tot ce si-a dorit si visat, confundnd visul cu realitatea, singura speranta ce i-a mai ramas. "n SUA, alcoolismul ocupa locul 4 dupa bolile cardiovasculare, bolile psihice si cancer. n Franta n ceea ce priveste cauzele de mortalitate, locul 3. Consumul de alcool etilic a crescut cu 32 % fata de acum 20 de ani, pe ntreg globul. Franta ocupa primul loc n lumea occidentala n privinta consumului de alcool, urmata de Italia, Elvetia, Australia, Belgia, etc. n 1990 statisticile publica urmatoarele cifre privind consumul mediu pe locuitor exprimat n litri, n cantitati echivalente de alcool pur: Franta-16 litri, Spania-15 litri, Portugalia-13 litri, Germania-13 litri, Ungaria-10 litri, Polonia-12 litri, Romnia-14 litri.n anul 1990 cantitatea de vin bauta n tara noastra a fost de 2005,5 mii tone, iar n 1989 o cantitate de 1979,5 tone. Consumul de vin pe an fiind n medie de 38 de litri." (CICU, Gabriel. Factori de risc i de protecie n consumul i abuzul de alcool. [citat 17 septembrie 2012]. Disponibil pe internet: http//www.pszhomotion.ro/uploads/assest)
3

Desi este greu de apreciat ce caracteristici individuale sunt implicate n aparitia si dezvoltarea alcoolismului ca boala, majoritatea autorilor sunt n general, de acord n a considera ca o anumita structura psihica este necesara, dar nu si suficienta pentru aceasta. Cercetarile efectuate n aceasta directie nu pot releva anumite caracteristici psihologice, alcoolicii avnd personalitati diferite, n timp ce, pe de alta parte, alcoolismul a fost gasit n numeroase afectiuni psihice." Dei este bine cunoscut c consumul de alcool reprezint un comportament deviant, alcoolul nc mai este inclus alturi de igri n categoria drogurilor legale ce au o influen dezastruoas asupra spntii i o serie de consecine tragic n plan social. n cadrul acestei lucrri vom ncerca s evideniem cauzele , teoriile, consecinele i alte aspect referitoare la alcolism pe care le-au descries diferii autori de-a lungul timpului.

2.Definirea i istoricul apariiei i dezvoltrii termenilor alcool i alcoolism

"Termenul 'alcohol' e de origine arab,fiind compus din articolul 'al' si cuvntul 'cohol'care nseamna praf foarte fin. Cuvntul 'alcohol' desemna substante sub forma celei mai fine pudre. La mijlocul secolului al XVII-lea a capatat semnificaia de lichid spirtos, pastrndu-si n acelasi timp si sensul de materie extrem de fin pulverizata. Apoi n 1877, n cea de-a 6-a ediie a dicionarului Academiei Franceze, cuvntul alcohol capata forma pe care o cunoastem astazi (alcool) prin suprimarea literei 'h'." " Alcoolicii sunt bautori excesivi, a caror dependenta fata de alcool a atins un asemenea grad, nct antreneaza sau este pe cale de a antrena tulburari psihice si somatice, precum si alterarea relatiilor sociale."(Iolanda si Nicolae Mitrofan, 1991) Termenul de alcoolism e folosit pentru prima data de Majmis Huss n 1859, pentru a desemna abuzul de bauturi alcoolice. Cu toate acestea el nu are nici pna azi o definiie unanim admisa. Definiia data mai sus, a fost formulata n 1951, de catre Organizatia Mondiala a Sanataii si tinde sa fie acceptata tot mai mult. Alcoolismul este considerat de catre Organizatia Mondiala a Sanatii a treia problema de sanatate publica, o dovada n plus a interesului tiinific mondial manifestat fa de acest fenomen 242d32c constndu-l organizarea unui numr important de congrese internaionale anuale. Pentru a putea defini alcoolismul trebuie avute n vedere urmatoarele fapte:
4

sunt persoane care consum n mod repetat si succesiv alcool; persoane ce ajung la dependenta fa de alcool; se instaleaza modificri psiho-somatice ce perturba relaiile individului cu mediul social; apare dezorganizarea individului att n plan biologic ct si n plan psiho-

comportamental; naltul Comitet de Studii si Informare despre Alcoolism (H.C.E.I.A.) a definit consumul de alcool ca fiind generat de anumite maladii sau perturbari psihice. Tolerana e proprietatea pe care un organism o poseda, de a suporta absorbtia de alcool fara sa apara simptome patologice susceptibile, s-l afecteze pe el sau anturajul su.Dependena fizica sau tolerana sunt consecine i nu cauze ale alcoolismului.

3. Formele clinice ale alcoolismului

Alcoolismul e o categorie greu de clasificat datorita parametrilor bio-psiho- sociali pe care i afecteaza n mod diferit.n cuprinsul generic al noiunii de alcoolism se diferentiaza urmatoarele categorii clinice, cu implicatii medico-sociale diferite: 1. Beia alcoolica obisnuita "ebrietas vulgaris" - pe care si-o provoaca voluntar n mod episodic unele persoane n scopul creerii unei stri agreabile, fara a se ajunge la dependena de alcool. 2. Alcoolofilia - reunete aspectele psihopatologice caracterizate prin nclinarea deosebit pe care o resimt unele persoane fa de euforizarea prin consumul bauturilor alcoolice, apetena care conduce n timp la instalarea dependenei i alcoolismului cronic, indiferent de cantitatea de alcool ingerat sau de ritmul cronologic al ingestiei. 3. Alcoolomania. Sub aceasta denumire reunim totalitatea aspectelor psihotice caracterizate prin alterarea discernamntului asupra propriei persoane i interrelatiilor sociale, dezvoltate pe fondul consumului cronic de bauturi alcoolice, strile periodice de apetenta dipsomaniaca inductibil, ct i fenomenele psihotice supraacute aprute n mod excepional la consumul unor cantiti mici sau moderate de bauturi alcoolice (criza de betie patologica).( LAROUSSEBORADS. Dicionar de droguri, toxicomanii i dependene. Bucureti: Editura tiinelor medicale, 1999. P. 45-49)

4. Stadialitatea alcoolismului
"Stadialitatea beiei alcoolice obisnuite decurge prin succesiunea fazelor de excitatie, depresiune si inhibitie supraliminara care se produc n cursul narcotizarii structurilor cerebrale.Stadiile ebrietatii apar mai mult sau mai putin manifestate de la o persoana la alta, ct si la aceeasi persoana n momente diferite.Diversitatea individuala a unui adult sntos la intoxicaia alcoolic este n funcie de alcoolemie, tolerana, tip de sistem nervos i starea iniial a organismului n momentul ingerarii respective. Primul stadiu de intoxicaie alcoolic acut se caracterizeaz n general, prin excitaie psihomotorica de tip hipomaniacal i corespunde unei alcoolemii care variaz, de la caz la caz, ntre 0.30-1.50 la mie.n funcie de personalitatea premorbid i starea ideo-afectiva premergatoare mbatarii, pe lng starea hipomaniacal pot apre i alte variante morbide cu predominana excitaii triste, delirante sau confuzionale. Al doilea stadiu de intoxicaie alcoolic acut (hipnoid-ebrietos sau medico-judiciar) se caracterizeaz prin depresiunea activitii neuro-psihice i corespunzatoare unei alcoolemii care variaz ntre 1.5-3 la mie. n cursul acestui stadiu apar o suit de tulburri psihomotorii corespunzator deconectrii de la mozaicul funcional al structurilor neuronale corticale intrate n narcoza; ideatia i limbajul devin tot mai incoerente, tendinta megalomaniaca, reducerea manifesta si progresiva a capacitatii de perceptie i creterea fazei latente ntre stimularea senzorial i reacia psihomotorie, reacii fazice paradoxale si tendina la somn, discernamntul situatiilor devine tot mai precar, ajungnd pna la un stadiu hipnoid, care-l expune pe subiect, n raport cu situaia n care se afla, la o diversitate de incidente si accidente. "Al treilea stadiu de intoxicaie alcoolic acut (paralitic) se caracterizeaz prin narcotizarea scoartei cerebrale i corespunde unei alcoolemii de 3-4 g la mie. Reflexele condiionate sunt abolite, limbajul ininteligibil, coordonarea motorie profund perturbata, nu-si mai controleaza sfincterele, somn profund de cteva ore. "Al patrulea stadiu de intoxicatie alcoolic acut (comatos), corespunde unei alcoolemii de4-5 g la mie."n acest stadiu, alcoolicul se caracterizeaz prin abolirea reflexelor spinale, pupile imobile n midriazis, anestezie, hipotensiune, puls deprimat, cianoza, hipotermie, transpiraie vscoasa.Moartea se produce n general la o alcoolemie de 5-6 g la mie prin aspirarea respiraiei.

"Intoxicaie alcoolica supracuta - se produce prin consumarea rapid a unei mari cantiti de alcool sau la persoane foarte sensibile la alcool i ndeosebi copiii. n aceasta situaie, faza de excitaie trece aproape neobservat, persoana n cauza intrnd repede n stadiul comatos. Criza de beie patologic acut constituie o stare exceptionala ca frecventa n clinica alcoolismului, care se instaleaz repede dupa consumarea unei cantiti reduse de alcool (alcoolemie pna la 1 g la mie) caracterizndu-se printr-o accentuata agitatie confuzionalhalucinatorie cu agresivitate, automatism ambulator si nivel de constiinta anulat, stare care se poate mentine cteva ore si se termina de obicei prin somn. Dipsomania este 'setea nebun' pentru consumul de bauturi alcoolice i care apare n mod periodic (la cteva saptamni luni sau ani si dureaza un timp scurt -ore sau zile). Alcoolismul cronic - consumarea frecvent a unor cantitati variabile de bauturi alcoolice timp mai ndelungat, poate determina dependenta narcomaniaca i dezvoltarea diferitelor tulburari neuropsihice.Prin consumul cronic de bauturi alcoolice este determinata scderea funciilor superioare de analiz i a capacitatii de stapnire asupra pornirilor instinctiv-emotionale, favoriznd astfel aparitia comportamentului aberant. Alcoolicul nu sesizeaza diminuarea capacitatii sale productive, devine iritabil, devine predispus la acte de violenta. (LAROUSSE- BORADS. Dicionar de droguri, toxicomanii i dependene. Bucureti: Editura tiinelor medicale, 1999. P. 51-54) Alti autori clasifica alcoolismul n cronic i acut. Alcoolismul acut - este forma clinica n care tulburarile psihice se pot manifesta sub aspectul intoxicatiei alcoolice acute (betia alcoolica, betia patologica), sau al delirului alcoolic acut sau subacut.Alcoolismul cronic se caracterizeaz prin continuitate, intoxicaie sistematic, centrarea psihotic a vieii pe consumul de alcool.

5. Clasificarea alcoolicilor
Clasificarea alcoolicilor este o problema care se lovete de dificultai, rezultnd din latenta sau caracterul efemer al semnelor de intoxicaie. Dac privim lucrurile din punct de vedere medical, distingem bolnavi spitalizai n primul rnd pentru simptome caracteristice de alcoolism i bolnavi prezentnd un teren alcoolic, peste care se suprapun diverse afeciuni. Unele statistici disting: alcoolismul latent caracterizat prin moderate tulburri de caracter i alte activitati;
7

etilismul constituit, cu leziuni viscerale i absenteism la serviciu: etilismul grav, cu leziuni viscerale i lezarea profunda a sistemului nervos, bolnavi

incapabili de munca. Dupa o alta clasificare (Yellnick, 1952) se pot distinge: persoane care folosesc alcoolul pentru calmarea unor suferine fizice sau morale, la care

dependena nu se dezvolt obligatoriu; alcoolismul constituit dupa o lunga perioada de abuz, la care se adauga complicaiile

somatice comune; alcoolicii cu fenomene de toleran si dependenta fizica la care se suprapun grave

tulburri comportamentale, generatoare de acte antisociale.( LAROUSSE- BORADS. Dicionar de droguri, toxicomanii i dependene. Bucureti: Editura tiinelor medicale, 1999. p 32-41) Aceasta clasificare poate corespunde de fapt fazelor prin care trec alcoolicii, ncepnd de la consumul intermitent, apoi zilnic de alcool, pna la apariia gravelor fenomene de dependen i a afectarilor psihosomatice ce caracterizeaza ultima faz a alcoolismului cronic. Cunostintele actuale privind alcoolismul cronic se datoresc n mare masura progreselor realizate asupra consecinelor metabolice ale consumului de alcool.

6. Teorii explicative i factori predispozani ai alcoolismului

"Printre teoriile formulate ce cauta sa explice alcoolismul se afla si teoria "puterii" formulata de McClelland (1972), n sensul ca acei barbati ce dovedesc o accentuata nevoie de a-si manifesta forta, beau excesiv." (Vladimir Belis, 1988)Manifestarile antisociale si agresiunile constatate ca stari premorbide n alcoolism sunt argumente n sprijinul acestor conceptii, aceste manifestari fiind savrsite pentru a-si proba siesi propria forta, dorinta de dominare. Lumea e conceputa ca o competitie n care aceste personalitati morbide trebuie sa cstige glorie sa domine. Aceasta structura psihica ar predispune la alcoolism. Dupa opinia specialistilor, teoria este lipsita de consistenta ntruct cazuistica avuta la dispozitie si testele psihologice au demonstrat ca devin alcoolici si personalitati refulate, slabe, lipsite de vointa, chiar diametral opuse tipului propus ca fiind predispus spre alcoolism. Teoria "dependentei" se explica prin tendintele agresive si de afirmare a fortei si sunt o reactie sub care se ascunde de fapt necesitatea de a fi dependent de cineva, iar consumul de alcool ar raspunde unei dorinte de caldura, confort si siguranta care nlatura sentimentul de
8

dependenta.Indiferent de caracterul mai mult sau mai putin speculativ sau contradictoriu al acestor teorii, ele trebuie privite ca ncercari de lamurire a etiologiei si premiselor alcoolismului.Agresivitatea si impulsivitatea sunt frecvente printre alcoolici; impulsivitatea care corespunde conceptului de pierdere a activitatii inhibitorii, a fost gasita prezenta n numeroase studii si caracterizeaza personalitatea alcoolicului.Comportamentul antisocial, tendinta de a 'depasi limita" apare ca principala caracteristica a personalitatii alcoolicului, n numeroase studii.Alcoolicii apar de asemenea, ca avnd o comportare specifica n relatiile cu persoanele din jur, observabila si n stadiile prealcoolice la tineri: tendintele de extravertire, sociabilitate de tip exhibitionist apar frecvent semnalate n aceste stadii, ca de altfel si pierderea sentimentelor de afectiune si pretuire pentru cei din jur, n pofida unei sociabilitati aparente, pe care o manifesta cei mai multi dintre alcoolici. "Chiar daca apar schimbari ale personalitatii n stadiul de alcoolism fata de stadiile de prealcoolic, semnificatia etiologica a dimensiunilor personalitatii ce caracterizeaza pe alcoolic este nca neclara. Spre exemplu nu se poate conchide ca aspectele de dependenta implicate n alcoolism si au explicatia n constatarile ca alcoolicii sunt independenti n copilarie si devin dependenti ca adulti." (STAVROS, C. drogurile concomitente alcool, tutun, cafea: factori de risc. Bucureti: ed. Medical, 1998. p. 53-58) Alcoolicii au fost gasiti n multe studii de psihologie ca fiind puternic atrasi de mama, ceea ce dupa unii ar constitui un argument pentru teoria dependentei, iar dupa altii pentru teoria "puterii", aceasta deoarece n ambele teorii alcoolicul ar avea o identitate masculina inadecvata.Teoria dependentei pare totusi sa explice mai bine de ce consuma alcool un individ cu o personalitate caracterizata de aspecte de masculinitate exagerata. Alcoolul rezolva conflictul legat de dependenta, reduce anxietatea, produce satisfacerea unor tendinte infantile, sentimentul de confort, securitate si putere. O alta teorie care ncearca sa explice alcoolismul, fiind si cea mai cunoscuta si nteleasa, care este teoria reducerii tensiunilor psihice, care nsa s-a constat adesea ca nu si gaseste aplicabilitate n toate cazurile de alcoolism, aspect verificat n diferite tipuri si moduri de viata.Anxietatea pe care o are alcoolicul apare a fi mai degraba efect dect cauza.Studii asupra gemenilor uni- si bivitelini, asupra unor sugari, a unor copii adoptati au pus n evidenta rolul factorilor genetici.

" Transmiterea ereditara ar fi evidentiala pentru urmatorii parametri ai abuzului de alcool si ai alcoolismului cronic; apetenta patologica pentru alcool, dependenta fiziologica si alterarea constiintei n stare de betie." Numeroase teorii care ncearca sa explice etiologia alcoolismului se refera n special la factorii fiziopatologici si mai ales la cei psiho-sociologici.Rolul carentelor alimentare, a subnutritiei a fost demonstrat experimental la sobolani, care n conditii de post preferau solutii alcoolice, apei. Acelasi rol poate sa-l joace si carenta n vitamina B1.Existenta unor familii de alcoolici, sau a gemenilor univitelini alcoolici, aduce n discutie posibila etiologie genetica. A fost demonstrata si existenta unei tolerante nnascute la alcool, iar fenomenul de dependenta a putut fi transmis la generatii succesive, experimental. n ceea ce priveste factorul psihic, teoria reflexelor conditionate, desi explica repetarea consumului dupa obtinerea satisfactiei, nu lamureste de ce oricine care consuma ocazional alcool pentru reducerea temporara a unei stari tensionale sau conflictuale, devine neaparat un alcoolic.n timpul curelor de dezintoxicare, alcoolomania ar trebui sa dispara, daca am admite etiologia reflex-conditionata.Cercetari extinse au dovedit existenta unei personalitati psihopatologice a bautorilor, caracterizata prin deficit moral sau caracterial, fenomene de inadaptabilitate la mediul social sau familial, precum si tulburari n viata sexuala, toate determinnd un dezechilibru psihoafectiv de intensitate diferita. Majoritatea alcoolicilior sunt persoane lipsite de vointa, cu labilitate afectiva marcata.( CARATA, D. Asistena social a persoanelor dependente: suport de curs. Chiinu, 2008. p. 11-17) Un rol important n etiologia alcoolismului l au o serie de factori sociali care trebuie considerati cel putin favorizanti; usurinta cu care pot fi procurate bauturile alcoolice, obiceiurile consumarii n grup si n diferite ocazii a bauturilor alcoolice.

Factori predispozanti ai alcoolismului

Factorii predispozanti presupusi n a favoriza alcoolismul ar putea fi grupati n: a) Factori ocazionali - "prin consum repetat sub influenta unor factori si conditii de mediu se poate ajunge cu timpul la dependenta de alcool. Adesea acest gen de alcoolism se produce prin imitatie. b) Factori legati de personalitatea alcoolicului - alcoolismul poate aparea pe fondul unei personalitati normale dar si pe fondul unor tulburari de personalitate, balanta nclinnd net n
10

favoarea celei de-a doua categorii. n acest sens Deshaies descrie trei modele de alcoolici: alcoolici nepsihopati, alcoolici psihopati si alcoolici deveniti psihopati prin alcoolism. c) Ereditatea - n sensul ca descendentii proveniti din parinti alcoolici prezinta tare diverse, de tipul encefalopatiilor frustre, cu deficiente de intensitate variabila n sfera cognitiva si caracteriala, cu intelect de limita si tendinta la structurare disarmonica sau neurotica a personalitatii. Importanta factorului ereditar creste nsa prin aceea ca descendentii, traind n conditii similare cu parintii, preiau o parte din conceptiile si modul lor de viata. d) Factorii socio - culturali joaca un rol considerabil prin nivelul economic, pregatirea profesionala, atitudinea de acceptare sau refuz a consumului de alcool, obiceiuri si traditii proprii fiecarei comunitati." (ZEPCA, Victor. Comportamentele de risc pentru sntate. In: Fclia: spt. Pedagogic, V. 2009, 12 aprilie, p.3.) Alcoolicul apare ca o personalitate psihopatica, n general depresiva, stapnit de dorinta careia nu i se poate opune de a consuma excesiv bauturi alcoolice.Lipsa sa de vointa, o anumita imaturitate afectiva, uneori un complex de inferioritate, instabilitate psihica si caracteriala sunt trasaturi ce pot explica tendinta toxicomana.Chiar daca, initial poate unele esecuri suferite n viata pot crea un cadru favorabil pentru aparitia alcoolismului, n final se va ajunge la o adevarata toxicomanie generatoare a unei personalitati morbide, degradante, desi constient de starea n care se afla. Anxietatea si depresia, lipsa simtului critic sunt elemente care contureaza personalitatea labila a alcoolicului, condus uneori de instincte si impulsivitate dar sfrsind n descurajare, care-l mpinge continuu pe calea absorbtiei toxicului.Istoria, simptomele si semnele asociate alcoolismului sunt n mare masura cele ce definesc dependenta fizica la orice substanta cu efect sedativ: tulburarile de caracter, diminuarea potentialului lucrativ si al abilitatii, scaderea puterii de concentrare si a atentiei, tremuraturi, insomnie, oboseala, tulburari digestive, spasme musculare, palpitatii si scaderea capacitatii de aparare a organismului.Toate aceste tulburari au rasunet n sfera relatiilor sociale, economice, familiale si interpersonale, stnd la baza majoritatii actelor antisociale.

7. Efectele consumului de alcool asupra personalitatii

S-au efectuat studii asupra efectelor emotionale produse de alcool. Important este a sti ce fel de efecte si asupra caror persoane, pot duce la alcoolism.O tehnica simpla este aceea de a ntreba alcoolicul, cnd este sobru, de ce bea, la ce schimbare se asteapta sa apara atunci cnd este sub influenta alcoolului. S-au efectuat cercetari privind comportamentul diferitilor indivizi nainte ca acestia sa devina alcoolici.
11

Cercetarile au aratat ca n copilarie acestia erau nclinati spre comportament agresiv, sadism, nelinisti sexuale, comportament antisocial, stari conflictuale, vagabondaj, delasare.S-au pus n evidenta unele trasaturi de caracter mai frecvent ntlnite ca: frustrare, labilitate afectiva, impulsivitate. Au fost cercetate comportari cum ar fi: consumul de bauturi alcoolice de dimineata, consumul de unul singur, consumul pe ascuns.Unele dintre trasaturile relevante ale alcoolicilor sunt pierderea interesului pentru problemele celor din jur, predispozitia pentru conflictele conjugale si familiale si tendinta spre o recompensa imediata. "Sub influenta alcoolului apare adeseori o expansivitate si o vioiciune nestapnita, individul devine comunicativ, face confidente, este elocvent dar reactiile temperamentale sunt necontrolate, uneori violente.Individul se crede destul de puternic pentru a trnti mai multi oameni voinici, chiar atunci cnd are nevoie de toti acestia pentru a-l tine n picioare.(Goodman & Gilman) Curajul apare ca o imposibilitate de apreciere a pericolelor. Trei factori pot influienta comportamentul celui aflat sub influenta alcoolului: propria personalitate, anturajul si toleranta la alcool." Psihozele dezvoltate n cursul evolutiei alcoolismului cronic n cadrul alcoolismului cronic se dezvolta diferite aspecte psihotice, nuantarea acestora aflnduse n interdependenta att cu starea generala a organismului alcoolizat, ct si cu structura psihica premorbida.Psihozele ce se dezvolta n cursul evolutiei alcoolismului cronic sunt incluse n primul rnd de neurodistrofia toxemica carentiala, al carei model principal l constituie psihopolinevrita descrisa de Korsakov n 1889. 1. Psihoza Korsakov alcoolica - se diferentiaza prin urmatoarele simptome fundamentale: amnezie sau dismnezie de fixare si confabulare compensatorie; dezorientare temporo-spatiala si euforie; sugestibilitate crescuta si reactii oniroide cu tematica deliranta. n situatii favorabile, remisiunea bolii se produce n 3-6 luni, ramnnd adeseori sechele neurologice si deficit mnezic. n caz nefavorabil, evolutie lent progresiva spre dementa globala ireversibila prin atrofie cerebrala evolutiva. 2.Delirum tremens (delirul alcoolic tremurator, Sutton 1813) Simptome fundamentale: stare hipnoid-confuzionala cu zoopsii terifiante; tremuraturi generalizate si dureri manifestate la compresiunea nervilor; agitatie psihomotorie care se accentueaza n cursul noptii, bolnavul comportndu-se ca un somnambul ce-si traieste starea
12

fantasmica predominata de stereotipii profesionale; evolutia scurta, 2-12 zile, cu remisiune completa sau exitus prin complicatii viscerale. n prezent mortalitatea prin delirum tremens a scazut foarte mult prin aplicarea unei terapii foarte eficiente. 3.Psihozele delirante alcoolice - denumite impropriu 'halucinoze alcoolice' - se caracterizeaza n primul rnd, prin delir de persecutie, de gelozie si de prejudiciu, rau sistematizat datorita elementelor oniroid-confuzionale. Alcoolicii cu delir de gelozie ajung sa fie convinsi ca sunt 'nselati' deoarece 'vad' si 'aud' scene obscene, extraordinare prin absurditatea lor. Delirul alcoolic se structureaza uneori prin halucinatii nspaimntatoare si n consecinta bolnavii se lupta cu vedeniile n asa masura nct pot sa ajunga n situatii de auto- sau heteropericulozitate. Continutul si desfasurarea delirului alcoolic este indus de bagajul de cunostinte, structura premorbida si mprejurarile n care se afla persoana n cauza. Remisiunea psihozelor delirante alcoolice subacute si cronice se produce n saptamni sau luni si poate fi mult scurtata prin tratament corespunzator. 4. Sindromul datorat ntreruperii administrarii de alcool Alcoolicii au nevoie dupa dezintoxicare de un tratament care sa le stinga apetitul etanolic. Datorita doctrinei pavloviene despre reflexele conditionate, ncepnd cu deceniul al treilea s-a deschis perspectiva psihofiziologica a conditionarii repulsive la alcool. Reflexul repulsiv la alcool se stinge de regula, ca orice reflex conditionat, n decurs de 3-6 luni." (ELARU, M. drogurile. Bucureti, 1998 p 15-19) Din cifrele de mai sus reiese faptul ca alcoolismul nu are granite sociale.Prognoza pare a fi grava: absenteism, pagube imense n economia tarilor din cauza cheltuielilor imense cu asistenta medicala si sociala a bolnavilor. Principalele efecte ale alcoolului asupra sntaii Aria consecintelor medicale ale abuzului de alcool este, pe ct de imens, pe atat de complexa: Leziunile ficatului: 1. Ficatul gras, 2. Hepatita alcoolic, 3. Ciroza alcoolic; (1) si (2) sunt reversibile cu
13

abstinena n timp ce ciroza hepatic este ireversibil. Unii cercettori au artat c este posibil s se induc acumularea hepatica de grasimi i leziunile ficatului ultrastructurale la voluntari tineri, nonalcoolici numai dup o sptmn de substituire a carbonailor din dieta cu alcool n cantiti cu mult sub cele necesare pentru a produce intoxicaie acut. Tulburri metabolice i nutriionale determinate de alcoolul etilic: Malnutriia este o complicaie frecvent a consumului cronic de alcool i poate rezulta din reducerea aportului alimentar, ct i din deficiena n substane nutritive specifice. Efectele etanolutui asupra sistemului imun. Exist o susceptibilitate crescut la infecie a subiecilor alcool-dependeni. Efectele etanolului asupra sistemului endocrin. n mod virtual etanolul (alcoolul) afecteaz fiecare organ endocrin. Sunt bine cunoscute tulburrile funciei reproductive frecvente la brbaii alcoolici:Impotena, niveluri sczute ale testosteronului, numr sczut de spermatozoizi i atrofii testiculare. Femeile alcoolo-dependente prezint o prevalena mai mare a amenoreei, anovulaiei i manifestri ale patologiei ovariene. Femeile care consum buturi alcoolice n timpul sarcinii nasc copii cu defecte grave, subponderali, cu deficiene n dezvoltarea fizic i intelectual (sindromul alcoolic fetal). Tulburrile neurologice i neuropsihice. Asociate consumului mare de etanol includ: demena, sincopa, crize epileptiforme, halucinatii, neuropatie periferic, depresia i tulburri de personalitate antisocial. Efectele alcoolului asupra organelor de simt. n cantitate crescut alcoolul duce la tulburri de vedere, de auz, ale gustului i mirosului. Aceste deteriorri pot duce la pierderea coordonrii i a puterii de reacie. Alcoolul i conducerea autovehiculelor. Capacitatea de a conduce un autovehicul n condiii de securitate este afectat imediat dup ce conductorul auto a consumat o butur alcoolic, chiar la o alcoolemie de 0,5g%. Alcoolul i sinuciderile.
14

Alcoolismul este un factor de risc n ceea ce priveste sinuciderile; consumul de buturi alcoolice predispune la consumul altor droguri periculoase. Efectele alcoolului etilic asupra sistemului cardiovascular. Alcoolul poate afecta muschiul cardiac nsui, producnd cardiomiopatie i aritmii cardiace. Consumul cronic de alcool se asociaz cu o crestere semnificativ a hipertensiunii i poate juca un rol important n cardiopatia ischemic i tulburrile cerebrovasculare. Alcoolul i actele antisociale. Unele statistici arat c peste 90% din actele criminale au fost comise de indivizi aflai sub influena alcooluiui. Alte efecte ale buturilor alcoolice. Chiar dup consumul unor cantiti mici de buturi alcoolice apare congestia fetei, dureri de cap, palpitaii, scderea tensiunii arteriale, vrsturi i tulburri neuropsihice de tip ebrios (stare de ameeala, lein. scderea activitii intelectuale) (Alcoolul viciu social. [citat 19 septembrie 2012]. Disponibil pe internet: http//www.sanatate.ro)

8. Concluzii
Notiunea de personalitate, indiferent de domeniul de activitate, o exclude pe cea de alcoolism. Efectele consumului de alcool, ca produs de consum periodic sau permanent se manifesta negativ prin aceea ca duce pna la dezagregarea personalitatii individului, atingerea functionala si organica a unor sisteme sau aparate ale corpului omenesc, perturba relatiile dintre indivizi, el are deci o componenta sociala, degradeaza nucleul de baza al societatii, familia, scade cota spirituala si materiala a eforturilor umane, fiind un aspect al subculturii si subcivilizatiei. Alcoolismul e un obicei degradant pentru individ, o infirmitate psiho-fizica si educationala, un gest de refuz la integrarea n aspectele civilizatiei si culturii contemporane, o priveliste deprimanta care lasa o amprenta condamnabila att pe individ ct si pe societatea din care face parte.Conceptiile potrivit carora ar exista o legatura ntre nivelul de trai si alcoolism nu trebuie absolutizate, alcoolicul nefiind neaparat un individ cu posibilitati financiare reduse. Faptul ca alcoolismul apare n majoritatea cazurilor la oameni de vrsta medie afectati mai mult de traume psihice si stari stresante, comparativ cu tinerii, este relevant pentru rolul jucat de factorii sociali n geneza alcoolismului dar si pentru nivelul ridicat pe care-l are orice dorinta la aceasta vrsta.

15

Cu ct consumul de alcool ncepe mai trziu cu att mai repede se instaleaza toleranta si dependenta, indicnd rezistenta mai mare a organismului tnar fata de alcool. Orice forma de violenta, de la vatamari fizice pna la omucidere, atesta relatii caracteristice alcoolismului si comportamentului antisocial. Chiar daca nu orice alcoolic nu este implicit si infractor, potentialul infractogen al alcoolicului apare evident, alcoolul intervenind ca factor agravant al structurilor disarmonice ale personalitatii, facnd astfel ca incidenta delicto-judiciara prin alcoolism sa aiba o mare nsemnatate pe plan social si juridic. Alcoolismul prezint o problem pentru societatea noastr n special pe fonul tradiiilor n producerea vinului i rachiului, considerndu-se c fiecare gospodar trebuie s aib n cas butur i atunci cnd vine cineva n ospeie trebuie neaprat servit cu alcool. Astfel tradiiile i situaia economic-social din ara noastr stimuleaz consumul de alcool din societatea noastr ceea ce duce la o cretere vertiginoas a comportamentelod deviante i chiar delincvente. Niciodata s nu consumi alcool: S ingur T rist O bosit Pe nemncate

BIBLIOGRAFIE 1. CARATA, D. Asistena social a persoanelor dependente: support de curs. Chiinu, 2008. 52p. 2. CICU, Gabriel. Factori de risc i de protecie n consumul i abuzul de alcool. [citat 17 septembrie 2012]. Disponibil pe internet: http//www.pszhomotion.ro/uploads/assest 3. LAROUSSE- BORADS. Dicionar de droguri, toxicomanii i dependene. Bucureti:
16

Editura tiinelor medicale, 1999. 4. STAVROS, C. drogurile concomitente alcool, tutun, cafea: factori de risc. Bucureti: ed. Medical, 1998. 111p. 5. ELARU, M. drogurile. Bucureti, 1998 6. ZEPCA, Victor. Comportamentele de risc pentru sntate. In: Fclia: spt. Pedagogic, V. 2009, 12 aprilie, p.3. 7. Alcoolul viciu social. [citat 19 septembrie 2012]. Disponibil pe internet: http//www.sanatate.ro

17