Sie sind auf Seite 1von 37

Originea poporului roman.

Teoria continuitatii,argumente pro si contra Dup ce romanii au cucerit Dacia n 105106, a nceput un proces de romanizare a populaiilor locale, dacii adoptnd treptat limba i obiceiurile latine. Aceasta este teoria clasic a continuitii daco-romne,acceptat de majoritatea istoricilor romni. Argumente pentru: colonizarea intensiv a Daciei. colonitii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman (ex toto urbe Romano), limba comun fiindu-le tuturor colonitilor latina. n acest mediu multietnic, latina fiind singura limb de comunicare, ar fi obinut poziia dominant. Argumente mpotriv: timpul scurt de ocupaie n Dacia nord-dunrean: 165 de ani. romanii au administrat efectiv doar o mic parte a Daciei (o parte din Transilvania, Banatul i Oltenia, dar mai ales Dobrogea). Originea poporului roman.Teoria imigrationista,teoria admigratiei si teoria originii romano-slave. Teoria imigrationista Argumentul disparitiei dacilor ca popor in urma razboaielor daco-romane a fost formulat de Roesler si preluat in diferite forme de adversarii continuitatii, dar si de unii invatati romani din trecut care doreau ca originea poporului roman sa fie pur romana. Sustinerea acestei teze pleaca de la afirmatiile lui Eutropius, autor despre care s-ar putea spune ca s-a bucurat din partea istoricilor maghiari de o credibilitate care nu a mai fost acordata nici unuia dintre istoriografii antici,dar o multitudine de dovezi contrazic afirmatiile sale, sustinand continuitatea dacica. Acesta afirma in lucrarea "Breviarum ab urbe condita" ca "Traianus, dupa cucerirea Daciei, a adus o multime foarte mare de oameni din toate colturile lumii romane pentru popularea oraselor[...], caci Dacia fusese secatuita de barbati in urma lungului razboi al lui Decebalus.Pornind de la ideile lui Eutropius, Roesler a scris teoria imigrationista, fiind argumentata de urmatoarele: disparitia dacilor ca popor in urma razboaielor cu romanii; disparitia vechii toponimii dacice;

imposibilitatea romanizarii Daciei in cei 165 de ani de stapanire romana; parasirea completa a Daciei in timpul lui Aurelianus; formarea poporului roman si a limbii romane la sud de Dunare; caracterul nomad al romanilor decurgand din ocupatia lor de capetenie-pastoritul; inexistenta unor izvoare istorice care sa ateste prezenta romanilor la nord de fluviu inainte de secolul al XII-lea, deci inaintea venirii maghiarilor in Transilvania. Dar, desigur, exista si contraargumente, iar cel care l-a contrazis pe Roesler a fost A.D. Xenopol,care afirma: adapostirea populatiei daco-romane in munti dovedita de terminologia "muntelui"de origine romaneasca; caracterul sedentar al romanilor dovedit de terminologia agricola de origine latina; diferentele insemnate dintre limba romana si dialectele romanesti vorbite la sud de Dunare; originea transilvana a limbii romane dovedita de elementele maghiare comune tuturor graiurilor romanesti; mentionarea romanilor in izvoare istorice demne de crezare toponimia romaneasca de origine latina coexista cu cea de origine maghiara si slava. Teoria admigratiei Dimitrie Onciul are un text (Scrieri istorice 1885), care e conceput ca o recenzie a cartii lui A.D Xenopol dar care a devenit o carte de sine statatoare, in care isi prezinta si teoria sa care a fost numita ulterior admigrare. Aceasta prezinta o solutie de compromis intre teza continuitatii si imigratiei si anume intarirea nucleului daco-roman dupa teritoriul fostei provincii romane prin migratii de mica amploare in anumite conditii istorice a unor grupe de populatie romanica sud dunareana la nord de dunare, mai ales in timpul navalililor slave si bulgare. D. Onciul a cutat s explice soarta elementelor romanice n timpul nvlirii populaiilor barbare, a examinat atent legturile romnilor cu bulgarii de peste Dunre i cu ungurii de peste Carpai, a redat, folosind cuceririle istoriografice din alte ri, cadrul

politic internaional n care s-au format statele romneti, ara Romneasc i Moldova. Cu argumente puternice de ordin lingvistic, istoric i toponimic, el demonstreaza continuitatea populaiei daco-romane la nordul Dunrii dup retragerea aurelian, a admis - n opoziie cu A.D. Xenopol - o admigraiune de populaie din sudul Dunrii dup aezarea slavilor i a bulgarilor n prile de miaznoapte ale Peninsulei Balcanice n secolul al VII-lea, pn atunci locuite de populaie romanic. Poporul romn i limba romn s-au format - de o parte i de alta a Dunrii, n strns unitate teritorial. Marele fluviu n-a mpiedicat ca limba romn de pe ambele maluri s se dezvolte esenial n acelai fel, comunicaia dintre ambele maluri n-a ncetat dup trecerea la sud de Dunre a legiunilor i naltei administraii romane. Perioada cuprins ntre cucerirea roman i secolul al VII-lea constituie prima faz n istoria poporului romn; ea este perioada formrii n trsturile ei eseniale a limbii romne cu cele trei dialecte principale, daco-romn, macedo-romn i istro-romn, separate prin invazia slav. Aceasta a determinat o parte a populaiei romanice s se retrag spre miaznoapte. Anumite fenomene lingvistice comune dialectelor daco- i macedo-romn le explica D. Onciul printr-o admigraiune de la sudul la nordul Dunrii. Admigraiunea din dreapta Dunrii nu a alterat caracterul de continuitate a elementelor daco-romane din stnga fluviului. Populaia rmas n Dacia dup retragerea administraiei romane a format elementul fundamental din care s-a nscut poporul romn. Adaosul primit succesiv din dreapta Dunrii a contribuit la ntrirea lui numeric. ntrii prin admigraia de la sudul Dunrii, romnii din Dacia au putut absorbi cu mai mult uurin elementul slav conlocuitor, de la care au rmas ns urme n limb i n toponimie. D. Onciul considera c admigrarea din dreapta n stnga Dunrii va fi continuat ntructva i n timpul suzeranitii bulgare la nordul Dunrii, pe care el o susinea argumentat, romnii avndu-i propriile lor formaiuni social-politice, dependente de aratul bulgar. Teoria originii romano-slave Aici punctul de plecare devine Roma, ca inceputuri ce confereau noblete si prestigiu. Sustinut mai ales de exponentii Scolii Ardelene, care nu accepta decat pura obarsie romana, se invoca incompatibilitatea de civilizatie intre

daci si romani care nu ar fi permis contopirea. Ei insa nu pot da un raspuns coerent ponderea dacilor.Petru Maior se straduia sa explice ca razboaiele duse de romani impotriva dacilor au fost de exterminare. Prin romani, romanii se puteau prezenta egali cu oricine din Occident. Acest curent a avut momentul sau de glorie pana la publicarea dictionarului limbii romane a lui Laurian, care a discreditat scoala latinista. Kogalniceanu a fost de asemenea unul din cei mai severi critici ai abuzurilor latiniste..Odata cu Hasdeu care a insistat asupra ponderii elementului slav se complica problema sintezei romanilor. Hasdeu considera poporul roman pe deplin format atunci cand a intrat in raport cu slavii. Cuvntele slave au patruns in limba romana se pare, nu prin contact etnic ci pe cale politica, religioasa si culturala. Convieuirea ndelungat cu slavii i legturile cu statele slave, influenate n organizarea lor politico-administrativ de Imperiul bizantin, au fcut ca romnii din Dacia s adapteze realitilor lor, pentru unele instituii, nume slave. Este cazul voievodatului i cnezatului, instituii cu numiri slave, nscute ns n procesul de dezvoltare al societii romneti i avnd trsturi originale, specifice mediului romnesc. Aceste instituii, diferite prin coninutul lor de cele cu nume similar din lumea slav, s-au pstrat la romni, n cazul celor din Transilvania, chiar i sub stpnirea maghiar. Junimistii au reabilitat influenta slavilor ca replica la scoala latina si ca un exercitiu de depasire a complexelor nationale. Dictionarul etimologic a lui Alexandru Cihac, un apropiat al Junimii demonstreaza ca fondul lexical al limbii romane are 2/5 elemente slave si alte influente, 1/5 elemente turcesti si tot 1/5 elemente latine si acest argument impreuna cu teoria circulatiei cuvintelor (Hasdeu) au constituit tandemul de baza a teoriei slavone. Si Ioan Bogdan considera ca slavii reprezinta un element constitutiv al sintezei romanesti. Iorga, Giurescu si Panaitescu admit influenta majora a slavilor insa doar ca element care se adauga substratului latin.

Cavalerii teutoni in Tara Barsei Ordinul teutonic (n latin Ordo Teutonicus, acronim OT) este un ordin religios german catolic format la sfritul secolului al XII-lea la Acra, n Palestina. n timpul Evului Mediu, ei erau un ordin militar cruciat i purtau

veminte albe cu o cruce neagr.Ordinul teutonic n ara Brsei apare in 1211 pentru a ajuta la aprarea contra invaziei cumane i pecenege i s ntreasc poziia bisericii catolice ntr-o zon n care majoritatea populaiei locale romneti era ortodox. Aezarea lor a fost posibil n urma diplomei de donaie a regelui Andrei al II-lea al Ungariei, emis n acelai an. Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit n ara Brsei numeroase ceti de lemn fortificate (n cei 14 ani de edere), cu sprijinul localnicilor.De asemenea, a colonizat un numr nsemnat de rani i meteugari n principal germani, care le asigurau hrana i produsele meteugreti necesare.Acetia au fost denumii n timp sai i s-au aezat printre populaia autohton,format n cea mai mare parte din romni i mai apoi din slavi i probabil pecenegi.Dup ce au ctigat cteva lupte mpotriva cumanilor care controlau zonele nvecinate Transilvaniei, se pare c au primit terenuri adiionale in zone pe care Ungaria nu le controla i chiar i un accept de a construi castele de piatr.Devenind din ce n ce mai puternic, ordinul a nceput s-i extind autoritatea i dincolo de munii de grani.Ctre 1225,cavalerii teutoni au nceput s se desolidarizeze de regele maghiar, punnd teritoriul stpnit de ei sub autoritatea Papei.Acest lucru a fost favorizat i de legturile Ordinului cu Papalitatea(era socotit egalul Ordinului templierilor i Ordinului ospitalierilor) i n special de legturile marelui maestru al ordinului,Hermann von Salza,cu mpratul romanogerman Frederic al II-lea i cu Papa Honoriu al III-lea.Drept urmare, n 1225, regele a purtat o lupt hotrtoare mpotriva ordinului, nvingndu-l i expulzndu-l din ara Brsei Structuri politice romanesti intre Dunare si Carpati in sec.XIII Inspaimantat de marea invazie din 1241 si vrand sa previna o noua expeditie a tatarilor,dar sa previna si atacuri ale cumanilor si bulgarilor,regele Bela IV a luat o serie de masuri de aparare.Intre altele,s-a gandit sa instituie o paza puternica si permanenta in regiunea de granita a Banatului de Severin.In aceste conditii regele daruieste Cavalerilor Ioaniti printr-o diploma de privilegii.Diploma Cavalerilor Ioanii din 1247 ofer preioase tiri despre structurile politice romanesti intre Dunare si Carpati.Totusi,trebuie precizat ca inainte populatia ii asimilase pe slavi de la care au preluat denumirea institutiilor(cneaz,voievod).Cert este ca aceste cnezate si voievodate au reprezentat nucleele ce au stat la baza intemeierii,formarii Tarii Romanesti.Diploma Cavalerilor Ioaniti aminteste cnezatele lui Ioan i Farca si voievodatele lui Seneslau si Litovoi.

Voievodatul Transilvaniei:statut politic si institutii:voievod,vicevoievod si congregatia nobiliara.

principalele

Dupa venirea ungurilor,Transilvania capata alt statut politic,de provincie autonoma in Regatul Ungariei. Dei regii maghiari au reuit s anihileze formaiunile politice prestatale din Transilvania totui datorit luptelor pentru tron, a anarhiei interne i a presiunilor venite din exterior nu au reuit s-i instaleze imediat stpnirea n Transilvania-Abia n 1075 cancelaria arpadian emite un document referitor la cetatea Turda. Dup anul 1100, maghiarii ncerc s organizeze Transilvania dup model apusean impunnd catolicismul printr-un episcopus Ultratransilvaniae", amintit in 1111 sub numele de Simion i ncercnd, prin intermediul lui Mercurius princeps Ultratransilvaniae", s nlocuiasc n 1113 instituia voievodatului cu principatul. Ambele msuri, att cea religioas ct i cea politicoadministrativ, au avut de nfruntat opoziia populaiei locale. Dei nu au renunat la ideea de catolicizare, sprijinii fiind puternic de ctre papalitate, totui au fost nevoii s renune la ideea de principat. Acest lucru ni-l demonstreaz menionarea n 1176 a lui Leustachius Voyevoda", voievodul Transilvaniei, vasal al regelui Ungariei. Voievodul, ajutat de vicevoievod, avea largi privilegii i o mare autonomie fa de Coroana maghiar. Cu scopul de a apra graniele i de a stimula dezvoltarea economic, regalitatea maghiar i-a colonizat n secolele XII-XIII, pe secui i pe sai n regiunile de grani ale Transilvaniei. Acetia se bucur de multiple drepturi i avantaje, i sunt organizai n scaune.n secolul al XIIIlea, voievozii Transilvaniei profit de problemele din Ungaria pentru a ncerca s se ndeprteze de aceasta. Pentru aceasta, Roland Bora (1282,1284-1285,1288-1293) convoac n 1288, prima Adunare obteasc (Congregaia general), numete comii i acord privilegii. Ladislau Kan (1294-1315), n schimb, a fost un adevrat arbitru al situaiei din regat care, i constituie la Deva, o adevrat curte, de unde i exercit atributele de ef al unui stat autonom i ncheie nelegeri cu ri de sine stttoare.Abia regii angevini sunt aceia care readuc Transilvania la statutul de voievodat vasal regelui Ungariei. Situaia romnilor din Transilvania s-a agravat n condiiile n care regii maghiari ncep politica de maghiarizare i catolicizare forat.Apartenena la o funcie a fost legat de apartenena la religia catolic. Voievodul exercita atributii judectoresti si militare.El numea pe vicevoievod, pe conductorii comitetelor,pe slujitorii si directi,convoca

adunarea nobililor (congregatia) si i conducea lucrrile.Avea drept de jurisdictie suprem asupra Transilvaniei.Avea totusi competent limitat, de autonomia comitatelor, a scaunelor secuiesti si ssesti, de privilegiile acordate bisericii catolice, precum si de atributiile superioare ale regelui Ungariei. Era comandant al armatei din Transilvania.Se sprijinea pe un aparat central,asemntor celui din Tara Romneasc si Moldova. Vicevoievodul avea rol consultativ,indeplinea functii publice sau la curtea suveranului,conducea Transilvania in lipsa voievodului,avea atributii uneori administrative,legislative,judecatoresti. Congregatia nobililor era adunare reprezentativ pe stri,convocat periodic de voievod. La lucrarile Congregatiei nobililor au participat si nobilii romni pna n anul 1291, ocazie cu care acestia sunt mentionati pentru ultima data n calitate de participanti la Congregatia nobililor universis nobilibus Saxonis, Siculis et Olachis.Dup anul 1437, cnd s-a constituit unio trium nationum,a fost interzis n mod expres participarea romnilor n viata politic,inclusiv n congregatia nobililor. Premisele intemeierii Tarii Romanesti Diploma Cavalerilor Ioanii din 1247 ofer preioase tiri despre structurile politice romanesti intre Dunare si Carpati.Totusi,trebuie precizat ca inainte populatia ii asimilase pe slavi de la care au preluat denumirea institutiilor(cneaz,voievod).Cert este ca aceste cnezate si voievodate au reprezentat nucleele ce au stat la baza intemeierii,formarii Tarii Romanesti.Diploma Cavalerilor Ioaniti aminteste cnezatele lui Ioan i Farca si voievodatele lui Seneslau si Litovoi.Conjuctura a fost favorabila,un rol hotarator avand Ungaria prin politica sa: aducerea Ordinului Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei,ce se extind peste Carpati expansiunea ungurilor in Severin,o parte din Oltenia avand stapani pe Asanesti 1230-1247-evolutie a politicii externe spre Ungaria Un alt punct important a fost invazia tatara,tatarii avand centre de putere pe Volga(Batie Han) dar si in Nordul Dobrogei(Nogai).Disparitia banilor maghiari de Severin in a doua jumatate a sec.XIII dovedeste ca tatarii au stapanit provinciile de la sud de Carpati. O premiza favorabila in constituirea Tarii Romanesti a fost moartea lui Nogai precum si anarhia instaurata in Ungaria dupa moartea lui Bela IV ce s-a accentuat in timpul lui Lszl IV(Ladislau Cumanul 1272-1290).Pe vremea regelui Ladislau Cumanul are loc o prima tentativa de intemeiere a

Tarii Romanesti.Litovoi profita de criza din Ungaria si se rascoala impotriva ungurilor.Regele trimite o expeditie armata impotriva lui Litovoi in urma careia e nfrnt i cade n lupt.Fratele lui Litovoi,Barbat este luat prizonier si apoi rascumparat cu o mare suma,ce dovedeste o buna dezvoltare economica la sud de Carpatii Meridionali. Andrs/Endre(Andrei III)(12901301),ultimul arpadian a incercat sa stopeze anarhia din Ungaria.Acesta convoaca congregatia din 1291 la care participa si romanii si cu aceasta ocazie nobilul Ugrynus isi recapata mosiile din Fagaras pe cale legiuita.In 1301 vine la tron Carol Robert din dinastia Anjou de origine franceza,cu sprijinul papei.Ungaria era impartita in tabere nobiliare si a urmat un razboi civil de durata(24 de ani).Razboiul civil din Ungaria a fost conditia favorabile pentru Basarab I(1310-1352) sa unifice cnezatele si voievodatele la sud de Carpati.Se mai lua in considerare si imaginea pozitiva ce fusese creata in randul unor nobili maghiari.Tara Romaneasca s-a format din initiativa conducatorilor feudali romanesti,beneficiind de doua premize importante:stapanirea tatareasca din sudul Basarabiei-N Dobrogei si criza din Ungaria.Recunoasterea Tarii Romanesti a fost consfiintita in urma victoriei lui Basarab I de la Posada(9-12 nov.1330) Raporturile lui Carol Robert cu Basarab I Carol Robert era implicat intr-un razboi civil si nu s-a pus problema unei suzeranitati maghiare asupra lui Basarab I.Dupa ce insa Carol a fost recunoscut ca singur stapanitor de toti,s-a pus din nou problema relatiilor cu Ungaria.Documentele ne prezinta realitatea.Intr-un document din 1324,Basarab este numit voievodul nostru transalpin ceea ce inseamna ca relatiile cu Ungaria erau bune si ca regele trebuia sa recunoasca realitatile politice de la sud de Carpatii Meridionali.Aceasi situatie este intalnita in 1327,cand,intr-o scrisoare a papei Ioan XXII catre nobilul barbat Basarab,voievodul transalpin prin care il lauda pentru zelul ce il depune in stapanirea necredinciosilor si il roaga sa primeasca cu cinste pe calugarii ce vin sa faca cercetari in acele regiuni.Dupa 1327 relatiile dintre cei Carol si Basarab se racesc si se va ajunge la un conflict armat.Cauza reiese din Cronica Pictata de la Viena si anume ca regele Ungariei dupa sfatul voievodului Toma(Toma Szcsnyi 1321-1342) si al lui Dionisie,fiul lui Nicolae s-a dus in tara voievodului vlahilor Basarab...ca sa alunge din tara aceasta pe Basarab sau cel putin sa dea uneia din sfatuitorii sai.In aceste conditii,regele Ungariei porneste in fruntea unei armate intr-o campanie impotriva lui Basarab I.Ocup Banatul de Severin(pe care il va primi Dionisie) i nainteaz prin Oltenia, pustiit n prealabil de ctre

Basarab,Arge.Datorit acestei strategii de aprare,n rndurile armatei invadatoare se instaleaz foametea nc de la intrarea n ara Romneasc.Pe drum, Carol Robert primete o solie din partea domnitorului romncare i aduce o propunere de pace.Oferta de pace fcut de Basarab I este refuzat de ctre rege,dei i se promitea plata a 7.000 de mrci de argint ca despgubire,cedarea cetii Severinului i trimiterea unui fiu la curtea ungar ca garanie, "numai v ntoarcei n pace i v ferii de primejdii, c de vei veni mai ncoace, nu vei scpa de dnsele".Carol Robert rspunde cu arogan c Basarab este pstorul tuturor oilor sale i c l va scoate de barb din vizuina lui. n cele din urm, armata maghiar ajunge la Curtea de Arge, pe care o gsesc pustie i o incendiaz.Batalia decisiva s-a dat la Posada((9-12 nov.1330),ntr-o vale ngust i prpstioas,unde armata maghiara a suferit o nfrngere umilitoare.Victoria lui Basarab I de la Posada a consfiintit recunoasterea Tarii Romanesti.Pana la moartea lui,Carol Robert(1342) nu a mai avut relatii conflictuale cu Basarab. Premisele intemeierii Moldovei In sec XIII,teritoriul Moldovei,mai ales partea nordica a fost stapanit de cnezatul Haliciului.Partea de sud a fost stapanaita in mod cert de catre cavalerii teutoni.In 1241 tatarii navalesc in teritoriul dintre Carpati si Prut.Exista putine informatii legate de Moldova in aceasta perioada,ele aparand abia in 1320-1340.In 1340 moare cneazul Daniil,lasand Haliciul in vizorul lituanienilor,tatarilor,polonezilor si ungurilor.Castig insa au avut polonezii si ungurii,ce au ocupat Haliciul.In 1344 Ludovic planuieste o expeditie impotriva tatarilor,regele aflandu-se in persoana in Transilvania pentru a inabusi o rascoala a sasilor.Au loc doua campanii la est de Carpatii Orientali(1345,1349) in urma careia tatarii sunt invinsi.In aceste conditii apare si maramuresanul Dragos.Este intemeiata o marca de aparare,vasala Ungariei.Scopul acesteia era de a asigura apararea impotriva tatarilor si controlul drumului comercial de la Est de Carpati.Au urmat la tron Sas si Balc ce au dus politica de vasalitate fata de regele Ungariei.Acest lucru n-a fost agreata de catre localnici care se revolta.In aceste conditii apare Bogdan.Bogdan,originar din Maramures(Cuhea sau Cuhnea) a fost atestat documentar in 1342/1343 fiind un fost voievod.Varsta nu se stie dar cert este ca a fost razvratit impotriva nobilimii maghiare.Bogdan profita ca o parte a romanilor sunt plecati in razboi si le ocupa mosiile.Acest fapt demonstreaza ca in Maramures erau doua tabere:cnezii romani supusi regelui Ungariei si cnezii romani care erau impotriva regelui.Aflandu-se in conflict inca din 1343,Bogdan nemaiputandu-se mentine in Maramures,trece muntii,in

Moldova.Acesta reuseste prin lupta sa alunge pe Balc si pe fii acestuia,fapt ce atrage mai mult ostilitatea regelui Ungariei si sa organizeze expeditii impotriva lui Bogdan.Bogdan reuseste cu sprijin de la tatari si lituanieni sa invinga armata regala(lituanienii si tatarii erau adversari Ungariei) iar pe 2 febr.1365 regele Ungariei emite un document prin care erau confiscate mosiile lui Bogdan dar il recunostea conducator al Moldovei.Practic,acest document reprezinta dovada nasterii statului moldovenesc. Relatiile internationale ale Tarii Romanesti in timpul lui Mircea cel Batran Mircea cel Btrn(1386-1418) ramane o personalitate istorica cu o activitate interna si externa ce a avut un succes apreciat de contemporanii sai dar si in zilele noastre.Istoricul german Leunclavius il caracterizeaza ca fiind principe ntre cretini cel mai viteaz i cel mai ager.In politica sa externa a urmat doua directii:relatia cu Polonia si Ungaria,principalele forte din spatiul central-estic al Europei si cea cu Imperiul Otoman,stat ce se afla intr-o continua expansiune.Politica externa a lui Mircea a fost dominata de un fapt capital:expansiunea turcilor in sud-estul Europei.Toate razboaiele duse de Mircea s-au facut numai cu turcii,nu cu ungurii,moldovenii sau polonezii. O prima actiune pe plan extern are loc in 1388,n timpul conflictului dintre armatele otomane ale lui Ali bei i cele cretine ale arului iman i ale despotului Ivanco,Mircea trimite trupe muntene care ocup unele ceti dobrogene,ns aciunea acestora este respins de ctre otomani.ns,dup retragerea armatelor otomane,Mircea reuete s cucereasc toat Dobrogea, cu cetatea Silistrei.Apoi,cronicarul Sukrullah aminteste ca la Kossovopolje a participat,de partea sarbilor,un corp de oaste trimis de catre Mircea,informatie intalnita si la Seadeddin si Leunclavius. In 1389,Mircea isi orienteaza politica externa spre est si in acest fel incheie,prin intermediul lui Petru I al Moldovei,un tratat de alianta cu Polonia la Radom(10 dec.1389) urmand sa se ractifice la Lublin(20 ian.1390).Cauza incheierii aliantei cu Polonia o constituie politica dusa de inaintasii sai fata de coroana maghiara.Deci,Jagello si Mircea se angajau sa se ajute reciproc in fata regelui Ungariei precum si impotriva altor adversari.Aceasta alianta produce efecte imediate.Sigismund de Luxemburg se vedea amenintat atat dinspre Polonia cat si dinspre Tara Romaneasca si a cautat o apropiere fata de domnul muntean.S-a luat in considerare faptul ca,intr-o eventuala confruntare cu turcii,polonezii erau prea departati si ca o alianta cu Ungaria ar fi mai utila.

Conform unor cronici turcesti se crede ca turcii ar fi facut o expeditie de jaf la nord de Dunare,fapt ce l-a determinat pe Mircea sa parjoleasca malul drept al Dunarii.Cert este ca ostilitatiile trebuiau sa izbucneasca si ca motivul real il constituiau Dobrogea si Silistra.Dupa cucerirea Bulgariei,Baiazid I Fulgerul organieaza o expeditie impotriva Tarii Romanesti(aprox. 40.000 de soldai, dupa unii autori).Sunt cucerite Silistra si Turnu,turcii avand ca tinta resedinta domnitorului de la Arges.Batalia se da la Rovine(10 oct.1394) si se incheie cu victoria lui Mircea.Totusi este o victorie a la Pyrrhus,caci,dupa inca o lupta data langa Arges,dupa cum spun izvoarele turcesti,Mircea se retrage in Transilvania,tronul Tarii Romanesti fiind ocupat de Vlad I Uzurpatorul.De voie,de nevoie,Sigismund de Luxemburg il recunoaste domn,blamndu-i politica sa pro-otoman. In aceste conditii Mircea si Sigismund incheie un tratat de alianta la Brasov(7 martie 1395),in conditii de perfecta egalitate.Tratatul avea urmatoarele prevederi: sprijin reciproc in lupta contra turcilor trecerea armatelor regale era libera proviziile vor fi platite cu bani gata orasele cucerite vor primi garnizoana formata din trupe maghiare si muntene Au existat tentative de alungare a lui Vlad Uzurpatorul.Astfel,expediia lui tefan(Istvan) de Lozoncs din mai 1395,relatat i n cronica lui Thurocz se soldeaz cu un dezastru militar.O a doua expeditie,condusa de Sigismund de Luxemburg,probabil secondat si de Mircea a dus la cucerirea cetatii Turnu.Acest succes nu a putut fii exploatat indeplin caci Vlad nu a putut fii alungat,acesta atacand armata maghiara in momentul retragerii dinspre Turnu,in munti.Pe tot parcursul anului urmtor,1396,luptele pentru nlturarea lui Vlad,sprijinit de turci,continu,fiind ntrerupte doar de participarea regelui mpreun cu vasalii si,printre care i Mircea cel Btrn, la cruciada de la Nicopole.In proiectul de cruciada mai aderase Imperiul Bizantin,Venetia,contingente de francezi,burgunzi,englezi,germani la care se mai adaugau efectivele militare transilvanene.Vidinul si Rahova fusesera cucerite fara greutate iar cetatea Nicopole a fost supusa unui asediu.Insa,in confruntarea desfasurata in camp deschis,pe 28 sept.1396,cruciatii au suferit o infrangere severa.Totusi infrangerea de la Nicopole nu a insemnat abandonarea luptei impotriva turcilor.n octombrie 1396,o alt expediie militar condus de voievodul Transilvaniei,Stibor de Stiboricz(13951401;1410-1414) duce capturarea lui Vlad,astfel nct ianuarie 1397 l gsete pe tron pe Mircea cel Btrn.

Participarea lui Mircea la Nicopole trebuia sa atraga o replica a lui Baiazid.Aceasta a venit in 1397 cand o armata turceasca trece Dunarea dar fu invinsa de Mircea.O alta victorie a domnitorului Tarii Romanesti a fost in 1400 cand,o armata turceasca ce venea dupa o expeditie de prada din Ungaria,fu atacata de trupe muntene. Regele Sigismund de Luxemburg s-a implicat n probelemele politice europene i dup 1400 s-a abtut de la scopul cruciadei antiotomane.Interesul pentru alte coroane,ca cele ale Boemiei, ale Imperiului Romano-German, sau pentru problemele Bisericii i lupta conrtra ereziilor, au captat atenia regelui maghiar i doar momentele de criz n relaiile cu turcii l-au readus pe rege la grania sudic a regatului.n 1401-1403 regele sa confruntat cu o grav criz intern,datorit rebeliunii unei partide nobiliare care i-a contestat autoritatea.n aceste condiii, ale rebeliunii nobiliare din Ungaria i a scderii autoritii regelui Sigismund de Luxemburg, Mircea cel Btrn a ncheiat n secret un nou tratat cu regele polon. Dei n 1406 Mircea a confirmat omagiul cu ocazia ntlnirii cu regele maghiar la Tismana,curnd Mircea a declinat aceast relaie de vasalitate,ncurajat desigur de evoluiile internaionale favorabile.nrutirea relaiilor dintre regele maghiar i domnul romn este dovedit de faptul c dup 1407 banatul de Severin era dat spre administrare unui demnitar maghiar,deci a fost luat de la Mircea.n timpul n care trupe romneti erau n sudul Dunrii pentru a-l ajuta pe acesta s ocupe tronul, Mircea s-a confruntat cu presiunea militar i politic a lui Sigismund. n aceste condiii a ncheiat n 1410 un nou tratat cu regele Poloniei. Acordul era formulat mpotriva inamicului comun, regele maghiar,i marcheaz independena aboslut a lui Mircea cel Btrn n anii respectivi.ncheierea tratatului de la Lublin n 1412 ntre regele maghiar i cel polon a marcat sfritul epocii de independen a lui Mircea, care a fost trdat de aliatul polon.Acordul maghiaro-polon prevedea,printre altele, delimitarea sferelor de influen.ara Romneasc a rmas n sfera de influen a lui Sigismund.Recunoaterea suzeranitii de ctre Mircea este dovedit de primirea cetii Bran la scurt timp dup nelegerile polono-maghiare i de confirmarea privilegiilor comerciale ale braovenilor In 1402,la Ankara,sultanul Baiazid sufera o infrangere severa din partea lui Timur Lenk.Victoria tatarilor avea sa schimbe situatia politica din sud-estul Europei.Se iscase un razboi civil intre urmasii lui Baiazid I ,Suleiman,Musa,Mustafa,Mahomed.Mircea intervine in acest conflict pentru a-si pastra si spori posesiunea sa transdanubiana.Il sprijina cu armata pe Musa care reuseste sa ajunge sultan in 1411 dupa victoria de la Cosmedion impotriva lui Suleiman.Pentru o vreme politica lui Mircea biruise caci in

1413,Mahomed il invinge pe Musa la Ciamurli,langa Sofia si e incoronat ca sultan la Adrianopol.Dupa moartea lui Musa,Mircea continua sa intervina,sustinandu-l pe Mustafa,dar acesta va fi invins in 1416 si silit sa se refugieze la Salonic unde a fost inchis.Sprijinul pe care Mircea l-a acordat adversarilor in razboiul civil l-a determinat pe sultan sa atace Tara Romaneasca in 1417.Giurgiu si Turnu au fost cucerite iar Dobrogea ocupata in intregime.In aceste conditii,fiind amenintat cu razboi atat dinspre est dar si dinspre sud,Mircea va accepta sa incheie o pace cu turcii si sa plateasca anual tribut in schimbul independentei.Se angaja sa isi trimita un fiu drept garanie,fiind primul domnitor ce va aplica acest obicei. Mircea cel Btrn a ncetat din via la 31 ianuarie 1418, fiind nmormntat la ctitoria sa de la Cozia.Mircea a domnit peste Tara Romaneasca timp de 32 de ani. Pe plan intern, domnitorul s-a dovedit un bun gospodar, prin msurile economice nelepte pe care le-a luat, i un adevrat cretin, lsnd n urma sa mai multe lcae de cult. Pe lng succesele militare, Mircea a fost un strlucit diplomat, att n relaiile cu Ungaria i Polonia, ct i cu Imperiul Otoman, cruia i-a determinat o bun bucat de timp situaia intern Vlad Tepes-intre Imperiul Otoman si Regatul Maghiar. Vlad Tepes ramane o figura controversata in istoria romanilor.Vlad Tepes intr-adevar a fost un voievod crud,care si-a justificat pe deplin porecla.Dar pedepsele pe care le aplica el ci aveau intotdeauna o ratiune de stat.Ele serveau drept pentru exemplu pentru pretendentii de tron,pentru cei care faceau nelegiuri dar si pentru dusmanii din afara ca sa se stie ca in tara este o vointa puternica.Intreaga politica externa a lui Tepes s-a desfasurat intre evenimentele din Ungaria si cele din Imperiul Otoman. A domnit in trei randuri(1448,1456-1462,1476).Prima oara a obtinut tronul susinut de un corp de cavalerie turceasc i de un contingent de trupe mprumutate lui de paa Mustafa Hassan.Dar,dou luni mai trziu,a fost nfrnt de Vladislav al II-lea ce s-a intors in tara dupa ce luase parte la lupta de la Kossovopolje. Vlad Tepes si-a inceput domnia a doua sub semnul dublei suzeranitati:in septembrie confirma innoirea legamantului de credinta fata de Ladislau Postumul,regele Ungariei dar accepta sa se inchine turcilor si sa le plateasca tribut.Totusi Vlad infaptuieste si un gest de independenta cu urmari insemnate in istoria romanilor.In primavara lui 1457 il ajuta pe varul sau Stefan sa ocupe tronul Moldovei.Succesul inregistrat in Moldova,l-a indemnat pe Vlad Tepes sa se orienteze spre o alta actiune,in Transilvania. Se stie ca in timpul conflictelor interne,in sudul Transilvaniei se refugiau

diversi pretendenti la tron.Initial,Vlad Tepes incheiase acorduri comerciale cu sasii din Sibiu si Brasov,dar acestia le-au incalcat,prin adapostirea diversilor pretendenti domnesti.Drept raspuns Vlad Tepes a luat masuri comerciale protectioniste si a intrat in mai multe randuri cu armata in partile sudice ale Transilvaniei,profitand si de faptul ca in Ungaria era deja instalata anarhia dupa moartea lui Iancu de Hunedoara.Venirea la tornul Ungariei a lui Matia Corvin(1458) a dus la stoparea acestei anarhii,domnia sa de 32 de anii fiind cea mai stralucita din istoria Ungariei.Tanarul rege a incercat sa ajunga la o intelegere cu domnitorul muntean prin solul Benedict de Boithor,dar aceasta nu a avut efectul scontat caci Tepes a continuat represaliile impotriva sasilor din sudul Transilvaniei.Regele Ungariei a incercat si calea armelor,sustinand pe Dan,fiul lui Vladislav II,sa-l detroneze pe Vlad Tepes,dar aceasta incercare s-a soldat cu esec.Domnitorul muntean a trecut la represalii intrand cu armatele in Tara Barsei(mai 1460).A doua actiune de mare avengura a fost incursiunile in Amlas si Fagaras,desfasurate in vara lui 1460,incursiuni ce a avut ca scop aducerea celor doua tinuturi sub ascultare.S-a ajuns apoi la o intelegere cu sasii pentru a-si asigura spatele si a-si crea aliati care sa il sprijine in viitoarele confruntari cu turcii.In contextul proiectului de cruciada lansat de Pap i n care regele Ungariei, Matia Corvin, ar fi urmat s joace rolul principal ( acesta chiar primete de la Pap suma de 40.000 galbeni, suficient pentru a echipa 12.000 de oameni i 10 nave de rzboi dar banii vor fii cheltuiti in alte scopuri). n acest context politic,Vlad epe ncheie o alian cu Matei Corvin,probabil la nceputul lui 1460 ca apoi sa dejoace un plan al turcilor de a-l captura pe domnitor si apoi sa atace cetatile de la Dunare in iarna lui 1461-1462. O ntins regiune, de la Oblucia la Novoe Selo i de la vrsarea Dunrii n Marea Neagr pn la Rahova, a fost devastat. Mai mult, cetatea Nicopole fiind ocupat prin vicleug, peste 20.000 de turci au pierit sub armele valahilor, numrul celor ucii fiind indicat de nsui Vlad epe ntr-o scrisoare adresat lui Matei Corvin. Tot n aceast scrisoare, expediat din Giurgiu la 11 februarie 1462, Vlad i solicita n mod insistent sprijin regelui ungar. Dei l-a asigurat la 4 martie 1462 c i va veni n ajutor, Matei Corvin a prsit Buda abia la sfritul lui august, cnd campania otoman era deja ncheiat.n ceea ce-l privete pe Mahomed al II-lea, acesta, surprins de actiunile lui epe, i va pregti un rspuns pe msur.In vara lui 1462,Mahomed II ataca Tara Romaneasca cu armata terestre in timp ce flota lovea Chilia.Ramane memorabil atacul de noapte de la Targoviste,Vlad avand ca model atacul de la Kossovopolje(1389) cand un soldat sarb l-a ucis pe sultanul Murad I.Boierimea a fost de partea lui initial si apoi l-a parasit din ideea ca la turci se afla Radu cel Frumos si un pretendent la tron insemna

evitarea transformarii tarii in pasalac/n aceste condiii, prsit de cea mai mare parte a boierilor, dar avnd nc o oaste destul de numeroas cu care se pare c n jurul datei de 8 septembrie ar fi dobndit chiar o ultim victorie asupra adversarilor si, n octombrie 1462 epe trece n Transilvania pentru a se ntlni cu aliatul su Matei Corvin(pe toata durata razboiului a stat in sudul Transilvaniei pentru a apara granitele de un eventual atac turcesc).Totusi intalnirea cu Matia l-a surprins pe domnitor caci regele a dat ordin sa fie arestat.Motivele nu se cunosc,se crede ca ar fi fost o scrisoare de pace pe care Tepes ar fi trimis-o sultanului.Vlad a fost inchis la Visegrad vreme de 12 ani ca apoi sa fie eliberat.Vlad Tepes a ramas fidel convingerilor sale antiotomane si a participat cu armata lui Matia Corvin in luptele din Bosnia. In iulie 1476,Vlad Tepes se afla in Transilvania,si, impreuna cu Stefan Bathory urma sa intre in Moldova pentru a-l sprijini pe Stefan cel Mare in razboiul pe care il ducea cu insusi sultanul Mehmet II.Armata transilvaneana a intrat in Moldova,dar dupa batalia de la Razboieni,si a contribuit in alungarea turcilor din tara.In toamna aceluiasi an,armatele lui Bathory si ale lui Stefan au intrat in Tara Romaneasca si l-au schimbat pe Laiota Basarab cu Vlad Tepes.Din nefericire,a stapanit tronul pentru o scurta vreme caci Laiota Basarab,cu sprijin turcesc,a trecut Dunarea.Vlad Tepes nu avea decat 200 de moldoveni pe care Stefan cel Mare ii lasase ca garda personala a domnitorului.In urma luptei ce a avut loc,Vlad Tepes a fost invins si ucis. Iancu de Hunedoara si cruciada tarzie Iancu de Hunedoara ramane un exponent important in proiectele de cruciada tarzie meritele sale fiind apreciate de contemporanii sai. Pe piatra sa funerar st nscris "s-a stins lumina lumii". Ca omagiu papa Calixt al III-lea elogiaz victoria obinut de Ioan de Hunedoara ca fiind "cel mai fericit moment al vieii sale".Ajunge voievod al Transilvaniei in 1441 in contextul in care turcii se aflau in plina ofensiva iar Ungaria se afla in conflict cu Frederic III de Habsburg (1440-1493) si cu aliatul acestuia Jan Jiskra liderul husittilor din Boemia.Astfel,el a reuit s imprime Ungariei o linie politic predominant antiotoman,celelalte conflicte intrand pe plan secund.Desi a fost voievod,cea mai inalta treapta a ierarhiei civile si militare o atinge in 1446 cand ajunge guvernator al Ungariei. Timp de 15 ani Iancu nu a facut altceva decat sa poarte razboaie cu turcii. n septembrie 1441 intervine n teatrul de lupt din Serbia, pe principiul c o aprare bun mpotriva turcilor se putea face doar prin ofensiv. Armata lui Iancu iese deplin victorioas lng Semendria, dar n lupt moare fratele lui,

Ioan.Rentors n ar, Iancu este primit cu laude, iar faima lui sporete. n primvara lui 1442 turcii ntreprind o campanie mpotriva Transilvaniei condusa de Mezid-bei.O prima ciocnire are la Santimbru unde trupele lui Iancu sufer o nfrngere. La 22 martie are loc lupta, n apropiere de Sibiu unde turcii sunt invinsi doar cteva cete turceti reuesc s se retrag pe la Turnu Rou, dar sunt urmrite mai departe de Basarab, fiul lui Dan. Pe urmele lor a venit i Iancu cu armata sa i l-a instalat pe Basarab domn n ara Romneasc. Succesul lui Iancu avu drept urmare o i mai mare reacie din partea turcilor. Preocupat de pierderea influenei n ara Romneasc i dorind s-l rzbune pe Mezid-bei, sultanul trimite o armat in frunte cu beilerbeiul Rumeliei,Sehabeddin.Turcii trec Dunrea pe la Nicopole. Basarab nu le poate rezista singur i se retrage spre muni, ateptnd ajutoare din Transilvania. ntre timp turcii se rspndesc prin ar n expediii de prad. Atunci Iancu trece cu armata sa munii i pe data de 2 septembrie 1442 atac pe turci pe valea Ialomiei unde castiga o noua victorie.Fidel concepiei militare conform creia atacul este cea mai bun aprare, Iancu trece Dunrea n noiembrie-decembrie, mprtie pe turci la Vidin i se rentoarce victorios prin Serbia. Victoria lui Iancu de pe Ialomia a provocat o reacie de admiraie n toat Europa.La apelul Papei, europenii pornesc o puternic ofensiv diplomatic pentru un rzboi mai mare mpotriva turcilor, cu scopul de a-i scoate definitiv din Europa.Ungaria era considerata cea mai mare susintoare ale campaniei antiotomane.In acest context are loc marea expeditie din 1443 in urma careia armata lui Iancu a ajuns pana in Muntii Balcani.Aceste succese s-au rspndit n tot occidentul. Turcii suferiser o grea nfrngere, cum nu mai avusese loc niciodat de la venirea lor n Europa. Fuseser nevoii s prseasc Serbia i vestul Bulgariei, iar acum ncercau s-i repoziioneze armatele pentru a-i apra imperiul. Faima lui Iancu s-a rspndit n toat Europa, ca i n rndurile inamicului. Occidentul credea c momentul este cel mai potrivit pentru a-i scoate pe turci din Europa.n urma entuziasmului provocat de succesul campaniei din 1443, deja n una aprilie 1444 n Dieta ungar se hotrte organizarea unei noi campanii antiotomane. Urmeaz ns o perioad n care Vladislav duce pe de-o parte tratative de pace cu turcii, pe de alt parte face pregtiri de rzboi. Puterile occidentale profit de aceast conjunctur i prin activitatea diplomatic intens, se angajeaz cu promisiuni de ajutor n sprijinul campaniei, n sperana de a acapara noi posesiuni n Balcani. ntregul ajutor militar s-a concretizat n doar cteva galere veneiene, burgunde i raguzane, care au plecat spre Constantinopole n vara lui 1444. ntre timp, Iancu s-a pregtit de rzboi i a depus demersuri pe lng rile romne pentru un ajutor armat. n iulie, pe cnd Vladislav era la Seghedin n pregtire de

rzboi, sosesc solii sultanului care ofer pacea n condiii foarte avantajoase. Vladislav decide s semneze pacea, n ciuda opoziiei cardinalilor. Iancu de Hunedoara era i el de acord cu pacea, dar era tot timpul supus deciziei regale.La presiunile occidentului i n special ale papei, Vladislav se rzgndete i jur s continue campania mpotriva necredincioilor, ns ruperea tratatului de la Seghedin avea s se dovedeasc o mare greeal. n august Serbia semn o pace separat cu turcii, recptndu-i teritoriile i cetile pierdute n ultimii ani. Micarea srbilor slbea cu mult frontul comun antiotoman. Rzboiul era ns decis, iar pregtirile de rzboi erau n toi.Din nefericire a doua campanie nu a avut rezultatul propus si s-a incheiat cu dezastrul de la Varna,pe campul de batalie pierzandu-si viata regele Ungariei. n timpul n care regele Vladislav era plecat la rzboi, n Ungaria se formase o locotenen regal din patru nobili, care asigura conducerea provizorie. Odat cu moartea regelui n btlie, s-a declanat din nou o lupt aprig pentru putere. Rentors n Transilvania, Iancu de Hunedoara era cel mai mult preocupat de refacerea capacitii militare. El era de prere c luptele interne erau foarte duntoare i c principala grij a regatului trebuia s fie pericolul de la miazzi. Mica nobilime a nceput tot mai mult s strng rndurile n jurul su, izolnd pe marii nobili i intrigile lor. Consiliul de conducere a mprit ara n cteva regiuni, fiecare avnd n frunte un cpitan. Astfel, Iancu devine cpitan al inuturilor de la rsrit de Tisa (pe lng funciile deja deinute). Imediat trece la organizarea militar, calmeaz tulburrile interne din Transilvania i i asigur sprijinul rnimii i orenimii pentru formarea armatei. ntre timp turcii ddeau trcoale hotarului i deja n primvara lui 1445 apar n preajma Belgradului cu o armat de dimensiuni reduse. Iancu reuete s distrug tabra otoman n ciuda moralului sczut care persista dup usturtoarea nfrngere de la Varna. Occidentul era i el preocupat de riposta turceasc i pstra flota n Strmtori i la Constantinopol. n urma tratativelor dintre comandantul flotei, Wallerand de Wavrin i Iancu, se pune la cale un plan de atac la Nicopole, susinut pe ap de flota burgund i de pe uscat de armata lui Iancu. Vlad Dracul particip i el cu armat, crue, hrane i 40-50 de brci. n prima jumtate a lunii august sosi flota burgund la Isaccea, precum i sprijinul lui Vlad Dracul de circa 5-6.000 de oteni. Iancu a ntrziat cu cteva zile, astfel c trupele romneti susinute de flota apusean au pornit n susul Dunrii,ocupand Silistra,au ars cetatea Turtucaia apoi asediar cetatea Giurgiului.Operatiuni militare au avut loc si la Nicopole si Turnu in timp ce Rusciucul s-a predat fara lupta.Totusi nu s-a ajuns la un rezultat general apreciabil. Rentors din campania de la Dunre, Iancu de Hunedoara a avut timpul necesar pentru consolidarea situaiei interne. n dieta Ungariei

de la 1 iunie 1446 a fost recunoscut dreptul la succesiune al lui Ladislau Postumul, dar pentru c acesta era minor, se decise alegerea unui guvernator provizoriu pn la mplinirea majoratului regelui. La alegerile din 5 iunie 1446, Iancu de Hunedoara, sprijinit de numeroii nobili mici, a fost ales n unanimitate guvernator al Ungariei. Popularitatea sa, averea personal,faima i gloria cu care se umpluse n btliile antiotomane, erau motivele principale pentru care Iancu a fost ales guvernator.Insa activitatea lui Iancu in cadrul cruciadei tarzii nu se opreste aici caci este organizata o noua campanie anti-otomana.Rezultatul a fost defavorabil lui Iancu fiind invins la la Kossovopolje (Cmpia Mierlei) n jurul zilei de 14-15 octombrie. Puterea sa politic era destul de slbit de eecul suferit, muli nobili nemaifiind de acord cu politica sa. Doi ani de pregtire asidu au fost irosii. nfrngerea de la Cmpia Mierlei obliga pe europeni s stagneze orice aciune ofensiv mpotriva turcilor i s se concentreze pe partea defensiv. Au urmat ani de tratative de pace n urma crora s-a semnat la 20 noiembrie 1451 un armistiiu cu turcii pe trei ani (la 29 mai 1453 turcii aveau s zguduie Europa cucerind Constantinopolul). n ianuarie 1453 Iancu i-a dat demisia din funcia de guvernator pentru a face loc restaurrii puterii regale n Ungaria. Noul rege instalat l-a umplut de laude i de posesiuni, dar pe de alt parte a ncercat, mpreun cu partida marilor nobili, s-l nlture de la putere. n ultimii ani a ncercat s in piept turcilor i s ntreasc linia Dunrii. Turcii au rupt armistiiul n 1454 i au asediat Semendria, dar Iancu a repurtat o nou victorie mpotriva lor la Krusevac, unde i-a zdrobit cu desvrire. Miza cea mai mare era cetatea Belgradului,cheia portilor Ungariei,pe care sultanul Mohamed al II-lea se pregtea intens s o cucereasc.De aceast dat a beneficiat i de un sprijin mai consistent din Apus.Asediul Belgradului a fost deosebit de puternic.Flota cruciat a ctigat btlia pe ap de la Salankemen iar atacul decisiv(21-23 iul.1456) a fost respins cu succes.Concepia strategic modern a lui Iancu l-a ajutat s-l nfrng pe sultan n ciuda raportului de fore defavorabil. Victoria mpotriva celui care cucerise Constantinopolul a fost rsuntoare, dar peste bucuria victoriei a venit vestea morii lui Iancu de Hunedoara.El a murit la 11 august 1456, rpus de cium n tabra de la Zemun Raporturile lui Stefan cel Mare cu turcii Raporturile lui Stefan cel Mare cu turcii au diferit si pentru o analiza domnia sa va fi impartita pe perioade.Intr-o prima faza domnitorul s-a axat pe politica interna si a pastrat relatii bune cu turcii carora le platea tribut anual(Moldova platea tribut sultanului inca de pe vremea lui Petru

Aron).Moldova se afla sub regim de dubla suzeranitate caci Stefan era vasal Poloniei inca din 1459 dar si Imperiului Otoman.In 1462,Chilia a fost atacata de flota otomana in timp ce pe uscat era asediata de turci,fapt ce demonstreaza inca odata ca domnitorul era in relatii bune.In 1465 Chilia va fii cucerita de catre Stefan,fiind marul discordiei dintre Moldova si Tara Romaneasca.Relatiile cu turcii se racesc urmand sa degenereze intr-un conflict armat.Cauza?Stefan cel Mare intra in Tara Romaneasca,pricina clara fiind Chilia cu intentia sa il schimbe pe Radu cel Frumos,fratele lui Vlad Tepes.Conflictul incepe prin arderea Brailei,a Targului de Floci si Ialomitei(ian.1470).Radu nu a putut replica direct in acelasi an dar,prin plangerile sale catre sultan,a determinat invazia tatarilor din august 1470,soldata cu infrangerea acestora la Lipnic.Replica lui Radu cel Frumos a avut loc in 1471 cand a intrat cu armata in Moldova pustiind Tara de Jos.Pe 7 martie,Stefan i-a iesit in intampinare la Soci si l-a invins.Intre timp tatarii navalira din nou in Moldova,arzand totul in calea lor pana la Siret,domnitorul fiind prea departe ca sa poata riposta.In toamna lui ,mai exact in noiembrie 1473,Stefan cel Mare intra in Tara Romaneasca pentru a doua oara,il invinge pe Radu cel Frumos la Cursul Apei si ocupa Bucurestiul,instalandu-l domn pe Basarab cel Batran zis Laiota,fiul lui Dan II.O tentativa a turcilor de a restabili situatia se incheie catastrofal:toata armata lor,vreo 13.000 de oameni a fost nimicita.Laiota nu a fost in stare sa isi mentina tronul caci Radu se intoarce cu sprijin de la turci si,drept represalii intra in Moldova si parjoleste totul in cale pana la Barlad.In primavara lui 1474,Stefan intra pentru a treia oara in Tara Romaneasca si reuseste sa il schimbe pe Radu cel Frumos cu Laiota Basarab.Fiul lui Dan II prefera insa sa incheie alianta cu turcii si sa anuleze toate eforturile lui Stefan de a crea un avanpost.Astfel intra in oct,1474 in Tara Romaneasca in timp ce pe alta directie ataca Basarab cel Tanar zis si Tepelus.Laiota reuseste sa il invinga pe pretendentul domnesc dar va fi invins de catre Stefan pe 20 oct.1474,dupa ce domnitorul moldovean arsese Teleajenul.Ungaria l-a sprijinit pe Stefan in conflictul cu turcii.Inca din 1474 se cunosc negocieri intre regele maghiar si domnul moldovean pentru ca ungurii au avut de suferit din cauza turcilor.Replica sultanului nu a intarziat sa apara.La inceputul lui ianuarie 1475,o armata turceasca condusa de Soliman Hadimbul a intrat in Moldova.Confruntarea se da la Podul Inalt(Vaslui) si stie ca alaturi de armata lui Stefan a luat parte si Balzs(Blasius) Magyar,voievodul Transilvaniei.Lupta se incheie cu victoria lui Stefan.In vara lui 1475 Stefan cel Mare depune un omagiu de vasalitate regelui Ungariei.Dupa acest omagiu va primi domenii in Transilvania(Ciceul si Cetatea de Balta).Totusi conflictul cu turcii e departe de a fii

incheiat.Replica turcilor a fost pe masura faptelor domnitorului.Dupa ce anihileaza ultimele ramasite ale Imperiului Bizantin(dec.1475-ocuparea Mangopului),sultanul isi indreapta toate fortele asupra Moldovei.In vara anului 1476,sultanul in fruntea unei armate relativ puternice intra in Moldova dinspre sud in timp ce dinspre est tararii lui Eminek Marza.De data aceasta Stefan cel Mare se afla singur in fata adversarului caci polonezii erau intelesi pe ascuns cu turcii sa nu intervina in timp ce armata pe care regele Ungariei a trimis-o in sprijinul lui Stefan ajunsese la treactoarea Oituzului abia dupa ce sultanul se retrasese din Moldova.Stefan isi imparte armata,steagurile razesilor reusind sa ii respinga pe tatari dar nu au mai putut sa ajunga in confruntarea cu turcii.Stefan ramasese cu steagurile boieresti si cu curtenii si se hotarase sa primeasca lupta.Pe 26 iule 1476,la Razboieni si ,dupa cum spune pisania bisericii ridicate de Stefan in amintirea luptei fura biruiti crestinii de catre pagani.Totusi cetatiile Neamt,Suceava si Hotin au rezistat asediilor.Afland ca armata maghiara urmeaza sa vina in ajutorul domnitorului si nereusind sa indeplineasca obiectivele propuse(inlaturarea lui Stefan,supunerea tarii si anexarea Chiliei si Cetatii Albe),sultanul ordona retragerea ce a semanat mai mult ca o fuga caci distanta pana la Dunare a fost parcursa in 3 zile.Pana la urma armata maghiara condusa de Istvan Bathory ajunge si face jonctiunea cu trupele lui Stefan si il sprijina pe Vlad Tepes sa ocupe tronul dar pentru scurta vreme caci Laiota se intoarce cu sprijin turcesc si in lupta data,Tepes este invins si ucis.Nici incercarea cu Tepelus din 1477 nu are efectul scontat caci domnul Tarii Romanesti prefera sa aib relatii bune cu turcii si participa la expeditia din Transilvania(1479).Acest fapt il determina pe Stefan sa mai intervina odata cu armata in Tara Romaneasca,invingandu-l pe Tepelus la Ramnic(1481) dupa ce domnitorul moldovean respinsese un atac turcomuntean la Lunca Mare.In urma acestei campanii Tepelus a fost schimbat cu Vlad Calugarul.Noul domnitor insa prefera sa aplice politica inaintasilor sai si sa se inchine turcilor.De aceasta data Stefan s-a multumit sa isi intareasca granita dinspre Muntenia,luand cetatea Craciuna(1482).Doi ani mai tarziu,in conditiile in care Ungaria si Venetia incheiase pace cu otomanii,iar Polonia prefera sa pastreze relatiile bune cu Inalta Poarta,Stefan se confrunta din nou cu un atac turcesc.De data aceasta pierde Chilia si Cetatea Alba.In anii ce au urmat Stefan castiga luptele de la Catlabuga(1485) si Scheia(1486).Dupa aceste actiuni,Stefan incheie pace cu turcii in 1487.Se stie ca in luptele cu polonezii de partea lui Stefan cel Mare au fost tatarii si turcii,contingente ale acestora luptand la Codrii Cosminului.In anul 1500 papa Alexandru IV lanseaza un apel catre cruciada iar pe 12 mai 1501 regele Ungariei,Vladislav II anunta in mod solemn inceperea razboiului cu turcii.In acest context

Stefan a trimis un corp de oaste sa atace cetatile de la mare dar in sprijinul turcilor au venit tatarii.

Relatiile Moldovei cu Polonia in timpul lui Stefan cel Mare Stefan cel Mare s-a aflat in relatii bune cu Polonia,mai ales in perioada 1459-1490.Pentru ai fii recunoscuta domnia de catre poloni,ce-l ascundeau pe Petru Aron,asasinul tatalui sau Bogdan II,Stefan organizeaza trei incursiuni in sudul Poloniei in cursul anului 1458,fapte confirmate de cronicarul polonez Jan Dlugosz.In primavara lui 1459 se ajunge la o intelegere,incheiata la Overchelauti in urma careia regele Poloniei il recunostea pe Stefan domn al Moldovei in schimbul acceptarii suzeranitatii Poloniei asupra Moldovei.Ca o dovada a sentimentelor sale de amicitie,Stefan confirma in 1460 privilegiul comercial pe care il aveau de la predecesorii sai negustorii lioveni.Nevrand initial sa recunoasca autoritatea lui Matia Corvin,pe 2 martie 1462 domnitorul iscaleste un act in urma caruia acesta ii fagaduia credinta lui Cazimir.Politica lui Stefan fata de poloni s-a dovedit a fi fructuoasa.In confruntarea cu turcii de la Vaslui,in armata lui Stefan au fost si 2000 de polonezi.Dar la Razboieni,Stefan cel Mare a fost singur caci Cazimir a avut o atitudine vinovata:din scrisoriile si soliile schimbate intre el si sultan reiese ca intre cei doi se stabilise o prietenie frateasca.Se mai lua in considerare ca regele polonez vroia omagiul personal al domnitorului pentru ai acorda sprijin militar.Atitudinea lui Cazimir l-a determinat pe Stefan sa se aproprie de regele Ungariei.Ocuparea Chiliei si a Cetatii Albe de catre turci a insemnat o pierdere grea pentru Stefan,o pierdere de ordin politic,militar si economic.Regele Matia s-a multumit insa sa protesteze pe langa Baiazid desi sultanul i-a replicat ca in intelegerea de pace stabilita intre Ungaria si Imp.Otoman nu exista nicio prevedere legata de Moldova.Stefan s-a intors din nou spre polonezi.Dorind sa recucereasca cele doua cetati de la mare,Stefan a acceptat sa depuna omagiul personal la Colomeea(15 sept.1485) in schimbul obtinerii sprijinului militar pentru a cuceri cele doua cetati.Insa regele a uitat sa isi respecte angajamentul.In luptele cu turcii din 1485 si 1486,Stefan a avut din partea regelui Poloniei doar 3000 de osteni,prea putini pentru un juramant asa de mare.Silit de situatia internationala(Venetia si Ungaria incheiasera pace cu turcii),Stefan incheie pace cu sultanul Baiazid. In anii ce au urmat se observa o schimbare a raporturilor dintre Polonia si Moldova.Vrand sa dea o replica pentru Colomeea si tinand cont ca Polonia

semnase o intelegere de pace cu turcii la 21 martie 1489,Stefan cel Mare `organizeaza o incursiune in 1490 in sudul Poloniei in urma careia ocupa Pocutia.Pocutia a fost mar al discordiei intre Polonia si Moldova in sec.XVXVI dintr-o singura cauza:Petru I Musat l-a imprumutat pe regele Poloniei Vladislav Iagello cu 4.000 ruble de argint (1388),pentru care i s-a amanetat Pocuia.Pn la urm,suma nu a fost returnat niciodat n ntregime.A mai urmat o incursiune a tatarilor in Polonia,tatarii ajungand pana dincolo de Rohatin si se crede sau se pare ca acestia au fost indemnati de catre Stefan.Incursiunile au continuat si in anii urmatori:in 1491 si 1492 moldovenii au ocupat castre poloneze transferand populatia de origine ortodoxa ce locuia in sudul Poloniei in Moldova.In 1492 moare Cazimir,locul lui fiind luat de increzutul Jan Albert,avand o atitudine dispretuitoare fata de vecinii sai si fiind gata de razboi cu oricine,mai ales cu Stefan cel Mare.In 1493,moldovenii intra din nou in Polonia castiga lupta de la Lwow si isi continua incursiunea pana la Braclaw.Pe 17 aprilie 1494 are loc consfatuirea de la Lewocea,o intelegere intre fii lui Cazimir.Jan Albert era rege al Poloniei,Alexandru era cneaz peste lituanieni in timp ce Vladislav ocupase tronul Ungariei dupa moartea lui Matia Corvin.Se hotarasera sa atace Moldova,sa o ocupe si sa il schimbe pe Stefan cu Sigismund.Sub pretextul unei expeditii impotriva turcilor ce avea ca scop cucerirea Chiliei si Cetatii Albe,Jan Albert intra in Moldova.Stefan simtise adevaratul scop al expeditiei si cere ajutor pe care il si primeste:voievodul transilvanean Bartolomeu Dragfi,ruda de altfel cu Stefan,vine cu un corp de armata,turcii,muntenii si tatarii se grabira si ei sa trimita ajutoare Moldovei.Campania lui Jan Albert se incheie cu o catastrofa:Suceava nu a fost cucerita,Jan Albert a fost invins la Codrii Cosminului(26 oct.1497),corpul de oaste trimis de cneazul Alexandru al Lituaniei in sprijinul fratelui sau este batut la Lentesti iar in noaptea de 30 oct.1497 polonezii au fost atacati prin surprindere la Cernauti.Ca sa dea o replica regelui polonez,Stefan ataca Polonia in anul urmator in colaborare cu tatarii.Pe 22 iunie 1498,sunt ocupate Trembowla ,Buczacz,Podhajec,ajungand la Liov de unde s-a indreptat spre Halicz si Przemysl(prezenta lui Stefan cel Mare la Przemysl este atestata de fresca din biserica franciscanilor din oras).Incursiunea nu s-a oprit aici,domnitorul ocupand orasul Braclaw si inaintand pana la raul Wisakla.Starea critica in care se afla Polonia l-a determinat pana la urma pe Jan Albert sa apeleze la fratele sau,regele Ungariei ca sa intervina pe langa Stefan ca sa ii acorde pace si liniste.Pacea dintre Polonia si Moldova s-a incheiat pe 12 iulie 1499 la Harlau si nu cuprindea nimic referitor la Pocutia,aceasta chestiune,dupa marturia insasi a lui Stefan,lasand sa fie solutionata ulterior.In ultimii ani de

domnie,mai ales dupa moartea lui Jan Albert si venirea la tron a lui Alexandru relatiile dintre Polonia si Moldova au fost intr-o oarecare masura incordate datorita nesolutionarii problemei Pocutiei. Relatiile Moldovei cu Ungaria in timpul lui Stefan cel Mare Inca de la inceputul domniei sale Stefan cel Mare a continuat in mare politica inaintasilor sai,devenind vasal Poloniei.Petru Aron a inteles ca nu mai putea avea sprijin din partea Poloniei si se refugiaza in Transilvania,in secuime.Stefan actioneaza prompt si intra cu armatele in secuime,trece prin foc si sabie dar nu reuseste sa il prinda pe Petru Aron.Dupa aceasta actiune Petru Aron se refugiaza la curtea lui Matia Corvin care-l vroia sa-l aiba la indemana spre al impresiona mai usor pe Stefan si a-l sili sa-i recunoasca astfel autoritatea.Nevrand initial sa recunoasca autoritatea lui Matia Corvin,pe 2 martie 1462 domnitorul iscaleste un act in urma caruia acesta ii fagaduia credinta lui Cazimir.Domnitorul de data asta nu se mai indreapta impotriva secuilor ci a Cetatii Chilia,cetate ce fusese cedata de Petru II lui Iancu de Hunedoara drept rasplata ca voievodul transilvanean il ajutase sa castige tronul.Cetatea Chilia nu a putut fii cucerita in 1462 ci trei ani mai tarziu.Conflictul moldo-maghiar era inevitabil.Cauzele:apropierea fata de Polonia,incursiunile in secuime pentru prinderea lui Petru Aron,cucerirea Chiliei.La aceasta s-ar mai fii adaugat si faptul ca Stefan cel Mare ar fi sprijinit rascoala sasilor si secuilor din Transilvania(1467).Matia Corvin vine personal cu armata si reuseste sa inabuseasca rascoala ca apoi sa treaca muntii si sa atace Moldova in nov.1467.Armata regala distruge Targul Trotus,Bacaul,Romanul.Targul Neamt deschizandu-si calea spre orasul Baia caci calea spre Suceava era inchisa de armata lui Stefan.Campania lui Matia Corvin a durat 40 de zile si s-a soldat cu infrangerea de la Baia,regele insusi fiind ranit in lupta.In 1468,Stefan da replica regelui Ungariei,organizand incursiuni devastatoare in Transilvania.A urmat inca o expeditie in 1469 condusa de data aceasta de spatarul Filip Pop cu scopul de a-l prinde pe Petru Aron.Victoria lui Stefan de la Baia a consolidat pozitia Moldovei pe plan extern si a asezat pentru mult timp raporturile de buna vecinatate cu Ungaria.Matia Corvin l-a sprijinit pe Stefan in lupta cu turcii,la Vaslui participand voievodul Transilvaniei Balzs(Blasius) Magyar(1472-1475),la ordinul lui Matia Corvin.In vara anului 1475,Stefan cel Mare depunde omagiu de vasalitate regelui Ungariei.Insa in 1476,Stefan cel Mare a fost singur in fata armatei otomane comandata insusi de sultan.Regele Ungariei a trimis armata condusa de Istvan Bathory in sprijinul domnitorului,dar

aceasta a ajuns la pasul Oituz abia dupa ce sultanul parasise Moldova.Totusi Stefan cel Mare impreuna cu armata lui Bathory intervine in Tara Romaneasca unde-l sprijina pe Vlad Tepes sa ocupe tronul.Situatia se schimba dupa 1480 caci Matia fiind in conflict cu Frederic,imparatul Imp.Habsburgic,incheie un tratat de neagresiune cu turcii.In aceste circumstante,mai ales dupa pierderea Chiliei si a Cetatii Albe(1484),Stefan se vede nevoit sa incheie pace cu turcii.Politica lui Stefan cel Mare se schimba,orientandu-se din nou catre Ungaria dupa ce Cazimir si Baiazid semnasera si ei un tratat de pace.Ca o compensatie pentru pierderea cetatilor de la Marea Neagra dar si ca garantie ca Moldova va pastra legaturi strane se Ungaria,Matia Corvin daruieste domnului moldovean Ciceul si Cetatea de Balta.Dupa moartea lui Matia Corvin in 1490,urmeaza la tron Vladislav,fiul lui Cazimir Jagello al Poloniei.Acesta va pastra totusi relatiile bune cu Moldova si va media conflictul moldo-polon ce se va incheia cu pacea de la Harlau(12 iul.1499). Constituirea principatului autonom al Transilvaniei-premise politice interne si externe Venirea la carma Imperiului Otoman a lui Soliman Magnificul si domnia sa avea sa aduca o noua schimbare a raportului de forte in sud-estul Europei.Nici nu a trecut bine un an de la inscaunare caci sultanul asediaza si cucereste Belgradul(1521) astfel este poarta deschisa spre centrul europei .Pe 29 august 1526 are loc batalia de la Mohacs,unde armata Ungariei este infranta iar regele Ludovic II moare.La coroana Ungariei apar doi pretendenti: Jnos Szapolyai si Ferdinand de Habsburg.Primul se impune cu ajutorul turcilor,a nobilimii si a lui Petru Rares,domnul Moldovei.Se va ajunge la o pace intre Szapolyai si Ferdinand prin care fiecare stapanea ce avea pana acum, iar la moartea acestuia ar fi condus Ferdinand tot.Peste putin timp din cauza campaniei sultanului turc in Moldova Szapolyai ar fi denuntat tratatul.Intre timp marii nobili din Transilvania in frunte cu Stefan Mailat au facut un tratat secret prin care ar fi vrut sa-si impuna propriul domn dupa moartea lui Szapolyai.Mailat vroia sa separe Transilvania de ungaria intr-un stat distinct care sa plateasca tribut turcilor.Szapolyai descopera complotul si vine in Transilvania pentru a-i pedepsi pe complotisti insa moare in timpul campaniei la Medias din cauza unei boli mai vechi.Episcopul de Oradea,Martinuzzi a reusit sa convoace o dieta care l-a ales ca rege al Ungariei pe fiul lui Szapolyai un bebelus de cateva luni.In 1541 ia nastere Pasalacul de la Buda,Ungaria fiind divizata in 4

parti:Transilvania si cu Partium raman lui Jnos Zsigmond Szapolyai,Banatul lui Petru Petrovic,centrul si sudul Ungariei sunt transformate in pasalac iar partea vestica revine habsburgilor. In martie 1542,alta dieta ardeleana la Turda a invitat-o pe regina mama,Isabella,vaduva lui Szapolyai, sa vina in Transilvania cu fiul ei.Familia regala s-a stabilit la Alba Iulia care a devenit capitala Transilvaniei Libera electio Instaurarea regimului dominatiei otomane in Tara Romaneasca si Moldova la mijlocul sec.XVI. In sec.XVI s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane(dominatie care s-a manifestat in plan politic,dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane,datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrul ungariei in Pasalacul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supus Portii Otomane (1541). Tara Romaneasca Dupa domnia lui Radu cel Mare urmeaza o perioada tulbure pentru tara.Sub Mihnea cel Rau(1508-1510),fiul nelegitim al lui Vlad Tepes incepe conflictul cu marea boierime,reprezentata atunci de catre Craiovesti(Barbu,Danciu,Parvu,Radu).Acestia reusesc sa il impuna initial cu sprijin turcesc pe Vladut(1510-1512) dar intra in conflict si cu noul domn.Cu ajutor de la turci,puternica partida boiereasca il invinge pe Vladut la Vacaresti,sustinand pe o ruda de-a lor,Neagoe Basarab.A urmat o perioada de relativa pace insa dupa moartea lui Neagoe Basarab(1521) a declansat o anarhie in Tara Romaneasca,in luptele pentru tornul tarii fiind implicat Radu de la Afumati,un partizan al luptei anti-otomane,Teodosie,fiul lui Neagoe Basarab,Vladislav III si Radu Badica.A urmat Moise Voda(1529-1530),ce sa implicat in conflictul din Transilvania dintre Ferdinand si Szapolyai,in sprijinul celui din urma,A urmat la tron Vlad Inecatul(1530-1532) ce a fost in conflict cu marea boierime,confiscand cateva mosii Craiovestilor.Vlad Vintila de la Slatina(1532-1535) ajunge la tron cu sprijinul Craiovestilor,dar fiind in conflict cu ceilalti boieri.A pierdut tronul,fiind victima unui complot.Declinul politic al Tarii Romanesti continua si sub Radu

Paisie(1535-1545).In timpul domniei sale,Braila este ocupata de turci si transformata in raia.A urmat o jumatate de secol de framantari,o decadere politica a Tarii Romanesti: Mircea Ciobanul(1545-1552;1553-1554;1558-1559) fiul lui Radu cel Mare.Intra in conflict puternic cu boierii invingand tentativele acestora de detronare la Peris si Miloste.A fost unul din domnitorii care s-a aflat in relatii bune cu turcii Radu Ilie Haidul(1552-1553) a luat tronul cu sprijinul lui Castaldo,invingandu-l pe Mircea la Manesti dar nu s-a mentinut mult la domnie.Mircea Ciobanul sprijinit de domnitorul Moldovei,Alexandru Lpuneanu personal,i-a rectigat tronul Patrascu ce Bun(1554-1557),fiu al lui Radu Paisie.Castigand tronul cu sprijinul lui Alexandru Lapusneanu a fost singura domnie linistita din aceasta perioada.Alaturi de domnul Moldovei a intrat,la ordinul sultanului,cu armata in Transilvania,alungandu-i pe imperiali si restabilind la conducerea principatului Jnos Zsigmond Szapolyai. Petru cel Tanar(1559-1568),fiul lui Mircea Ciobanul a obtinut tronul dupa ce a invins factiunile boieresti rivale cu sprijin turcesc.Petru se deosebea total de tatl su,avnd o fire blnd i religioas.Deoarece era prea tnr,ara era condus de mama sa,care era abil n neutralizarea intrigilor pretendenilor la tron i a prilor fcute la Poart de principele transilvnean Ioan Sigismund.Dup ce Doamna Chiajna a czut n dizgraia turcilor,Petru a fost chemat la Constantinopol i nchis. Alexandru II Mircea(1568-1574;1574-1577),nepotul lui Mihnea cel Rau,obtine tronul cu sprijin turcesc, la interveniile lui Mihail Cantacuzino.Acest domnitor intra si el in conflict cu boierimea,reusind sa distruga o conspiratie a acestora.Domnia sa s-a caracterizat si printr-o politica fiscala destul de grea,fapt ce si-a atras porecla de Oaie Seaca. Vintila(1574),ocupa tronul cu sprijinul domnitorului Moldovei Ioan Armeanul,zis si Ioan Voda cel Viteaz sau Cumplit dar pentru scurt timp. Mihnea Turcitul(1577-1583;1585-1591),fiul lui Alexandru II Mircea.A domnit sub tutela mamei sale,Ecaterina.A innabusit cateva revolte ale boierimii,invingand la Craiova o incercare de a fi detronat si a dus o politica fiscala excesiva. Petru Cercel(1583-1585),fiul lui Patrascu cel Bun si frate cu Mihai Viteazul.A mutat capitala rii Romneti la Trgovite.Datoriile si

imprumuturile pe care le facuse ca sa obtina tronul l-a determinat sa puna cateva biruri si taxe destul de grele ce i-a creeat o imagine negativa la turci,fapt pentru care l-au mazilit Stefan Surdul(1591-1592),fiul lui Ioan Voda cel Viteaz,personalitate slaba,stearsa in comparatie cu cea a tatalui sau Alexandru cel Rau(1592-1593),fiul lui Bogdan Lapusneanu,obtine tronul facand imprumuturi mari pe la creditorii constantinopolitani. Moldova Urmasii lui Stefan cel Mare s-au straduit sa duca mai departe opera politica a nepotului lui Alexandru cel Bun.Bogdan III(1504-1517),semana destul de mult cu tatal sau dupa cum sustin contemporanii,a fost o fire razboinica ce e drept,ducand razboaie cu polonezii dar a avut de suferit in urma invaziilor tatare.Stefan cel Tanar(1517-1527) incheie tratat cu polonii,ii bate pe tatari la la Ciuhru lng trgul Serbanca,ba chiar ataca un corp de oaste turcesc ce se intorsese din Polonia in urma unei expeditii de jaf(1524).A avut totusi un conflict puternic cu boierii ce au organizat un complot in urma careia a cazut victima domnitorul.Petru Rares(1527-1538;1541-1546),fiul natural al lui tefan cel Mare,pstra multe din calitile tatlui su:ambiia,ndrzneala,vitejia,religiozitatea,gustul artistic dar era n schimb o fire nestatornic i i lipsea simul politic.A intervenit in Transilvania sustinandu-l pe Szapolyai in lupta cu Ferdinand,s-a luptat cu polonezii pentru Pocutia si a fost un continuator al tradiiei motenite de la tefan cel Mare,atat pe plan bisericesc si artistic.A dus o politica antiotomana in prima parte a domniei.Stefan Lacusta(1538-1540)obtine tronul cu sprijin de la turci ce intrasera cu armata in Moldova ca sa-l schimbe pe Petru Rares.La intoarcere,sultanul ia Tighina si transforma tinutul inconjurator in raia.A fost asasinat de boieri.Alexandru Cornea(1540-1541),fiul lui Bogdan III a avut legaturi cu habsburgii si a atacat garnizoanele turcesti de la Tighina,Chilia si Cetatea Alba.Turcii au replicat sprijinindu-l pe Petru Rares,fiul lui Stefan cel Mare invingandu-l pe Alexandru Cornea la Galati si obtinand tronul pentru a doua oara. Dupa moartea lui Petru Rares a urmat o jumatate de secol de framantari,o decadere politica a Moldovei: Ilias Rares(1546-1551),fiul lui Petru Rares.In timpul domniei lui, Moldova are linite din partea polonezilor n urma rennoirii tratatului de alian cu Sigismund I al Poloniei.ntreprinde o expediie n Transilvania, din ordin turcesc, mpreun cu Mircea Ciobanul al Munteniei,ns expediia este mai mult simulat i fr a avea un rezultat.Fiind pus de sultan sa mareasca tributul,prefera sa renunte la

domnie si sa se turceasca,lund numele de Mehmet, i devine pa de Silistra Stefan Rares(1551-1552),fiul lui Petru Rares.In timpul domniei sale are loc persecutia armenilor.A dus o politica oscilanta,initial apropriindu-se de Ferdinand cerand un subsiduu pentru plata oastei de mercenari si stapanirea Ciceului si a Cetatii de Balta dar neobtinand ceea ce a dorit,a trecut de partea turcilor,efectuand o incursiune in Transilvania.Moare asasinat de boieri in tabara de la Tutora si de acest fapt se pare ca nu a fost strain Castaldo. Joldea(1552) a fost ales de boierii domn al Moldovei dar nu a apucat sa ajunga la resedinta domneasca,fiind prins la Sipote de Alexandru Lapusneanu,insemnat la nas si calugarit Alexandru Lapusneanu(1552-1561;1564-1568).Fiul lui Bogdan III,a luat domnia cu sprijinul Poloniei.A fost in relatii bune cu polonezii si cu turcii si a intrat cu armata in Transilvania in doua randuri.In 1556 il sprijina pe Jnos Zsigmond Szapolyai sa obtina tronul principatului Transilvaniei,alungandu-i pe imperiali.In urma acestui sprijin se gandea ca va reprimi posesiunile din Transilvania.Neobtinand ce a dorit,a intrat in Transilvania in 1558,pradand Tara Barsei.In a doua domnie s-a aflat in conflict cu boierii. Ioan Iacob Heraclid(1561-1563) incearca sa faca din Moldova un stat asemanator in mare parte cu cele occidentale,favorizant propaganda protestanta,infiintand o scoala la Cotnar si marginalizand boierii prin aducerea de consilieri strini.A pierdut tronul in urma unei revolte. Stefan Tomsa(1563-1564) domn de rascoala.Toma a fost ales ca domn de boierii rsculai mpotriva lui Ioan Iacob Heraclid.Tomsa asediaza Suceava si il prinde pe Ioan Iacob Heraclid pe care il ucide.Nu cu mult timp nainte l prinsese i-l trimise la Constantinopol i pe hatmanul Dimitrie Wisnoewieki, care trgndu-se dintr-o sor a lui Petru Rare,intrase n Moldova tot pentru tron,dupa ce il invinsese la Vericicani.Drept represalii,Tomsa organizeaza o expeditie de prada in Pocutia.Turcii nu au vrut s-l recunoasc ns i l-au numit pe Alexandru Lpuneanu ca domn pentru a doua oar.Toma neputnd s se menin pe tron, a fugit n Polonia, unde regele Sigismund pentru a-i mulumi pe turci, a pus s i se taie capul n mai 1564 la Liov Bogdan Lapusneanu(1568-1572),fiul lui Alexandru Lapusneanu. Bogdan a fost partizan politic i aderent personal al polonezilor,fa de care ncheie tratate de supunere, i se i nrudete cu acetia,fapt ce

starneste nemultumirea boierimii,acetia temandu-se de introducerea catolicismului. Ioan Armeanul(1572-1574),fiul lui Stefan cel Tanar,A dus o politic de ntrire a autoritii princiare,lovind n boierime care l-a numit "Ioan Vod cel Cumplit".Ramane totusi un episod glorios din aceasta perioada de timp.Aliat cu cazacii zaporojeni,domnitorul duce mai multe lupte cu turcii pe care ii invinge la Jilistea,in Bugeac dar contraofensiva otomana duce la infrangerea lui Ioan Armeanul in luptele de la Iezerul Cahul si Roscani si uciderea acestuia Petru chiopul(1574-1577;1578-1579;1583-1591) a fost nepotul lui Mihnea cel Rau si primul Basarab ce a domnit in Moldova.Domnia lui a fost tulburat de o mulime de pretendeni,frati ai lui Ioan Armeanul dar reuseste sa ii alunge pe toti cu sprijin turcesc. Ioan Potcoav(nov.-dec.1577) a fost frate cu Ioan Voda cel Cumplit. L-a rsturnat de pe tron pe Petru chiopul ins turcii nu l-au recunoscut ca domn,i i-au ridicat pe polonezi i munteni mpotriva lui.A fost prins si apoi decapitat la Liov Iancu Sasul(1579-1582) a fost fiul lui Petru Rare.Domnia sa s-a caracterizat printr-o politica fiscala impovoratoare ce a determinat o rascoala a lapusnenilor,inabusita la Balota(1581).Politica fiscala dusa precum,inrautatirea relatiilor cu boierii precum si relatiile ce le avea cu habsburgii ii determina pe turci sa il mazileasca si sa ii dea domnia lui Petru Schiopul.Este ns prins,i se ia averea i este ucis la Liov n septembrie 1582

Precedentele Unirii lui Mihai Viteazul:proiectele lui Castaldo,Jnos Zsigmond Szapolyai si Stefan Josika. Unirea celor trei principate a reprezentat punctul culminant al evolutiei unei idei politice.Unirea nu a fost o solutie de moment ci formula unei idei politice care s-a conturat si s-a definit pe parcursul secolului al XVI intr-un mediu politic mai larg,care nu se limiteaza numai la Mihai Viteazu si elita politica romaneasca. Primul proiect de unire il are generalul Castaldo,general al trupelor austriece.Acesta propune regelui Ferdinand de Habsburg ,unificarea tarilor intr-un regat al Daciei,care sa fie condus de un membru al dinastiei de Habsburg si sa fie parte integranta a Imperiului Habsburgic.Proiectul nu se

pune in aplicare pentru ca in 1556 austriecii sunt nevoiti sa paraseasca Transilvania.Proiectul cade,insa ideea ramane si va fi reluata. Un proiect similar are loc 17 ani mai tarziu,la finalul unui razboi intre Transilvania si habsburgi.Existenta catorva documente cu rol important,ce reflectau situatia din principate : -Ciorna dupa proiectul tratatului de pace(partea transilvaneana) in cadrul careia se remarca un pasaj interesant ,,dupa ce vor trece dincolo de Dunare,Tara Romaneasca si Moldova se unesc si devin supuse Transilvaniei -1572-document in arhivele din Viena,raport despre situatia politica din centrul Europei.Boierii din cele doua tari intentionau sa se inchine principilor Transilvaniei. 1572 Ioan Sigismund Zapoya a complotat cu un grup din cele doua principate in vederea inchinarii lui,proiectul de unire este refuzat de austrieci. Prima unire este efectuata de Sigismund Bathory,Acesta se afla in fruntea Transilvaniei din 1591,fire instabila emotional,influentabila.Stefan Josika,primeste calitatea de cancelar al Transilvaniei si va avea o influenta puternica asupra lui Sigismund,care schimba optiunea politica a Transilvaniei printr-o lovitura de stat(era roman de origine,din Caransebes) Contextul politic este dominat de aparitia Ligii Sfinte (1593)la care adera principele Transilvaniei,apoi Tara Romaneasca si Moldova(Petru Aron). In 1594 Mihai depune omagiul de vasalitate fata de Sigismund Bathory si se alatura Ligii Sfinte,bazandu-se pe faptul ca daca victoria va fi de partea crestinilor,va scapa de imensele datorii care le avea de dat turcilor. Iarna 1594-1595 au loc mai multe atacuri ale lui Mihai Vitezul la Dunare,scopul fiind acela de dispersare a fortelor otomane.Urmeaza si atacuri ale lui Petru Aron care ataca braila si zona de nord a Dobrogei.Intre timp replica otomana era intens pregatita,astfel este trimisa o armata condusa de Sinan Pasa impotriva lui Mihai,aparand pentru prima data pericolul transformarii Tarii Romanesti in pasalac.La Calugareni are loc o ambuscada in urma careia invinge Mihai.Nu este o victorie propriu zisa ci un castig de moment,motiv pentru care se retrage in munti asteptand ajutorul armatelor transilvanene.Urmeaza campania de la Giurgiu(victorie impotriva turcilor). Mai 1595 Sigismund se autoproclama principe al celor trei tari. Campania de la Giurgiu este efectul militar al primei uniri,unire care se rupe insa dupa aceasta campanie,pentru ca Ieremia Movila este pus pe tronul Moldovei cu ajutorul polonezilor.In iarna 1595-1596 Mihai calatoreste in Transilvania,de Craciun si sta la palatul lui Josika,intre cei doi legandu-se o prietenie foarte stransa.Apoi in urma unei batalii impotriva turcilor,simtindu-

se incapabil de a face fata situatiei decide sa cedeze Transilvania habsburgilor,nobilimea nu era de acord cu aceasta cedare. Mai 1597 Josika propune lui Mihai sa fie principele Transilvaniei,cautand astfel orice varianta impotriva planului de cedare.4 august 1598 Sigismund renunta oficial,Stefan Josika e arestat,se anunta oficial cedarea,nobilii se impotrivesc si cer eliberarea dar sunt executati. La sf lunii august reapare Sigismund,care este proclamat iar principe.Josika este executat 4 sept 1598. Se retrage,cedeaza tronul lui Andrei Bathory,care avea o atitudine filopolona,filo-otomana.Este incheiata pace separata cu turcii.Situatia devine si mai dificila avand in vedere ca pe tronul Moldovei vine Ieremia Movila cu ajutorul polonezilor.Acesta si polonezii intentionau sa il sprijine pe Simion Movila pentru preluarea tronului Tarii Romanesti.Simtindu-se izolat Mihai reia legaturile cu imperiul habsburgic ,pentru a putea rezista in fata turcilor.Porneste campanii militare in Moldova si Transilvania in vederea indepartarii pericolelor. La Selimbar victorie contra turcilor(secuii nu lupta pt Bathory pentru ca incepuse sa ii impoziteze si se rascoala). Intrare fastuoasa la Alba Iulia 1 noi 1599 si incepe sa ia masuri.Convoaca dieta,se proclama principe al Transilvaniei la ordinele lui Rudolf,numeste boieri de-ai sai castelani in Transilvania =>unire a Transilvaniei cu Tara Romaneasca.Porneste apoi campanie in Moldova,primavara 1600,intra in Moldova,Ieremia e inlaturat.Din pacate cand inca se afla in Moldova afla ca nobilimea maghiara din Transilvania s-a rasculat,incearca sa refaca autoritatea insa in batalia de la Miraslau 18-28 sept 1600 este infrant.In Moldova revine Ieremia Movila si in Tara Romaneasca Simion Movila preia tronul.Incearca sa obtina ajutor de la Rudolf al 2lea.Solutia gasita este colaborarea cu generalul Basta. 3 aug 1601 batalia de la Goraslau,o stralucita victorie impotriva lui Sigismund,in acelasi timp Simion Movila e indepartat . 9 aug 1601 ucis din ordinul lui Basta. Dispare unirea,insa ideea ramane.Primul roman care constituie unirea,dar care nu rezista din cauza coalizarii factorilor externi si interni. Institutia domniei in Tarile Romane :titulatura,insemne si atributii. Suveranul rii purta titlul de domn, din latinescul dominus, adic stpn. Domnul era stpnul recunoscut al rii, creia i se nchinau boierii, n calitate de vasali. n ceremonialul nscunrii un rol important i revenea

nchinrii, care se manifesta prin srutarea minii de ctre boieri. Domnul era singur stpnitor,termen care echivala cu grecescul autocrator.Acest termen reflect situaia de independen, chiar dac de multe ori era doar o aspiraie din cauza presiunilor externe.Un alt titlu purtat de domnitorii rilor Romne a fost cel de mare voievod, adic comandant militar. Marele voievod era cpetenia voievozilor locali,care i-au unificat formaiunile lor politice i au constituit ara.naintea numelui domnitorului s-a aflat i particula Io. Majoritatea istoricilor consider c Io ar fi prescurtarea numelui teofor Ioan, adic cel druit de Dumnezeu cu domnia sau cel ales de Dumnezeu pentru a domni.Domnitorii rii Romneti care au stpnit ara Fgraului i ara Amlaului din Transilvania au mai purtat i titlul de hereg,adic duce.Acest titlu le-a fost conferit de ctre regii Ungariei, cei care le-au druit aceste posesiuni n Transilvania cu drept temporar, limitat de credina fa de rege. Constiinta romanitatii la romani in Evul Mediu In nordul ca i in sudul Dunrii locuia o numeroas i foarte dispersata populaie romanic a crei atestare documentar, sporadic anterior, devine din ce in cemai frecvent de la sfiritul secolului XII. tirile mai numeroase i variate cu privire la aceast populaie ingduie o mai clar percepie asupra felului cum cunoteau i cum caracterizau strinii romanitatea rsritean. Una din trsturile cele mai izbitoare ale romanitii rsritene in secolul XIII e extraordinara ci rspindire pe un imens spaiu care se intindea din sudul Peninsulei Balcanice pin in nordul lanului munilor Carpai.O dovedete in primul rind numele de vlahi, unul i acelai in diversele sale variante,nume care desemneaz in german, slav, greac, maghiar ctc. ramura rsritean a romanitii.Cunoaterea apartenenei vlahilor la familia popoarelor romanice,definite lingvistic, pe tot intinsul acestei vaste arii pe care o locuiau i a identitii diverselor lor ramuri e aadar implicit in denumirea sub care ii cuprindeau popoarele strine din vecintatea lor sau mai indeprtate.Cind,in 1288, papa Nicolae IV ii trimitea misionarii in Rsrit, la cretinii de rit ortodox i la pgini,el nu a omis s menioneze in rindul acestora i pe romani,cu precizarea anume c avea in vedere rile (terrae) romanilor oriunde ar locui..." (...ad terras... Vlachorum ubique existentium")1'', formul care ii cuprindea atit pe romanii din sudul Dunrii cit i pe cei din nordul fluviului, inglobind multitudinea cadrelor teritorialpolitice in care vieuiau.Contiina identitii romanicilor nord i suddunreni nu e numai un fenomen implicit; ea apare direct afirmat de unele texte ale vremii. Pentru misionarul franciscan Guillaume de Rubruck, care a

indeplinit o insemnat misiune diplomatic la curtea marelui han mongol in 12531254, vlahii sud-dunreni, ain ara lui Asan", derivau din cei norddunreni: Alturi de Pascaturse afl Illac (Hac), ceea ce este acelai lucru cu Blac, dar ttarii nu pronun B; de la acetia au venit cei care se afl in ara lui Asan.<Ttarii> ii numesc i pe unii i pe alii Illac"18. Pascatur", cum a artat o cercetare recent, indic poporul bakir, dar nu cum s-a ineles greit in trecut ramura de pe Volga a bakirilor,ci grupul stabilit in Ungaria, unde este atestat de izvoarele secolului XIII.Identitatea numelui folosit de mongoli pentru a desemna pe romanii din vecintatea Ungariei i pe cei din Taratul vlaho-bulgar i raportul de derivare al celor din urm din cei dintii atest cunoaterea mcar de ctre unii dintre contemporani a strinsei legturi dintre romanitatea din nordul Dunrii i cea din Peninsula Balcanic.Dar informaia lui Rubruck nu e izolat. Cu aproape dou secole mai devreme, bizantinul Kekaumenos susinea de asemenea c vlahii din Grecia proveneau din regiunea Dunrii,tez reluat la inceputul secolului XIV cu unele deosebiri de cadru de o descriere anonim a Europei.Rsritene datorat unui misionar catolic.i romanitatea romanilor a fost in repetate rinduri explicit afirmat de oamenii vremii.Si in lumea bizantin, identitatea etnic a romanilor a fost neindoielnic dintotdeauna cunoscut. Oricum, in secolul XII, ea apare in izvoare ca un fapt de larg rspindire. Istoricul Kinnamos, care amintete participarea masiv a vlahilor la o expediie bizantin la nordul Dunrii in anul 1166, inregistreaz cu acest prilej tradiia originii lor romane; potrivit lui, vlahii sunt cei despre care se spune c sunt colonii de demult ai celor din Italia"21. in acelai secol, un alt text bizantin stabilete echivalena intre vlahi" i colonitii romani", susinind c vlah e termenul popular folosit de greci pentru a-i desemna pe romani"22. Constituirea primului stat al romanitii orientale, cel intemeiat de vlahii din Balcani crora li s-au asociat ulterior i bulgarii, a prilejuit o puternic afirmare a temei originii romane, amplu reflectat in corespondena papei Inoccniu III cu Ioni cel Frumos in primii ani ai secolului XIII.Ungurii care, ca i bizantinii, au intreinut un contact permanent cu romanii din vremea aezrii lor in Panonia au cunoscut i ei romanitatea romanilor, chiar dac au manifestat tendina de a o releva in forme peiorative. Notarul anonim al regelui Bela afirma, spre sfiritul secolului XII, c la sosirea lor ungurii au gsit diverse popoare in Panonia: slavi, bulgari i blachii adic pstorii romanilor" (...et Blachi ac pastores Romanorumja. Mai explicit exprimat apare legtura dintre vlahi" i pstori iromanilor" in opera celui de al doilea cronicar ungur in ordine cronologic, Simon de Keza, care i-a redactat scrierea in a doua jumtate a secolului XIII. Potrivit lui Simon de Keza, la venirea hunilor lui Attila,

romanii, mai exact locuitorii oraelor (civitates) din Panonia i din alte provincii, s-au inapoiat in Italia, doar Vlahii, care au fost pstorii i agricultorii acestora (ai romanilor) au rmas de bun voie in Panonia"24. Textul lui Simon de Keza nu numai recunoate legtura strins dintre romani i vlahi chiar dac intr-o formulare care tinde s circumscrie diminuant semnificaia romanitii romanilor , dar i evideniaz continuitatea romanitii in acest spaiu. Mai mult inc, textul reflect fidel caracterul real al prsirii de ctre romani a teritoriilor dunrene sub loviturile barbarilor. Din spusele cronicarului ungur rezult limpede c in viziunea sa masa populaiei romanice elemente agricole-pasioralc pe care le cuprinde in denumirea de blacki , a rmas locului, doar ptura ei suprapus, citadin, romanii",s-au retras in Italia.Vechimea romanilor in Regatul ungar era de altminteri un fapt cunoscut nu numai celor dintii istorici unguri dar i curii regale ungare. Cind, in 1256, confirma arhiepiscopiei de Strigoniu privilegiile ei strvechi, care datau de la prima sa intemeiere" aadar din vremea regelui tefan I i a cretinrii ungurilor , regele Bela IV nu uita s aminteasc faptul c intre daniile originare se aflau i dijmele din veniturile regale din partea secuilor i a romanilor, dijme in vite mari i mici i in orice fel de animale...". Cu adaosul, deosebit de insemnat pentru cunoaterea marii rspindiri a romanilor in teritoriile cuprinse sub puterea noului regat cretin: ...dar s aib dreptul de a lua de la romanii de oriunde i de la oricare dintre ei dijmele obinuite a se plti in Regatul Ungariei...".Privilegiul a fost confirmat ase ani mai tirziu de acelai rege intrun text mai cuprinztor, dar identic in esen in ceea ce privete indatoririle fiscale ale romanilor i secuilor 26. Aadar, cancelaria regal tia c la intemeierea regatului romanii se aflau in Ungaria, c ei au avut, ca i alte etnii, intre care secuii, un statut care s-a extins progresiv, pe msura intinderii regatului, asupra romanilor de oriunde...in regatul Ungariei". E de la sine ineles c pentru ca un asemenea privilegiu s fi fostacordat la data intemeierii arhiepiscopiei de Strigoniu, romanii trebuie s se fi aflat in acea vreme in cuprinsul regatului; constatare care confirm afirmaia anterioar a Notarului anonim i cea ulterioar a lui Simon de Keza cu privire la prezena romanilor in teritoriile cucerite de unguri in vremea instalrii lor in Europa Central.Constatarea marii rspindiri a romanitii rsritene conine i observaia implicit a fragmentrii ei politice intr-o multitudine de autonomii teritoriale incadrate in ariile de dominaie sau de hegemonie ale marilor puteri imperiale sau plurietnice ale regiunii: Imperiul bizantin, hoarda dominant in stepa nordpontic, Regatul ungar etc. Aceste autonomii, romanii" sau romanii populare" cum le numea Nicolae Iorga, erau teritorii mai mult sau mai puin

intinse,recunoscute ca ri" romaneti in cadrul unor invoieli cu puterile dominante. in izvoare, aceste ri" apar insoite de calificativul etnic care le definea esena sau desemnate exclusiv prin acest coninut: Vlahia Mare,Vlahia de Sus i de Jos,Terra Blacorum, Vlaca Zemlja, Walachenland. Una dintre ele si-a pstrat autonomia chiar cind a fost inglobat in ara Romaneasc.Orice colectivitate etnic se definete in primul rind prin limb. Identitatea limbii romane era sigur cunoscut in aceast vreme, dar referirile scrise sunt puine i vagi.Niketas Choniates relateaz incercarea fcut de un preot din oastea bizantin,czut prizonier in cursul luptelor dintre Bizan i adversarii si din nordul Peninsulei Balcanice,de a-i recitiga libertatea prin captarea bunvoinei lui Asan cruia ii cerea indurare vorbindu-i in limba sa, cci era cunosctor al graiului vlahilor" 27. Imprecis se refer la limba romanilor in prima jumtate a secolului XIII i arhiepiscopul de Toledo,Rodrigo Ximenez care, intr-o iniruire a limbilor" i naiilor", amintete indistinct limba vlahilor i a bulgarilor"; ceea ce e fie un ecou al asocierii statale vlaho-bulgare in vremea Asnetilor, fie, mai degrab, o referire la slava veche, adoptat i de romani ca limb sacr, liturgic, in urma coabitrii lor cu slavii de sud.Dup limb, al doilea element definitoriu al oricrei colectiviti etnice era religia sau confesiunea creia ii aparinea, aadar sistemul de valori spirituale pe care le imprtea cu alte colectiviti etnice, formate in aceeai arie de civilizaie. Apartenena romanilor la confesiunea rsritean era, firete, i ea cunoscut celor care au intrat in contact cu ei in secolul XIII, vreme a unei rapide inspriri a antagonismului dintre cele dou segmente ale cretintii, catolici i schismatici". Deindat ce teritoriile romaneti extracarpatice au intrat in raza de aciune a Romei i a misionarilor ei,papalitatea a luat cunotin despre existena romanilor in acest spaiu i a ierarhilor lor bisericeti, nelegitimi in viziunea curiei papale, intrucit urmau ritul grecilor", in dispreul bisericii romane"29. Varietatea riturilor constatate la romanii nord-dunreni, in ciuda apartenenei lor la aceeai confesiune, e una din informaiile comunicate la Roma de clericii i misionarii catolici sosii aici dup lichidarea dominaiei cumane.Constatarea avea s revin mai amnunit in textele misionarilor catolici din secolul urmtor.Prin intermediul legatului su, papa obinuse inc dinainte jurmintul regelui Bela de a-i aduce la supunere pe toi nesupuii" fa de Roma din regatul su, intre care, in chip explicit, pe romani.Dar Roma a ineles i partea de rezisten naional" care se ascundea sub refuzul de a accepta ierarhi strini i de aceea a preconizat instituirea unui ierarh catolic,vicar episcopal, potrivii acelei naiuni".Observaia papei de insemntate capital nu numai pentru c semnalizeaz rezistena romanilor din afara Carpailor impotriva

dominaiei strine i a manifestrilor ei pe plan bisericesc, dar mai ales pentru c dezvluie, fie i numai indirect, legtura slrins dintre confesiune" i naiune" inc din aceast vreme.Observaiile papei oglindesc fidel cunoaterea exact de ctre Biserica roman a esenialului identitii etnico-spirituale a romanilor nord-dunreni de ctre curia roman in primele decenii ale secolului XIII.Statele dominatoare, indeosebi Imperiul bizantin i Regatul ungar, cu care romanii s-au aflat in contact permanent i impotriva crora i-au aprat in repetate rinduri identitatea, i-au furit i au inregistrat in scris o imagine precumpnitor negativ despre ei. Revoltele vlahilor balcanici impotriva puterii bizantine, care nu o dat le-a inclcat autonomiile, au constituit prilej de vehemente diatribe antivlahe din partea scriitorilor bizantini. Rscoala vlahilor din Tessalia in 1066 a incitat pana bizantinului Kekaumenos, care a schiat una dintre cele mai negative caracterizri ale acestei ramuri a romanitii rsritene. Necredincioi fa de Dumnezeu i de imprat, ca de altminteri i in relaiile personale, ineltori, hoi, sperjuri, fricoi, curajoi doar din fric, acestea sunt principalele trsturi ale portretului colectiv al vlahilor schiat de Kekaumenos.Invectivele la adresa vlahilor de data aceasta e vorba de cei din Munii Balcani,rsculai sub Petru i Asan, calificai drept nelegiuii i spurcai", turm de porci" etc. apar i in scrierea lui Niketas Choniates, principala surs cu privire la istoria intemeierii Statului vlaho-bulgar i la istoria sa timpurie.Atitudine ostil, care nu i-a impiedicat pe bizantini s utilizeze din plin capacitatea fiscal i militar a vlahilor in indelungata perioad de cooperare bizantino-vlah cuprins, cu unele intreruperi, intre sfiritul secolului X inceputul secolului XI zdrobirea Taratului bulgar i sfiritul secolului XII constituirea Stalului vlaho-bulgar.i scrierile ungureti contemporane exprim o viziune negativ cu privire la romani.Pentru Notarul anonim al regelui Bela, romanii i slavii din Transilvania sunt cei mai netrebnici oameni din lume", caracterizare justificat prin armamentul inferior pe care il foloseau.Romanitatea vlahilor e recunoscut, e drept, dar cu nuana diminuant c ei nu sunt decit agricultorii" i pstorii" romanilor. in secolele urmtoare, calificarea avea s se modifice in ru, pe msura agravrii antagonismului istoric, romanii fiind declarai coboritori din tilharii Romei".Dar,ca i bizantinii,i ungurii foloseau din plin capacitatea militar i fiscal a romanilor in interesele propriului lor stat.

Drumuri comerciale in Tara Romaneasca si Moldova.Drum si stat

Directia drumurilor era determinata de asezarea marilor centre comerciale.In Tara Romaneasca erau drumurile care uneau porturile de la Dunare cu cele doua orase sasesti Sibiul si Brasovul.De la acesta din urma,negustorii spre Braila pe drumul Buzaului,Teleajenului,al Prahovei,foarte multi mergeau pe la Bran,prin Rucar si Campulung,spre Orasul de Floci,tot pe la Bran si Valea Ialomitei;spre Darstor,spre Giurgiu pe drumul care strabatea Codrii Vlasiei trecea prin Bucuresti spre Turnu si Nicopole din fata strabatand Codrii Teleormanului.Sibienii foloseau Valea Oltului si inca o cale pe la Valcan.Era apoi drumul care venea din Moldova si strabatea Tara Romaneasca de-a lungul,pe sub podgorie.In afara de drumurile sarii mai erau drumul oilor.Bineinteles,mai era si marele drum al Dunarii.In Moldova erau pe vremea lui Alexandru cel Bun drumul cel mare al Liovului ce trecea prin Cernauti,ajungea la Suceava si cobora spre Pascani unde se bifurca:o ramura apuca prin Roman,Bacau,Adjud,Tg.Putnei si o alta ramura trecea prin partea central-sudica a Basarabiei.Din prima ramura se desfacea un drum ce trecea prin Baia spre Bistrita si un al doilea,din Adjud cu directia spre Brasov.Cealalta cale de comert era aceea a Camenitei,care intra in tara pe la Hotin si cobora la Iasi pana la Braila.In Transilvania,directia drumurilor era determinata de asezarea marilor centre comerciale.Drumul cel mare venea de la Buda,trecea prin Solnoc si zona Crisurilor si apoi se bifurca:o ramura apuca spre Oradea si raspandea intreaga vale a Muresului si cealalta ramura apuca spre Arad,trecea prin Deva,Alba Iulia si se unea cu primul pana la varsarea Ariesului.Din Cluj pornea un drum la Dej apoi la Bistrita ajungand in Moldova,un alt drum se desfacea la Santimbru,la N de Alba Iulia,trecea prin Medias si Sighisoara si ajungea la Brasov.In sfarsit,de la Vintul de Jos se desfacea un alt drum,care,prin Sebes,raspundea la Sibiu