Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializarea : Administrarea Afacerilor Internationale Forma de invatamant : zi Anul

ul I Master

PROIECT : Multiplicarea banilor Infiintarea unei ciupercarii

Profesor: Lect. univ. dr. Gheorghe Negoescu

Studenti:
Albu Nicoleta Cristea Bogdan Ivan Alexandra Orel Mirabela Plea Lucian Roman Gabriela

Galati 2011

CUPRINS
Cap. I Strategie de multiplicare a banilor 1.1. 10 idei de multiplicare 1.2. 3 drafturi 1 pentru 3 idei alese 1.3. Ideea de afacere aleas(activitati prevazute pentru implementarea proiectului , identificarea activitatilor critice) 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. Bugetul de venituri si cheltuieli pentru un proiect Schema lant Schema bloc Analiz SWOT Matricea cadru logic

Cap. II Echipa de conducere si repartizarea sarcinilor 2.1. Director general: fisele de post 2.2. Director economic: analiza diagnostic 2.3. Director marketing: strategia de promovare 2.4. Responsabil informatic: tehnoredactarea proiectului Cap. III Promovarea afacerii 3.1. Analiza pietei 3.1.1. Descrierea pietei 3.1.2. Identificarea pietei 3.1.3. Trendul pietei 3.1.4 Concurenta si alte influente 3.2. Configurarea produsului 3.3. Promovarea produsului
3.3.1. Canale de publicitate 3.3.2. Promovarea vanzarilor 3.4. Politica de pret

3.5.

Produsul 3.5.1 Istoria produsului 3.5.2 Spatiul de cultura 3.5.3 Pregatirea compostului, 3.5.4 Recoltarea

Cap. IV Tablou analiz diagnostic 4.1. Structura costurilor 4.2. Indicatori de evolutie
2

Indicatori absoluti Indicatori derivati 4.4.1. Indicatori de recuperare a creantelor si rambursarea datoriilor 4.4.2. Indicatori de ndatorare 4.4.3. Indicatori de lichiditate 4.5. Analiz SWOT 4.6 Personalul angajat, cheltuielile cu personalul si contributiile la stat 4.7 Cheltuieli pe ciclu de productie 4.8 Situatia veniturilor si cheltuielilor 4.9 Contul de profit si pierdere Cap. V Investitii 5.1 Sprijin si asistenta din partea statului 5.2 Investitie initiala in constructii cladiri, echipament,utilaje,mijloc de transport 5.3 Investitie in amenajarea cladirilor construite (birouri,sala mese,depozit,toaleta) 5.4 Amortizarea investitiilor Anexe 1. Bilantul prescurtat 2. Fisele de post ale angajatilor ciupercariei 3. Actul constitutiv 4. Regulamentul de ordine interioara BIBLIOGRAFIE

4.3. 4.4.

CAP. I Strategie de multiplicare a banilor

1.1 10 Idei de multiplicare a banilor
1. Ciupercrie 2. Gradini 3. Sal Fitness 4. Centru de consiliere profesional i planificare a carierei 5. Mini-ferm Zootehnic 6. Birou de traduceri 7. Patiserie 8. Agroturism 9. Magazin de papetrie-birotic 10. Spltorie auto

1.2 3 Drafturi 1 pentru trei idei alese

1.2.1 Gradini 1.2.2 Sala fitness 1.2.3 Ciupercrie

1.2.1. GRDINI Fia proiectului Draft nr.1

I. Ideea
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Data: 01.12.2010 Context: M.I.A. Denumire provizorie: Kiddos Data nceperii proiectului: 01.01.2011 Director proiect: Orel Mirabela Formarea echipei: membrii echipei Champy Nota de lansare: edina de lansare:

II. Fundamente, scop, concluzii

Copiii vor merge ntotdeauna la gradini; noutatea este ns reprezentat de creterea ponderii unitilor de nvmnt precolar private n dauna celor publice. Ne-am gndit la o grdini particular care s ofere cele mai bune servicii i care s suplineasc toate nevoile copiilor n care satisfaciile morale s primeze n faa celor materiale. Personalul implicat n activitile de zi cu zi trebuie s ndeplineasc o serie de criterii. Acestea trebuie s fie n primul rnd pasionate, devotate muncii pe care o desfaoar, dar i s aib o personalitate adecvat unei asemenea munci (rbdare, tact, nelegere) avnd n vedere categoria creia i se adreseaz. Ceea ce ne separ de alte grdinie particulare este faptul c activitatea nostr este continu, grdinia funcionnd i pe perioada verii. III. Descrierea proiectului de investiie Fondurile iniiale necesare pentru deschiderea unei grdinie particulare, echipat conform cerinelor din pia, se ridic la 70.000 - 80.000 de euro. Dei, ca n cazul oricrei afaceri, este preferabil ca sediul / punctul de lucru s nu se identifice cu domiciliul proprietarului, o grdini se poate amenaja chiar n interiorul locuinei sau ntr-o anex special amenajat a acesteia. n aceast situaie s-ar economisi o sum important de bani, care ar putea fi utilizai n alte scopuri cum ar fi dotarea cu materiale didactice, mobilier, echipamente. Capacitatea grdiniei: recomandabil este s atingem o capacitate de minim 60 de copii pentru a ne situa peste pragul de rentabilitate. Veniturile estimate ar fi de: 60 copii x 700 lei/copil/lun x 12 luni = 504 000 lei /an Structura cheltuielilor ar fi urmtoarea: - cheltuieli cu fondul de salarii: 180 000 lei /an - cheltuieli cu ntreinerea, apa, energia electric, energia termic: 6 000 lei /an 5

cheltuieli cu materiale didactice i consumabile: 3 000 lei /an cheltuieli cu alimentaia: 144 000 lei /an total: 333 000 lei /an La finele exerciiului financiar se observ un profit brut de 171 000 lei /an. IV. Necesarul de fonduri 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Structura acestui capitol va fi: Durata: 6 luni Suprafaa: 150 mp Tip locaie: Apartament Tax intrare: 700 lei Tax training: (v recomandm s consultai site-ul oficial) Zone vizate: Oraul Galai Angajai: 10

V. Graficul GANTT
Se obine prin dezvoltarea schemei lan a unui proiect: grup int, tem, solicitant, obiectiv general, obiective specifice, activitate . Data estimat de ncepere a activitilor de realizare a proiectului propus: 01.01.2011 Data estimat a terminrii activitilor de realizare a proiectului propus: 30.06.2011 Data estimat a nceperii activitii la capacitatea maxim: 01.07.2011 Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Activitatea prevzut nfiinare firm Elaborare proiect Obinere autorizaii Achiziionare mobilier, obiecte sanitare Amenajare spaiu Achizitionare materiale pedagogice Angajare personal Training angajai Promovare Durata de realizare 1 lun 15 zile 1 lun 15 zile 15 zile 15 zile 10 zile 1 lun 45 zile ian feb mar apr mai iun X X X X X X X X X X X X

V. Piaa
Piaa este n acest caz nelimitat. Copiii vor merge ntotdeauna la gradini, noutatea este ns reprezentat de creterea ponderii unitilor de nvmnt precolar private n dauna celor publice. Acesta este cea mai important modificare structural a pieei, n paralel cu 6

diversificarea serviciilor oferite de diveri prestatori, n conformitate cu creterea cerinelor clienilor. Clienii sunt persoanele care au copii cu vrste n general cuprinse ntre 3 i 6 ani, oameni ocupai, care nu au timp n cursul zilei s aib grij de copii, dar sunt preocupai de educaia acestora i care ncearc s gseasc o alternativ la sistemul de grdinie de stat. Ei sunt de obicei persoane tinere, cu venituri superioare, patroni sau angajai ai unor companii multinaionale, bnci, etc. ori ceteni strini. Concurena n mediul urban i n special n oraele mari, grdiniele particulare i n special cele n limbi strine au nceput s apar i s se dezvolte. O categorie aparte o constituie cele care se adreseaz copiilor unor persoane strine care locuiesc permanent / temporar n Romnia (ex: grdini francez, libanez, chinez, etc). Nu trebuie omise nici grdiniele publice, dar acestea pierd teren vznd cu ochii, deoarece nu nregistreaz mari progrese n modul de derulare a procesului educaional, fa de cele private, n cadrul crora inovaia i adaptarea la nou reprezint preocupri curente. De asemenea, un motiv extrem de frecvent pentru care prinii opteaz pentru o grdini sau alta l reprezint localizarea, n sensul c muli aleg o grdini situat ct mai aproape de cas. Promovarea Canalele de promovare utilizate pot fi: ziarele locale i cele de anunuri, afie, postere, pliante, sau chiar promovarea verbal. O politic promoional bine structurat i eficient administrat poate genera rezultate extrem de favorabile. Exist chiar varianta prezenei unui numr de solicitani care s depeasc posibilitile (n special din punctul de vedere al spaiului). n aceast situaie merit luat n calcul varianta deschiderii unei/unor noi uniti, aa nct s nu se piard poteniali clieni.

VII. Previziuni financiare:

Estimm urmtoarea structur: 1. Necesarul de finanare: 85 000 lei 2. Venitul previzionat: 504 000 lei 3. Cheltuieli previzionate: 333 000 lei 4. Credite, rate, dobnzi: nu este cazul 5. Profit: 171 000 lei Din profitul obinut se are n vedere extinderea spaiului de joac al grdiniei i chiar o eventual extindere a spaiului alocat grdiniei. De asemenea se au n vedere training-uri anuale pentru personal pentru a fi mereu la zi cu noile schimbri n domeniul psiho-pedagogiei.

1.2.2

SAL FITNESS
Fia proiectului Draft nr. 1

I.

Ideea 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Data: 15.12.2010 Context: Curs Mediul internaional de afaceri Denumire provizorie: Lifestyle Gym Data nceperii proiectului: 01.01.2011 Director de proiect: Ivan Alexandra Formarea echipei: membrii echipei Champy Nota de lansare: edina de lansare:

II.

Fundamente, scop, concluzii

Am hotrt s punem bazele unei afaceri proprii pentru c, folosindu-ne ntr-un mod inteligent resursele materiale i intelectuale, vom reui s ajungem la succesul financiar dorit mai repede pe cont propriu dect ca angajai ai unei firme. Succesul pentru noi reprezint o afacere prosper, capabil s ne asigure o stare material foarte bun, pentru ca n viitor s ne putem oferi att nou ct i familiilor noastre o via fr lipsuri. De asemenea alegem s ne ncepem o afacere pentru a avea putere de decizie i dreptul la libera iniiativ. Afacerea va fi compatibil cu scopurile noastre pentru c ne va oferi posibilitatea de a ne ajuta clienii s se menin n form, s aib moralul ridicat i s se bucure de ore de relaxare la sala noastr de fitness. Scopul nostru va fi s ne meninem clienii mulumii de serviciile oferite astfel nct acetia s revin i alt dat cu plcere. ntr-un an ne propunem s avem o afacere stabil i prosper cu muli clieni permaneni. Scopurile afacerii noastre, pe o perioad de timp mai ndelungat, sunt extinderea ntr-un sediu mai mare, mrirea numrului de aparate i a personalului specializat. Fitness-ul reprezint o condiie esenial pentru a arta i a ne simi mai bine, pentru o armonie excelent a minii i formei fizice a fiecruia dintre noi. n funcie de caracteristicile fiecrui individ (vrst, sex, greutate, condiie fizic, sntatea organismului, scop urmrit) antrenamentul dumneavoastr va fi personalizat. Cu toate c exist numeroase sli de fitness n oraul Galai, cele mai multe dintre ele fiind dotate cu aparatur profesional dintre cea mai variat, nici una dintre aceste sli nu include i cursuri de educaie fizic. Cei mai muli utilizatori nu cunosc rolul fiecruia dintre aceste aparate i necesitatea lor. Prin Lifestyle Gym dorim s v oferim posibilitatea de a v menine corpul i mintea ntr-o form excelent i de a implementa sportul n viaa dumneavostr ca un mod de a tri.

III.

Descrierea proiectului de investiie

Investiia slii de fitness se ridic la aproximativ 400.000 lei. Se preconizeaz c dup primul an de funcionare, cifra de afaceri se ridic la 700.000 lei. Lund n considerare faptul c slile ce funcioneaz n prezent sunt supra-aglomerate, se estimeaz c n primele 4 luni de la deschiderea activitii slii noastre 20% din clienii deja abonai la o alt sal se vor abona n aceast perioad la noi. Programul slii va fi : Luni - Smbt : 800-2000 Duminic : 900-1400 IV. Necesarul de fonduri

Afacerea va fi finanat integral cu bani proprii, astfel c nu ne vom confrunta cu datoriile la banc sau cu probleme din cauza creditorilor. Locul Afacerea noastr se va desfura ntr-un apartament situat ntr-o zon central. Aceast amplasare este cea mai bun pentru c astfel ct mai muli consumatori pot intra n contact cu activitatea firmei. Ideal ar fi ca apartamentul s fie la parter pentru ca vecinii s nu fie deranjaii de eventualele zgomote. Blocul ne ofer o amplasare ideal n centrul oraului iar spaiul este destul de mare pentru felul n care dorim s aranjm sala. n mprejurimi se afl numeroase firme, magazine i chiar instituii publice ceea ce nsemn un numr mare de consumatori poteniali. Blocul din care face parte apartamentul este nou astfel nct nu necesit reparaii majore. Apartamentul este proprietate personal astfel nct nu va fi cazul unei alegeri ntre o chirie pe termen lung sau scurt. Structura acestui capitol va fi: 1. Durata: 6 luni 2. Suprafaa: 200 mp 3. Tip locaie: sal fitness 4. Tax intrare: 80 lei 5. Tax total: 400.000 lei 6. Fond salarii: 124.800 lei 7. Dotri sal: biciclete, benzi alergat, stepper, aparate vibromasaj 8. Dotri duuri: W.C., cabine de du, chiuvete 9. Dotri birouri: scaune, birouri 10. Dotri vestiare: bnci, cuiere, dulapuri, oglinzi 11. Dotri sal masaj 12. Angajai: 8 V. Graficul GANTT Se obine prin dezvoltarea schemei lan a unui proiect: grup int, tem, solicitant, obiectiv general, obiective specifice, activitate.

Data estimat de ncepere a activitilor de realizare a proiectului propus: 01.01.2011 Data estimat a terminrii activitilor de realizare a proiectului propus: 01.07.2011 Data estimat a nceperii activitii la capacitatea maxim: 02.07.2011 Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Activitatea prevzut Durata de realizare nfiinare firm 1 lun Elaborare proiect 15 zile Obinere autorizaii 1 lun Achiziionare mobilier, aparatur, 1 lun obiecte sanitare .a. Amenajare sal fitness 1 lun Angajare personal 10 zile Training angajai Promovare VI. Piaa Targetul de clieni este reprezentat de persoane cu vrste cuprinse ntre 14 i 65 de ani, cu venituri medii i peste medie care sunt preocupai de sntatea organismului i de un fizic plcut. Din punctul de vedere al numrului de clieni, sptmna fr weekend are o pondere de 80%, n weekend aceasta fiind de 20%. Cererea: n urma studiilor de pia efectuate, s-a observat o cerere n proporie de 60% pentru activitatea sportiv. Cererea este satisfcut n msur de 80% de concuren, rmnnd un minim de 20% de clieni poteniali. n domeniul fitness-ului nu exist o perioad anume a anului n care afacerile merg mai bine sau mai ru, pentru c ntreinerea fizic este o activitate pe care, n general, oamenii o practic tot timpul anului. Sntatea sau relaxarea nu in de un anotimp anume. Totui numrul celor care apeleaz la serviciile noastre poate tinde spre cretere n jurul perioadelor de srbtori tradiionale. Oferim: Serviciile oferite de firma noastr vor satisface pe deplin, sperm, nevoia oamenilor de recreere, de ntreinere fizic i a sntii ntr-o ambian plcut, alturi de oameni pregtii n a-i ajuta. Serviciile oferite de firma noastr vor fi de cea mai bun calitate, iar clientul va fi ntotdeauna stpnul nostru. Angajaii vor fi alei dintre cei mai bine pregtii n domeniu, iar sala va fi modern utilat i va avea aparate echipate cu cronometru i aparate de msurat caloriile pierdute. Sauna va fi de asemenea echipat cu sistem de nclzire intensiv performant i va fi astfel aranjat pentru a oferi o ambian linititoare. Clienii notri nu vor veni la sal doar pentru a-i consolida sntatea fizic, ci mai ales pentru a petrece plcut timpul liber i a se relaxa dup o zi obositoare de munc sau coal. 1 lun 45 zile ian feb mar apr mai iun X X X X X X X X X X X X X

10

VII. Previziuni financiare Estimm urmtoarea structur: 1. 2. 3. 4. 5. Necesarul de finanare: 425.000 lei Venituri previzionate: 400.000 lei Cheltuieli previzionate: 250.000 lei Credite, rate, dobnzi: nu este cazul Profit brut: 150.000 lei

11

1.2.3 Ciupercrie
Fia proiectului Draft nr. 1 I. Ideea 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Data: 15.12.2010 Context: Curs Mediul internaional de afaceri Denumire provizorie: S.C. Champy S.R.L. Data nceperii proiectului: 01.01.2011 Director de proiect: Cristea Bogdan Formarea echipei: membrii echipei Champy Nota de lansare: Lansarea va avea loc pe data de 06.02.2011 8. edina de lansare: Va avea loc in cadrul FEAA, Galati II. Fundamente, scop, concluzii

Sectorul romnesc de ciuperci cultivate este cu siguran viabil economic, aderent i capabil s susin o industrie variat care este extrem de competitiv pe piaa global, folosind practici bune agricole, pentru a crea produse de calitate apreciate i cutate de consumatori. In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar suntem inca feriti de concurenta si avem toate sansele sa ne dezvoltam o afacere frumoasa si profitabila. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g iar consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei. III. Descrierea proiectului de investiie

Valoarea totala a investitiilor este de 918 004.25 lei. Aceasta are urmatoarea structura : surse proprii : 587 396 .75 lei cofinantare : 330 607.5 lei Valoarea total eligibil a proiectului este de 551 012.5 RON . Cofinanarea public a fost de 60% (conform criteriilor mai sus mentionate), i anume sprijinul nerambursabil de 55 %, la care s-au adugat 5 procente pentru c investiiile sunt realizate de agricultori sub 40 ani la data depunerii cererii de finanare. Astfel, valoarea finanrii nerambursabile este de 330 607.5 RON , iar restul de 40% este suportat integral de beneficiar (S.C. Champy SRL) reprezentand 220 405 RON. * precizez ca s-a luat in calcul valoare fara TVA, TVA-ul fiind deductibil este suportat integral de catre beneficiarul in cauza

12

IV . Necesarul de fonduri In vederea realizarii si implementarii proiectului nostru avem nevoie de fonduri cu urmatoarele destinatii : constructii hala , depozit , sala de mese, birouri, toaleta : 353 430 amenajari hala , depozit , sala de mese, birouri, toaleta : 36 125 utilaje,echipamente si alte dotari : 305 511 mijloc de transport : 8 500 Total 1: 703 566.08 lei Trebuie sa se ia in considerare si finantarea a cel putin primului ciclu de productie ( 2 luni) 145 503.43 lei / cilclu de productie

V. Graficul GANTT Data estimat de ncepere a activitilor de realizare a proiectului propus: 01.01.2010 Data estimat a terminrii activitilor de realizare a proiectului propus: 30.12.2010 Data estimat a nceperii activitii la capacitatea maxim: 01.01.2011
Nr. Crt.

Activitatea prevzut nfiinare firm Elaborare proiect Obinere autorizaii Fundaii cldire Suprastructu r cldire nvelitoare Instalaii Finisaje exterioare Finisaje interioare Branament reele Angajare personal

Durata de realizare 1 lun 2 luni 1 lun 2 luni 2 luni 1 lun 2 luni 2 luni 3 luni 1 lun 1 lun

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Luna n care se va realiza aciunea ian feb mar apr mai iun iul X X X X X X X X

aug

sep

oct

noi

dec

X X X X X X X X X X

13

VI. Piaa Productia de ciuperci din Romania, aflata mult sub nivelul consumului, si continua crestere a cererii pe piata interna au generat dezvoltarea de afaceri in domeniul productiei de ciuperci. Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socioeconomici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita acestor factori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentul populatiei urbane si segmentul populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma in orase, deoarece populatia rurala traditionala consuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic. In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar suntem inca feriti de concurenta si avem toate sansele sa ne dezvoltam o afacere frumoasa si profitabila. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g iar consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei. VII. Previziuni financiare -leiNr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Indicator Cifra de Afaceri Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul Brut Impozit pe profit Rezultatul Net Numar mediu de salariati Simbol CA VT CT RB IMP RN N RB IMP VT CT Formula 2011 1 014 994,5 1 014 994,5 2012 1 093 071 1 101 071
78 076.5 86 076.5 8 661.73 77 414.77 12 386.35 65 028.42 0

%
107,69 108,48 100,86 779,43 779,43 779,43 0

1 003 600.44 1 012 262.17 11 394.06 1 823.05 9 571.01 8 88 808.83 14 209.4 74 599.43 8

14

1.3 Idee de afacere aleas : Ciupercaria S.C. Champy S.R.L.

Champy, o via n plus

Activitati prevazute pentru implementarea proiectului :

1. nfiinarea ciupercariei Justificare: Pentru ca proiectul propus s poat fi pus n practic, va fi necesar nfiinarea firmei Indicatori de ndeplinire: Firma este nregistrat i activitatea poate ncepe Descriere: Se vor ntocmi toate actele necesare nscrierii ciupercariei i nceperii activitii. Subactiviti: 1. Se alege forma de societate, dupa care : Alegerea obiectului de activitate al firmei, potrivit clasificrii CAEN, n cazul activitii desfurate de catre ciupercarie , codul CAEN este 0113(Cultivarea legumelor i a pepenilor, a rdcinoaselor i tuberculilor)stabilirea obiectului principal de activitate i a obiectelor secundare de activitate. Alegerea denumirii societii;. Capitalul social - ce sum i alegerea bncii la care se dorete deschiderea contului. Capitalul social minim este de 200 lei pentru s.r.l. Stabilirea administratorului societii. Tipul de societate: microntreprindere, ntreprindere mic sau mijlocie. 2. Dup stabilirea acestor aspecte se trece la: Rezervarea denumirii societii ntocmirea actului constitutiv. Declaraii ale asociailor privind faptul c nu au antecedente penale i c ndeplinesc condiiile prevzute de lege pentru a fi asociai i administratori. Cazierele fiscale ale viitorilor asociai - se elibereaz de Direcia General a Finanelor publice. (dureaz 5 zile)

15

 Deschiderea contului n banc i depunerea capitalului social. Depunere specimen semntura la Registrul Comerului sau la notarul public. 3. Dup finalizarea acestor acte, se completeaz documentele necesare de depus la Registrul Comerului: cerere nregistrare societate cerere sau declaraie, dup caz, aviz pompieri. cerere sau declaraie, dup caz, aviz sanitar. cerere sau declaraie, dup caz, aviz muncii. cerere sau declaraie, dup caz, aviz mediu. fia de prezentare a sediului social i a activitii. 4. Dup finalizarea ntregii documentaii se depune aceasta la Oficiul Registrul Comerului. n termen de aproximativ 21 de zile vor iei actele de nfiinare ale societii, adic: certificat de nregistrare, anexa avize necesare, avize colaterale, ncheierea de acordare a personalitii juridice, etc. 5. ncepnd din acest moment firma poate funciona. 2.Construirea ciupercariei Justificare: Terenul este proprietate privata a administratorului. Dupa elaborarea proiectului tehnic a lucrrii se va proceda la obinerea autorizaiei de urbanism i a autorizaiei de construire. Indicatori de ndeplinire: Proiectului tehnic este elaborat i construcia poate ncepe. Descriere: Se va ntocmi planul tehnic, va ncepe construcia propriu-zis a ciupercariei, firma de construcii-instalaii se va ocupa i de branamente i de amenajri interioare si exterioare; Subactiviti: - selectarea firmei de construcii-instalaii - nceperea lucrrilor - trasarea lucrrii - execuie fundaii - execuie suprastructur - execuie nvelitoare - execuie instalaii (apa-canal, electrice, telefonie, sanitare, inclusiv branamente) - execuie finisaje (montare tmplrie ui-ferestre, tencuieli interioare-exterioare, zugrveli, vopsitorii) - finalizarea construciei - recepia construciei de ctre o comisie de recepie

16

3.Amenajarea corespunztoare a spaiului unde se va desfura activitatea Justificare: Spaiul construit va trebui amenajat conform i instalaiile necesare asigurrii condiiilor de funcionare, igienico-sanitare . Indicatori de ndeplinire: Spaiul n care se va desfura activitatea este pregtit pentru nceperea activitii Descriere: Dup construirea cldirii, pentru ca activitatea s se desfasoare acesta va trebui amenajat.Aceste activiti constau n aciunile de :amenajare, igienizare; Subactiviti: - realizarea planurilor de amenajare conform proiectului executat de arhitect - studierea potenialilor furnizori pentru mobilier i echipamentele necesare - alegerea furnizorilor - achiziionarea mobilierului i echipamentelor necesare - amenajare birou : - mochet, un birou cu loc pentru un calculator, un scaun birou, un telefon, un fax, o imprimant, calculator, o bibliotec ; - amenajare grup sanitar pt. personal : - 1 wc-uri, 1 chiuveta i oglinda ; 4. Angajarea personalului Justificare: Pentru ca activitatea s se poat desfura este nevoie de for de munc Indicatori de ndeplinire: Firma dispune de fora de munc necesar nceperii activitii Descriere: Aceast activitate const n aciunile de lansare a cererilor de for de munc, a anunurilor de angajare, analizarea CV-urilor potenialilor angajai, pregtirea i desfurarea interviurilor de selecie, ntocmirea actelor de angajare. Subactiviti: - afiarea anunurilor de angajare n publicaiile locale - afiarea cerinelor ce trebuie ndeplinite pentru angajare - anunarea adresei unde se vor depune CV-urile - analizarea CV-urilor potenialilor angajai - contactarea pentru interviu a persoanelor selectate n urma analizei CV-urilor - desfurarea propriu-zis a interviului - decizia de angajare n conformitate cu cerinele angajatorului - se vor ntocmi actele de angajare

17

IDENTIFICAREA ACTIVITILOR CRITICE Cod Lista activitilor activitate A B C D E F G H I J K L M N O Decizia de nfiinare a firmei nfiinarea firmei Decizia de construire a ciupercariei Studiere oferte firme pt proiect de execuie Alegerea firmei de proiectare Elaborare proiect tehnic, obinere autorizaii Studierea ofertelor firmelor de construcii-instalaii Alegerea firmei de construciiinstalaii Constructia ciupercariei Execuie instalaii, branamente Finalizare construcie Receptie constructie Studierea ofertelor de materii prime(miceliu) Alegerea furnizorului de materii prime Angajare personal Durata 1 zi 30 zile 1 zi 7 zile 1 zi 70 zile 7 zile 1 zi 180 zile 90 zile 1 zi 1zi 4 zile 1zi 30 zile Activitatea de care depinde A B C C,D E C,E G F,H I I,J K L M N

18

1.4 Bugetul de venituri si cheltuieli pentru un proiect 1.4.1 Bugetul de start si Bugetul operational
Bugetul de start acopera urmatoarele cheltuieli: Personal (costuri de angajare) : 5 000 lei Taxe legale si profesionale : 1000 lei Licente si permise: 15 000 lei Echipament : 667 441.25 lei Asigurari : 5000/an lei Aprovizionare : 99 561.75 lei Publicitate si promovare : 42 500 lei Salarii si prime : 20 842 lei /ciclu productie Venituri : 168 165,75 lei /ciclu productie Utilitati: 12 750 lei / ciclu de productie Cheltuieli neprevazute : 10 000

Bugetul operational include banii care vor acoperi sase luni de operare. El permite urmatoarele cheltuieli: Personal : 5 000 lei Asigurari : 2500 lei Chirie : Plata imprumuturilor : Publicitate si promovare : 21 250 lei Cheltuieli neprevazute: 5000 lei Salarii si prime : 62 526 lei Utilitati : 38 250 lei Datorii / subscriptii / onorarii : 4000 lei Taxe : 1000 lei Reparatii: 2000 lei

19

1.4.2 BUGETUL ACTIVITII GENERALE DE VENITURI I CHELTUIELI

(PREVIZIONAT) Explicaie NR. RD. Exerciiu financiar 01.01.2011 31.12.2011 Curent Total(lei) I. Venituri totale(02+06+08) A: Venituri din exploatare B: Venituri financiare C: Venituri excepionale II. Cheltuieli totale(06+17+18) A: Cheltuieli de exploatare a). Cheltuieli privind materialele consumabile,materia prima c). Cheltuieli energie , ap,caldura f). Cheltuieli cu prime de asigurare g). Cheltuieli cu Colaboratorii (PFA) i). Cheltuieli cu servicii j).cheltuieli cu reclam i publicitate k).cheltuieli transport l). Alte cheltuieli n).Cheltuieli cu salarii o). Cheltuieli cu asigurri , protecie social B: cheltuieli financiare (32) C: cheltuieli cu amortizri , provizioane III. Profit (01-05) A: profit brut B: Impozit pe profit (16%) C). Profit net (20-21) 01 0 2 0 3 0 4 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 1 014 994,5 1 014 994,5 0 0 1 003 600.44 873 020.6 597 370.6 76 500 5 000 43 350 1 200 42 500 25 500 0 46 308 35 292 0 130 579,84 11 394.06 11 394.06 1 823.05 9 571.01

20

Explicaie

NR. RD.

Exerciiu financiar 01.01.2012 31.12.2012 Curent Total(lei)

I. Venituri totale(02+06+08) * A: Venituri din exploatare B: Venituri financiare -dobanzi C: Venituri excepionale II. Cheltuieli totale(06+17+18) ** A: Cheltuieli de exploatare a). Cheltuieli privind materialele consumabile,materia prima c). Cheltuieli energie , ap,caldura f). Cheltuieli cu prime de asigurare g). Cheltuieli cu Colaboratorii (PFA) i). Cheltuieli cu servicii j).cheltuieli cu reclam i publicitate k).cheltuieli transport l). Alte cheltuieli n).Cheltuieli cu salarii o). Cheltuieli cu asigurri , protecie social B: cheltuieli financiare (32) C: cheltuieli cu amortizri , provizioane III. Profit (01-05) A: profit brut B: Impozit pe profit(16%) C). Profit net (20-21)

01 0 2 0 3 0 4 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

1 101 071 1 093 071 8 000 0 1 012 262.17 903 059.13 627 239 ,13 84 150 5 000 47 685 1 200 21 250 26 775 0 50 938.8 38 821.2 0 109 203.04 88 808.83 88 808.83 14 209.4 74 599.43

* Estimam o crestere a pretului pe kg de ciuperci de la 6,5 lei/kg la 7 lei /kg, luandu-se in calcul o inflatie prognozata de 4%. Se presupune ca va ramane aceeasi capacitate de productie ca in exercitiul precedent. ** Estimam o crestere a cheltuielilor de la 5% pana la 10 % ,luandu-se in calcul o inflatie prognozata de 4%. Exceptie fac cheltuielile legate de promovare si publicitate care scad cu 50%, acestea nemaicuprinzand ca in exercitiul financiar precedent aceleasi cheltuieli deoarece se presupune ca avem deja o plaja de clienti pe care trebuie sa o fidelizam si eventual sa o marim.

21

Alte cheltuieli ce nu intra in structura bugetului de venit si cheltuieli Explicaie NR. RD. Exerciiu financiar 01.01.2011 31.12.2011 Curent Total(lei) Cheltuieli constituire Cheltuieli consultanta proiect pentru obtinerea de fonduri nerambursabile Cheltuieli constructie hala, deposit,birouri,sala de mese,toaleta Cheltuieli utilaje,echipamente Cheltuieli mijloc de transport Cheltuieli amenajare constructii Total 1 2 3 4 5 6 7 4 250 12 750 353 430 229 001 85 000 36 125 720 556

22

1.5 Schema lant

23

24

1.6 Schema bloc

1.7 Analiz SWOT

25

Punctele tari :
potentialul pietei; ciupercile au o mare valoare nutritiva, gastronomica si, chiar terapeutica; substratul de cultura se obtine din subproduse si reziduuri vegetale si animale; realizeaza direct bioconversia unor subproduse vegetale si animale in hrana pentru oameni; substratul uzat conbstituie o valoroasa resursa care poate fi reutilizata si comercializata; cultura suprafetelor nu necesita suprafete mari de teren agricol; ciupercile pot si cultivate in diverse spatii si localuri care au o alta destinatie (pivnite, constructii vechi, magazii, galerii de mine abandonate, tuneluri, grajduri) care sunt improprii pentru alte scopuri; cultura moderna a ciupercilor are un caracter intensiv randamentul este de 25-30 kg ciuperci/mp/ciclu; prin cultivarea ciupercilor se realizeaza un circuit rapid al fondurilor banesti; creaza noi locuri de munca, mai ales in zona rurala; pentru demararea unei astfel de afaceri exista posibilitatea accesarii unor fonduri nerambursabile de la U.E; subventii pentru productia de ciuperci: 0,8 ron/kg de ciuperci vandute si incasate, 35 % pentru energia consumata, 30 % pentru ambalajele noi aprovizionate. devalorizarea monedei nationale duce la cresterea pretului ciupercilor din import. Cu un management eficient, in Romania, se pot obtine profituri substantiale. (Acesta este de cca 0,4-0, 5 euro/kg) Cu cit capacitatea de productie este mai mare cu atat creste posibilitatea ca productia de ciuperci proaspete sa devina o afacere de succes. Un management eficient inseamna: Cunoasterea, documentarea, vizitarea unor ciupercarii, cunoasterea 26

Punctele slabe :
compost prost. Acest risc se poate evita cumparand compost de la un producator recunosct ca furnizor de compost. Din experienta producatorilor romani, firma CHAMPIGNON UNION din Ungaria, livreaza cospost de calitate; ciupercarii amenajate in spatii improprii, cu echipamente neadecvate (gen aer consitionat pentru cladiri sau birouri). Pe timp de iarna se pot obtine ciuperci si in astfel de spatii (umiditatea exterioara, si temperaturile scazute ajuta echipamentul), insa pe timp de vara exista riscul incherii lor. Ideal este ca investita initiala sa cuprinsa si echipamentele necesara pentru a scadea concurenta si pentru a creste productivitatea in lunile cu cererea cea mai ridicata ( mai-septembrie, 90-100 tone ciuperci lunar); cel mai mare risc al afacerii, dupa ce s-a produs investitia, este managementul ineficient; Compost bun + spatiu si echipamente corespunzatoare + management ineficient = ESEC

producatorilor. Dimensionarea corespunzatoare a camerelor de productie Echipamente adecvate.

Oportunitti :
deschiderea de noi orizonturi, in sensul cresterii cererei de la an la an ca urmare a costatarii ca exista suficiente dovezi ca Agaricus ar putea avea un impact semnificativ asupra cancerului de prostata si de san

Amenintri :
aparitia unor noi daunatori care pot distruge intreaga cultura; crestrea concurentei; saderea cererii ca urmare a schimbarii preferintelor condumatorilor; mediu climatic nefavorabil ( inundatii, furtuni puternice); mediu politic nefavorabil (aparitia unor legi, taxe, impozite mari etc).

EVALUAREA RISCURILOR
Cultivarea ciupercilor este un domeniu nou, implica multe riscuri care din neglijenta sau necunoastere aduc prejudicii insemnate cultivatorilor fara experienta. Printre alte riscuri pe care afacerea demarata le poate comporta se numara : - nesiguranta reusitei, deoarece acest domeniu , este inca intr-un stadiu ralativ nou , nu exista precedente care sa ne ajute sa ocolim amenintarile care pot aparea pe parcursul procesului de cultivare. - lipsa de experienta si tineretea initiatorilor afacerii poate fi deasemenea un risc - faptul ca s-au stabilit colaborari cu putini agenti, existand doar un singur client mai important este un risc care poate afecta serios afacerea in momentul in care se materializeaza . - fiind un domeniu care pare a deveni foarte profitabil pe viitor, exista sansa aparitiei pe piata a numerosi competitori, aceasta ducand la cresterea concurentei, scaderii pretului si totodata a scaderii veniturilor. - cultura ciupercilor poate fi usor compromisa in cazul in care nu ne vom ocupa eficient de prevenirea aparitiei unor boli si daunatori. - in cazul in care spatiul nu este dimensionat corespunzator, nu este bine izolat termic, echipamentele nu sunt adaptate la temperaturile din tara noastra (vara foarte cald si iarna temperaturi negative) ,indiferent de cat de bine cunoastem tehnologia, nu vem obtine rezultatele asteptate.

27

1.8 Matricea cadru logic

28

Cap. II - Echipa de conducere i repartizarea sarcinilor

Director General Cristea Bogdan

Director Economic Orel Mirabela

Director de Marketing Roman Gabriela

Director IT Plea Lucian

As. Director de Marketing Albu Nicoleta

As. Director IT Ivan Alexandra

29

2.1.

Director general: fiele de post

1. Denumirea compartimentului: Conducere 2. Denumirea postului: Director general Numele i prenumele salariatului: Cristea Bogdan Subordoneaz: Directorul Economic, Directorul Marketing, Directorul Tehnologia Informaiei Relaii funcionale Aprob procedurile de importan general pentru organizarea i derularea proceselor principale la nivel de firm. n acest sens, are relaii cu directorii. Responsabiliti i sarcini: 1) Stabilete obiectivele de dezvoltare ale firmei i urmrete ca acestea s fie comunicate ntregului personal, monitoriznd gradul de realizare a lor. 2) Particip la elaborarea bugetului, analizeaz propunerile naintate, opereaz coreciile necesare i aprob bugetul final. 3) Identific oportuniti de afaceri. 4) Reprezint firma n relaiile protocolare cu furnizorii, clienii i alte organisme/organizaii cu impact real/potenial asupra rezultatelor firmei, asigurnd o bun imagine a acesteia pe pia i dezvoltnd relaii pozitive cu persoane cheie n vederea ntririi poziiei firmei. 5) Asigur managementul firmei: Stabilete obiectivele managerilor din subordine Aprob procedurile de interes general ale firmei Dezvolt mijloace de motivare a personalului din subordine Asigur un climat de comunicare i ncurajare a iniiativei care s contribuie la atingerea obiectivelor stabilite Identific nevoile de recrutare i particip la selecia, integrarea i dezvoltarea managementului firmei Elaboreaz fiele de post ale managerilor din subordine Evalueaz periodic activitatea managerilor din subordine Aprob planificarea concediilor de odihn pentru angajaii din subordine Asigur respectarea normelor interne de funcionare de ctre personalul din subordine Stabilete msuri de eficientizare a activitii personalului din subordine

30

6) Asigur reeaua de relaii necesar dezvoltrii activitii firmei: - evalueaz potenialul furnizorilor i al clienilor; - stabilete posibile ci de colaborare i decide asupra parteneriatelor strategice; - elaboreaz planul de afaceri i l implementeaz; - dezvolt relaii pozitive cu personalul firmei n vederea motivrii i a creterii gradului de implicare n activitatea firmei. Responsabilitile postului Legat de activitile specifice, rspunde de: Calitatea relaiei cu furnizorii i clienii Folosirea eficient a resurselor firmei Respectarea obligaiilor firmei fa de furnizori, clieni, organele financiare i organismele guvernamentale Asigurarea drepturilor bneti ale personalului angajat al firmei conform clauzelor contractuale i legislatiei muncii ndeplinirea la termen i n conformitate cu dispoziiile legale a obligaiilor fa de bnci, furnizori i clieni Calitatea climatului organizaional Calitatea managementului firmei Corectitudinea datelor raportate Legat de funciile manageriale, rspunde de: Coordonarea eficient a personalului din subordine; Utilarea corespunztoare a subordonailor cu echipamentele i consumabilele necesare; Calitatea pregtirii profesionale a angajailor din subordine. Legat de disciplina muncii, rspunde de: mbuntirea permanent a pregtirii sale profesionale i de specialitate; Respectarea prevederilor normativelor interne i a procedurilor de lucru; Implicarea n vederea soluionrii situaiilor de criz care afecteaz firma. Autoritatea postului: Decide asupra noilor direcii de dezvoltare; Stabilete planurile de vnzri i profit; Aprob bugetele i coreciile necesare; Semneaz documentele de angajare, colaborare i ncetare a relaiilor de munc; Semneaz deciziile de modificare a funciei/salariului pentru angajaii firmei; Semneaz organigrama i nomenclatorul de funcii al firmei; Semneaz contracte cu furnizorii, clienii i partenerii strategici; Aprob procedurile de interes general ale firmei; Semneaz referate de investiii, statele de plat i rapoartele financiare ale firmei; Solicit rapoarte de activitate i ia msurile necesare n vederea creterii eficienei activitii firmei; Stabilete prioritatea executrii sarcinilor pentru personalul din subordine; Aprob recompense/penalizri, prelungirea/ncetarea activitii dup perioada de prob a

31

angajailor; Aprob/respinge cereri ale personalului din subordine.

2.2.

Director Economic: analiza diagnostic

1. Denumirea compartimentului: Compartimentul Financiar-contabil 1. Denumirea postului: Director economic 2. Numele i prenumele salariatului: Orel Mirabela 3. Se subordoneaz: Directorului general 4. Subordoneaz: Personalul compartimentului economic: asisteni Toma Georgiana, Rotaru Ancua are relaii de serviciu cu toate serviciile, birourile i alte entiti funcionale; are relaii cu persoane juridice i persoane fizice care au tangen cu sfera sa de activitate. 5. Responsabiliti i sarcini organizeaz, ndrum, conduce, controleaz i rspunde de desfurarea n mod eficient a activitii financiar-contabile a societii n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare; asigur organizarea i gestionarea n mod eficient a integritii ntregului patrimoniu al societii n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare i normele sau reglementrile interne ale societii; organizeaz i coordoneaz contabilitatea operaiilor de capital, contabilitatea imobilizrilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea terilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor, contabilitatea angajamentelor i altor elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune n conformitate cu legislaia n vigoare; urmrete respectarea principiilor contabile i ale evaluarii patrimoniului (prudenei, permanenei metodelor, continuitii activitii, independenei exerciiului, intangibilitii bilanului de deschidere, necompensrii); organizeaz i coordoneaz controlul financiar preventiv, stabilind operaiunile i documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum i persoanele care exercit acest control; rspunde de consemnarea corect i la timp, n scris, n momentul efecturii ei, n documente justificative a oricrei operaii care afecteaz patrimoniul societii i de nregistrarea cronologic i sistematic n evidena contabil a documentelor justificative n conformitate cu prevederile legale n vigoare; rspunde de stabilirea corect a documentelor care se ntocmesc i de circuitul lor n cadrul societii. Pe document se va trece n mod obligatoriu numele, prenumele i funcia celui

32

care l ntocmete, semneaz i rspunde de realitatea datelor trecute n acestea; rspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la nceputul activitii, cel puin o data pe an, pe parcursul funcionrii sale, n orice situaii prevzute de lege i de cte ori directorul general al societii o cere; organizeaz i particip la ntocmirea lucrrilor de nchidere a exerciiului financiarcontabil, la operaiunile de inventariere a patrimoniului urmrind modul de valorificare a rezultatelor inventarierii; rspunde de evidena formularelor cu regim special; organizeaz controlul asupra operaiilor patrimoniale; rspunde de respectarea disciplinei de cas, a regulamentului operaional de cas i a celorlalte dispoziii privind operaiunile cu numerar, efectund personal sau prin alt persoan mputernicit, cel puin lunar i inopinant controlul casieriei, att sub aspectul existenei faptice a valorilor bneti ct i sub aspectul securitii acestora; asigur i rspunde de ndeplinirea la termen a obligaiilor societii fa de bugetul statului i teri n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare; supervizeaz implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului informaional; supravegheaz reconcilierea i nchiderea conturilor; asigur i rspunde de elaborarea balanei de verificare la termenele stabilite de legislaia n vigoare; efectueaz analiza financiar-contabila pe baz de bilan; este consultat de ctre entitile funcionale ale societii n legtur cu problemele referitoare la activitatea serviciului; este consultat de ctre conducerea societii n probleme care sunt de competena serviciului; avizeaz lucrri pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmrire, eviden, decontri, cheltuieli-venituri, bilan, analize de sistem, tehnic de calcul; particip la susinerea i discutarea lucrrilor elaborate n cadrul serviciului; ntocmete aprecieri asupra activitii desfurate de personalul din subordine i propune pentru promovare i stimulare material pe cei mai buni; reprezint societatea n cazurile ncredinate prin delegare; rspunde de eficiena i calitatea lucrrilor executate n cadrul serviciului la termenele stabilite prin reglementri interne sau prin alte acte normative; rspunde de buna pregtire profesional a salariailor din subordine i propune msuri pentru perfecionarea cunotinelor acestora; rspunde de respectarea programului de lucru i a disciplinei muncii n cadrul serviciului pe care l coordoneaz; rspunde disciplinar, civil, material i penal, pentru pagubele provocate unitii prin executarea defectuoas a atribuiilor sau prin neexecutarea acestora. 2.3. Director de Marketing: strategia de promovare

1) Denumirea compartimentului: Departament vnzri

33

2) Denumirea postului: Director de markenting 3) Numele i prenumele salariatului: Roman Gabriela 4) Se subordoneaz: Directorului general 5) Subordoneaz: Personalul din cadrul departamentului de vnzri - Albu Nicoleta 6) Relaii funcionale: cu ceilali angajai ai firmei. 7) Responsabiliti i sarcini: organizeaz edine, conferine; organizeaz evenimente, trguri, expoziii ce au ca scop promovarea imaginii i serviciilor firmei; particip la ntlnirile de afaceri; traduce din i n limbi strine; pune n aplicare strategia de marketing i planul de afaceri al firmei; este implicat activ n schimbarea i dezvoltarea companiei, fr ns s ia decizii de unul singur; Directorul de marketing desfoar urmtoarele activiti: Identific potenialii clieni; ntreine relaiile cu clienii din portofoliu; ntocmete oferte; Acord asisten din punct de vedere tehnic i comercial clienilor i potenialilor clieni; Preia apelurile telefonice, ntocmete fia de client i o urmrete; ntocmete documentele contabile n vederea montajelor echipamentelor; Menine relaia cu furnizorii (cerere de comand, verificarea mrfii i a plilor); Particip la edinele sptmnale organizate n cadrul firmei; Raporteaz activitatea din cadrul departamentului Directorului general; Optimizeaz fora de munc.

2.4. Director tehnologia informaiei 1) Denumirea compartimentului: Compartimentul informatic 2) Denumirea postului: Director tehnologia informaiei

34

3) Numele i prenumele salariatului: Plea Lucian 4) Se subordoneaz: Directorului general 5) Subordoneaz: Salariaii departamentului informatic Ivan Alexandra 6) Relaii funcionale: cu ntreg personalul din societate pentru activitatea de informatic de gestiune, analiz/dezvoltare aplicaii, comunicaii i Internet, suport tehnic. 7) Responsabiliti i sarcini: Definete, creeaz i menine un sistem informatic unitar, coerent, care s satisfac cerinele societii; Asigur respectarea prevederilor contractelor ncheiate cu terii, pe care le administreaz, ine evidena contractelor; Asigur interfaa cu furnizorii de servicii tip service n timpul garaniei i post garanie, reparaii, testri i puneri n funciune a echipamentelor informatice; Asigur instruirea personalului societii pentru exploatarea programelor i a tehnicii de calcul; Evalueaz piaa de produse hard, soft, comunicaii i propune aplicarea unor soluii, care sunt adecvate cerinelor societii; Analizeaz i propune transferul n cadrul societii sau casarea echipamentelor de calcul i o supune aprobrii Directorului general; Administreaz toate bazele de date ale societii; Asigur securitatea, integritatea i actualizarea coninutului bazelor de date; Gestioneaz accesul la bazele de date; Asigur compatibilitatea dintre hardware i sistemele de operare; Evalueaz periodic i propune achiziionarea necesarului de: produse software, up-grade-uri aplicabile; tehnic de calcul; Asigur inventarierea tehnicii de calcul i a produselor soft; Asigur securitatea intern i extern a societii (locale, intranet, internet); Asigur suportul tip reea, comunicaii, legturi, providerii Internet; Administreaz i dezvolt Site-ul, conform cerinelor i politicii societii; Creeaz/dezvolt scheme funcionale/modele n vederea optimizrii fluxului datelor/documentelor; Urmrete legalitatea privind utilizarea n cadrul societii a produselor software; Folosirea integral a timpului de lucru; Execut alte sarcini repartizate de conducerea societii.

35

Cap III Strategia de promovare a afacerii

Denumire: S.C. Champy S.R.L. Sigla:

Motto: Micu i sntoas, Hrnitoare i gustoas, O mncare sntoas, Numai bun de pus pe mas, Doar cu Champy o sa ias! Are multe vitamine, Organismului i face bine, Ajut i la diet, E leguma perfect!
Cultivarea ciupercilor Champignon (Agaricus) s-a dezvoltat n ultimii 35 de ani de 9 ori n SUA, de 9,2 ori n Frana, de 5,8 ori n Anglia i de 350 de ori n Olanda, dar nu i n Romnia. Investiia a venit ca urmare a nevoii tot mai evidente de schimbare n stilul de consum al romnilor i i propune s fie o alternativ viabil i constant la importurile de ciuperci din Polonia, Ungaria, Ucraina, etc.. Deschis la Galai n prezena autoritilor locale, ferma dispune de cele mai moderne tehnologii eco-friendly i de personal policalificat, astfel nct produsele oferite spre larg consum n restaurante sau n supermarket-uri s se ridice ntotdeauna la nivelul ateptrilor pieei i s depeasc criteriile de calitate i cerinele U.E. n acest domeniu. Ciupercria nsumeaz o suprafa total de cultur de peste 1041,18 mp, capabil s furnizeze n decursul unui an o producie medie de 150 tone de ciuperci. Ciupercile cultivate aici

36

sunt celebrele i gustoasele Champignon iar brandul sub care vor fi acestea comunicate la raft este Champy, o via n plus. Din punct de vedere al fluxului tehnologic, traseul podusului finit nu se intersecteaz niciodat cu traseul alimentrii cu materia prim, contribuind asfel la creterea calitii ciupercii. Mijloacele moderne de aprovizionare i ncrcare cu compost ct i tehnologia modern de cultur implementat, unice n Romnia, asigur acest lucru. Eliminarea pesticidelor considerate nocive i utilizarea substanelor ecologice n combaterea duntorilor duce la obinerea unui produs natural. De asemenea utilizarea aburului n procesul de sterilizare a camerelor de cultur asigur o sterilizare sigur i ecologic. Din punct de vedere al spaiului de producie, ciupercria este constituit dintr-o hal cu dou camere, n interiorul crora am amplasat 7 rnduri cu 3 rafturi i o lungime de 40m. Deinem controlul climatului de cretere, care asigur parametrii optimi de dezvoltare a ciupercilor, urmrind ct mai fidel ciclul de cretere oferit de natur. Hala este dotat cu computere de proces care controleaz n fiecare minut necesarul de ventilaie, umiditatea, temperatura aerului i concentraia de dioxid de carbon, astfel nct ciuperca cultivat s fie alimentat dupa cerinele generate de ritmul ei biologic de dezvoltare. Asigurarea igienei spaiului de cultur reprezint o prioritate, de aceea accesul persoanelor n spaiul de cultur este restricionat i permis numai dup purificarea hainelor i a uneltelor de lucru ntr-un spaiu special amenajat. S.C. Champy S.R.L. i propune s produc i s distribuie delicioasele ciuperci Champignon. Ne adresm supermarket-urilor i restaurantelor att din judeul Galai ct i din judeele Brila, Buzu, Tulcea i Vrancea care doresc s beneficieze de o preluare rapid a comenzilor, de un produs obinut n mod natural, de un transport rapid, totul la un pre accesibil. Obiectivul firmei este s vin n ntmpinarea unei nevoi reale a potenialilor clieni de a avea ciupercile dorite, proaspete i gustoase, cu care s i mulumeasc la rndul lor clienii. Obiectiv general Obiectivul general al proiectului este creterea competitivitii exploataiei agricole prin utilizarea eficient a factorilor de producie (capital, for de munc, pmnt). Prin aceasta se ndeplinete obiectivul general al Msurii 121 Modernizarea exploataiilor agricole, i anume creterea competitivitii sectorului agricol printr-o utilizare mai bun a factorilor de producie i ndeplinirea standardelor naionale i comunitare. Obiectiv specific Prin implementarea proiectului se ndeplinete obiectivul specific al Msurii privind sprijinirea membrilor grupurilor de productori sau ai altor forme asociative firma iniiatoare fiind membr ntr-o form recunoscut conform legislaiei n vigoare. De asemenea, un alt obiectiv specific este creterea veniturilor exploataiilor agricole sprijinite prin realizarea produciei de ciuperci. Acest obiectiv se materializeaz prin nfiinarea unui spaiu de producie i prin procesarea primar. mbuntirea performanei generale a exploataiei se realizeaz prin ndeplinirea obiectivelor tehnic, economic i de mediu. Obiectiv tehnic

37

Din punct de vedere tehnic, achiziia de echipamente determin creterea productivitii muncii, mbuntirea calitii produselor agricole, introducerea de noi tehnologii performante i mbuntirea condiiilor de lucru. Construirea i dotarea cldirilor operaionale - spaii tehnologice i administrative - sunt necesare pentru desfurarea activitii n condiii optime i asigurarea conformitii cu standardele comunitare. Producia de ciuperci reprezint o activitate nou n cadrul societii, prin aceasta implementndu-se obiectivul privind diversificarea produciei. Obiectiv economic Obiectivul economic de cretere a viabilitii economice presupune realizarea de venituri n cadrul exploataiei printr-o utilizare eficient a forei de munc i o gestiune strict a cheltuielilor variabile. n acest sens se vor achiziiona utilaje moderne care presupun consumuri de energie i ap sczute. Obiectiv de mediu Primul obiectiv de mediu este o mai bun gestionare a deeurilor rezultate din activitatea de producie, prin utilizarea de spaii modernizate n acest sens. Un altul este asigurarea cerinelor fitosanitare i ecologice n tehnologia de cultivare a ciupercilor de ser, n sensul neutilizrii de fertilizatori, aditivi i ngrminte nepoluante sau cu efecte negative pronunate asupra mediului i nu n ultimul rnd, respectarea Codului de bune practici agricole. Obiective prevazute a) obiective pe termen scurt achiziionarea terenului ; ntocmirea proiectului de construcie a ciupercariei ; intocmirea documentatiei in vederea obinerii autorizaiei de construcie ; construirea ciupercariei ; amenajarea corespunztoare a ciupercariei; racordare la reeaua de ap si energie electrica a oraului ; dotarea cu central termic proprie ; angajarea de personal necalificat ; angajarea unui contabil ,a unui consilier, a unui jurist; b) obiective pe termen lung se urmareste deschiderea unui laborator propriu de preparare a ciupercilor ; crearea de servicii de consultanta si proiectare pentru actvitatea de producere, conservare si comercializare a ciupercilor; crearea unei pagini web cu prezentarea firmei si a produselor acesteia ; atingerea unei cifre de afaceri de circa 30000 Euro n primul an un profit de 497 Euro n primul an o cot de pia de 10% c) obiective calitative sa ofer servicii de calitate; sa obtin imbunatatirea calitatii ciupercilor cultivate;

38

 sa-mi desfasor activitatea in conditii de igiena maxima; participarea angajatior la cursuri de specializare; protejarea personalului direct productiv de riscurile la care este expus; asigurarea medicala a personalului; Obiective urmarite Prin crearea noii societi se urmresc dou obiective fundamentale: - Creterea volumului produciei fizice - Reducerea costurilor de producie. Creterea capacitii de producie va necesita investiii n: -Maini i utilaje necesare realizrii produciei; -Modularizarea halei de producie; -Modificarea reelei de curent electric din halele de producie; -Mijloace de transport; -Pregtirea personalului. Achiziionarea de utilaje moderne va reduce cheltuielile datorit consumului mai mic de energie electric, randamentelor mai ridicate i reducerii cheltuielilor cu ntreinerea i reparaiile. Obiectivele proiectului sunt amenajarea a 2 tunele la sol de ciupercrie, a unui coridor tehnic si a unui drum de 5 m latime in jurul ciupercariei pentru acces TIR.

3.1. Analiza pietei

3.1.1. Descrierea pietei Cultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Romania. Cultivarea si consumul ciupercilor a inceput sa se dezvolte in ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munca, care s-a amplificat la sfarsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari ale traditiilor culturale, sociale, religioase si nutritive. Productia de ciuperci din Romania, aflata mult sub nivelul consumului, si continua crestere a cererii pe piata interna au generat dezvoltarea de afaceri in domeniul productiei de ciuperci. Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socioeconomici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita acestor factori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentul populatiei urbane si segmentul populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma in orase, deoarece populatia rurala traditionala consuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic. 3.1.2. Identificarea pietei

39

Piata firmei Champy SRL are un caracter local pe de o parte, si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Galati, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala. Ne adresam supermarket-urilor si restaurantelor atat din judetul Galati cat si din judetele Braila, Buzau, Tulcea si Vrancea care doresc sa beneficieze de o preluare rapida a comenzilor, de un produs obtinut in mod natural, de un transport rapid, totul la un pret accesibil.

Tinta noastra comerciala raspunde la intrebarea: CARE SUNT CLIENTII NOSTRI POTENTIALI?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea: CUI TREBUIE S NE ADESM PENTRU A VINDE SAU A FACE S SE VAND PRODUSELE NOASTRE? 3.1.3. Trendul pietei Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la 3,000,000 tone metrice in 2002 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in productia ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant in medie cu 20% pe an in ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone metrice in anul 2002, adica 43% din productia mondiala totala. Statele Unite se afla pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mundial producind in total 390,000 tone metrice sau circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu 280,000 si respectiv 150,000 tone. Figura 6 reproduce situatia productiei mondiale in anul 2002. Productia de ciuperci proaspete in UE-25 a ramas aproape constanta pe parcursul anilor 2002-2004, inregistrand 1,062,000 tone in 2004. In ciuda importurilor, necesarul ramane de cel putin cinci ori mai mare, Bucurestiul fiind cea mai importanta piata de desfacere, aici comercializandu-se cateva zeci de tone de ciuperci saptamanal. Un kilogram de ciuperci pleaca de la producator cu 6 7.5 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18 lei. 3.1.4 Concurenta si alte influente 40

In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar suntem inca feriti de concurenta si avem toate sansele sa ne dezvoltam o afacere frumoasa si profitabila. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g iar consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei. Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici, care se dezvolta cu ajutorul fondurilor Saphard. Acestea sunt destul de multe, deoarece cumpara compostul necesar gata preparat, acesta fiind gasit la preturi rezonabile. Cele mai multe ciupercarii, sunt localizate in partea de Vest a Romaniei. Pe piata galateana produsul oferit de noi nu are nici un concurent direct, potentialul efectiv al pietei fiind relativ mare. Fiind o intreprindere nou aparuta pe piata ne putem lovi de multe obstacole dar asta nu inseamna ca nu avem sanse sa le depasim. Aceste sanse se bazeaza in primul rand pe calitatea produsului, serviciilor oferite si pe pretul foarte accesibil practicat de firma. Concurenta: S.C. GRIMA COM S.R.L. Buzau 7.20 lei S.C. Logotip S.R.L. Bacau 7lei/kg S.C. Romgreen S.R.L. Constanta 7.10 lei/kg S.C. Emaricom S.R.L. Neamt 7.40 lei

3.2. Configurarea productiei

Societatea noastra este un producator de ciuperci champignon; baza de productie se afla in judetul Galati. Avem o capacitate de productie situata intre 10.000 si 15.000 kg/luna. Am vrea sa subliniem faptul ca ferma noastra este dotata conform standardelor europene si asigura o productie continua pe tot parcursul anului. Cultura de ciuperci este desfasurata pe o suprafata de 0141,18 mp.

Firma noastra si propune sa ofere servicii pentru satisfacerea clientilor in ceea ce priveste livrarea rapida, in conditii igienice deosebite si la preturi accesibile.

41

In cadrul halei avem o incapere unde produsele noastre sunt depozitate in conditii deosebite astfel incat acestea sa ramana permanent proaspete si sanatoase. Deocamdata atat depozitarea cat si livrarea se fac in ladite de 5 kg. Pentru o mai buna organizare, la fiecare livrare se iau comenzi pentru saptamana urmatoare; daca apar schimbari acestea se comunica telefonic si se confirma prin e-mail catre departamentul de marketing. Pentru a multumi fiecare client atat din Galati cat si din celelalte 4 judete am considerat ca este suficient sa se faca o livrare pe saptama catre fiecare judet. In fiecare zi de luni se livreaza pe raza judetului Galati; in fiecare marti se fac livrari in judetul Braila; miercuri in judetul Buzau; joi in judetul Tulcea iar vineri se fac livrarile catre judetul Vrancea. In judetul Galati, livrarile in zilele de luni sunt gratuite. Pentru orice comanda suplimentara, cheltuielile de transport sunt suportate de catre client.

3.3.

Promovarea produsului

Ciupercile sunt un aliment sntos. Cercettorii demonstreaz c ele apr organismul de cancer i au un rol important n ntrirea sistemului imunitar. Din aceste motive, ei ne recomand s le consumm sptmnal.

Surs de sntate, ciupercile sunt o bun surs de antioxidani care, n combinaie cu vitamina A, protejeaz celulele de efectul duntor al radicalilor liberi. Cercettorii japonezi susin c brbaii care consum ciuperci regulat i reduc riscul de a face cancer de prostat cu 65%. De asemenea, ciupercile champignon conin substane care inhib activitatea unei enzime implicat n producia de estrogen, reducnd astfel i riscul dezvoltrii cancerului de sn. Aadar, dac se consum zilnic100 g ciuperci, efectul asupra sntii este garantat. Beneficiile aduse de ciuperci: nlocuii carnea cu ciupercile Trei-patru porii de ciuperci pe sptmn reprezint sursa perfect de proteine. Nu mai avem nevoie de carne, nu mai simim oboseala i spunem adio durerilor de stomac. Mnstirea ntr-un picior nu este doar subiect de ghicitoare, ci i un tratament naturist. Tot mai multe studii arat c ciupercile ar putea intra n categoria superalimentelor, alturi de broccoli i afine. Iat care sunt principalele beneficii aduse organismului:

42

a.) Surs de fibre, vitamine i minerale Ciupercile sunt ntr-adevr un aliment-minune. Asta pentru c nu conin grsimi, zahr ori sare i sunt o surs valoroas de fibre i vitamine din grupul B. Ciupercile conin i minerale eseniale, dintre care potasiu, cupru, fier i fosfor. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se gsete n prea multe fructe sau legume. b.) Scad apetitul Cu mai mult de 90% ap, ciupercile te fac s te simi stul fr s creti coninutul caloric. O can de ciuperci asigur organismului 50 de calorii din care acesta i poate extrage energia necesar. Aceast calitate le transform ntr-un aliment de baz n curele de slbire. c.) Bogate n proteine Dintre toate alimentele de origine vegetal, ciupercile sunt considerate cel mai bun substitut pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai uor de digerat, procesul de digestie necesitnd un consum mai mic de energie din partea organismului. d.) Leac mpotriva cancerului de sn Cancerul de sn poate fi prevenit prin consumul zilnic de ciuperci, spun cercettorii. Astfel, femeile care introduc n alimentaia zilnic ciupercile prezint un risc mai redus de a se mbolnvi de cancer mamar. Specialitii susin c ansele de a dezvolta tumori mamare sunt cu att mai mici, cu ct consumul de ciuperci este asociat cu cel de ceai verde. e.) nltur oboseala i anxietatea Anxietatea, oboseala i stresul se pot trata i preveni cu ajutorul ciupercilor, datorit coninutului mare de zinc i vitamine din grupul B. Consumul a trei ciuperci zilnic reduce considerabil senzaia de epuizare fizic i intelectual, dar i sentimentul neplcut de iritare i anxietate. f.) Ciupercile de cultur, bogate n antioxidani Ciupercile champignon conin mai muli antioxidani dect germenii de gru sau ficatul de pui. n consecin, au capacitatea de a ntri sistemul imunitar. Extractul din ciuperci pleurotus a fost ncorporat n tincturi, ceaiuri sau pilule i are multe efecte benefice: este antibacterian, antiviral, hipotensor, protector cardiovascular i tonic pentru sistemul nervos. In strategia de promovare a produsului exista doua elemente deosebit de importante, respectiv pretul si promovarea. Astfel, o strategie de patrundere rapida pe piata poate fi reprezentata de un pret accesibil si o promovare sustinuta.

43

3.3.1. Canale de publicitate Ciupercaria a fost deschisa pe 01.01.2011. Pentru promovarea acesteia am realizat invitatii pentru principalele supermarket-uri si restaurante de pe raza judetului Galati. Astfel reprezentantii acestora pot veni sa viziteze hala putand sa observe conditiile in care ciupercile sunt cultivate, depozitate si transportate. Pentru a ne adresa supermarket-urilor am creat o prezentare power point unde se pot oserva conditiile in care ciupercile sunt cultivate, depozitate, transportate iar pentru restaurante am realizant pliante in care am incercat sa concentram aceleasi informatii. De asemenea sunt detaliate toate ofertele de pret si distributie de care pot beneficia clentii, in functie de cantitatea dorita si de distanta de sediul nostru. Printre motivele, identificate de noi, pentru care clientii ar apela la serviciile firmei noastre se numara : Ferma dispune de cele mai moderne tehnologii eco-friendly (implica reducerea consumului de energie si evitarea utilizarii de materiale daunatoare mediului, in procesul de productie) si de personal policalificat, astfel ncat produsele oferite spre larg consum n restaurante sau n supermarketuri sa se ridice ntotdeauna la nivelul asteptarilor pietei si sa depaseasca criteriile de calitate si cerintele UE n acest domeniu; Conditii de cultivare, depozitare si transport foarte bune; Pret accesibil;

Eliminarea pesticidelor considerate nocive si utilizarea substantelor ecologice n combaterea daunatorilor duce la obtinerea unui produs natural; Utilizarea aburului n procesul de sterilizare a camerelor de cultura asigura o sterilizare sigura si ecologica. Rapiditate in onorarea comenzilor ceea ce duce la o economisire de timp; Calitatea si durata de viata a produsului; Amabilitatea personalului.

3.3.2. Promovarea vanzarilor Pragul 1 - membri entry level - achizitionarea a peste 200 kg pe luna discount 3 % prin marfa; Pragul 2 - membri silver - achizitionarea a peste 500 kg pe luna discount 5 % prin marfa; Pragul 3 membri gold achizitionarea a peste 1000 kg pe luna discount 7% prin marfa. 44

 Pentru contracte incheiate pe o perioada de 2 ani aceste gratuitati se ofera pentru o perioada de 6luni. Pentru restaurantele si supermarket-urile de pe raza judetului Galati, transportul produselor este asigurat o data pe saptamana, la comenzi de minim 100 kg. Daca se doresc livrari suplimentare, cheltuielile de transport sunt suportate de catre client sau 50-50 in functie de cantitatea dorita si d ecalificativul intern acordat clientului . In fiecare zi de luni se livreaza pe raza judetului Galati; in fiecare marti se fac livrari in judetul Braila; miercuri in judetul Buzau; joi in judetul Tulcea iar vineri se fac livrarile catre judetul Vrancea.

3.4.

Politica de pret

Firma noastra si propune sa ofere servicii pentru satisfacerea clientilor in ceea ce priveste livrarea rapida a unor produse proaspete, in conditii igienice deosebite si la preturi accesibile. Intrarea pe piata cu un pret sub cel al competitorilor directi 6,5 RON ne va asigura ascendentul in castigarea clientilor , in pret fiind incluse atat transportul marfii cat si lazile de depozitare. Tinem o baza de date cu fiecare client unde acordam calificative dupa urmatoarele criterii : cantitatea livrata, promptitudine la plata, seriozitate. Astfel, de la an la an venim cu oferte noi in intampinarea clientilor cu rating bun. De asemenea oferim posibilitatea de intocmire de contracte de livrare cu cantitati variabile, marja fiind de 10 - 25% din cantitatea pentru care s-a semnat contractul initial, acoperind astfel deficitul sau excedentul de cerere din partea clientilor ; marja poate creste sau se poate diminua dupa primul an in functie de calificativul intern acordat clientilor.

3.5. Produsul
Ciupercile champignon necesita un substrat organic, existand riscul unor contaminari rapide cu daunatori, a caror actiune reduce semnificativ productia, diminuand profitul. Prin asistenta oferita vom alege impreuna varianta optima de obtinere a unui compost de calitate, in functie de materiile prime utilizate. Cultura ciupercilor din specia Agaricus - Champignon, s-a axat in tara noastra, preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea de champignon, insa foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei. Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila, cu desfacere asigurata atat la restaurante si magazine de specialitate, cat si industrial.

45

Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim termic criofil, necesitand la fructificare, temperaturi relativ scazute, in marja a 12-18 C. Cu sprijinul mai multor producatori de miceliu, care au insitat pe aceasta specie, a reusit sa detina suprematia productiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ ridicate pentru mentinerea temperaturii scazute, fata de Agaricus Edulis si a calitatilor inferioare fata de Agaricus Blazei .Cresterea ciupercilor champignon reprezinta inceputul unor afaceri cu ciuperci de succes. Agaricus Edulis, este o ciuperca de cultura, de culoare alba, termofila, cunoscuta sub denumirea de Bulgare de zapada, datorita faptului ca suprafata palariei este neteda, cuticula fara scuame, necesitand la fructificare temperaturi mai ridicate fata de Bisporus, in marja a 23 25 C. prezinta un randament mai ridicat in privinta costurilor, fata de Bisporus, fiind si mai rezistenta ca aceasta la virusuri .Se recomanda in afaceri cu ciuperci. Agaricus Blazei, este o ciuperca alba, termofila, are suprafa neteda, fara scuame, palaria prezentand unele neregularitati si o mica concavitate in centru, aspect ce o deosebeste la prima vedere de Bisporus si Edulis, necesitand temperaturi ideale intre 21 26 C.Este cunoscuta sub denumirea de Gods Mushroom, zeul ciupercilor, datorita proprietatilor medicinale vestite ce i se atribuie, din vechi timpuri, in Brazilia si Japonia. La noi in tara, in prezent nu se cultiva, fiind o reala preocupare pentru noi, si un success garantat pentru cultivatorii care dau dovada de initiativa, asigurand un succes in afaceri.

3.5.1. ISTORIA CIUPERCILOR CHAMPIGNON I. Ciupercile Champignon au cunoscut 4 perioade pe plan mondial: 1810 - 1880: Au aparut primele culturi de ciuperci in Franta, in jurul Parisului. Au infiintat primele ciupercarii champignon in grote in Franta si Italia. 1913 - 1949: Apare in Italia si Franta cultura organizata de ciuperci in diferite ladite. In anii 1955 - 1970 in Franta s-a inceput mecanizarea culturii cu diferite utilaje. Dupa 70 de ani de la aparitia ciuperci - lor champignon, apar spatii care sunt special amenajate (mine, galerii, pivnite, locuri speciale pentru productia de ciuperci). Pe plan mondial, cele mai mari producatori de ciuperci champignon sunt Franta si Olanda.

46

Din anul 1975 a inceput cultura ciupercilor champignonin saci in subterane sau alte locuri special amenajate pentru pasteurizare a compostului pe cale sintetica, pe pardoseala sau diferite rafturi.

II. Ciupercile Champignon in Romania: In anul 1952 a aparut prima ciupercarie la fostele grajduri ale ICAB Bucuresti, cultura fiind realizata in saci pe pardoseala. In anul 1962, la Bucuresti s-a produs pentru prima data miceliul de ciuperci si mai tarziu la Mangalia, Olt, Ploiesti. In anul 1988 a intrat in functiune la Iernut - Tg. Mures prima din cele 9 ciupercarii champignon intensiv industriale, cu capacitatea de 330tone/ an, celelalte urmnd sa fie nfiintate la Popeni-Bucuresti, Tarnaveni, Constanta, Ploiesti. In ultimii 10 ani cultura de ciuperci champignon la noi in tara a cunoscut o dezvoltare semnificativa datorita faptului ca dupa 1989, deschizandu-se frontierele, s-au putut lua informatii din tarile occidentale despre aceasta indeletnicire. Materia prima, compostul si stratul de acoperire se produc si in Romania, dar la un randament scazut si cu cicluri de cultura de peste 60 de zile. Pe piata interna, oferta ciuperci - lor se situeaza mult sub cererea reala. Pe langa aceasta, posibilitatile de export a ciupercii champignon sunt multiple, indeosebi pentru produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci etc).

3.5.2. Spatiul de cultura Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii. Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a. Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in: - repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor facute de rozatoare: - igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare; - spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 50 ml la 1 litru de apa ). Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura. Amenajarea spatiului de cultura Se pot intalni doua situatii: Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea spatiului de cultura.

47

In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent. In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 30cm Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri. Lazile confectionate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, de aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 50 cm, lungimea de 60 70 cm si grosimea foliei de 0,1 mm, transparenti pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15, 20, 25 kg. . In cazul folosirii sacilor, grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 25 cm, deoarece un strat mai gros (30 40 cm ), mai ales in sezon cald, poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere, in substratul insamantat, temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C, distrugand miceliul. Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena, compostul se poate aseza direct pe raft, peste o folie de polietilena asternuta pe el. 3.5.3.Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale. Materiale folosite la prepararea compostului sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : - paie de griu (orz sau orez ); - gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, de culoare galbena, continand 25-30% fecale; - gunoi de pasari pe suport solid,format din unul din urmatoarele materiale:paie, rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui; - gunoi de porc (uscat ). Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paiele, inainte de a fi folosite, se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul. Materii auxiliare: La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizata, se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : - ipsos (pentru constructii ); - ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P; - colti de malt (de la fabricile de bere ); -sulfat de cupru (piatra vanata ).

48

Calculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata, socotind cate 80-100 kg compost la mp.Tinand seama de aceste date, se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule, deoarece prin procesul de prezatire preinmuiere,compostare anaeroba, compostare aeroba,pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea. Exemplu de calcul.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ 800-100 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinmuiere circa 500 -700 kg material initial uscat (paie de griu , gunoi de cal pe asternut de paie, gunoi de pasari, ginoi de porc ) conform retetei. Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarece exista riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii. Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercariei, pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului . Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron), pentru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili glisanti, pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet. Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din balegar de cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P, cantitatea fiind in functie de concentratie. Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile . Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza in gramada si se uda, de asemenea zilnic, timp de inca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat. Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-oplatforma cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea in functie de cantitatea de compost. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care incep intoarcerile. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se

49

pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presarata la asezare,deci la aceasta faza.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipsos /t compost, la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga,de asemenea, ipsos si ingrasaminte, cate 3-4 kg . Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi, pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substante dezinfectate sau cu pesticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72 C . Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 kg; -gunoi de pasari -100 kg; -paie de grau -150 kg. La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile. Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continuare inca 6 zile. Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Se aduga ureea. Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga ipsos la fiecare intors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1. Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare: - paie de grau -350 kg - gunoi de pasari -150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt 50 kg , uree tehnica -7 kg si ipsos 20 kg. Fazele tehnologice de pregatire a compostului

50

Preinmuierea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ). Dureza 1-2 zile. Asezarea compostului in platforma de preinmuiere. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu latimea de 1,8-2 m si inaltimea de 1,7 -1,8 m; se uda zilnic, iar mustul se recircula, timp de 7 zile. In ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din cantitatea de uree (3,5 kg ). Se taseaza. Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinmuiere o zi. Se mai uda in continuare timp de 4 zile, in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza. Asezarea lacompostarea aeroba. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca, fara a se mai tasa.Deci, se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1,8 -2,0 m,inaltime 1,7 -1,8 m si lungimea cat este necesar. Executarea intoarcerilor. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile,in numar de 4.La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare. Aprecierea calitatii compostului Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre limite foarte stranse:63-65 %. Practic,continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana ramane umeda, atunci compostul are umiditatea optima. Culoarea caracteristica este cafeniu inchis. Textura elastica, se verifica practic prin strangerea in mana; daca aceasta nu se face bolovann, ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana este un compost bun. Paiele se rup cu usurinta. Mirosul sa fie de paine coapta, in nici un caz de amoniac. Sa contina ctinomicete, adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost. Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor. La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie sa aiba valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p. Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului iarna, la preinmuiere se poate folosi apa calda; vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o permite); daca compostul prezinta miros de amoniac, se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura; daca are o reactie acida, I se mai adauga ipsos;

51

 daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos, se vantura furca; la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, i se mai adauga apa sau mist de gunoi, insa cu foarte multa grija. cu 3.5.4.Norma de miceliu Cantitatea de miceliu folosita la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0,7 1,0 kg la 100 kg compost ), repartizat uniform pe un mp. Inainte de efectuarea insamantarii, se opreste o cantitate de 100 g miceliu, din fiecare kilogram, care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul miceliu de control). Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care, dupa insamantare, se va numi substrat nutritiv). Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce, introducand miceliul in interior. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia, dar mai adanc, pana la fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta), nu lucioasa, nici prea groasa si nici prea subtire. Nu se foloseste hartie murdara, rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda, prin stropiri fine, zilnice sau mai des, intotdeauna pe suprafata, efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina, Mirage, Karate. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul de acoperire. Dupa insamantare si acoperire cu hartie, in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substrat, pentru urmarirea temperaturii. 3.5.5. Acoperirea straturilor insamantate Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile, productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat, eliminandu-se utilizarea hartiei. Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar, in lipsa acesteia, pamantul de telina. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Daca este prea umeda se usuca, se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ). Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Nu se foloseste singur, ci numai in amestec cu alte materiale. Daca contine pietre mari, se cerne. Pamantul de telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 30 cm, marunteste si se cerne.

52

Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Se va evita, pe cat posibil, folosirea pietrei calcaroase, preferand piatra de culoare alba, care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se foloseste numai in amestec. Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nordul tarii, in Maramures. Bine maruntit, poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat. Perlit expandat sau perliflor. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm, favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului, cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate, datorita capacitatii ridicate de retinere a apei. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur. 3.5.6.Recoltarea Ciupercile apar in 5-6 valuri, ficare val avand 3-5 recoltari la interval de 2-3 zile.Recoltatul ciupercilor se executa manual sau mecanizat.Tehnica recoltarii manuale consta in desprinderea prin rasucire cu mana dreapta, iar cu mana stanga se tine buchetul pentru a nu se smulge.Daca intr-un buchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face esalonat.Se desprind cu atentie ciupercile gata de recoltat, astfel incat sa nu fie deranjate cele care raman in continuare.Dupa ce s-au recoltat toate ciupercile dintr-un buchet se scoate cotorul cu un cutit. Momentul optim de recoltare este atunci cand voalul este suficient de intins si nu a inceput sa se rupa, iar marimea palariei este maxima, in functie de caracterele tulpinii cultivate.Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa. Pentru conservare ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm.Randamentul in cultura ciupercilor in sistem clasic este de 8-10 kg de ciuperci la 100 kg substrat insamantat.

53

Cap. 4. Tablou analiz diagnostic

4.1.
-leiNr. crt. 1. Indicator Cifra de Afaceri Cheltuieli totale, din care: - cheltuieli salariale - costuri materii prime - amortisment - lucrari si servicii executate de terti alte chelt. (despagubiri, donatii, alte impozite, taxe) Ponderea cheltuielilor in Cifra de Afaceri - a cheltuielilor totale - a cheltuielilor salariale - a costurilor cu materiile prime - a amortismentului - a lucrarilor si serviciilor executate de terti - a altor cheltuieli Simbol CA CT Ch. s Ch. mp Am LS Alte ch. PCA PCT PChs PChmp PAm PLS P Alte ch. (%) CT/CA*100 Chs/CA*100 Chmp/CA*100 Am/CA*100 LS/CA*100 Alte ch./CA*100 98,87 % 8,04 % 58,85 % 12,86 % 19,11 % 0 92,60 % 8,21 % 57,38 % 9,99 % 17,02 % 0 Formula 2011 1 014 994,5 1003600.4 4 81 600 597 370.6 130 579.84 194 060 0 2012 1 093 071 1012262.17 89 760 627 239 ,13 109 203.04 186 060 0

Structura costurilor

2.

3.

Observatii: Dupa cum se observa din tabel CA a crescut in anul 2012 fata de anul precedent,aceasta crestere datorandu-se in principal cresterii pretului de la 6,5 lei/kg ciuperci la 7 lei/kg. Cheltuielile totale au crescut si ele deoarece s-a estimat o crestere a tuturor cheltuielilor de 5% pana la 10 % ,exceptie facand cheltuielile cu Amortizarea deoarece in primul an cladirile au fost amortizare accelerat iar din anul 2 se amortizeaza liniar. Se remarca o scadere a ponderii cheltuielilor totale in CA de la un an la altul,datorandu-se in primul rand cresterii CA in 2012 fata de 2011. Ponderea celorlalte cheltuieli in CA scad in 2012 exceptie facand cheltuielile salariale.

54

Structura costurilor in CA 2011

Structura costurilor in CA 2012

55

COSTURILE I PLANUL DE FINANARE A PROIECTULUI Descriere 1.Investiii n imobilizri corporale 1.1. construcii cldiri 1.2. achiziii maini/echipamente/dotri 1.3. amenajare cladiri 1.4. achizitie de mijloace de transport 2. Investiii n imobilizri necorporale 3. Investiii n stocuri pt. producie 3.1. materii prime, materiale consumabile 3.2. obiecte de inventar 4. pregtire profesional legat direct de proiect 5. autorizaii cursuri igien SUB TOTAL 1 1. Utiliti * 2. asigurri pt. imobilizri corporale* 3. salarii* 3.1. personal direct productiv 3.2. personal indirect productiv 4. cheltuieli administrative (telefon, fax)* 5. cheltuieli de promovare ** SUB TOTAL 2 TOTAL RON 667 441.25 353 430 229 011.25 36 125 85 000 14 000 597 370.6 575 270.6 22 100 1 500 1 500 1 317 936.85 12 750 833,33 20 825 14 875 5 950 200 42 500 77 108.33 1 395 045.18

Observatii: * cheltuielile se refera la un ciclu de productie ( 2 luni),urmand ca in perioada urmatoare sa se inregistreze venituri din productia realizata si se vor acoperi din acele venituri respectivele cheltuieli ** bugetul pentru promovare si publicitate se realizeaza anual

56

4.2.
-leiNr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Indicator Cifra de Afaceri Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul Brut Impozit pe profit Rezultatul Net Numar mediu de salariati

Indicatori de evolutie

Simbol CA VT CT RB IMP RN N

Formula

2011 1 014 994,5 1 014 994,5

2012 1 093 071 1 101 071

78 076.5 86 076.5 8 661.73 77 414.77 12 386.35 65 028.42 0

%
107,69 108,48 100,86 779,43 779,43 779,43 0

1 003 600.44 1 012 262.17 VT CT 11 394.06 1 823.05 RB IMP 9 571.01 8 88 808.83 14 209.4 74 599.43 8

Observatii: - CA a crescut in anul 2012 fata de anul 2011,aceasta crestere datorandu-se in principal cresterii pretului pe kg de ciuperci - VT au crescut si ele intr-un ritm mult mai alert decat CT ducant la cresterea RB si implicit al RN

57

4.3.
Nr crt

Indicatori absoluti
SIMB OL RELATIE DE CALCUL 2011 2012 +/ %

INDICATOR

1 Cifra de afaceri 2 Venituri Totale 3 Cheltuieli Totale 4 Rezultatul brut 5 Rezultat Net 6 Datorii curente 7 Datorii pe termen lung 8 Datorii Totale 9 Creante 10 Capitaluri Proprii 11 Total Active 12 Active imobilizate 13 Activ net contabil

CA VT ChT Rb Rnet Dc DtL DT Cr Cpr TA Ai Anc TA-Dts Dc+ DtL VT-ChT Rb- Imp

1 014 994,5 1 014 994,5 1003600.44 11 394.06 9 571.01 59 776.24 0 59 776.24 10 000 702 165.01 771441.25 681 441.25

1 093 071 1 101 071 1012262.17 88 808.83 74 599.43 30 321.5 0 30 321.5 8 000 683 178.5 722 000 634 000 691678.5

78 076.5 86 076.5 8 661.73 77 414.77 65 028.42

107,6 9 108,4 8 100,8 6 779,4 3 779,4 3

-29454.74 0 -29454.74 - 2 000 -18986.51 -49441.25 -47441.25 -19986.51

50,72 0 50,72 80 97.29 93.59 93.03 97.19

711665.01

58

59

4.4.

Indicatori derivati

Ratele profitului Nr. crt. Denumire Indicator Simbol Relatie de calcul U.M. 1 2 Rata profitului brut Rata profitului net R.pr.b R.pr.n R.b/C.A *100 R.n/C.A *100 % % 201 1 1.12 0.94 201 2 8.12 6.82 7 5.88

Observatii: Atat R.pr.b cat si R.pr.n au crescut in 2012 fata de 2011 , aceasta crestere se datoreaza in principal cresterii CA

Termenul de recuperare al creantelor si de rambursare al datoriilor

Nr. Crt 1 2 Denumire Indicator Termenul de rambursare al datoriilor Termenul de recuperare al creantelor Simbol T.D T.Cr Relatie de calcul U. M. 2011 21.49 3.59 2012 10.12 2.67 -11.37 -0.92 % 47.09 74.3

D.t/C.A *365 zile Cr/C.A *365 zile

60

Din acest tabel rezulta ca durata de plata a obligatiilor catre furnizori este foarte mica. La fel ca i indicatorii de rentabilitate, acesta subliniaz o imbunatatire treptat a situaiei societii de la un an la altul, termenul de rambursare aproape la jumatate fata de anul precedent. Termenul de recuperare a creantelor este deasemenea foarte mic ceea ce implica o buna relationare cu clientii nostri.

Indicatori de ndatorare
Nr. Crt 1 2 3 Denumire Indicator Gradul de indatorare 1 Gradul de indatorare 2 Gradul de indatorare 3 Simbol Gr.d 1 Gr.d 2 Gr.d 3 Relatie de calcul D.t/C.A *100 D.t/Cr *100 D.t/T.A *100 U.M. % % % 2011 6.82 2012 3.55 -3.27 -207.5 -3.61

692.76 485.26 8.98 5.37

Gradul de indatoare reprezinta raportul dintre datoriie totale raportate la cifra de afaceri, creante si total active. Dupa cum se poate observa acesta este intr-o scadere continua datorita scaderii datoriilor pe termen scurt.

Indicatori de lichiditate
Nr.Crt 1 2 Denumire Indicator Rata lichiditatii imediate Rata lichiditatii reduse Simbol Relatie de calcul U.M. R.l.i R.l.r Disp/D.ts A.C-stocuri/D.ts % % 2011 50.18 69.91 2012 115.4 2 141.8 1 65.24 71.9

61

Rata lichiditatii generale

R.l.g

A.C/D.ts

150.5 6

290.2 139.66 2

Lichiditate imediata reprezinta masura in care pot fi acoperite datoriile totale exigibile din lichiditati si depozite la vedere. Valoarea trebuie sa fie supraunitara. Lichiditate generala/curenta este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii, si masoara capacitatea acesteia de a plati datoriile pe termen scurt utilizand activele pe termen scurt din bilant. Se calculeaza ca raport intre activele circulante si totalul datoriilor pe termen scurt. Cu cat valoarea sa este mai mare, cu atat compania are o capacitate mai mare de a-si plati datoriile curente fara sa apeleze la resurse pe termen lung sau la noi imprumuturi. In cazul societatatii noastre lichiditatea curenta este in crestere,fiind supraunitara, ceea ce inseamna ca firma nu nici un impediment in a isi plati la timp datoriile curente.

62

4.5.

Analiz SWOT

Din analiza activittii Gradinitei Particulare Ingerasiise observ o preocupare deosebit in ceea ce priveste calitatea serviciilor. Punctele tari : Punctele slabe : -se adreseaza unei nevoi foarte mari a populatiei tinere,mai bine remunerata,deschisa spre nou si dispusa sa plateasca -fiind o afacere in domeniul serviciilor,nivelul cheltuielilor fixe este redus -investitia cea mai marecapitalul uman este inimitabila,ceea ce inseamna ca cu oameni pregatiti,se poate face unei concurente mai bine dotate financiar -existenta unei forte de munca calificate si bine pregatite -nivel relativ ridicat de educatie -zona urbana densa -nr mare de copii din zona care au nevoie sa mearga la o gradinita -programul prelungit care le ofera parintilor oportunitatea de ai lasa peste program fara a fi nevoie de angajare a unei bone -servicii de calitate la standarde europene -petrecerea timpului liber a copilului intr-o colectivitate proprice varstei 1. firma este la inceput; 2. acoperirea insuficient a cererii ; 3. costuri de non-calitate a produselor, ridicate; 4. preturi mai ridicate; 5. neritmicitate in livrri;

63

Oportunitti : 1. realizarea unor investitii in cateva compartimente de productie care ii vor permite s ajung la cele mai ridicate standarde internationale;

Amenintri :

1. blocajul financiar din economie; 2. lipsa capitalului de lucru; 3. influenta defavorabil a sistemului fiscal actual; 4. starea falimentar a unor firme care poate 2. se prevede introducerea in fabricatie de conduce la neincasarea creantelor. produse noi, de o calitate ridicat; 5. aplicarea de noi standarde care majoreaza 3. concurenta national inexistent. costurile de producie. 4. subvenii din partea statului

64

Identificarea si analiza riscurilor Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi solutionate de catre frma, altele sunt datorate mediului extern. Aceste riscuri sunt: A. Interne: - bolile ciupercilor - conditiile de crestere - spargerile B. Externe: - inflatia - scaderea nivelului de trai - neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare, sau restaurante Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment.

65

4.6 Personalul angajat, cheltuielile cu personalul si contributiile la stat

Pentru acoperirea eficienta a necesarului de munca in noua firma, vom avea nevoie pentru inceput de 8 angajati, iar in cazul unei extinderi vom apela la marirea personalului si la calificarea acestora. a) Inginer Horticol(PFA) = 1 pers b) Muncitor- culegtor = 3 pers c) Electroenergetician(PFA) =1 pers d) Administrator = 1 pers e) Sofer = 1 pers f) Tehnolog(PFA) = 1 pers Numar total de angajati 8 Din care: Cu contract de munca pe durata nedeterminata 5 Cu contrat de colaborare sau alte forme de angajare temporara 3

Cheltuieli cu personalul pe an (contributiile la stat sunt incluse) Anul 2011

Furnizori servicii 1 Inginer Horticol(PFA) 1 275 lei /luna 15 300 lei / an 1 Electroenergetician(PFA) 1 062.5 lei /luna 12 750/an 1 Tehnolog(PFA) 1 275 lei /luna 15 300 lei / an Total : 43 350 lei / an Angajati 3 Muncitori- culegtori 1 275 lei /luna/persoana 15 300 lei / an/persoana Total : 45 900 lei /an 1 Administrator 1 700 lei/luna 20 400 lei / an

66

 1 Sofer 1 275 lei /luna 15 300 lei / an Total : 81 600 lei / an

Anul : 2012
Furnizori servicii 1 Inginer Horticol(PFA) 1 402.5 lei /luna 16 830 lei / an 1 Electroenergetician(PFA) 1 168.75 lei /luna 14 025 lei/an 1 Tehnolog(PFA) 1 402.5 lei /luna 16 830 lei / an Total : 47 685 lei / an

Angajati 3 Muncitori- culegtori 1 402.5 lei /luna/persoana 16 830 lei / an/persoana Total : 50 490 lei /an 1 Administrator 1 870 lei/luna 22 440 lei / an 1 Sofer 1 402.5 lei /luna 16 830 lei / an Total : 89 760 RON / an

67

Contributii salariale la stat 2011

Nr. crt . 1 2 3 4 5 Denumire CASS* CAS ** Bugetul asigurarilor pentru somaj *** Fond de garantare pentru plata creantelor salariale **** Total Procent (%) (angajator + angajat) ***** 10,7 % 31,3 % 1% 0,25 % 43,25 % Suma RON 8 731.2 25 540.8 816 204 35 292

* angajator - 5,2% , angajat 5,5 % ** angajator 20,8 % , angajat 10,5 % *** angajator 0,5 % , angajat 0,5 % **** angajat 0,25 % ***** procentul se aplica asupra unui fond de salarii de 81 600 RON

Contributii salariale la stat 2012

Se estimeaza o crestere salariala de 10 % . S-a ajuns la aceasta decizie luand in calcul o inflatie prognozata pentru anul 2012 de 4 %. Nr. crt . 1 2 3 4 5 Denumire CASS* CAS ** Bugetul asigurarilor pt somaj *** Fond de garantare pt plata creantelor salariale **** Total Procent (%) (angajator + angajat) ***** 10,7 % 31,3 % 1% 0,25 % 43,25 % Suma RON 9 604.32 28 094.88 897,6 224.4 38 821.2

* angajator - 5,2% , angajat 5,5 % ** angajator 20,8 % , angajat 10,5 % *** angajator 0,5 % , angajat 0,5 % **** angajat 0,25 % ***** procentul se aplica asupra unui fond de salarii de 89 760 RON

68

4.7 Cheltuieli pe ciclu de productie (2011)

Un ciclu de productie dureaza aproximativ 60 zile ( 2 luni) ceea ce inseamna ca se vor realiza 6 cicluri de productie pe an. 1. Compost 80kg/mp x 1 041,18(suprafata utila) = 83 295 kg Pret : 124 /t (527 lei) 83,295t x 527 lei = 43 896.55 lei Cost transport compost Pret 60 /t ( 255 lei) 83,295t x 255 lei = 21 240,2 lei Cost total = 65 136.75 lei 2. Turba Pret : 25 /t ( 106,25 lei) Cantitate : 25 t 25t x 106,25 lei = 2 656.25 lei Cost transport turba : 2 018.75 lei Cost total = 4 675 lei 3. Miceliu 1 kg .100 kg compost Pret : 2 /kg ( 8.5 lei ) 833 kg x 8,5 lei = 7 080.5 lei Cost transport miceliu : 569.5 Cost total = 7 650 lei 4. Ladite Pret : 4.25 lei /buc 5 200 buc x 4.25 lei = 22 100 lei 5. Energie electrica, apa, energie termica 6375 lei /luna 12 750 lei / ciclu de productie 6. Fondul de salarii si protectia muncii 10625 lei/luna 21 250 lei / ciclu de productie 7. Distributie 4 250 lei / ciclu de productie TOTAL CHELTUIELI PE CICLU DE PRODUCTIE : 137 811.8 lei TOTAL CHELTUIELI PE AN : 826870.8 LEI

69

4.8 Situatia veniturilor si cheltuielilor SITUAIA VENITURILOR I CHELTUIELILOR

-leiNr. Anul 2011 Crt. 1 VENITURI TOTALE 1 014 994,5 2 CHELTUIELI TOTALE 1 003 600.44 3 PROFIT BRUT 11 394.06 4 IMPOZIT PE PROFIT 1 823.05 5 PROFIT NET 9 571.01 Anul 2012 1 101 071 1 012 262.17 88 808.83 14 209.4 74 599.43

70

4.9 Contul de profit si pierdere

CONTULUI DE PROFIT I PIERDERI -leiNr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 11 12 Estimare 2011 Estimare 2012 Venituri din vanzarea marfurilor Cifra de afaceri TOTAL VENITURI Venituri financiare Venituri excepionale 1 014 994,5 1 014 994,5 1 014 994,5 0 0 A. TOTAL VENITURI 1 014 994,5 Cheltuieli cu materiile prime 597 370.6 Cheltuieli cu energie i utiliti 76 500 Cheltuieli cu salariile i alte taxe asimilate 81 600 Cheltuieli cu amortizarea 130 579.84 Alte cheltuieli de exploatare TOTAL CHELT. PT. EXPLOATARE 873 020.6 B. TOTAL CHELTUIELI 1 003 600.44 C. REZULTATUL BRUT, din care: PROFIT 11 394.06 PIERDERE D. IMPOZIT PE PROFIT 1 823.05 REZULTATUL NET, din care: PROFIT 9 571.01 PIERDERE 1 093 071 1 093 071 1 101 071 8 000 0 1 101 071 627 239 ,13 84 150 89 760 109 203.04 903 059.13 1 012 262.17 88 808.83 14 209.4 74 599.43

71

72

Cap V Investitii
5.1 Sprijin si asistenta din partea statului (fonduri europene, subventii)
Avantajele unui proiect ciupercarie cu fonduri nerambursabile: 1. Primul avantaj este ca intre 40-65 % (pentru anul 2010) din valoarea eligibila a proiectului o reprezinta fondurile nerambursabile de la UE ( 80% de la UE si 20 % contributia Guvernului Romaniei) 2. Un al doilea avantaj este ca tot proiectul, pentru a fi eligibil, trebuie sa fie fundamentat economic pe baza unui Studiu de fezabilitate, a unui Buget de venituri si cheltuieli, pe baza unei planificari fizice si valorice si a unor indicatori de rentabilitate. Cel putin din acest punct de vedere un proiect pentru ciupercarie pe fonduri UE are asigurata fundamentarea economica pentru a fi o afacere de succes. 3.Toate constructiile , echipamentele achizitionate prin fonduri nerambursabile trebuie sa fie noi. In acest fel beneficiati de service si de garantie pentru echipamente. Dezavantaje: 1. Perioada mare de timp in care se poate realiza investitia:minm 12-14 luni de la depunerea cererii de finantare 2. Birocratia excesiva 3.Timp de minim 3 ani activitatea este monitorizata. Orice abatere de la proiect poate determina penalitati sau chiar rezilierea contractului Conform Ghidului solicitantului din august 2009 nemodificat pana acum, Criteriile in functie de care se acorda punctaj pentru un proiect ciupercarie sunt: 1. Daca proiectul cuprinde si irigatii (cu toate ca udarile in cultura ciupercilor fac parte din tehnologie) se pot obtine puncte daca valoarea instalatiei de irigat este de 20 % din valoarea eligibila a proiectului = 35 puncte 2.Daca nu ati beneficiat de alte fonduri nerambursabile= 5 puncte 3.Daca faceti parte dintr-o forma asociativa : -grup de producatori, constituit conform OG nr. 37/2005, aprobata cu modificari si completari de Legea nr. 338/2005; - societate cooperativa agricola, constituita conform Legii nr. 1/2005; - organizatie de mbunatatiri funciare, constituita conform Legii mbunatatirilor funciare nr.138/2004, modificata si completata cu Legea nr.233/2005 - cooperativa agricola, constituita conform Legii nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare Sau este constituit ca forma asociativa potrivit urmatoarelor reglementari: -societate agricola, constituita conform Legii nr.36/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, - sau asociatie familiala constituita conform Legii 300/2004 sau -nfiintata n baza OUG nr. 44/ 2008, care aplica n nume propriu Pentru acest criteriu mai primiti 10 puncte 4. Societate cu asociat unic sub 40 ani = 15 puncte 5. Daca proiectul cuprinde si procesare ciuperci = 10 puncte 73

6. Daca proiectul se va implementa intr-o zona defavorizata = 5 puncte Total 80 puncte Dupa acceptarea cererii se ofera 60% din suma solicitata, restul de 40% urmand a se primi dupa realizarea actiunilor mentionate in planul de afaceri, ce va trebui realizat. Etapele de lucru pentru realizarea unui proiect FEADR pentru ciupercarii sunt urmatoarele : 1. Infiintarea firmei: recomandat asociat unic sub 40 ani, obiect de activitate principal, cultivarea ciupercilor,COD caen 0113, secundar procesare 0141 Teren: -schita cadastrala -studiu geotehnic -ridicare topo cu curbe de nivel -plan de incadrare in zona -act de concesionare, comodat catre firma nou infiintata pe minim 10 ani , incheiat la notariat 3. Faza de CU (certificat de urbanism)- documentatie 4. Obtinerea avizelor pentru CU (fisele+memoriile tehnice+planse) 5. Demarare SF (studiu de fezabilitate conform ghidului solicitantului pentru masura respectiva) 6. Avize in original+acte firme+documentatie pentru SF + planse = documentatie pentru cerere de finantare

Ziua 1= depunere cerere (obtinere aviz de conformitate) Ziua 25-30 = Clarificari , daca este nevoie, pentru evaluarea tehnica Dureaza maxim 6 luni de la depunerea clarificarilor semnarea contractului cu Agentia de plati. Speram ca acest termen sa nu fie depasit De la semnarea contractului cu Agentia de plati dureaza maxim 30 zile intocmirea PT pentru AC Dupa cca 9 -10 luni (daca verificarea eligibilitatii si semnarea contractului respecta termenii de mai sus) se poate incepe investitia Termen de aprovizionare cu compost maxim luna 14-15 de la demarare proiect tehnic pentru CU

Cheltuieli eligibile:
a) Se acorda finantare nerambursabila pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: (Procentul de finantare nerambursabila este conform pct. 1 de mai sus, iar beneficiarul suporta diferenta pana la 100%)

Construirea si / sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului Construirea si / sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare Construirea si / sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte care se incadreaza in sistemul european al cotei de lapte, numai pentru capacitatea care este la nivelul cotei de productie detinute de beneficiar

74

Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilorde irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu Achizitionarea, inclusiv in leasing, de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate Achizitionarea, inclusiv in leasing, de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de productie (minim 25 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare / reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul fermei Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica Investitii necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare Costurile generale ale proiectului: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, achizitionarea de patente si licente

b) NU sunt eligibile urmatoarele categorii de cheltuieli: (Aceste cheltuieli sunt suportate integral de beneficiar) Constructia sau modernizarea locuintei Achizitionarea de bunuri second-hand Achizitia de drepturi de productie agricola, de animale, plante anuale si plantarea lor Achizitionarea de teren TVA, cu exceptia TVA nerecuperabil, in cazul in care este in mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii decat persoanele neimpozabile Costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare Contributia in natura Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobanzi, prima de asigurare Costuri realizate inainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a

75

planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate Costuri privind inchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente Achizitia de mijloace de transport pentru uz personal si transport persoane Investitii privind operatiunile de simpla inlocuire Investitii in exploatatii de crestere a animalelor de blana Investitii pentru producerea pomilor de Craciun

Beneficiari:
Fermierii definiti ca fiind persoane fizice sau juridice, care practica in principal activitati agricole activitate principala conform Certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului a caror exploatatie este situata pe teritoriul Romaniei, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE si care este inregistrata in Registrul fermelor / Registrul agricol. Pentru a beneficia de sprijin, un solicitant trebuie sa aiba ca obiect principal de activitate domeniul agricol, conform Certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului, respectiv codul CAEN 01XX. Fermierii definiti conform celor de mai sus pot fi organizati intr-una dintre urmatoarele forme juridice:

Persoanele fizice, daca se angajeaza sa se autorizeze (sa devina persoane fizice autorizate / intreprinderi individuale) in termen de 30 zile lucratoare de la data primirii notificarii privind selectarea cererii de finantare Persoanele fizice autorizate Intreprinderile individuale Intreprinderile familiale Asociatiile familiale Societatile in nume colectiv (S.N.C.) Societatile in comandita simpla (S.C.S.) Societatile pe actiuni (S.A.) Societatile in comandita pe actiuni (S.C.A.) Societatile cu raspundere limitata (S.R.L.) Societatile comerciale cu capital integral privat (infiintate in baza Legii nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare) Societatile agricole (infiintate in baza Legii nr. 36/1991) Societatile cooperative agricole (infiintate in baza Legii nr. 1/2005) Grupurile de producatori (recunoscute in baza Legii nr. 338/2005), doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri Cooperativele agricole (infiintate in baza Legii nr. 566/2004), doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri

NU sunt acceptati ca beneficiari: Exploatatiile agricole de subzistenta (exploatatii care produc exclusiv pentru consumul propriu) cu dimensiune de sub 2 UDE Organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe, pentru investitiile sprijinite prin Pilonul I al Politicii Agricole Comune

76

Dupa cum se observa din cele prezentate mai sus firma S.C. Champy SRL se incadreaza cu succes in categoria firmelor eligibile pentru Fonduri Europene. Valoarea total eligibil a proiectului este de 551 012.5 RON . Cofinanarea public a fost de 60% (conform criteriilor mai sus mentionate), i anume sprijinul nerambursabil de 55 %, la care s-au adugat 5 procente pentru c investiiile sunt realizate de agricultori sub 40 ani la data depunerii cererii de finanare. Astfel, valoarea finanrii nerambursabile este de 330 607.5 RON , iar restul de 40% este suportat integral de beneficiar (S.C. Champy SRL) reprezentand 220 405 RON. * precizez ca s-a luat in calcul valoare fara TVA, TVA-ul fiind deductibil este suportat integral de catre beneficiarul in cauza. Investitia initiala in utilaje si constructii , eligibila pentru obtinerea de Fonduri Europene RON-Denumire Pret cu TVA (24%) Pret fara TVA Rafturi 106186.25 85633.25 Sistem de ventilatie68425 55186.25 conditionare Centrala termica cu lemne 11900 9596.5 Chiller 38250 30846.5 Sistem umidificare 4250 3425.5 Constructie hala 255000 205644.5 Constructie depozit 46750 37701.75 Constructie sala de mese 23800 19193 Constructie toaleta 9520 7679,75 Constructie birouri 18360 14807 Masina 85000 68548 Total 667441.25 538262.5 Costurile generale ale proiectului pentru finantare europeana taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor. Pret fara TVA (RON) 12750

77

5.2 Investitie initiala in constructii cladiri, echipament,utilaje,mijloc de transport

RON-Denumire Pret cu TVA (24%) Rafturi 106 186.25 Sistem de ventilatie-conditionare 68 425 Centrala termica cu lemne Chiller Sistem umidificare Constructie hala Constructie depozit Constructie sala de mese Constructie toaleta Constructie birouri Masina Total 11 900 38 250 4 250 255 000 46 750 23 800 9 520 18 360 85 000 667 441.25

1. Rafturi din aluminiu : 106.25 lei /mp x 1041.18(suprafata utila) = 106186.25 lei

78

2. Sistem de ventilatie-conditionare : 9775 lei/buc x 7 bucati = 68425 lei

Caracteristici tehnice : Randamentul a fost calculat la o viteza a aerului in schimbatoare w= 2,5 m/s si pentru urmatorii parametri: -incalzire apa 80/60 C (aer de intrare : t = -5C, T = 25C) -racire apa 6/12C (aer de intrare : t = 26 C , = 90%, i = 40 45 Kj/kg Toate elementele (cu exceptia cadrului ) sunt fabricate din aluminiu. Schimbatoarele sunt fabricate din cupru/aluminiu Ventilatorul este din aluminiu 3. Centrala termica cu lemne : 1 x 11900 = 11900 lei 4. Chiller : 1 x 38250 = 38250 lei

Parametri tehnici

- Capacitate: 117,0 kW - Putere nominala: 44,9 kW - Compresoare : 2 - Freon: R407C - Parametri de operare: 12/6C - Temperatura exterioara .: 35C

79

- Ventilator: 1 - Dimensiuni: 2865 x 1200 x 1634 mm - Greutate :1100 kg - Kit hidraulic inclus 5. Sistem umidificare : 1 x 4250 = 4250 lei Umidificator ciupercarii + controller digital DHTC Date tehnice: - Tensiune de alimentare - 220V/50Hz; - Putere electrica consumata - 90W; - Presiune maxima de alimentare cu apa-5 bar Controller digital tip HR DHTC cu posibilitate de control umiditate/temperatura. Reglaj umiditate - 1% Reglaj temperatura - 1C Domeniu masurare umiditate - 0 - 99% Domeniu masurare temperatura - -50..+99C Timer : 0 - 999 sec Calibrare temperatura: +/- 9C Calibrare umiditate: +/- 9% Tip control: on/off Tensiune de alimentare : 220V/50Hz

6. Constructie hala pentru cultivat : 318.75 lei/mp x 800 mp (20x40)= 255000 lei

80

7. Constructie depozit : 233.75 lei/mp x 200 mp (20x10) = 46750 lei 8. Constructie sala de mese : 297.5 lei/mp x 80mp(8x10)= 23800 lei 9. Constructie toaleta : 297.5 lei/mp x 32mp(8x4) = 9520 lei 10. Constructie birouri : 382.5 lei/mp x 48mp(8x6) = 18360 lei 11. Masina Iveco : 1 x 85000 lei = 85000 lei ECODaily este disponibil cu 10 niveluri de putere (de la 96 la 176 CP), 6 variante de mas maxim (de la 2.9 la 7 tone), cu o capacitate de ncrcare de pn la 4.7 t (cea mai mare din categoria sa) i o capacitate de remorcare de pn la 3.5 t. Cele 3 nlimi interioare, 3 ampatamente i 3 lungimi formeaz 8 volume utile (de la 7 la 17m). ECODaily ofer o gam complet avnd soluia perfect pentru orice sarcin de transport. n spaiul su de marf pot fi ncrcai pn la 6 europalei i, mulumit uii laterale culisante cu deschidere mare, poate fi ncrcat i din lateral

Furnizori echipamente
81

Masina SC IVECO ROMANIA S.R.L.

Sistem de ventilatie-conditionare, Chiller SC.Funghi Perfect Group SRL, Arges, Romania

Sistem umidificare

SC. Maxicomp.SRL , Bucuresti

Rafturi din aluminiu SC.DAKY SRL ,Timisoara

82

5.3 Investitie in amenajarea cladirilor construite

1. Amenajare spatiu birouri -RONNr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 2. Amenajare sala de mese Nr. Crt. 1 2 3 4 5 3. Amenajare depozit Nr. Crt. 1 2 3 4. Amenajare toaleta Nr. Crt. 1 2 3 -RONDenumire Obiecte sanitare Mobilier Total Pret 3000 2000 5 000 -RONDenumire Rafturi Lazi Total Pret 3000 3125 6 125 -RONDenumire Mobilier Tv plasma Vesela Decoratiuni Total Pret 4000 1500 500 1000 7 000 Denumire Calculator Telefon si fax Imprimanta Mobilier Aer conditionat Consumabile Altele Total Pret 2500 700 500 4000 800 1000 500 10 000

5. Sistem incalzire pentru intreaga constructie ce include cele enumerate mai sus : 8000 RON INVESTITIA TOTALA : 36 125 RON

83

5.4 Amortizarea investitiilor

Amortizarea investitiei in amenajarea biroului, salii de mese, depozitului si toaletei Valoarea totala a investitiei cu TVA : 36 125 RON Valoarea totala a investitiei fara TVA : 29 133 RON Tipul de amortizare ales : amortizare liniara Perioada de amortizare : 5 ani ( 2011-2015) Rata amortizarii = 20 % -leiAnii 1 2 3 4 5 Total Amortizarea 5 826.6 5 826.6 5 826.6 5 826.6 5 826.6 29 133 Valoarea ramasa 23 306.4 17 479.8 11 653.2 5 826.6 0 -

Amortizarea investitiei in echipamente hala de productie si masina Valoarea totala a investitiei cu TVA : 314 011.25 RON Valoarea totala a investitiei fara TVA : 253 235 RON Tipul de amortizare ales : amortizare liniara Perioada de amortizare : 5 ani ( 2011-2015) Rata amortizarii = 20 % -leiAnii 1 2 3 4 5 Total Amortizarea 50 647 50 647 50 647 50 647 50 647 253 235 Valoarea ramasa 202 588 151 941 101 294 50 647 0 -

Amortizarea investitiei in constructie hala , depozit , sala de mese, birouri, toaleta Valoarea totala a investitiei cu TVA : 353 430 RON Valoarea totala a investitiei fara TVA : 285 024 RON Tipul de amortizare ales : amortizare accelerata In anul 1 rata amortizarii= 26% iar in anul 2,3,4,5 rata amortizarii = 19 % 84

Perioada de amortizare : 5 ani ( 2011-2015) -leiAnii 1 2 3 4 5 Total Amortizarea 74 106.24 52 729.44 52 729.44 52 729.44 52 729.44 285 024 Valoarea ramasa 210 917.76 158 188.32 105 458.88 52 729.44 0 -

TOTAL VALOARE AMORTIZABILA A INVESTITIEI TOTALE : 29 133 lei + 253 235 lei + 285 024 lei = 567 392 LEI TOTAL CHELTUIELI CU AMORTIZAREA ANUALA : Anul 1 : 5 826.6 lei + 50 647 lei + 74 106.24 lei = 130 579.84 lei Anul 2,3,4,5 : 5 826.6 lei + 50 647 lei + 52 729.44 lei = 109 203.04 lei

85

I. Carti
1.Robert Kyiosaki Tata bogat, tata sarac 2.Robert Kyiosaki Cadranul banilor 3.Philip Kotler Principiile marketingului 4.Moga Liliana Analiza economico-finaciara

II. Site-uri
1. http://sapard-romania.info/ 2. http://www.mfinante.ro/ 3. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro 4. http://www.ciupercarii.daky.ro/ 5. http://www.rolive.ro/ 6. http://www.coldtech.ro/

III. Cursuri
1. Curs MAI , Gheorghe Negoescu 2. Curs Managementul proiectelor , Carmen CHAOVSCHI

86