Rezolvarea problemelor de analiza decizionala

CAPITOLUL 17

REZOLVAREA PROBLEMELOR DE ANALIZĂ DECIZIONALĂ

17.1. Modele de analiză decizională

Principalele elemente ale unui proces decizional sunt:
1. Agentul decizional.
2. Tipul problemei decizionale. Dac[ parametrii problemei analizate sunt cunoscu\i se
spune c[ avem de a face cu decizii ]n condi\ii de certitudine. }n cazul unor
evenimente ale c[ror probabilit[\i de apari\ie sunt cunoscute, se spune c[ procesul
decizional are loc ]n condi\ii de risc. Dac[ probabilit[\ile de apari\ie ale
evenimentelor sunt aleatoare (nu sunt cunoscute), atunci decizia este adoptat[ ]n
condi\ii de incertitudine.
3. Variantele posibile de ac\iune, pe care deciden\ii le au la dispozi\ie.
4. Strategiile posibile de ac\iune ale managerilor. Aceste strategii constau ]n diverse
reguli care permit alegerea unei variante din cele existente.
5. Obiectivele procesului de decizie (scopul urm[rit de manageri). Aceste obiective se
concretizeaz[ fie ]n restric\ii, fie ]n func\ii scop.
Evenimentele care pot ap[rea, dar pe care agentul decizional nu le poate controla sunt
numite st[ri ale naturii.
Modelele de analiz[ decizional[ vor fi prezentate pe urm[torul exemplu:
Firma PDC a cump[rat la Bu=teni un teren pentru a construi un complex de vile.
Pre\urile de construc\ie ale acestora variaz[ ]ntre 300000$ =i 1200000$, ]n func\ie de num[rul
de camere. }n urma studiilor efectuate au fost realizate trei proiecte de dimensiuni diferite: 6
vile cu 10 camere, 12 vile cu 20 de camere =i 18 vile cu 30 de camere. Factorul cheie ]n
selectarea uneia din cele trei alternative este evaluarea corect[ de c[tre managementul firmei
a cererii viitoare. Cu toate c[ pia\a poate fi influen\at[ prin publicitate, pre\urile de cazare
relativ mari fac ca cererea s[ depind[ de o varietate de factori asupra c[rora managementul nu
are control.
Managementul firmei crede c[ exist[ dou[ posibilit[\i:
• acceptarea proiectului de c[tre pia\[, =i deci o cerere mare
• cerere redus[.
Deci, pentru exemplul analizat exist[ dou[ st[ri ale naturii:
S1 – cerere mare
S2 – cerere redus[
=i trei alternative:
d1 – proiectul de dimensiune mic[
d2 – proiectul de dimensiune medie
d3 – proiectul de dimensiune mare
Utiliz`nd cele mai bune informa\ii disponibile, agentul decizional trebuie s[ evalueze
pentru fiecare alternativ[ =i stare a naturii „c`=tigul“ ce va fi ob\inut. }n func\ie de problema
analizat[, acest „c`=tig“ poate reprezenta un profit, un cost, un timp, o distan\[, sau orice alt[
m[sur[ care s[ reflecte „ie=irile“ problemei studiate.
}n tabelul 17.1 sunt prezentate profiturile evaluate pentru problema analizat[ (]n
termeni de milioane de dolari).
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Alternativ[ St[ri ale naturii

Cerere mare (S1) Cerere redus[ (S2)
Proiect de dimensiune mic[ - d1 8 7
Proiect de dimensiune medie – d2 14 5
Proiect de dimensiune mare – d3 20 -9

Tabelul 17.1 – Profiturile ob\inute pentru fiecare alternativ[ =i stare a naturii

V31ˆ20 arat[ c[ se anticipeaz[ un profit de 20 de milioane dolari dac[ se va selecta
proiectul de dimensiune mare =i cererea va fi mare, V32ˆ -9 arat[ c[ dac[ se va selecta
proiectul de dimensiune mare =i cererea este redus[, se va ob\ine o pierdere de 9 milioane de
dolari.

17.2. Decizii în condiţii de incertitudine

Problemele decizionale care con\in incertitudini apar atunci c`nd nu se cunosc
probabilit[\ile de apari\ie ale st[rilor naturii. Aceste probleme pot fi abordate din mai multe
puncte de vedere, =i ]n mod corespunz[tor exist[ mai multe criterii de decizie. Deoarece prin
aplicarea diverselor criterii se pot ob\ine recomand[ri diferite este bine c[ agentul decizional
s[ ]n\eleag[ foarte bine toate criteriile existente =i s[-l selecteze pe acela care i se potrive=te
cel mai bine.

Criteriul optimist (criterium maxi-max)

Pentru fiecare alternativ[ se determin[ cel mai bun „c`=tig“. Decizia recomandat[ este
cea cu „c`=tigul“ cel mai bun. Pentru problemele de maximizare „c`=tigul“ cel mai bun
]nseamn[ cea mai mare valoare, pentru problemele de minimizare „c`=tigul“ cel mai bun
]nseamn[ cea mai mic[ valoare.

Criteriul pesimist (criteriul maxi-min)

Pentru fiecare alternativ[ se determin[ cel mai defavorabil „c`=tig“. Decizia
recomandat[ este cea cu cel mai bun „c`=tig“ defavorabil.

Criteriul regretelor (criteriul mini-max)

Alternativa se alege lu`nd ]n considerare diferen\a dintre rezultatul optim ce s-ar fi
putut ob\ine ]ntr-o anumit[ stare =i valoarea celorlalte rezultate. Aceast[ diferen\[ este numit[
regret.
Rij =| VJ* − Vij |
unde:
Rij – „regretul“ asociat alternativei di =i st[rii naturii Sj
V*j - „c`=tigul“ corespunz[tor celei mai bune decizii pentru starea naturii Sj. Pentru
probleme de maximizare V*j este cea mai mare valoare pentru starea naturii Sj,
pentru probleme de minimizare V*j este valoarea cea mai mic[.
Vij - „c`=tigul“ corespunz[tor alternativei di =i st[rii naturii Sj.

Urm[torul pas este determinarea regretului maxim pentru fiecare alternativ[. }n final va
fi selectat[ alternativa cu cel mai mic „regret“ maxim.
 Rezolvarea problemelor de analiza decizionala

17.3. Rezolvarea problemelor de analiză decizională în condiţii de

incertitudine în Excel
Criteriul optimist
}n figura 17.1 este prezentat[ foaia de calcul pentru rezolvarea problemei cu criteriul
optimist. Domeniul A4:C8 con\ine datele problemei. }n domeniul D6:D8 se calculeaz[
„c`=tigul“ maxim pentru fiecare alternativ[. }n celula D10 se calculeaz[ cel mai mare dintre
„c`=tigurile“ maxime ale fiec[rei alternative. }n domeniul E6:E8 se afi=eaz[ numele
alternativei recomandate.
Formulele utilizate sunt:
Celula Formula Se copieaz[ ]n:
D6 ˆMAX(B6:C6) D7:D8
D10 ˆMAX(D6:D8) -
E6 ˆIF(D6ˆ$D$10,A6,““) E7:E8

A B C D E
1 Criteriul optimist
2
3
4 Starea naturii Castig Decizie
5 Alternativa Cerere mare Cerere redusa maxim recomandata
6 Proiect de dimensiune mica 8 7 8
7 Proiect de dimensiune medie 14 5 14
8 Proiect de dimensiune mare 20 -9 20 Proiect de dimensiune mare
9
10 Cel mai bun castig 20
Figura 17.1 – Criteriul optimist

Criteriul pesimist
}n figura 17.2 este prezentat[ foaia de calcul pentru rezolvarea problemei cu criteriul
pesimist. Singura diferen\[ dintre foile de calcul din figura 17.1 =i 17.2 este c[ la criteriul
pesimist se determin[ „c`=tigul“ minim pentru fiecare alternativ[. Astfel, celula D6 con\ine
formula ˆMIN(B6:C6), care este copiat[ ]n celulele D7 =i D8.

A B C D E
1 Criteriul pesimist
2
3
4 Starea naturii Castig Decizie
5 Alternativa Cerere mare Cerere redusa maxim recomandata
6 Proiect de dimensiune mica 8 7 7 Proiect de dimensiune mica
7 Proiect de dimensiune medie 14 5 5
8 Proiect de dimensiune mare 20 -9 -9
9
10 Cel mai bun castig 7

Figura 17.2 – Criteriul pesimist

Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Criteriul regretelor
}n figura 17.3 este prezentat[ foaia de calcul pentru rezolvarea problemei cu criteriul
regretelor.
Domeniul A4:C8 con\ine datele problemei.
Aceast[ problem[ presupune determinarea regretelor asociate fiec[rei alternative =i
fiec[rei st[ri a naturii. Formulele utilizate sunt:

Celula B14 - Se calculeaz[ „regretul“ fa\[ de cea mai bun[ valoare a st[rii naturii
cerere mare. Formula utilizat[ este:
ˆMAX($B$6:$B$8)-B6
Se copieaz[ B14 ]n B15 =i B16
Celula C14 - Se calculeaz[ „regretul“ fa\[ de cea mai bun[ valoare a st[rii naturii
cerere redus[. Formula utilizat[ este:
ˆMAX($C$6:$C$8)-C6
Se copieaz[ C14 ]n C15 =i C16
Celula D14 - Se calculeaz[ „regretul“ maxim. Formula utilizat[ este:
ˆMAX(B14:C14)
Se copieaz[ D14 ]n D15 =i D16
Celula D18 - Se calculeaz[ minimul „regretelor maxime“. Formula utilizat[ este:
ˆMIN(D14:D16)
Celula E14 - }n domeniul E14:E16 se afi=eaz[ numele alternativei recomandate. }n
celula E14 se introduce formula:
ˆIF(D14ˆ$D$18,A14,““).
Se copieaz[ E14 ]n E15:E16.

A B C D E
1 Criteriul regretelor
2
3
4 Starea naturii
5 Alternativa Cerere mare Cerere redusa
6 Proiect de dimensiune mica 8 7
7 Proiect de dimensiune medie 14 5
8 Proiect de dimensiune mare 20 -9
9
10
11 Matricea regretelor
12 Starea naturii Regret Decizie
13 Alternativa Cerere mare Cerere redusa maxim recomandata
14 Proiect de dimensiune mica 12 0 12
15 Proiect de dimensiune medie 6 2 6 Proiect de dimensiune medie
16 Proiect de dimensiune mare 0 16 16
17
18 Regretul minimax 6

Figura 17.3 – Criteriul regretelor

 Rezolvarea problemelor de analiza decizionala

17.4. Decizii în condiţii de risc

}n multe probleme decizionale se poate estima probabilitatea cu care apar st[rile naturii.
Principala caracteristic[ a deciziilor ]n condi\ii de risc este c[ agentul decizional trebuie s[
aleag[ o alternativ[ pe baza probabilit[\ilor de apari\ie a st[rilor naturii.
Not[m cu :
N - num[rul st[rilor naturii
P(Sj) – probabilitatea de apari\ie a st[rii SJ
La un moment dat poate ap[rea doar o stare a naturii, deci probabilit[\ile trebuie s[
]ndeplineasc[ condi\iile:
P ( S j ) ≥ 0 , pentru toate starile naturii
N

∑
j =1
P ( S j ) = P ( S 1 ) + ........ + P ( S N ) = 1

Valoarea a=teptat[ VA a unei alternative di este definit[ ]n moul urm[tor:

N
VA(di ) = ∑ P( S j )Vij
j =1

Altfel spus, „valoarea a=teptat[“ a unei alternative este suma ponderat[ a „c`=tigurilor“
alternativei analizate. Ponderea unui „c`=tig“ este probabilitatea asociat[ st[rii naturii j.
Pentru exemplul analizat, dac[ probabilit[\ile de apari\ie ale st[rilor naturii sunt 0.8
pentr S1 =i 0.2 pentru S2, avem:
VA(d1)ˆ0.8*8‡0.2*7ˆ7.8
VA(d2)ˆ0.8*14‡0.2*5ˆ12.2
VA(d3)ˆ0.8*20‡0.2*(-9)ˆ14.2
}n final va fi selectat[ alternativa cu „valoarea a=teptat[“ cea mai bun[ (cea mai mare
valoare pentru criterii de maximizare, cea mai mica valoare pentru criterii de minimizare). }n
exemplul analizat se ]ncearc[ maximizarea profitului, deci cea mai bun[ alternativ[ este d3
(cu VAˆ14.2)

17.5. Rezolvarea problemei utilizând Excel

}n figura 17.4 este prezentat[ foaia de calcul folosit[ pentru luarea deciziilor ]n condi\ii
de risc.
A B C D E
1 Decizii in conditii de risc
2
3
4 Starea naturii Valoare Decizie
5 Alternativa Cerere mare Cerere redusa asteptata recomandata
6 Proiect de dimensiune mica 8 7 7.8
7 Proiect de dimensiune medie 14 5 12.2
8 Proiect de dimensiune mare 20 -9 14.2 Proiect de dimensiune mare
9 Probabilitatea 0.8 0.2
10
11 Valoarea asteptata maxima 14.2

Figura 17.4 – Luarea deciziei ]n condi\ii de risc

Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul

Domeniul A4:C9 con\ine datele problemei. Probabilit[\ile de apari\ie ale celor dou[
st[ri ale naturii sunt introduse ]n celulele B9 =i C9.
}n domeniul D6:D8 se calculeaz[ „valoarea a=teptat[“ pentru fiecare alternativ[, iar ]n
domeniul E6:E8 se afi=eaz[ numele alternativei recomandate.
Formulele utilizate sunt:

Celula D6 - Se calculeaz[ „valoarea a=teptat[“ a alternativei d1. Formula utilizat[

este:
ˆSUMPRODUCT($B$9:$C$9,B6:C6)
Se copieaz[ D6 ]n D7 =i D8.
Celula D11 - Se calculeaz[ „valoarea a=teptat[“ maxim[. Formula utilizat[ este:
ˆMAX(D6:D8)
Celula E6 - Se determin[ alternativa recomandat[. Formula utilizat[ este:
ˆIF(D6ˆ$D$11,A6,““)
Se copieaz[ E6 ]n E7:E8

Pentru o problem[ de minimizare singura modificare ]n foaia de calcul ar fi schimbarea

formulei din celula D11 ]n ˆMIN(D6:D8).