Triorul de cereale

Din cele mai vechi timpuri oamenii au constatat ca seminele unor plante sunt foarte hrnitoare, se pot conserva pe durate mari de timp si se pot prelucra in diferite moduri, pentru diversificarea hranei. Legturile ce s-au stabilit intre anumite populaii au constat si din schimburi de asemenea materiale, astfel incat cele mai valoroase plante s-au extins la scara globala, s-au ameliorat in permanenta si au reprezentat un element de baza pentru dezvoltarea speciei umane. Astzi se admite ca grul, orzul, ovzul, sunt originare din inutul mediteranean, ca porumbul provine din zona Americii centrale, orezul din Pakistan si Birmania, soia din estul Chinei, Japonia si Coreea, floarea soarelui din America

de Sud, fasolea din India, iar inul a fost descoperit acum zece mii de ani in Suedia. Prin condiionarea corespunztoare si aplicarea unor procese moderne de prelucrare, cerealele se pot valorifica superior (fabricarea amidonului si a glutenului, obinerea germenilor, a produselor granulate sau sub forma de fulgi, a semipreparatelor etc.) la fel ca si seminele altor plante. Denumirea de cereala deriva de la Ceres, zeia romana a agriculturii. Cerealele, includ o diversitate de plante de cultura aparinnd din punct de vedere botanic la doua familii: Familia Gramineae, din care fac parte: grul, secara, orzul, ovzul, orezul, porumbul,meiul si sorgul. Familia Polygonaceae, din care face parte hrica. Grul este cereala cea mai importanta din lume si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafee cultivate. Importanta lui este determinate de: coninutul ridicat al boabelor in hidrani de carbon(6875%) si substane proteice (1217%) si

de raportul intre aceste substane, corespunztor cerinelor organismului uman, posibilitatea transformrii boabelor in pine si variatele produse ce se fabrica din faina de gru, care reprezint hrana de baza pentru cea mai mare parte a populaiei globului, produsele secundare (tarate, paie, pleava) reprezint furaje valoroase pentru animale, materie prima pentru fabricile de celuloza, aternut etc., posibilitatea pstrrii boabelor timp ndelungat si transportrii la distante mari, fara pericolul alterrii, fiind o marfa comerciala buna din acest punct de vedere, posibilitatea cultivrii in cele mai diferite climate si la altitudini pana la 4000m.

Speciile de gru se grupeaz in grne diploide (14 cromozomi), grne tetraploide (28 de cromozomi) si hexaploide (42 cromozomi), putnd avea bobul imbracat sau gola. Soiurile cultivate la noi aparin speciei Triticum aestivum vulgare (grul comun), grupa hexaploida, bobul gola (este cea mai rspndita pe glob 90% din suprafaa mondiala

semnata cu gru) si Triticum durum (grul dur), grupa tetraploida ( tot cu bobul gola). Secara este a doua cereal panificabila dup gru, boabele avnd valoarea nutritiva asemntoare celor de gru. Din cauza ca proteinele din secara nu conin gluten, pinea dei gustoasa, este inferioara celei de gru. Paiele se intrebuinteaza ca aternut, furaj, mpletituri sau materie prima pentru obinerea celulozei. Reziduurile industriale (taratele) constituie un furaj concentrat foarte bun. Prin sclerotii ciuperci Claviceps purpurea, secara furnizeaz materia prima pentru industria farmaceutica (ergotina si alte produse antihemoragice). Pe glob secara se cultiva pe 15,3 ha, cele mai mari suprafee ntlnindu-se in fosta URSS, Polonia, Germania, Canada. In tara noastr suprafeele de secara au sczut an de an, atingnd astzi circa 30000 ha. Orzul se cultiva pentru boabele sale, care se utilizeaz in principal ca furaj si pentru fabricarea berii. In anumite zone ale globului, cum ar fi regiunile nalte din Asia si nordul Africii, boabele se utilizeaz

pentru alimentaia oamenilor. Boabele de gru se mai folosesc pentru obinerea surogatului de cafea si arpacaului. In ce privete diferenierea orz-orzoaica aceasta prezint importanta mai ales din punct de vedere al compoziiei chimice a boabelor. Astfel, orzul este mai bogat in proteine dect orzoaica, dar mai srac in amidon. Spre deosebire de gru , boabele de orzoaica conin o cantitate mai mare de fermeni (alfa si betaamilaza si maltoza), care favorizeaz fermentaia lactica. Ovzul prezint importanta mai intai ca furaj, prin boabele sale larg folosite in hrana cabalinelor, iar in amestec cu alte furaje sau sub forma de nutreuri combinate se pot utiliza si pentru alte specii, in special la tineret. In alimentaia oamenilor se utilizeaz sub forma de griuri, faina si fulgi, mai ales in alimentaia copiilor si adultiilor cu regim dietetic. Din boabe se obine pinea de Scotia. Pe glob se cultiva pe aproximativ 28 milioane ha, cele mai mari cultivatoare de ovz fiind fosta URSS, SUA, Canada si Polonia. In tara noastr se cultiva aproape 60 70 mii de ha, iar din acestea mai bine de 70% se gsesc in Transilvania, vestul tarii si nordul Moldovei.

Porumbul este una din cele mai importante plante datorita multiplelor sale intrebuintari. In alimentaia oamenilor se folosete pentru obinerea mlaiului, a porumbului fiert, floricelelor, fulgilor de porumb etc. In industrie se folosete pentru obinerea amidonului, glucozei, dextrinei, uleiului, rezultnd si produse secundare ca tarate, turte, sroturi, borhoturi, etc. In furajarea animalelor se folosesc fie numai boabe mature, ntregi sau uruite, fie plantele ntregi nsilozate, in faza de lapte ceara, sau numai tulpinile (cocenii) dup recoltarea tiuleilor maturi si ciocalaii dup separarea boabelor. Datorita multiplelor intrebuintari, suprafeele ocupate pe glob au atins circa 135 milioane ha, din care peste 45% in continentul American, urmat de Asia, Africa si apoi Europa. Cele mai mari cultivatoare sunt SUA, China,Brazilia si Mexic. In Romania se cultiva 3,33,4 milioane ha, majoritatea in sudul si vestul tarii, unde se gsesc cele mai bune condiii, aportul porumbului in producia cerealelor fiind de peste 57%. Orezul este una dintre cele mai importante planta in alimentaia omului, constituind hrana de baza pentru circa 2 miliarde de locuitori ai planetei. Pentru

restul locuitorilor globului este un aliment de completare, cu o valoare nutritive ridicata. In afara de boabe, se folosesc paiele, pentru obinerea hrtiei, cartonului si pentru mpletituri. Pe glob se cultiva pe aproape 145 milioane ha (Asia, America de Sud, Africa) cele mai mari suprafee fiind concentrate in India si China. Romania , dei este situata la limita Nordica de cultura a orezului, este preocupata de cultura acestei plante pentru a valorifica o serie de terenuri improprii altor culturi. Suprafeele ocupate de orez se ridica la 20.000 de ha si sunt concentrate de-a lungul Dunrii. Prin condiionarea corespunztoare si aplicarea unor procese moderne de prelucrare, cerealele se pot valorifica superior (fabricarea amidonului in proces continuu si mecanizat, fabricarea glutenului, obinerea germenilor, a produselor granulate sau sub forma de fulgi, a semipreparatelor, etc.). Este vorba in primul rnd, de eliminarea corpurilor strine si de conferirea unor dimensiuni optime pentru prelucrare, apoi prevenirea sau limitarea unor procese chimice sau biochimice in timpul depozitarii, care conduc la deteriorarea calitatii si chiar la alterarea materiilor vegetale.

In cazul cerealelor principalele operaii de condiionare sunt: separarea impuritilor, calibrarea, curirea (pe cale umeda sau uscata), sortarea si aerarea, umectarea, etc. In procesul de condiionare a cerealelor se procedeaz si la eliminarea unor impuritati pe principiul diferenei de forma si de lungime. Utilajele folosite pentru aceasta operaie se numesc trioare. La condiionarea cerealelor, trioarele realizeaz eliminarea neghinei si a mzrichii, care sunt mai mici, a boabelor sparte, a tocturii de paie si spice. De asemenea se poate realiza separarea ovzului din gru, a orzului din ovz, etc. Trioarele pentru cereale se deosebesc dup aspectul constructiv si dup principiul de funcionare in : trioare spirale, trioare cu palate, trioare cu banda, trioare cu discuri si trioare cilindrice. Triorul spiral (fig.1) realizeaz sortarea particulelor sub influenta forelor gravitaionale de-a lungul unei suprafee inclinate, astfel incat boabele se deplaseaz cu viteze crescnde ,

frnate de forele de frecare. Primind o micare de rotaie , ele au traiectorii diferite , in funcie de mrimea si masa specifica a boabelor. Triorul este alctuit dintr-o suprafaa elicoidala prinsa de un ax vertical, latindu-se treptat, cu inclinare crescnda in sus. Partile componente principale sunt plnia de alimentare 1, suprafaa inclinata elicoidala 2 si patru plnii de evacuare (pentru mzriche 3, neghin 4, sprtur si neghin 5, pmnt, nisip, sprturi foarte mici 6). Pentru a asigura o buna separare este necesar ca inaltimea triorului sa fie de cel puin trei ori mai mare dect diametrul spiralei celei mai mari. Atunci cnd proprietile fizice ale particulelor nu permit o separare dup criteriile analizate anterior se realizeaz separarea pornind de la alte caracteristici ce difer de la o faza la alta a amestecului. Capacitatea unui astfel de trior este de 125150 kg/h.

Fig.1 Triorul spiral Triorul cu palete si triorul cu banda se folosesc tot pentru separarea pe baza diferentelor dintre dimensiunile semintelor si dimensiunile alveolelor practicate in palete, respectiv in sipcile de lemn de pe banda. Triorul pentru seminte de ierburi se deosebeste de cel pentru cereale , in afara de marimea alveolelor prin urmatoarele particularitati: lungimea cilindrului este mai mare si viteza periferica (numarul de rotatii pe minut) a cilindrului este mai mica decat la trioarele pentru cereale. Totodata axa cilindrului este inclinata deoarece la o pozitie

orizontala a semintelor se aglomereaza la inceputul cilindrului, ceea ce duce la scaderea eficacitatii triorului. Triorul cu discuri (fig.2) se compune din dintr-o serie de discuri cu alveole turnate din fonta si montate pe un singur ax. Discurile se rotesc intr-o carcasa metalica si pot fi ca si cilindrii, cu actiunea simpla sau dubla. Materialul care nu a intrat in alveolele discurilor este condus de niste lopetele din interiorul discurilor catre exterior(la cele cu actiune simpla), sau catre portiunea cu discuri cu alveole de alte dimensiuni (la cele cu actiune dubla) care separa corpurile straine, iar materialul curatat este scos de lopetelele interioare prin fereastra de evacuare. Triorul cu discuri se deosebete de triorul cilindric prin modul cum este construit suprafaa activ. Spre deosebire de acesta, triorul cu discuri are suprafaa de lucru format dintr-un numr de discuri cu diametrul total de circa 600 mm. Discurile sunt confecionate din font extra dur, aezate unul lng altul, pe un ax orizontal, care se rotete cu o turaie de 40-60 ture/min.

Discurile au o mulime de alveole pe ambele pri, care se extind pe zona exterioar a discului pe o lime de 27 cm, n forma unor buzunrae al cror diametru variaz n funcie de scopul triorrii (boabe lungi sau boabe scurte), asemntoare cu cele de la trioarele cilindrice. La un astfel de trior, discurile se rotesc n masa de cereale i antreneaz n alveole, boabele de gru i corpurile strine, care, apoi, sunt supuse separrii dup aceleai principii ca i la trioarele cilindrice. La partea superioar, ntre discuri, exist nite jgheaburi nclinate din tabl, care colecteaz corpurile strine (n cazul triorului de neghin) sau griul (n cazul triorului de ovz). Boabele colectate de jghebulee cad fie ntr-o gur comun de evacuare direct, fie pe un alt jgheab longitudinal prevzut cu un melc, care le transport pentru recurire la unul din capete, unde se afl un grup de 4-5 discuri, cu alveole mai mici, care fac nc o sortare a corpurilor strine evacuate cu ajutorul primului grup mare de discuri.

Cderea n jgheabul longitudinal se asigur prin ridicarea clapetelor prevzute n dreptul fiecrui jghebule colector aflat ntre discuri. Alimentarea cu cereale se face printr-o gur de alimentare. Numrul total de discuri variaz n funcie de capacitatea necesar, n medie fiind de 24-27 de buci. Capacitatea de prelucrare este de circa 200 kg/h pentru fiecare disc. Avantajul principal al trioarelor cu discuri const n capacitatea de lucru mare, la acelai volum specific. Principalele dezavantaje ale unui astfel de utilaj sunt determinate de uzura rapid a discurilor n urma frecrii intense, colectarea nisipului pe fundul mainii, care, n caz de neatenie, poate determina deteriorarea.

Fig. 2 Triorul cu discuri Unde: 1 discuri, 2 -jgheaburi nclinate din tabl, 3gur comun de evacuare direct, 4 melc, 5 clapete, 6 - gura de alimentare. Seciunile prin discurile de trior: a- disc pentru separarea boabelor lungi, b- disc pentru separare boabelor scurte. Triorul cilindric: organul de lucru al triorului cilindric este format dintr-un cilindru confecionat dintr-o manta din tabl de oel a crui suprafa interioar este prevzut cu alveole (buzunrae) care au o form special, apropiat de emisfer, al cror diametru este cu puin mai mare dect mrimea boabelor de cereale sau a corpurilor strine. Cilindrul, nchis la capete, se rotete cu o vitez relativ mic, calculat pentru a asigura timpul necesar de aezare a boabelor n alveole, care, apoi, prin folosirea diferenei momentului de cdere din alveole, se pot separa cu ajutorul unui jgheab interior i evacua cu ajutorul unui melc. n timpul rotirii cilindrului, boabele de cereale i de corpuri strine intr n alveole. Pe parcurs: boabele cu lungime mai mare i schimb centrul de greutate prin schimbarea poziiei fa de

orizontal, datorit rotaiei cilindrului ca, n anumite puncte, s prseasc alveolele i a ajunge napoi n masa de cereale. boabele rotunde i scurte (neghina, mzrichea, sprturile de boabe) prsesc alveolele mai trziu dect boabele lungi, deoarece au o stabilitate mai mare n alveole. Folosindu-se aceast difereniere a punctului de prsire a alveolelor de ctre boabele care au lungimi diferite, se regleaz poziia jgheabului interior astfel nct acesta s colecteze toate boabele care cad mai trziu din alveole. Gradul de separare a amestecului de boabe pe fraciuni dup lungime depinde de nivelul la care se fixeaz marginea superioar a jgheabului colector. Cilindrul de trior este montat pe un schelet metalic i mai are ca organe auxiliare: roata de acionare montat lateral i cu legtur prin grup conic la axul cilindrului; manivela exterioar cu un tabel gradat, cu ajutorul crora se manevreaz din exterior (pe la capul cilindrului) nclinarea jgheabului colector din interior.

n realitate utilajul este reprezentat de o baterie de trioare, fiind executat cu doi cilindri suprapui: primul cilindru realizeaz separarea boabelor mai lungi ca bobul de gru (ovz sau orz), al doilea cilindru, montat sub acesta, realizeaz separarea boabelor mai scurte dect bobul de gru. Fluxul de cereale este continuu de la un cilindru la altul. De asemenea, sub cel de-al doilea cilindru se afl aa-numiii cilindrii de control sau de repriz. Acetia au dimensiuni mai mici dect primii (lungimea 1500 mm i diametrul 400 mm) i au rolul de a separa, din masa de boabe scurte separate la cilindrul de deasupra, boabele de gru a cror lungime prea mic le-a adus n masa de neghin i mzriche. Deoarece aici se face o separare mai fin, alveolele au adncimea i diametrul ceva mai mici dect la cilindrul lung .

Fig. 3 Triorul cilindric Unde: 1- gur de alimentare, 2- cilindru de separare a boabelor mai lungi dect bobul de gru (ovz, orz), 3 - cilindru de separare a boabelor mai scurte dect bobul de gru (neghin, mzriche), 4- jgheab colector de boabe sparte, 5- transportor melc de evacuare a boabelor separate, 6evacuarea boabelor lungi, 7- evacuarea boabelor scurte,8- trecerea grului prin cilindrul interior, 9motor electric, 10- acionarea cilindrului inferior, 11- evacuarea grului curatit. IGIENA SI NORME DE PROTECIA MUNCII Obligaiile lucrtorilor Legea 319/2006Art. 22. - Fiecare lucrtor trebuie sa isi desfoare activitatea, in conformitate cu pregtirea si

instruirea sa, precum si cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala att propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizrii obiectivelor prevzute la art. 22, lucrtorii au urmtoarele obligaii: a) sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de producie; b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat si, dup utilizare, sa il napoieze sau sa il pun la locul destinat pentru pstrare; c) sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice si cldirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive; d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munca

despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sntatea lucrtorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protecie; e) sa aduc la cunotina conductorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucrtorii desemnai, att timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricror masuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protecia sanatatii si securitii lucrtorilor; g) sa coopereze, att timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si condiiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sntate,in domeniul sau de activitate; h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora; i) sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

(2) Obligaiile prevzute la alin. (1) se aplica, dup caz, si celorlali participani la procesul de munca, potrivit activitilor pe care acetia le desfasoara. Calitatea produselor i tendina mereu crescnd pentru mbuntirea calitii se realizeaz i printr-o activitate permanent pentru meninerea unui nivel ridicat de igien general, care se poate realiza prin meninerea cureniei n timpul lucrului, controlul personalului, msuri de splare i dezinfectare.

BIBLIOGRAFIE:

1. Nicolae Tane, Maini si instalaii pentru produse de origine vegetala, vol.1 ,1998; 2. Liviu Gaceu, Tehnici de uscare a cerealelor si plantelor tehnice, 2006; 3. Dumitrescu Ghinea, Maini agricole de recoltat; 4. http://www.scribd.com - Procesul de fabricaie al fainii albe; 5. http://www.scribd.com/doc/Utilaje-pentrusepararea-impuritatilor .