Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actual foloseste alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei s, care seamn cu litera greceasc beta . A a (a) (e) B b (be) C c (e) D d (de) E e (e) F f (ef) G g (ghi) H h (ha) I i (i) J j (iot) ( in interiorul cuv se pronunta "i") K k (ka) L l (el) M m (em) N n (en) O o (o) (o lung) P p (pe) Q q (ku) R r (er) S s (es) (la inceputul cuv se pronunta "") (s) ( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes ) T t (te) U u (u) (iu) V v (fao) ( in interiorul cuv se pronunta "f") W w (ve) X x (iks) Y y (iepsilon) ( in interiorul cuv se pronunta "iu") Z z (et)
u se pronunta [oi] ei se pronunta [ai] ie se pronunta lung [i] sch se pronunta [] eu se pronunta [oi] n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si . Vocalele duble se pronun mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b,d,g,v se pronun n poziie final [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] . Consoanele duble se pronun ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Litera c apare n cuvintele germane numai mpreun cu k, marcnd fatul c vocala premergtoare se pronunt scurt. ex : Sack, Deck, Bock, .... Litera h precedat de o vocal nu se pronunt, functia ei fiind aceea de a semnala c este vorba de o vocal lung ex : Bahn, sehr, Huhn,..... La nceputul cuvintelor de origine strine grupul ch se pronun [k] ex : Chor, Charakter, Litera e n terminatiile el, -em, -en se pronunt ca un romnesc, atunci cnd vorbim foarte clar. Cnd vorbim repede, acest se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen Litera r se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunt terminatia er ca un fel de romnesc, schitnd doar un r foarte scurt ex: Mutter, Kinder, ....
Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das A, das B .... etc.
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai : Eins, zwei, Polizei, Drei, vier, Grenadier Fnf, sechs, alte Hex Sieben, acht, Gute Nacht ! Neun, zehn, schlafen geh'n . Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge; Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 : 11 - elf (elf) 12 - zwlf (volf) 13 - dreizehn (draien) 14 - vierzehn (firen) 15 - fnfzehn (fiunfen) 16 - sechszehn (zehsen) 17 - siebzehn (ziben) 18 - achtzehn (ahten) 19 - neunzehn (noinen) 20 - zwanzig (vanig) Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17! Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii. 20 - zwanzig 21 - einundzwanzig 22 - zweiundzwanzig 23 - dreiundzwanzig ............................... 30 - dreiig 31 - einunddreiig 32 - zweiunddreiig 33 - dreiunddreiig ............................... 40 - vierzig 41 - einundvierzig 42 - zweiundvierzig 43 - dreiundvierzig ................................ 50 - fnfzig
51 - einundfnfzig 52 - zweiundfnfzig 53 - dreiundfnfzig ................................ 60 - sechzig 61 - einundsechzig ................................ 70 - siebzig 71 - einundsiebzig ................................ 80 - achtzig 81 - einundachtzig ................................. 90 - neunzig 91 - einundneunzig ................................. 100 - hundert 101 - hunderteins 102 - hundertzwei 110 - hundertzehn 131 - hunderteinunddreiig ................................. 1000 - tausend 2000 - zweitausend 100.000 - hunderttausend ................................. 1.000.000 - eine Million 1.500.000 - anderthalb Millionen 2.000.000 - zwei Millionen 1.000.000.000 -eine Milliarde Observatii:
-ig se citeste ca -ih; Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig; Accentul cade pe prima silaba; Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste) ein.und.neunzig
Forme de salut in limba germana Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutn morgn) Buna ziua ! = Guten tag ! (gutn tag) Buna seara ! = Guten Abend ! (gutn abnd) Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gut naht) Buna ! = Gr Gott ! (grius got) Buna ! (informal) = Hi ! (hai) Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo) Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomn) La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen) Pa ! = Tschss ! (ciuss)
Da = Ja (ia) Nu = Nein (nain) Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung) Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid) Multumesc ! = Danke ! (danche) Multumesc mult ! = Danke schn!/ Vielen Dank ! (danche oon/ viilen dank) Te rog ! = Bitte ! (bite) Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?) Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vrtee niht)
Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul. Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine. Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.
Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman. Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? Ma numesc..... Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani. Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine! Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta. Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum. Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro. Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape. Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. = Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta. Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur. Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog. Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc.... Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump. Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.
Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb? - Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici? - Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi. - Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra. - Danke sehr. = Multumesc mult.
Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:
DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs? - Ich mchte ein Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont. - Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp? - Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni. - Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie mssen es mit den genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati. - Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Whrung = valuta; amtlich = oficial; der kurs = cursul; die Mnze = moneda; die Umtauschgebhr = taxa de schimb, comision; der Schein = bancnota; erffnen = a deschide; einfach = simplu; berweisen, berwiesen = a vira; das Formular = formular; genau = exact; der Pass = pasaport; unterschreiben = a semna; ausfllen = a completa;
Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut? Kann ich etwas fr Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs? die Einkufe (di ainkoife) = cumparaturi der Verkufer / die Verkuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta das Obergescho (das obergheos) = etaj die Kasse (di case) = casa de marcat das Angebot (das anghebot) = oferta die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin das Regal (das regal) = raft der Preis (der prais) = pret der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal die Einkaufstasche (di aincaufs.tae) = sacosa de cumparaturi die Tte (di tiute) = sacosa teuer (toier) = scump billig (bilig) = ieftin bequem (becvem) = comod, confortabil zeigen (aighen) = a arata ceva cuiva einpacken (ainpachen) = a impacheta bezahlen (bealen) = a plati nehmen (nemen) = a lua gefallen (ghefallen) = a place
Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) : die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente die Schweinefleisch (di vain.flai) = carne de porc die Rindfleisch (di rind.flai) = carne de vita die Putenfleisch (di puten.flai) = carne de curcan die Hhnchenfleisch (di henhen.flai) = carne de pui die Leber (di leber) = ficat der Kse (di cheze) = branza, cascaval das Schintzel (das niel) = snitel der Schinken (der inchen) = sunca der Putenschinken (der puten.inchen) = sunca de curcan der Hhnchenschinken (der henchen.inchen) = sunca de pui der Mais (der mais) = porumb der Reis (der rais) = orez die Nudeln (di nudeln) = fideaua das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi die Mhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i der Kartoffelbrei/ kartoffelpree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofi der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti das Joghurt (das iogurt) = iaurt die Milch (di milch) = lapte das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf
der Zucker (der ucher) = zahar das Salz (sal) = sare die Sigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri der pfel (der epfel) = mare der Pfirsich (der firsih) = piersica Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung): probieren (probiren) = a proba weit (vait) = larg lang (lang) = lung kurz (kur) = scurt das Modell (das model) = model die Gre (di griose) = marime die Farbe (di farbe) = culoare die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac die Wolle (di vole) = lana der Schuhe (der ue) = pantofi der Handschuhe (der hand.ue) = manusi die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare die Socken (di sochen) = sosete die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuri die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja die Hose (di hoze) = pantaloni der Rock (der roc) = fusta die Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport die Bluse (di bluze) = bluza der Strickpullover (der tric.pulovr) = pulover tricotat die Jacke (di iache) = geaca
die Tante (di tante) = matusa der Mann (der man) = sotul die Frau (di frau) = sotia der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica das Kind (das chind) = copilul der Schwager (der vagher) = cumnatul die Schwgerin (di vagherin) = cumnata der Vetter (der fetr) = verisor die Kusine (di cuzine) = verisoara der Neffe (der nefe) = nepot die Nichte (di nihte) = nepoata der Enkel (der enchel) = stranepot die Enkelin (di enchelin) = stranepoata der Verwandte (der fervandte) = ruda Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta: Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea .... Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu. Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati. Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.
das Ohr (das or) = urechea die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba Partile corpului (Krperteile) der Hals (der hals) = gat der Rumpf (der rumpf) = trunchi die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala das Mark (das mark) = maduva spinarii die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat der Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = brat der Unterarm (der unter.arm) = antebrat der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii; der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei der Finger (der fingher) = deget der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana der Bauch (der bauh) = burta die Rippe (di ripe) = coasta die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc der Rcken (der riuchen) = spate die Hfte (di hiufte) = sold das Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = fundul die Beine (di baine) = picioarele der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa die Wade (di vade) = pulpa der Spann (der pan) = muschi, fibre das Knie (das cni) = genunchi das Schienbein (das in.bain) = tibie die Ferse (di ferse) = calcai die Zehe (di ee) = deget de la picior; der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior Organele interne (Innere Organe) der Magen (der maghen) = stomac die Leber (di leber) = ficat die Niere (di nire) = rinichi die Lunge (di lunghe) = plaman das Herz (das her) = inima die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (di gale) = fiere das Gehirn (ghehirn) = creier der Nerv (der nerf) = nerv
Exercitiu (bung) : Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii : die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.
Anotimpuri = Jahreszeit (iares.ait) FRHLING (Friulinc) = Primavara SOMMER (Somr) = Vara HERBST (Herbst) = Toamna WINTER (Vintr) = Iarna Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) Januar (Ianuar) = Ianuarie Februar (Februar) = Februarie Mrz (Mer) = Martie April (April) = Aprilie Mai (Mai) = Mai Juni (Iuni) = Iunie Juli (Iuli) = Iulie August (August) = August September (Septembr) = Septembrie Oktober (Oktobr) = Octombrie November (Novembr) = Noiembrie Dezember (Deembr) = Decembrie Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe) Montag (Montac) = Luni Dienstag (Dinstac) = Marti Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri Donnerstag (Donrstac) = Joi Freitag (Fraitac) = Vineri Samstag (Samstac) = Sambata Sonntag (Sontac) = Duminica
Partile din zi vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn)= dimineata mittag (mitac) = pranz nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza abend (abnd) = seara nacht (naht) = noapte Cuvinte si expresii uzuale: jetzt (ie)= acum heute (hoite) = azi morgen (morgn) = maine bermorgen (iubmorgn) = poimaine gestern (ghestrn)= ieri vorgestern (forghestrn) = alaltaieri nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata spter (petr) = mai tarziu sofort (zofort) = imediat tglich (teglih) = zilnic jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi? Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.
Rind (rind) = vita Schwein (vain) = porc Schlange (langhe) = sarpe Pferd (ferd) = cal Wolf (volf) = lup Elefant (elefant) = elefant Lwe (liove) = leu
Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern. In Paris und Mnchen scheit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge. Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti. Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa. In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin. Wichtig = important Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant
Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ? Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ? Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site: 08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt. 08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt. 08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci
de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40 Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora: 1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica? 1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica. 2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu? 2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und dreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30. 3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz? 3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00 4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare?
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.
Expresii folosite cand faci referire la timp in general: Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic. Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii? Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu. Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte)
Punctele cardinale : im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de .... nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de .... im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de .... sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de .... im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de .... westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de .... nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de .... im Osten von .... (im osten fon) = la Est de .... stlich von .... (ostlih fon) = la Est de .... nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de .... sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....
Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg? Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se afla la nord de Mnchen. Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti Nrnberg ? Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla asta ? Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.
=Ce limbi se vorbesc in Germania? Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana. Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna? Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea materna este romana. Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid? Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid. Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid! Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta? Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii. Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ? Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore. In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta? Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale: Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber? Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane? Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau. Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti? Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog! Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog. Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro. Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
Pronumele personal.
Singular: persoana I : ich (ih) = eu persoana II: du (du) = tu persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este albastru. Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal. Plural: persoana I: wir (vir) = noi persoana II: ihr (ir) = voi persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs. *se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal. Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN" HABEN = a avea ich habe (ih habe) = eu am du hast (du hast) = tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are wir haben (wir haben) = noi avem ihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
SEIN = a fi ich bin (ih bin) = eu sunt du bist (du bist) = tu esti er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este wir sind (vir sind) = noi suntem ihr seid (ihr said) = voi sunteti sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti *nu are corespondent in limba romana Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii. Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN" impreuna cu formele pronumelui personal. In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele neregulate.
8. denken (denchen) = a gandi 9. essen (esen) = a manca 10. fahren (farn) = a conduce 11. finden (findn) = a gasi, a considera 12. fliegen (flighn) = a zbura 13. fragen (fragn) = a intreba 14. geben (ghebn) = a da 15. gehen (gheen) = a se duce 16. haben (habn) = a avea 17. heien (haisen) = a se numi 18. helfen (helfn) = a ajuta 19. hren (hoorn) = a auzi 20. kaufen (caufn) = a cumpara 21. kennen (chenen) = a cunoaste 22. kommen (comn) = a veni 23. knnen (chionn) = a putea 24. laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona 25. leben (lebn) = a trai 26. leihen (laihen) = a imprumuta 27. lernen (lernen) = a invata 28. lesen (lezen) = a citi 29. lieben (libn) = a iubi 30. machen (mahn) = a face 31. mchten (miohtn) = a dori 32. nehmen (nemn) = a lua 33. schreiben (raibn) = a scrie 34. schlagen (laghen) = a lovi 35. schneiden (naiden) = a taia 36. schlafen (lafn) = a dormi 37. sitzen (sien) = a sta, a lua loc 38. sehen (zeen) = a vedea 39. sein (zain) = a fi 40. sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi 41. spielen (pilen) = a te juca 42. trinken (trinchen) = a bea 43. vergessen (ferghesn) = a uita 44. versprechen (ferprehen) = a promite 45. verstehen (ferteen) = a intelege 46. waschen (van) = a spala 47. werden (verdn) = a deveni 48. wissen (vizn) = a sti 49. wollen (volen) = a vrea 50. wohnen (vonen) = a locui
Substantivul.Descriere generala.
Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater =
un tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata). Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru. Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru. Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect ) Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective) Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina; Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica; Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul; Substantive proprii: Peter, Monika, Wild; Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii: Dupa numar substantivele pot fi:
substantive care au forma de plural si singular; substantive care au numai forma de singular; substantive care au numai forma de plural;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles: In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Lwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Shnchen = baiatul, baietelul etc.
Categorii de substantive:
anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului; denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die Frhe = la inceputul / urile; fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul; denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul; denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; => exceptie face: die Kreide = creta; denumirea muntilor ( nu toti ) ; denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; => exceptie face: die Lira = lira toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea; denumirea mobilierului; denumirea instrumentelor de scris marcile de automobile;
-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada; -el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc. -er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc. -ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul; -ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta; -ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina); -s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele; -en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc. * : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul; -an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul; -n : der Kapitn = capitanul; -ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul; -ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul; -r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das Militr = militarul; -bus : der Autobus = autobuzul; -end : der Dividend = dividentul; -ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment"; -et : der Planet = planeta; -eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer; -ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler; -iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul; -ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul; -ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul; -mom : der Agronom = agronomul; -er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul; -soph : der Philosoph = filozoful; - us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;
1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles: In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mdchen = fata; das Weib = feminin; Categorii de substantive:
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica;
denumiri pentru avioane; denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic; marci de motociclete; denumiri de rauri; denumiri de flori; denumiri de arbori; instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul; numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;
2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii: -e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul;
-schaft : die Freundschaft = prietenia; -keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza; -ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul; -ik : die Politik = politica; die Musik = muzica; -heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea; -de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana; -ei : die Bcherei = biblioteca; -in : die Lehrerin = profesoara;
-a : die Kamera = camera; -ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata; -age : die Garage = garajul; -aille : die Medaille = medalia; -ne : die Migrne = migrena; -enz : die Differenz = diferenta; -ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta; -ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul; -ille : die Kamille = musetelul; -ine : die Kabine = cabina; -isse : die Kulisse = culise; -ive : die Alternative = alternativa; -iz : die Notiz = nota; -ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul, navigatorul; -is : die Basis = baza; die Dosis = doza; -ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia; -tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea; -ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
Genul neutru foloseste articolul : DAS 1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:
In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm = mielul. Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni. Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina; Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul: Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea; Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul; Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat; Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile; Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
-chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel; -lein : das Frulein = fetita; -nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfngnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea; -sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc. -sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stpsel = dopul; -tel : das Viertel = cartierul; -tum : das Altertum = antichitate, vechime;
-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema; -ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul; -id : das Oxid = oxidul; -in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina; -ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul; -ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama; -ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic; -um : das Museum = muzeul; das Album = albumul; -ut : das Institut = institutul;
Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / - (plural); Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / - (plural); Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural); Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;
In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp. Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea) Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. = Bucuresti este capitala Romaniei. In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a face focul.
Clasificarea prepozitiilor.
Clasificarea prepozitiilor dupa sens:
Sens local:
an; ex: an der Grenze = la granita. auf; ex: auf dem Tisch = pe masa. aus; ex: aus Frankreich = din Franta. in; ex: in dem Zimmer = in camera. neben; ex: neben dem Haus = langa casa. ber; ex: ber den Wolken = deasupra norilor. vor; ex: vor dem Haus = in fata casei. hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei. gegenber; ex: gegenber dem Haus = vizavi de casa. entlang (Genitiv); ex: entlang der Flues = de-a lungul raului. unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.
Sens temporal:
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi. in; ex: in den nchsten Tagen = in urmatoarele zile. seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani. um; ex: um 12 Uhr = la ora 12. whrend (Genitiv); ex: whrend des Krieges = in timpul razboiului. zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996. fr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni. zu; ex: zum Abendessen = la cina. nach; ex: nach dem Essen = dupa masa. vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana. bis; ex: bis Morgen = pana maine. ab; ex: ab Morgen = de maine. Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul Genitiv.
Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie. dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau. aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila. durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri. zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.
Sens modal:
ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea. mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs. gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor. gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.
Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia nr.21 - Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV: durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina prin oras. fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt. ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea. bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti. Prepozitii care cer 100% cazul DATIV: aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina. bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil. mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui. nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa. von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu. zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru. gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta. seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV: hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe perete. hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. = Imaginea atarnata pe perete. setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe scaun. sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun. legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden. = Pun covorul pe podea. liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. = Covorul este intinsr pe podea. stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete. stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv sau adverb). Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul. Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ. Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul: in+dem = im; in+das = ins; an+das = ans; an+dem = am; zu+der = zur; zu+dem = zum; durch+das = durchs
Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale : Infinitiv : machen (mahn) = a face; Imperfect : machte (mahte) = faceam; Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;
Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce, fragen = a intreba, gehen = a merge, heien = a se numi, kaufen = a cumpara, kommen = a veni, leben = a trai, wohnen = a locui; Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu ! Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t. EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*; ich arbeit+e = eu muncesc; du arbeit+e+st = tu muncesti; er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste; wir arbeit+en = noi muncim; ihr arbeit+e+t = voi munciti; sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;
Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi; Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
* In Lectia nr.16 am precizat ca dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbe care prezinta modificari vocalice. Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular: a => au => u e => ie, i o => => a EX: geben = a da (geb-en) - verb tare; ich gebe = eu dau du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da wir geben = noi dam ihr gebt = voi dati sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati
backen = a coace (a => ) bergen = a salva (e => i) blasen = a sufla (a => ) braten = a praji (a => ) brechen = a rupe (e => i) dreschen = a strica, distruge (e => i) drfen = a fi permis ( => a) empfehlen = a recomanda (e => ie)
ich habe (ih habe) = eu am du hast (du hast) = tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are wir haben (vir haben) = noi avem ihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
ich werde (ih verde) = eu devin du wirst (du virst) = tu devii er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine
wir werden (vir verden) = noi devenim ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti
ich wei (ih vais) = eu stiu du weit (du vaist) = tu stii er / sie / es wei (er/zi/es vais) = el, ea stie
wir wissen (vir wissen) = noi stim ihr wit (ihr vist) = voi stiti sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti
2. Verbele mixte
Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta anumite schimbari vocalice:
nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi; brennen => brannte => gebrannt = a arde;
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!! Alte verbe asemanatoare sunt :
bringen => brachte => gebracht = a aduce; denken => dachte => gedacht = a gandi;
gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce; stehen => stand => gestanden = a sta;
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar
impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este : Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen => machte => gemacht ; Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;
abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller zusammen mit meiner Gromutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;
Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in Lectia nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei. Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi? abwaschen (ab.van) = a spala ich wasche ab (ih vae ab) = eu spal
du wschst ab (du vest ab) = tu speli er / sie / es wscht ab (er/zi/es vet ab) = el/ea spala wir waschen ab (wir van ab) = noi spalam ihr wascht ab (ihr vat ab) = voi spalati sie / Sie waschen ab (zi van ab) = ei spala / Dvs. spalati Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut): abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat
Imperfectul in germana.
Imperfectul verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si desinentele de numar si persoana. Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.
machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II) Conjugarea la imperfect a verbului machen: ich machte = eu faceam du machtest = tu faceai er / sie / es machte = el, ea facea wir machten = noi faceam ihr machtet = voi faceati sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati
Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet Alte verbe care se conjuga la fel sunt:
bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi; brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie; decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi; fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba; lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata; lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade; spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;
Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi. brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen: ich brach = eu rupeam du brachst = tu rupeai er / sie / es brach = el / ea rupea wir brachen = noi rupeam ihr bracht = voi rupeati sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati
fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde; geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da; fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina); gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos); liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins; schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi; laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;
Verbele cu particula separabila: fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen: ich sah fern = eu ma uitam la televizor du sahst fern = tu te uitai la televizor er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor wir sahen fern = noi ne uitam la televizor ihr saht fern = voi va uitati la televizor sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor
Participiul II in germana.
La formarea Participiului II trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia. a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in radacina) + -en (terminatia / sufixul) Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II) b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul); Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)
Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete. Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II) c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ; Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II) d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-: Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen (infinitiv) => besuch + t = besucht (participiul II)
faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca germana. prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la Viena in vara. presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.
Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul este diferit si exprima:
o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?
permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru. interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza. intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu hei gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.
dorinta; => Ich mchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte. rugaminte politicoasa: => Mchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o sunati luni pe D-na Keller?
dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola. cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se construiasca aici o casa. adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un moment?
Perfectul compus.
Perfectul compus se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane. Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni. - Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu. - Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila? Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe: - verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te imbraca; - verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a vedea; - o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a dormi; leben = a trai; - verbele modale;
- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen, fliegen; - verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri; - verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni; - verbul bleiben = a ramane;
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila. Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus: ich bin gefahren = eu am plecat; du bist gefahren = tu ai plecat; er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat; wir sind gefahren = noi am plecat; ihr seid gefahren = voi ati plecat; sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat; Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus: ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat; du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat; er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat; wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat; ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat; sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;
Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra " ich bin hereingekommen = eu am intrat; du hast hereingekommen = tu ai intrat; er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat; wir sind hereingekommen = noi am intrat; ihr seid hereingekommen = voi ati intrat; sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la perfect compus. Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore. => Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.
Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea adverbelor de timp ca : morgen = maine, bermorgen = poimaine, nchste = urmatorul etc. Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.
Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti. Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de conjugat + auxiliarul "haben" / "sein" Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior: ich werde gemacht haben = eu voi fi facut; du wirst gemacht haben = tu vei fi facut; er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut; wir werden gemacht haben = noi vom fi facut; ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut; sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la munte.
Participiul 1
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang
Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ: Ex.: Ich hre die singenden vgel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud) Ich hrte die singenden vgel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut ) Ich werde die singenden vgel hren. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)
Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv: Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida. schnell fahrend = conducere rapida Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.
hoffen (a spera) - verb slab ich hoffe du hoffest er / sie / es hoffe wir hoffen ihr hoffet sie / Sie hoffen Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum se intampla la prezent.
Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv. In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2: hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffte = eu as spera du hofftest = tu ai spera er / sie / es hoffte = el / ea ar spera wir hofften = noi am spera ihr hofftet = voi ati spera sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera schlafen ( a dormi ) - verb tare
wir schliefen = noi am dormi ihr schliefet = voi ati dormi sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi
Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut : Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er snge = el ar canta; Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit de forma de infinitiv a verbului : schlafen = a dormi ich wrde schlafen = eu as dormi; du wrdest schlafen = tu ai dormi; er / sie / es wrde schlafen = el / ea ar dormi; wir wrden schlafen = noi am dormi; ihr wrdet schlafen = voi ati dormi; sie / Sie wrden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;
Adverbul. Clasificare.
Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie. Dupa structura adverbele pot fi :
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?). Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga), drinnen (inauntru), drauen (afara) etc. Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos), heraus (in afara), drber (deasupra), vorwrts (inainte) etc.
Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune: Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri), damals (atunci), dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen (intre timp). Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana acum), weiterhin (mai departe); Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);
Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa, astfel), irgendwie (cumva), hinterrcks (pe la spate, miseleste), blindlings (orbeste). Adverbele derivate: Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea: erstens, morgens, sonntags. - sufixul "-wrts" formeaza adverbe de directie: ostwrts (spre est), rckwrts (inapoi);
Adverbele compuse: Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie (Lectia nr.22). Prepozitiile care incep cu o vocala primesc un "r" de legatura. Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfr, worber, womit;
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft complement direct Acuzativ )
Cazul GENITIV - caracteristici Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are functia de atribut. Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi. Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s - terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - , -x, -z, -sch, -tsch -terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, el, -er, -ein, -ling Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul. Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul. Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
invata el? => pe elevi ) Cazul DATIV - caracteristici Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebarea WEM? (Cui?)
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa. Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft complement direct Acuzativ )
Cazul GENITIV - caracteristici Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are functia de atribut. Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi. Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s - terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - , -x, -z, -sch, -tsch -terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, el, -er, -ein, -ling Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul. Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul. Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
Categoriile de substantive care apar la singular : Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie ) Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate
=> Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele. Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch = lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz = lemn, Wolle = lana ). Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe = liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane. Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul, das Rot = rosul, das Gute = binele; Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces => das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit : die Schreiben = scrierile, operele unui scriitor. Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru, Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.
Categoriile de substantive care apar la plural : Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien = vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni. Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular => Weihnachten = Craciunul, Ostern = Pasti; Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. , die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii; Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;