Biletul nr.1 1.Cum se clasific profesionitii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului. ART. 13 Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili: a) persoanele juridice romne; Norme metodologice b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia;Norme metodologice c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic; (n vigoare de la 1 ian. 2012) d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn. f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene. ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din Romnia, ct i din strintate; b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecrei persoane; (n vigoare de la 1 ian. 2012) d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Biletul nr.2 1.Ce intelegeti prin audit in general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar? Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Audit financiar = orice interventie cu character de control, analiza,verificare,cercetaresau studio in contabilitatea unei entitati, efectuata de un profesionist contabil competentsi independent, daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in generalsunt reunite. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. 2.Precizati in ce conditii datoreaza organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevzut la alin. (2), adica: a) cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor; b) contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor; c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare; d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i

demonstraii sportive; e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele i dobnzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole; h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile; i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organizaiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic; k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifice, nvmntului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i

organizaiile patronale. Norme metodologice l) sumele primite ca urmare a nerespectrii condiiilor cu care s-a fcut donaia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective s fie utilizate de ctre organizaiile nonprofit, n anul curent sau n anii urmtori, pentru realizarea scopului i obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dup caz; m) veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele dect cele care sunt utilizate n activitatea economic; n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III. Organizaiile prevzute n prezentul alineat datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele dect cele prevzute la alin. (2) sau n prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevzute la art. 17 alin. (Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepiile prevzute la art. 38.) sau art. 18, dup caz.( Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i n cazul crora impozitul pe profit datorat pentru activitile prevzute n acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri nregistrate) Biletul nr.3 1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prinoferirea unei reasigurari referitoare la cinci aspecte care privesc intreprinderea : -acuratetea situatiilor financiare; -continuitatea activitatii si solvabilitatea firmei; -existenta/inexistenta unor fraude; -respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale; -comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si problemele sociale. 2.Prezentati cum se determine impozitul pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin si venituri din activitatea unui bar de noapte? Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i n cazul crora impozitul pe profit datorat pentru activitile prevzute n acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri nregistrate

Biletul nr.4 1.Ce este auditul intern? Auditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate independenta de aprecierea sau controlul operatiilor; el este in serviciul Conducerii. In acest domeniu, el este un control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale. Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii in exercitarea eficace a responsabilitatilor lor furniznd analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la activitatile examinate 2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elemerttelor similare cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in urma carora pot rezulta elemente similare veniturilor si cheltuielilor. In cadrul elementelor similare veniturilor se includ:

- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii. Ele devin impozabile la data incasarii/platii acestora pentru perioada retratata sau transpusa; - rezervele din reevaluare, in situatia in care au fost deductibile din profitul impozabil, cu valoarea aferenta reducerii sau anularii lor, indiferent daca reducerea sau anularea are loc ca urmare a modificarii destinatiei, distribuirii participantilor la capitalul societatii, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau a oricarui alt motiv. In cazul in care un alt contribuabil preia o rezerva ca urmare a divizarii sau fuziunii, valoarea anularii-diminuarii rezervei nu se considera element similar venitului; - sumele (reprezentnd venituri) aferente ratelor scadente in anul 2007 rezultate din contractele cu plata in rate pentru care s-a optat pna a data de 30 aprilie 2005, inclusiv, ca impunerea veniturilor sa se faca pe masura ce ratele devin scadente. In cadrul elementelor similare cheltuielilor se includ: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii. Ele devin impozabile la data incasarii/platii acestora pentru perioada retratata sau transpusa; - cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale; - cheltuielile de administrare capitalizate in valoarea stocurilor (la data scaderii din gestiune a stocului respectiv); - sumele (reprezentnd cheltuieli) aferente ratelor scadente in anul 2007 rezultate din contractele cu plata in rate pentru care s-a optat pna a data de 30 aprilie 2005, inclusiv, ca impunerea veniturilor sa se faca pe masura ce ratele devin scadente si automat si cheltuielile corespunzatoare sa fie deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Biletul nr.5 1.Care sunt deosebirile fundamental intre auditul intern si auditul statutar? Deosebirile intre auditul intern i auditul statutar: 1. Statutul auditorului. Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe pia, pe cnd auditorul intern face parte din structura ntreprinderii. 2. Beneficiarul auditului. Auditorul statutar lucreaz n folosul utilizatorilor situaiilor financiare, pe cnd auditorul intern lucreaz n beneficiul responsabililor structurii interne a ntreprinderii. 3. Obiectivele auditului. Auditul intern are ca obiectiv existena, adaptabilitatea i modul de aplicare a procedurilor deci a sistemului de control intern al ntreprinderii, pe cnd auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidel a poziiei performanei i situaiei financiare. Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc. 4. Domeniul de aplicare. Auditul statutar cuprinde toate funciile ntreprinderii n msura n care activitile contribuie la elaborarea situaiilor financiare. Auditul intern are o arie mult mai vast, el cuprinde nu doar toate funciile ntreprinderii dar n integralitatea acestora. 5. Poziia fa de fraud. Auditorul statutar reine o fraud doar n msura n care aceasta are un impact asupra situaiilor financiare n afara altor obligaii legale ale auditorului cum ar fi obligaia de divulgare, pe cnd auditorul intern, dei nu are ca obiectiv descoperirea de fraude, este mult mai n msur s contribuie la prevenirea i descoperirea fraudelor, suspectnd i adncind controlul asupra oricrei nerespectri a procedurilor de control intern. 6. Independena este diferit, auditorul statutar are independen absolut fa de ntreprindere, auditorul intern are independen restrictiv, adic este independent fa de orice structur a ntreprinderii auditat, nu i fa de conducere. 7. Periodicitatea auditurilor Auditorul statutar vine temporar n ntreprindere i de fiecare dat are aceiai interlocutori, auditorul intern este permanent n ntreprindere i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern. 8. Metodologie Auditul statutar se exercit pe baza unei metodologii unice i unitare, stabilit de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internaionale de Audit i Auditare, pe cnd auditul intern, dei se exercit pe baza unei metodologii stabilite de IIAI - Institutul Internaional al Auditorilor Interni, n aplicare, ea este adaptat la specificul i cultura ntreprinderii. 2.Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextui in care se efectueaza. -ch.cu impozitul pe profit - ch.cu amenzile datorate autoritatilor romane - ch.aferente veniturilor neimpozabile Biletul nr.6 1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii: -conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare 2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata. Cheltuieli cu deductibilitate limitata: a)cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. Intr sub incidena acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru natere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile i protezele, precum i cheltuielile pentru funcionarea corespunztoare a unor activiti ori uniti aflate n administrarea contribuabililor: grdinie, cree, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale i al accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamiliti, pentru colile pe care le au sub patronaj, precum i alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. n cadrul acestei limite, pot fi deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n gospodrie i contribuia la fondurile de intervenie ale asociaiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din coli i centre de plasament;

Biletul nr.7 1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: - Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; - Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de: a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia; c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standard profesionale, tehnice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. 2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: - serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia sau orice alte materiale corespunztoare; - contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activitilor desfurate. Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea. Pentru servicii de management, consultan i asisten tehnic prestate de nerezidenii afiliai contribuabilului, la analiza tranzaciilor pentru determinarea deductibilitii cheltuielilor trebuie s se aib n vedere i principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea ntreprinderilor asociate din Convenia-model cu privire la impozitele pe venit i impozitele pe capital. Analiza

trebuie s aib n vedere: (i) prile implicate; (ii) natura serviciilor prestate; (iii) elementele de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor pe baza documentelor justificative care s ateste prestarea acestor servicii Biletul nr.8 1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul . 2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 1. 3 la mie din cifra de afaceri; 2. 20% din impozitul pe profit datorat. n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale; Biletul nr.9 1.Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc. 2.Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile. Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei; b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

Biletul nr.10 1.Despre Standardele Internationale de Audit. Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare. ISA se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pentru servicii conexe. ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma materialelor explicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n contextul materialelor explicative, si al altor materiale care ofera ndrumari privind modul de aplicare. Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul text al ISA, incluzndu-se si materialele explicative si celelalte materiale continute n ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter aldin.

n situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Cnd apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere. ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative 2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal. Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii: a) este deinut i utilizat n producia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative; b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului; c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune, locaie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa; d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f) amenajrile de terenuri. Biletul nr.11 1. Aspecte conceptuale privind etica. Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. 2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit? Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix, diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia. Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori scoaterea din funciune a mijloacelor fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal. Valoarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. 715 din H.G. nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare, diferena dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale. Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, conveniile de evitare a dublei impuneri, accize i taxa pe valoarea adugat, precizeaz : n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile nregistrate ca urmare a casrii sau cedrii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, prevede : (1) Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Prin urmare avnd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rmas neamortizat (calculat ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare i amortizarea fiscal) a unui mijloc fix care face obiectul unei vnzri este cheltuial in scopul realizrii de venituri, iar impozitul pe profit se calculeaz dupa regula general stipulat la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal. BiletuI nr.12 1.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. 2.Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare? Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21, cheltuielile efectuate de o societate se impart in trei grupe: I. Cheltuieli deductibile II. Cheltuieli cu deductibilitate limitata III. Cheltuieli nedeductibile In grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si: m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. Biletul nr.13 1. Codul etic IFAC; rol, structur. Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: - da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; - protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni: Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 - Confidentialitatea Sectiunea 150 Comportamentul profesional Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Acceptarea unui client Sectiunea 220 -Conflicte de interes Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte potentiale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor ` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 - Interese financiare Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte 2.Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor. Codul fiscal: ART. 22 Provizioane i rezerve (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel:

b) provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor; Norme metodologice c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general inut de Banca Naional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare; j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute; l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn. i) provizioanele de risc pentru operaiunile pe pieele financiare, constituite potrivit reglementrilor Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare; j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. k) provizioanele pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitelor de deeuri, constituite de contribuabilii care desfoar activiti de depozitare a deeurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nchiderea i urmrirea postnchidere a depozitului, corespunztoare cotei-pri din tarifele de depozitare percepute; l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romnia pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere i reparare a parcului de aeronave i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntreinere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn. (7) n nelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se nelege i majorarea unui provizion sau a unei rezerve. (8) Provizioanele constituite pentru creanele asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili nainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile n limitele prevzute la alin. (1) lit. c), n situaia n care creanele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) nu sunt garantate de alt persoan; b) sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; c) au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d) creana este deinut asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschis procedura falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creana respectiv. BiletuI nr.14 1. Despre integritate. Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii. Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand

apreciaza ca acestea: - contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare - contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare 2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe profit. Pierderea anual, stabilit prin declaraia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009). Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care i nceteaz existena prin divizare sau fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiinai sau de ctre cei care preiau patrimoniul societii absorbite, dup caz. n cazul persoanelor juridice strine, pierderea se recuperaz lundu-se n considerare numai veniturile i cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia. Contribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub incidena regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului. Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i limita celor 5 ani. Biletul nr.15 1. Despre obiectivitate. Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane. Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua obiectivitatea - imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea - Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional 2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern? Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i n decursul aceleiai perioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit att pe teritoriul Romniei, ct i n strintate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n Romnia a impozitului pltit n strintate, denumit n continuare credit fiscal extern, n limitele prevzute n prezentul articol. (2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii: a) se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statul strin n care s-a pltit impozitul; b) impozitul pltit n strintate, pentru venitul obinut n strintate, a fost efectiv pltit n mod direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul venitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competent a statului strin respectiv; c) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevzute la art. 41. (3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dect partea de impozit pe venit datorat n Romnia, aferent venitului impozabil din strintate. n situaia n care contribuabilul n cauz obine venituri din strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat n Romnia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit. Biletul nr.17 1. Despre profesionalism. Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru. In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: - sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin - sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii 1. Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? Contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate efectuate trimestrial (scadena este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului urmtor). Termenul pn la care se efectueaz plata impozitului anual (impozitul anual plile

anticipate) este termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit (25 aprilie). Celelalte societi comerciale au obligaia de a declara (declaraia 100) i plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit (declaratia 101) pn la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmtor. Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. Biletul nr. 19 1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului de independenta. Componentele fundamentale ale independenei sunt: - independena de spirit/gandire (raionamentul profesional) = independenta de drept = acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara. - independena n aparen (comportamental) = independenta de fapt = presupune ca o terta persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia. Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)? Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilitii de a aciona n interes public. Aadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Acionnd n interes public un profesionist contabil ar trebui s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod. Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori, angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitate i integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea corespunztoare a economiei. Aceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public. Interesul public este definit drept bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de profesionistul contabil. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu: - auditorii financiari independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare prezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i acionarilor pentru a obine capital; - directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management financiar i contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor entitii economice sau publice;auditorii interni furnizeaz asigurarea n privina existenei unui sistem de control intern corect, care sporete ncrederea n informaiile financiare externe ale entitii; - experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare; - consultanii manageriali au o responsab fa de interesul public n susinerea lurii unor decizii manageriale corecte; Profesionitii contabili au un rol important n societate. Investitorii, creditorii, patronii i alte sectoare ale comunitii financiare, inclusiv guvernul i publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. Atitudinea i comportamentul profesionitilor contabili atunci cnd presteaz astfel de servicii au un impact asupra bunstrii economice a comunitii i rii lor. Profesionitii contabili pot rmne n aceast poziie avantajoas numai continund s ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat. Este n interesul profesiunii contabile din Romnia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionitii contabili c ele sunt executate la cel mai nalt nivel de performan i n conformitate cu cerinele etice asociate acestor servicii. Biletul nr.20 1. Amenintri la adresa independentei. Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectata intr-o gama larga de cazuri.Multe amenintari se impart in urmatoarele categorii: - de interes propriu, de autoexaminare(autocontrol), de favorizare, de familiaritate si de initimidare. a. Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la: - un interes financiar in firma-client sau detinerea unui interes impreuna cu un client - dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii - intretinerea unei relatii de afaceri stranse cu un client - preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client

- potentiala angajare la un client - onorarii neprevazute legate de angajamente de certificar- un imprumut catre sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau functionarii acestuia. b. Exemple de circumtante care pot genera amenintari de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la : - descoperirea unei erori semnificative in timpul unei reevaluari a muncii profesionistului contabil independent - raportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in elaborarea sau implementarea lor - pregatirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul unei misiuni de certificare - un membru al echipei de certificare care ocupa, sau a ocupat recent, functia de director sau functionar al clientului de certificare - un membru al achipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de certificare intr-o pozitie in care exercita I influenta directa si semnificativa asupra subiectului in cauza. - prestarea unor servicii pentru un client al certificarii care afecteaza direct subiectul in cauza. c. Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de favorizare includ, dar nu sunt limitate : - promovarea actiunilor intr-o entitate cotata atunci cand acea entitate este un client de audit al situatiilor financiare. - apararea unui client al certificarii in cazul unor litigii sau in rezolvarea disputelor cu terte parti. d. Exemple de circumstante care pot genera o amenintare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situatiile cand : - un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa functia de director sau functionar al clientului de certificare - un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este in pozitia de exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare - un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este angajat intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare - acceptarea unor cadouri sau a ospitalitatii din partea clientului, cu exceptia cazului in care valoarea acestora este nesemnificativa. - asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificarii. e. Exemple de circumstante care pot genera amenintarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la : - amenintarea inlocuirii sau a concedierii facuta de clientul certificarii - amenintarea cu litigiul - exercitarea unei presiuni in vederea reducerii inadecvate a calitatii de munca executate pentru a reduce onorariile. Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, ca situatiile specifice dau nastere unor amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale.Astfel de amenintari specifice, evident nu pot fi clasificate. Fie in relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui sa fie tot timpul atent la astfel de cazuri si amenintari. 2. Explicati relaia dintre etic si calitate n profesia contabila. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justificeincrederea publicului. Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabilica prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea sifiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional Biletul nr.21 1.Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei. Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii : - masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari - masuri de protectie in mediul de lucru. 2.Cum se explica rolul social al profesionistilor contabili? Profesionitii contabili joac un rol social important; atitudinea i comportamentul acestora n legtur cu serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperitii economice a colectivitii i a ntregii ri. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori i alte sectoare din lumea afacerilor, ct i guvernul i publicul, n sens larg, trebuie s aib ncredere n capacitatea acestora de a pune n funciune sisteme riguroase de gestiune i informare, capabile s asigure o gestiune financiar eficient i de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare numr de probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal. Pentru nelegerea rolului social, se poate admite c bilanuri parazitate la profiturile ce trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunztoare, pot conduce Adminstraia la concluzia stabilirii unor noi impozite i taxe n sarcina contribuabililor.

Biletul nr.22 1.Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor. IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si decontabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emitemateriale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale. Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri delucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale decontabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sainclude practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti dinindustrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, sail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie.Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standardinternational trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada deexpunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului. 2.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu: -servicii de contabilitate - audit - fiscalitate - consultant managerial - management financiar Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva, bazata pe ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s acioneze cu pruden i n conformitate cu standardele tehnice i profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale Biletul nr.23 1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist. In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala) Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. 2.Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan ce au ca destinaie teren pentru construcii. Sursa: Cod Fiscal Calculul impozitului (1) Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul localitii n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii fcute de consiliul local. (2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin terenuri cu construcii, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n hectare, cu suma corespunztoare prevzut n

urmtorul tabel: |______________________________________________________________________________| |Zona n | | |cadrul | - lei/ha*) - | |locali- |_____________________________________________________________________| |tii | Nivelurile impozitului, pe ranguri de localiti | | |_____________________________________________________________________| | | 0 | I | II | III | IV | V | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| | A | 7.404 | 6.148 | 5.401 | 4.681 | 636 | 509 | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| | B | 6.148 | 4.648 | 3.768 | 3.180 | 509 | 382 | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| | C | 4.648 | 3.180 | 2.385 | 1.511 | 382 | 254 | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| | D | 3.180 | 1.511 | 1.261 | 880 | 249 | 127 | |________|___________|___________|___________|___________|__________|__________| Norme metodologice: 78. (1) Impozitul pe teren se stabilete anual n sum fix, n lei pe metru ptrat de teren, n mod difereniat, n intravilanul i extravilanul localitilor, dup cum urmeaz: a) n intravilan: 1. pe ranguri de localiti, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV i V; 2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C i D; 3. pe categorii de folosin, astfel cum sunt evideniate n tabloul prevzut la pct. 80; 4. prin aplicarea nivelurilor i a coeficienilor de corecie prevzui la art. 258 alin. (2), (4) i (5) din Codul fiscal; 80. La ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin, n funcie de subcategoria de folosin, se are n vedere tabloul urmtor: _____________________________________________________________________ | Categoria | Subcategoria | Simbol | | de folosin | de folosin | (cod) | |___________________|______________________________________|__________| | 1. Terenuri | - construcii | C | | cu construcii | - curi i construcii | CC | | | - diguri | CD | | | - cariere | CA | | | - parcuri | CP | | | - cimitire | CI | | | - terenuri de sport | CS | | | - piee i trguri | CT | | | - pajiti i tranduri | CPJ | | | - taluzuri pietruite | CTZ | | | - fie de frontier | CFF | | | - exploatri miniere i petroliere | CMP | | | - alte terenuri cu construcii | CAT | |___________________|______________________________________|__________| 81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localitilor, att n cazul persoanelor fizice, ct i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmtoarele date: a) rangul localitii unde se afl situat terenul; b) zona n cadrul localitii prevzute la lit. a); c) categoria de folosin; d) suprafaa terenului; e) n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin "terenuri cu construcii", suprafaa construit la sol a cldirilor; f) majorarea stabilit n condiiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul impozitelor i taxelor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu pn la 20% de consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, cu excepia taxelor prevzute la art. 263 alin. (4) i (5) i la art. 295 alin. (11) lit. b) - d). 82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, n cazul unui teren amplasat n intravilan, avnd categoria de folosin "terenuri cu construcii": A. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 81 alin. (1): a) rangul localitii unde este situat terenul: 0; b) zona n cadrul localitii: A; c) categoria de folosin: terenuri cu construcii; d) suprafaa terenului: 598 mp;

e) suprafaa construit la sol a cldirilor: 56 mp; f) Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt, n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea impozitului pe teren cu 19% . B. Explicaii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal: 1. Se determin suprafaa pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafaa terenului deinut n proprietate se scade suprafaa construit la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp; 2. Se determin impozitul pe teren: 2.1. n tabloul prevzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate n intravilan - terenuri cu construcii, n coloana "Nivelurile stabilite n anul 2006 pentru anul 2007 - art. 296 alin. (1)" se identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp; 2.2. suprafaa de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. 1, se nmulete cu suma prevzut la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei; 2.3. avnd n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, n anul fiscal 2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt majorarea impozitului pe teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaz cu acest procent sau, pentru uurarea calculului, impozitul pe teren se nmulete cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fraciunea depind 50 de bani se majoreaz la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjete la 478 lei. Biletul nr.24 1.Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continue. Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabilispecifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele siabilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primesteservicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie sitehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate custandardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi potindeplini obligatiile de competenta permanenta.Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentrudezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasuraactivitatea in mod competent in mediul lor profesional.Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezintacomponente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si leasuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important caorganismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionalecontinue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare acarierei, oportunitati de angajare si credibilitate.Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7,Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltarecontinua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveazaactivitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membruluiindividual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicitamembrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeazadezvoltarea profesionala continua in baza competenteiOrganismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionalacontinua 2.Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili? Activitati incompatibile apar atunci cand: - Un contabil profesionist nu trebuie sa se angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale. - Prestarea simultana a doua sau mai multetipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenta( insa pot afecta calitatea) - Angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale care au ca efect faptul ca nu permit profesionistului contabil independent sa si conduca practica profesionala conform principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si fiind neconforma cu practicarea profesiei. In ce priveste promovarea serviciilor lor profesionistii contabili nu trebuie sa: -sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei -sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau experienta dobandita -sa denigreze munca, serviciile celorlalti membrii Biletul nr.25 1.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: - servicii de contabilitate; - audit; - fiscalitate; - consultants manageriala; - management financier.

Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. 2.Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert. Liber profesionitii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate i de o asisten care s le permit s presteze servicii de calitate. Dac un profesionist contabil nu posed competenele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliati (ali profesioniti contabili, avocai, ingineri, geologi sau ali experi). n acest caz, dei profesionistul contabil se sprijin pe competenelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoate n mod necesar regulile de etic ale profesiunii. ntruct profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre expertul consultant. El trebuie s se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip aceti experi. Aceast asigurare se poate obine: -fie cernd experilor respectivi s citeasc regulile de etic; -fie cernd experilor o confirmare scris asupra bunei nelegeri a regulilor de etic; -fie dnd sfaturi dac apar conflicte poteniale. Cnd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute i respectate, el trebuie s refuze ncredinarea misiunii sau s o ntrerup (dac a ncepul). Biletul nr.27 1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)? Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare. 2. Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de transport in cazul autoturismelor. Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevzute n prezentul capitol. (2) n cazul oricruia dintre urmtoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau fraciune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor: _______________________________________________________________________________ Tipuri de autovehicule lei/200 cm^3 sau fraciune

din aceasta _______________________________________________________________________________ 1. Motorete, scutere, motociclete i autoturisme cu capacitatea cilindric de pn la 1600 cm^3 inclusiv 8 2. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre 1601 cm^3 i 2000 cm^3 inclusiv 18 3. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre 2001 cm^3 i 2600 cm^3 inclusiv 72 4. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre 2601 cm^3 i 3000 cm^3 inclusiv 144 5. Autoturisme cu capacitatea cilindric de peste 3.001 cm^3 290 6. Autobuze, autocare, microbuze 24 7. Alte autovehicule cu masa total maxim autorizat de pn la 12 tone inclusiv 30 8. Tractoare nmatriculate 18

Biletul nr.28 1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume: - credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate; - increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala. 2.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: - servicii de contabilitate; - audit; - fiscalitate; - consultants manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr.29 1.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. 2.Onorariile i independena. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Biletul nr.30 1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoateri adnci a problemei n discuie (Dicionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975). Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard). Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor contabili: a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii. Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate: (a) obinerea unui nivel de competen profesional; (b) meninerea unui nivel de competen profesional. Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional. Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n ntmpinarea nevoilor publicului; Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili; Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili. Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. 2.Bunurile sau serviciile primate i independena. Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere. Biletul nr.31 1.Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil? Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii; abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane; respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare; Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.). Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor); conformare auditului de calitate; investigaii din partea unui organism normalizator (statistice); Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai

i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE). Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: - calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala Biletul nr.32 1.Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului. Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii. Independena presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului: independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat de influene exterioare pe de o parte; independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte. Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra profesionistului contabil. Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel: se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este posibil, se refuz acceptarea sau continuarea misiunii ( abinere ). 2. Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone. Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale). Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile. Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului comun). Biletul nr.33 1.Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere

Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente 2.Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce achizitioneaza un imobil? Persoanele fizice care au achiziionat, n perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obligaia plii TVA. Aceast plat a taxei pe valoare adaugat este n obligaia vnztorilor persoane fizice. Agenia Naional de Administrare Fiscal precizeaz c persoanele fizice care au vndut terenuri construibile i construcii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligaia nregistrrii n scopuri de TVA (n condiiile prevzute la art. 152 din Codul fiscal sau nainte de nceperea activitii economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) i plii TVA la bugetul de stat aferent livrrilor. Persoanele fizice, care au achiziionat construcii noi i terenuri construibile n scop personal, nu au obligaia plii taxei pe valoare adugat . Incepnd cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzacii cu construcii noi i terenuri construibile n perioada 2005 - 2009, chiar dac nu au fost nregistrate ca pltitori de TVA la momentul iniierii construciilor, i pot deduce taxa pe valoare adaugat aferent cheltuielilor efectuate, n primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale. Biletul nr.34 1.Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se flna seama? Profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care implic conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o list complet de situaii susceptibile de a genera conflicte de interese, ns profesionitii trebuie s descopere factorii care dau natere la astfel de conflicte. Exist i unele circumstane particulare n care responsabili- tatea profesionistului contabil poate fi n conflict cu unele cerine interne i externe: Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaie sau orice interes susceptibil de a pune n pericol, de a influena negativ integritatea profesionistului contabil. Profesionistului contabil i se poate cere s lucreze contra normelor profesionale i tehnice. Identificarea circumstanelor n care ar putea aprea un conflict de interese profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict. Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor de protecie: notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea aprea i obinerea consimmntului acestuia de a aciona n asemenea mprejurri; notificarea tuturor prilor interesate; utilizarea unor echipe distincte; ndrumarea echipei, confidenialitatea. Un conflict de interese se poate produce i cnd publica rea unor informaii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil 2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere

publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.

Biletul nr.35 1.Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele: examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierarhic cel mai ridicat; solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional; dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat. Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale. 2.Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea? Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni) suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. Biletul nr.36 1.Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere. Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere. In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; sa utilizeze conform destinatiilor stabilite; sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective. 2. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal. Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil? - nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. - sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt. - in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta,

opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum. - nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca: a) ar contine un fals sau o inducere in eroare; b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul. - poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale. Biletul nr.37 1. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate: a) de catre client: dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent) la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent) fara consultarea profesionistului contabil in functie b) de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional. Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale; sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate. Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat. 2.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: a) venituri din activiti independente b) venituri din salarii c) venituri din cedarea folosinei bunurilor, d) venituri din investiii, e) venituri din pensii, f) venituri din activiti agricole, g) venituri din premii i din jocuri de noroc, h) venituri din transferul proprietilor imobiliare, i) venituri din alte surse. 16% Biletul nr.38 1. Relatiile cu ceilalti membri - Inlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta aparareaintereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. Inabsenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:-daca clientul a autorizat acest lucru;-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:-de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;-de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil infunctie;-de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sauscrupulos de a actiona ca profesionist independent.Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre unalt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:-sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, inscris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Dacaautirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:-sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;-sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:-sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa acceptenominalizarea sa;-sa se asigure

ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;-sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca acceptasau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. 2. In ce consta inregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie sa se inregistreze la organele fiscale Biletul nr.39 1. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii. Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa: a) evaluarea riscului; b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza. 2.Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real. a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6); b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6); c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice; d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie; Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48 Biletul nr.40 1. Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaz lucrarile unui alt expert. Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata, in afara de cazulcand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate.Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poatesolicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulilede etica ale profesiunii.Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure caregulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile deetica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.Aceasta asigurare se poate obtine:- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel: Liber-profesionistul contabil daca - Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrareaNu are competenta - nu accepta lucrarea sau - accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa cunoasca regulilede etica

2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale Profesionistul contabil trebuie sa-i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grija i abilitate instruciunile clientului sau patronului n msura n care sunt compatibile cu cerinele de integritate, obiectivitate i, n cazul liber-profesionitilor contabili, cu independenta n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale i tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR i legislaia relevanta Biletul nr.41 1. Criterii de stabilire a onorariilor. 1. 2. 3. 4.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare; timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursari deplasari de exemplu se inregiszreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist, este strict interzisa. Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; nivelul de formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune; timpul afectat (ore, zile); riscurile si gradul de responsabilitate a misiunii.

a. b. c. d.

2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare in cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala,in cazul in care venitul net nu se determina in sistem real Venitul net din cedarea folosinei bunurilor se stabilete prin deducereadin venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25%asupra venitului brut Biletul nr.42 1. Onorariile si independenta. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest cleint, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in cauza. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionate de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii. In sarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribula sau de alta autoritate publica nu sutn considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. 2.Prezentati modul de determinarea al avantajului luat in calculul salariului brut in cazul in care un salariat foloseste autoturismul angajatorului in interes personal. Evaluarea folosinei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu-se un procent de 1,7% pentru fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. n cazul n care vehiculul este nchiriat de la o ter persoan, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; Biletul nr.43 1. Bunurile sau serviciile primite si independenta. Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati execesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de catre profesionistul contabil, de catre sotiile lor sau de catre copii aflati in intretinere. 2. Prezentati deducerile personale in cazul impozitului pe salarii. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal se acord pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz, n limita venitului realizat. Deducerea personal este stabilit n funcie de venitul brut lunar din salarii realizat la funcia de baz de ctre contribuabil i numrul de persoane aflate n ntreinerea acestuia. Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pn la 1.000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane n ntreinere - 250 lei;

- pentru contribuabilii care au o persoan n ntreinere - 350 lei; - pentru contribuabilii care au dou persoane n ntreinere - 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane n ntreinere - 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntreinere - 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000,01 lei i 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin ordin al ministrului finanelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acord deducerea personal. (3) Persoana n ntreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pn la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile i neimpozabile, nu depesc 250 lei lunar. (4) n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentnd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform nelegerii ntre pri. (5) Copiii minori, n vrst de pn la 18 ani mplinii, ai contribuabilului sunt considerai ntreinui. (6) Suma reprezentnd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntreinerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntreinute. Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului. Biletul nr.44 1. Calitatea lucrarilor si autocontrolul. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in actiune, in aplicare peoceduri privind: calitati personale (cabinet sau societate); aptitudini si competenta; repartitia lucrarilor; instructiuni si supervizare. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de EC sau CA care-si desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala 2. Care este diferenta intre impozitarea salariului la locul principal de munca comparativ cu alt loc de munca Deducerea personala de baza se acorda o singura data, la locul de munca de baza. Biletul nr.45 1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje n natura, participatii sau comisioane. Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatiisau care este platita pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientuluisau ncalcari ale legislatiei. Contractele se ncheie naintea nceperii lucrarilor (pe parcurs, acte aditionale).Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile Este interzisa impartirea onorariilor intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute in caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei (proceduradreptului comun). 2. Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama? Profesionitii contabili sunt deseori confruntai cu situaii care implic conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o list complet de situaii susceptibile de a genera conflicte de interese, ns profesionitii trebuie s descopere factorii care dau natere la astfel de conflicte. Exist i unele circumstane particulare n care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi n conflict cu unele cerine interne i externe: Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaie sau orice interes susceptibil de a pune n pericol, de a influena negativ integritatea profesionistului contabil. Profesionistului contabil i se poate cere s lucreze contra normelor profesionale i tehnice. Identificarea circumstanelor n care ar putea aprea un conflict de interese profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict. Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea msurilor de protecie: notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea aprea i obinerea consimmntului acestuia de a aciona n asemenea mprejurri; notificarea tuturor prilor interesate; utilizarea unor echipe distincte; ndrumarea echipei, confidenialitatea. Un conflict de interese se poate produce i cnd publica rea unor informaii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul i favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil. Biletul nr.46 1.Pastrarea arhivelor clientului. Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor, n vederea contabilizarii, se stabileste prin contracte si anexe la contract, fiind obligatorie:-normalizarea documentelor; stabilirea termenelor. Cnd clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia n ntrziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se verifica Registrul Comertului daca a

fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazuta de lege. 2.Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor in anul 2009 si apoi in anul 2010. In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurilerealizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, alteledect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise,sunt venituri neimpozabile. Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare,altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilornchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor prevzute la alin. (3) lit. a). Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile dininvestiii, altele dect cele prevzute la alin. (1) i (2) se efectueaz astfel: a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dectprile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, seimpune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat anticipat ncontul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virriiimpozitului reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor,societilor de administrare a investiiilor n cazul rscumprrii detitluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altorpltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat ireinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data de 25 inclusiv alunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anulfiscal contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitulrealizat, pe baza creia organul fiscal stabilete impozitul anual datorat,respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, iemite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinutla surs, reprezentnd plat anticipat. Impozitul anual datorat sestabilete de organul fiscal competent astfel: 1. prin aplicarea cotei de 16% asupractigului net anual al fiecruicontribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentrutitlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor departicipare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie2007, ntr-o perioad mai mic de 365 de zile de la data dobndirii; 2.prin aplicarea cotei de 1% asupractigului net anual al fiecruicontribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentrutitlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor departicipare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie2007, ntr-o perioad mai mare de 365 de zile de la data dobndirii; Biletul nr.47 1.Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica in ceea ce priveste integritatea si obiectivitatea? Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi just, cinstit in plan intelectual si neimplicat in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: Profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune; Alti profesionisti contabili pregatesc situatiile finnaciare in contul angajatorilor lor, executa lucrari de audit intern, exercita fundtiuni de gestiune financiara in industrie, comert, sectorul public sau educatie. Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se aprecieaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. Este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea realtiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. Trebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica prejudecati, influente din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea, Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de obiectivitate; Profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. 2.Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional Cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, daca politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura urmatoare: examinarea conflictului cu superiorul direct; daca interventia superiroului direct nu este suficienta si profesionistul decide sa se adreseze esalonului superior urmator, superiroul direct trebuie notificat in acest sens. Daca superiroul direct este presupus implicat in conflict, profesionistul trebuie sa se supuna esalonului ierarhic cel mai ridicat; solicitarea avizului confidential al unui consilier independent sau al organismului profsional; daca toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave, sa demisioneze si sa trimita o scrisoare, in acest sens, conducerii entitatii care l-a angajat, Orice profesionist contabil care ocupa un post de conducere

trebuie sa se asigure ca, in cadrul entitatii respective, sunt stabilite reguli in materie de rezolvare a conflictelor profesionale. Biletul nr.48 1.Explicati comportamentul profesionistului contabil intr-o activitate de consilier fiscal. Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST? -nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dicolo de orice indoiala; -sa se asigure ca cei pe care ii consilieaza sunt constienti de limitele legate de sfaturile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt; -in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum. Nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau contrariu din care sa se creada: -ar contine un fals sau o inducere in eroare; -ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; -ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare fiscul. -poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale. 2.Ce venituri se supun regularizarii in anul urmator realizarii lor? Venituri care se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor sunt: -venituri din cedarea folosintei bunurilor -venituri din profesii libere -venituri din activitati independente -venituri din drepturi de proprietate intelectuala -venituri din activitati agricole -castiguri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen -castiguri din transferul tilurilor de valoare Biletul nr.49 1. Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili? In ceea ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistiicontabili nu trebuie: - sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei, -sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, -calificarile pe care le poseda sau experienta dobandita; -sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri. 2. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere. -nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale. Calitatea de expert contabil este incompatibila cu orice activitate salariata in afara Corpului sau orice activitate comerciala (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat). In unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: -sa pastreze aceste fonduri separat de fondurile proprii; -sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite; -sa aiba posibilitateas sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective. Biletul nr.50 1. Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune de promovare. -cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favoirabile, -implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare, -declaratii bombastice; -fac comparatii cu altii; -contin marturii sau aprobari scrise, -care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie, -care pretind, nejustificat, ca persoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume doemniu al contabilitatii 2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?

Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activiti independente, cedarea folosinei bunurilor i din activiti agricole se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din aceeai surs de venit din urmtorii 5 ani fiscali. (3^1) Pierderile din categoriile de venituri menionate la art. 41 lit. a), c) i f) provenind din strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i surs, realizate n strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali. (4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele: a) reportul se efectueaz cronologic, n funcie de vechimea pierderii, n urmtorii 5 ani consecutivi; b) dreptul la report este personal i netransmisibil; c) pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la lit. a), reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. Art. 80^1 Stabilirea ctigului net anual impozabil (1) Ctigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, se determin ca diferen ntre ctigul net anual i pierderile reportate din anii fiscali anteriori. (2) Pierderea net anual din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise, stabilit prin declaraia privind venitul realizat, se recupereaz din ctigurile nete anuale obinute n urmtorii 7 ani fiscali consecutivi. (3) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele: a) reportul se efectueaz cronologic, n funcie de vechimea pierderii, n urmtorii 7 ani consecutivi; b) dreptul la report este personal i netransmisibil; c) pierderea reportat, necompensat dup expirarea perioadei prevzute la lit. a), reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. (4) Pierderile nete anuale din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul societilor nchise provenind din strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i surs, realizate n strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 7 ani fiscali. Biletul nr. 51 1.Raspunderea disciplinara. Este o rezultant a abaterilor svrite de un membru al Corpului prin care se ncalc dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare i funcionare al CECCAR, ale Codului etic naional al profesionitilor contabili. Aciunea disciplinar pentru sancionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu aciunea penal, civil sau administrativ, fie n afara existenei unei asemenea aciuni. Principiul Penalul ine n loc civilul" nu se aplic n materie disciplinar. 2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor? ART. 63 Pli anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinei bunurilor (1) Contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepia veniturilor din arendare, datoreaz pli anticipate n contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.: Sumele reprezentnd pli anticipate se achit n 4 rate egale, pn la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie i 15 decembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaz potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraiei privind venitul realizat. (2) Fac excepie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosinei bunurilor pentru care chiria prevzut n contractul ncheiat ntre pri este stabilit n lei, nu au optat pentru determinarea venitului net n sistem real i la sfritul anului anterior nu ndeplinesc condiiile pentru calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activiti independente pentru care plile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, i impozitul este final. Biletul nr.52 1.Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al Corpului. 2.Enumerati impozitele si taxele locale. Impozitele i taxele locale sunt dup cum urmeaz: a) impozitul pe cldiri; b) impozitul pe teren; c) taxa asupra mijloacelor de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelier;

h) taxe speciale; i) alte taxe locale. Biletul nr.53 1.Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. Audit statutar Audit contractual 1 Numirea se face de ctre AGA Numire de ctre management 2 Misiunea este plurianual sau recurent Misiune cel mult anual 3 Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte 4 Se supune anumitor prevederi din Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive Codul etic al profesiei 5 Misiunea este permanent Misiune punctual 6 Misiunea se efectueaz prin sondaj din Misiunea poate presupune verificri totale cauza multitudinii de operaiuni ce trebuie verificate 7 Nu poate avea imixtiuni n gestiunea Poate avea natura unei consultane unitii 2.Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului. Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3 sau fraciune din aceasta cu o anumita suma stabilita in CF. Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat. Biletul nr.54 1.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru. Misiune de audit pe baz de proceduri convenite Nici o asigurare Procedurile puse n lucru de auditor sunt definite de ctre auditor de comun acord cu clientul i cu toi beneficiarii rezultatelor acestei lucrri Destinatarii sunt exclusiv prile care au convenit procedurile puse n lucru Audit statutar Asigurare ridicat, dar nu absolut Procedurile sunt standardizate, clientul ne avnd nici un rol n stabilirea lor Destinatarii sunt AGA i ali teri

1 2

2.Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: -daca clientul a autorizat acest lucru; -daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective: de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute; de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil

trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie: -sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; -sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa: raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. Biletul nr.55 1..Relatiile profesionistilor contabili cu clientii Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa: evaluarea riscului; o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza 1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare. Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport. Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare Biletul nr.56 1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit se pot referi la: - Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare; - Respectarea clauzelor contractual;

- Situatii financiare condensate (rezumate); Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata. 2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea? Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul investi-ional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia. Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.), competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad comercial etc.), competena managerial (calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc. Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei valoare obinut prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii. Biletul nr. 57 1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? Auditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer exclusiv la examinarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile i financiare; dac numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competena auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz. 2. Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia? Partea invizibila = goodwill Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii. Metode de determinare: a) metoda directa (renta de goodwill actualizata) GW = CB ANC * i i rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara GW pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea depete pragul de rentabilitate Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obine valoarea goodwill-ului ce urmeaz s majoreze valoarea patrimonial a ntreprinderii. GW negativ (badwill): prin actualizare se obine valoarea badwill-ului care vine s diminueze valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnificnd o penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficiena de rentabilitate fa de exigenele pieei sau pentru exces de patrimoniu. b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiar a ntreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii GW = ANC + CB * k K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre 1,5 i 5. c) metoda indirecta neta GW = Val. Globala ANC d) metoda indirecta bruta GW = Val. Globala - VSN Biletul nr. 58 1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situaii financiare care rezum situaiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaterea doar a cifrelor cheie privind situaia financiar i rezultatele acesteia. Auditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situaiilor financiare condensate dect n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor. Conducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situaiile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun nelegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaii financiare condensate este Situaii financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar nchis la

data de 31 decembrie 2000". Raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz: - titlul; - destinatarul; identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport; o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; adresa auditorului; semntura auditorului

2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia? n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu activul net corijat. In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. pragul de rentabilitate al ntreprinderii = ANC i i= rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus. Biletul nr. 59 1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? - titlul; - destinatarul; identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel raport; o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul de audit asupra acestora; data raportului; adresa auditorului;

- semntura auditorului 2. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea intreprinderii? Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.

= Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. Sp = CB ANC x i Biletul nr. 60 1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile financiare ca, de exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. Aceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i, n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate). Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc. Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu. Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situaiile financiare. Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare. 2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia? Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. GW = CB ANC x i Biletul nr. 61 1. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici. Standardul Internaional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modalitile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de examinare asupra unor informaii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, ct i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr sub incidena acestui standard examenul informaiilor financiare previzionale exprimate n termeni generali ca, de exemplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual. Intr-o misiune de examinare a informaiilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze dac: - ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informaiilor financiare previzionale sunt rezonabile i, atunci cnd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informaiilor fi nanciare previzionale; - informaiile financiare previzionale sunt suficiente; - informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele anexe, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice; - informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile financiare istorice 2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi? n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi grupate n: drepturi, relaii, active necorporale nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual. Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporale Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodwill. n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei identificabile Biletul nr. 62

1. Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit. Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse pentru pregtirea acestor informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile). Proiecii = informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. Informaiile financiare previzionale pot cuprinde situaii financiare sau numai unul sau mai multe elemente din situaiile financiare i pot fi pregtite: -ca instrument de gestiune intern, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investiii, sau, - pentru a fi difuzat la teri ca, de exemplu: prospecte sau informaii viitoare n scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informaii acionarilor, autoritilor sau altor pri interesate, informaii cu privire la trezorerie prezentate finanatorilor etc. 2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica? Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii. Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite, i anume: - tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate; - tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului. metoda practicienilor metoda retail metoda bazata pe goodwill

Biletul nr. 63 1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referenial contabil identificat (asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena, integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa de normele tehnice i profesionale. Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c anumite circumstane pot exista care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare. Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esenial proceduri constnd n cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice. O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ. Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la: obiectivul misiunii; responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare; ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele internaionale de audit sau la normele sau practicilenaionale; accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaii considerate necesare pentru realizarea misiunii; coninutul raportului care va fi emis de auditor; faptul c nu se poate atepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune;

faptul c nici un audit nu va fi efectuat i, n consecin, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigenelor legale sau ale unor teri ntruct nu este vorba de un audit. 2. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.

Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate, reinndu-se: a) media aritmetic simpl: Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2 b) media ponderata Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2) K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5 Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul. GW = (CB/i ANC) / 2 Biletul nr. 64 1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat. Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare: - cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior - cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia; - caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor. Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul misiunilor de audit de baz. Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare: cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte; analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele anexe i pregtirea situaiilor financiare. primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n: compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente; compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele previzionale; studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector. In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare). In cazul n care se consider c informaiile supuse exame nului limitat pot conine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse, care permit s exprime o asigurare negativ sau s confirme ne s-i cesitatea de a modifica raportul su. 2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute? Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii, angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a acestora. Valoarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.) minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere. Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va fi mai puternic micornd profitul i diminund valoarea goodwill-ului.

Biletul nr. 65 1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative. Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse timpul examenului limitat; raportul trebuie s indice dac situa n iile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative"), conform unui referen contabil ial identificat. Raportul de examen limitat al situaiilor finnciare descrie ntinderea misiunii permindu-i lectorului s neleag natura lucr a rilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie audit nu este exprimat. de Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de exa limitat sunt: men - titlul; - destinatarul; - paragraf de prezentare sau introducerecare cuprinde: - identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat; - responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprin derii; - paragraful ntinderii examenului limitat curinznd: p trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) 910 referitor la examenele limitate (sau norme na nr. ionale); mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c proce urile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai puin d ridicat dect n cazul auditului i c nici o opinie de audit nu este exprimat; exprimarea unei asigurri negative; data raportului; adresa auditorului i semntura. Raportul de examen limitat trebuie de asemenea: s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul a descoperit fapte care s-l fac s gndeasc, c situa financiare nu sau nu iile o imagine fidel conform unui refeenial contabil identificat; r dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific incidenele asupra situaiilor financiare i n acest caz: fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv; fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare este att de semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune o concluzie nefavorabil in dicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel conform referenialului contabil identificat; dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie aceast situaie i: fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi existat limitarea respectiv; fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii examenului limitat sunt semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor financiare. 2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii? Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente necesare exploatrii (CPNE). Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung) trebuie s fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca ntreprinderea s se afle n echilibru financiar.

Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului. Biletul nr.66 1.Raportarea unei misiuni de compilare. ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat. 2.Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute? Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului. Biletul nr.67 1.Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea unui Cod etic const n: necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor; meninerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie; asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia; confirmarea autoritii lucrrilor efectuate de profesionitii contabili; necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte.

2. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi? Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului. Biletul nr.68 1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? Integritate, obiectivitate, competen profesional i pruden, confidenialitate, profesionalism, respect fa de normele etice i profesionale. 2.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

Biletul nr.69 1.Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit. Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicati, s nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia. 2.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva Biletul nr.70 1. Explicai principiul competenei n audit. Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen i pruden, fiind obligat s-i menin un nivel ridicat de cunotine i competen profesional, care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le are. Competena profesional are n vedere: - obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini; - meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie (normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i internaionale n materie. 2Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. Biletul nr.71 1.Explicati principiul confidentialitatii in audit. Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele informaii; abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane; respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare; Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.). Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal, prevenirea i sancionarea splarii banilor); conformare auditului de calitate; investigaii din partea unui organism normalizator (statistice); Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE). Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 2.Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica Biletul nr.72 1. Conceptul de independen n audit. Componentele independenei sunt:

Independena de spirit (a raionamentului profesional) caracterizat prin starea de spirit care nlesnete obinerea unei opinii neafectate de influene care pot compromite raionamentul profesional, permind profesionistului contabil s acioneze cu integritate, obiectivitate i pruden profesional; - Independena n aparen (comportamental) caracterizat prin evitarea faptelor i circumstanelor care pot fi att de semnificative nct o ter persoan, logic i informat (deinnd toate informaiile relevante i aplicnd toate msurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia c integritatea, obiectivitatea i prudena profesional ale cabinetului/societii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament profesional trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, avnd toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2.Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat n categoria microntreprinderilor? o microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) realizeaz venituri, altele dect cele prevzute la art. 112^2 alin. (6); b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro; d) capitalul social al acesteia este deinut de persoane, altele dect statul i autoritile locale. (6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romne care: a) desfoar activiti n domeniul bancar; b) desfoar activiti n domeniile asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, cu excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii; c) desfoar activiti n domeniile jocurilor de noroc, consultanei i managementului; d) au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai. Biletul nr.73 1.Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei. Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare 2.Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe veniturile microintreprinderilor ncepnd cu anul fiscal urmtor, daca: a) realizeaza venituri cu exceptia celor din activiti n domeniul bancar; asigurrilor i reasigurrilor, al pieei de capital, jocurilor de noroc, consultanei i managementului; b) au de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c) au realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei al 100.000 euro; d) capitalul social al acestora este deinut de persoane, altele dect statul i autoritile locale , sau este deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai. i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor, potrivit prevederilor prezentului titlu. Pentru anul 2011, persoanele juridice romne pot opta pentru plata impozitului pe venitul microintreprinderilor dac ndeplinesc condiiile de la a) la d) O persoan juridic romn care este nou-nfiinat poate opta s plteasc impozit pe veniturile microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, dac condiia n termen de 60 de zile inclusiv de la data nregistrrii sa aiba intre 1 si 9 angajati. Microntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condiii Biletul nr.74 1. Interesul propriu ameninare la adresa independenei. Interesul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. Exemple: - participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv; - un mprumut sau o garanie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu clientului;

onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); relaii de afaceri cu clientul (altele); potenial angajare ca salariat al clientului; onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale;

2.Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului pe veniturile microntreprinderilor? Baza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice surs, din care se scad: a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; b) veniturile aferente costurilor serviciilor n curs de execuie; c) veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale; d) veniturile din subvenii de exploatare; e) veniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare; f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobnzi i/sau penaliti de ntrziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ; g) veniturile realizate din despgubiri, de la societile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii. (2) n cazul n care o microntreprindere achiziioneaz case de marcat, valoarea de achiziie a acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au fost puse n funciune, potrivit legii. Biletul nr.75 1.Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei. Ameninarea la adresa independenei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului i astfel poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa de client Exemple: un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie din care poate exercita o influen semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurrii) profesionistului fa de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client). 2.Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. Biletul nr.76 1.Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei. Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al aciunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a aciona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea nenelegerilor cu tere pri. 2.Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate? Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii: a) poate fi redresata; b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv; c) urmeaza a fi lichidata. Biletul nr.77 1.Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei. Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea nelegtor fa de interesele clientului. Exemple : un membru al cabinetului/societii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu funcie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influen direct i important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societii gestioneaz patrimoniul clientului i are influen important asupra realizrii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului/societii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului). 2.In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in

dificultate? Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei. Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forate a activelor ntreprinderii. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezint suma ce poate fi obinut n mod rezonabil de vnzarea unei proprieti ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condiiile din definiia valorii de piaa. Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare Biletul nr.78 1.Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei. Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/soc este implicat s acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului. Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor. 2.In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila - aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen Biletul nr.79 1. Protejarea independentei prin normele legale i profesionale. Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.Aceste masuri se impart n trei categorii: - masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor. 2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie Tndeplinite pentru a fi scutita" de TVA cu drept de deducere. - defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora. Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua texte de lege din Codul fiscal: art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru; art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. Biletul nr.80 1.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul. Aceste msuri constau n: - aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client;

nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii manageriale; stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaiilor financiare) corect; stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor; stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit.

2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), n cazul unei vnzri la distan care se efectueaz dintr-un stat membru spre Romnia, locul livrrii se consider n Romnia dac livrarea este efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau ctre orice alt persoan neimpozabil i dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a) valoarea total a vnzrilor la distan al cror transport sau expediere n Romnia se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit vnzare la distan, inclusiv valoarea respectivei vnzri la distan, sau n anul calendaristic precedent, depete plafonul pentru vnzri la distan de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete prin norme; sau b) furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea vnzrilor sale la distan, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n Romnia, ca avnd loc n Romnia. (3) Locul livrrii este ntotdeauna n Romnia, n cazul vnzrilor la distan de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din Romnia, altele dect persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. (2) lit. a). Biletul nr.81 1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului - importanTa pe care conducerea cabinetului/societATii o acordA independenTei; - politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de cabinet; - identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil; - politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa; - politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor care ameninTA independenTa; - politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client; - comunicarea modificArilor intervenite In politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si colaboratorilor; - existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a independenTei; - existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite; - politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa Si obiectivitatea; - consultarea organismului profesional cu privire la independenTA; - rotirea personalului cu funcTii de rAspundere; - eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia Ii este afectatA independenTa; 2.Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al TVA. Sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA urmAtoarele operaTiuni: a) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre aceasta pentru a fi utilizate In scopuri care nu au legAturA cu activitatea economicA desfASuratA, dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial; b) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de cAtre aceasta pentru a fi puse la dispoziTie altor persoane In mod gratuit, dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial; c) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA de bunuri mobile corporale achiziTionate sau produse de cAtre aceasta, altele dect bunurile de capital prevAzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate In scopul unor operaTiuni care nu dau drept integral de deducere, dacA taxa aferentA bunurilor respective a fost dedusA total sau parTial la data achiziTiei; d) bunurile constatate lipsA din gestiune, cu excepTia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c). Unde: a) bunurile de capital reprezintA toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3), a cAror duratA normalA de funcTionare este egalA sau mai mare de 5 ani, precum Si operaTiunile de construcTie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparaTiile sau lucrArile de IntreTinere a acestor active, chiar In condiTiile In care astfel de operaTiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de Inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziTia unei alte persoane; Nu constituie livrare de bunuri, In sensul alin. (1): a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitATi naturale sau a unor cauze de forTA majorA, precum Si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevAzute prin norme; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si activele corporale fixe casate, In condiTiile stabilite prin norme; c) perisabilitATile, In limitele prevAzute prin lege;

Biletul nr.82 1. Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament ProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice abatere, de la cerinTele etice. Nerespectarea cerinTelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naStere unor acTiuni disciplinare. Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R. MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, In urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor contabili; - nerespectarea regulilor de eticA; - conduitA discreditabilA sau dezonoratA. InvestigaTiile disciplinare vor Incepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale Si locale ale Corpului trebuie sA ia In consideraTie toate plngerile. InvestigaTiile pot, totuSi, sA fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA, fArA sA fie fAcutA o plngere. InvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin corespondenTA. Trebuie Intotdeauna InStiinTat membrul Impotriva cAruia se face plngere, precum Si cel care a fAcut plngerea. Acolo unde existA o disputA, se poate Incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplinA ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt informaTi att membrii, ct Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul IncAlcArilor trebuie sA fie luate In consideraTie atunci cnd se decide metoda de publicitate. 2.Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri Faptul generator reprezintA faptul prin care sunt realizate condiTiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Exigibilitatea taxei reprezintA data la care autoritatea fiscalA devine IndreptATitA sA solicite plata de cAtre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacA plata acestei taxe poate fi amnatA. In cazul unei livrAri intracomunitare de bunuri, scutite de taxA conform, exigibilitatea taxei intervine In cea de-a 15-a zi a lunii urmAtoare celei In care a intervenit faptul generator. Prin excepTie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii, dacA factura este emisA Inainte de a 15-a zi a lunii urmAtoare celei In care a intervenit faptul generator Biletul nr. 86 1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza? - obiectivitatea - independenta O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri. 2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta. Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. Biletul nr.87 1. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. Regulile aplicabile se refer la: - cine poate fi controlat; - selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; - efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit; - perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficiene); - misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; - elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor; - supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice); - aplicarea sanciunilor disciplinare; - confidenialitate; experiena i formarea continu a controlorilor de calitate; independena i obiectivitatea controlorului de calitate.

-2. Cum si cand se determina pro-rata TVA? Sursa: Cod Fiscal Deducerea taxei pentru persoana impozabil cu regim mixt i persoana parial impozabil (1) Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze att operaiuni care dau drept de deducere, ct i operaiuni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan impozabil cu regim mixt. Persoana care realizeaz att operaiuni pentru care nu are calitatea de persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. 127, ct i operaiuni pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan parial impozabil. (2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziiilor efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mixt se determin conform prezentului articol. Persoana parial impozabil nu are drept de deducere pentru achiziiile destinate activitii pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. Dac persoana parial impozabil desfoar activiti n calitate de persoan impozabil, din care rezult att operaiuni cu drept de deducere, ct i operaiuni fr drept de deducere, este considerat persoan impozabil mixt pentru respectivele activiti i aplic prevederile prezentului articol. n condiiile stabilite prin norme, persoana parial impozabil poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale n situaia n care nu poate ine evidene separate pentru activitatea desfurat n calitate de persoan impozabil i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. (3) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiii destinate realizrii de astfel de operaiuni, se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestora se deduce integral. (4) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care nu dau drept de deducere, precum i de investiii care sunt destinate realizrii de astfel de operaiuni se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri pentru aceste operaiuni, iar taxa deductibil aferent acestora nu se deduce. (5) Achiziiile pentru care nu se cunoate destinaia, respectiv dac vor fi utilizate pentru realizarea de operaiuni care dau drept de deducere sau pentru operaiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporia n care sunt sau vor fi utilizate pentru operaiuni care dau drept de deducere i operaiuni care nu dau drept de deducere se evideniaz ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestor achiziii se deduce pe baz de pro-rata. (6) Pro-rata prevzut la alin. (5) se determin ca raport ntre: a) suma total, fr tax, dar cuprinznd subveniile legate direct de pre, a operaiunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numrtor; i b) suma total, fr tax, a operaiunilor prevzute la lit. a) i a operaiunilor constnd n livrri de bunuri i prestri de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finanrii operaiunilor scutite fr drept de deducere sau operaiunilor care nu se afl n sfera de aplicare a taxei. (7) Se exclud din calculul pro-rata urmtoarele: a) valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n activitatea sa economic; b) valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine efectuate de persoana impozabil i prevzute la art. 128 alin. (4) i la art. 129 alin. (4), precum i a transferului prevzut la art. 128 alin. (10); c) valoarea operaiunilor prevzute la art. 141 alin. (2) lit. a) i b), precum i a operaiunilor imobiliare, altele dect cele prevzute la lit. a), n msura n care acestea sunt accesorii activitii principale. (8) Pro-rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate operaiunile prevzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia natere n timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitiv se determin procentual i se rotunjete pn la cifra unitilor imediat urmtoare. La decontul de tax prevzut la art. 1562, n care s-a efectuat ajustarea prevzut la alin. (12), se anexeaz un document care prezint metoda de calcul al pro-rata definitiv. (9) Pro-rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro-rata definitiv, prevzut la alin. (8), determinat pentru anul precedent, sau pro-rata estimat pe baza operaiunilor prevzute a fi realizate n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaiunilor cu drept de deducere n totalul operaiunilor se modific n anul curent fa de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv, precum i modul de determinare a acesteia. n cazul unei persoane impozabile nou-nregistrate, pro-rata aplicabil provizoriu este pro-rata estimat pe baza operaiunilor preconizate a fi realizate n timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai trziu pn la data la care persoana impozabil trebuie s depun primul su decont de tax, prevzut la art. 1562. (10) Taxa de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmulirea valorii taxei deductibile prevzute la alin. (5) pentru fiecare perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie prevzut la alin. (9), determinat pentru anul respectiv. (11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmulirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. (5), cu pro-rata definitiv prevzut la alin. (8), determinat pentru anul respectiv. (12) La sfritul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie s ajusteze taxa dedus provizoriu astfel: a) din taxa de dedus determinat definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. (10); b) rezultatul diferenei de la lit. a), n plus sau n minus dup caz, se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax, prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n decontul de tax aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii acesteia. (13) n ceea ce privete taxa de dedus aferent bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin. (1), utilizate pentru operaiunile prevzute la alin. (5): a) prima deducere se determin n baza pro-rata provizorie prevzut la alin. (9), pentru anul n care ia natere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. (12), n baza pro-rata definitiv prevzut la alin. (8). Aceast prim

ajustare se efectueaz asupra valorii totale a taxei deduse iniial; b) ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz: 1. taxa deductibil iniial se mparte la 5 sau la 20; 2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se nmulete cu pro-rata definitiv prevzut la alin. (8), aferent fiecruia dintre urmtorii 4 sau 19 ani; 3. taxa dedus iniial n primul an, conform pro-rata definitiv, se mparte la 5 sau la 20; 4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 i 3 se compar, iar diferena n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului. (14) n situaii speciale, cnd pro-rata calculat potrivit prevederilor prezentului articol nu asigur determinarea corect a taxei de dedus, Ministerul Finanelor Publice, prin direcia de specialitate, poate, la solicitarea justificat a persoanelor impozabile: a) s aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dac aprobarea a fost acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obligaia s recalculeze taxa dedus de la nceputul anului pe baz de pro-rata special aprobat. Persoana impozabil cu regim mixt poate renuna la aplicarea pro-rata special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s anune organul fiscal competent pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv; b) s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale economice, cu condiia inerii de evidene contabile distincte pentru fiecare sector. (15) n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, Ministerul Finanelor Publice, prin direcia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a dreptului de deducere pentru operaiunile viitoare ale acesteia, respectiv: a) s aplice o pro-rata special; b) s aplice o pro-rata special pentru fiecare sector al activitii sale economice; c) s-i exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, n conformitate cu prevederile alin. (3) i (4), pentru toate operaiunile sau numai pentru o parte din operaiuni; d) s in evidene distincte pentru fiecare sector al activitii sale economice. (16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplic i pentru pro-rata special prevzut la alin. (14) i (15). Prin excepie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata special se vor lua n considerare: a) operaiunile specificate n decizia Ministerului Finanelor Publice, pentru cazurile prevzute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b); b) operaiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevzute la alin. (14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b). Norme metodologice: (1) n aplicarea art. 147 alin. (3) i alin. (4) din Codul fiscal, dac bunurile sau serviciile achiziionate pot fi alocate parial activitii care nu d drept de deducere i parial activitii care d drept de deducere, nu se aplic prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei pe baz de pro rata. Exemplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul achiziionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de scutire i partea de cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de taxare, va deduce taxa corespunztoare prii din cldire care urmeaz a fi utilizat pentru nchiriere n regim de taxare i nu va deduce taxa aferent prii din cldire, care va fi utilizat pentru nchiriere n regim de scutire. (2) n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaiunile imobiliare reprezint operaiuni de livrare, nchiriere, leasing, arendare, concesionare i alte operaiuni similare efectuate n legtur cu bunurile imobile. (3) O operaiune este accesorie activitii principale dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a. realizarea acestei operaiuni necesit resurse tehnice limitate privind echipamentele i utilizarea de personal; b. operaiunea nu este direct legat de activitatea principal a persoanei impozabile; i c. suma achiziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma taxei deductibile aferente operaiunii, sunt nesemnificative. (4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice prevederile art. 147 n ce privete posibilitatea exercitrii dreptului de deducere, situaie n care taxa aferent achiziiilor de bunuri destinate operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus. (5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare: a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata utilizat, persoana impozabil are obligaia s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal; b) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal. Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale n care sunt constate aceste erori." Biletul nr.88 1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a normelor emise de organismele profesionale. Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt: - s ofere publicului o bun percepie despre calitatea serviciilor;

- s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor; - s contribuie la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru; - s aprecieze modul de aplicare a regulilor i normelor profesionale; - s dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor ntre colegi), apropierea i respectul profesionitilor fa de organismul profesional. 2.Ce presupune acceptarea unui client? Acceptarea unui client presupune urmatoarele : examinarea anticipat a situaiei clientului, sub aspectul dac acceptarea misiunii ar crea anumite ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. exemplificri privind astfel de situaii: implicarea clientului n activiti ilegale (splare de bani), practici de raportri financiare eronate (bancrut frauduloas), evaziune fiscal, concuren neloial, achiziia i desfacerea de produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc. evaluarea situaiilor de aceast natur i luarea msurilor de protecie, pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil. atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n relaii cu clientul. examinarea posibilitii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenei profesionale a profesionistului contabil, astfel nct angajamentul (misiunea) s fie realizate la nivelul corespunztor. luarea n considerare a reputatiei, experienei i a resurselor disponibile ale profesionistului contabil n cazul cnd se apeleaz la acesta pentru consiliere sau expertiz n situaii de natura celor artate mai sus. apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afl sub restricia confidenialitii i n funcie de natura misiunii trebuie s obin permisiunea clientului (de regul, n scris). Biletul nr.89 1.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor i obiectivitatea lor. Regulile aplicabile se refer la: - cine poate fi controlat; - selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai; - efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit; - perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au constatat deficiene); - misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; - elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor; - supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice); - aplicarea sanciunilor disciplinare; - confidenialitate; - experiena i formarea continu a controlorilor de calitate; - independena i obiectivitatea controlorului de calitate. 2. Dati un exemplu de ajustare a TVA Tn cazul unui bun imobil ce este folosit Tn alte scopuri dec3t activitatile cu drept de deducere daca la achizitionare s-a dedus TVA. In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane. Ajustarea taxei deductibile se efectueaza: *in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila: 1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice; 2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei; 3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala;

* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse; * in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila. Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel: * pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile; * pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Perioada de ajustare incepe: * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa data aderarii; * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii; * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii; * de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii. Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare. Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal. Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu semnul plus sau minus, dupa caz. Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei. Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art. 153, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. Exemplul nr. 1 - bun imobil O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000 lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA deductibila de ajustat.

Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010. De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila. Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii ianuarie la rd. 29 "Ajustari conform prorata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul minus. In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii: - data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii; - valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital; - taxa deductibila aferenta bunului de capital; - taxa dedusa; - ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal. Biletul nr.90 1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmtoarele: - exigene profesionale: personalul cabinetului sau societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism nscrise n Codul etic; - aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare a personalului cabinetului sau societii trebuie s-i permit acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesare; - delegarea: conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite; - consultarea: de fiecare dat, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului; - acceptarea i pstrarea clienilor: lista clienilor poteniali i existeni va fi revizuit periodic, sub aspectele legate de independena cabinetului i capacitatea sa de a satisface cererea clienilor; - control: eficacitatea i adaptarea politicilor i procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic; - coordonarea i supravegherea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredineaz diferite lucrri trebuie informai de responsabilitile lor i de obiectivele i procedurile ce trebuie urmrite; - revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist cu un nivel de competen cel puin echivalent. Nivelul, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri etc. 2.Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri? In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste : - Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii - Lista de coletaj (PACKING LIST) - Documentul de transport (CMR) Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300. Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari Bilet 91 1. Rolul si importanta dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: - mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii; - documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; - inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori; - justificarea opiniei emise si redactarea raportului. In mod uzual dosarul cuprinde: - planificarea misiunii; - supervizarea lucrarilor; - aprecierea controlului intern; - obtinerea de elemente probante;

Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.: EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:; EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare; ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de control; EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive; EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) utilizarea lucrarilor altor profesionisti; EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice; EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament; EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate. 2. Prezentai regimul TVA n cazul nchirierilor de cldiri. Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de TVA fara drept de deducere, chiar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de TVA. Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere. Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul hotelier: - operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; - inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; Biletul nr.92 1. Rolul si importanta dosarului permanent. Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Clasarea lor ntr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioar, dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de cunoatere a ntreprinderii. 2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul? Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat: a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2% aplicat asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit; Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilitii trebuie fcut diferena ntre: - bunurile care sunt acordate pentru stimularea vnzrilor (cheltuieli de reclam i publicitate) i bunurile acordate ca protocol din parte casei care au o deductibilitate limitata de 2 % i sunt condiionate de profit. De mentionat ca la cheltuielile de protocol ce costau n buturi alcolice i tutun, taxa pe valoarea adaugata, aferent nu este deductibil fiscal i trebuie s se ncadreaza n plafonul de 2%. Biletul nr.93 1.Structura dosarului exercitiului. Structura dosarului exerciiului. Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare; - ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive; - EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; - EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; - EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; - EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate. 2. Precizati Tn ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA. Sursa: Cod Fiscal

Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania; bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania; beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531; Biletul nr.94 1.Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: - PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti; - PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern; - PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; - PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente; - PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social; - PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice; - PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi. 2. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda bazat pe fluxul financiar sau cash-flow. Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete raportul de schimb. Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil, diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul societilor comerciale absorbite. In cadrul acestei etape se efctueaz: a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise. Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net contabil la numrul de aciuni-pri sociale. b) Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi. Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb; b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial; c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale i valoarea nominal a acestora. Biletul nr. 95 1.Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit SUBIECT 2008 - are un dublu rol instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu intreprinderea) - instrument de stabilire a responsabilitatilor Are 7 elemente de baza : 1.Titlul raportului Raport de auditor independent 2.Destinatarul intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care are responsabilitati fata de terti 3. Paragraful introductiv cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea responsabilitatilor (idem contract) 4. Intinderea lucrarilor de audit cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative

5. Paragraful opiniei opinia in audit poate fi de 4 tipuri : a) fara rezerve se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare (au ramas fara obiect) (opinia curata). O derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare. b) cu rezerve (opinie calificata) se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la 31 decembrie, precum si atunci cand exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea situatiilor financiare. c) nefavorabila (opinie calificata) se emite atunci cand exista constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile d) imposibilitatea emiterii unei opinii se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare. 6. Data raportului 7. Semnatura personala sau sociala si personala 2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii? Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: 2.Prezentarea intreprinderii 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.2. Diagnosticul commercial 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii 5. Bazele lucrarii de evaluare 6.Metode de evaluare aplicate 7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului

Biletul nr.96 1.Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate formula astfel: Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la........ Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., a contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 2.Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi? Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: - influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale - Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii Biletul nr. 97 1.Explicai semnificaia datrii raportului de audit. Rap auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate. 2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi? Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie; - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei

Biletul nr.98 1.Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel: Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune. Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale. 2.Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi? Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Biletul nr. 99 1.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaz astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate: Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare. 2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. Biletul nr. 100 1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare. Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere. Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare: Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate 2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii. Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Biletul nr. 101 1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:

Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte. 2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?. Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii. Biletul nr.102 1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie. Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. Acest paragraf poate avea urmatoarele forme: - opinia fara rezerve (curata); - opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii; - opinia cu reserve; -imposibilitatea exprimarii unei opinii; - opinia defavorabila. 2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa distribuire) b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate. d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului exigibil majorat cutotalul cheltuielilor de lichidare Biletulnr.103 1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor. Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale. ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu

rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului. Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; - evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare. Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale). Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre. 2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi? Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. Biletul nr.104 1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Acest paragraf cuprinde identificarea situaiilor financiare auditate precum i o meniune a responsabilitilor conducerii entitii auditate i ale auditorului. Raportul de audit trebuie s identifice situaiile financiare ale entitii, care au fcut obiectul auditului, ct i data i perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie s menioneze c situaiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitii i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s exprime o opinie asupra acestor situaii financiare. Situaiile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direciunea face estimri contabile i aduce judeci care au o inciden semnificativ, c ea stabilete principiile i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situaiilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaii financiare, nct s poat exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am procedat la auditarea situaiilor financiare ale societii X, ncheiate la 31 decembrie 200, aa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situaii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitii. Responsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s exprimm o opinie asupra acestor conturi anuale. 2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza" valoarea unei intreprinderi? Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. Biletul nr.105 1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve. De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cnd poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata. 2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii? Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Biletul nr. 106 1.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. Acest dezacord poate fi important i s influeneze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind: - insuficiena provizioanelor pentru deprecierile de stocuri i creane; - stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produciei sau n determ mrimii stocului (cantitilor) - nerespectarea principiului independenei exerciiului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situaie existent la data nchiderii exerciiului; - neluarea n considerare a principiului prudenei prin supraevaluarea activelor; - erori n clasarea terilor (clieni inceri meninui ca clieni obisnuii). Auditorul certific cu rezerv atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar importana ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte i sincere i c nu dau o imagine fidel asupra poziiei i situaiei financiare precum i rezultatului exerciiului. Oricare ar fi natura neregularitilor, auditorul i prezint n raport opinia, preciznd: - natura dezacordului; - postul i suma respectiv; - influena asupra rezultatului net. 2.Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabil (in locul optiunii falimentului)? Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de ntreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie Biletul nr. 107 1.Continutul raportului de audit Raportul de audit trebuie s conin: - relaia contractual de executare a misiunii de audit; - observaiile reieite din diverse verificri; - informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege; - oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii; - meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: - menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii; - descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit; - situaiile care fac s apar incertitudini; - natura i locul observaiilor n raport. 2.Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate, in cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora? Bilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care s-ar fi obinut n condiiile normale ale pieii. Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice sunt:

Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa cea de piata); Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane); Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net Biletul nr. 108 1.Rolul raportului de audit. Raportul de audit are un triplu rol: -instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice; -instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile financiare prezentate de o entitate; -instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.

2.Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii? Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei Biletul nr.109 1.Rolul si continutul notei de sinteza Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoaterea ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra deciziei finale. Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune: - o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat; - o descriere sumara a punctului respectiv; - poziia auditorului (punctul su de vedere). Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor i n special la: - problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate; - punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea; - domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului; - o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu: - evoluia principalelor elemente din situaiile financiare; - produse (activitai) noi; - schimbri n strategia ntreprinderii. 2.Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinite) de timp? Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de fructificare: [(1+a) -1]/ a si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fixa a. Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y X = Y * factorul fondului de reducere Biletul nr.110 1.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune. Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate i c dosarele sunt complete. ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum urmeaz: -ntinderea lucrrilor; -delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor; -coninutul bilanului contabil -raportrile; -comunicrile cu conducerea ntreprinderii; -latura administrativ. Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate conine mai multe sau mai puine ntrebri n funcie de mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura misiunii, i dac este primul audit sau clientul este mai vechi. Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.

2.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da? Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a) rata neutra de plasament; b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in care Y reprezinta un nr. de unitati an, 1 - 1__ an= (1+t)n t c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de recuparare a investitiei V= CBxPER PER= Cursul bursier al unei actiuni Dividend platit+profit nerepartizat Biletul nr.111 1.Rolul si continutul scrisorii de afirmare. Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor nenelegeri ntre auditori i conductorii clientului, prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirmaiilor orale. De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate atepta n mod rezonabil s obin elemente probante. Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c cei care conduc ntreprinderea recunosc responsabilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. O scrisoare de afirmare poate imbrca forma: - fie a unei scrisori emannd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului; - ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine. Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori. Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare: - Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii care prezint un rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern, susceptibile a avea o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. - V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele de.....i.....i..... . - Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni. - Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare. - Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile financiare s-au dat explicaiile necesare: pierderi din operaiuni de cumprri i vnzri, active date n garanie (ipotecate), active vndute. - Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare. - Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare. - Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excepia celor menionate n nota.....la situaiile financiare. - Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n notele anexe, iar n nota anex Y am indicat toate garaniile acordate terilor. - Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment posterior nchiderii exerciiului care s necesite o rectificare a situaiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate. - Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile financiare. Nici o alt reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu este prevzut. 2.Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cash-flow-urilor? Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare,

dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar Biletul nr.112 1.Utilizarea lucrarilor unui alt auditor. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 600 stabilete procedurile i principiile fundamentale i modalitile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situaiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situaiile financiare ale acelei entiti. El nu se aplic n cazul cnd doi sau mai muli auditori sunt numii coauditori i nici relaiilor auditorului cu auditorul precedent. Cnd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine incidena acestor lucrri asupra propriului su audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaiilor financiare ale unei entiti care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemneaz auditorul altul dect auditorul principal responsabil de examenul informaiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situaiile financiare auditate de ctre auditorul principal. Auditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s acioneze ca auditor principal. Atunci cnd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze competena (celuilalt auditor) i s obin elemente probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu: - obligaiile de independen; va solicita o declaraie scris care s ateste respectarea acestor obligaii; - coordonarea lucrrilor i a raportrilor; modalitile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului; - obligaiile contabile, de control i de raportare, obinnd o declaraie scris n legtur cu respectarea acestora; - ntreinerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; obinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor. Cunoscnd contextul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunotina auditorului principal orice aspect al activitii sale care nu se poate realiza conform modalitilor stabilite; la rndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden important asupra propriei sale activiti. 2.Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului? Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill. Biletul nr.113 1.Utilizarea lucrarilor auditorului intern Auditorul trebuie s analizeze activitile auditorului intern i incidenele poteniale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, fcnd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea i controlul pertinenei i eficacitii sistemelor contabile i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului extern. Printre activitile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot meniona: - examenul sistemelor contabile de control intern; - examenul informaiilor financiare i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea i eficiena unor tranzacii i operaiuni; - examenul modului de respectare a textelor legislative precum i al politicilor i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are oblig s obin o cunoatere sufic a activit auditului intern pentru a planifica i aborda n mod eficient auditul. n evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul extern va ine seama de urmtoarele criterii: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competene tehnice; pregtire tehnic adaptat i o experien ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supravegherea, controlul i documentarea corect a lucrrilor, existena manualelor de audit,

programarea de lucru i a dosarelor de lucru corespunztoare 2.Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului? Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmtoarele: Metoda direct Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit Metoda rentei goodwill-ului Metoda bazat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial ANC, a crei exploatare se presupune c va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune c nu exist superprofit dect din momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere (care mbrac forma profitului previzionat) este mai mare dect cea care s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu ANC.

Biletul nr.114 1.Utilizarea lucrrilor unui expert Utilizarea lucrrilor unui expert se face n urmtoarele situaii: - evaluarea anumitor active; - evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere sau stabilirea duratei de via rmas a unor active corporale; - evaluri actuariale; - evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construcii; - avize juridice n ce privete interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. Cnd are n vedere s foloseasc lucrrile unui expert, auditorul trebuie s in cont de: - caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaiile financiare; - riscul de eroare datorat naturii i complexitii elementului respectiv; - volumul i calitatea altor elemente probante disponibile. Pentru a putea utiliza lucrrile unui expert, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de audit. Apoi, auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului i obiectivitatea lui. n plus, auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului. Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situaiile financiare. Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniuni despre utilizarea lucrrilor expertului. 2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti Biletul nr.115 1. Elementele posterioare inchiderii exercitiului. Standardul Internaional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabilete tratamentul n situaiile financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nchiderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri: evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nchiderii exerciiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente la data nchiderii; evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nchiderii exerciiului; sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nchiderii. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 560 stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nchiderii exerciiului, att asupra situaiilor financiare ct i asupra raportului su, distingndu-se trei etape: fapte descoperite pn la data raportului de audit; fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare; fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare. 2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare) Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare curente care in seama de inflaia viitoare estimat, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rat care include inflaia, numit rat de actualizare nedeflatat. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaz cu valori nedeflatate, exprimate n uniti monetare curente, calculate innd seama de o perspectiv inflaionist. n acest caz, rata de actualizare nedeflatat este din aceeai familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pieele financiare.

Biletul nr.116 1.Faptele descoperite pn la data raportului de audit. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e elemente probante suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele anexe la situaiile financiare. Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit. 2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da? Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: - PER ul intrepr din acelasi sector, cotate; - capitalizarea bursiera/ANC; - durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni) Biletul nr. 117 1. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare. Auditorul nu este inut s aplice proceduri sau s fac investigaii referitoare la situaiile financiare, dup data raportului de audit. Conducerea ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit i data publicrii situaiilor financiare i care sunt susceptibile s aib o influen asupra acestora. Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea publicrii situaiilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situaiilor; financiare i s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare i va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situaiilor financiare i, n consecin, procedurile menionate mai sus se vor prelungi pn la data noului raport de audit. Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situaiile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre teri, situaiile financiare i raportul de audit iar, dac aceasta decide totui publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca terii s utilizeze: raportul su. 2. Care este definitia goodwill-ului? Goodwill = valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia a activelor i pasivelor tangibile din bilan. Existenta sa este legat de folosirea mai mult sau mai puin eficient a activelor ntreprinderii, i anume: dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei ateptate de pia, se poate obine un goodwill; dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare inferioare ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ. Biletul nr.118 1.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare. Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie. Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii. n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor financiare corectate. n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s utilizeze raportul su. Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci cnd situaiile financiare ale

exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o informaie corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii financiare. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net contabil corectat? 1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. 2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. 3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului 4.Met capitalizarii rentei de baza Biletulnr.119 1. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se asigure c: soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor financiare ale exerciiului n curs; soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe. Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determine valoarea patrimoniala" Activ corectat? - met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. - Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri; - met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea; - met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri; - Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - Met capitalizarii rentei de baza Biletul nr. 120 1. Examenul situatiilor financiare Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia. Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare. Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii. Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea: - faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere; - faptului c anexele comport toate inform de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale, fin i rezultatele obinute. Tehnicile de examinare se bazeaz pe: - stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financ i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate; - comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; - compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere. Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar i complet: - poziiei financiare intreprinderii; - rezultatelor financiare; - situaiei financiare. n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i satisfacerea unor reguli generale i particulare. Reguli generale: - bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;

- bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ; - elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii; - bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent. Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a: - capitalurilor proprii; - mprumuturi i datorii asimilate; - imobilizri; - stocuri i producie n curs de execuie; - conturile de teri; - conturile de provizioane; - conturile de trezorerie. n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul : - examineaz unele conturi de cheltuieli; - examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de venituri; - examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli. In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea, analiznd n mod deosebit: - evoluia conturilor prezentate de aceste anexe; - respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i pierdere; - metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat? pe baza de cost metoda identificarii; - metoda asimilarii; - metoda corelarii; - metoda indicilor de indexare. Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza Pe baza de comparatie

Biletul nr. 121 1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de Contabilitate nr. 24 Pri legate. Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o influen semnificativ asupra situaiilor financiare. n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu: - opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i cdiii de ramburs neobinuite; - operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic; - operaii a cror substan difer de forma acestora; -operaii efectuate pe ci neobinuite; - volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii; - operaii nenregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de administraie; - acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei; - acordarea contractelor i conveniilor de mprumut; - examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie; - examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate; - obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile financiare. 2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare? Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare). Rata deflatata = (i f) / (1+f) f rata inflatiei

Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care nu in seama de inflaia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include inflaia, numit rat de actualizare deflatat. Utilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a pieei care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat. Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel: dac rata inflaiei este mai mic de 10%: r deflatat = r nedeflatat f dac rata inflaiei este mai mare de 10%: r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f) unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor. Biletul nr. 122 1. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare. n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor financiare. Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt: - capitaluri proprii sau fond de rulment negative; - mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung; - indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori; - marje brut de autofinanare negativ; - indicatori financiari cheie, nefavorabili; - pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor; - stoparea politicii de distribuire de dividende; - insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden; - refuzul creditelor furnizori; - prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere; - pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali; - micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz; - proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave; - schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii. Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: - a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; - situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; - conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i modul lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea conveniei contabile de baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale intreprinderii. 2.Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar? Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub 1 an L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an Biletul nr. 123 1. Auditul estimrilor contabile. Estimarea contabil desemneaz o evaluare aproximativ a sumei unui element n absena unei metode precise de msurare (determinare). Cele mai frecvente estimri contabile se refer la: - provizioane pentru deprecierea stocurilor i creanelor; - amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via estimat; - venituri anticipate; - impozite amnate;

- provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; - pierderi asupra unor contracte pe termen lung; - provizioane pentru garanii. Auditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situaiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri i corecta i completa prezentare a informaiilor n anexe. n acest scop, auditorul poate: - examina i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; - utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; - revedea evenimentele posterioare nchiderii exerciiului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 540 stabilete procedurile i principiile fundamentale ct i modul lor de aplicare n ce privete auditul estimrilor contabile coninute n situaiile financiare. 2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. Biletul nr. 124 1. Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informaiilor financiare ale intreprinderii: - cu informaiile comparabile ale exerciiilor precedente; - cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizrile); - cu informaiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit i anume: - pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul i ntinderea altor proceduri de audit (etapele anterioare); - n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante; - ca mijloc de revizuire a coerenei de ansamblu a situaiilor financiare (etapa V - urmtoare). Atunci cnd auditorul folosete procedurile analitice ca i controalele substantive, trebuie s in seama de unii factori precum: - obiectivele procedurilor analitice i gradul de fiabilitate al lor; - disponibilitatea informaiilor i fiabilitatea lor; - sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile dect sursele interne; - caracterul comparabil al surselor disponibile; - cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc. Tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520. 2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor? Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa. -rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala Biletul nr. 125 1. Confirmarea externa (directa) Este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind existena operaiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determ condiiile i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii: - sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul are obligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: - confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; - confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; - confirmarea conturilor de clieni i debitori; - confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; - valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; - mprumuturi de la teri; - confirmarea soldurilor conturilor de furnizori i creditori.

Confirm poate s fie pozitiv, atunci cnd terul solicitat i exprim acordul asupra inform primite sau furnizeaz chiar el inform, sau negativ, atunci cnd terului solicitat i se cere s nu rsp dect n cazul n care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat. Auditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct). Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mijloc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil ncepnd cu auditul situaiilor financiare ale anului 2001. 2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea substantiala)? Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva. Biletul nr. 126 1.Tehnica observarii fizice (directe) Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte tehnici. Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: - intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; - lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa. 2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)? Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate Biletul nr. 127 1.Tehnica sondajului innd seama de nr de operaii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caut elem probante pe un eantion adecvat, utiliznd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situaii. Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Tehnica sondajului este reglementat de Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 530. Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuiilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mulimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Alegerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale. Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii. Deciziile prealabile executrii sondajului pot fi prezentate schematic astfel: Controlul ntregii mase sau mulimi Nu Definirea obiectelor alegerea mulimii (masei) i Este suficient un control prin sondaj? Nu Mulimea conine elemente cheie? Verificarea elementelor cheie este suficient? Sondaje asupra ansamblului mulimii Da Da Controlul tuturor elementelor cheie

Da

Nu

Controlul tuturor elementelor cheie plus sondajele asupra restului mulimii

2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor? Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. Biletul nr.128 1.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Elementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care i va fonda opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru fundamentarea opiniei sale. Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii (criterii) de calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor 2.Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt: Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii judiciare sau fortate. Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape: 1. calculul activului net de lichidare; 2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare. Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea. Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel: Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare. Biletul nr. 129 1.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi. Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente. Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, ct de extinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare: - lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita intreprinderii; - ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; - o referin pentru foaia de lucru; - probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel: Program de control Ref: Dosar - controlul imobilizrilor Pag:

Exerciiu Viza responsabilului: Controale de efectuat Verificarea achiziiilor exerciiului pe baz de comenzi, facturi i recepii

Auditor: Mrimea eantionului Sume mai mari de 75.000 mii lei Data crerii: Data actualizrii: Fcut de Referina la data de . (Foaia de lucru) Ionescu A6 16/03/95

Data: Probleme ntlnite Nimic

2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)? Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale. Biletul nr.130 1.Continutul unui raport asupra controlului intern: 0 nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul; 1 sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe; 2 detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor). 2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului functional? FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE Biletul nr.131 1.Ce sunt testele de conformitate? Testele de conformitate presupun selecionarea de ctre auditor a unui numr limitat de tranzacii crora le urmrete circuitul pentru a reine dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de descoperi erori n funcionarea sistemului, ci numai de a obine o asigurare c sistemul descris este cel real i c a fost neles. Modaliti de realizare a testelor de conformitate: - observarea direct; - confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; - existena mijloacelor utilizate (tampile, vize, fiiere etc.); - observarea ulterioar, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, plecnd de la origine, pentru a-l testa. 2.Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile? Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate. Biletul nr.132 1.Ce sunt testele de permanenta? Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare a sistemului. 2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)? Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor Biletul nr.133 1.Evaluarea controlului intern: coninut, etape. Evaluarea controlului intern vizeaz studiul i evaluarea de ctre auditor a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se sprijine, pe de o parte, precum i a riscurilor de eroare n tratarea datelor i informaiilor, pe de alt parte. Toate aciunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: - care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? - aceste proceduri sunt aplicabile? - n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i pot conduce la elaborarea de documente financiarcontabile corecte?

Auditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s se sprijine. Etapele evalurii controlului intern sunt: nelegerea i descrierea sistemelor semnificative; confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate; evaluarea riscurilor de eroare; verificarea funcionrii controlului intern; evaluarea preliminar; testele de permanen; evaluarea final i incidena asupra misiunii.

2.Cum poate fi definit evaluarea economic. Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor Biletul nr.134 1.Planul de misiune: coninut, rol. Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenienii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Planul de misiune permite auditorului: - s-i stabileasc natura i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnificaie ales; - s-i organizeze lucrrile de audit astfel nct s fie atins obiectivul de a certifica situaiile financiare n mod raional, cu maximum de eficacitate i n cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate. Din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor ntreprinderii, nelegerea sistemului contabil i a de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor. Coninutul tip al unui plan de misiune este urmtorul: I. Prezentarea ntreprinderii; II. Informaii contabile; III. Definirea misiunii; IV. Sisteme i domenii semnificative; V. Orientarea programului de lucru; VI. Echipa i bugetul; VII. Planificarea 2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de informaii de pia? Metoda capitalizarii rezultatelor Biletul nr. 135 1.Orientarea si planificarea auditului n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s-i permit orientarea i planificarea controalelor astfel nct s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap sunt: 1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment 2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc. Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc), precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte. Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante : 3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit) Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ; Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA, etc. Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit. 4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt

realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale. 2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice? - pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective. Biletul nr.136 1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili? Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 Confidentialitatea Sectiunea 150 Compotamentul profesional Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 Conflicte de interese Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 Custodia activelor clientului Sectiunea 280 Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in audit Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte conceptuale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente 2.Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare? In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament dobanda la obligatiunile de stat. Biletul nr. 137 1.Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza. 1. Faza initiala; 1 - Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; 2 - Orientarea si planificarea auditului. 2. Faza executarii lucrarilor; 3 - Aprecierea controlului intern; 4 - Controlul conturilor; 5 - Examenul situatiilor financiare. 3. Faza finala. 6 - Evenimente posterioare inchiderii exercitiului; 7 -Utilizarea lucrarilor altor profesionisti; -Alte lucrari -Raportul de audit -Documentarea lucrarilor de audit. 2.Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor? Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii

Biletul nr.138 1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit. nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie. Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: -cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin); -examenul de independen i de absen a incompatibilitilor; -examenul competenei; -contactul cu fostul auditor sau cenzor; -decizia de acceptare a mandatului; -fia de acceptare a mandatului. Contractarea lucrrilor de audit Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat. Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow? Profit/pierdere + dobnda la datoria de la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri + impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital +/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor FLUX DE TREZORERIE Sau Profit din activ de exploatare (EBIT) - Pli din impozite pe exploatare = Profit net dup ajustri fiscal + Amortizare = CASH FLOW BRUT - NFR + ncasri din vnzarea activelor corporale - C h e l t u i e l i d e c a p i t a l = CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT + Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale = CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI + Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere - Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor - Dividende prefereniale achitate = CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR Bilet nr. 139 1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)? Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de misiune de audit. Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii i condiiile urmtoare: - obiectivul auditului situaiilor financiare; - responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare; - ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al

cror membru este auditorul; - forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii de audit; - riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor i a altor limite inerente oricrui sist ctb i de ctrl intern; - necesitatea de a avea acces fr restricii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaii solicitate. Auditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la: - planificarea auditului; - descrierea altor scrisori, corespondene sau rapoarte pe care el prevede s le trimit clientului; - baza de calcul a onorariilor i condiiile de facturare; - dorina de a primi o confirmare scris din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire la declaraiile fcute de aceasta cu diferite ocazii n legtur cu auditul; - cerere de confirmare a termenilor i condiiilor din scrisoarea de misiune. Auditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su. 2.Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflowului? Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar Biletul nr.140 1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit? Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: 0 partile contractante; 1 obiectul contractului; 2 durata prestarii serviciilor; 3 descrierea auditului financiar si rapoarte; 4 utilizarea raportului de audit financiar; 5 tariful prestatorului si plata acestuia; 6 obligatiile partilor; 7 limitarea raspunderii prestatorului; 8 raspunderea beneficiarului; 9 limitari ale auditului financiar; 10 drepturi de proprietate intelectuala; 11 confidentialitatea; 12 prelungirea contractului; 13 modificarea contractului; 14 incetarea contractului; 15 forta majora; 16 comunicarea pe suport electronic; 17 legea contractului; arbitrajul; 18 dispozitii finale. 2.Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u - s i p r o p u n e s a s a d e t e r m i n e p r e t u l u i c i g a m a d e v a l o r i , r e s p e c t i v e z o n a i n c a r e a r p u t e a i n c e p e negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ades c h i m b , s e p o a t e c o n s i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a c o m e r c i a l a c o n s t i u t i e p u n c t u l d e e c h i l i b r u i n c a r e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul sau. Biletul nr.141 1. Ce este expertul contabil? Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare. Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile. 2.Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje), - in cazul tranzaciilor comerciale, - cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste Biletul nr.142 1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? n auditul situaiilor financiare sunt folosite dou categorii de norme: norme contabile i norme de audit. 1. Normele contabile Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii, care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. l din Legea contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referinele urmtoare: -standarde internaionale de raportare financiar; -standarde sau norme contabile naionale; -alte referine contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS); acestea cuprind: -Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); -Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); -Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; -Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC. 2. Normele de audit Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: -Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS), Standardele Internaionale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internaionale privind Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Certificare (IAASB) din cadrul Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC); -norme naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate? Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt: 1. alcool i buturi alcoolice; 2. tutun prelucrat; 3. produse energetice i electricitate Biletul nr.143 1. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? Rspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi: - Standardele Internationale de Audit (ISA), - Practicile Internationale de Audit (IAPS), - Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), - Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),

- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde deAudit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC) - normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament 2.Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ? Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. Necesitatea reglementrii profesiei contabile Reglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depind de urmtorii factori: 1. Capacitatea profesiei respective de a rspunde necesitilor economiei si societii, 2. Condiiile de pia n care activeaz profesia. 3. Existena unui dezechilibru n ce privete cunotinele ntre clientul care primete serviciile respective i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care deine experiena necesar pentru a fi stabilite relaiile ntre cele dou domenii. Criteriile de apreciere a modului n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt urmtoarele: Transparena Proporionalitatea s nu fie mpotriva competenei i concurenei s nu fie discriminatorie s fie precis segmentat n funcie de obiectivele urmrite implementat consecvent i just s fie supus unei examinri periodice Aria de acoperire a reglementrii profesiei Cerinele de acces i de certificare Cerine la dezvoltarea profesional continu Standardele profesionale i etice pe care profesionitii trebuie s le respecte i s le aplice Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor Sistemele i procedurile de investigare i sancionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc cerinele de mai sus. Modaliti de implementare Autoreglementarea este specific economitilor liberali i const, n aceea c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia. Reglementarea extern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern. Coreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o instituie guvernamental i una profesional. Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine poziionat pentru aprarea interesului public. Reglementarea profesiei contabile la nivel European Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 89/48 CEE care se refer i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a obinut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani i un examen de aptitudini i care are acces fr restricii la toate serviciile si activitile ce formeaz profesia contabil. Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiiile de autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania Strategia aprobat prin Conferina Naional a CECCAR a stabilit marile probleme i obiective ale profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i cel al profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s

serveasc n mod performant att profesia, ct i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i gseasc loc n relaia dintre stat i profesia contabil. Biletul nr.144 1. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Ce sunt i ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele contabile. Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs de informaii complementare care s le satisfac nevoile. Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinele urmtoare: standarde internaionale de raportare financiar; standarde sau norme contabile naionale; alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i prezentarea situaiilor financiare. Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind: Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS); Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS); standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC; alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.. 2. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ? Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale Biletul nr.145 1. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile i sistemele semnificative. In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: -orientarea mai bun i planificarea misiunii; -evitarea lucrrilor inutile; -justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. Ca urmare, Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii (misiunii) sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.

2.Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ? Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific, cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii. Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri. Biletul nr. 146 1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa? cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei 2.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. Componentele independentei: 1. Independenta de spirit (in gndire): Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala; Ea presupune integritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparenta: reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp. Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilittii de a actiona n interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionnd n interes public, un profesionist contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod. Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunztoare a economiei. Aceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere publica. Interesul public este definit drept bunstarea colectiva a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil Biletul nr. 147 1.Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila? Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. - pragul de semnificaie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu averificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei 2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de

supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist. Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist. In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala) Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. Biletul nr.148 1Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea. Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: RA = Ri x RC x RN 2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu. Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. Biletul nr.150 1.Cum se clasific profesionitii contabili? Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.Explicai diferenele dintre pre i valoare. Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul. Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in

care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau Biletul nr.152 1.Ce este i ce semnificaie are importana relativ? Importana relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. Ea se definete n raport cu valoarea sau cu natura unei iregulariti sau inexactiti care figureaz n informaia financiar (inclusiv o omisiune) i care, singur sau adugat altora, innd seama de circumstanele specifice situaiei respective, ar putea avea drept consecin influenarea raionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informaie. 2.Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop: - nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. Biletul nr.154 1.Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de aceasta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz (verific) i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii. Elementele de baz ale auditului statutar sunt: - profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic; - obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitate lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. 2.Definii valoarea de pia. Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai, care acioneaz in cunotina de cauza, prudent si fr constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat. Biletul nr.156 1.Definii valoarea just. Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pri aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. 2.Definii lichidarea societilor comerciale. Lichidarea unei societi comerciale reprezint un numr de operaiuni care dup dizolvarea societii urmrete trasformarea activului n bani i plata creditorilor i apoi partajul activului net (rmas) ntre asociai. Biletul nr.157 1.Definiti valoarea actuala a unui bun. Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii.

Valoarea actuala = valoare de utilitate 2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei? In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul. Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. Biletul nr.158 1. Definiti valoarea de origine. Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii? Msurile premergtoare lichidrii sunt reglementate n art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei i constau n: - sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepiile prevzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum i luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri; - luarea n posesie de ctre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar; - ntocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui s descrie toate bunurile identificate ale debitorului i s indice valoarea lor aproximativ la data inventarului. n toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dac acesta nu particip la inventariere, actul va fi semnat numai de ctre lichidatorul judiciar. De precizat c, n cazul n care debitorul are bunuri i n alte judee, judectorul-sindic va trimite notificri tribunalelor din acele judee, n vederea sigilrii de urgen a bunurilor. De remarcat c, n continuare, dispoziiile art. 113 alin. (4) i (5) din lege privind bunurile debitorului n alte judee au rmas tot att de neclare ca i n vechea reglementare. n practic, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri. Bilet nr.159 1.Definiti valoarea de utilizare. Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare, avand aceeai durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii. 2. Definiti dizolvarea societatilor comerciale. dizolvarea societatii = ca un moment care pune capt activitii comerciale normale, aa cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv i marcheaz trecerea n faza lichidrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asociai. Numai dup parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitii juridice a societii i, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.

Biletul nr.160 1.Definiti valoarea substantiala. Valoarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine seama de implicaiile determinate de funcia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN) VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii ) + Active obinute prin nchiriere sau leasing - Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor - Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n funciune VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial brut - Datorii nepurttoare de dobnzi - Avantaje care depesc condiiile normale de exploatare VALOAREA SUBSTANIAL NET (VSN) = Valoarea substanial brut - Datorii totale

2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale. n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p). - Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora. - ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns, s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil. - Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele reglementate la litera a)-f). - Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale, fr a fi limitate doar la acestea, sunt: expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost stabilita imposibilitatea ndeplinirii obiectului de activitate falimentul reducerea capitalului social sub minimul legal reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea aplicabila dizolvarea prin hotrrea adunrii generale Biletul nr.161 1. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea. - modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje) 2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale? Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii comerciale: 1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; 2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, pe formatul prevazut in reglementarile respective; 3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale; 4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.); 5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti; 6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere); 7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare: 8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2; 9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii comerciale, in functie de: a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate; b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c) cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Biletul nr.162 1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi? Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare

Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 2.Cine pot fi lichidatorii? Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor. Biletul nr.163 1.Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - Exista contracte incheiate cu partenerii externi; - Exista actiuni juridice in curs; - Exista contracte individule de munca; - Care este regimul fiscal al intreprinderii? Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile. Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers oportunitilor) ; Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - relaii contractuale corecte; - finanare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaii fiscale ndeplinite la timp; puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt; - existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai; - conflicte de munca; - obligaii fiscale nerespectate. 2.Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei. Expertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz, evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i impieteze integritatea i obiectivitatea. - Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. - Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. - Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. - Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic naional al profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6. -Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire.

- Expertul contabil, la primirea oricrei lucrri de expertiz, va face un examen de independen i va completa o Declaraie de independen" care va nsoi lucrarea depus pentru auditul de calitate la Corp. Biletul nr.164 1. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor Constatari : a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 2.De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni? Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. Biletul nr.165 1.Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 2. In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului? 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:

a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Biletul nr.166 1. Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management Si resurse umane. Obiectivul Il reprezintA analiza structurii umane si a capacitATii personalului de a contribui la realizarea activitATii Intreprinderii. ConstatAri se fac urmAtoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcTionala a Intreprinderii; - Date cu privire la personal: pregAtirea, gradul de ocupare; vechimea in Intreprindere; fluctuaTiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea Intreprinderii: varsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala. Concluzia: Analiznd datele de mai sus se poate stabili: - OportunitATile - Riscurile - Punctele forte: personal tnAr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta funcTionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salariaTi. 2. Care este termenul lichidArii societATii de la data dizolvArii? Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. Biletul nr.167 1. Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. Obiective: a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii; b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei exerciii financiare; c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 35 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. Concluzile se exprima sub forma: Oportunitile Riscurile Punctele forte puncte slabe Biletul nr.167 1. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii? Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. 2. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare. BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se IntocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Biletul nr. 168 1. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare. BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se IntocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are lichidatorul?

Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Biletul nr.169 1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.

Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de exploatare si - de trezorerie in active si - funcia de finanare in pasiv. 2.Explicati conceptul si tipurile de independenta. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. Componentele independentei: 1. Independenta de spirit (in gndire): Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala; Ea presupune integritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparent: reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibil cu orice alta activitate curent. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie . Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. Biletul nr.170 1. Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi? Paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt: 1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara exploatrii (necesare ntreprinderii) 2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii; 3. Calculul matematic al activului net corectat. 2.Amenintari la adresa independentei. Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare Biletul nr. 171 1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere? Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: Activul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridic Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare Diagnosticul functiunii comerciale

Diagnosticul functiunii de productie Diagnosticul functiunii de resurse umane Diagnosticul functiunii financiar-contabile 2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor? Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de maximum 20 de zile de la data edinei comitetului creditorilor, ntiinndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului creditorilor privind raportul. Biletul nr.172 1. n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare? Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: -fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; -fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective. 2.Despre profesionalism. Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National): -Credibilitatea. n ntreaga societate exista nevoia de credibilitate n informaie i n sistemele de informaii. -Profesionalism. Exista o necesitate pentru clieni, patroni i alte pri interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. -ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionitilor contabili trebuie sa se poat simi ncredinai ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii. 1. Bilet nr.173 Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea determinarii activului net corijat?

- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 2. Despre confidentialitate. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, n afara de cazurile n care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative Confidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau n caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui tert. Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale. n interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul exercitarii unei misini, trebuie autorizata sau ceruta. Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislatia fiecarei tari. Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume: a. cnd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate;

b.

cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de divulgare: profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii; profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa. n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat. -

Biletul nr.174 1.Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ? Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate. Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 2.Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ? Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85) Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data convocarii. (2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. (3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire. Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen de 90 de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4 alin. (4). Biletul nr. 175 1.In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat? Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

2.Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa? Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii Biletul nr.176 1. In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat? Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. Ce se intelege prin termenul insolventa Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei. Bilet nr. 177 1 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:

1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII Metodele de determinare sunt: Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substaniale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii ) 2.Ce se intelege prin procedura falimentului? Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; Bilet nr.178 1.Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia acesteia. Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic? Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt: pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii judecarea contestaiei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opoziiei creditorilor la deschiderea procedurii; desemnarea, motivat prin sentina de deschidere a procedurii, dintre practicienii n insolven confirmarea prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; nlocuirea, pentru motive temeinice, prin ncheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-i mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven judecarea aciunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare deschiderii procedurii; judecarea contestaiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; admiterea i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lichidare,dup votarea lui de ctre creditori; soluionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare i de intrare n faliment; soluionarea contestaiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lichidatorului; judecarea aciunii n anularea hotrrii adunrii creditorilor; pronunarea hotrrii de nchidere a procedurii.

Biletul nr.179 1. Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. 2. Despre integritate. Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a fi drepi i oneti n relaiile profesionale i de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzacii corecte i juste.

Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele, comunicatele sau alte informaii cnd apreciaz c acestea: conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare; conin declaraii sau informaii eronate; omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare. Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerinele de mai sus. Bilet nr.180 1. Care sunt tehnicile de actualizare? Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. Economia de piata are 3 piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n . 2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/ (1+i)n - suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1 An= 1 - (1+t)n 2. Despre obiectivitate.

Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri. Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei nedorite a unor alte persoane. Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale i s menin obiectivitatea n raionamentul profesional. In selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerinelor etice legate de obiectivitate trebuie acordat atenia corespunztoare urmtorilor factori: a. Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b. Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situaiile n care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor care pot ori par s afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil. c. Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influenele altora s ncalce obiectivitatea. d. Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile i-a nsuit principiul obiectivittii.

Biletul nr.181 1.Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare. - Rentabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative, - rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piaa financiara - rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate; Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobnzii de baza fr risc) 2.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati. Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii sireguli de comportament professional menite sa dea serviciilor respective autoritateanecesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabilecare pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora decatre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile denerespectare a standardelor profesionale si etice. Biletul nr. 182 1. Codul etic IFAC; rol, structura. Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni: Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 - Confidentialitatea Sectiunea 150 Comportamentul profesional Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Acceptarea unui client Sectiunea 220 -Conflicte de interes Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte potentiale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor ` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 - Interese financiare Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte 2. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului? Debitorul are obligaia de a pune la dispoziia administratorului judiciar sau, dup caz, lichidatorului toate informaiile cerute de acesta, precum i toate informaiile apreciate ca necesare cu privire la activitatea i averea sa, precum i lista cuprinznd plile i transferurile patrimoniale fcute de el n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) i e) din Codul de procedur civil

Biletul nr.183 1. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei Tntreprinderi.insolvents? Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde: CMPC = costul mediu ponderat al capitalului CKpr = costul capitalului propriu Kpr = capitalul propriu V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital) CD = credite Ci = cota de impozit pe profit 2. Care sunt primele masuri Tn urma deschiderii procedurii de insolventei n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea meniunii. (2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi trimis acestora din urm. (3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul procedurilor de insolven. Bilet nr.184 1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost = profit ( dividende) / capital propriu cost = dobanda + prima de risc

2. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?

Cu excepia salariailor ale cror creane vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform evidenelor contabile, toi ceilali creditori, ale cror creane sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii; cererile de creane vor fi nregistrate ntr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului. Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat, temeiul creanei, precum i meniuni cu privire la eventualele drepturi de preferin sau garanii.
Biletul nr.185 1.Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.

Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar. 2.Aspecte conceptuale privind etica. Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.E t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r u m a n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative Biletul nr.186 1.Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii. Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pieei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. 2.Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare? Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane i termenele n care pot propune planul. (1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane. Biletul nr. 187 1.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea Tntreprinderii. Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu: servicii de contabilitate; audit; fiscalitate; consultants manageriala; management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr.188 1. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare. Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr : -riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata: -riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului. Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare. 2.Despre Standardele Internationale de Audit. Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale. IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite urmatoarele categorii de standarde: - Standardele Internationale de Audit (ISA); - Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE); - Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE); - Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).

IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili. Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru: - incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de IAASB; - asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale; - implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB. Biletul nr.189 1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei Tntreprinderi asupra valorii acesteia? 124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat 2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare. Biletul nr.190 1.Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. Metode- vezi Bilet. 2.Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor contabili. Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.

Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar, - cum altfel s-ar putea masura activitatile economice? - cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi stat? - cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare? - cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital? De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera. Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc Biletul nr. 191 1.Ce este capacitatea beneficiara a unei Tntreprinderi i ce semnificatie are Tn evaluarea Tntreprinderii. Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.Despre competenta profesionala i prudenta. 130.1 Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor profesionitilor contabili urmtoarele obligaii: (a) s menin cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente; i (b) s acioneze cu atenia necesar i in conformitate cu standardele tehnice i profesionale in vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale. 130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judeci solide in utilizarea cunotinelor i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competena profesional poate fi imprit in dou faze distincte: (a) dobandirea competenei profesionale; i (b) meninerea competenei profesionale. 130.3 Meninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i inelegerea voluiilor tehnice, profesionale i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea profesionistului contabil s ii dezvolte i s ii menin capacitile de a aciona Competent in mediul profesional. 130.4 Prudena implic responsabilitatea de a aciona in concordan cu dispoziiile privind o misiune, cu grij, meticulous i la timp. 130.5 Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregtire i o supraveghere corespunztoare. 130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s intiineze clienii, angajatorii sau ali utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective Biletul nr.192 1.Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi? - studiul rezultatelor trecute (3 ani) - examenul previziunilor - mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care ndeplinete cumulativ 4 condiii: 1. este un profit stabil; 2. este un profit real; 3. este un profit cert; 4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii: A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din legislaie.

Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an. B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.: - marja bruta; - valoarea adugata - excedent brut/net din exploatare; - profit net A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar; B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecii legate de sinergii G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. II. Examenul previziunilor Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve. III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una: a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil. b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital. c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari privai. d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor. 2.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? 1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile. Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depend de urmatorii factori: 1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i societatii. 2. Conditiile de piata in care activeaza profesia. 3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii Biletul nr.194 1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor? - Influeneaz amortizrile tehnice reale i cea fiscal - nltur amortizrile n exces Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar? Statutul auditorului auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata - auditorul intern face parte din structura intreprinderii; 2. Beneficiarii auditului : - auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali); - auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii; 3. Obiectivele auditului - Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare; - auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ; Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC. 4.Domeniul de aplicare - Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ; 1. 2.

Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara). 5. Pozitia fata de frauda Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare. Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern. 6.Independenta Este diferita in sensul ca: -Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere . -Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere . 7. Periodicitatea auditurilor -Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ; -Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit planului de audit intern . (Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de ex) . 8. Metodologia : -Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB (Consiliul pt. Standarde Internationale de Audit si Asigurare ) -Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI (Institutul International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul conducerii . Biletulnr.196 1.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii. Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 2.Prezentati rolul consiliului de administratie Tn cadrul societatii pe actiuni. Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor. Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate.

Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator. Biletui nr.197 1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei resigurri referitoare la: -acurateea declaraiilor financiare; -continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; -existena unor fraude; -respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; -comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 2.Sarcinile directorilor Tn cadrul societatilor pe actiuni. Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, nlimitele obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generalea acionarilor. Biletul nr. 198 1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi? Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare 2.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni. Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor art. 72 i 73. (2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de ndatoririle funciei lor. (3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribuiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului financiar. (5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar. Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege. Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru: a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; b) existena real a dividendelor pltite; c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere; d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale; e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. Biletul nr.199 1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea Tntreprinderii prin rentabilitate? Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta 2.Cine reprezinta societatea pe actiuni Tn raport cu tertii si Tn justitie? (1) Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. nlipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su.(2) Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fimputernicii s reprezinte societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionndmpreun pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni.(4) n cazul n care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii n conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societateaaparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)-(4) se aplic

directorilor n modcorespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare asocietii n raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sauseparat. Acestea depun la registrul comerului specimene de semntur. Biletul nr.200 1.Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 2.De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? Adunarea general ordinar se ntrunete cel puin o dat pe an, n cel mult 5 luni de la ncheierea exerciiului financiar. (2) n afar de dezbaterea altor probleme nscrise la ordinea de zi, adunarea general este obligat: b) s aleag i s revoce membrii consiliului de administraie, respectiv ai consiliului de supraveghere, i cenzorii; Biletul nr.201 1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei Tntreprinderi? Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a e s t i m a r i l o r d e p i a t a l a c a r e s e a d a u g a p r i m e l e d e r i s c s p e c i f i c e i n t r e p r i n d e r i i evaluate. 2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere. Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale: a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b) numete i revoc membrii directoratului; c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat. Biletul nr.202 1.Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. Biletul nr.203 1.Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina? Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.Rolul cenzorilor Tn cadrul societatii pe actiuni. (1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomnia.(3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale. Biletul nr. 204 1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina? Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani.

2. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni? n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in: a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor. Evidena aciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de tranzacionare se realizeaz cu respectarea legislaiei specifice pieei de capital; b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale; c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv ale directoratului i consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, de auditori interni, n exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un sistem alternativ de tranzacionare va fi inut conform legislaiei specifice pieei de capital; f) orice alte registre prevzute de acte normative speciale. Biletul nr.205 1. Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina? Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate 2.Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni. Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA. Biletul nr.206 1.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul financiar-contabil); - profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere. 2. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar? Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: -auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; -auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; -auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; -auditul financiar asupra situaiei fiscale; -auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale

unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Biletul nr.207 1.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie Tn evaluarea unei Tntreprinderi? Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor Flux de trezorerie 2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor Tn cadrul societatilor cu raspundere limitatei? Adunarea general a asociailor are urmtoarele obligaii principale:a) s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net; b) s desemneze administratorii i cenzorii, s i revoce/demit i s le dea descrcarede activitate, precum i s decid contractarea auditului financiar, atunci cnd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c) s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuitesocietii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite;d) s modifice actul constitutiv Biletul nr.208 1. In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii 2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Art. 207. - (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micorarea numrului de aciuni sau pri sociale; b) reducerea valorii nominale a aciunilor sau a prilor sociale; c) dobndirea propriilor aciuni, urmat de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cnd reducerea nu este motivat de pierderi, prin: a) scutirea total sau parial a asociailor de vrsmintele datorate; b) restituirea ctre acionari a unei cote-pri din aporturi, proporional cu reducerea capitalului social i calculat egal pentru fiecare aciune sau parte social; c) alte procedee prevzute de lege. Art. 210. - (1) Capitalul social se poate mri prin emisiunea de aciuni noi sau prin majorarea valorii nominale a aciunilor existente n schimbul unor noi aporturi n numerar i/sau n natur. Biletul nr.209 1.Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate? Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat. 2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. 1 Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat: a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social sau de capitalul social n folosul lui sau al altora. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial. Biletulnr.210 1.Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii? Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza : 1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau 2. aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a fluxului de numerar K-g 2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale? Societatea se dizolv prin. -trecerea timpului stabilit pentru durata societii; -imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia; -declararea nulitii societii; -hotrrea adunrii generale; -hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii; -falimentul societii; -alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului

Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii