Sie sind auf Seite 1von 18

Raportul de expertiz contabil judiciar, cu studiu de caz la un agent economic

Capitolul I

Expertiza contabila judiciara. Procedura de efectuare a expertizei contabile judiciare Prezentarea generala a S.C. Silcotub S.A Zalau Denumirea, forma juridica, durata si sediul societatii

Capitolul II Concluzii Bibliografie

Introducere Expertizele contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, alte legi speciale si reprezinta prin urmare, mijloc de proba Raport de expertiza contabila cu observatii, cuprinde pe lnga elementele specifice raportului obisnuit, necalificat, un capitol distinct numit "Consideratii personale ale expertului contabil". Aceste consideratii trebuie limitate la strictul necesar sau impus de lege n cazul expertizelor contabile judiciare. Standardul profesional nr. 35 al CECCAR recomanda expertului contabil numit din oficiu sa evite acest capitol din raportul de expertiza contabila judiciara, deoarece simpla sa existenta vine n contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea profesionistului contabil. Poate uzita de el expertul contabil recomandat de parte, fara a incrimina nsa partile adverse implicate. Orice intentie sau tendinta de incriminare , chiar si disimulata, constituie o ncalcare grava a principiilor deontologice carora expertul contabil trebuie sa se conformeze. Raport de expertiza contabila cu opinii separate se ntocmeste uneori, cnd pentru solutionarea unei cauze s-au numit mai multi experti din oficiu, sau ca experti-parte. Este important de retinut ca expertul-parte care a ajuns la un punct de vedere diferit de cel exprimat de expertul numit din oficiu, trebuie sa motiveze si sa argumenteze pe baza de probe punctul sau de vedere. Cnd au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili n aceeasi cauza se ntocmeste un singur raport de expertiza contabila. n cazul existentei unor deosebiri de opinii, acestea sunt consemnate n cadrul raportului de expertiza contabila sau n cadrul unei anexe a acestuia.Raportul se semneaza si se parafeaza pe fiecare pagina, de catre expertii numiti de organele n drept sau de catre expertul contabil care a coordonat misiunea. De regula, raportul de expertiza contabila judiciara se ntocmeste n doua exemplare, originale: unul pentru organul care a dispus efectuarea raportului de expertiza contabila judiciara, celalalt pentru arhivare la cabinetul expertului autor. La solicitarea organului beneficiar se pot elabora mai multe exemplare de raport cu valoare de original. Raportul de expertiza contabila judiciara, cu avizul organismului profesional privind auditul calitatii, se depune la organul judiciar cu un numar de 5 zile naintea termenului de judecata fixat sau la data dispusa prin Ordonanta n cazul expertizelor ntocmite n faza de urmarire sau cercetare penala.

Capitolul I Expertiza contabila judiciara. Expertiza tehnica efectuata de experti sau de specialisti, din dispozitia organelor de urmarire penala, a instantelor judecatoresti sau a altor organe cu atributii jurisdictionale, n vederea lamuririi unor fapte sau mprejurari ale cauzei, constituie expertiza tehnica judiciara. Valorificarea raportului de expertiza contabila Raportul de expertiza contabila judiciara este valorificat n actul de justitie ca mijloc de proba, alaturi de alte probe administrate n functie de natura cauzei. Tocmai din acest motiv, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, astfel nct sa contribuie efectiv la solutionarea cauzei respective. Acest lucru nu se realizeaza nsa din oficiu, fiind supus unei exigente aprecieri critice. n practica judiciara nu exista un sistem de ierarhizare a importantei probelor, expertiza contabila nefiind acceptata ca fiind superioara altor probe; forta de convingere a raportului de expertiza contabila este teoretic egala cu a celorlalte probe administrate. Prin urmare, expertiza contabila nu are forta probanta absoluta, ponderea sa fiind egala cu a oricarui alt mijloc de proba. Eficienta raportului de expertiza contabila ca mijloc de proba cu fundamentare stiintifica , este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei. n evaluarea calitatii unei lucrari de expertiza contabila, organul judiciar poate avea n vedere anumite criterii, cum ar fi corelatia cu alte probe. Este posibil nsa, ca un raport de expertiza contabila temeinic fundamentat, prin raportare la stiinta contabilitatii si pe baza unor rationamente profesionale riguroase, sa poata dobndi caracterul de proba dominanta n judecarea unei cauze, chiar si n conditiile n care nu concorda ntrutotul ce alte probe. Finalitatea actului de evaluare a calitatii si modului de valorificare a raportului de expertiza contabila judiciara revine organului care a dispus efectuarea expertizei, ntruct acesta raspunde de hotarrea care se pronunta pe baza documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile n activitatea judiciara presupune nsusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca dupa examinarea lucrarii de catre organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, sa se ajunga la concluzia ca aceste nu este corespunzator. n astfel de situatii, din oficiu sau la cererea oricareia dintre partile implicate, organul abilitat poate dispune masuri de refacere sau de completare a expertizei contabile. Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de proba utilizabile n rezolvarea unor cauze care necesita cunostinte de stricta specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil. Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea partilor n fazele de instrumentare si de judecata ale unor cauze civile si/sau comerciale, atasate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare. Expertizele contabile judiciare sunt probe individuale administrate de organul judiciar , concluziile acestora neputnd fi automat nsusite de catre organul care le-a dispus sau le-a acceptat; organul judiciar poate sa admita sau sa respinga concluziile expertizei contabile judiciare , n functie de nivelul stiintific, calitatea acesteia si corelatia cu celelalte probe administrate n cauzele supuse cercetarii si judecarii.Expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau acceptate, la cere partilor implicate n procesul judiciar, n toate fazele de desfasurare a acestuia, cu scopul stabilirii adevarului material si justei solutionari a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau de judecata.Expertizele contabile judiciare se afla la punctul de interferenta dintre domeniul contabilitatii si domeniul dreptului, ndeplinind functia de proba stiintifica. Obiectul de cercetare al expertizelor contabile l constituie fenomenele si procesele economice reflectate de documentele cu valoare probatorie indicate de catre fiecare parte aflata n litigiu.

Principalele trasaturi caracteristice (particularitati) ale expertizei contabile judiciare sunt: este mijloc de proba n justitie si intervine numai atunci cnd organele judiciare o considera necesara pentru elucidarea cauzelor n curs de ancheta sau de judecata;este activitatea prin care organele judiciare primesc informatii de natura economico-financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate;se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciare;are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico-operative si contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare;confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri, etc.;intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata , n vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii, etc.;este o activitate ocazionala care are loc doar cnd se dispune de catre organele judiciare. Caracterul stiintific, probitatea profesionala si deontologica a expertului contabil, confera expertizei contabile caracterul de proba ndeajuns de temeinica si de nenlaturat pentru stabilirea responsabilitatii persoanelor vinovate de ncalcarea legalitatii, nesocotirea disciplinei financiare si pagubirea patrimoniului. Prezentam alaturat principalele elemente care argumenteaza caracterul stiintific al expertizei contabile: a. Are ca obiect cercetarea unor fapte si situatii de natura economico-financiara; b. n sfera sa de actiune cuprinde activitatea economica a unui agent economic pentru problemele si obiectivele stabilite de organul judiciar; c. Cerceteaza situatiile si mprejurarile de fapt pe baza informatiilor furnizate de evidenta economica si a suportului ei material; d. Interpreteaza datele de evidenta si furnizeaza opinii cu privire la problemele investigate pe baza legilor si a actelor normative care reglementeaza domeniul de activitate respectiv; e. Elaboreaza concluzii pe baza constatarilor facute, care servesc ca mijloc de proba pentru organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei contabile. Sarcina efectuarii expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu exceptia cazurilor de recuzare sau a existentei circumstantelor care genereaza situatii de incompatibilitate. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele ndreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului (expertilor) contabili din oficiu sau recomandat (recomandati) de catre partile aflate n proces, se poate face numai de catre organul n drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila. Procedura de efectuare a expertizei contabile judiciare Exercitarea misiunii privind expertiza contabila implica deopotriva solutionarea pe baze stiintifice si legale a problematicii de fond, aflata n strnsa corelatie cu natura cauzei si cu obiectivele formulate de organul judiciar, precum si parcurgerea demersului procedural si deontologic reglementat pentru expertizele contabile judiciare. Expertiza este activitatea de cercetare efectuata de un specialist ce are calitatea de expert cu scopul de a stabiliadevarul intr-o situatie, problema sau litigiu. v8m17mo Expertiza = operatia facuta de unul sau mai multi experti cu scopul de a constata unele fapte, de a controla, de a examina, de a masura, de a evalua anumite lucruri, sau un mijloc de proba dispus sau cerut de organul juridic in materie civila sau penala efectuat de un specialist, care prin cunostintele si experienta ce o poseda trebuie sa aduca lamurirea diferitelor aspecte necesare solutionarii unor cauze. Expertizele contabile se clasifica astfel dupa scopul principal in care au fost solicitate: - expertize contabile judiciare - expertize contabile extrajudiciare dupa natura principalelor obiective la care se refera - expertize contabile civile - expertize contabile penale

- expertize contabile comerciale - expertize contabile fiscale - alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si expertize contabile extrajudiciare solicitate de alti clienti Instantele, cand considera necesar numesc din oficiu sau la cerere unul sau 3 experti contabili prin Incheierea de sadinta care cuprinde: numele expertului sau expertilor numiti obiectivele la care expertul trebuie sa raspunda termenul in care trebuie sa se efectueze ezpertiza plata expertilor contabili Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora. Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar. Principiul calitatii expertizelor contabile exprima faptul ca expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat. In sinteza, expertiza in general este un mijloc de proba de constatare, comfirmare, evaluare, lamurire sau dovedire pe baza cercetarii stiintifice, a adevarului obiectiv cu privire la o anumita fapta, imprejurare, problema, situatie, cauza sau litigiu. Prin natura si continutul faptei, expertiza poate fi: tehnica, medicala, grafologica, criminalistica, contabila, etc. Expertiza contabila este o forma de cercetare stiintifica in vederea lamuririi modului in care sunt reflectate in documente si in evidenta tehnic-operativa si contabila anumite fapte, imprejurari, situatii, etc. de natura financiar-contabil. Expertiza contabila este misiunea data unui expert de a controla registrele, conturile si actele justificative ale unui agent economic in scopul de a furniza partilor interesate datele pentru o echitabila regularizare a situatiei. Dupa destinatia sa expertiza contabila poate fi: -judiciara - solicitata de anumite organe pentru solutionarea cauzelor aflate in stare de ancheta, cercetare, judecata. Ex: politia, parchetul, tribunalul. -extrajudiciara - solicitata de p.f. sau p.j. interesate fara sa existe un dosar de ancheta, cercetare sau judecata. Obiectul expertizei contabile il formeaza dosarele de ancheta, cercetare sau judecata, iar obiectivele expertizei contabile sunt stabilite sub forma unor intrebari de catre organul de urmarire penala sau instanta la cererea partilor sau din oficiu, la care trebuie sa raspunda expertul. Organizarea expertizei contabile in Romania. In actualul stadiu al trecerii la economia de piata s-a impus marirea numarul de experti, contabili autorizati care sa evalueze si sa controleze performantele agentilor economici ce

activeaza pe piata. Aceste necesitati sunt izvorate din actele normative existente. Prin legea contabilitatii s-a statuat ca organizarea contabila se tine de organe specializate, autorizate, in 2 variante: 1.Prin compartimentele de contabilitate ale agentilor economici. 2.De persoane juridice autorizate sau p.f. Un alt act normativ Legea 31 / 90 -; a impus ca cel putin 2 cenzori ai societatii comerciale trebuie sa fie contabili autorizati sau experti contabili. Aceasta lege a precizat ca pentru determinarea sumelor datorate cu orice titlu statului, agentii economici pot fi consiliati de catre un consilier la alegere, din randul contabililor autorizati si expertilor contabili. In decursul perioadei, in Romania prin anul 1907 s-au pus bazele Uniunii Absolventilor Scolilor Superioare de Comert; 1918 Asociatia Titratilor in Stiinte Comerciale; 1921 s-a organizat Corpul de Contabili Autorizati si Experti Contabili, desfiintat in 1948 si reinfiintat in 1957 si s-a organizat activitatea de expert contabil sub indrumarea Ministerului Finantelor. In 1990 s-a legalizat Asociatia Generala a Expertilor Contabili si Tehnici, grupare profesionala, organizatie nonguvernamentala, care se transforma in 1994 in Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati, cu filiale in toate judetele (CECCAR). CECCAR este organizat pe 2 sectiuni: a.Sectiunea expertilor contabili; b.Sectiunea contabililor autorizati. Organele de conducere ale CECCAR sunt: -Conferinta nationala; -Consiliul Superior al corpului; -Biroul permanent al coptrpului. Pe langa consiliul superior functioneaza comisia superusoara de disciplina. Pe langa consiliul superior si consiliul filialelor functioneaza cate un reprezentant al Ministerului Finantelor. In Franta, activitatea de expertiza se realizeaza de Ordinul Expertilor Contabili si Asociatia Contabililor. In Germania exista Camera Expertilor Contabili care au misiuni in domeniul fiscal, consultanta, etc. In SUA este organizat Institutul American de Expertiza Contabila. In Canada exista Ordinul Contabililor Agreati din Quebec. Dobandirea calitatii de expert contabil si contabil autorizat Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile legii si are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatii comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit si pierdere. Calitatea de expert contabil se atribuie de catre comisiile de examinare stabilite prin ordin comun al Ministerului Finantelor si al Ministerului Invatamantului pe baza de examen. Examenul se organizeaza de CECCAR. Pentru sustinerea examenului fiecare candidat trebuie sa indeplineasca conditiile: -capacitatea de exercitiu deplina; -studii ecomonice suprerioare in specialitatea contabilitate-finante cu diploma recunoscuta de Ministerul Invatamantului si practica in specialitate de cel putin 3 ani sau studii economice superioare si practica in productie de 5 ani. -nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislatiei interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatii comerciale. -a promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil. Expertul contabil are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului. Asupra constatarilor, expertul intocmeste un raport. Expertul poate sa organizeze si sa conduca contabilitatea societatii comerciale. Contabilul autorizat -; persoana care a dobandit aceasta calitate si are capacitatea de a tine contabilitatea si a intocmi bilant pentru societatile comerciale. Poate dobandi calitatea de

contabil autorizat persoana care indeplineste conditiile: -are capacitate de exercitiu deplina; -are studii economice superioare, studii economice medii cu diploma sau licenta si o vechime in specialitate de 2 ani (studii superioare) si 3 ani (studii economice). -nu a suferit condamnari; -a promovat probele privind accesul la profesia de contabilautorizat. Numirea expertilor. Expertizele contabile pot fi efectuate de catre persoana care are calitatea de expert si care figureaza in evidenta Biroului Central pentru Expertize Contabile. Recomandarea expertilor contabili se face de catre birourile locale de expertiza contabila sau de cel central. Numirea expertilor contabili se face de organul care dispune efectuarea expertizei, dintre expertii recomandati de birourile locale. Expertul contabil odata ales, nu mai poate refuza decat in baza unor motive temeinice: boala, concediu, plecari in strainatate, etc. Expertul este in incompatibilitate de a efectua expertiza contabila in anumite cazuri: -este solicitate sa se pronunte in dosarul la care a participat in calitate de organ de control, de conducere, de organ de specialitate, a luat parte la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile, tehnic-operative, etc. -asupra sa a fost declansata actiunea de urmarire penala sau s-a dispus trimiterea sa in judecata. Expertul care cunoaste ca este in incompatibilitate sau ca exista un motiv de refuzare in privinta sa este obligat sa declare Biroului Local de Expertize Contabile, presedintelui instantei ca se abtine de la efectuarea expertizei. Drepturile expertului contabil: -sa examineze dosarul cauzei si alte lucrari necesare; -sa participe la stabilirea obiectivelor expertizei; -sa solicite organului care a dispus expertiza reformularea sau completarea obiectivelor; -sa primeasca lamuriri si explicatii de la parti; -sa fie remunerat. Obligatii: -sa sesizeze organul juridic ca se afla in situatia de abtinere sau refuzare; -sa fie impartial; -sa execute personal mandatul incredintat; -sa respecte normele legale privind expertiza contabila; -sa dea explicatii suplimentare la solicitarea organului juridic care a dispus expertiza. Interdictii: -sa incredinteze unei alte persoane efectuarea expertizei; -sa divulge datele de care a luat cunostinta; -sa ridice si sa pastreze la domiciliul sau dosarul cauzei; -sa efectueze control financiar de gestiune. Sanctiuni: -raspunde disciplinar, administrativ, civil si penal dupa caz. Sanctiunile disciplinare sunt: mustrare, avertisment scris, suspendarea dreptului de a exercita profesia pe o perioada de la 3 luni -; 1 an, interzicerea dreptului de a exercita profesia. Principiile fundamentale care trebuie sa-i ghideze pe expertii contabili in conduita si activitatea lor in relatiile personale cu ceilalti parteneri pot fi: -integritatea -; drept, cinstit, sincer; -obiectivitate, independenta, secret profesional; -respectarea normelor tehnice si profesionale; -competenta profesionala si competenta deontologica (buna reputatie). Inaintea inceperii efectuarii expertizei contabile in fata instantei, expertul depune juramant, iar relatiile expertilor contabili cu clientii se stabilesc prin contracte scrise de prestari de servicii. Pentru lucrarile efectuate expertii primesc onorarii stabilite fie prin

contracte, fie de catre organul care a dispus efectuarea lucrarii. Metodologia efectuarii expertizei judiciare. Expertiza judiciara este un mijloc de proba in justitie, o forma de cercetare si lamurire a faptelor economico-financiare indicate de organele juridice in scopul solutionarii litigiilor sau a proceselor penale. Obiectul expertizei contabile judiciare se refera la cercetarea unui ansamblu de documente contabile, acte normative si probleme economicofinanciare. Expertiza judiciara are sarcina principala sa contribuie la stabilirea adevarului material si la justa solutionare a cauzei aflate in faza de cercetare sau judecata. Expertiza trebuie sa ofere organului in cauza o proba indeajuns de temeinica si de neinlaturat pentru tragerea la raspundere a persoanelor vinovate de inclalcarea legalitatii. Obiectivele care se dau spre rezolvare expertului se stabilesc si se consemneaza in scris in ordonanta de organul de urmarire penala sau prin incheieri de instante de judecata. Aceste obiective sunt stabilite de organele care au dispus efectuarea expertizei sau de partile in litigiu sau din oficiu. Raportul de expertiza se depune la organul care l-a solicitate. Procedura efectuarii expertizei presupune examinarea materialului documentar, examinarea unor documente aflate la parti sau la terti, analiza explicatiilor partilor si a martorilor, analiza actelor de control si de expertiza anterioare, studierea concluziilor expertilor tehnici, etc. Termenul de depunere a lucrarii se fixeaza de organul care a dispus efectuarea expertizei. In functie de situatia constatata cu ocazia expertizei contabile, expertul intocmeste actele: -raportul de expertiza contabila; -decontul de cheltuieli privind costul expertizei; -nota de deficiente; -raspunsuri in scris la observatiile si obiectiunile formulate de parti; -suplimentul de expertiza; -proces verbal de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile. Raportul de expertiza cuprinde 3 capitole: introducere, desfasurarea expertizei, concluzii. Decontul de cheltuieli -; documentul pe baza caruia isi incaseaza onorariul. Procesul verbal -; cand documentele societatii nu sunt puse la dispozitie de agentul economic.

Prezentarea generala a S.C. Silcotub S.A Zalau Denumirea, forma juridica, durata si sediul societatii Societatea comercial S.C. Silcotub S.A., persoan juridic, a fost nregistrat ca societate cu rspundere limitat la data de 05.03.1991, numr de nregistrare n Registrul Comerului J24/959/1991. Activitatea de producie s-a desfurat din primul an i pn-n 2000 n halele de producie construite din temelie n sat Criseni, judeul Salaj. n anul 2000, societatea cumpr spaiile de producie din Zalau, unde i mut i sediul dar i activitatea de baz. S.C. Silcotub S.A. a fost constituit n temeiul Legii nr.82/1991, n prezent aplicnd reglementrile contabile simplificate, aprobate de O.M.F. 306/2002. La nceputul anului 2003, societatea a obinut certificarea conformitii produselor i la finele lui 2004, certificarea sistemului de management al calitii conform standardului ISO9001: 2000, de ctre Registrul Auto Romn. Obiectul de activitate Obiectul principal de activitate al societii este producia de articole tehnice din cauciuc, piese tip flexiblocuri, buce i tampoane de cauciuc cu sau fr armturi metalice, realizate prin injectare-vulcanizare, pentru industria de automobile. nc de la nceputul activitii sale, societatea a avut ca principal client intern, cea mai mare i unica firm de rulmenti din Romnia. n ultimii trei ani,. S.C. Silcotub S.A, a agreat i aprobat urmtorii furnizori, cu urmtoarele achiziii: S.C. Ardeleana Tisa S.R.L., Pitesti- materie prim (eav) S.C. Ronnera Ruber S.R.L., Piteti- materie prim (cauciuc) S.C. Peak Prod S.R.L., Zalu- materie prim (cauciuc) S.C. Eurocris Comimpex S.R.L., Cluj Napoca- degresant Henkel, Braov- ulei de protecie, vopsea, aderizant GDM Galvon S.R.L., Bucureti-soluie fosfatare PETROM S.A., Bucureti-uleiuri S.C.Fepa S.A., Brlad- ublere, micrometre. Potenialii concureni ai. S.C. Silcotub S.A, avnd n vedere structura de fabricaie, nivelul de calitate i fiabilitate, sunt: S.C. Artego S.A., Tg. Jiu; S.C. Fartec S.A., Braov; S.C. Ronnera Ruber S.R.L., Piteti. Structura organizatoric a societii Organigrama S.C. Silcotub S.A ,prin compartimentele i treptele ierarhice existente, asigur realizarea obiectivelor societii, n domeniile: cercetare, proiectare, producie, dezvoltare, comercializare, financiar-contabil, corelarea i urmrirea lor. Structura organizatoric a unitii este de tip ierarhic funcional, asigurnd unitatea decizional i de aciune. Ea oglindete att activitile de concepie, ct i cele de baz i auxiliare, reflectnd relaiile de subordonare i de colaborare. Aceasta include organele de conducere la nivel superior sub care sunt redate succsesiv celelalte funciuni organizatorice conform dependenei ierarhice. Din analiza organigramei existente, rezult urmtoarea distribuie: Nivelului 1 i corespunde conducerea strategic care este reprezentat de managerul general.

Nivelului 2 i corespunde conducerea executiv care este reprezentat de: -director comercial, -director tehnic; -director calitate. Nivelului 3 i corespunde conducerea funcional care este reprezentat de: -efi birou sau compartimente funcionale; -efi secii. Nivelului 4 i corespunde conducerea operaional care este reprezentat de: -efi ateliere; -efi formaii de lucru. S.C. Silcotub S.A. este organizat i funcioneaz conform statutului societii, care reglementeaz organizarea i funcionarea acesteia. Societatea are instalat urmtoarea capacitate de producie -flexiblocuri i articulaii elastice: 350.000buc/lun -buce din cauciuc cu armturi: 180.000buc/lun - buce din cauciuc: 200.000buc/lun -armturi metalice simple: 190.000buc/lun -alte repere din cauciuc: 60.000buc/lun Ca orice societate comercial, i S.C. Silcotub S.A are i activiti funcionale: activiti comerciale constnd n prospectarea pieei interne i externe de materii prime i materiale necesare produciei; activiti de aprovizionare i transport pentru materii prime, materiale auxiliare i semifabricate n cadrul societii; activiti comerciale pentru desfacerea produselor finite; activiti de ntreinere, reparaii, modernizare a mainilor i instalaiilor; activiti de organizare a produciei. Procesul de adaptare la noile condiii ale economiei de pia, au fcut necesar o revizuire a politicii de management existent la nivelul societii i asigurarea desfacerii produselor societii, att pe baz de comenzi, magazine de desfacere, ct i prin intermediul altor ageni economici. Principalii indicatori la data de 31.12.2005 sunt : cifra de afaceri = 32472.49 ron capital social = 11288.46 ron profit net = 170.96 ron Fuziunea, divizarea, dizolvarea i lichidarea societii Fuziunea sau dizolvarea societatii se hotaraste de catre asociati, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutive al societatii. Fuziunea sau dizolvarea are ca efect dizolvarea, fara lichidare a societati, care isi inceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului sau catre societatile beneficiare, in starea in care se gasesc la data fuziunii sau divizarii. Dizolvarea se inscrie in Registrul Comertului si se publica actul de dizolvare in Monitorul Oficial. Lichidarea societatii se face de catre administrator sau de o alta persoana stabilita de adunarea generala a asociatilor. Dispoziii finale Personalul necesar desfasurarii activitatii societatii in bune conditii, se va angaja de catre reprezentantul legal al societatii, adica de catre administrator. Nivelul de salarizare se stabileste de catre Consiliul de Administratie, salariul fiind confidential si se negociaza cu fiecare angajat. Personalul angajat cu contract de munca beneficiaza de toate drepturile si indeplineste toate obligatiile stabilite prin lege, normele de munca fiind obligatorii.

Personalul angajat cu contract de munc beneficiaz de toate drepturile i ndeplinete toate obligaiile stabilite prin lege pentru aceast categorie de personal, normele de munc i disciplin fiind obligatorii. Evidenta contabila tinuta de societate se va intocmi si se va conduce cu respectarea normelor metodologice de Ministerul Finantelor in lei si valuta. Societatea i asigur nijloacele materiale i bneti din capitalul social, resurse proprii i atrase din alte resurse. Amortizarea fondurilor fixe se face n condiiile legii. Litigiile societii cu persoane fizice sunt de competena instanelor judectoreti, iar litigiile cu persoane juridice sunt de competena arbitrajelor constituite pe lng Camerele de Comer i Industrie. Actele i faptele pentru care nu s-a fcut publicitatea prevzut de lege nu pot fi opuse terilor, n afar de cazul cnd societatea face dovada c acestea le cunoteau. Elaborarea situatiilor financiare previzionate Pentru previziunea situatiilor financiare prin metoda procent din vanzari am exprimat contul de profit si pierdere intr-o forma sintetica si am calculat valoarea medie pentru fiecare categorie de venit si cheltuiala, urmand ca apoi sa fie exprimate ca procent din cifra de afaceri. In cadrul acestui capitol al proiectului voi prezenta pornind de la previziunea cifrei de afaceri situatiile financiare previzionate prin aplicarea metodei procent din vanzari. In previziunea cifrei de afaceri am pornit de la evolutia cifrei de afaceri in perioada 2003-2005. Specificatie CA Indicele de crestere al CA 2003 24141.36 100% 2004 25629.93 106.17% 2005 32472.49 126.7%

Am considerat o rata medie de crestere a cifrei de afaceri in preturi constante de 5%. Rezultatele previziunii sunt: Cifra de afaceri previzionata 2006 34096.1 2007 35800.92 2008 37590.96

ESTIMAREA SITUATIEI FINANCIARE A INTREPRINDERII ESTIMAREA CONTULUI DE REZULTATE Contul de profit si pierdere simplificat Specificatie Cifra de afaceri neta Alte V din expl. Productia stocata si imobilizata Venituri din exploatare Ch.pvd.marfurile Ch.cu materialele si serviciile Impozite si taxe Ch.cu presonalul Ajustarea valorii imobilizarilor Alte ch.din expl. Ch.din exploatare Rezultatul din exploatare 2003 24141,36 168,07 845,36 25154,79 3158,63 13153,94 378,34 6600,26 452,01 439,32 24182,49 972,3 2004 25629,93 725,53 -400,44 25955,02 571,59 15677,55 415,76 6814,92 471,04 503,81 24454,68 1500,33 2005 32472,49 796,94 2274,33 35543,75 852,01 23557,05 296,49 8027,27 564,01 1013,82 34310,66 1233,09 Valoarea medie absoluta 563,51 906,42 28884,52 1527,41 17462,85 363,53 7147,48 495,69 652,32 27649,28 1235,24

V din dobanzi Alte V financiare V financiare Ch.pvd.dobanzile Alte ch.fin Ch.financiare Rezultat financiar Rez curent Rez.extraordinar Profit brut Imp.pe profit Profit net

4,62 546,41 551,03 817,32 138,02 955,34 -404,31 567,99 0 567,99 74,46 493,53

3,75 41,6 45,35 931,87 488,62 1420,49 -1375,14 125,19 0 125,19 99,93 25,06

5,29 45,54 50,83 769,37 164,89 934,25 -883,42 349,68 0 349,68 178,71 170,96

4,55 211,18 215,74 839,52 263,84 1103,36 -887,62 347,62 0 347,62 117,7 229,92

Contul de profit si pierdere exprimat in procente din cifra de afaceri Specificatie Cifra de afaceri neta Alte V din expl. Productia stocata si imobilizata Venituri din exploatare Ch.pvd.marfurile Ch.cu materialele si serviciile Impozite si taxe Ch.cu presonalul Ajustarea valorii imobilizarilor Alte ch.din expl. Ch.din exploatare Rezultatul din exploatare V din dobanzi Alte V financiare V financiare Ch.pvd.dobanzile Alte ch.fin Ch.financiare Rezultat financiar Rez curent Rez.extraordinar Profit brut Imp.pe profit Profit net Cota medie de impozit pe profit Rata dobanzii la disponibilitati Rata dobanzii la credite 2003 100 0,7 3,5 104,2 13,08 54,49 1,57 27,34 1,87 1,82 100,17 4,03 0,02 2,26 2,28 3,39 0,57 3,96 -1,67 2,35 0 2,35 0,31 2,04 13.11 1.71 51.65 2004 100 2,83 -1,56 101,27 2,23 61,17 1,62 26,59 1,84 1,97 95,41 5,85 0,01 0,16 0,18 3,64 1,91 5,54 -5,37 0,49 0 0,49 0,39 0,1 79.82 1.02 44.12 2005 100 2,45 7 109,46 2,62 72,54 0,91 24,72 1,74 3,12 105,66 3,8 0,02 0,14 0,16 2,37 0,51 2,88 -2,72 1,08 0 1,08 0,55 0,53 51.11 2.94 30.80 Valoarea medie (%) 100 1,99 2,98 104,97 5,98 62,73 1,37 26,22 1,82 2,3 100,42 4,56 0,02 0,86 0,87 3,13 1 4,13 -3,25 1,31 0 1,31 0,42 0,89 48.01 1.89 42.19

Elementele contului de profit si pierdere le-am estimat pentru urmatorii trei ani pornind de la urmatoarele ipoteze : Cifra de afaceri creste intr-un ritm mediu anual de 5%. Ponderea productiei stocate si imobilizate de 0.8% in CA Alte venituri din exploatare au o pondere de 0.7% in CA Chelt.cu materialele si serviciile scad de la 62% la 61% si 60.5%.

Chelt.cu impozitele si taxele se mentin la nivelul mediu al ultimilor 3 ani. Chelt.cu personalul se mentin la 26% in CA Chelt.cu amortizarea se mentin la nivelul anului 2004. Alte chelt.din exploatare au o pondere de 2% in CA Veniturile din dobanzi se obtin din aplicarea ratei medii a dobanzii la depozite de 2% asupra disponibilitatilor din bilant, respectiv cash-flow-ul. Alte venituri financiare sunt luate in considerare la nivelul mediu din ultimii 3 ani. Chelt.cu dobanzile se obtin prin aplicarea ratei medii a dobanzii la la credite (31%) la nivelul anului 2004. Alte chelt.financiare sunt estimate la nivelul mediu de 1% in CA Cota de impozit pe profit este estimata la 48% pentu 2005, 45% pentru 2004 si 40% pentru 2003 (se iau in considerare si cheltuielile nedeductibile inregistrate in ultimii ani). Contul de profit si pierdere previzionat Specificatie Cifra de afaceri neta Alte V din expl. Productia stocata si imobilizata Venituri din exploatare Ch.pvd.marfurile Ch.cu materialele si serviciile Impozite si taxe Ch.cu presonalul Ajustarea valorii imobilizarilor Alte ch.din expl. Ch.din exploatare Rezultatul din exploatare V din dobanzi Alte V financiare V financiare Ch.pvd.dobanzile Alte ch.fin Ch.financiare Rezultat financiar Rez curent Rez.extraordinar Profit brut Imp.pe profit Profit net 2006 34096.1 238,67 272,77 34607,55 1022,88 21139,59 363,53 8864,99 564,01 681,92 32636,93 1970,62 6,82 41,6 48,42 774,44 340,96 1115,4 -1066,98 903,64 0 903,64 433,75 469,89 2007 35800.92 250,61 286,41 36337,93 1038,23 21838,56 363,53 9308,24 564,01 716,02 33828,59 2509,34 8,59 41,6 50,19 712,44 358,01 1070,45 -1020,26 1489,08 0 1489,08 670,09 818,99 2008 37590.96 263,14 300,73 38154,83 1052,55 22742,53 363,53 9773,65 564,01 751,82 35248,1 2906,73 10,53 41,6 52,12 650,44 375,91 1026,35 -974,23 1932,5 0 1932,5 773 1159,5

ESTIMAREA BILANTULUI

Pentru previziunea situatiilor financiare prin metoda procent din vanzari am exprimat bilantul in procent din cifra de afaceri si am determinat valoarea medie pentru fiecare element in parte. Bilantul exprimat in procente din cifra de afaceri Specificatie Active imobilizate Stocuri Clienti Alte creante Disponibilitati Active circulante Total activ Credite pe t.scurt Furnizori Alte datorii pe t.scurt Datorii totale pe t.scurt ITML Datorii totale Capital propriu Total pasiv 2003 43.46% 22.68% 18.35% 2.2% 1.12% 44.35% 87.81% 6.55% 18.8% 17.56% 42.91% 0% 42.91% 44.9% 87.81% 2004 44.02% 19.6% 19.41% 4.34% 1.44% 44.79% 88.8% 8.24% 10.18% 23.41% 41.83% 0% 41.83% 46.97% 88.8% 2005 32.44% 26.94% 15.07% 5.15% 0.55% 47.71% 80.16% 7.69% 12.17% 23.13% 42.99% 0% 42.99% 37.17% 80.16% Valoarea medie Valoarea medie (%) absoluta 39.97% 10769,42 23.07% 6414,96 17.61% 4766,09 3.9% 1105,67 1.04% 273,16 45.62% 12559,88 85.59% 23329,3 7.5% 2064,18 13.72% 3699,77 21.37% 5916,28 42.58% 0% 42.58% 43.01% 85.59% 11680,23 0 11680,23 11649,07 23329,3

Elementele bilantului le-am estimat pentru urmatorii trei ani pornind de la urmatoarele ipoteze : Activele imobilizate raman la valoarea din anul 2005, considerand ca pentru cresterea estimata a cifrei de afaceri de 5% anual nu sunt necesare investitii suplimentare in urmatorii 3 ani,capacitatea de productie nefiind utilizata la maxim. Stocurile le-am estimat la ponderea medie din ultimii ani in cifra de afaceri pentru primul an de previziune(23%), scazand la 21.5% in 2006 si la 20% in 2007, tinzand spre valoarea din 2004 cand stocurile au inregistrat o pondere mai redusa in cifra de afaceri. Creantele -clienti le-am estimat la ponderea medie din ultimii ani in cifra de afaceri pentru primul an de previziune(17.61%), scazand la 17% in 2006 si 16.5% in 2007 pentru a se apropia la valoarea din 2004. Alte creante le-am estimat la o pondere in cifra de afaceri de 3.9% Disponibilitatile se estimeaza sa creasca ca pondere din cifra de afaceri de la 1% in 2006 la 1.2% in 2007 si 1.4% in 2008. Datoriile fata de furnizori se mentin ca pondere in cifra de afaceri la 13.72%. Alte datorii isi reduc ponderea de la 20.6% LA 19.5% SI 18% Capitalurile proprii cresc cu partea din profitul net ce nu e distribuita sub forma de dividende : 10% in 2006, 15% in 2007 si 20% in 2008. Bilantul previzionat Specificatie Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active imobilizate 2006 188.03 10319.89 27.38 10535.31 2007 188.03 10319.89 27.38 10535.31 2008 188.03 10319.89 27.38 10535.31

Stocuri Clienti Alte creante Disponibilitati Active circulante Total activ Credite pe t.scurt Furnizori Alte datorii pe t.scurt Datorii totale pe t.scurt ITML Datorii totale Capital propriu Total pasiv

7842.11 6000.92 1363.84 340.96 15547.82 26083.13 2498.19 4432.49 7036.12 13966.81 0 13966.81 12116.32 26083.13

7697.20 6086.15 1432.04 429.61 15645 26180.3 2298.19 4654.12 6988.82 13941.14 0 13941.14 12239.17 26180.3

7518.19 6202.51 1503.64 526.27 15750.61 26285.92 2098.19 4886.82 6829.83 13814.85 0 13814.85 12471.07 26285.92

Potrivit Legii n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete lunar. n acest sens, conturile de cheltuieli se nchid prin rezultatul exerciiului (contul profit i pierdere). Rezultatul exerciiului, respectiv profitul sau pierderea, se determin ca diferen ntre veniturile i chel Pentru calcularea costurilor de producie, cheltuielile pot fi grupate n:cheltuieli directe (materii prime i materiale directe, remuneraii directe, contribuia privind asigurrile sociale i protecia social i alte cheltuieli directe); cheltuielile indirecte de producie (cheltuieli comune ale seciei); cheltuieli de desfacere; cheltuieli generale de administraie. Cheltuielile directe i cheltuielile indirecte de producie repartizate corect asupra produselor fabricate, lucrri executate i servicii prestate, formeaz costul de producie al acestora. Cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de desfacere sunt n general excluse din costul de producie n afar de cazul cnd condiiile specifice de exploatare justific luarea lor n consideraie. Dac la costul de producie se adaug cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de desfacere se obine costul complet. Cheltuielile financiare nu se includ n costul de producie, cu excepia dobnzilor aferente mprumuturilor, la unitile cu ciclu lung de fabricaie, care pot fi repartizate asupra costurilor de producie ale produselor respective. n costurile de producie nu se includ cheltuieli excepionale i costul subactivitii. n cazurile n care n contabilitatea de gestiune, respectiv, n costurile de producie, s-au inclus alte elemente dect cele prezentate la nchiderea exerciiului financiar, cu ocazia evalurii stocurilor i produciei n curs de execuie, acestea se vor exclude din costul de producie, fiind considerate costuri incorporabile. Cheltuielile indirecte de producie se repartizeaz asupra costurilor n raport de costul de secie, salarii directe, consumurile de materiale directe, orele de funcionare a utilajelor sau alte criterii care s asigure o repartizare raional a acestor cheltuieli asupra produselor, lucrrilor executate sau serviciilor prestate. Cheltuielile de desfacere se adaug la costul de producie al produselor pentru care s-au efectuat, iar n cazul n care identificarea lor nu este posibil pe produs, acestea pot fi repartizate asupra costului acestora, proporional cu greutatea, sau volumul produselor livrate, sau n funcie de alte criterii. n msura n care cheltuielile generale de administraie se includ n costul de producie, repartizarea asupra costurilor produselor se face similar cu cheltuielile indirecte de producie. Cheltuielile pot fi grupate i n funcie de dependena lor fat de volumul de producie n cheltuielile variabile i cheltuielile fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt acelea a cror mrime evolueaz proporional cu producia la care se refer, fiind

relativ fixe pe unitatea de produs, cum sunt materiile prime i materialele auxiliare directe, remuneraiile directe, energia, combustibilul i alte cheltuieli directe. Cheltuielile fixe sunt acelea care au nivel relativ constant, indiferent de oscilaiile volumului produciei, cum sunt: cheltuielile generale ale ntreprinderii, o parte din cheltuielile comune ale seciei etc. Calculaia costurilor de producie poate fi efectuat dup urmtoarele metode: metoda costurilor standard sau normale; metoda pe comenzi; metoda pe faze; metoda global; metoda costurilor directe sau alte metode adaptate la unitatea patrimonial, n funcie de organizarea proceselor de producie, specificul activitii i necesitile proprii de informare. Valorile contabile ale unei actiuni ale societatilor implicate in operatiunea de fuziune din prezentul Raport de expertiza contabila corespunde cu vaiorile contabile ale unei actiuni ale societatilor implicate in operatiunea de fuziune din proiectul de fuziune.

Concluzii Constatrile acestei expertize sunt bazate pe date, documente i fapte reale i verificabile, iar concluziile sunt trase cu bun-credin, ntr-un mod imparial, obiectiv, profesional, echilibrat i constructiv, n acord cu poziia Experilor fa de reprezentanii Beneficiarului, cu natura relaiei contractuale dintre pri i cu toate normele legale, etice i profesionale aplicabile.

n ceea ce privete activitatea administratorului DAH, prin raportare la sarcinile, atribuiunile i responsabilitile sale legale , apreciem c acesta i le-a ndeplinit n mic msur, provocnd astfel mari pagube, grave tensiuni i confuzii, precum i serioase perturbri ale activitii firmei, dup cum se va arta mai departe. Referitor la sarcinile, atribuiunile i responsabilitile sale legale principale, apreciem c administratorul le-a neglijat i le-a ndeplinit n mod defectuos, prin: Ne-inerea registrelor firmei (al asociailor, registrele contabile registrul unic de control, registrul inventar, etc.); Ne-convocarea AGA ordinar n vederea analizrii i aprobrii bilanului anual i a contului de profit i pierdere pentru exerciiile financiare 2005 i 2006; Ne-ntocmirea raportului anual de gestiune i n consecin ne-supunerea acestuia aprobrii AGA ordinare n vederea obinerii descrcrii de gestiune; Ne-semnarea bilanurilor i celorlalte documente ale raportrilor financiare periodice i depunerea lor la organele fiscale numai pe semntura contabilului; Ne-obinerea aprobrii AGA ordinare pentru calculul i repartizarea profitului net, inclusiv a dividendelor cuvenite asociailor; Ne-organizarea evidenei tehnico-operative i contabile privind micarea autovehiculelor firmei, consumul de combustibil i justificarea acestuia, prin foi de parcurs, norme de consum, nscrierea datelor firmei i autovehicului pe bonurile de combustibil, etc.; Ne-inerea evidenei i gestionarea necorespunztoare a documentelor tipizate cu regim special (carnete facturier, chitaniere, fie de inventar, ordine de plat OP, etc.); de exemplu, unele ordine de plat nu sunt numerotate, exist un OP nr. 2/8.01.2006, un OP nr. 1/17.01.2006, un OP nr. 2/4.08.2006, un OP nr. 1/29.12.2006, dou OP nr. 10 (unul emis pe 25.01.2006 iar cellalt pe 12.02.2006), iar ntre ele numeroase alte OP-uri numerotate pn la nr. 65 70 pe an Admiterea i/sau introducerea n evidene a numeroase documente justificative n copie xerox (facturi, chitane) sau a unor chitane fr facturi; Efectuarea de cheltuieli n favoarea altui agent economic (de exemplu, pentru Fundaia Naional de ncurajare a Dezvoltrii Intensive Bucureti: chirie, ntreinere, cheltuieli telefon i Internet, etc.); Delegarea de factori a unor atribuiuni ale administratorului altor persoane (RFN), fr aprobarea AGA, ceea ce a condus la tensiuni n cadrul firmei, perturbri grave ale activitii, efectuarea unor cheltuieli n interes personal, etc.; Dispunerea unor operaiuni financiare (cheltuieli/pli, inclusiv prin cardul bancar al firmei) fr aprobarea AGA i efectuarea unor cheltuieli voluptorii (inoportune, neeconomicoase, nenecesare, nelegale, etc. n general n interes personal) n sume mari;Potrivit Legii n contabilitate, profitul sau pierderea se stabilete lunar. n acest sens, conturile de cheltuieli se nchid prin rezultatul exerciiului (contul profit i pierdere). Rezultatul exerciiului, respectiv profitul sau pierderea, se determin ca diferen ntre veniturile i cheltuielile exerciiului, indiferent de data ncasrii sau plii lor. Pentru calcularea costurilor de producie, cheltuielile pot fi grupate n:cheltuieli directe (materii prime i materiale directe, remuneraii directe, contribuia privind asigurrile sociale i protecia social i alte cheltuieli directe); cheltuielile indirecte de producie (cheltuieli comune ale seciei); cheltuieli de desfacere; cheltuieli generale de administraie. Cheltuielile directe i cheltuielile indirecte de producie repartizate corect asupra produselor fabricate, lucrri executate i servicii prestate, formeaz costul de producie al acestora.Cheltuielile generale de administraie i cheltuielile de desfacere sunt n general excluse din costul de producie n afar de cazul cnd condiiile specifice de exploatare justific luarea lor n consideraie. Dac la costul de producie se adaug cheltuielile

generale de administraie i cheltuielile de desfacere se obine costul complet. Cheltuielile financiare nu se includ n costul de producie, cu excepia dobnzilor aferente mprumuturilor, la unitile cu ciclu lung de fabricaie, care pot fi repartizate asupra costurilor de producie ale produselor respective. n costurile de producie nu se includ cheltuieli excepionale i costul subactivitii. n cazurile n care n contabilitatea de gestiune, respectiv, n costurile de producie, s-au inclus alte elemente dect cele prezentate la nchiderea exerciiului financiar, cu ocazia evalurii stocurilor i produciei n curs de execuie, acestea se vor exclude din costul de producie, fiind considerate costuri incorporabile. Cheltuielile indirecte de producie se repartizeaz asupra costurilor n raport de costul de secie, salarii directe, consumurile de materiale directe, orele de funcionare a utilajelor sau alte criterii care s asigure o repartizare raional a acestor cheltuieli asupra produselor, lucrrilor executate sau serviciilor prestate. Cheltuielile de desfacere se adaug la costul de producie al produselor pentru care s-au efectuat, iar n cazul n care identificarea lor nu este posibil pe produs, acestea pot fi repartizate asupra costului acestora, proporional cu greutatea, sau volumul produselor livrate, sau n funcie de alte criterii.n msura n care cheltuielile generale de administraie se includ n costul de producie, repartizarea asupra costurilor produselor se face similar cu cheltuielile indirecte de producie.Cheltuielile pot fi grupate i n funcie de dependena lor fat de volumul de producie n cheltuielile variabile i cheltuielile fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt acelea a cror mrime evolueaz proporional cu producia la care se refer, fiind relativ fixe pe unitatea de produs, cum sunt materiile prime i materialele auxiliare directe, remuneraiile directe, energia, combustibilul i alte cheltuieli directe. Cheltuielile fixe sunt acelea care au nivel relativ constant, indiferent de oscilaiile volumului produciei, cum sunt: cheltuielile generale ale ntreprinderii, o parte din cheltuielile comune ale seciei etc.

BIBLIOGRAFIE: 1.Ionescu Luminia, Controlul financiar-fiscal i expertiza contabil, fundamente teoretice i practice, Editura Cartea Universitar, Bucureti, 2008

2.Ionescu Luminia, Expertul contabil i dezvoltarea ntreprinderilor mici i mijlocii, Revista Contabilitatea, expertiza i auditul afacerilor nr. 1 / ianuarie, 2010- Editura CECCAR pag. 8 12, (4 pg)- 2010 - ISSN 1454-9263; 3. Luminia Ionescu, O necesar delimitare ntre expertiza contabil, audit i control de gestiune, Adevrul economic nr. 34/1997 4. ***OG nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai, republicat MO nr. 13 din 8 ianuarie 2008 5. CECCAR- Norma profesional nr. 35 Expertizele contabile, Editura CECCAR, Bucureti, 2009 6. ***OG nr. 2/2000 privind organizarea activitii de expertiz tehnic judiciar i extrajudiciar, publicat MO nr. 26 din 25 ianuarie 2000 8. ***Legea nr. 39/2009 pentru modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitii de expertiz tehnic judiciar i extrajudiciar, Monitorul Oficial al Romniei Partea I, nr. 182 din 24 martie 2009 8.Boulescu, Mircea, Marcel Ghi. Expertiza contabil. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2001.

Das könnte Ihnen auch gefallen