Conferinta nationala INFRACTIUNI LA GRANITA DE EST A UNIUNII EUROPENE.

CRIMINALITATEA INFORMATICA organizata de Baroul Valcea in data de 26 noiembrie la 2011 la Centrul de Conferinte Grand Hotel Sofianu din Rm.Valcea, s-a bucurat de participarea unor specialisti de referinta in domeniul criminalitatii informatice precum si de prezenta unui auditoriu numeros format din profesionisti ai dreptului: avocati, judecatori, procurori, dar si politisti. Au prezentat expuneri:

Prof. univ. dr. Ioana Vasiu (Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj): Mediu, forme si particularitati ale fraudelor comise prin mijloace de plata electronice Dr. av. Petrut Ciobanu (Facultatea de drept a Universitatii Bucuresti; lector INPPA): "Particularitatile apararii in cazul criminalitatii informatice" Lector univ. dr. Daniel Atasiei (Facultatea de Drept a Universitatii Al.I.Cuza din Iasi; lector INPPACentrul Teritorial Iasi) : Probatiunea in domeniul infractiunilor informatice Lector univ. dr. Maxim Dobrinoiu (Facultatea de Drept a Universitatii Nicolae Titulescu) : Criminalitatea informatic n lumina Noului Cod Penal Judecator Ana Maria Tranca (Tribunalul Bucuresti): Analiza de practica judiciara in domeniul criminalitatii informatice Av. Dan Livescu, Av. Monica Livescu: Profesionistii dreptului in era informationala

Institutul Naional al Magistraturii a fost reprezentat de d-nul judecator dr. Florin Encescu, membru in Consiliul Stiintific al INM, Presedintele Tribunalului Gorj. Interesul dezbaterii unei astfel de teme a fost marcat si prin prezenta judecatorilor si procurorilor de la instantele si parchetele din raza Curtii de Apel Pitesti. Mentionam participarea Prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Valcea, d-na Carmen Vamesu, d-na Rosita Baciu, presedintele sectiei penale a Judecatoriei Ramnicu Valcea. De asemenea, au participat reprezentanti ai structurilor de politie: dl. comisar sef de politie Marius Dascalu, sef adjunct al IPJ Valcea, d-a Oana Murarus, inspector la Serviciul de combatere a Crimei organizate din cadrul BCC Pitesti. Au fost prezeni si personaliti ale vietii publice, care au luat cuvantul, salutnd manifestarea: dl. Petre Ungureanu, prefect al judetului Valcea, fost membru al comisiei juridice a Camerei Deputatilor, dl.Romeo Radulescu, primarul oraului Rmnicu Vlcea. In cadrul manifestarii a avut loc si un trg de carte juridica in cadrul caruia, Editura Universul Juridic si Editura Hamangiu, sponsori al evenimentului, au prezentat o ampla oferta de carte deosebit de apreciata de participantii la conferinta. Au fost lansate cartile : Explicatii preliminare ale noului Cod penal coordonator: George Antoniu, Editura Universul Juridic Criminalitatea in cyberspatiu, autori: Ioana Vasiu si Lucian Vasiu; Editura Universul Juridic; Infractiuni informatice practica judiciara, autor: Anamaria Tranca; Editura Hamangiu Bitdefender si Kaspersky, de asemenea sponsori ai evenimentului, au oferit participantilor la conferinta licente ale unora dintre produsele acestora de securitate informatica. Conferinta a fost moderat de Av. Monica Livescu, decanul Baroului Vlcea, lector INPPA. Judecator dr. Florin Encescu, membru in Consiliul Stiintific al INM, Presedintele Tribunalului Gorj.

Ma onoreaza in mod deosebit invitatia pe care mi-ati adresat-o. De aceasta data sunt si intr-o postura de reprezentant al formatorilor de specialitate din cadrul INM, care imi ofera si ocazia de a va transmite salutarile Consiliului INM.(...) Este un eveniment, din pacate, rar, asa cum am constatat eu de-a lungul timpului, in ceea ce priveste colegii nostri avocati care, din punctul meu de vedere merita sa primeasca acelasi nivel de informare, asa cum sistemul judiciar incearca sa asigure colegilor mei judecatori si procurori. Serviciul este comun pentru ca informati, deopotriva si noi si dvs., putem sa ne tinem cat mai departe de abuzul de drept, de cereri inutile care pot sa greveze judecata sau pot sa impiedice aflarea adevarului cu maxima celeritate. Domeniul este putin mai ciudat si parca mi-as propune intr-un minut sa va fac sa va ganditi un pic sau sa va fac o introspectie intr-o lume absolut virtuala in care conditia noastra va fi una din ce in ce mai matriceala si in care forma noastra materiala incepe sa se disipeze, sa dispara, o lume in care platile, din ce in ce mai mult, se pare ca sunt intr-un format dintr-acesta electronic, on-line (...), o lume in care este posibil furtul de bunuri virtuale, (...) o lume in care moneda virtuala devine din ce in ce mai folositoare. Gurul de la Facebook, recent isi lansa propria moneda virtuala, intrevazand extraordinarul potential economic pe care il are o astfel de lume.(...) (...)Institutiile noastre (n.r. Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor) au prins si spalari de bani in spatiul virtual. E adevarat ca in ultimul raport s-au rezumat, s-au limitat numai la infractiunile informatice, dar sunt printre putinii din Europa care au reusit acest lucru. (...)Ma bucur ca se intampla lucrul acesta, ma bucur ca se intampla la Valcea, care este un pol si colegii de aici au probabil cea mai mare expertiza, mai ales procurorii au cea mai bogata expertiza in domeniu. Sper ca acest eveniment sa se repete si va multumesc pentru invitatie si va felicit pentru eveniment! Prefectul judetului Valcea, d-nul Petre Ungureanu (...)Am privilegiul sa lucrez, sa fiu prefectul unui judet care a luat-o inainte in multe domenii, iar in cel care face obiectul discutiei de astazi chiar ca e inainte (...) am avut, slava Domnului, cu ce ne lauda, am avut cea mai buna atestata documentar, atestata din toate punctele de vedere, cea mai buna scoala de matematica. E un judet contradictoriu! (...)Valcea face cativa pasi grozavi inainte si toate succesele obtinute in reprimarea criminalitatii informatice au si un punct de pornire in profesionalismul celor de la Valcea (..) Sunt convins ca dvs. aveti aici toti oamenii potriviti care sa ne lumineze (...) si, cu parere de rau, ca nu voi putea sta foarte mult la dezbaterile dvs., as vrea sa particip la primele luari de cuvant si as vrea sa stiti ca sunt mandru ca veniti incoace. (...)Vreau sa o felicit pe Monica Livescu ca a organizat si continua seria de manifestari de inalta tinuta si deja incepe sa se vorbeasca de un centru interesant al Baroului Valcea. Ii salut cu respect pe toti colegii mei si va urez sa aveti o zi buna! Primarul mun. Rm.Valcea, Dl. Romeo Radulescu (...)Criminalitatea informatica pentru mine, ca primar, este delicata. In primul rand ma bucur ca avem o foarte buna scoala de informatica la Rm. Valcea si din judet. Avem un parteneriat extraordinar cu politia si cu ajutorul dansilor reusim sa tinem oarecum piept acestui flagel.(...) Va multumesc si sper ca aceasta sa nu fie ultima conferinta pe aceasta tema sau pe alte teme de interes general! Decanul Baroului Valcea dna. Monica Livescu: Precizez ca avem avocati care apara atat persoanele care au savarsit astfel de infractiuni, cat si avocati care apara persoanele vatamate in cazul dosarelor instrumentate pe aceasta tema, ceea ce, cred eu, subliniaza interesele participantilor de a vedea, si dintr-o parte si din cealalta, problematica pusa in discutie astazi. Comisar sef de politie Maris Dascalu (...)Referitor la expertiza pe care am capatat-o de-a lungul a 5 ani de zile, cat am condus Serviciul de Combatere a Criminalitatii organizate, pot sa spun ca am invatat din mers ce inseamna criminalitatea informatica. Am reusit sa ne corectam de-a lungul timpului greselile, erorile pe care poate le faceam la

inceput. (...) Ca si o parte dintre dvs., am capatat experienta si unii si altii in cauze initiale mai marunte, ulterior in cadrul gruparilor de infractionalitate cu ramificatii de-a lungul mapamondului, si faptul ca am plecat de la Serviciul de Crima Organizata nu inseamna ca m-am rupt de aceasta realitate, de aceasta activitate, tinem in continuare legatura si pot sa va spun ca si unii si altii vom mai avea multe de facut in continuare.(..) Cu speranta ca aceasta consfatuire va fi de bun augur si va fi benefica pentru toti, va urez o participare cat mai fructuoasa! Expunerea Profesionistii dreptului in era informationala, avandu-i ca autori pe Av. Dan Livescu, Av. Monica Livescu. (...)In nici doua decenii, societatea, modul in care oamenii relationeaza, s-a schimbat fundamental. Daca de la aparitia primelor forme de scriere si pana la aparitia tiparului au fost necesari 8000 de ani, iar apoi alte cateva sute de ani pana la aparitia telefonului, in nici douazeci de ani societatea s-a schimbat mai mult decat a facut-o anterior in mii de ani. ()"Pe de o parte internet-ul creeaz un imens potenial de dezvoltare n toate domeniile vieii sociale, aplicaiile sale fiind practic inepuizabile. Pe de alta parte, tehnologia oferit deschide noi orizonturi comiterii de infraciuni, fie clasice furtul, nelciunea, fie alte tipuri de infractiuni mai sofisticate care se dezvolta de asemenea exponential. Potentialul internetului, precum si ale celorlate componente ale societatii informationale, a fost intuit si de infractori de diverse tipuri care care vad in acest domeniu o cutie a Pandorei " ()" Procesul de schimbare a societatii determinat de dinamica extraordinara a tehnologiei informatiei continua intr-un ritm care depaseste cu mult capacitatea de reactie a statelor. " ()"Criminalitatea informatica este mult mai bine dezvoltata decat isi inchipuie oamenii", spunea Adam Palmer, consilier la Symantec corporation, implicat in realizarea unui studiu international privind securitatea informatica. ()"Amploarea fenomenului in Romania o putem observa din comunicatele periodice ale DIICOT.()In documentarea informativ-operativa a multor cauze, procurorii DIICOT au colaborat cu ofiterii US Secret Service si FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti. ()"Institutiile statale, legislativul, profesiile sociale, intre care se gasesc si profesiile juridice, reactioneaza mult prea lent fata de ritmul in care progresul tehnologiei informatiei determina schimbarile sociale." () "Desi relatiile sociale si de afaceri facilitate de tehnologia informationala sunt globale, legislatiile sunt nationale. Legislatiile internationale si nationale, precum si pregatirea profesionistilor dreptului pentru noua realitate sunt depasite, ca ritm, de rapiditate cu care modul de desfasurare a vietii sociale, modul de relationare intre oameni, intre societati comerciale sau alti participanti la viata sociala, evolueaza. Lipsa sau insuficiena unor reglementri internaionale n materie precum si i lipsa incriminrilor specifice din legislaiile naionale, rmase cu mult n urma dezvoltrii fenomenului, pot duce la instalarea haosului. " () "Internet-ul, cyberspatiul, care s-a constituit extrem de rapid ca o lume nou, are nevoie de reglementari dar si de profesionisti specializati. Ultimii 15 ani au adus: un nou tip de intreprindere ; un nou tip de magazin la care facem cumparaturile (online) ; un nou mod in care platim ; noi tipuri de contracte ; un nou tip de angajat ; un nou tip de educatie ; e-governence (furnizarea pe cale electronica a serviciilor guvernamentale catre cetateni care inseamna, de fapt, schimbarea realizarii raporturilor dintre Guvern si cetatean) " (...) Toate aceste, sunt doar cateva din aspectele schimbate esential in doar 15 ani. Dar ritmul schimbarilor continua sa creasca. Curand vom vorbi despre un nou tip justitie. A se retine ca, in in unele tari, cum ar fi USA, in anumite domenii, exista deja CyberCourts, adica curti de justitie(arbitraj) in care procedura de judecata se desfasoara online. Un astfel de proiect exista si la nivelul Uniunii Europene." () "Noi, profesionistii practicanti ai dreptului, nu putem insa sa asteptam dupa adoptarea unei noi legislatii. Cazurile, din ce in ce mai multe, care necesita asistenta juridica specializata in domeniile mai sus mentionate, nu asteapta.

Trebuie sa fim creativi sa sa actionam in cadrul legislativ pe care il avem. Este o necesitate impusa realitate ca profesionistii dreptului, prin organizatiile lor specifice, INPPA si INM, sa ia masurile necesare de pregatire si perfectionare continua astfel incat sa tina pasul cu modificarile din viata sociala determinate de progresul tehnologiei, in speta de tehnologia informatiei. De asemenea, este de gandit daca, organizatiile profesiilor care se confrunta zilnic cu astfel de cazuri avocati si magistrati - nu ar trebui sa gaseasca o modalitate comuna de conlucrare prin care sa atraga atentia legislativului cu privire la urgenta adoptarii unor noi reglementari specifice in domeniu, fiind deja un truism ca reglementarile din legislatia actuala sunt in urma ritmului in care se dezvolta societatea informationala. In foarte scurt timp societatea informationala va deveni regula, nu exceptia. Speram ca aceasta conferinta sa fie unul din pasii acestui drum care nu este usor, dar este absolut necesar, al adaptarii profesionistilor dreptului la noile realitati sociale si din era informationala." Prof.univ.dr. Ioana Vasiu (Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj) a sustinut expunerea: Mediu, forme si particularitati ale fraudelor comise prin mijloace de plata electronice. Hackerii din Rm.Valcea si din Dragasani au devenit subiect de studiu in criminologia in domeniu si bineinteles sunt in acelasi timp subiect de discutie la Academia de Cyber Investigators. (...) In Los Angeles Times, in 2007, se spunea ca: nimeni nu se pricepe mai bine la fraudele pe internet decat romanii. Avem aceste discipline optionale, in cel mai bun caz, cateva materii sporadice si, bineinteles, pregatirea este deficitara si pentru cei care ajung dupa aceea sa fie judecatori, avocati. Nu vorbesc de cei de la DIICOT, pentru ca dansii au parte de o pregatire exceptionala alaturi de cei de la FBI si Secret Service, deci acolo se poate spune ca se obtin rezultate multumitoare. (...)Instanta din Cluj Napoca i-a dat 2 ani cu suspendare unui astfel de escroc online. Procurorii de la DIICOT care au realizat 13 volume de dosar, incepand din 2005, erau foarte frustrati de hotararea instantei 2 ani cu suspendare, cand respectivul a fost in posesia a 10 mii de carduri si inca de cand era minor avea tutoriale pe internet cum sa savarseasca infractiunile in domeniul falsificarii mijloacelor de plata electronica. M-a mirat si pe mine ca si pe cei de la DIICOT, motivarea pentru care i-au redus astfel pedeapsa. Judecatorii, in motivare - stiu ca sunt si judecatori aici, dar nu este niciun fel de problema, (...) considera ca ceea ce el a savarsit, a fost o ratacire specifica varstei, nemeritand sa ramana dupa gratii. Petrecerea timpului liber in medii neadecvate au fost factorii care au contribuit la dezvoltarea conduitei infractionale din partea inculpatului. Raspundem oarecum la intrebarea pe care si-o pun americanii: De ce tinerii nostri savarsesc astfel de fraude? Dupa aceea, se mai arata: lipsa antecedentelor penale, a manifestarilor antisociale, comportamentul respectuos in familie si in comunitate, dorinta de finalizare a studiilor universitare si implicarea in activitati lucrative si aducatoare de venit. Tanarul este student la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj la Facultatea de Business, iar activitatile aducatoare de venit... In ceea ce priveste tema pe care am ales-o, de ce am pus, inainte de toate, cuvantul Mediu? Cred ca el este cel pe care toti ar trebui sa-l intelegem cel mai bine. indiferent de ce rol jucam. Se vorbeste aici de revolutia digitala si de faptul ca ne-a transformat vietile intr-un mod pe care noi nu suntem obisnuiti sa-l intelegem foarte bine. Ne-a luat foarte repede aceasta revolutie digitala si se dezvolta cu o viteza uluitoare. In ceea ce priveste partea aceasta de mediu digital, noi ne-am mutat acolo, cum spune marele specialist in securitate informatica Bruce Schneier. Ne-am mutat cu scule si bagaje din lumea de ciment si de caramida in cea de bytzi si de bytes, dar ne-am adus cu noi comportamentul criminal. (...)Asa cum probabil dvs. stiti, si daca nu, ar trebui sa urmariti ultimele directive de la nivelul Comisiei Europene, aceasta inca are sa recomande puternic statelor membre sa acorde pedepse foarte mari celor care realizeaza atacuri informatice de orice tip asupra sistemelor informatice. Ce face legiuitorul nostru, in Noul Cod Penal? In Noul Cod Penal duce infractiunile, inclusiv pe acestea de savarsire a fraudelor prin mijloace de plata electronice - la infractiuni contra patrimoniului, micsorand pedepsele prevazute in legea 365/2002. Nu acesta este raspunsul pe care il asteapta UE de la noi, si intreaga lume. Va puteti uita pe prevederile din Noul Cod Penal care, v-am spus, nu modifica nimic substantial la textul infractiunilor din 161/2003 sau 365/2002, ci pur si simplu reduce pedeapsa.

(...)In ceea ce priveste partile pe care am dorit sa le dezvolt in expunere, am sa discut putin si despre instrumentele de plata electronice, dar mai ales despre jargonul fraudei pe care il intalnim si o sa propun o schema de clasificare pe care o puteti utiliza in activitatea de evaluare a activitatii in acest domeniu, tocmai pentru a constitui o baza nu numai pentru cercetari viitoare, dar si pentru a realiza un management al riscului la care suntem obligati prin Directiva 140/2009 a UE. In ceea ce priveste trecerea de la magazinul clasic la magazinul online, cum s-a spus si aici, odata cu revolutia digitala ubicuitatea calculatorului pt ca probabil toata lumea a inteles ca acum calculatorul nu mai este nice to have, este must have, Suntem obligati sa lucram cu calculatorul datorita faptului ca suntem de foarte multa vreme in societatea informationala. (...)In ccea ce priveste partea de legislatie, cum spunea d-na decan inainte, si dvs. trebuie sa intelegeti, in toate domeniile, nu numai in cele ale comertului electronic, avem de-a face cu legislatie la nivel global si ma refer aici la partea legata de contracte, unde, din 2006, avem o conventie de e-contracting la Natiunile Unite. In ceea ce priveste platile electronice avem de-a face cu o legislatie extrem de bogata a UE. (...)Trebuie stimulate astfel de proiecte si astfel de intalniri in care fiecare specialist, inclusiv din securitatea informatica, sa se implice si sa spuna adevarul. (...)Una dintre cele mai importante caracteristici ale mediului informational este aceea ca noi nu ne mai mutam intr-o casa care este inchisa si nedeschisa catre celelalte sisteme. Este suficient sa intri intr-una si sa ajungi la capatul lumii, din Romania in Australia, in Italia sau in SUA, folosind vulnerabilitatile unui sistem. (...)In ceea ce priveste concluzii si recomandari: in primul si-n primul rand este importanta educarea. (...)Ceea ce ma deranjeaza la legiuitorul roman este neintelegerea in mare masura a componentelor securitatii informatice care sunt de mare importanta (...) dam tot felul de denumiri care dupa aceea nu pot decat sa duca in practica la o abordare absolut gresita. Conf.univ.dr. Gavrila Paraschiv, a prezentat cartea Explicatii preliminare ale noului Cod penal coordonator: George Antoniu, aparuta la Editura Universul Juridic. De asemenea, in numele prof.univ.dr. George Antoniu a prezentat noua carte a dnei Ioana Vasiu Criminalitatea in Cyberspatiu, aparuta la editura Universul Juridic (...)Studiul criminalitatii informatice s-a imbogatit cu o noua lucrare remarcabila a reputatilor specialisti in materie Ioana Vasiu si Lucian Vasiu (...) desi cei doi cunoscuti specialisti nu sunt la prima lucrare in acest domeniu, de asta data s-au intrecut pe ei insisi, elaborand un tratat de drept penal specific informatic, analizand nu numai problemele generale pe care le ridica criminalitatea informatica, sistemele informatice, prevenirea criminalitatii, amenintarile la adresa sistemelor informatice, dar si infractiuni care se comit in acest domeniu. (...)Deosebit de important este si ultimul capitol, partea a III-a, consacrat mijloacelor, procedurilor tehnice de prevenire a criminalitatii, analiza de risc (...) Lucrarea e deosebit de interesanta prin ampla documentare de specialitate pe care o are la baza ca si prin multiplele probe noi pe care le abordeaza in legatura cu criminalitatea informatica (...) Judecator Anamaria Tranca, Tribunalul Bucuresti a prezentat cartea Infractiuni informatice practica judiciara, aparuta la Editura Hamangiu (...) Din punctul meu de vedere, in calitate de practician, inca inot in ape tulburi in acest domeniu, cum probabil multi dintre dvs o fac. Este o materie cu care m-am acomodat pe parcurs, ca judecator, dar nu am o pregatire specifica. Dintre toti practicienii dreptului, cred ca, in afara de structura DIICOT, nu sunt alti practicieni care sa se ocupe numai de astfel de cauze. (...)Am insistat pe incadrarea juridica a unor fapte, pe chestiuni legate de probatoriu si trebuie sa recunosc ca adunand materialul pentru aceasta carte de jurisprudenta, am observat ca prima persoana careia ii foloseste demersul sunt eu si am incercat sa profit cat mai mult de acest proces, de acest proiect, si sper sa va profite si dvs.(...) Dr. av. Petrut Ciobanu (Facultatea de drept a Universitatii Bucuresti; lector INPPA): a prezentat expunerea: "Particularitatile apararii in cazul criminalitatii informatice"

Voi vorbi in primul rand in calitate de avocat despre 10 probleme pe care le-am intalnit in practica. Scopul pentru care vreau sa le evidentiez este ca intr-un viitor relativ apropiat ele sa fie rezolvate, eu semnalez ce probleme sunt, la unele imi voi exprima si punctul de vedere. Este posibil ca unii dintre participantii din sala care au calitatea de magistrati sa nu fie de acord cu opiniile pe care le am. Prima problema pe care vreau sa v-o supun dezbaterii: modalitatea de sesizare a organelor judiciare in astfel de infractiuni in domeniul informatic este deficitara. De cele mai multe ori se formuleaza plangeri penale de catre cetateni straini care nu contin toate mentiunile prevazute de dispozitiile Codului de procedura penala. Una din modificarile aduse Codului de procedura penala prin legea 202/2010 este cea privind obligativitatea mentionarii CNP in plangerea penala (). Strainii sunt reticenti in a-si mentiona CNP. ()Or, daca nu sunt prevazute toate dispozitiile obligatorii in aceasta plangere, aceasta se restituie pe cale administrativa petitionarului. () O alta problema : de cele mai multe ori cei care formuleaza plangeri, nu isi manifesta optiunea de a se constitui parte civila si de a se repara prejudiciul. De aici sunt cateva consecinte: organele judiciare se concrentreaza doar pe ceea ce inseamna actiunea penala in procesul penal, incearca sa demonstreze ca s-au savarsit fapte de natura penala si ca sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni, neglijand latura civila a cauzei. De cele mai multe ori prejudiciul este mistificat pentru a sustine o propunere de arestare preventiva. In faza de cercetare judecatoreasca (fond , apel, recurs) tot acest prejudiciu care este o o suma foarte mare scriptica - este foarte putin documentat, demonstrat. Aici intervine problema certitudinii prejudiciului care trebuie sa fie reparat. O a doua problema pe care doresc sa o supun dezbaterii este cea privind efectuarea unor activitati de urmarire penala in faza actelor premergatoare. Supun dezbaterii 3 idei : natura juridica a actelor premergatoare nu este clar stabilita in Codul de procedura penala(). Cand vorbim de acte premergatoare, legiuitorul roman foloseste o notiune foarte larga, vorbeste de o sfera foarte generala de lucratori operativi din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor care pot efectua acte premergatoare in cauze. Este o formulare generala in sensul ca nu defineste in concret, dar este si concreta in sensul ca exclude din aceasta sfera orice lucrator operativ din serviciile secrete ale statului roman, exclude orice ofiter specializat SIE, SRI, STS sau alt serviciu secret al statului. Acestia au competente speciale sa efectueze acte premergatoare doar pentru fapte reprezinta amenintari la adresa statului roman. Metodologia de investigatie a unor astfel de infractiuni vorbeste de o faza informativ operativa. () In practica de cele mai multe ori o dispozitie legala din art. 224 alin.final este nesocotita. De fapt, este consacrat urmatorul principiu: daca legea imi permite sa efectuez multe acte premergatoare si sa le consemnez intr-un proces verbal care poate fi mijloc de proba, atunci tot ce inseamna acte de urmarire penala (audieri de martori, de faptuitori, ridicare de obiecte si inscrisuri) le cuprind intr-un astfel de proces verbal care constituie in opinia mai multor organe judiciare mijloc de proba. In realitate se pune un semn de egalitate intre ceea se inseamna acte premergatoare, in care se verifica realitatea sesizarii, cu activitati de urmarire penala efectiva care se realizeaza inainte de a se incepe urmarirea penala si care se desfasoare fata de cetateni care nu au nicio calitate procesuala in cauza. () A treia problema pe care doresc sa v-o supun atentiei dvs. se refera la interceptarea si inregistrarea convorbirilor ori comunicarilor efectuate prin telefon sau orice alt mijloc de comunicare in faza actelor premergatoare, anterior dispunerii si inceperii urmaririri penale. Textul de lege este foarte clar, iar legea procesual penala este de stricta interpretare. Toate acestea se fac pe baza autorizatiei motivate date de un judecator la solicitarea procurorului care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala. Pe cale de consecinta, trebuie sa am urmarirea penala inceputa in cauza.() Este o norma imperativa. () Ce probleme se nasc de aici ; de cele mai multe ori, cand se solicita de catre aparatori verificarea acestor interceptari, inregistrari, monitorizari, nu se pot realiza din punct de vedere obiectiv. De ce? Cand se solicita in faza de cercetare judecatoreasca - o regula pentru a se supune analizei sau expertizei, este sa am acel suport optic original, sa vad daca ceea ce este consemnat s-a realizat in momentul transcrierii in procesul verbal, daca sunt interventii, daca sunt orice fel de modificari (...) In practica cand se dispune trimiterea in judecata, se anexeaza o copie a acelui CD, de multe ori multi colegi de-ai nostri nu fac o solicitare in faza de urmarire penala sa asculte interceptarile prin verificarea procesului verbal in care se consemneaza, luand de totala buna credinta organul de urmarire penala care spune aceste inregistrari nu va privesc pe dvs.

O alta problema pusa in discutie a fost si aceea ca in astfel de cauze se dispune inceperea urmaririi penale in rem in conditiile in care sunt identificati toti faptuitorii, toata activitatea infractionala si mult mai tarziu se dispune inceperea urmaririi penale in personam. Este nelegal sa se desfasoarea veritabile activitati de urmarire penala impotriva unei persoane care nu are calitate procesuala intr-un proces penal, dar este vatamata in dreptul la viata privata sau se obtin anumite probe cu valoare certa pe care el nu poate sa le cunoasca sau nu se poate apara.(...) O alta problema : dispunerea perchezitiei sau ridicarea de obiecte si inscrisuri. ()Sunt uitate dispozitii procesuale importante. Legea ma obliga sa am doi martori asistenti. ()In experienta mea procesele verbale de perchezitie sau de ridicare de obiecte sunt semnate doar de un singur martor. () O alta problema ce se impune a fi analizata: dispunerea si efectuarea perchezitiilor informatice. Din pacate, inca organele judiciare sunt reticente de a dispune si a efectua perchezitiile informatice in prezenta unui expert recomandat de catre parti. De ce se intampla in practica acest lucru? Dispozitiile procesual penal in materie prevad doar drepturi pentru expertul oficial. Nu sunt prevazute in Codul de procedura penala texte de drept pozitiv privind obligatii procesuale ale expertului oficial, pentru ca legea procesual penala nu obliga sa aduca la cunostinta obiectivele acestei constatari tehnico- stiintifice si nici nu are dreptul sa participe un expert recomandat de parte la efectuarea acestora. Urmatoarea problema de analizat in acest domeniu: raportul de constatare tehnicostiintifica sau raportul de expertiza informatica. ()Cand se ajunge la concluziile raportului de expertiza se ajunge la un limbaj foarte tehnic. Legea penala are un destinatar : cetateanul. Deci trebuie sa fie clara, inteligibila. Concluziile unui raport ar trebui sa fie intr-un limbaj usor accesibil pentru invinuit/inculpat, pentru organul de urmarire penala, pentru aparatorul care nu e obligat sa aiba studii tehnice si pentru magistratul care aplica legea. Consecinta cea mai grava este ca nici judecatorii, din pacate, fara vina lor, nu au studii tehnice de specialitate si atunci, pe cale de consecinta, sunt pusi intr-o situatie de imposibilitate obiectiva de a aprecia exactitatea concluziilor raportului de expertiza. Consecinta: cand solicitam motivat o noua expertiza nu se pot pronunta pe admisibilitatea a unei astfel de probe. E mai usor sa respingi intr-o fraza decat sa admiti motivat. Este obligatoriu ca atunci cand in faza de urmarire penala s-a efectuat o constatare tehnico-stiintifica prin acei reputati specialisti aflati in subordinea organului de urmarire penala, ca o garantie a dreptului la aparare, este obligatoriu ca in faza de cercetare judecatoreasca sa se dispuna o expertiza informatica. Ca acuzat trebuie sa am posibilitatea sa combat probele de natura tehnica stranse in faza de urmarire penala printr-un expert independent si obiectiv. In ce priveste probatoriul strans in faza de urmarire penala : organele judiciare incearca in mod nejustificat sa faca o ierahie a acestor probe. Avem probele clasice(), dar din pacate se pune accentul intr-o mare masura, nejustificata, pe aceste constatari tehnico-stiintifice si expertize. () Nu poate fi bazata o condamnare exclusiv pe probele stiintifice. Cele mai interesante pentru activitatea unui avocat : verificarea rechizitoriului sub aspectul legalitatii si temeiniciei. ()Ce se intampla in cazul in care rechizitoriul in astfel de cauze are foarte multe pagini, () cu posibilitatea primuluiprocuror sau ierarhic superior care trebuie sa verifice, potrivit art. 220, toate actele si masurile procesuale intreprinse pe parcursul urmaririi penale, cand rechizitoriul poarta aceiasi data si verificarea poarta aceiasi data, iar materialul de urmarire penala are zeci de volume ?! () Toata aceasta activitate de verificare este golita de continut.() Verificarea regularitatii actului de sesizare : Procurorul care emite rechizitoriul este obligat sa mentioneze in rechizitoriu toate obligatiile pe care le are conform art. 263, astfel incat sa descrie in mod clar, concis ce fapte a savarsit inculpatul si care sunt acele probe care sustin acuzatia in raport de fiecare infractiune.(). Intrebari din public : Av. Cristian Stefan (Baroul Valcea): Cu privire la raporturile de constatare tehnico-stiintifica () in astfel de cazuri se pune si o problema de constitutionalitate, accesul la viata privata a anumitor persoane, dar si probleme de alt gen. Nu cumva accesul in sisteme informatice trebuie raportat si la disp. legii 161 cu privire

la autorizarea accesului in astfel de sisteme atunci cand se face o astfel de constatare? Nu cumva ar trebui sa aiba o autorizare din partea unui judecator, autorizare necesara in efectuarea perchezitiei informatice, deoarece se acceseaza date personale din sisteme informatice. Av. Bogdan Constantinescu (Baroul Valcea): Din pacate instantele nu dispun efectuarea unei expertize atunci cand constata ca in faza de urmarire s-a efectuat doar un raport de constatare tehnico-stiintifica. () Se refuza o astfel de proba desi, daca faci o analiza a manierei in care a a fost dispusa, nu poti decat sa constati altceva decat ca o astfel de proba este lovita de nulitate. Av.dr. Petrut Ciobanu : Sunt probleme de natura tehnica si poate cu ajutorul colegului Florin Encescu, la un moment dat, este un inceput pe care eu l-am dorit de acum 7 ani in ceea ce inseamna INPPA si INM : sa avem conclucrari profesionale, dezbateri stiintifice de un anumit nivel toti colegii juristi care suntem fortati ca viata profesionala sa ne implicam in activitatea de judecare a cauzelor. Av. Bogdan Constantinescu: Din pacate, noile norme procesuale incearca sa ocoleasca esenta : dreptul ca invinuitul sa fie informat cu privire la intreg probatoriul ce se administreaza impotriva lui. Noile norme procesual penale statueaza ca odata inceputa urmarirea penala in rem se pot face astfel de interceptari. Aceasta inseamna incalcarea acelor drepturi despre care tot vorbim si incercam sa le aparam noi, din perspectiva de avocat. Av.dr.Petrut Ciobanu :(...)Practica constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului protejeaza cetateanul. Av. Bogdan Constantinescu: Aceasta abordare nu este una subiectiva, strict din perspectiva avocatului, ci a cetateanului, pentru ca oricare dintre noi ne putem trezi maine intr-o astfel de situatie. Atunci cu siguranta toti cei care astazi nu sunt interesati de aceste aspecte, maine in ipoteza in care vor ajunge inculpati isi vor pune aceste probleme. Lect. univ. dr. Daniel ATASIEI (Univ. Al. I. Cuza, Facultatea de Drept, Iasi) a prezentat expunerea Probatiunea in domeniul infractiunilor informatice. Actul de justitie penala implica conlucrarea, intercatiunea dintre organul de urmarire penala procuror, judecator, dar si avocat.() S-a discutat astazi despre initiativele si participarile FBI, ale Secret Service si ale altor institutii americane. Americanii sunt foarte prezenti in Romania pe acest domeniu, pentru ca au inteles ca nu-si pot proteja cetatenii eficient decat realizand in randul celorlalte tari din lume echipe competente sa faca investigatii penale pe acest domeniu. Criminalitatea informatica a pulverizat pur si simplu granitele nationale. Accesul facil al infractorului din fata calculatorului si producerea prejudiciului la mii de km departare implica cu necesitate ca fiecare stat de pe mapamond sa aiba o legislatie specifica in aceasta materie si echipe de investigatie capabile sa faca fata fenomenului. In Romania vorbim de legislatie specifica abia din anul 20022003. (...)Regulile procesului penal, aplicabil pe deplin in cazul infractiunilor informatice sunt acelea ca: adevarul se stabileste DOAR pe baza de probe in faza de judecata, probele pot fi prezentate DOAR prin mijloacele de proba prevazute de lege, procedeele probatorii trebuie sa conduca la obtinerea probelor DOAR cu respectarea regulilor si garantiilor procesuale. Sarcina probei, potrivit expresiei din latina actor incubit probatio revine autorului unei reclamatii, afirmatii sau sustineri, invinuitul sau inculpatul are dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor in acuzare, fiindui astfel respectata prezumtia de nevinovatie. Ca trasaturi, proba trebuie sa fie admisibila, utila si concludenta. Ceea ce trebuie dovedit in cazul infractiunilor informatice este ceea ce trebuie dovedit in cazul oricarei infractiuni, si anume: Ce s-a petrecut?, Unde s-a petrecut?, Cand?, Cine?, Cum?, De ce?, Cu ajutorul cui?.(...) (...)Factorul uman are un impact major asupra instrumentarii cazului, de la organul de cercetare penala, respectiv Poliistul si Procurorul, pana la Judecator si Avocat.

(...)In ceea ce priveste specializarea ori macar familiarizarea judecatorului cu acest tip de infractiuni, consider ca dac judectorul nu va nelege deplin modalitatea de svrire a faptelor, specificul probatoriului digital va avea dificulti n a pstra un echilibru acuzare-aprare, fie favoriznd acuzarea sau invers sau va avea dificulti n a aprecia asupra pericolului concret al faptei i n a doza corespunztor sanciunea. De exemplu, Tribunalul Iai ca prim instan pentru infraciunile de criminalitate informatic instrumentate de DIICOT are 10 complete (n afara celor specializate pe minori, respectiv cauzele de corupie). Prin repartizarea aleatorie, o cauz de criminalitate informatic poate fi atribuit oricruia din cele 10 complete. Judectorul respectiv va judeca i omoruri, violuri, trafic de persoane, de droguri sau alte infraciuni cu caracter general.(...) (...)Avocatul are datoria de a face toate apararile necesare, inclusiv de a pune la indoiala temeinicia probatoriului, sau legalitatea acestuia, astfel asigurand o aprare calificat clientului su. Inelegerea cauzei este una din premisele acestei aprri; Asa cum spunea Stewart Brand, in lucrarea intitulata The Whole Earth Catalog (1968), Odata ce o noua tehnologie vine peste tine, daca nu esti parte din compresor, esti o parte a drumului(...). (...)Procedeele probatorii specifice criminalitii informatice sunt: -conservarea imediat a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaional, fa de care exist pericolul distrugerii ori alterrii; -ridicarea obiectelor care conin date informatice, date referitoare la traficul informaional sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le deine, n vederea efecturii de copii, care pot servi ca mijloc de prob; -efectuarea unei percheziii informatice (cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice - dispoziiile din Codul de procedur penal referitoare la efectuarea percheziiei domiciliare se aplic n mod corespunztor); In cazul acestor perchezitii, vorbim si despre perchezitia informatica a telefoanelor mobile, a cardurilor. Acuzarea urmeaza a valorifica datele obtinute din aceste perchezitii, raportul EnCase anexa a procesului verbal intocmit in urma perchezitiilor. -accesul ntr-un sistem informatic, precum i interceptarea i nregistrarea comunicrilor desfurate prin intermediul sistemelor informatice intre membrii grupului infractional analiza arhivelor de messenger (dispoziiile Codului de procedur penal referitoare la nregistrrile audio sau video se aplic n mod corespunztor). In cauzele de criminalitate informatica apar si unele probleme referitoare la probatiune, respectiv: -in faza de urmarire penala, actele premergatoare sunt complexe, depasindu-si rolul sau scopul; -se ridica problema respectarii dreptului la aparare in ceea ce priveste momentul aducerii la cunostinta a invinuirii fata de momentul inceperii urmaririi penale; -se realizeaza inregistrri ambientale dispuse de organul de urmarire penala, inregistrri provenite de la bnci (supraveghere ATM-uri, supraveghere sedii bnci), internet-cafe-uri, constatri tehnico-tiinifice efectuate de Institutul pentru Tehnologii Avansate parte a Serviciului Roman de Informatii() () Concluzionez prin urmatoarele: necesitatea specializrii judectorilor, procurorilor, avocailor rolul pregtirii profesionale continue. Lector univ. dr. Maxim Dobrinoiu a prezentat expunerea : Criminalitatea informatic n lumina Noului Cod Penal O problema pe larg explicata si in care a fost exprimat un punct de vedere inedit a fost aceea a skimmingului. Skimming este plasarea la exteriorul unui bancomat a unor dispozitive artizanale care imita perfect fata unui bancomat cu scopul de a induce in eroare utilizatorii de carduri si de a-i lasa pe acestia cu impresia ca se afla in fata unui bancomat real si a-si putea folosi cardurile. Aceste dispozitive artizanale contin si niste mici dispozitive electronice acele pisicute - microcontroler, un dispozitiv capabil sa citeasca banda magnetica a unui card() si sa memoreze datele de la 100 - 200 de carduri. Operatiunea se plaseaza pe o interfata falsa de plastic sau de tabla care se ataseaza unui bancomat. In jurisprudenta la n solutii date acestor fapte de skimming am descoperit un fapt uluitor, ca inginer si ca cercetator al acestui domeniu : se incadreaza aceasta fapta () la acces ilegal intr-un sistem informatic prin incalcarea masurilor de securitate ()

Care masuri de securitate !? Stiti care sunt masurile de securitate asociate unui bancomat? Sunt niste functii matematice interne in procesor care intorc o valoare de adevar in momentul cand se introduce un card si bateti pin-ul corect. () Incadrarea este total gresita. ()Ce se intampla dupa aceea cu datele? Ele pot sau nu sa fie folosite ulterior. Iar aceasta secventa cum o incadram juridic ?() Prin cercetarile mele am ajuns la urmatoarea solutie : transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice . Cardul este un mijloc de stocare a datelor informatice. ()De ce sa fortam normele si interpretarile ? Am o deviza Nullum crimen sine lege .(...) Nu ai norma penala, nu exista infractiune. De ce sa interpretezi, de ce sa inventezi, cand ai ! () Realizarea unei pagini clonate este singurul element de fals informatic . In continuare a facut o expunere comparativa extrem de sugestiva intre reglementarile actuale ale infractiunilor din materia criminalitii informatice si reglementarile acestora din Noul Cod Penal: Noul cod penal: - Introduce noi concepte (ex. furtul n scop de folosin, hruirea, frauda la votul electronic etc.) -Reformuleaz normele anterioare, n ncercarea de a oferi un rspuns adecvat noilor ameninri specifice spaiului cibernetic -Modific (n sensul diminurii) cuantumul pedepselor privative de libertate -n continuare, nu reuete s acopere 100% situaiile, scenariile, cazurile ntlnite n practica judiciar -Renun n mod inexplicabil la explicarea unor termeni consacrai Art. 181 Sistem informatic i date informatice. Observaii: -Se pstreaz aceleai forme ale definiiilor anterioare; -Dispar definiiile prelucrrii automate a datelor i programului informatic; -Dispare definiia msurilor de securitate; -Dispare explicaia sintagmei fr drept; (...)Art. 230 Furtul n scop de folosin. Nu are corespondent n legea penal anterioar. Observaii: -Ipotez nou care vine s traneze situaiile controversate din practica judiciar i doctrin cu privire la racordrile (ilegale) la reele de comunicaii (n special la semnalul Internet de tip wirelessWiFi) -Aduce n sfera ilicitului penal faptele de folosire a terminalului de comunicaii al altuia, n condiiile n care, azi, datorit dezvoltrilor tehnologice, prin terminal de comunicaii se poate nelege inclusiv un sistem informatic, iar multe servicii de comunicaii voce, video se bazeaz pe tehnologia IP; -n privina sanciunilor, textul de lege face trimitere la art. 228 (furtul), respectiv art.229 (furtul calificat), raportare care poate avea sens numai n privina alin. (1) - furtul n scop de folosina care are ca obiect un vehicul. Ar fi trebuit s existe o pedeaps clar exprimat pentru situaia analizat(...) (...)Art. 249 Frauda informatic. Observaii: -Prevedere nesemnificativ reformulat fa de norma anterioar; -Plasare n contextul general al infraciunilor contra patrimoniului, n Capitolul IV Fraude comise prin sisteme informatice i mijloace de plat electronice -Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (tendin general); Art. 360 Accesul ilegal la un sistem informatic Observaii: -Dei intenia legiuitorului a fost crearea unei norme care s vin n sprijinul organelor de cercetare penal, oferind n acelai timp i msuri de siguran adecvate mpotriva unor eventuale abuzuri de drept, noua formulare a alin. (3) nu aduce nimic nou i nu reuete deloc s elimine diferenele de interpretare formulate n timp de practicieni i teoreticieni deopotriv pe subiectul nclcrii msurilor de securitate; -Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat pt. agravanta 2 (anterior 2 la 7 ani); -Nu avem reprezentarea clar din partea legiuitorului asupra sintagmei fr drept.

Art. 361 Interceptarea ilegal a unei transmisii de date informatice. (1) Interceptarea, fr drept, a unei transmisii de date informatice care nu este public i care este destinat unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectueaz n cadrul unui sistem informatic se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani. (2) Cu acceai pedeaps se sancioneaz i interceptarea, fr drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic, ce conine date informatice care nu sunt publice. Art. 43 Titlul III Legea 161/2003 (1) Identic, (2) Identic Observaii: -Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 2 la 7 ani) -Nu avem reprezentarea clar din partea legiuitorului asupra sintagmei fr drept. Art. 362 Alterarea integritii datelor informatice. Fapta de a modifica, terge sau deteriora date informatice ori de a restriciona accesul la aceste date, fr drept, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani. Art. 44 Titlul III Legea 161/2003 alineatul (1) Observaii: -Spre deosebire de norma anterioar, a rmas doar varianta tip a infraciunii -Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 2 la 7 ani) -Nu avem reprezentarea clar din partea legiuitorului asupra sintagmei fr drept. Art. 363 Perturbarea funcionrii sistemelor informatice. Fapta de a perturba grav, fr drept, funcionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, tergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restricionarea accesului la date informatice, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Art. 45 Titlul III Legea 161/2003 Observaii: -Text identic cu cel din norma anterioar -Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 3 la 15 ani) -Nu avem reprezentarea clar din partea legiuitorului asupra sintagmei fr drept. Art. 364 Transferul neautorizat de date informatice. Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani. Art. 44 Titlul III Legea 161/2003 alineatele (2) i (3) Observaii: -Legiuitorul a disjuns, n mod logic, transferul datelor informatice de subiectul alterrii interitii datelor sub denumirea cruia se gsea n norma anterioar -Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 3 la 12 ani) -Nu avem reprezentarea clar din partea legiuitorului asupra sintagmei fr drept. Art. 365 Operaiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. (1) Fapta persoanei care, fr drept, produce, import, distribuie sau pune la dispoziie sub orice form: a.)Dispozitive sau programe informatice, concepute sau adaptate n scopul comiterii uneia dintre infraciunile prevzute n art. 360-364; b.)Parole, coduri de acces sau alte asemenea date informatice, care permit accesul total sau parial la un sistem informatic, n scopul svririi uneia dintre infraciunile prevzute de art. 360-364, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend. (2) Deinerea, fr drept, a unui dispozitiv, a unui program informatic, a unei parole, a unui cod de acces sau alte asemenea date informatice dintre cele prevzute n alin(1), n scopul svririi uneia dintre infraciunile prevzute n art. 360-364, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend. Art. 46 Titlul III Legea 161/2003 Observaii: -Reformularea normei penale anterioare. Lipsete aciunea de a vinde (alin. 1 i 2) -Cuantumul pedepsei privative de libertate diminuat (anterior 1 la 6 ani). Introducerea amenzii.

-n condiiile alineatului 2 al art. 365 evideniem faptul c sintagma fr drept cu privire la deinere a fost utilizat de legiuitor n exces, ntruct caracterul ilicit al aciunii rezult foarte clar din textul legal, prin aceea c dispozitivele, programele informatice, parolele, codurile de acces sau alte asemenea date sunt deinute n scopul svririi uneia din infraciunile prevzute n art. 360-364. -Nu avem reprezentarea clar din partea legiuitorului asupra sintagmei fr drept. Art. 374 Pornografia infantil. (1) Producerea, deinerea n vederea expunerii sau distribuirii, achiziionarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum i punerea la dispoziie, n orice mod, de materiale pornografice cu minori se pedepsete cu nchisoarea de la un an la 5 ani; (2) Dac faptele prevzute la alin.(1) au fost svrite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani; (3) Accesarea, fr drept, de materiale pornografice cu minori, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaii electronice, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni sau 3 ani sau cu amend. Art. 46 Titlul III Legea 161/2003 (1) Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 12 ani i interzicerea unor drepturi producerea n vederea rspndirii, oferirea sau punerea la dispoziie, rspndirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice, deinerea, fr drept, de materiale pornografice cu minori ntr-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice. Observaii: -Reformularea normei penale anterioare. Lipsete sintagma fr drept (alin. 1 i 2) -Apar aciuni noi stocare, accesare -Cuantumul pedepsei cu nchisoarea diminuat (anterior 3 la 12 ani). Eliminarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi. Introducerea amenzii. Faptele sunt pedepsite n funcie de gravitatea lor Art. 388 Frauda la votul electronic. Tiprirea i utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloas a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot n format electronic se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani. Art. 14 OUG 93/2003 pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul naional privind revizuirea Constituiei Observaii: -Nu exist o definiie a sistemului de vot electronic i nici a buletinului de vot n format electronic. Prin similitudine, putem considera utilizabile definiiile sistemului informatic, respectiv a datelor informatice -Multe state europene (Marea Britanie, Norvegia, Frana, Finlanda, Olanda, Germania) au renunat la ceast form de consultare public invocnd posibilitatea masiv de fraudare i erorile electorale -Infraciune susceptibil a se comite n concurs cu acces ilegal la un sistem informatic, respectiv fals informatic -Diminuare a cuantumului pedepsei cu nchisoarea (anterior 2 la 7 ani). Art. 391 Falsificarea documentelor i evidenelor electorale. (3) Introducerea sau folosirea unui program informatic cu vicii care altereaz nregistrarea sau nsumarea rezultatelor obinute n seciile de votare sau determin repartizarea mandatelor n afara prevederilor legii se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi; (4) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz introducerea de date, informaii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaional naional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor. Art. 60 i 61 Legea 35/2008 legea electoral (modificat i actualizat) Observaii: -Reformularea prin completare a normei penale anterioare. -Se pstreaz regimul sancionator -Infraciunile sunt susceptibile a se produce n concurs cu: alterarea integritii datelor informatice, perturbarea funcionrii unui sistem informatic sau fals informatic Aspecte (situaii, cazuri, scenarii) insuficient acoperite sau neacoperite de legea penal: 1.Obinerea de date de identificare sau financiare asociate instrumentelor de plat electronic prin Skimming (la ATM-uri, POS-uri) sau atacuri de tip Phishing/Pharming 2.Furtul datelor de identitate prin sisteme informatice (ID Theft) sau furtul identitii online a utilizatorilor

3.Accesul ntr-un sistem informatic protejat prin msuri de securitate, n condiiile cunoaterii credenialelor de autentificare 4.Explicarea clar a nelesului sintagmei fr drept (n special pentru infraciunile prevzute la art.360-365 C.pen.) D-na Judecator Anamaria Tranca, Tribunalul Bucuresti, a prezentat expunerea: Analiza de practica judiciara in domeniul criminalitatii informatice Infractiunea de acces ilegal la un sistem informatic: practica majoritara a Inaltei Curti pe aceasta problema de drept este ca se considera aceasta activitate de skimming descrisa anterior, ca un acces fara drept la un sistem informatic facuta prin incalcarea regulilor de securitate. Dl Dobrinoiu are o abordare foarte tehnica. Practica judiciara poate avea alte viziuni cu privire la problemele tehnice. S-ar putea ca diferenta de optica dintre dl.Dobrinoiu si practica judiciara majoritara consta in definirea actiunii actului de incalcare a masurilor de securitate. Luam cazul clasic expus de dansul: intrarea in casuta de e-mail a unei alte persoane folosind user name ul pe care le cunoaste () dar yahoo are si o optiune care memoreaza parola. Practica judiciara considera ca acest tip de acces este un acces prin incalcarea masurilor de securitate. De ce ? Pentru ca nu limiteaza masurile de securitate la atacurile de tip ESQL sau alte modalitati specifice pentru a penetra un sistem de securitate. () Practica merge si pe ideea ca accesul la bancomat prin skimming este un acces la un sistem informatic prin incalcarea masurilor de securitate pentru ca extinde aceste masuri de securitate incalcate la deteriorarea, la accesul, efectiv la montarea acelui dispozitiv skimming pe fata de bancomat. Inteleg nuanta pe care o face dl.Dobrinoiu dar este foarte tehnica. Jurisprudenta are definitii diferite de tehnica cu privire la sintagmele si la termenii care sunt folositi in lege. () Nu este amuzant sa avem arestati in cauza. Presupune atentie sporita() Nu retinem infractiuni ca sa trimitem oameni la racoarenu avem niciun interes, este absolut ineficient nu punctam nimic, nu suntem un stat politienesc. () O alta problema abordata a fost aceea a calificarii juridice a fraudei informatice: daca se retine ca este o infractiune speciala sau in concurs cu infractiunea de inselaciune. Atat timp cat legea este neclara, confuza () o practica judiciara atat de neunitara creata de cele 15 articole din legea 365 si legea 161 cumulate, au creat o practica mai acuta , mai contradictorie decat intregul Cod penal. Cauza unei practici atat de contradictorii este calitatea legii. ()Noul Cod penal nu va solutiona buna parte din problemele care au aparut in practica. () O alta problema de practica neunitara : art. 24 din legea 365 care sanctioneaza punerea in circulatie in orice mod a instrumentelor de plata falsificate. Practica a ajuns la concluzia ca aceasta punere in circulatie se produce prin introducerea in bancomat a cardului falsificat. Prin incercarea de a extrage bani de pe cardul falsificat se face o punere in circulatie a instrumentului de plata respectiv, falsificat in prealabil. ()Avem art. 24 alin.2 si art. 27 (...) care nu face distinctie daca aceste instrumente de plata sunt sau nu reale. (...) Avem un concurs de texte. () Practica nu este unitara. Unele instante retin cele doua in concurs sau este retinut doar art. 24 Necesitatea unei practici unitare este dezirabila. S-ar putea sa conteze unde este judecat un inculpat: ca este judecat la Bucuresti unde judecatorii gandesc asa sau ca este judecat in alt oras din tara, unde se retin doua infractiuni in loc de 5. ()E bine pentru noi ca profesionisti, pentru acurate juridica, pentru respectul de sine sa ajungem la concluzii unitare. Si aceasta o putem face colaborand. De cele mai multe ori am gasit ca dialogul judecator aparare poate fi unul foarte instructiv, foarte util. Atunci cand e posibil. Din fericire de cele mai multe ori am gasit ca este posibil()

Interventii din public: dl. av. Cristian Stefan: Este o mare problema in dosare de genul acesta, unde putem spune ca suntem cu totii incepatori in contextul practicii neunitare (....) Varianta cea mai buna, dar care va mai avea de timp ca sa poata fi pusa in aplicare( ) este aceea de a putea apela la specialisti, la expertize care sa ne poata clarifica. Pentru ca nici eu, nici acuzarea, nici completul nu avem toata pregatirea necesara pentru acest gen de infractiuni. Sunt chestiuni tehnice care trebuiesc clarificate. Din pacate, in practica in Romania nu exista experti care sa poata face acest lucru(...). Dl.Dobrinoiu este pionierul in acest gen de teorie. Cartea sa este printre putinele carti pe care ne-am putut baza in momentul in care am cautat. D-na Judecator Anamaria Tranca: Corect, am si eu cartea sa si chiar imi este foarte utila. ()Pe experti ne-am bazat dintotdeauna.() Pe experti de bazam si in cazul acestor infractiuni. Expertul, oricat de multe cunostinte ar avea, oricat de logic ar fi, nu poate sa stabileasca incadrarea juridica a faptelor .() Dl. Dr. Maxim Dobrinoiu : Legea este prost alcatuita. Trebuie sa facem ceva. Sa o facem buna atat pentru dvs., cat si pentru procuror sa-si faca treaba si aparatorii sa-si faca treaba si atunci noi , doctrinarii, am muri de foame. Nici o problema. Dar haideti sa facem ceva sa fim maleabili. () D-na decan Monica Livescu, in cuvantul de inchidere al conferintei, a subliniat cateva dintre concluziile dezbaterilor: (..)Dialogul interprofesional care nu poate sa duca decat la elemente pozitive in tot ceea ce inseamna solutionarea unor cauze privind astfel de infractiuni ; necesitatea legiferarii posibilitatii de a apela la experti independenti care sa efectueze expertize in acest domeniu(). Sta si in puterea noastra a avocatilor, prin institutiile in cadrul carora actionam, respectiv UNBR, INPPA, de a face demersuri, propuneri, tocmai pornind de la aceste necesitati, justificandu-se si in acest mod utilitatea unor astfel de manifestari din care rezulta anumite nevoi de legiferare si de unificare a practicii .