.

,
Inca din vremuri stravechi, oamenii folQsesc coloranfi ~i vopsele pentru a-~i decora corpurile, hainele ~i cliidirile. Vopselele moderne de azi au rolul unor fnveli~uri atut decorative, cut ~i protectoare.
p ana aveau la mijlocul la baza anilor produse 1800, naturale, colorantii obtinute

In principal din plante, printre care drobu~orul (albastru), indigoul (albastru), roiba (ro~u), ~ofr:lna~ii (ro~u) ~i ~ofranul de India (galben). Galla de culori a crescut o data cu introducerea colorantilor sintetici -substante colorate fabricate prin procese chillice. Coloranti sintetici Primul colorant sinteiic a fost o substanta albastr:l-purpurie, obtinuta In 1856 de chimis- u
O Testarea unor mostre de vopsele pe ma~irii RollsRoyce. Aparatul simuleaza expunerea la condi,ii de mediu. O Vopsele pe baza de medii de ra~ina de polimerizare au o larga utilizare in industria automobilelor deoarece sunt rezistente ~i lucioase.

O Amestecarea pigmen~ilor pentru ob~inerea unor nuan~e noi de ruj de buze. Deoarece coloran~ii folosi~i in cosmetica sunt in contact cu pielea. ei trebuie ale~i cu grija pentru a evita orice punere in pericol a sanata~ii. O Fibre sintetice introduse intr-un uscator dupa colorare. Particulele de coloran~i de dispersie din acest proces au fost deja fixa~i in fibre prin incalzirea lor la aproximativ 800 C. tul britanic William Perkin. El f~cea experimente cu anilin~ (un produs din gudron de c~rbune), 1:n1:ncercarea de a produce o form~ sintetic~ a chininei. Descoperirea colorantului, numit movein~, a declan~at eforturi de a sintetiza alti coloranti din produse din gudron de ~ c~rbune. De atunci s-au produs mii de astfel .de coloranti -s~ruri ale unor baze organice ~i ~ de aceea numiti coloranti bazici. Colorantii ! bazici se fixeaz~ bine pe lan~ ~i alte fibre ani! rnale, dar se spal~ cu u~urin~ din fibrele vegetale precum bumbacul. Aceasta problem~ este dep~~ita prin tratarea fibrelor, 1:nprealabil, cu substante chimice numite mordanti f1XatOri. Colorantii reactioneaz~ cu mordantii f1Xatori, formand compu~i insolubili in ap~. Colorantii acizi se combirul chimic cu proteine, formand coloranti stabili cand sunt folositi la fibre animale. Colorantii directi formeaz~ compu~i insolubili, care se leag~ ~u celuloza (tesut vegetal), fiind adecvati fibrelor vegetale. Colorantii azoici se aplic~ prin tratarea fibrelor cu dou~ solu1;iiseparate. Cea de-a doua solutie reactioneaz~ cu prima, formand un compus colorat insolubil1:n interiorul fibrelor. Colorantii de dispersie, potriviti pentru fibre din acetat de celuloz~ ~i alte fibre sintetice, se aplic~ sub forma unor particule fme suspendate 1:nap~. La inc~lzirea la aproximativ 800 C, particulele de colorant se f1Xeaz~ pe fibre. COlorantii de cad~ sunt folositi la fibre vegetale. Dup~ colorare, fibrele se usuc~ sau se trateaz~ chimic pentru a face colorantul insolubil. Vopsele ~i lacuri O vopsea consta din unul sau mai multi pig~ menti fin pulverizati (agenti coloranti), suspen~ dati intr-un lichid numit liant, aglomerant sau 207

COLORANTI,

VOPSELE

$1 LACURI

PRODUCTIA

VOPSELEI LUCIOASE

se amesteca uleiul ~i ra~ina

se adauga solven1i

impurit3~ile se depun in timpul depozit3rii

se inlatura impurita\ile reziduale

rezervor

de colectare

~,~

O O parte a unui motor electric este coborata intr-un bazin cu lac poliesteric. Se aplica doua straturi pentru a forma o pelicula protectoare care impiedica patrunderea umezelii ~i a murdariei ~i previne coroziunea. Lacul se trateaza (intare~te) prin coacerea bobinei motorului timp de 8 ore la 150 C.
O Vopsea email cu luciu superior ie~ind dintr-o moara cu val,uri. Moara macina vopseaua pentru a elimina bulgarii ~i pentru a asigura o buna amestecare a pigmentului cu mediul. se testeaza o mostra din amestec

O Principalele etape ale produc,iei de vopsea lucioasa. Se amesteca ulei de in ~i alchidal pentru a se ob,ine mediul. Acesta se dilueaza cu solvent nafta ~i se lasa sa se depuna intr-un recipient timp de circa 5 luni. Impurita,ile solide se inlatura apoi prin filtrare. in etapa de amestecare prealabila. se adauga pigmentul. impreuna cu un solvent. Ni~te bile de o,el macina apoi vopseaua pentru a indeparta bulgarii. apoi se adauga solvent ~i coloran,i la vopsea pentru a potrivi culoarea ~i consisten,a inainte de testare. se adauga coloran~i~i solven~ipentru a duce vopseaua la consisten\a ~i culoarea dorita

se adauga pigment ~i solvent

~ "6 ~ ~ o u

mediu. Mediul pennite Impra~tiereasau pulverizarea pigmentilor pe o suprafata~i fonneaZa o pelicula ce leaga particulele lao1alta dupa uscarea vopselei. Pigmentii naturali includ ocrul -pamant galben, portocaliu sau ro~u ce contine oxid de fier. Umbria, un pigment de pamant brun, contine oxizi de fier ~i mangan. Printre pigmentii de vopsea fabricati se numara carbunii rrulrunti (0 fonna de funingine) ~i oxizii albi de plumb, zinc ~i titan. Multe vopsele contin pigmenti inilial fo1oSiti drept co1oranti textili. Acestea se numesc co1oranti pigmentari organici. Unul dintre cei mai larg utilizati este ftalocianina de cupru albastra. Medii Tipul de mediu fo1oSitla 0 vopsea este cel care determina proprietatile sale fizice. De exemplu, In vopselele emulsionate pigmentii sunt suspendatiIn apa. De aceea ~i apa poate fi fo1ositaca solvent sau agent diluant, ceea ce 1:nseamna vopseaua poate fi spalata de pe ca pensule cu u~urinta,tinandu-le sub jet de apa.
208

a~e.stecare
maclnare final3 ()

~i
l

Vopselele lucioase se obtin de obicei din ra~ini sintetice. Dintre aceste medii sintetice, ra~inile poliuretanice dau b lacuire deosebit de puternica ~i termorezistenta. Vopselele lucioase contin, de obicei, ~i terebentina sau solvent nafta. Se mai poate adauga ~i un ulei sicativ, precum uleiul de in sau de soia. Acesta reactioneaza cu oxigenul din aer ~i formeaza o pelicula solida de oxid. Uneori pentru a grabi acest proces se adauga compu~i numiti uscatori. Alti aditivi sunt dispersantii, care previn precipitarea pigmentului.

Lacurile sunt vopsele transparente protectoare sau decorative, de obicei fara pigmenti. Lacurile de apa sunt emulsii din ra~ini ~i uleiuri suspendatein apa. Lacurile de ulei se obtin din ra~ini naturale sau sintetice combi- t nate cu un ulei sicativ. Ernailurile sau lacurile de spirt, sunt uleiuri ~i ra~ini dizolvate in solventi ce se evapora repede cand sunt expu~i la aer, ~i de aceea nu necesita un ulei sicativ suplimentar. Ca ~i in cazul vopselelor se folosesc solventi pentru a potrivi consistenta produsului, uneori adaugandu-se~i uscatori.