( ) CENTRUL DE FORMARE .

Il A
REUlAAuroNO.l1AJ)EEl.F.CrRICITA?E PROFESIONALA vy
V. Tudot"tl
VERIFICAR.EA
PROTECTIILOR
PRIN
RELEE
Protectii de
, ,
1994
--

1. Verificarea releelor de protectie
Exploatarea echipamentelor electrice este n mare de efi-
cacitatea n functionare a protectiei prin relee. Din acest motiv, la punerea in apoi
periodic, instalatiile de protectie se supun unor complexe n urma se poate sta-
bili daca acestea corespund scopului pentru care au fost precum de
ramediere n cazul aparitiei unor defectiuni.
1. t. comune executate asupra releelor.
Probele sunisupuse releele depind in principal de tipul de catego-
ria din care fac parte. Cu se pot stabili o serie de comune, valabile de
pentru orice tip de releu. .
In categorie se includ:
a) Verificarea a releului, care n verificare concordantei dintre tipul
caracteristicile releu lui montat cu din proiect, starea mecanice sau electrice vizibile
ochiul liber,
b) Verificarea izolatiei, Sf" face pentru a depista eventuale puncte n care s-a produs o
a izolatiei; in a unui echipament la care s-a constatat o
poate conduce la deteriorarea lui, cu scoaterea din a altor
instalatii.
Verificarea izolatiei se face n doua etape:
- masurarea de
- ncercarea cu tensiune
rezistentei de se Cl! inductorul de 1000 V. Releul se consid-
un minut de la aplicarea tensiunii, valoarea rezistentei de
este mai mare de 10 MQ. rezistenta de a fost se trece la ncer-
cama cu tensiune
incercare se cu ajutorul trusei pentru ncercarea cu tensiune
sau cu inductorul de 2500 V. Si ntr-un caz in altul, releul trebuie sa
suporte tensiunea timp de un minut.
in timpul probei nu se scntei sau efluvii, releu! este consid-
erat din punct devedere al acestei probe.
ncercarea cu tensiune se va executa o noua de verificare
a rezistentei de izolalie, pentru a depista eventuale slabiri ale izolatiei ca urmare a
c) Verificarea n cadrul acestei probe se ca mecanice ale
feleului o functionare nu existe jocuri nepermise ale
pieselor aflate n miscare, nesigure etc.
1 O atentie trebuie corecte a mecanismelor de orologerie
din componenta releelor de timp; cOntactele asigure o nchidere lucreze
vlbratii, actionare.
1.2. specifice executate asupra releelor.
In categorie sunt cuprinse probe care tin seama de tipul, destinatia
caracteristicile releului care se
a) Verificarea releului;
b) fixarea verificarea valorilor de reglaj ale releului.
Functionarea raleului se pentru anumite puncte de reglaj n diverse situatii,
alese astfel nct ofere garantia in oricare din situatiile reale ale
1
Prn fixarea verificarea valorilor de nglai. releu! devine apt pentru functionarea in
schema de protectie din care face parte.
Pentru asigurarea corecte el releelor este necesar ca periodic, att releele ct
reglajele stabilite fie verificate.
Aceste revizii se fac p:anificat. Ia o prin norme sau ocazional in urma
unui refuz sau a unei incorecte.
2. de
In prezent, releele de constituie elementul de n realizarea liniilor de inter-
conexiune de foarte tensiune. ._ _.
l
-:
2.1. Principiui de functionare "- . '
La producerea !J;lui defect pe linia releul de impedanta de la
locul de instalare la locul de defect.
Valoarea impedantei masurate este sucr,asiv cu reglate pe
releu, care de fapt lungimea zonelor prn!ejate n mai multe trepte (Fig.1)
De treapta I - cuprinde o portiune dir !jnia (80-85% din lungimea liniei);
pentru defecte n rei eul I apid.
In treptele pe ce distanta de la locul de instalare a releului,
temporizarea la
Releul la
- n treapta 1. impedanta este mai dect imped&nta pentru

- n treapta II, impedanta masurat3 este mai mare dect impedanta pentru
treapta 1, dar mai dect impedanta pentru treapta II;
- n treapta III, este mai mare dect impedanta pentru
treapta ii, dar mai dect impedanla pentru treapta III
-\:Jt
--t, r _ ... -
r - -- _. ---\
--;
.....----zr-
j
.i" I
16-___ ._
7
'.:
Fi; ,
In cazul liniilor cu alimentare din ambele capete, la locul de
defect nu este pentru asigurarea se de sen-
sul de al puterii spre locul de defect.
este numai n cazul n care sensul de este de la barele
statiei spre Unia
In cazul unui defect pe linie, releele de de ia cele doua capete
la timpi care corespund treptelor de releele respective
(tr.l sau II), fig.2.
Paqma 2
-:--- -----t
- ---' ,.-. .... -----
f

... - ..... ....
2.2. Elemente componente
e--'" - - -
I
--_ ....
.
a) Elementele de pornire (demaraj) care aparitia defectului pun n functiune
schema de protectie (EP); pot fi relee maximale de curent sau relee de
b} blocul de comutare BC1, tensiunile scurtcircuitului ali-
cu tensiunile necesare releul directional D, prin intermediul releului de timp T,
organul de M;
c) Blocul de comutare BC2, releul D organul de M.
cu o tensiune cu curentul oe s\,urtcircuit de un grup de sau trans-
fonnatoare) ;
d) dispozitiv de blocare la pend'lIatii Bl ';
el element 0, sesiz,,"aza sensul de circulatie al puterii spre locul de defect;
f) elementul de al impedantei (M), impedante la locul
in de acesteia, n treapta
g) bloc de executie a comenzilor de BE;
h) elementul de timp, comanda deconectarea temporizat, in functie de impedanta deter-
de elementul de
In caz de defect elementul de pornire pune n elementul de timp T, blocul de
comutare 8C1 blocul de comutare BC2.
In fig.3 este bloc a releelar de tip monasistem, care uti-
un singur element de m1slJrare un singur element de
,--
/?, S T
1--. -- _.&
2.3. Calculul reglajelor protectiei de
In principiu calculul reglajelor n secundar este similar pentru toate tipurile de relee de
ceea ce este modul de realizare pe releu a reglajelor respectiva.
Din acest motiv, se algoritmul general de calcul al reglajelor secundare n
continuare se face pentru tipurile de relee de frecvent ntlnite in instalatiile de
protectie.
Se dau:
- valorile primare ale reactantelor de reglat (determinate prin calcul) X1, X2, X3 n Q /
primar;
- raportul de transformare al reductorilor de curent Kj;
- raportul de transformare al reductorilor de tensiune K
u
;
- unghiul de scurtcircuit al liniei <PK = <Vl:
- unghiul de compundaj q>e;
- factorul de Kp;
- timpii treptelor de
Se
- reactantele secundare
K
Xis = Xip -K
1
= KyXip ( 0./ - sec)
u
pe Xisb = 2 Xis
- valorile impedanjelor de reglat raportate la secundar
x
lis = = K X X (Q1 - sec)
sin qiL cP Y Ip
In functie de releul de considerat, conform tehnice a releului, se
valorile de calcul care se pe releu; .
Considernd parametrii reali stabiliti pe releu, se parametrii cercului de
al elementului de raza cercului p deplasarea cercului, e;
Tensiunea de trecere pentru un unghi <p intre curentul -tensiunea aplicate ralsului este
de
= 2 Zlq) I
s
.
sc
. pentru scurtcircuite bifazate
Irm.l
U .(1). = Zjm(1+Kp)ls.sc = (1;Kp) U. _ - pentru scurtcircuite monofazate
IIm.1 't" Irm.1
unde: - Zi<p - impedanta secundarde actiune a treptei i(1 ,k,2,3), va-
lorilor unghiului <p dintre curentul tensiunea
- Kp - factor de
- I
s
.
sc
- curentul secundar de se. pentru care se face verificarea.
2.4. Protectia de RO 110 + 03
Protectia se compune din releul propriuzis de RO 110, i se un
element de pornire la 03.
Releul de demaraj la Q3 este destinat retelelor de tensiune cu
neutru! legat direct la este compus din trei organe de demaraj la
llaqina 4
un releu homopolar pentru selectarea defectelor cu
Releele de demaraj la cte unul pe fiecare AR. As, Ar, Ao au
de n planul impedantei Z, un cerc cu centrul n originea axelor, criteriul
de demaraj fiind (fig.4) Cercul de Z03 caracter-
istica de a elementului de demaraj la impedan1a 03.
IZscl < Z03, atunci elementul 03 punnd n releul de
RD-110.



/ /. /" Elementul de al impedantei Z este f..!ri mleu
/ / /polarizat care intr-un montaj diferential
numit "balanta cnd este
,/
_QJ
conditia ii i
u
ii este curentul redresat proportional cu curentul 1. care
pe linia Kj = K11,
'u este curentul redresat cu tensiunea pri-
U, la bornele transformatorului de tensi-
une; i
u
= K
2
U
Conditia de dp.vint::
U K
1
K
2
U s K
1
1 sau -1- =Z5
Pentru ca releul trebuie ca impedanta ia locul de instalare
de tensiunea curentul cu care este alimentat releul) fie mai dect valoarea pe
releu.
I
:
r{sc.
,
_i ZI. J"C .
I
I
I
?l
i!

(/G

La un scurtcircuit bifazat pe linie (fig.S) imped-
anta de releu este
Zsc = 2ZIsc - unde Zlsc este impedanta
conductorului liniei pe de la locul
de instalare al feleului de A, la
locul defectului K.
La un scurtcircuit monofazat ntoarcerea se face
prin Zp
o fractiune din Zise:
Zp =KpZlsc
Kp se factor de se cu transformatorul Tr 4 (Fig.6).
la monofazate impedanta de scurtcircuit este Zs c=Zlsc( 1 +Kp) .
Considernd r.ezistenta arcului electric la locul de scurtcircuit, impedanta de releu
la locul de defect este :
- pentru scurtcircuit bifazat. 2Zlse + Rare:
I
.. f Z{ll Z K -
- a scurtclrcwt mano azat r = Ise ( i + p.l"7" H are
5

Caracteristica de aclionare a elementului de a impedantei este un cerc cu cen-
trul deplasat pe axa R (fig.7)
In de unghiul de scurtcircuit CPsc al liniei protejate, prin comutarea echipei X, se
o deplasare a cercului pentru totale (inclusiv rezistenta arcu-
lui).
Impedanlele treptelor de reglaj notate r"rk,r2,ra, se pe releu prin
deconectarea unor eclise de aflate pe panoul frontal al releulul.
r, - impedanla pe releu ptr. treapta 1;
rk - impedanta care se introduce n circuit cnd se pre-
lungirea treptei 1;
r 2 - impedanta care la r l' impedanta treptei II;
r
3
- impedanta care la r, r2 impedanta treptei III;
Pentru obtinerea valorilor r1' rk' r2, r3' se folosesc relatii:
r 1 = Z1 s _ C3 {Q 1; rk = Zks' Zi S [ Q ];
C,C
2
C,C
2
Z2S -Z, S [Q]' Zas -Z2s [ Q ]',
r2 = C
,
C
2
,r3 = C
,
C
2
unde C, - factor de reducere a impedantei, poate lua valorile 0,5 sau 1 n functie de pqzitia
eclisei e, de pe panoul frontal al releului;
C
2
- factor care depinde de unghiul de scurtcircuit al liniei.
In functie de eelisai X, e
2
poate lua valorile
x 60
0
1 1,1 1,02 0,97
C
3
- factor care din impedanta de a releu lui are valoarea 0,2 pentru
relee cu I
n
=5A 1 pentru relee cu I
n
= 1 A;
Z,S' Zks' Z2S Zas - secundare ale trepte exprimate n
[Q /
Pa9tna 6
Elementul direcJionai
Are rolul de a controla sensul puterii n circuitul supravegheat. Contactul basculant q
este orientat pe
Diagrama de aCJionare este n fig. 8. unghiul de sensibilitate
obVnndu-se pentru un curent decalat cu 60
0
inductiv de tensiune.
Blocajul la pendulatii.
se obtine prin
comutarea eclisei L3 nspre linie sau nspre bare.
Elementul de timp dispune de 5 trepte de timp
reglabile independent n intervalul 0,3 - 10 sec.
'Treapta IV numai pe baza
demarajului putnd fi sau nu n functie de pozitia
eclisei L
2
.
Treapta V numai ca urmare a
demarajului fiind de directie.
Criteriul de constatare al pendulatiilor se pe faptul acestea se produc simet-
ric pe toate fazele, respectiv demarajul simultan al releelor AR, curent homopolar
(releul Ao)
Blocajul la pendulatii se pune in cu ajutorul eclisei L
4
pe panou cu P.
Varianta cu elemente de demaraj la supracurent.
Elementele de demaraj sunt constituite din relee maximale de curent pe fiecare
notate cu AR' As, avnd plaja de reglaj ntre 0,8 + 2 In releu de curent homopolar cu plaja
intre 0,4 - 1 In.
o sensibilitate in special n cazul liniilor lungi puternic
ntruct curentul minim de defect la lirnita zonei poate fi egal sau chiar mai mic dect
curentul de
In aceste cazuri ar rezulta IZsuprs I s Zpr la
acestui inconvenient, releele de Gurent se folosesc ca elemente de
numai in retele n care de scurtcircuit sunt considerabil mai mari dect de

Verificarea protec;Jiei de RD 110.
n
al Verificarea elementelor de demaraj.
In cazul n care elementele de demaraj sunt relee de verificarea,
n ridicarea caracteristicii de functionare U=f{I).
Elementele de demaraj se considera se caracteristica de
actionare de a releului (fig.9)
P(l{)iua 7
treapta L
Eventualele abateri se cu aju-
torul potentiometrelor de reglaj P 1, P 2, P 3.
cu care este dotat fiecare element
----'--==", elementele de demaraj sunt reiee
de curent, verificarea se -face ca la orice
releu de curent, curentul de
de revenire.
b) Fixarea verificarea treptelor de nmp.
Fixarea reglajelor se face n mod SUCce-
siv pornind de la treapta
in prealabil se la valori ale curentului tensiunii care asigure demarajul
protectiei.
e) Verificarea elementului de Z
Se pe releu valorile r
1
, rk: r2' r3' corespunzatoare impedantelor treptelor.
Se tensiunile de basculare dintr-o n alta cu relatiile:
. = 2Zi(p X '
s
sc - pentru scurtcircuitele bifazate;
hm.!
U = ljm (1 +K
p
) X i
s
sc - pentru scurtcircuiteie monofazate,
hm.' 't' -
n care, i
s
.
sc
este curentul secundar de scurtcircuit:
K
p
- factor ce
li<p - de a treptei i (1. k. '"') valorilor unghiului (p
dintre curentul tensiunea pentru \fi
SC
' Zjtj!sc = lis
La reviziile perioduce se verificrlrea in fiecare numai pentru
unghiul de scurtcircuit al liniei, dar pentru toat defectele (se. bifazate, sc. monofazate).
Ridicarea caracteristicii circulare a elementuiui de este a se executa la
puneri in functiune sau reparatii ale elementului Z.
Elementul de se corect in fiecare
iar eroarea, ntre tensiunile masurate cele calculate nu 5% pen-
tru = C(Jsc -
d) Verificarea elementului Qt
n ridicarea caracteristicii de actionare, pentru fiecare de defecte (scurtcir-
cuite R-O, s-a, T -O, R-S, S-T. T -R) ' .. --;:
Se releul cu un curent o tensiune care ntre 0
0
360
0
notndu-se pozitia contactului q a releului directional. -
tndiferent de tipul scurtcircuitului trebuie se de aCjionare
(fig.1 O).Pozitia contactului q este de starea releului Of;
releu! Of este dezexcitat cnd contactul q este orientat spre excitat cnd contac-
tul Q se invers (releul Of cnd circulatia puterii prin releu este spre
Paqina 8
bare - defect n spate).
Releul de O 114
Este folosit la liniilor de interconexiune
de 110-220-400 Kv.
Releul dispune de un srngur element de
un singur element de directie (releu tip
monosistem)
Principalele componente ale releului
0-114
a) Elementele de demaraj de minima tensiune
ZM
RI
ZM
SI
au rolul de a asigura demarajul pro-
Fig. 10 tecJiei la impedanta
Caracteristica elementului de demaraj in planul
Z aste un cerc cu centrul deplasat n cadrul I pe o dreapta de axa R cu 66
0
(fig.11 )

Raza cercului r, se n [Q /
asupra butonului notat cu r (pentru fiecare element n parte).
Deplasarea centrului caracteristicii de demaraj de
centrul axelor de coordonate O, se
asupra butoanelor notate cu K. Sub fiecare din cele doua
butoane r K, folosite pentru r&glajul caracteristic ii ele-
mentelor de demaraj se o cu doua pozitii K
1

K
2
; prin fixarea eclisei'pe pozitia K
1
sau K
2
se obtine carac-
teristica n 0
1
respeciv n
2
- eclisa se pe
Il, K
1
butonul K pe poziJia 0, atunci caracteristica ele-
mentului de demaraj este un cerc cu centrul n originea
axelor de coordonate.
Elementul de demaraj este un releu magnetoelectric
care ntr-un montaj de tipul "balanta
Prin actionarea elementelor de demaraj (nchiderea
contactelor Zmr' Zmsl Zmt) se pune n functiune schema de protectie.
b) Elementul de U al impedantei de defect
Este realizat dintr-un releu magnetoelectric care ntr-o de tipul
"balantei electrice". Caracteristica de a elementului de M este un cerc.
de pOZitia eclisei E pe panoul central al releului), centrul cercului poate avea
diverse E pe axa R (fig.12). Pentru t = O, caracteristica are centrul n originea axelor.

Ftj. ft
Partea de curent a elementului de este ali(r,ftn
prin intermediul transformatorului P.
a acestui transformator primeste
tensiuni proportionale cu de defect culese pe
rezistentele R
1
r. R
1s
, R
H
prin intermediul contactelor
releelor de alegere comandate de elementele de
demaraj (fig.13)
Autotransformatorul G la reglajul factorului de
Kp, prin fixarea pozitiei "n" pe core-

Pe partea de tensiune, elementul de este ali-
mentat prin intermediul autotransformatorului de reglaj V
al transformatorului N.
Prin intermediul E din secundarul transfor-
matorului P, cu primarul transformatorului N, se introduce n circuitul de tensiune, o
tensiune cu curentul de defect. Se obtine prin aceasta deplasarea pe axa R a car
acteristicii circulare a elementului de
R,t
G
ere
Valoarea de reglaj a prizelor autotransformatorului V pentru fiecare n parte este
de relatia
lmde.
- K este impedanta de a elementului de (depinde de tipul releului)
- Zs impedanla n Q / treptelor 1,11 sau III;
Pagma 10
- p coeficient de corecTie care tine da tipul liniei sau oe
unghiul de scurtcircuit.
in functie de tipul liniei a unghiului ei de scurtcircuit, se alege deplasarea E a cBntruiui
caracteristicii de (tabel 1,2)
Tabel 1
i
.
1
LEA scurte normale
I (f) se 55--63 63-68 68-74 74-80
[%] 80 40
-
60 50
Tabel 2
LEA lungi
qJ sc 68-73 73
u
79 79-85 85-90
,
f: [0/0] 50 40 30 20
!
-
Coeficientul p se n de tipul liniei, unghiul de scurtcircuit deplasarea
centrului caracteristic ii elementului de (Tabel 3)
Tabel 3
r"
e e'/o] p - LEA scurte si normale
I
p -LEA lungi
, ...
I (e "
i >se'.,,,
80% 70% 60% 50% 50% 40% 30% 20%
r
5C 0,77
J
52 0,79
! I
,
,54 0,82 I
i
I 56 0,84
I
58 0,86
60 0,89 0,87
62 0,92 0,90
I
64 0,96 0,92 0,90

66 0,99 0,95 0,93 0,90
I
j
68 1,03 0,98 0,95 0,92 0,92
I
.
70
1,07 1,01 0,98 0,94 0,94
I
72 1,12 1,04 1,00 0,96 0,96 0,94
I
74 1.16 1,07 1,03 0,98 0,98 0,96
I
76
I
1,22 1,10 1,08 1,00 1,00 0,97
I
78 1,14 1,07
j
1,02 1,02 0,99 0;92
80 1,18 1,10 1,04 1,03 1,01 0,95
1
82 1,025 0,975
I
34 1,04 1,00 0,98
i
86 1.06 1,02 1,00
I
I
88
. I
- 1,03 1,015
90
I
- 1,04 1,020
!
.
Paqina 11
Domeniul de poate fi modificat de pozitia R de pe panoul frontal al
releului.
- fisa R pe pozitia 1 - domeniul de nemodificat;
- R pe pozitia 1.5 - domeniul de cu 50% de cel reglat pe releu in
toate treptele;
- R pe 1/1,5 puntea 25 cu 26 la bornele releului - prelungirea domeniului
de cu 50% numai n treapta 1.
C. Elementul de directie SM
Este realizat dintr-un releu electrodinamic alimentat conform schemei de 90
0
cu:
- o tensiune cu curentul de defect de la bornele transformatorului P;
- o tensiune cu tensiunea de pe bare, prin intermediul contactelor
relselor de alegere.
demarajuiui.
Diagrama de a elementului este
n fig.14; unghiul de sensibilitate este de
30
0
capacitiv.
d) de timp TM
Este format dir,tr-un sistem de orologerie actionat de
un motor de cc cu regulator de turatie.
Treapta I este
Contactele tm1' t012' servesc la modificarea
de spire .11 autotransformatorutui V, pentru impe-
dantei de defect in II respectiv treapta III.
Contactul t
m3
, treptei IV,
cu (1 Wrnoonzare numai ca urmare a
poate fi sau n functie de eclisei T 4, pe
SM, respectiv pe NE.
Contactul tmk cu o temporizare de 6,5 sec, tot
numai in baza demarajului.
e) Elementul de blocaj la pendulatii SJ SW.
Functionarea elementului de blocaj se pe faptul ca in momentul producerii
acestui fenomen. o n care sensurile puterilor care pe
linie devin contrare.
Sesizarea sensurilor de circulatie a puterilor se cu releul directional SW pen-
tru puterea respectiv SJ pentru puterea
In caz puterile au sensuri contrare, se releul P care pentru un timp
functionarea protectiei de (releul P se conditionat de ac1ionarea elementelor de
demaraj pe toate fazele nul).
Verificarea protectiei de distanta 0114
in
PU9ma 12
a) Verificarea elementelor de demaraj la ZM
R
, ZM
s
,
La puneri n sau reparatii se caracteristica de a ele-
mentelor de demaraj pentru un tip de scurtcircuit anumite vaJori ale defazajului <p dintre
curentul tensiunea (valoarea tensiunii se cu formuieie de
calcul specifice tipului de ;-eleu)
La per1rn,:Hce, verificarea se numai pentru q> = 66
0
caracteristica este cu centrul n originea axelOi de coordonate (reglajul r O, K=O
6clisa pe K
1
) tensiunea la care trebuie sa actioneze Of.r
demaraj, indiferent de decalajul ntre curent tensiune este de U = 2rl,
unde: r este valoarea de regla; cu butonul r;
I - curentul nominal.
caracteristica este cu centrul deplasat (regiajul r;l! O, K;o! O eclisa pe
K
1
sau K
2
) tensiunea de lucru a elementelor de demaraj pentru unghiul q> :::: 66
este n de reglajul butoanelor r K:
U= 21(r+K) sau altfel exprimat U=2Z dem 1, unde Zdem =r+K
Tensiunea la care releul nu trebuie sa difere cu maai mult de 10% de
valoarea calculata.
b} Verificarea elementului de curent homopolar An.
Se ca la un releu de curent
fixarea valorii de reglaj, se curentul de de revenire; coeficientul
de revenire trebuie sa fie 0,85
e) Fixarea verificarea elementului de timp.
Temporizarea treptei I nu se (actionare
Temporizarea treptei II-III-IV se prin actionarea tamburelor T
2
T3, T
4
ale elementu-
lui de timp.
Verificarea fixate se face cala un releu de timp ce n prealabil
s-a stabilit la un curent suficient pentru a asigura demarajul.
d) Verificarea elementului de a impedantei de defect M.
Tensiunile de basculare dintr-o n alia se cu formulele:
- pentru scurtcircuite bifazate ; U <.2l . = 2Zim I
s
se;
"t'.
- pentru scurtcircuitemonoifazate ;"U +K_);
, lim.l 't' __ lJ
unde: Zicp - de actionare a treptei i (I, K, Il, III) valorilor d_efazajului
dintre curentul tensiunea
I
s
.
sc
- curentul secundar de scurtcircuit:
K
p
- factor de
se carac1:eristica cu centrul in originea axeior. ZjfP pentrll: fiecare
paqinn. 13
sunt date de valorile impedantelor secundare ale treptelm respec!ivs (ZiS, 2:
Ks
, Z2S, las)
se utilizeaza caracteristica cu centrul deplasat. Zi<p se obtin cu formulele specifice
tipului de releu.
Cu ocazia reviziilor periodice, se valorile tensiunilor de basculare dintr-o
n alta numai pentru unghiul de scurtcircuit al liniei, <rsc
Se valoarea de reglaj a prizelor autotransformatorului V pentru fiecare

V - KR (i treapta pentru care se
1- pZis
Functie de valorile obtinute, se reglajele prizelor (valorile cele mai apropiata
de valorile calculate)
Se valorile impedantelor secundare valorilor prizelor fixate
pe releu se tensiunile de basculare dintr-o n alta la scurtcircuite bifazate
monofazate.
Tensiunea la cure releul nu trebuie difere mai mult de 5% de val-
oarea
e) Verificarea elementului direcJionai SM
Verificarea se face la curentul nominal tensiunea a releului.
Intruct, pentru determinarea diagramei de actionare a elementjujlui directional se
tensiunea nu curentul, diagrama trebuie cu cea din flg.15
Diagrama de actionare se obligatoriu pentru toate
grllptJ!e de :Je1ecte (sc.monofazate, bifazate). In toate cazurile

diagramele de trebuie fie identice.
Pozitia contactului elementului directionat din circuitul de
se n functie de starea releului PS (exci-
tat -n zona de blocare)
1) Verificarea elementelor pentru bJocaj la pendulalii.
Verilicarea se face la curentul nominal tensiunea
a releului.
Se diagramele de a releelor SW SJ in pla-
hQ 15" nul complex prin decolarea tensiunii notndu-se pozitia
<1. stnga sau dreapta a contactului. Diagramele rezultate tre-
buie corespunda cu cele din fig.16.
sw
Fig.16
Paqina 14
_V"_
Diagrama de actionare a blocajului se obtine prin suprapunerea diagramelor e!ementelor SW
SJ. Zonele in care contactele celor doua elemente au pozitii contrare, zona de
actionare a blocajului (cadranul I III ale planului -1ig.17)
APLICATII
CaJculul reglajelor protectiilor de
1. Protectie cu relee RD--11 O
Date: - LEA -110 kV
- reactanfe primare:
tr.l X
1
= 5 Q I fp
tr.1I X
2
= 10 Q/fp
tr.1I1 X
3
= 30 Q / fp
tr.lV
tr.v
o sec;
0,5 sec;
1 sec;
3 sec;
3,5 sec.
- reductori de curent 300 / 5A;
d t
. d . 1100 K
- re uc on e tensiune v
O,1v'3
- unghiul liniei 'PL = 68
0
- factor de K
p
= 0,85
- demaraj supracurent I
m
= 2 IN
- demaraj homopolar In = 0,4 IN
- demaraj 0
3
0,5 IN la U = O
3 IN la U = UN
Paqina 15
Se
K-
K
__ 1.-
y- -
Ku
300/5 = 0,0545
110v'3
O, 1 v'3.
- el = 0,5 factor de reducere a impedantei
- C
2
- factor care depinde de unghiul de scurtcircuit al liniei
pentru X = 60
0
- C
2
= 1,1
X=70o -C
2
= 1,02
pentru X = 68
0
- C
2
= 1,04
- C
3
- factor care din impedanta de a releului. Pentru IN = SA,
C
3
= 0,2;
- impedantele secundare ale treptelor de reglaj.
1
Zl =Ky. 0.294 Q / f.sec
slnqt
1
Za =Ky _o; 1. 785 f.sec
Slnq.>l .
- rezisten1ele de reglaj treptelor:
I 22
1
C
ri = - 3= 0,93 '4- r1 = 0.8 + 0.1 + 0,025 = 0,925 Q
- tensiunile de basculare n trepte pentru unghiul de SC. al liniei considernd impedantele
secundare ale treptelor I
s
.
sc
= 10 A:
- pentru scurtcircuite bifazate:
(2)
U 1 = 2Z
1
I
s
.
sc
= 5,88 V
(2)
U =2Z
2
I
ssc
=11,76V
2 ....
(2)
U 3 = 2Z
3
I
s
.
sc
=35,3 V
Paqinn. 16
- pentru scurtcircuite monofazate:
(1 )
U
1
= Z1(1+K
p
)l
s
.
sc
= 5,43 V
(1)
U
2
= Z2(1+Kp)l
s
.
sc
= 10.87 V
(1)
U
3
= Z3(1+K
p
}ls.sc = 32,65 V
Rezultatele se trec ntr-un tabel de forma celui de mai jos, n care U
c
sunt tensiuniie cal-
culate iar U
m
, tensiunile
Defecte
R-O
$-O
T-Q
R-S
8-T
T-R
,CI> se.
linie
68
68
68
68
68
68
Tr.1
Ur. Um
Eroare
V V 0/0
5,43
5,43
5,43
5,88
5,88
5,88
TREPTE
Tr.ll Tr.1II
Ur. U
m
Eroare U
c
U
m
Eroare
V V 0/0 V V %
10,87 32,65
10,87 32,65
10,87 32,65
11,76 35,3
11,76 35,3
11.76 35,3
Elementul de este considerat functioneaza. corect n fiecare
- iar eroarea dintrd tensiunile cele calculat@ nu 5%
{pentru q>sC>.
Fixarea se face pentru fiecare n parte asupra discurilor
de reglaj respective.
2. Protectia cu relee O 114
Date: LEA 400 KV
- demarajulla
- raza cercului, r = 22 Q / sec
..,.. deplasarea centrului K = 11 Q / sec
- eclisa pe pozitia K
1
- demarajul la curent homopolar I
po
= 150 A
- impedanle primare:
tr.l; Z1 = 38 Q I fp ti = O sec
tr.1I Z2 = 55 Q I fp t
2
= 0,4 sec
tr.1II Z3 = 90 Q / fp t
3
= 0,8 sec
tr.lV directionat !4 = 1,3 sec
tr.V nedirectionat ts = 2,4 sec
- prelungirea treptei rapide la defecte monofazate nainte de RARM trifazate
RART,
Zi K = 55 Q I f.p
PCUJina 17
- reductori de curent 1200/1 A
- reductori de tensiune 400/0,1 KV:
- unghiul de scurtcircuit al liniei t(lsc = 84
- factor de K
p
= 0,7:
Se
K 1200! 1
Ky = = 400 I 0,1 = 0.3
- impedantele secundare ale treptelor de reglaj:
Z1 S = K Y Z1= 11,4 Q / f
Z2s = Ky Z2 = 16,5 Q / f
Z3s = Ky Z3 = 27 Q .' f
Z1ks = Ky Z1k = 16,5 Q / f
- valoarea dp. reglaj a prizelor autotransformatorului V pentru treptele de reglaj.
V
1
= RK 100 = 1x2x100 = 1671%
pZ1S 1.05x11,4 '
V
2
RK 100 = _ taxi 00 = 11 54%
pZ2s .05x16,5 .
V
s
_HK inn = 1x2x100 = 705%
pZ"s 1,05x27 ..
S-a considerat de a alementului de K = 2 O /t.sec
s-a ales R = 1
p - coeficientul de corectie care de tipul linieI si de unghiul de scurtcircuit-
pentru linie <(lsc = 84
0
deplasarea centrului cercului
E = 30% p = i .00
Se prizele fie reg:aj releu in functie de valorile obtinute prin calcul (prizele cele
mai apropiate)
V
1
=17%
V
2
= 12 %
V
3
=7%
Se impedantele secundare ale treptelor
Z1S= RK 100= 1x2 100=11,70/1
pV1 1,Ox17
Z2s = RK 100 = 1 x 2 100 = 16,6 Q If
pV2 1,Ox12
Z3s = Rv
K
100 = 1 x 2 100 = 28,6 O It
p 3 1,0 x 7
Tensiunea de basculare dintr-o n alta pentru unghiul de scurtcircuit al liniei
's.sc = iA:
- pentru scurtcircuite bifazate:
(2)
U1 = 2Z1s's.sc = 23,4 V
(2)
U2 ::3 2Z2s's.sc = 33,2 V
P09tna 18
2Z
3s
'S.SC = 57.2 V
- pentru scurtcircuite
(1)
U
1
= Z15(1 +Kp)l
s
.
se
=11.7(1 + O,7)x1= 19,9 V
(1)
U
2
= Z2s( 1 +Kp)l
s
.
sc
= 16,6( 1 + O. 7)x1 = 28,22 V
(1)
U
3
= Z3s(1 +Kp)l
s
.
sc
=28,6(1 + O.7)x1= 48,6 V
Rezultatele se trec ntr-un tabel de forma celui de mai jos, in eare Ue sunt tensiunile cal-
culate iar Um, tensiunile
Defecte
R-Q
s-a
l-Q
R-S
8-T
T-R
'P se.
linie
84
84
84
84
84
84
Tr.!
U
c
U
m
V V
19,9
19,9
19,9
23.4
23,4
23,4
TREPTE
Tr.1I Tr.1I1
Eroare U
c
U
m
Eroare U
c
U
m
% V V % V V
28,22 48,6
28,22 48,6
28.22 48,6
33.2 57,2
33.2 57,2
33,2 57,2
_._-----
----
Eroarea admis nu trebuie . 5% pentru <Jlsc
-VerifICarea demarajului de pentru
ty=66,r=22Q/f
Udem = 2 Zdem 's.sc = 2(1 i + 22) 1 ;; 66 V / t
pentru K = O; r = 22 O / f
U
dem
= 2 Zcrem I
s
.
sc
= 2.22.1 ::: 44 V I f
Verific. d.r .in9. 'J .Popa
Puqtna 19
Eroare
%
BADEA I
colectiv
CALIN SERGIU
MARCU SUZETTE
AA.IONESCU
I TOMESCU
ZANER
CHENZBRAUNI
BIBLIOGRAFIE
Exploatarea instalatiilor de protectie
automatizare. Editura 1964.
prin relee a sistemelor electrice.
Editura 1975.
Verificait3a releelor de protectie
automatizare din statii electrice Si posturi dp. transformare.
de a liniilor electrice,
Editura 1968.
Documentatia Tehnica a releelor RD110, D 114
Paqina 20