Cu Legere

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Corneliu Trbanu Cristian Boscornea tefan Tomas
CHIMIA I TEHNOLOGIA INTERMEDIARILOR AROMATICI I A COLORANILOR
PENTRU UZUL STUDENILOR 1999
PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
as.ing. Cristian Boscornea
prof. dr. ing. Corneliu Trbanu
s.l. tefan Tomas
CHIMIA I TEHNOLOGIA INTERMEDIARILOR AROMATICI I A COLORANILOR
TESTE GRIL PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR
R2 R3 R4
R1 N N R5 R6 O X R7 N(CH3)2
OH
NH2 R1
OH
HN
NR2]XX O
1999
INTRODUCERE
Lucrarea de fata se adreseaza studentilor din cadrul sectiilor de Tehnologia Substantelor Organice si Inginerie Economica din cadrul Facultatii de Chimie Industriala care au prevazut in programa analitica cursul de Chimia si Tehnologia Intermediarilor Aromatici si Colornatilor Organici in anul IV si respectiv V. In ultimii 10 ani examenele prevazute pentru acest curs se desfasoara dupa sistemul rezolvarii unor teste grila, lucru ce permite examinatorului verificarea tuturor cunostintelor acumulate de catre studenti in urma parcurgerii acestei materii. Totodata se elimina subiectivitatea examinatorului precum si stresssul unui examen oral sau a unor examene scrise bazate elaborarea unor subiecte de sinteza dar care nu pot acoperi intreeaga materie. Necesitatea elaborarii acestei lucrari a aparut ca urmare a constatarilor privind adaptabilitatea studentilor la acest tip de verificare a cunostintelor, cat si prin dorinta de a oferi un instrument de verificare a cunostintelor acumulate in timpul parcurgerii acestei materii tinand cont de faptul ca aceasta disciplina nu are prevazut in program ore de seminar. Am incercat elaborarea unui numar relativ larg de intrebari avand 3 raspunsuri din care numai unul este valabil, care sa acopere intreaga materie, sa nu lase loc la interpretari privind gasirea raspunsului corect si care sa apeleze mai ales la capacitatea de sinteza si la logica studentului. Intrebarile se refera atat la cunostinte de baza ale chimiei organice cu aplicatii in domeniul colorantilor cat si la probleme de tehnologie, fapt ce poate face aceasta lucrare utila oricarui absolvent al Facultatii de Chimie Industriala. Intrebarile test au fost grupate pe capitole care urmaresc structura cursului pentru a putea fi mai usor utilizate in verificarea aprofundarii materiei de catre studenti.
CUPRINS
I. Chimia si tehnologia intermediarilor aromatici Sulfonarea compusilor aromatici Nitrarea compusilor aromatic Halogenarea compusilor aromatici Reducerea nitroderivatilor aromatici Inlocuirea grupei sulfonice in seria aromatica Inlocuirea halogenului in seria aromatica Transformari reciproce ale grupelor hidroxi si amino in seria aromatica Alchilarea, acilarea si arilarea compusilor aromatici Sinteza Kolbe-Schmitt Chimia si tehnologia colorantilor organici Relatii structura - culoare Fenomene tinctoriale Coloranti azoici Coloranti antrachinonici si policiclocetonici Coloranti arilmetanici Coloranti indigoizi Coloranti ftalocianinici Coloranti cationici Coloranti reactivi Raspunsuri corecte
SULFONAREA COMPUSILOR AROMATICI
1. Sulfonarea cu HClSO3 poate fi controlata : a) cinetic b) termodinamic c) ambele alternative sunt posibile 2. Reactia Piria reprezinta : a) substitutie si oxidare b) substitutie si reducere c) aditie si oxidare 3. Sulfonarea prin coacere este regioselectiva, functie de substrat in : a) orto b) para c) orto sau para 4. Controlul steric la sulfonare intervine : a) in solventi nepolari b) in solventi polari c) in ambele alternative 5. Reactia de sulfonare cu oleum conduce la produsi secundari de tipul : a) sulfone b) hidroxi si carboxi derivati c) ambele alternative sunt posibile 6. Formarea sulfonelor este un proces : a) ireversibil b) reversibil c) ambele alternative sunt posibile in functie de substrat 7. Sarurile de Ca2+ ale acizilor sulfonici sunt : a) solubile in apa b) insolubile in apa c) depinde de acidul sulfonic 8. Acidul 1, 8 - naftalin - disulfonic se poate prepara : a) prin polisulfonarea naftalinei b) prin sulfonarea acidului 1 - naftalin sulfonic PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
c) prin metode indirecte 9. La sulfonarea benzenului in faza de vapori apa se elimina : a) ca azeotrop cu benzenul b) ca azeotrop cu acidul sulfuric c) ca vapori puri 10. La tratarea cu vapori de apa a solutiei acide diluate ce contine acizi naftalin sulfonici rezulta naftalina : a) da, pentru izomerul b) da, pentru izomerul c) nu 11. In reactia de sulfonare temperatura influenteaza : a) pozitia grupei sulfonice grefate b) Numarul grupelor sulfonice grefate c) ambele alternative sunt posibile 12. Sulfonarea prin coacere este : a) transpozitie b) substitutie electrofila c) substitutie nucleofila 13. Ionii de Hg2+ catalizeaza sulfonarea antrachinonei in pozitia : a) b) c) nu influenteaza pozitia grupei sulfonice grefate 14. La turnarea pe apa a masei de reactie de la sulfonare concentratia acidului sulfuric este de 60%. Din ce material trebuie construit reactorul : a) OL 38 b) aluminiu c) plumb 15. Izolarea acizilor sulfonici prin salifiere, in functie de cationul utilizat permite : a) separarea izomerilor b) diminuarea coroziunii mediului c) separarea hidrocarburii nereactionate
16. Procedeul var - soda de separare a acizilor sulfonici din masa de reactie se bazeaza pe : a) (ArSO3)2Ca este solubil in apa b) (ArSO3)2Ca este insolubil in apa c) CaSO4 este solubil in apa 17. La sulfonarea acidului 2-naftol 8-sulfonic rezulta acid 2-naftol 6,8-disulfonic datorita : a) efectului de orientare al grupei OH b) efectului de orientare al grupei sulfonice preexistente c) nu rezulta acest produs 18. Difenil-sulfona rezultata ca produs secundar la sulfonarea benzenului poate fi eliminata prin : a) distilare b) extractie c) antrenare cu vapori 19. La sulfonarea -naftolului se pot forma acizii : Oxi-Tobias si Schaffer. Cresterea temperaturii favorizeaza formarea : a) acidului Oxi-Tobias b) acidului Schaffer c) raportul acizilor izomeri nu depinde de temperatura 20.Sulfonarea cu aduct SO3-piridina este ; a) reversibila b) ireversibila c) depinde de substrat 21. La tratarea p-nitroanilinei cu NaHSO3 rezulta : a) p-fenilendiamina b) acid 2,5-diamino-benzen-sulfonic c) acid 2,6-diamino-benzen-sulfonic 22. Disulfonarea benzenului catalizata de Hg2+ conduce majoritar la : a) acid o-benzen disulfonic b) acid m-benzen disulfonic c) acid p-benzen disulfonic 23. In cazul sulfonarii naftalinei doua grupe sulfonice nu se pot grefa in pozitiile : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) orto, para, peri b) orto, meta, peri c) orto, meta, para 24. Obtinerea acidului -naftalin-sulfonic pur se realizeaza prin : a) salifiere cu KCl b) diluarea masei de reactie c) hidroliza izomerului si recircularea naftalinei rezultate 25. Sulfonarea toluenului la 120 - 140 0C conduce ca produs majoritar la : a) acid o-toluen sulfonic b) acid p-toluen sulfonic c) acid m-toluen sulfonic 26. Aductul dioxan-SO3 este : a) un cation b) un anion c) un amfion 27. Reactia de formare a sulfonelor este : a) reactie de oxidare b) substitutie electrofila c) substitutie nucleofila 28. La sulfonarea anilinei prin coacere rezulta : a) acid sulfanilic b) acid metanilic c) acid ortanilic 29. sulfonare reprezinta : a) m SO3 la sfirsitul reactiei m acid rezidual b) m H2SO4 la sfirsitul reactiei m acid rezidual c) m SO3 la sfirsitul reactiei m finala totala 30. Cantitatea maxima de sulfona rezulta la : a) sulfonarea benzenului in faza de vapori cu eliminarea continua a apei din sistem b) la sulfonarea continua a benzenului in faza lichida PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
c) la sulfonarea discontinua a benzenului in faza lichida 31. La monosulfonarea benzenului de sulfonare este 66.4. Cat acid sulfuric 98% este necesar pentru a sulfona 1 kmol de benzen in faza lichida : a) intre 160 -200 kg b) intre 200-250 kg c) intre 250-300 kg 32. Formarea Ar-SO2+ are loc in reactiile : a) Ar-SO3H + SO3 b) Ar-SO3H + H2SO4 c) ambele alternative sunt posibile 33. Care din urmatoarele formule sunt corecte : O + N O2S A a) A, B, C, D b) A, B, C c) B, C 34. Fie reactia :
OH SO3Na OH
O + O
-
+ N O SO3 B
-
+ O SO3 C O2S
O D
+ Na2SO3 + A
+ NaOH + MnO
A este : a) MnO2 b) Mn2O3 c) KMnO4 35. Cum creste viteza in reactia de sulfonare a urmatoarelor substraturi : nitrobenzen A a) A < B < C b) B < C < A fenol B benzen C
c) A < C < B 36. Tratarea unei hidrocarburi aromatice cu acid clorsulfonic conduce la acizi sulfonici sau la sulfocloruri. Produsul de reactie depinde de : a) temperatura de lucru b) tipul partenerilor c) raportul molar al reactantilor 37. Numarul maxim de grupe sulfonice ce se pot grefa prin sulfonare directa pe nucleul naftalinic este : a) 3 b) 4 c) 5 38. Pentru sulfonare procesul poate fi descris conform reactiilor :
R
a) Ea1 < Ea2 b) Ea1 > Ea2 c) Ea1 = Ea2
Ea1
ION BENZENONIU
Ea2
NITRAREA COMPUSILOR AROMATICI
1. La tratarea acenaftenului cu HNO3 / CH3COOH la reflux rezulta anhidrida acidului 4,5-dinitronaftalic. Considerand v1 - viteza de reactie de nitrare si v2 - viteza reactiei de oxidare, atunci : a) v1 < v2 b) v1 > v2 c) v1 = v2 2. Pentru obtinerea 2,4,6- trinitrotoluenului pur se porneste de la : a) toluen b) acid p-toluen sulfonic c) acid m-toluen sulfonic 3. Nitrarea fenolului cu acid azotic catalizata de HNO2 conduce la : a) p-nitrofenol b) o-nitrofenol c) amestec al celor doi produsi 4. Nitrarea fenolului cu acid azotic catalizata de HNO2 este : a) substitutie electrofila + oxidare b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica + oxidare 5. La dinitrarea naftalinei rezulta in amestec 1,5 si 1,8 dinitronaftalina. Ce izomer se obtine majoritar : a) 1,8 - dinitronaftalina b) 1,5 - dinitronaftalina c) se obtin cantitati egale din cei doi izomeri 6. Nitrarea indigoului cu amestec sulfonitric conduce la : a) 6,6 - dinitro indigo b) 5,5 dinitro - indigo c) 5 - nitro isatina 7. Nitrarea indigoului cu azotati metalici in prezenta de acid sulfuric conduce la : a) 6,6 - dinitro indigo PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
b) 5,5 dinitro - indigo c) 5 - nitro isatina 8. La tratarea antracenului cu HNO3 diluat la 110 - 115 0C rezulta : a) antrachinona b) 1 - nitroantrachinona c) 1,5 si 1,8 - dinitro antrachinona 9. La tratarea antracenului cu HNO3 67% la 200 rezulta : a) 9 - nitro antracen b) antrachinona c) 1 - nitroantrachinona 10.La tratarea acenaftenului cu acid azotic in acid acetic la reflux rezulta : a) anhidrida acidului 4,5 - dinitro naftalic b) 4 - nitro acenaften c) 3 - nitro acenaften 11.Amestecul de produsi mononitrati rezultati la nitrarea clorbenzenului se separa prin : a) distilare b) extractie c) licuratie si distilare 12. Azeotropul format de o - si p - nitroclorbenzen contine : a) 66% izomer para b) 66% izomer orto c) 50% izomer para 13. Eutecticul format de o - si p - nitroclorbenzen contine : a) 66% izomer para b) 66% izomer orto c) 50% izomer para 14. Reactoarele pentru nitrare sunt construite din fonta silicioasa sau oteluri aliate cu Cr si Ni daca : a) CHNO3 < 50 % si CH2SO4 > 75 % b) CHNO3 > 50 % si CH2SO4 < 75 % c) CHNO3 = 50 % si CH2SO4 = 10 %
15. Purificarea m - dinitrobenzenului se realizeaza prin tratarea amestecului de izomeri rezultati la nitrarea nitrobenzenului cu Na2SO3. Procesul implica : a) substitutia electrofila a unei grupe nitro din izomerii orto si para b) substitutia nucleofila a unei grupe nitro din izomerii orto si para c) substitutia radicalica a unei grupe nitro din izomerii orto si para 16. Reactiile de nitrare sunt : a) reversibile b) ireversibile c) depinde de substrat 17. Licuratia ca procedeu de separare a produsilor de reactie se bazeaza pe : a) formarea de azeotrop cu compozitie diferita de cea a amestecului de reactie b) formare de eutectic cu compozitie diferita de cea a azeotropului c) diferente mari intre punctele de ierbere 18. Formarea majoritara a 1,8 - dinitronaftalinei la nitrarea 1 - nitronaftalinei se datoreaza : a) unor efecte sterice b) unei substitutii nucleofile asistate c) unor considerente termodinamice 19. La nitrarea unei hidrocarburi cu amestec sulfonitric rolul acidului sulfuric este : a) de a contribui la generarea agentului electrofil NO2+ b) de a reduce actiunea coroziva a acidului azotic si a prelua mai usor caldura de reactie datorita capacitatii calorice mari c) ambele afirmatii sunt corecte 20. La mononitrarea benzenului cu amestec sulfonitric Cdi = 7 iar CDf = 3. Daca se lucreaza cu un exces de 1% acid azotic amestecul sulfonitric contine : a) 63.6 kg acid azotic, 94.5 kg acid sulfuric, 13.5 kg apa b) 94.5 kg acid azotic, 63.6 kg acid sulfuric, 13.5 kg apa c) 100 kg acid azotic, 50 kg acid sulfuric, 20 kg apa 21. Nitrarea aminelor aromatice cu amestec sulfonitric fara acilarea prealabila a grupei aminice are loc in pozita : a) orto fata de grupa aminica b) meta fata de grupa aminica c) para fata de grupa aminca PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
22. Nitrarea acetanilidei cu amestec sulfonitric conduce preponderent la izomer : a) orto b) meta c) para 23. Utilizarea BF3 in reactia de nitrare cu acid azotic are drept scop : a) mentinerea unei concentratii ridicate a acidului azotic prin legarea apei ca trihidrat b) catalizarea reactiei c) favorizarea solvatarii 24. Fabricarea nitrobenzenului in sistem continuu se poate realiza : a) intr-o serie de reactoare in cascada b) intr-un reactor unic in faza gazoasa c) ambele alternative sunt posibile 25. Azotitii metalici maresc selectivitatea reactiei de nitrare : a) da, pentru substraturi ce se pot nitroza b) da, pentru substraturi ce nu se pot nitroza c) da, pentru toate substraturile 26. Nitrarea clorbenzenului, comparativ cu nitrarea nitrobenzenului, decurge : a) mai usor b) mai greu c) in aceleasi conditii 27. Obtinerea acidului picric foarte pur porneste de la acizi sulfonici ai fenolului. Procesul implica : a) numai reactii de substitutie electrofila b) numai reactii de substitutie nucleofila c) substitutii nucleofile si electrofile 28. Nitrarea 4-amino toluenului cu amestec sulfonitric se poate realiza in pozitia 2 : a) prin acilare prealabila cu benzensulfoclorura b) prin acilare prealabila cu anhidrida acetica c) indiferent de agentul de acilare, prin variatia temperaturii 29. Automatizarea unui reactor de nitrare implica : a) corelarea debitului de agent de nitrare cu temperatura masei de reactie b) corelarea debitului de agent de nitrare cu vascozitatea masei de reactie c) corelarea debitului de agent de nitrare cu concentratia acidului azotic PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
HALOGENAREA COMPUSILOR AROMATICI
1. FeCl2 este un agent de halogenare : a) da b) nu c) depinde de substrat 2. Pentru grefarea unui atom de brom pe substrat la bromurarea cu Br2 in oleum sunt necesari : a) 2 moli de brom b) 1 mol de brom c) 0.5 moli de brom 3. Halogenarea naftalinei la rece este o ; a) substitutie electrofila b) substiutie nucleofila c) aditie si eliminare 4. N,N-dimetilformamida are un efect catalitic la utilizarea SOCl2 ca agent de halogenare in reactii de : a) substitutie electofila b) substitutie nucleofila c) in ambele tipuri de reactii 5. Procedeul regenarativ Raschig de preparare a fenolului prin intermediul clorbenzenului utilizeaza ca materii prime : a) benzen, Cl2, aer b) benzen, HCl, aer c) benzen, H2SO4, aer 6. Reactorul de clorurare in faza lichida a hidrocarburilor poate fi construit din : a) materiale fara pretentii sub aspectul rezistentei la coroziune b) din otel emailat c) din cupru 7. Reactia de schimb PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
R-X + NaF>R-F + NaX are loc in : a) N,N-dimetilformamida b) apa c) H2SO4 8. Obtinerea acidului bromaminic pornind de la 1-aminoantrachinona implica : a) o substitutie electrofila si doua substitutii nucleofile b) doua substitutii electrofile c) doua substitutii electrofile si o substitutie nucleofila 9. Obtinerea unor cantitati minime de produsi policlorurati la monoclorurarea benzenului implica : a) lucrul la conversii de peste 90% ale benzenului b) lucrul la conversii sub 50% ale benzenului c) lucrul la temperaturi ridicate 10. Halogenarea cu halogen molecular este catalizata de : a) baze Lewis b) acizi Lewis c) ambele afirmatii sunt corecte 11. 2,6 - dibrombenzochinona se prepara pornind de la fenol prin : a) substitutie electrofila urmata de oxidare b) oxidare si apoi substitutie electrofila c) substitutie electrofila urmata de reducere 12. Reactorul de clorurare cu Cl2 in prezenta de FeCl3 drept catalizator este prevazut cu agitator de tip : a) ancora b) turbina c) agitarea este realizata de curentul de clor barbotat in sistem 13. La clorurarea directa clorul trebuie sa fie anhidru : a) din considerente de coroziune b) pentru a micsora ponderea reactiilor de policlorurare c) pentru a asigura o omogenitate mai buna a mediului de reactie 14. Clorurarea este o reactie : a) exoterma PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
b) endoterma c) autoterma 15. La bromurarea acidului tereftalic se utilizeaza ca solvent : a) acid sulfuric 100% b) oleum 5% SO3 c) oleum 60% SO3 16. La dibromurarea acidului tereftalic se utilizeaza un raport molar acid tereftalic : Br2= 1:1. In ce solvent are loc dibromurarea : a) nitrobenzen b) acid acetic c) oleum 60% SO3 17. Prezenta acizilor Lewis favorizeaza halogenarea toluenului : a) la nucleu b) in catena laterala c) in egala masura in ambele pozitii 18. Compusul R + N R C OH Cl Cl
este un agent de clorurare a hidrocarburilor prin : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) ambele alternative sunt posibile 19. Clorurarea directa a antrachinonei conduce la : a) numai izomeri b) numai izomeri nu este posibila 20. Acidul clorhidric rezultat in urma clorurarii se valorifica prin : a) absorbtie in clorbenzen b) absorbtie in acid sulfuric c) absorbtie in apa
REDUCEREA NITRODERIVATILOR AROMATICI
1. Reducerea nitroderivatilor aromatici la amine aromatice in faza de vapori, cu hidrogen gazos este catalizata de : a) Cu b) Ni c) Pd 2. Reducerea nitroderivatilor la hidroxilamine se poate realiza cu : a)Fe si HCl b) Al, NH4Cl, apa c) Zn si HCl 3. Reducerea 1,3- dinitrobenzenului cu Na2S2 conduce la : a) 1,3-fenilendiamina b) 3-nitroanilina c) 4-nitroanilina 3. Reactorul pentru reducere Bechamps este prevazut cu : a) agitator grebla b) agitator ancora c) agitator elice 4. Hidrazobenzenul obtinut prin reducerea nitrobenzenului in mediu bazic poate fi utilizat la fabricarea : a) fenilbutazonei b) benzidinei c) anilinei 5. Benzidina se prepara prin transpozitia : a) azobenzenului b) hidrazobenzenului c) fenilhidroxilaminei 6. Para aminofenolul se prepara prin transpozitia : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) azobenzenului b) hidrazobenzenului c) fenilhidroxilaminei 7. Transpozitia benzidinica are loc la : a) pH < 7 b) pH > 7 c) Ph = 7 8. Reducerea nitrobenzenului cu fonta si apa in prezenta de HCl conduce la : a) anilina b) hidrazobenzen c) azobenzen 9. Reducerea nitrobenzenului cu Zn in prezenta de hidroxid de sodiu conduce la : a) benzidina b) hidrazobenzen c) anilina 10. La reducerea 4-nitro azobenzenului cu Na2S rezulta : a) 4-amino azobenzen b) anilina si p-fenilendiamina c) amestec de m- si p-fenilendiamina 11. La reducerea nitrobenzenului cu Zn, apa si NaOH in prezenta solventului nafta faza organica solvateaza in final : a) azobenzenul b) hidrazobenzenul c) anilina 12. Reducerea nitrobenzenului in faza de vapori cu hidrogen gazos in prezenta de catalizatori (metale tranzitionale) conduce la : a) anilina b) ciclohexilamina c) depinde de tipul catalizatorului 13. Reducerea 1,5-dinitronaftalinei cu S2O3 in acid sulfuric conduce la : a) 1,5-diaminonaftalina b) 1,5-dihidroxinaftalina c) naftoxidina PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
14. Reducerea Bechamps a nitroderivatilor implica : a) coroziunea electrochimica a fontei b) substitutie nucleofila c) transpozitie 15. La tratarea 1,5 - dinitroantrachinonei cu Na2S2O4 rezulta : a) 1,5-diamino antrachinona b) 1,5 diamino antrona c) 1,5-diamino 9,10 dihidroxiantracen 16. Reducerea nitroderivatilor in anumite conditii poate conduce la nitrozoderivati : a) da b) nu c) depinde de substrat 17. Obtinerea p-clor anilinei din nitrobenzen se realizeaza prin reducere cu : a) SnCl2 si HCl concentrat b) Fe, apa si HCl c) Na2S 18. La reducerea
O2N N N OH COOH
cu sulfura de sodiu rezulta : a) H2N

NH2
+ H2N
OH COOH
b) H2N
OH COOH
c) O2N
NH2
+ H2 N
OH COOH
19. Izolarea anilinei rezultate in urma reducerii nitrobenzenului se poate realiza prin : a) antrenare cu vapori b) separarea fazelor dupa adaugare de NaCl c) ambele variante sunt posibile 20. Transformarea slamului de fier in - Fe2O3 plachetar are loc in : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) mediu bazic b) mediu acid c) mediu neutru 21. La transformarea 1,5-dinitroantrachinonei in 1,5-diaminoantrachinona prin tratare cu sulfura de sodiu rezulta ca intermediar solubil in masa de reactie :
O NHONa
a)
NaOHN O ONa NO2
b)
O2N ONa ONaNH2
c)
H2N ONa
22. - Naftilamina rezultata la reducerea 1-nitronaftalinei se poate izola prin : a) antrenare cu vapori b) extractie cu xilen sau toluen c) ambele variante sunt posiibile 23. La reducerea in mediu bazic a 2-nitroanisolului, in prezenta de Zn, urmata apoi de transpozitie benzidinica se obtine : a) 4,4-diamino-3,3-dimetoxidifenil b) 3,3-diamino-4,4-dimetoxi difenil c) proportii egale ale celor doi izomeri 24. Reducerea 2,4-dinitroanisolului cu NaSH conduce la : a) 2-amino-4-nitroanisol b) 4-amino-2-nitroanisol c) 2,4-diaminoanisol 25. La reducerea nitrobenzenului in mediu bazic formarea azoxibenzenului este favorizata de : a) temperaturi ridicate b) concentratii mari de hidroxid de sodiu
c) de ambii parametri mentionati 26. La reducerea cu sulfuri alcaline a polinitroderivatilor are loc reducerea : a) grupelor nitro implicate preponderent in conjugare b) grupelor nitro minim implicate in conjugare c) reactia este neselectiva sub aspectul pozitie grupelor nitro 27. Reducerea 1-nitronaftalinei cu bisulfit de sodiu conduce la : a) 1-naftilamina pura b) acid naftionic si acid 1-amino-2,4-naftalindisulfonic c) cei trei produsi in amestec 28. Evidentierea cromatografica selectiva a aminoderivatilor se face folosind : a) agenti oxidanti b) vapori de iod c) reactiv Erlich(4-N,N-dimetilamino benzaldehida)
INLOCUIREA GRUPEI SULFONICE IN SERIA AROMATICA
1. Prin topirea alcalina a acidului antrachinon-2-sulfonic cu Ca(OH)2 rezulta : a) alizarina b) 2-hidroxiantrachinona c) amestec al celor doi produsi 2. Prin topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon-2-sulfonic cu NaOH rezulta : a) alizarina b) 2-hidroxiantrachinona c) amestec al celor doi produsi 3. La topirea alcalina de tipul I a acidului benzen-1,3-disulfonic rezulta : a) rezorcina b) acid fenol-3-sulfonic c) 1,3,5-trihidroxibenzen 4. La topirea alcalina de tipul II a acidului benzen-1,3-disulfonic rezulta : a) rezorcina b) acid fenol-3-sulfonic c) 1,3,5-trihidroxibenzen 5. Obtinerea 2-naftolului din acid naftalin-2-sulfonic implica : a) topire alcalina de tip I b) topire alcalina de tip II c) ambele alternative sunt posibile 6. Acidul cromotropic se prepara din acid 1-aminonaftalin-3,6,8-trisulfonic(acid T) prin topire alcalina de tipul : a) II b) I c) ambele alternative sunt posibile 7. Acidul H se prepara din acid 1-aminonaftalin-3,6,8-trisulfonic(acid T) prin topire alcalina de tipul : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) II b) I c) ambele alternative sunt posibile 8. Topirea alcalina este : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica 9. La tratarea acidului 1-amino, 4-arilamino antrachinon 2-sulfonic cu CuSCN urmata de ciclizare acida rezulta : a) 2-amino tiazolo antrachinona b) 2-hidroxi tiazolo antrachinona c) 2-mercapto tiazolo antrachinona 10. Reactia Ar-SO3HAr-H se poate realiza prin : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) ambele alternative sunt posibile 11. Inlocuirea grupei sulfonice cu clor prin tratare cu KClO3 si HCl in seria antrachinonica decurge prin mecanism de tip : a) substitutie nucleofila b) substitutie electrofila c) substitutie radicalica 12. Inlocuirea grupei sulfonice cu grupa -OCH3 in seria antrachinonica are loc la tratarea acidului sulfonic cu : a) metanol si KOH b) metoxid de sodiu c) ambele alternative sunt posibile 13. Aminarea acizilor sulfonici din seria antrachinonica are loc in mediu : a) reducator b) oxidant c) depinde de substrat 14. Acidul I se prepara prin topirea alcalina de tip II a : a) acidului 2-amino, 5,7-naftalin disulfonic b) acidului 3-amino, 5,7 naftalin disulfonic PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
c) acidului 4-amino, 6,7 naftalin disulfonic 15. Aminarea acizilor antrachinon sulfonici se realizeaza in urmatoarele conditii de reactie : a) solutie apoasa de amoniac 30-35%, 175-2000C, 25-40 atm. b) solutie apoasa de amoniac 10-15%, 200C, 10 atm. c) solutie apoasa de amoniac 30-35%, 10000C, 25-40 atm. 16. In seria antrachinonica desulfonarea se poate realiza prin tratare cu : a) glucoza si NaOH in solutie apoasa b) ditionit de sodiu si NaOH in solutie apoasa c) ambele alternative sunt posibile 17. Transformarea
SO3H OH HO3S SO3H HO3S OH SO3H
este : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica 18. Transformarea

HO3S SO3H NH2 HO3S OH NH2
SO3H
este : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica 19. La topirea alcalina a acizilor aminosulfonici pot apare ca reactii secundare : a) reactii de dezalchilare b) reactii de desaminare c) reactii de desulfurare 20. Substituirea grupei sulfonice se poate realiza prin mecanism : a) substitutie nucleofila b) substitutie electrofila
c) substitutii de tip electrofil, nucleofil sau radicalic 21. La amonoliza acizilor antrachinon sulfonici drept oxidant se poate utiliza : a) ludigol b) saruri ale acidului arsenic c) ambele substante de mai sus ,functie de substrat 22. Prezenta sarurilor metalice in acizii sulfonici supusi topirii alcaline conduce la : a) cresterea viscozitatii mediului de reactie b) scaderea viscozitatii mediului de reactie c) cresterea puritatii hidroxiderivatului format 23. Utilizarea unor amestecuri de hidroxizi la topirea alcalina are in vedere : a) cresterea selectivitatii b) cresterea punctului de topire a agentului de fuziune c) scaderea punctului de topire a agentului de fuziune 24. Inlocuirea grupei sulfonice cu grupa -CN poate fi realizata cu : a) HCN b) KCN c) CuCN 25. Punerea in libertate a fenolilor din fenoxizi se realizeaza industrial cu : a) acid sulfuric b) dioxid de sulf sau dioxid de carbon de la sectia de sulfonare c) hidroxid de sodiu 26. Desulfonarea prin fierbere in solutii diluate de acid sulfuric in seria naftalinica afecteaza preponderent grupele din pozitia : a) b) c) reactia este neselectiva
INLOCUIREA HALOGENULUI IN SERIA AROMATICA
1. La inlocuirea clorului prin mecanism de tip eliminare - aditie pozitia noului substituent este : a) in locul clorului b) in orto fata de pozitia atomului de clor c) ambele alternative sunt posibile 2. In reactia de arilaminare a acidului bromaminic activitatea catalizatorilor in seria Cu2+, Ag+, Au3+ creste : a) de la stanga la dreapta b) de la dreapta la stanga c) activitatea este identica 3. Formarea difenileterului, 4-hidroxi difenilului si 2-hidroxi difenilului la hidroliza clorbenzenului, in prezenta de NaOH sau KOH este justificata de : a) aparitia unui intermediar cationic b) aparitia unui intermediar anionic c) aparitia unui intermediar arinic 4. Efectul catalitic al cuprului in reactii de substitutie nucleofila aromatica a clorului se datoreaza : a) formarii unui complex de transfer de sarcina s-d b) unor procese de solvatare a clorderivatului c) unor procese de solvatare a agentului nucleofil 5. Reactivitatea clorului in reactii de substitutie nucleofila in seria :
Cl Cl NO2 NO2 O2N NO2 Cl NO2
NO2
creste : a) de la stanga la dreapta b) de la dreapta la stanga c) reactivitatea este identica
6. Hidroliza 1,4-diclorbenzenului la 4-clorfenol decurge, comparativ cu hidroliza clorbenzenului : a) mai usor b) maigreu c) in aceleasi conditii 7. Tratarea hexaclorbenzenului cu solutie metanolica de hidroxiz alcalin la 1400C conduce la : a) pentaclorfenol b) cloranil c) amestecuri de diversi produsi de hidroliza 8. Din 1,2,4-triclorfenol se obtine prin hidroliza in mediu bazic : a) 3,4-diclorfenol b) 2,5-diclorfenol c) 2,4-diclorfenol 9. Trifluormetil derivatii se obtin prin : a) fluorurarea directa a metilderivatilor b) substitutie nucleofila cu HF a clorului din triclormetil derivati c) ambele variante posibile, functie de ceilalti substituenti 10. Fabricarea bazelor variaminice utilizeaza ca intermediari : a) 4-nitro clorbenzen b) acid 4-nitro clorbenzen-2-sulfonic c) acid 2-nitro clorbenzen-4-sulfonic 11. La inlocuirea clorului prin substitutie aromatica de tip eliminare - aditie noul substituent intra in pozitia : a) in care se afla clorul b) in orto fata de atomul de clor c) ambele variante sunt posibile 12. Inlocuirea clorului cu grupe OH in seria antrachinonica, in cataliza acida, are loc in prezenta de : a) acid clorhidric b) acid boric c) acid sulfuric 13. La hidroliza o-clortoluenului rezulta ca produs majoritar : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) o-crezol b) m-crezol c) p-crezol 14. 2,4-dinitro-4-hidroxidifenilamina (DOD) se obtine din 2,4-dinitroclorbenzen si paminofenol in prezenta de agent bazic. Acesta poate fi : a) KOH b) NaOH c) CaCO3 15. In seria Ar-F Ar-Cl Ar-Br reactivitatea halogenului in
substitutii nucleofile aromatice de tip SN2 creste : a) de la stanga la dreapta b) de la dreapta la stanga c) ordinea este intimplatoare 16. In seria Ar-F Ar-Cl Ar-Br reactivitatea halogenului in reactii de aminare catalizate de Cu+ creste : a) de la stanga la dreapta b) de la dreapta la stanga c) ordinea este intimplatoare 17. Din reactia :
O2N Cl NO2
+ H2N
OH
pH < 7
rezulta : a) O2N
O NO2 NH2
b) O2N
NH NO2
OH
c) amestec al celor doi produsi 18. La tratarea 1,5-diclor antrachinonei cu acid antranilic, urmata apoi de ciclizarea acidului dicarboxilic format rezulta un colorant : a) antrachinon-acridonic de cada b) antrachinon-carbazolic acid c) antrachinon-pirazolonic de cada PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
19. Antrimidele se obtin prin reactia intre : a) halogeno antrachinone + halogeno antrachinone b) halogeno antrachinone + amino antrachinone c) halogeno antrachinone + nitro antrachinone 20. Colorantii dioxazinioci se obtin utilizand drept materie prima : a) 2,5-diclorfenolul b) cloranilul c) 3,6-diclor fenolul 21. Transformarea Ar-Cl Ar-OH se poate realiza a) in mediu acid b) in mediu bazic c) ambele variante sunt posibile 22. Colorantii antrachinon-acridonici se pot prepara pornind de la : a) acid bromaminic si acid sulfanilic b) acid bromaminic si acid antranilic c) acid bromaminic si acid benzoic 23. Obtinerea antrimidelor este catalizata de a) Cu b) Ni c) Pt 24. Obtinerea antrimidelor are loc in urmatoarele conditii de reactie : a) 2100C, in prezenta de carbonat de sodiu b) 1000C, in prezenta de hidroxid de potasiu c) 600C, in prezenta de carbonat de sodiu
TRANSFORMARI RECIPROCE ALE GRUPELOR AMINO SI HIDROXI IN SERIA AROMATICA
1. Obtinerea 1-naftolului prin hidroliza 1-naftilaminei are loc in urmatoarele conditii : a) solutie de acid sulfuric 10%, 1850C, 15-16 atm b) solutie de hidroxid de sodiu 111110% la reflux c) solutie de hidroxid de potasiu 5% la reflux 2. Reactia Bucherer este catalizata de : a) bisul;fiti b) clorati c) sulfati 3. Reactiile :
NH2
OH
OH
1
SO3H
2
SO3H
au loc in cazul hidrolizei : a) bazice b) acide c) in ambele alternative 4. Reactia :

OH NH3 NH4HSO3 NH2
are loc cu participarea formei : a) fenolice b) cetonice c) nu are loc 5. La transformarea :

O OH O NH C6H4CH3
OH
O NH C6H4CH3
chinizarina participa : a) ca atare
b) ca forma redusa c) ambele alternative sunt posibile 6. In seria :

OH HO OH OH OH
HO
viteza reactiei de inlocuire a grupei OH cu grupa NH2 creste : a) de la dreapta la stanga b) de la stanga la dreapta c) este egala pentru cei trei compusi 7. La tratarea acidului naftionic cu solutie de acid sulfuric la 1400C rezulta : a) acid Neville-Winter b) 1-naftol c) 2-naftol 8. La tratarea acidului naftionic cu solutie de acid sulfuric la 1150C rezulta : a) acid Neville-Winter b) 1-naftol c) 2-naftol 9. Obtinerea 1,4-diamino antrachinonei din chinizarina are loc in : a) mediu reducator b) mediu oxidant c) ambele aslternative sunt posibile 10. In cazul acidului :
HO3S SO3H NH2 SO3H
hidroliza acida afecteaza, pe langa grupa aminica, si grupa sulfonica din pozitia : a) 1 b) 5 c) 7 11. Fenil -naftilamina se prepara industrial din : a) -naftol si anilina b) -naftilamina si fenol
c) -naftilamina si anilina 12. Diarilaminarea chinizarinei cu p-toluidina are loc cu participarea formei reduse a chinizarinei. Drept reducator se utilizeaza : a) zinc si acid clorhidric b) fier si acid clorhidric c) cupru si acid clorhidric 13. La tratarea sarurilor cuaternare de amoniu cu hidroxid de sodiu rezulta : a) amine tertiare si derivati hidroxilici b) amine secundare si derivati hidroxilici c) amine primare si derivati hidroxilici 14. Monoarilaminarea chinizarinei cu p-toluidina are loc cu participarea formei reduse a chinizarinei. Drept reducator se utilizeaza : a) bismut si acid clorhidric b) fier si acid clorhidric c) cupru si acid clorhidric 15. Transformarile reciproce intre grupele NH2 si OH au loc cu atat mai usor cu cat : a) echilibrul ceto-enolic este deplasat catre forma fenolica b) echilibrul ceto-enolic este deplasat catre forma cetonica c) nu depinde de raportul celor doi tautomeri 16. Arilaminarea acidului 3,7-dihidroxi naftalin-2-carboxilic are loc in pozitia 7 deoarece : a) grupa hidroxi din pozitia 3 este implicata in legaturi de hidrogen b) pozitia 7 este mai conjugata c) arilaminarea are loc in ambele pozitii
ALCHILAREA, ARILAREA SI ACILAREA COMPUSILOR AROMATICI
1. Acetoacetanilidele se obtin prin acilarea aminelor cu : a) dicetena b) ester acetilacetic c) ambele variante sunt posibile 2. Prin acilarea aminoantrachinonelor cu cloruri acide aromatice se obtin : a) coloranti acizi b) coloranti de cada c) coloranti reactivi 3. Colorantii antrachinon azolici se obtin prin acillarea : a) o-dihidroxiderivatilor b) o-amino hidroxiderivatilor, o-diaminelor, o-amino mercaptoderivatilor c) o-hidroxi tiofenolilor 4. 2-Clor-3-nitro antrachinona se prepara pornind de la : a) anhidrida ftalica si clorbenzen b) anhidrida ftalica si o-nitro clorbenzen c) anhidrida ftalica si o-nitrofenol 5. In reactia :
NH2 CH2 CH Y CH2 N CH2 CH Y CH Y
Y trebuie sa aiba un efect : a) -I, +E b) +I, +E c) -I, -E 6. Pentru obtinerea N-metil anilinei pure, anterior alchilarii anilina se trateaza cu : a) clorura de benzil b) p-toluensulfoclorura c) ambele alternative sunt posibile 7. 2,3-Dihidroxi chinoxalina se prepara prin acilarea o-fenilendiaminei cu : a) acid acetic b) acid oxalic c) ester acetilacetic PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
8. Pentru obtinerea Naftolului AS se utilizeaza ca reactanti acidul BON(I), anilina(II), PCl3(III) si hidroxidul de sodiu(IV) iar ca solvent clorbenzenul. Tinand cont de chimismul procesului sa sec precizeze ordinea optima de adaugare a reactantilor : a) II, III, IV, I b) I, III, IV, II c) I, II, III, IV 9. Acidul Ecarlat (carbonil I) se obtine prin acilarea acidului I cu : a) fosgen b) ester acetilacetic c) anhidrida acetica 10. La prepararea acidului o-benzoil benzoic prin reactie Friedel-Crafts din anhidrida ftalica si benzen, pentru un mol de anhidrida ftalica sunt necesari teoretic minim : a) 3 moli de AlCl3 b) 2 moli de AlCl3 c) 1 mol de AlCl3 11. Substantele CH3OH, CH3OCH3 sunt agenti de : a) acilare b) alchilare c) clormetilare 12. Naftolul AS se prepara utilizand ca materii prime : a) acid BON, PCl3, anilina b) 2-naftol, acid BON, PCl3, c) acid H, 2-naftol, PCl3 13. Separarea N, N-dietilanilinei de N-etilanilina din amestecul rezultat la alchilarea anilinei cu alcool etilic se poate realiza prin : a) distilare b) alchilarea N-etilanilinei cu clorura de benzil urmata de distilare c) recristalizare 14. La tratarea anilinei cu acrilonitril rezulta : a) -cianoetil anilina b) -cianoetil anilina c) -hidroxietil anilina
15. Acidul fenil-glicin-o-carboxilic se obtine prin alchilarea cu acid cloracetic a : a) anilinei b) acidului antranilic c) acidului metanilic 16. Reactia Friedel-Crafts a anhidridei ftalice cu toluenul, urmata de ciclizare Scholl conduce la : a) 1-metil antrachinona b) 2-metil antrachinona c) 1,2-dimetil antrachinona 17. Obtinerea industriala a chinizarinei prin reactie de acilare tip Friedel-Crafts catalizata de acid sulfuric si acid boric utilizeaza ca materii prime : a) anhidrida ftalica si clorbenzen b) anhidrida ftalica si hidrochinona c) anhidrida ftalica si fenol 18. Alchilarea aminelor cu alcooli este catalizata de : a) acizi b) baze c) ambele alternative sunt posibile 19. Alchilarea anilinei cu metanol in procese industriale este catalizata de : a) acid clorhidric b) acid sulfuric c) acid boric 20. Clorura de cianuril se poate prepara pornind de la : a) clorcian b) acid cianuric c) ambele variante sunt posibile 21. La fabricarea Naftolului AS raportul molar al reactantilor este : a) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 2 - 2 - 1 - 6 b) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 1 - 2 - 1 - 6 c) anilina - acid BON - PCl3 - NaOH = 2 - 1 - 2 - 6 22. Derivatii diarilureici asimetrici se pot obtine : a) prin tratarea unui amestec de amine cu fosgne
b) prin izolarea intermediara a izocianatului unei amine, si tratare ulterioara a acestuia cu o alta amina c) prin tratarea unui amestec de amine cu cloroformiat de etil 23. Un compus aromatic se acileaza, prin reactii de tip Friedel-Crafts, cu atat mai usor cu cat : a) este mai aromatic b) este mai putin aromatic c) usurinta acilarii depinde de solvent si catalizator 24. Acilarea cu clorura de cianuril implica o reactie de : a) substitutie electofila b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica 25. Alchilarea cu formaldehida implica formarea unor compusi : a) azoici b) cianinici c) azometinici 26. Arilarea aminelor aromatice cu amine are loc in cataliza : a) acida b) bazica c) sunt reactii necatalitice 27. Acidul N-fenil H se prepara din : a) acid cromotropic si fenol b) acid H si anilina c) acid H si benzen 28. Ciclizarea acidului benzoil-benzoic la antrachinona se poate realiza cu : a) acid sulfuric 50% b) oleum 15% SO3 c) acid clorhidric gazos 29. Formarea N--hidroxietilaminelor se realizeaza prin tratarea aminelor cu : a) etilenclorhidrina b) etilenoxid c) ambele alternative sunt posibile 30. 2-Clor antrachinona se obtine prin : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) clorurarea directa a antrachinonei b) din anhidrida ftalica si clorbenzen, urmata de ciclizare c) din 2-amino antrachinona 31. Arilarea aminelor cu fenoli este catalizata de : a) ZnCl2 sau H3PO4 b) NaOH c) Ca(OH)2 32. Alchilarea cu epoxizi este : a) substitutie nucleofila b) aditie nucleofila c) aditie electrofila 33. Alchilarea acizilor sulfinici ca saruri de sodiu se poate realiza : a) numai cu etilenoxid b) numai cu etilenclorhidrina c) ambele alternative sunt posibile 34. Reactia de acilare Friedel-crafts este catalizata de : a) acizi Lewis b) baze Lewis c) ambele alternative sunt posibile 35. Intermediar in sinteza benzantronei se formeaza acroleina. Aceasta se obtine din : a) glicerina b) epiclorhidrina c) se adauga ca atare in masa de reactie 36. Transformarea Galbenului brillant in Crisofenina implica o : a) alchilare b) acilare c) esterificare 37. Formarea anilidelor acizilor -cetonici are loc in cataliza : a) acida b) bazica c) fara catalizator 38. Formarea naftolilor derivati ai acidului BON implica formarea intermediara a : a) fosfo-azo-amino-benzen PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
b) clorhidratul aminei c)esterul acidului BON cu 2-naftolul
SINTEZA KOLBE-SCHMITT
1. Reactia Kolbe-Schmitt este o : a) substitutie nucleofila b) substitutie electrofila c) transpozitie 2. La carboxilarea -naftolatului de potasiu, datorita volumului mare al cationului rezulta : a) saruri ale acidului 2-naftol-3-carboxilic b) saruri ale acidului 2-naftol-6-carboxilic c) amestec al celor doi produsi 3. Ponderea izomerului orto in reactiile de carboxilare este cu atat mai mare cu cat volumul cationului prezent in sistem este : a) mai mare b) mai mic c) nu depinde de volumul cationului 4. Reactia Kolbe-Schmitt are loc cu atat mai usor cu cat numarul de grupe OH este mai mare : a) da b) nu c) depinde de natura nucleului aromatic 5. La tratarea cu CO2 a fenoxizilor de Li, Na, K, Cs, Rb ponderea izomerului orto creste : a) de la stanga la dreapta b) de la dreapta la stanga c) nu depinde de natura cationului 6. In sinteza Kolbe-Schmitt CO2 este : a) agent electrofil b) agent nucleofil c) agent de substituie radicalic 7. Care este conversia maxima posibila la carboxilarea Kolbe a fenolului: a) 100% PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
b) <50% c) >50% 8. Reactia Kolbe-Schmitt se poate realiza in : a) reactor in pat fluidizat b) reactor cu agitator ancora c) reactor cu agitator cu elice 9. Care este conversia maxima la transformarea -naftolatului de sodiu in acid BON la carboxilarea Kolbe-Schmitt : a) 50% b) <50% c) >50% 10. Reactia Kolbe-Schmitt se poate realiza in : a) reactor cu agitator cu paleti si contrapaleti b) reactor cu agitator grebla c) reactor cu agitator turbina 11. La carboxilarea -naftolatului de sodiu la 1450C se obtine preponderent : a) acid 1-naftol-2-carboxilic b) acid BON c) ponderea celor doi izomeri este independenta de temperatura 12. Sinteza Kolbe-Schmitt are loc in urmatoarele conditii : a) 180-2000C, 4-5 atm b) 200C, 30 atm c) 2000C, 1 atm 13. La tratarea rezorcinei cu solutie apoasa de NaOH si Na2CO3 la reflux se obtine : a) acidul 2,4-dihidroxibenzoic b) acidul 2,5-dihidroxi benzoic c) acidul 2,6-dihidroxi benzoic
RELATII STRUCTURA - CULOARE 1. Un corp pentru care x=y=z are culoarea : a) alba b) verde c) albastra 2. Ecuatia Lambert-Beer este valabila : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) pentru orice domeniu de concentratii b) numai pentru concentratii mici c) este valabila numai pentru solutii apoase, indiferent de concentratii 3. Stabilirea unei relatii structura-culoare implica descrierea energetica a : a) starii excitate b) starii fundamentale c) ambelor stari 4. Coeficientul molar de extinctie este o masura a probabilitatii : a) posibilitatii de existenta a starii excitate b) posibilitatii de existenta a starii fundamentale c) aparitiei unei tranzitii electronice 5. Un corp prezinta urmatorul spectru de absorbtie in vizibil (iradiere cu lumina alba) :
Daca corpul este iradiat cu lumina rosie monocromatica culoarea sa va fi : a) verde b) rosie c) neagra 6. Cate tipuri de spectre poate prezenta un corp portocaliu : a) unu b) doua c) trei 7. Un agent optic de albire : a) absoarbe in domeniul ultraviolet si emite in vizibil b) absoarbe in domeniul vizibil si emite in ultraviolet c) absoarbe si emite in vizibil 8. Spectrele de emisie ale colorantilor organici sunt spectre de : a) linii b) benzi c) ambele alternative sunt posibile 9. Un corp care reflecta in totalitate radiatiile incidente la iradierea cu lumina alba este : a) alb b) argintiu c) ambele alternative sunt posibile, functie de rugozitatea suprafetei 10. Cate tipuri de spectre electronice (domeniul vizibil) poate prezenta un corp verde : a) unu b) doua c) trei 11. Un colorant prezinta in vizibil urmatorul spectru de absorbtie :
Structura colorantului poate fi : a) b) c)

(CH3)2N O2N HO N N N N N N NO2 COOH OH N N OH
12. Componenta separatoare actioneaza prin : a) limitarea conjugarii celor doi cromofori distincti b) intreruperea conjugarii celor doi cromofori distincti c) favorizarea conjugarii celor doi cromofori distincti 13. Structura difenilica este o componenta separatoare. Eficacitatea separatoare creste in seria mentionata mai jos :
X
X = H,
Cl,
NO2
a) de la stanga la dreapta b) de la dreapta la stanga c) ordinea lor esdte aleatorie 14. Un corp verde in lumina alba poate fi negru la iradierea cu lumina monocromatica violeta : a) da b) nu c) depinde de gradul de slefuire al suprafetei colorate 15. Albul optic este identic cu albul biologic : a) da b) nu c) depinde de agentul de albire utilizat 16. Un agent optic de albire absoarbe radiatii cu energia E1 si emite radiatii cu energia E2. Care este relatia intre cele doua marimi : a) E1 > E2 b) E1 < E2 c) E1 = E2 17. Structura :
CROM1 NH
CROM2
prezinta un spectru electronic de tipul : a)
b)
c)
18. Un corp caracterizat din punct de vedere al culorii prin punctul acromatic este : a) alb b) incolor c) verde 19. colorantii galbeni prezinta un efect pregnant de fotosensibilizare a substratului datorita : a) implica absorbtia unor radiatii de energie mare b) culoarea deschisa permite o absorbtie mai intensa c) afirmatia nu este corecta 20. Daca un corp este albastru in lumina alba si verde in prezenta unui puternic flux de radiatii ultraviolete el emite o fluorescenta : a) galbena b) albastra c) rosie 21. Daca un corp este rosu in lumina alba si portocaliu in prezenta unui puternic flux de radiatii ultraviolete el emite o fluorescenta : a) galbena
b) albastra c) rosie 22. Un agent optic de albire pentru o fibra galbena trebuie sa emita in domeniul : a) galben b) albastru c) rosu 23. Care din urmatoarele structuri pot fi componente separatoare : a) b) c) 24. Un colorant care se comporta conform procesului : +S S1+S2+...+Sn S* M0 h M* -M0 M-molecula de colorant S-substrat 0 -stare fundamentala *-stare excitata a) are oslaba rezistenta la lumina b) fotosensibilizeaza substratul c) este colorantul ideal 25. Auxocromii manifesta efect : a) + I b) + I c) depinde de structura 26. Antiauxocromii manifesta efect : a) + I b) + I c) depinde de structura 27. Efect hipercromic inseamna : a) cresterea molar la max b) scaderea molar la max c) crestera valorii max 27. Efect hipocromic inseamna : a) cresterea molar la max b) scaderea molar la max c) crestera valorii max 28. Efect batocrom inseamna : a) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mari b) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mici c) crestera coeficientului de extinctie molar 28. Efect hipsocrom inseamna :
a) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mari b) deplasarea maximului de absorbtie catre lungimi de unda mai mici c) crestera coeficientului de extinctie molar 29. Molecula unui albitor optic trebuie sa fie : a) plana b) angulara c) nu are importanta geometria moleculei 30. Tranzitiile cu o probabilitate p 1 sunt : a) permise b)interzise c)cele doua marimi nu pot fi corelate
FENOMENE TINCTORIALE 1. Colorantii acizi vopsesc : a) fibre poliamidice naturale si sintetice b) fibre poliesterice c) bumbac 2. Colorantii directi vopsesc : a) fibre poliamidice naturale si sintetice b) fibre poliesterice c) bumbac 3. Colorantii de cada vopsesc : a) fibre poliamidice naturale si sintetice b) fibre poliesterice c) bumbac 4. Colorantii cationici vopsesc : a) fibre poliamidice naturale si sintetice b) fibre tip PNA c) bumbac 5. Colorantii reactivi vopsesc : a) fibre poliamidice naturale si sintetice b) fibre poliesterice c) bumbac 6. In prima faza a procesului de vopsire colorantii cationici se fixeaza pe fibra tip PNA prin : a) legaturi van der Waals b) legaturi ionice c) legaturi de hidrogen 7. Lana se comporta in procesul tinctorial ca un : a) anionit b) cationit c) vopsirea nu implica schimb ionic 8. Colorantii de cada, ca leucoderivati, vopsesc bumbacul prin : a) substantivitate b) schimb ionic
c) fixarea lor pe suport se face cu ajutorul unui liant 9. Colorantii reactivi, continand halogen labil, reactioneaza cu substratul prin mecanism de tipul : a) substitutie nucleofila b) aditie nucleofila c) ambele alternative sunt posibile 10. Colorantii reactivi vinilsulfonici, reactioneaza cu substratul prin mecanism de tipul : a) substitutie nucleofila b) aditie nucleofila c) ambele alternative sunt posibile 11. Colorantii de dispersie vopsesc : a) lana b) fibre poliesterice c) bumbac 12. La vopsirea celulozei cu coloranti de developare azoici fibra se impregneaza initila cu : a) sarea de diazoniu b) componenta de cuplare c) ambele alternative sunt posibile 13. La fixarea pe fibra a colorantilor reactivi triazinici apar ca reactii concurente : a) hidroliza b) desorbtia de pe fibra c) desfacerea legaturii colorant - clorura de cianuril 14. CRAPLAC -ul este un complex de : a) Ca + Al b) Ca + Fe c) Fe + Al 15. colorantii de dispersie se dizolva preponderent in fibre din : a) solutii apoase b) solutii de colorant in gonflant c) prin schimb solid - solid 16. Pigmentii trebuie sa fie solubili in : a) apa b) solventi organici c) insolubili 17. Colorantii de cada vopsesc sub forma redusa din solutii : a) acide b) bazice c) neutre 18. Colorantii acizi vopsesc lana din solutii : a) acide b) bazice c) neutre 19. Colorantii deghiata sunt : a) coloranti de developare azoici b) coloranti antrachinonici acizi c) coloranti de sulf care vopsesc la 00C 20. Colorantii azoici de dispersie diazotabili pe fibra pot fi : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) coloranti amino azoici b) amine aromatice c) fenoli 21. Colorantii acizi cromatabili conduc la complecsi prin vopsire din bai acide a lanii. Ionul Cr3+ este generat de : a) Cr2O3 b) CrCl3 c) K2Cr2O7. 22. Raportul de flota in cazul unei vopsiri indica : a) kg suport ce trebuie vopsit / litri solutie in baie b) % colorant in flota de vopsire c) kg colorant / kg suport ce trebuie vopsit 23. Coeziunea lanii (echilibrul cistina - cisteina este afectat la tratarea cu K2Cr2O7 : a) da b) nu c) depinde de pH 24. Colorantii azoici substantivi au o configuratie : a) strict liniara b) aproximativ liniara sau plana c) ambele alternative sunt posibile 25. Vopsirea fibrelor tip PNA in cablu crud mareste afinitatea colorantilor cationic : a) da b) nu c) nu este posibil acest tip de vopsire COLORANTI AZOICI 1. Hidrazonele sunt tautomere cu : a) sarurile de diazoniu b) azoderivatii c) hidrazoderivatii 2. Amfionii sarurilor de diazoniu sunt : a) solubili in apa b) insolubili in apa c) depinde de ceilalti substituenti 3. Formarea azoaminelor este favorizata de : a) concentratii mari de acid in sistem b) concentratii mici de acid in sistem c) nu depinde de concentratia acidului in sistem 4. Inlocuirea grupei diazo cu clor se realizeaza in prezenta de : a) CuCl b) KCl c) KClO3 5. Inlocuirea grupei diazo cu grupa nitro se realizeaza in prezenta de : a) HNO2 b) HNO3 c) ambele variante sunt posibile
6. Componentele fenolice cupleaza sub forma de : a) fenoli liberi b) ioni fenoxid c) nu cupleaza 6. Componentele aminice cupleaza sub forma de : a) amine libere b) clorhidrati c) nu cupleaza 7. Amidele acizilor -cetonic cupleaza sub forma de : a) enoli b) cetone c) in ambele forme 8. Sarea de diazoniu a 3-cloranilinei este, in raport cu cea a anilinei : a) un agent electrofil ami puternic b) un agent electrofil mai slab c) au reactivitate identica 9. Reactia de cuplare a acidului Oxi Tobias este insotita de : a) eliminarea grupei SO3Na b) eliminarea grupei SO4Na c) nu este insotita de eliminari 10. Formarea indazolului se realizeaza prin diazotarea : a) o - metila minelor b) m - metil aminelor c) p - metil aminelor 11. Cuplarea oxidativa este catalizata de : a) FeCl2 b) FeCl3 c) SnCl2 12. Sarurile de diazoniu cupleaza sub forma : a) anti b) sin c) ambele alternative posibile 13. La diazotarea orto - daminelor rezulta derivati : a) triazolici b) periazininici c) tiazolici 14. Raportul molar minim amina/HCl la o reactie de diazotare a unei monoamine fara grupe solubilizante, folosind azotit de sodiu, este : a) 1 : 1 b) 1 : 2 c) 1 : 3 15. Inlocuirea grupei diazo cu hidrogen se poate realiza utilizand : a) SnCl2 si HCl b) SnCl2 si NaOH c) Fe, Hcl, apa 16. Inlocuirea grupei diazo cu grupa OH este : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
17. Sarurile de diazoniu pot suferi transformari la nucleu de tipul : a) substitutii nucleofile b) substitutii electrofile c) ambele variante sunt posibile 18. Diazosulfonatii sunt stabili sub forma : a) anti b) sin c) ambele alternative sunt posibile 19. Sarea de diazoniu a para-nitro anilinei este in raport cu cea a anilinei : a) un agent electrofil mai puternic b) un agent nucleofil mai puternic c) un agent electrofil mai slab 20. Cuplarea asimerica a acizilor amino naftol sulfonici se realizeaza : a) mai intai in mediu acid, apoi in mediu bazic b) mai intai in mediu bazic, apoi in mediu acid c) nu conteaza ordinea 21. Reactia de diazotare este : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica 22. Reactia de cuplare este : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica 23. La diazotarea unei amine puternic bazice concentratia acidului este ; a) mare b) mica c) nu are importanta 24. La diazotarea unei amine slab bazice concentratia acidului este : a) mare b) mica c) nu are importanta 25. Reactia de cuplare este : a) o reactie regioselectiva b) o reactie neselectiva c) este o reactie stereospecifica 26. Transformarea aminelor in acizi N--metilensulfonici are ca scop ; a) impiedicarea formarii azoaminelor b) cresterea stabilitatii azoderivatului c) cresterea reactivitatii aminei 27. La cuplarea aminelor cu saruri de diazoniu este necesara o tamponare cu acetat de sodiu. Cantitatea de acetat adaugata este mai mare cand : a) componenta de cuplare este o amina puternic bazica b) componenta de cuplare este o amina slab bazica c) sarea de diazoniu este de tip amfionic 28. Acidul H poate cupla : a) o singura data b) de doua ori, mai intai in mediu acid si apoi in mediu bazic c) de doua ori, mai intai in mediu bazic si apoi in mediu acid PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
29. Acidul poate cupla : a) o singura data b) de doua ori, mai intai in mediu acid si apoi in mediu bazic c) de doua ori, mai intai in mediu bazic si apoi in mediu acid 30. La diazotarea 2-amino benzotiazolului concentratia acidului este ; a) mare b) mica c) nu are importanta 31. Colorantul :
H2N OH N N N N NO2 HO3S SO3H OH 2 + H3O 1 OH 1
+ acid H H3O anilina
a fost sintetizat conform schemei : a) p-nitroanilina b) p-nitroanilina c) p-nitroanilina : a) esterificare, hidroliza bazica, formare de hidrazona, ciclizare, tautomerie b) esterificare, formare de hidrazona, hidroliza bazica, ciclizare, tautomerie c) esterificare, tautomerie, hidroliza bazica, formare de hidrazona 33. Condensarea oxidativa pentru formarea grupei azo se aplica industrial pentru : a) amine puternic bazice b) amine slab bazice c) componente de cuplare puternic acide 34. Sfarsitul reactiei de cuplare se verifica cu : a) hartie iod-amidonata b) hartie Rosu Congo c) ambele afirmatii sunt corecte 35. Diazotarea inversa se aplica pentru : a) amine puternic bazice b) solubile in apa c) insolubile in apa 36. Transformarea :
NH2 X NO2 N
+
acid H acid H
OH 2 + H3 O 2
anilina anilina
32. Tartrazina se obtine pornind de la acid tartric prin urmatoarea succesiune de reactii
N O
NO2
este posibila atunci cand X este : a) SO3H, Cl, NO2, OCH3 b) SO3H, Cl, NO2 c) Cl, NO2, CH3 37. Reactia :
N O
-
N HNO3 H2SO4
N O
-
O2N SO3H
SO3H
a) este posibila b) nu este posibila datorita instabilitatii sarii de diazoniu c) nu este posibila, grupa NO2 intra in pozitia 8 38. La tratarea sarurilor de diazoniu cu sarcosina sau metil-taurina in vederea stabilizarii lor rezulta : a) azoderivati b) azoaminoderivati (triazene) c) hidrazinoderivati 39. Excesul de HNO2 din masa de reactie de la diazotare poate fi distrus cu : a) uree b) acid sulfamic c) ambele afirmatii sunt corecte 40. Compusul :
O NH C R
la tratarea cu saruri de diazoniu : a) cupleaza b) nu cupleaza c) depinde de reactivitatea sarii de diazoniu 41. Compusul :
NH SO2 Ar
la tratarea cu saruri de diazoniu : a) cupleaza b) nu cupleaza c) depinde de reactivitatea sarii de diazoniu 42. Compusul :
NH CH2 SO3H
la tratarea cu saruri de diazoniu : a) cupleaza b) nu cupleaza c) depinde de reactivitatea sarii de diazoniu 43. 1-Fenil 3-metil 5-pirazolona cupleaza in mediu : a) slab acid b) slab bazic c) numai in solventi organici nepolari 44. Fluorenul(I) cupleaza in pozitiile :
C (I)
CH2
a) A b) B c) C 45. Acidul benzidin 2,2-disulfonic bis-diazotat poate cupla asimetric : a) da b) nu c) depinde de componenta de cuplare utilizata 46. Acidul 4,4-diamino stilben- 2,2-disulfonic bis-diazotat poate cupla asimetric : a) da b) nu c) depinde de componenta de cuplare utilizata 47. Reactia
N N NH
NH2
are loc : a) la reflux in prezenta clorhidratului anilinei b) la rece in mediu bazic c) la reflux in prezenta acetatului de sodiu 48. La prepararea vezuvinei raportul molar m-fenilendiamina /NaNO2 trebuie sa fie : a) 3 : 2 b) 2 : 3 c) 2 : 1 49. Colorantul :
Ar N N OH C O NH NH HO C O OH HO NH NH C O N N Ar
se poate prepara utilizand drept componenta de cuplare ; a)

C O OH
b)
C O NH
c) ambele alternative sunt posibile
50. Colorantul :
N N NH2
este : a) un colorant de dispersie diazotabil pe fibra b) un colorant cationic c) un colorant reactiv 51. Amina :
H3C NH NH2
este : a) un colorant de dispersie b) o baza pentru coloranti de developare azoici c) ambele afirmatii sunt corecte 52. Care din urmatoarele clase de componente de cuplare sunt utilizabile pentru sinteza unor coloranti azoici de de dispersie : CH2 CH2 OH OH C6H5 N C6H5 NR2 a) C6H5 NH R CH2 CH2 OH COOH
CH2 CH2 CH2 CH2 OH
b) C6H5 N
C6H5 N(CH3)2
C6H5
NH CH3
CN CH2 CH2 CN
NH2 COOH
c)
C6H5
N(CH3)2
C6H5 NH
53. Colorantul :
HO3S N N NH2 SO3H OH
este : a) colorant reactiv b) colorant acid c) colorant de dispersie 54. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni :
a)
OH N
HO N
b)
OH
c)
OH COOH
55. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni :

a)
N N
OH HOOC N N
b)
OH
c)
OH COOH
56. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi : a)

N N
OH HOOC N N
b)
OH
c)
OH
HO
57. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi

a)
N N
OH HOOC
b)
OH COOH
c)
OH
HO
58. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi la cromarea lanii : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
HO OH
a)
HO3S
SO3H
b)
OH HOOC
c)
OH
HO
59. In colorantii metal complecsi cifra de coordinatie a ionului Cu2+ este : a) 2 b) 4 c) 6 60. In colorantii metal complecsi cifra de coordinatie a ionului Cr3+ este : a) 2 b) 4 c) 6 61. Se pot obtine coloranti de tipul A1 Z A2 daca : a) Z = acid H b) Z = acid cromotropic c) Z = acid 62. Se pot obtine coloranti de tipul E1 D E2 daca ; a) D = benzidina b) D = acid benzidin 2,2 disulfonic c) D = m-fenilendiamina 63. Acidul Ecarlat ( carbonil I) poate cupla asimetric : a) da b) nu c) depinde de tipul sarii de diazoniu 64. Colorantul Galben Brilliant se obtine din : a) acid 4,4-diamino stilben -2,2 disulfonic si fenol b) acid 4,4-diamino stilben -2,2 disulfonic si etoxibenzen c) ambele alternative sunt posibile 65. In structura bazelor primulinice exista : a) resturi imidazolice b) resturi tiazolice c) resturi oxazolice 66. Colorantul Galben Solar este : a) un nitro azoxiderivat b) un derivat stilbenic c) ambele alternative sunt corecte 67. colorantii indicatori acid - baza isi datoreaza schimbarea culorii : a) unei reactii de reducere b) unei reactii de oxidare c) unei tautomerii 68. Colorantii substantivi ureici se obtin prin :
a) fosgenarea colorantilor azoici b) utilizarea unor componente de cuplare ce contin grupa ureica c) ambele alternative sunt posibile 69. Colorantul acid sulfanilicacid Schaffer este : a) colorant acid b) colorant cationic c) colorant de disperise 70. Colorantul acid naftionicacid R este : a) colorant acid b) colorant cationic c) colorant de disperise 71. Galbenul Brilliant trece prin O-alchilare in Crisofenina .Care din cei doi coloranti este indicator de pH : a) numai Galbenul Brilliant b) numai Crisofenina c) amandoi 72. In complecsii polimerici ai o, o-dihidroxi azoderivatilor azoderivatul intervine cu configuratia : a) anti b) sin c) ambele alternative sunt posibile 73. Formarea de complecsi interni in cazul colorantilor azoici afecteaza esential culoarea : a) da b) nu c) depinde de ionul metalic 74. Formarea de complecsi externi in cazul colorantilor azoici afecteaza esential culoarea : a) da b) nu c) depinde de ionul metalic 75. Care din urmatoarele variante de sinteza a unei baze variaminice este mai avantajoasa sub aspect tehnologic :
NH2 Cl SO3H desulfonare reducere
1
R NH2
+
NO2 Cl reducere
H2N
NH baza variaminica
NO2
2
R
+
NO2
H2N
NH baza variaminica
NO2
a) varianta 1 b) varianta 2 c) ambele varianta 76. Baza de rosu :
OCH3 Cl O2N OCH3
se obtine pornind de la hidrochinona prin : a) alchilare, hidrogenare, nitrare b) halogenare, nitrare, alchilare c) nitrare, halogenare, alchilare 77. Compnenta de cuplare urmatoare :
NH NH
CH3 CH3
utilizata la fabricarea unor coloranti negri se prepara prin tratarea : a) 1,8-diamino naftalinei cu acetona b) 1,8-diamino naftalinei cu formaldehida c) naftalinei cu 2,2-diamino propan 78. Care din cele doua forme tautomere ale colorantului de mai jos are culoarea mai inchisa :
N N OH NH N O
a) 1 b) 2 c) tautomeria nu implica modificari de culoare 79. Complecsii metalici ai colorantilor acizi pot prezenta pentru sfera de coordinare : a) sarcini pozitive b) sarcini negative c) ambele alternative sunt posibilke 80. Indicatorul Rosu Congo se obtine din : a) acid antranilicv si benzidina b) acid naftionic si benzidina c) acid sulfanilic si benzidina 81. Transformarea
CH3 NH2 H2 N NH CH3 CH3 NH2
ce are loc ca proces secundar la diazotarea m-toluidinei implica formarea intermediara a :
NH2
a)
ON CH3
b)
CH3
NH2 NO NH
c)
HO
N CH3
82. In prezenta acidului azotos 1-fenil 3-metil 5-pirazolona formeaza : a) albastru de pirazolona b) compusi de tip furan-pirazolonic c) nitrozoderivati 83. Colorantii de tip Sudan contin in structura : a) grupe sulfonice b) grupe carboxilice c) numai grupe neionizabile in apa 84. Colorantii alimentari sunt produse care : a) nu sunt metabolizate in orgasnism b) metabolizarea lor conduce la produse netoxice c) ambele alternative sunt posibile COLORANTI ANTRACHINONICI SI POLICICLOCETONICI 1. Colorantii
O NH2 O NH2 O NH2 HO O NH2
NH2
O OH
H2N
OH
sunt din punct de vedere tinctorial : a) coloranti acizi b) coloranti cationici c) coloranti de dispersie 2. La tratarea antrachinonei cu NaNO2/H2SO4/H3BO3 urmata de oxidarea cu MnO2/H2SO4 rezulta : a) purpurina b) chinizarina c) alizarina 3. La tratarea 1,2,5-trihidroxi-antrachinonei cu oleum ^)% SO3 rezulta :
a) 1,2,5,8-tetrahidroxi antrachinona b) 1,2,4,5-tetrahidroxi antrachinona c) 1,2,3,4-tetrahidroxi antrachinona 4. Topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon 2,6-disulfonic conduce la : a) 1,2,5-trihidroxi antrachinona (flavopurpurina b) 1,2,6-trihidroxi antrachinona (antrapurpurina c) 1,2,5,6-tetrahidroxi antrachinona 5. Topirea alcalina oxidativa a acidului antrachinon 2,7-disulfonic conduce la : a) 1,2,5-trihidroxi antrachinona (flavopurpurina b) 1,2,6-trihidroxi antrachinona (antrapurpurina c) 1,2,7,8-tetrahidroxi antrachinona 6. La diarilaminarea purpurinei (1,2,4-trihidroxi antrachinona) cu anilina gruparile arilamino se grefeaza in pozitiile : a) 1,4 b) 1,2 c) 2,4 7. Pentru a obtine coloranti de dispersie 1,4,5,8-tetrahidroxi antrachinona se rtrateaza cu monoetanolamina. Din reactie rezulta : a) hidroxieteri b) amine secundare c) ambele alternative sunt posibile 8. Aditia 1,4-diamino antrachinonei la acrilatul de metil este : a) aditie nucleofila b) aditie electrofila c) aditie radicalica 9. Reducerea antrachinonei la antrona serealizeaza cu : a) Cu si H2SO4 b) Zn si HCl c) SnCl2 si Hcl 10. Colorantii acilamino antrachinonici se obtin prin : a) acilarea amino antrachinonelor cu cloruri acide din seria benzenului b) acilarea aminelor din seria benzenului cu acizi antrachinonici c) ambii parteneri trebuie sa posede structuri antrachinonice PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
11. Acidul 1,4-diamino antrachinon 2,3-disulfonic se obtine prin : a) sulfonarea 1,4-antrachinonei b) substitutia nucleofila a atomilor de halogen din 2,3-dihalogeno 1,4 diamino antrachinona c) nitrarea, urmata de reducere a acidului 2,3-antrachinondisulfonic 12. Alizarina este : a) colorant de cada b) colorant acid c) colorant cationic 13. Inlocuirea grupei sulfonice cu hidrogen la obtinerea colorantilor antrachinonici de dispersie derivati ai acidului bromaminic se realizeaza cu : a) glucoza / Hcl b) glucoza / NaOH c) hidrogenare cu hidrogen gazos 14. Alizarina se prepara industrial prin ; a) reactie Friedel-Crafts intre anhidrida ftalica si orto-dihidroxi benzen b) topirea alcalina oxidativa a acidului 2-antreachinon sulfonic c) ambele alternative sunt posibile 15. Chinizarina se prepara industrial prin : a) reactie Friedel-Crafts intre anhidrida ftalica si orto-clorfenol b) topirea alcalina oxidativa a acidului 2-antreachinon sulfonic c) ambele alternative sunt posibile 16. Reducerea 1,2-dihidroxi 3-nitro antrachinonei la 1,2-dihidroxi 3-amino antrachinona se realizeaza cu : a) Na2S b) Na2S2O4/OHc) Fe/FeCl3/apa 17. Transformarea 1,2-dihidroxi 3-amino antrachinonei in colorantul Verde de chinolina se realizeaza prin condensare cu : a) clorura de alil b) chinolina c) acroleina 18. Dinitroantrarufina(1,5-dihidroxi 4,8-dinitroantrachinona) se prepara prin : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) nitrarea 1,5-dihidroxi antrachinonei b) tratarea cu fenoxid de sodiu a 1,5-diclor antrachinonei, nitrare si apoi hidroliza c) ambele alternative sunt posibile 19. Transformarea 1,5-dinitro antrachinonei in 1,5-diamino 4,8dihidroxi antrachinona se poate realiza prin : a) reducere cu S2O3 si H2SO4 b) oxidare cu MnO2 urmata de reducere c) reducere urmata de oxidare cu H2O2 20. In reactia :
O NH2 2 4 O Br Br NaHSO3
care atom de brom reactioneaza primul : a) cel din pozitia 2 b) cel din pozitia 4 c) nu exista o reactivitate diferentiata 21. Reactivitatea diferentiata a atomilor de brom din 1-amino 2,4-dibrom antrachinona in reactii de substitutie nucleofila se datorerza : a) unor efecte sterice b) unor efecte electronice c) cei doi atomi de brom nu au o reactivitate diferentiata 22. Substitutia grupei sulfonice din acidul 1-amino 4-arilamino 2-antrachinon sulfonic cu grupe OR, CN, SH este : a) substitutie nucleofila b) substitutie electrofila c) substitutie radicalica 23. La transformarea
O OH O NH2
OH
NH2
hidroxiderivatul participa : a) ca atare
b) sub forma redusa c) ambele alternative sunt posibile 24. Reducerea

O NH2 O NH2
O NO2
NH2
trebuie realizata cu : a) Na2S2O4/OHb) SnCl2/HCl c) Na2S 25. Sulfonarea alizarinei conduce la : a) un colorant de cada b) un colorant de dispersie c) un colorant acid 26. Condensarea 1,4-diamino 2,3-diclor antrachinonei cu acid sulfanilic conduce la : a) un colorant reactiv b) un colorant de cada c) un colorant acid 27. Colorantul
O NH2 SO3H O NH CH2 HO3S NH O H2N O
se poate obtine : a) prin condensarea acidului bromaminic cu 4,4-diamino difenilmetan b) prin condensarea acidului bromaminic cu anilina urmata de tratare cu CH2O c) ambele qalternative sunt posibile 28. Prin sulfonarea unor antrimide rezulta coloranti acizi. Acestea sunt de tipul : a) , b) , c) , 29. Prin topirea alcalina a 2-amino antrachinonei rezulta : a) indantrona
b) flavantrona c) ambele alternative sunt posibile in functie de temperatura la care se realizeaza procesul 30. Indantrona pura se obtine pornind de la : a) 1-clor 2- amino antrachinona b) 1-clor 4-amino antrachinona c) ambele alternative sunt posibile 31. Din reactia 1-amino antrachinonei cu acid 2-clor benzoic urmata de ciclizare in HClSO3 rezulta : a) antrachinon 2,1 (N)-acridona b) antrachinon 1,2 (N)-acridona c) antrachinon 2,3 (N)-acridona 32. Din reactia 1-clor antrachinonei cu acid antranilic urmata de ciclizare in HClSO3 rezulta : a) antrachinon 2,1 (N)-acridona b) antrachinon 1,2 (N)-acridona c) antrachinon 2,3 (N)-acridona 33. Colorantul
NH C O
Br
reactioneaza cu ArNH2 in urmatoarele conditii : a) in solvent glicerina b) in prezenta de Cu+ si K2CO3 c) ambele afirmatii anterioare sunt corecte 34. Colorantul. antrachinon-acridonic :
NH C O SO3H
O NH2
se poate obtine de la :
a) 1-amino 2,3-dibrom antrachinona si acid antranilic b) acid bromaminic si acid antranilic c) ambele variante sunt posibile 35. Colorantii antrachinon - acridonici se pot obtine din : a) amino antrachinone si o-halogenoacizi b) halogeno antrachinone si o-aminoacizi c) ambele alternative sunt posibile 36. Sinteza flavantronei implica protejarea cu anhidrida ftalica a grupei amino din : a) 1-halogeno 2-amino antrachinona b) 2-halogeno 1-amino antrachinona c) ambele alternative sunt posibile 37. Flavantrona se obtine din 2-amino antrachinona prin incalzire cu acizi Lewis : a) da b) nu c) se obtine din 1-amino antrachinona 38. La nitrarea Violantronei se obtine : a) 16, 17-dinitro violantrona b) 4, 11-dinitro violantrona c) 3, 12-dinitro violantrona 39. Flavantrona este un compus izoelectronic cu : a) indantrona b) dibenzantrona c) pirantrona 40. Colorantii pirazol-antronici contin ; a) un rest antrachinonic b) doua resturi antrachinonice c) trei resturi antrachinonice 41. Colorantii derivati de acid perilen tetracarboxilic pot prezenta : a) izomerie geometrica b) izomerie optica c) ambele alternative sunt posibile 42. Colorantii dibenzantronici se obtin prin topirea alcalina a : a) benzantronei PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
b) antronei c) pirenului 43. Indantrona vopseste sub forma de : a) dihidroxiderivat b) trihidroxiderivat c) tetrahidroxiderivat 44. Colorantii antrachinon-carbazolici se obtin prin ciclizarea : a) , -antrimidelor b) , -antrimidelor c) , -antrimidelor 45. La topirea alcalina a benzantronei se obtine ca produs secundar : a) 4-hidroxi benzantrona b) izoviolantrona c) ambele alternative sunt posibile 46. Pirazolantrona se poate prepara pornind de la : a) 1-clor antrachinona b) 2-clor antrachinona c) acid antrachinon 2-sulfonic 47. Pirazolantrona se poate prepara pornind de la : a) 1-amino antrachinona b) 2-clor antrachinona c) acid antrachinon 1-sulfonic 48. Pirazolantrona poate exista sub forma a : a) doua structuri tautomere b) trei structuri tautomerer c) patru structuri tautomere 49. Colorantul de cada :
N NH NH N
poate exista sub forma a : a) doua structuri tautomere
b) trei structuri tautomerer c) patru structuri tautomere 50. Cati compusi N, N-dimetilati (nu saruri cuaternare ) pot rezulta la tratarea colorantului
N NH NH N
cu (CH3)2SO4 : a) doi b) trei c) patru 51. Prin tratarea compusului

N N R
O NH2
cu acid o-clorbenzoic urmata de ciclizare rezulta un colorant : a) pirazol-antron-acridonic b) pirimidin-acridonic c) pirazol-antron-acridinic 52. Prin tratarea compusului
N N R
O Cl
cu acid antranilic urmata de ciclizare rezulta un colorant : a) pirazol-antron-acridonic b) pirimidin-acridonic c) pirazol-antron-acridinic 53. La tratarea 1-amino antrachinonei cu NH3 si formaldehida la 1200C si 17 atm. rezulta un colorant : a) pirimidin-antronic b) piridin-antronic c) pirazol-antronic
54. Colorantii pirimidin-antronici sunt coloranti : a) de cada b) reactivi c) substantivi 55. Transformarea :
O N CH2 NH N CH2
se realizeaza prin : a) aditie nucleofila si eliminare b) aditie electrofila si eliminare c) aditie radicalica si eliminare 56. Transformarea :
NH N CH2 N N
este o aditie intramoleculara de tipul : a) aditie nucleofila b) aditie electrofila c) aditie radicalica 57. Reactia de reducere :
N N N N
NO2
NH2
se realizeaza cu : a) Na2S2O4/OHb) Fe/FeCl3?apa c) Na2s 58. Reactia de obtinere a colorantilor piridon-antronici din 1-N-metilamino antrachinona si anhidrida acetica este catalizata de : a) ZnCl2 PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
b) AlCl3 c) SnCl2 59. Colorantul :
NH N
se obtine pornind de la : a) piridon-antrona si anhidrida isatoica b) piridon-antrona si acid o-clorbenzoic c) pirazol-antrona si acid antranilic 60. Benzantrona se prepara din : a) antrona si acroleina b) antrachinona si propena c) antrachinona si propina 61. Colorantii pirazol-antron-benzantronici se obtin utilizand ca intermediar : a) 3-brom benzantrona b) 4-brom benzantrona c) 5-brom benzantrona 62. acidul perilen tetracarboxilic se obtine pornind de la : a) perilen b) acenaften c) piren 63. Acidul 1,4,5,8-naftalin tetracarboxilic se prepara pornind de la acenaften prin Cacilarea acestuia cu clorura acida urmata de oxidare. Drept clorura acida se poate folosi : a) diclorura acidului malonic b) clorura de benzoil c) clorura acidului ftalic 64. Colorantii imidazolinici se obtin prin tratarea acizilor policarboxilici aromatici cu : a) orto-diamine aromatice b) meta-diamine aromatice c) para-diamine aromatice
65. Pirantrona se prepara pornind de la : a) 1-brom, 2-metil antrachinona b) 1-metil, 2-brom antrachinona c) ambele alternative sunt posibile 66. La topirea alcalina oxidanta a benzantronei rezulta doi coloranti izomeri. Acestia sunt : a) izomeri optici b) izomeri geometrici c) izomeri de pozitie 67. La tratarea 3-brom benzantronei cu Cu urmata de topire alcalina rezulta : a) dibenzantrona b) izodibenzantrona c) cei doi compusi in amestec 68. La tratarea 3-brom benzantronei cu Na2S urmata de oxidare si topire alcalina rezulta : a) dibenzantrona b) izodibenzantrona c) cei doi compusi in amestec 69. Prin bromurarea dibenzantronei urmata de metoxilare dibrom derivatului format rezulta un colorant verde : a) de disperise b) substantiv c) de cada 70. Oxidarea alizarinei si a chinizarinei conduce la acelasi produs. Acesta este :
OH OH
a)
OH O O OH OH
b)
O O OH OH
OH
c)
OH O
71. Colorantul albastru :

O OH OH
N
se prepara pornind de la alizarina. Etapele sunt : a) halogenare, condensare b) nitrare, reducere, condensare c) ambele alternative sunt posibile 72. La acilarea 1,2-diamino 4-brom antrachinonei cu acid oxalic rezulta : a) o diamida b) o monoamida c) un compus bis-pirimidinic 73. Colorantii antrachinonici cu mordant includ secvente : a) o-dihidroxi b) p-dihidroxi c) ambele afirmatii sunt corecte 74. Dimerizarea oxidativa a pirazolantronei se realizeaza : a) printr-o topire alcalina oxidativa b) prin tratare cu ZnCl2 la 260C c) ambele alternative sunt posibile. 75. Prin tratarea brombenzantronei cu pirazolantrona rezulta un colorant : a) de cada
b) pentru laser c) ambele afirmatii sunt corecte 76. Transchinacridonele liniare se pot prepara pornind de la : a) acid dibrom tereftalic b) ester succinilsuccinic c) ambele afirmatii sunt corecte 77. Bromurarea acidului tereftalic la acid 2,5-dibrom tereftalic se realizeaza in : a) oleum 60 % b) H2SO4 monohidrat c) acid acetic 78. La tratarea pirenului cu clorura de benzoil in prezenta de AlCl3 urmata de oxidare, rezulta : a) pirantrona b) antantrona c) acediantrona 79. Pornind de la acidul 1-amino-naftalin-2-carboxilic se poate prepara : a) antantrona b) pirantrona c) acediantrona. 80. Naftostirilul se prepara pornind de la acid : a) Peri b) naftionic c) 1-amino 5-naftalin sulfonic 81 La tratarea 1-naftilizocianatului cu AlCl3 rezulta : a) naftostiril b) 2-metil-naftalina c) 1-metil-naftalina 82 Nitrarea dibenzantronei urmata de reducerea blanda cu glucoza conduce la un colorant negru ce contine grupe azo in sisteme ciclice : a) da b) nu c) dibenzantrona nu se poate nitra
COLORANTI ARILMETANICI 1. Cetona lui Michler : a) se obtine din fosgen si N,N-dimetilanilina b) conduce la Auramina prin tratare cu NH4Cl c) ambele afirmatii sunt corecte 2. Fucsonimina reprezinta a) un colorant monoimino-trifenilmetanic b) se poate obtine prin tratarea fucsinei cu NH3 c) ambele afirmatii sunt corecte 3. Aurina contine : a) 2 grupe OH b) 3 grupe OH c) 1 grupa OH. 4. Colorantii trifenilmetanici au o conformatie de elice datorita unor impiedicari sterice : a) o-o' b) o-m' c) m-m' 5. Tratarea dimetilanilinei cu CH2O in cataliza acida, urmata de alte reactii conduce la : a) Cristal Violet b) Verde Malachit c) Violetul lui Doebner 6. Tratarea feniltriclormetanului cu anilina in prezenta de AlCl3, urmata de alte reactii chimice conduce la : a) Cristal Violet b) Verde Malachit c) Violetul lui Doebner 7. Eosina si eritrosina sunt derivati ai : a) fenolftaleinei b) fluoresceinei c) ambele alternative sunt posibile PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
8. La tratarea 2-dimetilamino 4-hidroxi-tolenului cu anhidrida ftalica in prezenta de ZnCl2 rezulta : a) Rodamina b) un colorant acridinic c) un colorant acridonic 9. La tratarea aminelor 3,4-disubstituite cu aldehide monosubstituite se obtin : a) coloranti acridinici b) coloranti acridonici c) coloranti azometinici 10. Compusul
(CH3)2N C O N(CH3)2
se obtine prin tratarea N,N-dimetilanilinei cu : a) fosgen b) formaldehida urmata de oxidare c) ambele variante sunt posibile 11. Compusul :
(CH3)2N CH2 N(CH3)2
este : a) leucoderivatul auraminei b) leucoderivatul aurinei c) nu este un leucoderivat 12. In cazul colorantilor trifenilmetanici trecerea de la leucoderivat la hidrol se realizeaza prin ozidare cu : a) PbO2 b) H2O2 c) ambele alternative sunt posibile 13. La protonarea rozanilinei culoarea compusului : a) se deschide b) se inchide c) nu sufera modificari 14. Baza lui Homulka :
H2N C NH2
+ NH2] HO
este, din punct de vedere al culorii, fata de pararozanilina : a) mai unchisa b) mai deschisa
c) sunt identice 15. Trecerea benzaurineiin sare duce la : a) inchiderea culorii b) deschiderea culorii c) pastrarea culorii initiale 16. Pentru sinteza colorantului Verde Malachit :
(CH3)2N C
+ N(CH ) ] Cl3 2
sunt necesare urmatoarele materii prime : a) N,N-dimetilanilina si formaldehida b) N,N-dimetilanilina si acetaldehida c) acetaldehida si N-metilanilina 17. Oxidarea o-clortoluenului cu Cr2O3 conduce la :
H
O C Cl
a)
COOH Cl
b)
O H3C C O O C Cl O C CH3
c)
18. ColorantulVerde S :
(CH3)2N C O HO3S
-
+ N(CH3)2
SO3H OH HO3S CHO N(CH3)2 SO3H OH HO3S SO3H
se poate prepara din : a) (CH3)2N

C O N(CH3)2
si
b) (CH3)2N
CH2
si
c) ambele variante sunt posibile 19. La tratarea bis(4-N,N-dimetilaminofenil)cetonei cu POCl3 rezulta : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) (CH3)2N
Cl
C OPOCl2 C Cl PO2Cl2
N(CH3)2
b) (CH3)2N
N(CH3)2
c) (CH3)2N
HO
C PO2Cl
N(CH3)2
20. Colorantul Albastru de cerneala se prepara pornind de la difenilamina si cloroform printr-o reactie Friedel-Crafts. Aceasta este catalizata de : a) AlCl3 b) FeCl3 c) AlCl3 si nitrometan 21. Fucsonimina, Violetul lui Doebner si Rozanilina sunt coloranti trifenilmetanici care contin : a) numai grupe aminice b) numai grupe hidroxi c) si grupe amino si grupe hidroxi 22. Prin tratarea N,N-dimetilanilinei cu fosgen in conditiile unei reactii Friedel-Crafts la un raport molar 2 : 1 rezulta majoritar : a) Auramina O b) cetona lui Michler c) 4,4-diamino difenilmetan 23. La tratarea 4,4-bis (N, N-dimetilamino)-difenilmetanului cu sulf rezulta : a) o tiocetona b) un tiol c) un colorant de sulf 24. Fucsona, Benzaurina si Aurina sunt coloranti trifenilmetanici care contin : a) numai grupe aminice b) numai grupe hidroxi c) si grupe amino si grupe hidroxi 25. Materia prima pentru obtinerea albastrului de metilen este : a) p-fenilendiamina b) N-metil p-fenilendiamina c) N,N-dimetil p-fenilendiamina 26. Colorantii ftaleinici isi datoreaza caracterul de indicator acid-baza : a) posibilitatii de oxidare b) posibilitatii de reducere c) posibilitatii deschiderii ciclului lactonic 27. Fluoresceina se obtine din anhidrida ftalica si : a) pirocatechina b) rezorcina c) hidrochinona 28. Colorantii ftaleinici au structura : a) lactamica b) lactonica c) ambele alternative sunt posibile
30. Albastrul de metilen este : a) colorant oxazinic b) colorant tiazinic c) colorant azinic COLORANTI INDIGOIZI 1. Colorantii indigoizi au drept cromofor :
NH a) C C NH O b) C C C C O c) C C NH C C O O NH
2. Acidul fenil-glicin orto-carboxilic se prepara industrial utilizand ca parteneri : a) acid o-clor benzoic si acid -amino acetic b) acid antranilic si acid cloracetic c) anhidrida ftalica si acid -amino propionic 3. Topirea alcalina a acidului fenil-glicin orto-carboxilic in topitura de NaOH,KOH la 0 250 C conduce la : a) 3-indolona b) 2-indolona c) un amestec al celor doi produsi 4. La tratarea acidului fenil glicinic cu HClSO3 la 200C sau cu oleum la 150C rezulta : a) indoxil b) indigo c) amestec al celor doi produsi 5. Acidul fenil glicinic se poate prepara din : a) anilina si acid cloracetic b) anilina, formaldehida, HCN c) ambele alternative sunt posibile 6. Indigoul poate forma legaturi de hidrogen : a) intramoleculare b) intermoleculare c) ambele alternative sunt posibile 7. Indigoul se comporta in reactiile sale ca : a) o dicetona b) o monocetona c) in ambele moduri 8. La temperatura camerei indigoul poate exista : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) numai in forma cis b) numai in forma trans c) atat in forma cis cat si in forma trans 9. Colorantii indigoizi sunt : a) coloranti reactivi b) coloranti acizi c) coloranti de cada 10. Dehidroindigoul poate exista : a) numai in forma cis b) numai in forma trans c) atat in forma cis cat si in forma trans 11. Dehidroindigoul se poate obtine prin : a) oxidarea indigoului b) reducerea indigoului c) nu se poate obtine direct de la indigo 12. 3-Tionaftena rezulta prin topirea alcalina a : a) acidului fenil tioglicin orto-carboxilic b) acidului fenil glicin orto-carboxilic in prezenta sulfului c) ambele alternative sunt posibile 13. O-mercapto-anilina se poate prepara pornind de la anilna prin : a) tratare cu S2Cl2 si alcalinizare b) diazotare si tratare cu Na2S2 c) ambele alternative sunt posibile 14. Transformarea
NH NH2 S CH2 COOH C S CH2
implica obtinerea urmatorilor intermediari:

CN
a)
S C
CH2
COOH
NH
b)
CH S
COOH
c) ambele alternative sunt corecte 15. Reactia

NH CN S CH2 COOH C CH S COOH
este : a) aditie electrofila b) aditie nucleofila c) aditie radicalica 16. In dehidroindigo rotatia libera pe legatura centrala a moleculei este posibila :
a) da b) nu c) dehidroindigoul nu poate exista 17. Indigoul poate avea caracter de : a) acid Lewis b) baza Lewis c)si acid Lewis si baza Lewis 18. Reactia :
NH NCO C NH NH C NH
are loc in cataliza : a) acida b) bazica c) ambele alternative sunt posibile 19. Substitutia electrofila pe indigo are loc preponderent in pozitiile : a) 6,6 b) 4,4 c) 5,5 20. Acidul indigo 5,5-disulfonic este : a) indicator de pH b) colorant alimentar c) colorant de dispersie 21. La temperatura camerei tioindigoul poate exista : a) in forma trans b) in forma cis c) atat in forma cis cat si in forma trans 22. La bromurarea indigoului cu Br2 in acid acetic glacial rezulta : a) 4,4,6,6-tetrabrom indigo b) 4,4,7,7-tetrabrom indigo c) 5,5,7,7-tetrabrom indigo 23. Acidul tiosalicilic se poate prepara pornind de la : a) acid antranilic b) acid o-clor benzoic c) ambele alternative sunt posibile 24. Colorantii indigoizi asimetrici se pot obtine prin reactia dintre : a) indoxil si acenaftenchinona b) indoxil si fenantrenchinona c) ambele alternative sunt posibile 25. Isatina reactioneaza cu indoxilul conducand la indirubin. Ea da conensare de tip crotonic la gruparea carbonilk din pozitia :
a) 2 b) 3 c) 2 sau 3, functie de catalizatorul utilizat 26. Pentru vopsire colorantii indigoizi se reduc cu : a) Na2S/NaOH b) Na2S2O4/NaOH c) Na2S2O3/NaOH 27. Indigosolii sunt : a) esteri sulfonici ai leucoderivatilor colorantilor indigoizi b) acizi sulfonici cu structura indigoida c) acizi N,N-disulfonici ai indigoului 28. Sinteza indigoului de tip Baeyer-Drewsen pornind dela o-nitrobenzaldehida utilizeaza ca partener de reacvtie : a) formaldehida b) acidul monocloracetic c) acetona 29. Intermediarul ce se formeaza in sinteza indigoului prin metoda Baeyer-Drewsen este : a) 2-acetil indoxil b) 1-acetil indoxil c) 3-acetil indoxil 30. O-nitrobenzaldehida se poate prepara pornind de la : a) o-nitroanilina b) o-nitrotoluen c) ambele alternative sunt posibile 31. La tratarea indigoului cu HNO3/H2SO4 rezulta : a) 5,5-dinitroindigo b) 5-nitroisatina c) 5,5,7,7-tetranitro indigo 32. La tratarea indigoului cu KNO3/H2SO4 rezulta : a) 5,5-dinitroindigo b) 5-nitroisatina c) 5,5,7,7-tetranitro indigo 33. La tratarea anilinei cu S2Cl2 rezulta : a)
N + S Cl S NH S S N Cl
+
-
b)
c)
S
33. Acidul indoxil 2-carboxilic rezulta la topirea alcalina a : a) acidului fenil glicin o-carboxilic b) acidului fenil glicinic c) in ambele cazuri 34. Colorantii indigoizi asimetrici isi datoreaza asimetria : PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
a) cromoforului b) resturilor aromatice c) ambele alternative sunt posibile 35. Indigoul isi datoreaza culoarea inchisa legaturilor de hidrogen :: a) intramoleculare b)intermoleculare c) ponderea celor doua tipuri de legaturi este comparabila 36. Purpura, colorantul cel mai pretuit in antichitate este derivatul dibromurat asl indigoului in pozitiile : a) 5, 5 b)6, 6 c) 7, 7 COLORANTI FTALOCIANINICI 1. Ftalocininele metalice sunt complecsi ai : a) tetraindolilor b)tetraisoindolilor c) tetrachinolinei 2. Ftalocianina se poate obtine din : a) anhidrida ftalica si uree b) anhidrida ftalica si amoniac c) ambele alternative sunt posibile 3. In sinteza ftalocianinei din anhidrida ftalica si uree se formeaza ca intermediar : a) acidul izocianic b) 1-amino 3-imino iso indolenina c) ambele alternative sunt corecte 4. Ftalocianina de cobalt sulfonata poate cataliza : a) reactii de oxidare b)reactii de reducere c) ambele alternative sunt posibile 5. Fabricarea ftalocianinei de cupru pornind de la anhidrida ftalica si uree implica formarea intermediara a ftalodinitrilului ; a) da b) nu c) depinde de solventul utilizat 6. Obtinerea ftalocianinei de cupru tetrasulfonate are loc la tratare cu : a) clorura de sulfuril b)acid sulfuric c) acid clorsulfonic 7. Formarea ftalocianinei de cupru pornind de la ftalodinitril in prezenta ionilor de 2+ Cu implica : a) poliaditii nucleofile intramoleculare b) poliaditii radicalice intramoleculare c) ambele alternative sunt posibile 8. Ftalocianinele elementelor din grupele I si II ale sistemului periodic sunt : a) ionice b) covalente (chelati metalici) c) ambele alternative sunt posibile PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
9. Ftalocianinele metalelor tranzitionale sunt : a) ionice b) covalente (chelati metalici) c) ambele alternative sunt posibile 10. Reactia de schimb : FtCyNa 2 Cu a) este posibila b) nu este posibila c) depinde de solvent 11. Reactia de schimb : FtCyCu 2Na
+ 2+
FtCyCu + 2Na
FtCyNa 2 + Cu
2+
a) este posibila b) nu este posibila c) depinde de solvent 12. La fabricarea industriala a ftalocianinei de cupru din anhidrida ftalica, ureea are rolul de ; agenerator de amoniac) b)generator de acid izocianic c) ambele alternative sunt corecte 13. Clormetilarea ftalocianinelor se realizeaza cu : a) CH2O, HCl, H2SO4 b) HClSO3, CH2O c) ambele alternative sunt posibile 14. La reducerea ftalocianinei de cupru tetrasulfoclorurate cu Zn/H3O+ rezulta : a) un colorant de cada b) un colorant direct c) un colorant de sulf COLORANTI CATIONICI 1. Colorantii azoici derivati ai 2-amino piridinei se pot obtine prin : a) condensarea a acesteia cu un nitrozo derivat b) prin cuplarea oxidativa a piridilhidrazinei c) ambele alternative sunt posibile 2. 4-Amino piridina se poate diazota : a) direct cu NaNO2/HCl b) numai ca N-oxid c) cu azotit de amil in solvent organic 3. 2-Amino piridina se poate diazota : a) direct cu NaNO2/HCl b) numai ca N-oxid c) cu azotit de amil in solvent organic 4. Colorantul
O NH
(CH2)2
NR3] X
NH
(CH2)2
NR3] X
a) are sarcina pozitiva inclusa in sistemul cromofor b) are sarcina pozitiva izolata de sistemul cromofor c) nu este un colorant cationic 5. Colorantul
X
-
CH3
+
N N N S
N(CH3)2
CH3O
a) are sarcina pozitiva inclusa in sistemul cromofor b) are sarcina pozitiva izolata de sistemul cromofor c) nu este un colorant cationic 6. Fie colorantii cationici :
O NH CH2 NR3] X
+
-
NH
CH2
NR3 ] X
NH
CH2
NR3] X
OH
1 Care din ei prezinta o afinitate mai mare pentru fibra PNA : a) 1 b) 2 c) au afinitati egale 7. Alchilarea colorantului
N N O2N O N
N(CH3)2
se poate realiza cu : a) (CH3)2SO4 b) CH3I c) ambele alternative sunt posibile 8. Fie colorantii
X
-
CH 3
+
N N N S
N N(CH 3)2 N CH 3O S N N(CH 3)2
CH 3O
A Care dintre ei are culoarea mai inchisa : a) A b) B c) au aceeasi culoare 9. Colorantul
NH N CH N N N(CH3)2
poate vopsi fibrele PNA in mediu : a) acid b) bazic c) neutru 10. Colorantul
O NH2 Br O NH CH2 CH2 CH2 NR3] X
+
-
a) are sarcina pozitiva inclusa in sistemul cromofor b) are sarcina pozitiva izolata de sistemul cromofor c) nu este un colorant cationic 11. N-alchilarea colorantului
O NH2 Br O NH CH2 CH2 CH2 NR2
se concretizeaza in modificari esentiale de culoare : a) da b) nu c) alchilarea nu este posibila 12. Prin condensarea acidului bromaminin cu 4-aminopiridina in conditiile reactiei Ullmann rezulta in prima etapa colorant : a) acid b) de dispersie c) cationic 13. In cazul colorantilor antrachinonici cationici cu grupa cationica neinclusa in cromofor catena laterala poate fi introdusa prin grupe : a) amino b) acilamino c) ambele variante sunt posibile 14. 6-Metoxi 2-amino benzotiazolul se poate prepara pornind de la p-anisidina prin tratare cu : a) (SCN)2 b) NH4SCN c) ambele variante sunt posibile 15. (SCN)2 se poate prepara de la : a) Fe(SCN)2 b) CuSCN c) Cu(SCN)2 16. (SCN)2 se poate prepara prin reactia : a) descompunerea termica a Fe(SCN)3 b) KSCN + Br2 c) ambele alternative sunt posibile PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com
17. Reactia
NH2 CH3O SCN CH3O N NH2 S
este : a) aditie radicalica b) aditie electrofila c) aditie nucleofila 18. Reactia

NH CH3O C S NH2 CH3O N NH2 S
are loc in : a) mediu oxidant b) mediu reducator c) ambele alternative sunt posibile 19. Daca se doreste obtinerea 4,6-dinitro 2-amino benzotiazolului ce varianta are randamente mai bune : a) 2,4-dinitroanilina + (SCN)2 b) 2,4-dinitroanilina + tiouree c) ambele variante au randamente comparabile 20. Colorantii cationici pot fi : a) anioni b) amfioni c) saruri cuaternare de amoniu COLORANTI REACTIVI 1. Reactia Crom O Celuloza Crom X + HO Celuloza unde CromX este un colorant reactiv cu halogen labil este : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila tip SN2 c) substitutie nucleofila tip SN1 2. Care din procesele de fixare de mai jos este corect : a) Crom CH2 CH CH2 + HO Celuloza Crom CH2 CH CH2 O O
OH
HO
Celuloza
b) Crom
CH2
CH
CH2
+ HO
Celuloza
Crom
CH2
CH
CH2
OH
O c) Crom
CH2 CH CH2
O + HO Celuloza Crom
CH OH
Celuloza
CH2
CH2
Celuloza
3. Colorantii reactivi triazinici se pot obtine din colorantii azoici si clorura de cianuril printr-o succesiune de reactii de :
a) substitutii electrofile b) substitutii nucleofile c) atat substitutii electrofile cat si nucleofile 4. Transformarea acidului uric in 2,4,6-triclor pirimidina implica reactii de : a) substitutii electrofile b) substitutii nucleofile c) substitutii electrofile sau nucleofile functie de varianta de sinteza 5. Colorantii reactivi pirimidinici se obtin din : a) ester acetilacetic si uree b) ester malonic si etilendiamina c) ester malonic si uree 6. In colorantii reactivi triazinici fixarea pe fibra este concurenta cu : a) hidroliza b) desorbtia de pe fibra c) desfacerea legaturii colorant -clorura de cianuril 7. Colorantii reactivi vinil-sulfonici se obtin din etilenoxid si : a) sarurile de sodiu ale acizilor aril sulfonici b) arilsulfinati de sodiu c) arilsulfone 8. Componenta de cuplare
Cl N Cl N N NH OH
HO3S
SO3H
se prepara prin reactia dintre acidul H si clorura de cianuril la temperatura de : a) 1000C b) 400C c) 00C 9. Colorantii reactivi derivbati ai 2,3-dicloro chinoxalinei sunt : a) monoreactivi b) bireactivi c) trireactivi 10. Colorantii vinil-sulfonici se prezinta sub urmatoarea forma comerciala : a) Crom SO2 CH = CH2 b) Crom SO2 CH2 CH2 OH c) Crom SO2 CH2 CH2 OSO3Na 11. Colorantii reactivi acrilamidici se prezinta sub urmatoarea forma comerciala : a) Crom NHCO CH = CH2 b) Crom NHCO CH2 CH2 OH c) Crom NHCO CH2 CH2 OSO3Na

Cu Legere

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Cu Legere

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Corneliu Trbanu Cristian Boscornea tefan Tomas

CHIMIA I TEHNOLOGIA INTERMEDIARILOR AROMATICI I A COLORANILOR

PENTRU UZUL STUDENILOR 1999

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

as.ing. Cristian Boscornea

prof. dr. ing. Corneliu Trbanu

s.l. tefan Tomas

CHIMIA I TEHNOLOGIA INTERMEDIARILOR AROMATICI I A COLORANILOR

TESTE GRIL PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

SULFONAREA COMPUSILOR AROMATICI

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

NITRAREA COMPUSILOR AROMATICI

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

HALOGENAREA COMPUSILOR AROMATICI

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

REDUCEREA NITRODERIVATILOR AROMATICI

cu sulfura de sodiu rezulta : a) H2N

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

INLOCUIREA GRUPEI SULFONICE IN SERIA AROMATICA

este : a) substitutie electrofila b) substitutie nucleofila c) substitutie radicalica 18. Transformarea

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

INLOCUIREA HALOGENULUI IN SERIA AROMATICA

creste : a) de la stanga la dreapta b) de la dreapta la stanga c) reactivitatea este identica

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

TRANSFORMARI RECIPROCE ALE GRUPELOR AMINO SI HIDROXI IN SERIA AROMATICA

au loc in cazul hidrolizei : a) bazice b) acide c) in ambele alternative 4. Reactia :

are loc cu participarea formei : a) fenolice b) cetonice c) nu are loc 5. La transformarea :

chinizarina participa : a) ca atare

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

b) ca forma redusa c) ambele alternative sunt posibile 6. In seria :

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

ALCHILAREA, ARILAREA SI ACILAREA COMPUSILOR AROMATICI

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

b) clorhidratul aminei c)esterul acidului BON cu 2-naftolul

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

Structura colorantului poate fi : a) b) c)

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

prezinta un spectru electronic de tipul : a)

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

se poate prepara utilizand drept componenta de cuplare ; a)

c) ambele alternative sunt posibile

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com

55. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi interni :

56. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi : a)

57. Care din urmatoarele structuri pot genera complecsi externi

PDF created with FinePrint pdfFactory trial version http://www.pdffactory.com