CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

CAIET DE SARCINI

Seciunea 1 - Articole Generale Seciunea 2 - Lucrari de Drum Seciunea 3 - Poduri, Pasaje si Viaducte (dup caz) Seciunea 4 - Liste de Cantiti i Model de Grafic pentru Fluxul de Numerar Seciunea 5 - Proiect Tehnic

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 1. ARTICOLE GENERALE I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL................................................................1 I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR........................................................................1 I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII..................................2 I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII...........................................................................................................................3 II. ARTICOLE GENERALE..........................................................................................................5 II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI.................................................................................5 II.1.1 Respectarea Legilor........................................................................................................5 II.1.2 Posesia i folosirea antierului.......................................................................................5 II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6).................................................................6 II.1.4 Organizarea de antier....................................................................................................6 II.1.5 Lucrri Provizorii...........................................................................................................7 II.1.6 Informaii........................................................................................................................7 II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei.......................................8 II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului................................................................8 II.1.9 Implementarea planului de promovare...........................................................................9 II.1.10 Ali antreprenori.........................................................................................................11 II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate.........................................11 II.1.12 Relocare i protejare de utiliti.................................................................................11 II.1.13 Aspecte legate de ap.................................................................................................14 II.1.14 Managementul traficului............................................................................................14 II.1.15 ntreinerea drumurilor existente................................................................................16 II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor................................................................................17 II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele................................................................................18 II.1.18 Activiti n afara antierului.....................................................................................19 II.1.19 Asistena tehnic arheologic ....................................................................................19 II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului...........................................................................20 II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului.................................................................20 II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6).........................................................................21 II.1.24 Lucrri n Regie..........................................................................................................21 II.1.24 Asigurri.....................................................................................................................22 II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)..............................................................23 II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII...............................................................24 II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii ............................................................24 II.2.2 Laboratorul din antier.................................................................................................25 II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru.....................................26 II.2.4 Materiale alternative.....................................................................................................27 II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer............................................................................27 II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar...............................................................................27 II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC.................................................................................................28 II.3.1 Studiul topografic, repere i cote..................................................................................28 II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER................................29 II.4.1 Biroul Inginerului.........................................................................................................29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer................................................................................30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului .........................................................................30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului .............................................................31 2

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului.................................................32 II.4.6. Fotografii de progres ..................................................................................................32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer.....................................................................................33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI ..............................................34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL...............................35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI...........................................................................................................36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER.....37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE .............................39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE...................................................................59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA.............................................66 ..............................................................................................................................................11 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE.........................................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. MATERIALE FOLOSITE...................................................................................................13 II. 1. PAMANT VEGETAL.................................................................................................13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE...............................................................13 II. 5. APA DE COMPACTARE...........................................................................................14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE............................................14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR.......................................................14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR...........................................................................15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR..................................................................................15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE....................................................................................15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI....................................................................................16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT...........................................17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR....................................................................................18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI............................................20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR................................................................................20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR..........................................................26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI.....................................................................................26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL..............................................................26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE.....................................................................27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE...........................27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR...........................................................27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE......................................................................30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................31 IV. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................31 V. MASURARE.......................................................................................................................32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE........................................................................32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA...........................................................................33 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. CONDITII TEHNICE..........................................................................................................13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................13 III. MATERIALE FOLOSITE ................................................................................................13 III. 1. PAMaNTURI..............................................................................................................13 3

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 2. VAR............................................................................................................................15 III. 3. ZGURA GRANULATA.............................................................................................16 III. 4. CIMENT.....................................................................................................................17 III. 5. APA............................................................................................................................17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR.......................................................17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA...........................................................................19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE............19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA..............................20 EXISTENTA.........................................................................................................................20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC...................................................................................................................20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................22 COEZIV TRATAT CU VAR................................................................................................22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR.....................................24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT............................................................................................................26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI.................................................................27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA.......................................28 V. RECEPTIA LUCRARILOR................................................................................................29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE.......................................................................29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR..........................29 V. 3. RECEPTIA FINALA...................................................................................................29 NEXA - STRATURI DE FORMA...........................................................................................30 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................13 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................13 II. 1. AGREGATE NATURALE..........................................................................................14 II. 2. APA..............................................................................................................................16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE...............16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.........................................17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI........................................................................18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................18 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE..................................................................................21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................23 4

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................23 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.........24 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE......................................................................13 I.2. PREVEDERI GENERALE............................................................................................13 II. 1. AGREGATE NATURALE..........................................................................................14 II. 2. APA..............................................................................................................................16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...............................................................................17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL..................................................18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...........................................................19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE..................19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE........................................................20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE...22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE.................................................................................23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................24 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................25 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.............................................12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR.....................................13 II. 1. AGREGATE................................................................................................................13 II. 2. FILER...........................................................................................................................14 II. 3. LIANTI........................................................................................................................14 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........15 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................16 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................16 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 16 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE..........................17 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................18 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................19 III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI..................................................................................20 IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA.........................................................................22 IV.1. PUNEREA IN OPERA...............................................................................................22 5

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................22 IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................22 IV. 4. ASTERNEREA..........................................................................................................23 IV. 5. COMPACTAREA......................................................................................................23 IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA...........................................................25 IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA..................................................................25 IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................25 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT.........................28 V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS..........................................28 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................28 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................29 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................29 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)......................29 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................30 ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD..........................................................................................................31 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.............................................12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR..................................13 II. 1. AGREGATE................................................................................................................13 II. 2. FILER...........................................................................................................................14 II. 3. LIANTI........................................................................................................................14 II. 4. ADITIVI.......................................................................................................................18 II. 5. FIBRE..........................................................................................................................18 II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........18 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................19 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................19 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 25 III. 3. STATIA DE ASFALT................................................................................................31 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................33 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................33 III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE. .34 IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA................................................................................36 IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................36 IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE...................................................................................36 IV. 3. ASTERNEREA..........................................................................................................37 IV. 4. COMPACTAREA......................................................................................................38 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI....................................................40 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE.........43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI......................................43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA.............................................45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA..................................................45 LUCRARILOR).....................................................................................................................45 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................46 6

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................46 ANEXA NR. 1..........................................................................................................................47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC................................................................................................................................47 ANEXA NR. 2..........................................................................................................................50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG...........50 ANEXA NR. 3..........................................................................................................................52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD. 52 ANEXA NR. 4..........................................................................................................................55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE....55 ANEXA NR. 5..........................................................................................................................57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE.........57 I. GENERALITATI..................................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE.........................................................13 II. 1. CIMENTURI................................................................................................................13 II. 2. AGREGATE................................................................................................................15 II. 3. APA..............................................................................................................................19 II. 4. OTEL BETON.............................................................................................................19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE........................................................................20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII.................................................20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII.........................................................21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI.............................................................22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE................................................................................22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI..................................................................................22 IV. 3. GEOTEXTIL..............................................................................................................23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI............................................................................23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU.....................................................23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI...................................................................................................................................29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII.........................................29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ..........................................................30 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR......................................................31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR...........................................................34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR..............................................................................34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR.................................................................................34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR......................35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR..................................................35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT.......................................................35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR...............................................35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR.................................................................................37 X. COFRAJE...........................................................................................................................39 X. 1. COFRAJE....................................................................................................................39 XI. OTEL DE ARMATURA....................................................................................................40 7

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII........................................................40 XII. BETOANE........................................................................................................................41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI.................................................................................41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI.................................................................41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR................................................42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON...............................43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI.....................................................44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI..............................................44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI...................................45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE....................................................45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE...................................................................47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE................................47 CIMENT................................................................................................................................47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT...........................................47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON...48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC..............................................................48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON.................................48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI.............................................................................................................49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE.....................................................................................49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT............................................49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU........................................49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA......................................................................................................................50 XVI. CANALIZAREA..........................................................................................................51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR.........................................................................51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI.........................51 CAMINELOR DE VIZITARE..............................................................................................51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE...................................................................52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR..............................................................................52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE...................................................................................53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR........................53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR...........................................................................................56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE..............................................................................................56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA..................................................................................56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA...............................................................................................57 XX. MASURARE....................................................................................................................58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................58 ANEXA.................................................................................................................................59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA.............59 I. GENERALITATI..................................................................................................................12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM.......................................................12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR..........................................................................................12 III. MASURARE......................................................................................................................14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.......................................................................14 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE.......................................................................12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA.............................12 8

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE...................................................................................13 V. APLICAREA MARCAJELOR...........................................................................................15 VI. CONTROLUL DE CALITATE.........................................................................................16 VII. MASURARE.....................................................................................................................16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE.............................................................1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR.................................1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME.......................................2 II.1 GENERALITATI................................................................................................................2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice............................................................2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute........................................................................................2 II.1.3 Conceptia de calcul......................................................................................................2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE..........................................................................................................................................2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor................................................................3 II.2.3 Forarea pilotilor............................................................................................................6 II.2.4 Betonarea......................................................................................................................7 II.2.5 Controlul calitatii........................................................................................................8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR...................................10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE..........................................10 II.5. MASURARE.....................................................................................................................11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE...................................................................................13 III.1 GENERALITATI.............................................................................................................13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR ..................................13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR ........................................................................................................13 III.3.1 Agregatele...................................................................................................................13 III.3.2 Cimenturi....................................................................................................................14 III.3.3 Armaturile...................................................................................................................14 III.3.4 Betoanele.....................................................................................................................14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE...............................................................14 III.5. MASURARE...................................................................................................................15 III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT.......................................................................16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE...............................16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII.................................................................................................17 IV.3 COFRAJE.........................................................................................................................17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE................................................................................18 IV.4.1 Agregate......................................................................................................................18 IV.4.2 Ciment......................................................................................................................18 IV.4.3 Armaturi....................................................................................................................18 IV.5 BETOANE......................................................................................................................19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE................................19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR.............................................................................................20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte..................................................................................21 IV.8. MASURARE...................................................................................................................22 9

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................22 V.1 GENERALITATI.............................................................................................................23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII.............................................................23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII..................................24 V.3.1 Executie, utilizare, control.........................................................................................24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele...........................................24 V.4. MASURARE....................................................................................................................24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................24 VI. C O F R A J E........................................................................................................................25 VI.1 DATE GENERALE........................................................................................................25 VI.2 CONDITII TEHNICE ....................................................................................................25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT..........................................................................26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE.............................................................26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR.....27 VI.7. MASURARE...................................................................................................................27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................27 VI.8.PLATA.............................................................................................................................27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR............................................................................................27 VII. A R M A T U R I..................................................................................................................28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI.................................................................................28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON...................................................29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA..........................................................................29 VII.4 CONTROLUL CALITATII...........................................................................................29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR.................................30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate........................30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE.....................................................................................31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE..........................31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE..........................................................................................31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR...................................................................................32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON.................................................................32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT................................33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR...............................................33 VII.13. MASURARE................................................................................................................33 VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.................................................................33 VIII. B E T O A N E....................................................................................................................35 VIII.1 PREVEDERI GENERALE...........................................................................................35 VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR.............................36 VIII.2.1 Ciment.....................................................................................................................36 VIII.2.2 Agregate..................................................................................................................38 VIII.2.3 Apa..........................................................................................................................40 VIII.2.4 Aditivi.....................................................................................................................40 VIII.2.5 Adaosuri ................................................................................................................42 VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI......................................42 VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta.......................................................................................42 VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate.....................................................................................43 VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI..................................44 VIII.4.1 Conditii generale....................................................................................................44 10

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.4.2 Proiectarea amestecului..........................................................................................45 VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI.................................................46 VIII.5.1 Betonul proaspat....................................................................................................46 VIII.5.2 Betonul ntarit........................................................................................................46 VIII.6 PREPARAREA BETONULUI.....................................................................................47 VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport................................................47 VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI...................................49 VIII.7.1 Transportul betonului.............................................................................................49 VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului...................................................................................50 VIII.7.3 Reguli generale de betonare...................................................................................51 VIII.7.4 Compactarea betonului...........................................................................................52 VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare...................................................................................53 VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE..........................................................53 VIII.8.1 Generalitati.............................................................................................................53 VIII.8.2 Durata tratarii..........................................................................................................53 VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR..............................................................54 VIII.10. MASURARE..............................................................................................................54 VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE................................................................54 IX.1 PREVEDERI GENERALE..........................................................................................56 IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE............................................56 IX.3 ARMATURI.................................................................................................................56 IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare..........................................................................57 IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate...........................................58 IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse.................................................59 IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT................................................60 IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR...........................................................................................61 IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate....................................................................61 IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor..........................................................................62 IX.5.3 Injectarea cablurilor..................................................................................................63 IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR.............................................63 IX.7. MASURARE...................................................................................................................63 IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................63 X.1 APARATE DE REAZEM.................................................................................................64 X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE.............................................................................64 X.3. MASURARE....................................................................................................................65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE...............................................................66 XI.1 HIDROIZOLATII...........................................................................................................66 XI.1.1 Generalitati...............................................................................................................66 XI.1.2 Caracteristici tehnice................................................................................................67 XI.1.3 Prescriptii..................................................................................................................68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul...................................................70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE.........................70 XI.2.1 Generalitati...............................................................................................................70 XI.2.2 Caracteristici tehnice..................................................................................................71 XI.2.3 Prescriptii.................................................................................................................72 XI.3. MASURARE...................................................................................................................75 11

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................75 XII. CALEA PE POD...................................................................................................................76 XII.1 GENERALITATI............................................................................................................76 XII.2 TROTUARE....................................................................................................................77 XII.3 PARAPETE.....................................................................................................................77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD..............................................................................77 XII.5 CONDITII TEHNICE....................................................................................................78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE.....................................................................................80 XII.6.1 Prescriptii de executie...............................................................................................80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor.....................................................................................81 XII.7. MASURARE..................................................................................................................81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE...................................................................81 XIII.1 GENERALITATI.........................................................................................................82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON.................................................................82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON............................................................................................................82 XIII.3.1 Pamnt vegetal........................................................................................................82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi....................................................................................82 XIII.3.3 Apa de compactare..................................................................................................83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR........................................................83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR...................................................................................84 XIII.5.1 Generalitati...............................................................................................................84 XIII.5.2 Zone de racordare....................................................................................................86 XIII.5.3 Protectii....................................................................................................................87 XIII.5.4 Tolerante..................................................................................................................87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE...........................................87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON.....................................................................88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE...............................................................................88 XIII.9. MASURARE................................................................................................................89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE..................................................................89

12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR Prezentul Caiet de Sarcini ncorporeaz prevederile legale generale pe baza crora sunt pregtite proiectele pentru a fi executate, precum i specificaiile tehnice ca parte a documentaiei de atribuire, funcie de care urmeaz a fi elaborate de ctre ofertani propunerea tehnic i propunerea financiar. Prevederile legale generale menionate mai sus, sunt urmtoarele: Hotrrea de Guvern nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii revizuit i amendat prin HG 675/2002 i HG 622/2004; Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, revizuit i amendat prin HG 498/2001, Legea 587/2002 i Legea 123/2007; Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora aprobat prin Hotrrea de Guvern nr. 273/14.06.1994, modificat i completat prin HG 940/2006; Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii aprobat prin Hotrrea de Guvern nr. 272/14.06.1994; Ordonana de Urgen nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006 i modificat prin Ordonana de Urgen nr. 57/2007; Ordinul Administraiei Naionale a Drumurilor pentru aprobarea Regulilor privind administrarea, folosirea, ntreinerea i repararea drumurilor publice, nr. indicativ A.N.D. 554; Hotrrea de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile.

Lista de mai sus nu va fi considerat nici complet, nici exhaustiv.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII Aceast clauz face referire la sistemul general de asigurare a calitii, conform Legii nr. 10/ 1995, cu modificrile i completrile ulterioare.

Orice contracte, sub-contracte, instruciuni, aprobri, etc. care vor fi ncheiate sau emise n cursul perioadei de construcie, al Perioadei de Notificare a Defeciunilor i al perioadei de ntreinere, vor respecta Legea nr. 10 din anul 1995 menionat mai sus. Sistemul calitii aplicat lucrrilor de construcii este un set de proceduri organizatorice, responsabiliti, regulamente i mijloace implementate pentru realizarea calitii lucrrilor de construcii cerute n cursul tuturor etapelor urmtoare: proiectare, construcie i ntreinere. Sistemul calitii aplicat lucrrilor de construcii va consta n urmtoarele: regulamente, norme i standarde tehnice de construcii calitatea materialelor folosite la lucrri de construcii aprobri tehnice privind calitatea produselor i procedurilor noi verificarea proiectelor i inspectarea lucrrilor de construcii managementul i asigurarea calitii lucrrilor de construcii aprobarea i certificarea laboratoarelor unde se efectueaz analizele i testele pentru lucrrile de construcii activitatea metrologic n construcii recepionarea lucrrilor de construcii (recepie provizorie i final) urmrirea comportrii lucrrilor de construcii i intervenii la construciile existente ntreinerea lucrrilor de construcii inspeciile de stat cu privire la calitatea lucrrilor de construcii.

Produsele sau materialele, a cror calitate nu este certificat la momentul livrrii prin certificate de calitate emise de ctre productor i care s menioneze conformitatea total a acestora cu privire la cerinele relevante, nu vor fi folosite. Certificatele tehnice de calitate emise pentru materialele, procedurile i echipamentele noi care se vor folosi pentru lucrrile de construcii vor meniona de asemenea, n baza legii curente, categoria acestora de aplicare, precum i cerinele acestora de manufacturare, transport, depozitare, aezare i ntreinere, n conformitate cu prevederile din HG nr. 766/1997. Acolo unde trebuie s se asigure o anumit condiie de calitate n construcii n conformitate cu specificaiile privind calitatea, se vor folosi numai produsele, procedurile i echipamentele adiionale aprobate potrivit clauzei___________ Supervizarea lucrrilor de construcii este obligatorie i va fi realizat de ctre Beneficiar prin dirigini de specialitate sau ageni economici de consultan specializai. 2

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Numai experi tehnici autorizai vor realiza verificarea tehnic a proiectelor i inspeciile tehnice ale lucrrilor de construcii. Verificarea tehnic a proiectelor se face de ctre verificatori de proiecte autorizai conform Legii nr.10/1995 iar expertizele tehnice la lucrri se efectueaz de ctre experi tehnici autorizai conform HG 925/1995. Msurtorile specifice lucrrilor de construcii vor fi realizate n conformitate cu prevederile legale privind calibrarea, verificarea i fiabilitatea n funcionare necesare pentru dispozitivele de msurat i control folosite n acest domeniu. I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII Aceast clauz descrie sarcinile Inspeciei de Stat responsabil de calitatea Lucrrilor, n conformitate cu legea n vigoare. Costurile acestor inspecii vor fi suportate de ctre Beneficiar, prin plata unor tarife guvernamentale specifice. Inspeciile de Stat cu privire la Calitate includ aplicarea sistemelor de calitate i a cerinelor de calitate n cursul activitilor desfurate de ctre Beneficiar pentru etapele de proiectare, construcie i ntreinere. Inspeciile de Stat cu privire la Calitate pentru lucrrile de construcii sunt realizate de ctre Inspectoratul de Stat n Construcii care este responsabil pentru controlul de stat al procedurilor legale aplicate adecvat n vederea realizrii lucrrilor de construcii la calitatea cerut. Inspeciile de Stat cu privire la Calitatea lucrrilor de construcii vor fi realizate n conformitate cu Regulamentul privind controlul de stat al calitii n construcii care stipuleaz cerinele standard generale, sarcinile acestora, coninuturile, cadrul organizatoric i metodele aplicate pentru controlul de stat cu privire la calitatea lucrrilor de construcii. Instruciunile incluse n aceste Regulamente sunt obligatorii pentru toate prile implicate in emiterea certificatelor de urbanism, a autorizaiilor de construire, a amplasamentului antierului i sunt responsabile pentru proiectarea, construirea i ntreinerea lucrrilor de construcii. Prevederile acestor regulamente sunt obligatorii pentru toate companiile romneti i strine, pentru unitile publice, administraiile centrale i locale, care, n baza legii, contribuie la activitile de construcie, sau care reprezint Beneficiarul, sau ali utilizatori ai acestor lucrri de construcii, indiferent de sursele financiare folosite pentru lucrri sau de tipul dreptului de proprietate. Lista Standardelor Romneti Aplicabile este ataat n Anexa _____ a acestei seciuni. Cu toate acestea, aceast list nu va fi considerat nici complet, nici exhaustiv. Aa cum se specific n clauza 7.9 din Condiiile Particulare, toate Standardele Romneti care au intrat n vigoare pn la Data de Baz (data anterioar cu 28 3

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE de zile fa de ultima dat de depunere a Ofertei).

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor Cu excepia autorizaiei de construire ce va fi obinut de ctre Beneficiar, autorizaiile i / sau permisele cerute de autoritile naionale / locale competente vor fi obinute de ctre Antreprenor, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaii pentru organizarea de antier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de reziden i de lucru, permise pentru comunicaii radio, permise pentru relocarea utilitilor publice, etc. n termen de ___ de zile de la primirea ntiinrii potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.1 [nceperea Lucrrilor], Antreprenorul va transmite Inginerului o planificare detaliat a Lucrrilor, mpreuna cu o list a tuturor permiselor necesare i a termenelor pentru obinerea acestora, n scopul executrii n bune condiii a Lucrrilor conform programului pregtit i actualizat potrivit prevederilor Sub-Clauzei 8.3 [Programul de Execuie].

II.1.2 Posesia i folosirea antierului Antreprenorul va respecta prevederile Hotrrii de Guvern nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile. Antreprenorul va solicita posesia antierului, sau a unei pri din antier, de la Inginer atunci cnd programul de Lucrri i-o cere, iar Beneficiarul va da aceast posesie n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 2.1 din Condiiile de Contract. Atunci cnd Beneficiarul i d Antreprenorului, posesia antierului, sau a unei pri din antier, Antreprenorului i se va da autoritatea de a realiza Lucrrile instruite de ctre Inginer n conformitate cu prevederile Contractului. Cu toate acestea, el va notifica biroul local al Beneficiarului n legtur cu programul su de lucrri i va colabora cu personalul Beneficiarului n ceea ce privete propunerile de management al traficului i va transmite ntiinri n avans cu privire la trafic ctre poliie, autoritile de urgen i autoritile locale. Antreprenorul nu va intra pe antier pentru a executa Lucrri pn cnd i se va acorda posesia. Dac Antreprenorul solicit intrarea pe antier din alte motive nainte de a i se acorda posesia (de exemplu n scopul unor investigaii, studii de teren sau ridicri topografice) i Inginerul accept, Antreprenorul va demonstra c are asigurrile necesare i c a luat msurile de siguran corespunztoare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE n perioada n care are posesia antierului, sau a prii de antier, Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea iluminrii, proteciei i a altor msuri pentru a face ca lucrrile provizorii, depozitarea materialelor, excavaiile, lucrrile parial terminate, etc. s fie sigure pentru public i pentru utilizatorii drumului. Antreprenorul va menine accesul la toate proprietile de-a lungul drumului n cursul execuiei Lucrrilor. Acolo unde este inevitabil blocarea unor asemenea accese, conform celor agreate cu Inginerul, i datorit apropierii Lucrrilor, Antreprenorul va ntiina din timp (cu cel puin 10 zile nainte) locuitorii proprietilor afectate n legtur cu operaiile, astfel nct inconvenientele s fie minime, iar atunci cnd este posibil, s se asigure accesul temporar. n niciun caz nu va fi blocat niciun acces pentru mai mult de dousprezece ore.

II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) Ordinea de zi a acestor ntlniri va cuprinde revizuirea progresului obinut, revizuirea planurilor i echipamentelor pentru activitile viitoare, situaia personalului, tehnologia, sigurana, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, plile, dificultile curente i anticipate, coordonarea cu ali Antreprenori, reclamaii pentru cheltuieli suplimentare, i alte probleme obiective. Data i locul de desfurare a acestor ntlniri vor fi stabilite de comun acord, lund n considerare subiectele puse n discuie.

II.1.4 Organizarea de antier Antreprenorul i va gsi locul sau locurile pentru a-i stabili organizarea de antier n care s amplaseze birourile, atelierele, depozitele, utilajele, laboratorul de antier, spatiile de cazare, atelierele, carierele, balastierele, gropile de mprumut, staiile de preparare. Antreprenorul va fi responsabil pentru aducerea terenurilor folosite pentru organizarea de antier, gropile de mprumut, cariere, lucrri provizorii i altele asemenea, la condiiile iniiale. La finalizarea prilor relevante ale Lucrrilor, Antreprenorul i va muta birourile, atelierele, depozitele, utilajele, mprejmuirea, dispozitivele grele, etc., va cura organizarea de antier i va realiza alte lucrri pentru a aduce organizarea de antier la condiiile sale iniiale. Antreprenorul va localiza de asemenea i propriile zone de colectare i depozitare a reziduurilor i a materialelor nedorite, in conformitate cu regulamentele i procedurile locale privind transportul i depozitarea. Antreprenorul va obine toate aprobrile necesare de la autoritile locale i de la alii pentru organizarea sa de antier pe cheltuiala sa. Antreprenorul va fi responsabil pentru drumurile folosite n antier, n conformitate cu legile i regulamentele romneti privind utilizarea acestora.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.1.5 Lucrri Provizorii Antreprenorul va proiecta, amenaja, furniza i ndeprta pe cheltuiala sa toate lucrrile provizorii necesare n vederea realizrii lucrrilor permanente. Lucrrile Provizorii vor include amenajarea unor variante de ocolire acolo unde se consider necesar. Toate Lucrrile Provizorii vor fi aprobate de ctre Inginer, fr ins a-l exonera pe Antreprenor de responsabilitatea sa pentru proiectul i caracterul adecvat al acestuia. Antreprenorul va obine toate avizele i autorizaii necesare de la Ministere, servicii (proprietarii / gestionarii de utiliti), autoriti locale i alte pri tere pentru proiectul su cu privire la Lucrrile Provizorii acolo unde este necesar. Antreprenorul va fi responsabil pentru obinerea tuturor avizelor i autorizaiilor n vederea organizrii nchirierii (sau punerii la dispoziia sa prin alt modalitate) a terenului necesar pentru orice Lucrri Provizorii precum drumuri de acces, drumuri ocolitoare, gropi de mprumut, organizri de antier, zone de depozitare pentru material i echipamente, faciliti de laborator i aa mai departe. Acesta va reface zonele afectate de aceste Lucrri Provizorii aducndu-le fie la condiia iniial, fie la o condiie agreat de ctre Inginer, sau stipulat n avize sau autorizaii. Att n timpul execuiei Lucrrilor ct i dup finalizarea Lucrrilor, Antreprenorul va executa reparaiile necesare pentru drumurile utilizate n timpul perioadei de execuie. Aceste drumuri vor fi aduse la condiii normale de trafic pe categoria lor tehnica. Antreprenorul va proiecta i construi orice tip de variant provizorie de ocolire i de traversare a cii ferate sau a unui ru i va fi responsabil pentru obinerea avizelor i aprobrilor de la toi proprietarii terenurilor i de la alte organizaii relevante afectate de aceste Lucrri Provizorii. Variantele ocolitoare provizorii vor fi proiectate i construite folosind materiale i mn de lucru care s previn depunerea, formarea fgaelor sau deformarea suprafeei de rulare. Drumurile ocolitoare vor fi pavate cu un strat de uzur neted i sigur. Proiectul oricrei variante de ocolire va fi transmis, prin Inginer, ctre Beneficiar n vederea obinerii aprobrii tehnice. Antreprenorul va transmite detalii cu privire la planul su ctre proprietari, autoritatea de gospodrire a apei, etc. n momentul transmiterii proiectului variantei de ocolire ctre Inginer, Antreprenorul va transmite de asemenea i propunerile sale cu privire la planul de management al traficului i la cerinele de siguran ct timp varianta de ocolire este folosit. La finalizarea prilor relevante ale Lucrrilor, pentru care au fost prevzute lucrri provizorii, Antreprenorul va ndeprta acele drumuri, structuri i altele asemenea i va reface suprafeele de teren pe care au fost construite la starea lor iniial sau la o condiie similar agreat de ctre Inginer.

II.1.6 Informaii

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va furniza, la solicitarea Inginerului, toate informaiile cu privire la calitate, greutate, substane constitutive, dimensiuni, nivele, rezisten i descrierea materialelor i lucrrilor, i va furniza Inginerului alte detalii solicitate de Inginer.

II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.1, paragraf 5, litera (d), Antreprenorul va pstra evidena detaliat a Lucrrilor executate pentru a putea ntocmi in timpul execuiei un set de Desene conforme cu execuia. Aceste Desene conforme cu execuia vor fi puse la dispoziia Inginerului, pentru a fi inspectate, nainte de recepia la terminarea Lucrrilor. Dup terminarea Lucrrilor, i nu mai trziu de 28 de zile de la emiterea Certificatului de Recepie la Terminarea Lucrrilor, Antreprenorul va transmite Inginerului dou seturi complete de Desene conforme cu execuia, care vor acoperi toate lucrrile executate. Desenele conforme cu execuia vor fi nsoite de toate nregistrrile fcute pe perioada execuiei Lucrrilor. n cazul n care anumite lucrri sunt executate n Perioada de Notificare a Defeciunilor, Antreprenorul va transmite dou seturi complete de Desene conforme cu execuia n termen de ___zile de la sfritul Perioadei de Notificare a Defeciunilor. De asemenea, dup terminarea Lucrrilor, i nu mai trziu de ___ de zile de la emiterea Certificatului de Recepie la Terminarea Lucrrilor, Antreprenorul va furniza toate documentele n posesia sa necesare pentru elaborarea crii tehnice a construciei. Acestea vor include, printre altele: - documentele privind calitatea materialelor folosite, cu toate anexele, - documentele privind fazele determinante, - instruciunile Inginerului, etc. nainte de predare, Antreprenorul va organiza aceast documentaie n modul definit de ctre Inginer. Dac este necesar, documentaia pentru cartea tehnic a construciei va fi adus la zi de ctre Antreprenor i predat Inginerului n termen de 7 zile de la sfritul Perioadei de Notificare a Defeciunilor.

II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului A. Desene i proiectare Desenele i documentele de proiectare emise mpreuna cu documentaia de atribuire i incluse n anexe la prezentul Contract sunt considerate a fi suficiente pentru a ilustra natura si scopul Lucrrilor cerute de Contract i le va permite ofertanilor s-i stabileasc preul adecvat. n timpul implementrii Contractului, Antreprenorul va executa orice investigare sau studiu topografic necesar i va ntocmi orice desene suplimentare i proiectare suplimentar, necesare execuiei Lucrrilor. Pe baza Specificaiilor, Planelor i a altor informaii coninute n Contract, Antreprenorul va asigura toate planele suplimentare necesare pentru implementarea lucrrilor, 8

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE documentele, autorizaiile i alte date necesare pentru execuia lucrrilor, i pentru respectarea parametrilor tehnici stipulai n Contract. De asemenea, Antreprenorul trebuie s realizeze toate proiectrile necesare pentru protecia / relocarea utilitilor afectate de lucrri, mai puin pentru acele utiliti pentru care Beneficiarul asigur proiectarea necesar. Proiectarea Antreprenorului trebuie s se integreze coerent in proiectul tehnic la nivel de Detalii de Executie, mpreun cu Specificaiile i Planele furnizate de Beneficiar n Contract. Antreprenorul poate s furnizeze succesiv aceste informaii pe pri, dar fiecare parte naintat trebuie s fie complet n aa fel nct s poat fi analizat i aprobat de Inginer separat ca parte integrant a ntregului Proiect al Lucrrilor. Inginerul trebuie s-i dea acordul sau s aduc comentarii n ___de zile de la primirea acestor plane. Dup primirea acordului din partea Inginerului, aceste desene i proiectare suplimentare vor constitui baza pentru definirea Lucrrilor Permanente. n cazul n care proiectul Antreprenorului include modificri substaniale fa de proiectul Beneficiarului (incluznd, dar nu numai, modificri ale soluiilor tehnice), aceste modificri vor fi considerate a fi propuneri fcute de Antreprenor n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 13.2. [Optimizarea proiectului]. n cazul n care Antreprenorul angajeaz pentru aceste servicii de proiectare un proiectant (ca i sub-contractor), acest proiectant va fi independent de Inginer sau de oricare sub-contractor angajat de ctre Inginer. Antreprenorul va include in Lista A, articolul GI.11, o sum forfetar care s acopere costul necesar elaborrii tuturor desenelor i proiectare suplimentare, necesare execuiei Lucrrilor, n conformitate cu specificaiile de mai sus. Pentru a evalua aceast sum forfetar, ofertanii pot consulta setul complet de desene, elaborat sub responsabilitatea Beneficiarului la nivel de detalii de execuie. Toate Lucrrile Provizorii de orice fel vor fi proiectate de Antreprenor. Detaliile trebuie s fie naintate Inginerului pentru aprobare cu ___ de zile nainte de nceperea execuiei acestor lucrri. Antreprenorul trebuie s accepte toate responsabilitile pentru aceste structuri provizorii. B. Asistena proiectantului pe antier Antreprenorul va fi responsabil pentru asigurarea asistenei tehnice pe antier din partea proiectantului n conformitate cu prevederile Legii 10/1995 articolul 22 e, f si g. Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.12, o sum forfetar care s acopere costul acestei asistene tehnice a proiectantului pe antier.

II.1.9 Implementarea planului de promovare Implementarea planului de promovare se va face n conformitate cu specificaiile din urmtorul document: Manual de identitate vizual aferent proiectelor de transport finanate prin fondurile de pre-aderare ex-ISPA / Phare ntocmit de Ministerul Transporturilor Direcia General de

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Relaii Financiare Externe, ataat n Anexa E la prezentul document i publicat pe Internet la adresa: http://www.mt.ro/web_ISPA/Manual de identitate vizuala.doc. A. Amplasarea Panourilor de identificare a proiectului Antreprenorul va amplasa cte dou panouri (unu pentru fiecare sens de mers) n limba romn (n total ___ panouri) la nceputul i sfritul Lucrrii, precum si n alte doua locuri intermediare ce fi situate de preferin la intersecii cu drumuri existente. Scopul panourilor este acela de a promova finanarea european a Lucrrilor, n special pentru publicul folosind drumurile existente din zona antierului. Locurile exacte unde vor fi ridicate panourile vor fi agreate de ctre Inginer i Antreprenor. Panourile vor fi instalate de ctre Antreprenor n termen de____ de zile dup Data de ncepere a Lucrrilor, cu aprobarea anterioar a Inginerului. Panourile vor fi instalate pe fundaie de beton i vor fi de 2 m nlime i de 4 m lime; vor fi montate pe postament de oel astfel nct partea cea mai de jos a panoului s fie de 1 m deasupra nivelului solului. Amplasarea i instalarea panourilor se va face n aa fel nct aceste panouri s fie ct mai vizibile de ctre public. Panourile trebuie s fie de preferin din aluminiu, iar detaliile de design vor fi ntocmite de ctre Antreprenor cu aprobarea Inginerului. Formatul specific i coninutul specific a acestor panouri va fi n conformitate cu prevederile manualului de identitate vizual menionat mai sus. n ceea ce privete panourile publicitare, fondul emblemei UE trebuie s fie albastru i s conin stelele standard europene ale emblemei UE. Nici o alt culoare dect Pantone Reflex Albastru i Pantone Galben nu poate fi folosit pentru emblema UE. Panourile vor fi nlturate nu mai trziu de 6 luni de la data Recepiei la Terminarea Lucrrilor. B. Plci comemorative Antreprenorul va instala plci comemorative n termen de ___ luni de la data Recepiei la Terminarea Lucrrilor. Plcile comemorative vor fi amplasate n 5 locuri accesibile publicului larg i cu o vizibilitate foarte bun, care vor fi propuse de ctre Antreprenor i aprobate de ctre Inginer (inceput/sfarsit proiect, intersectii cu sens giratoriu cu alte drumuri, pasaj denivelat). Dac materialele utilizate pentru construirea plcii comemorative nu permit utilizarea culorii, este de preferat ca emblema UE s fie reprodus n negru i tonuri cenuii, dar vizibile. Textul, designul i instalarea plcilor comemorative vor fi n conformitate cu prevederile manualului de identitate vizual menionat mai sus. C. Realizarea de filme audio-video de o durat de aproximativ ____ de minute i cu un rezumat de ___ minute Antreprenorul va realiza in fiecare an un film audio-video cu o durat de aproximativ ___de minute i un rezumat de____ minute, artnd urmtoarele: - stadiul lucrrilor de nceput, 10

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE progresul lucrrilor (de cel puin 2 ori pe an pe parcursul lucrrilor de construcie), la finalizarea lucrrilor.

Antreprenorul va furniza filme i fotografii, aparatul de filmat i echipa care opereaz. Cel puin cte dou nregistrri vor fi fcute n fiecare an, de preferat n timpul sezonului de var. Filmul va fi nregistrat pe DVD. Un original i dou copii ale filmului vor fi nmnate Beneficiarului n termen de 2____de zile de la data Recepiei la Terminarea Lucrrilor.

II.1.10 Ali antreprenori n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.6 din Condiiile de Contract, Antreprenorul este avertizat c ali antreprenori angajai de ctre Beneficiar i personal al Beneficiarului pot lucra pe antier i/sau n jurul lui. Antreprenorul va asigura accesul pe antier pentru oricare astfel de persoane. Antreprenorul va lua legtura cu Beneficiarul i va planifica i executa Lucrrile ntrun mod convenabil pentru ambele Pri, spre un progres satisfctor al proiectului. Antreprenorul nu va interfera n niciun fel cu orice alte lucrri, proprietatea Beneficiarului sau a unor teri, indiferent dac sau nu poziia unor astfel de lucrri este indicat Antreprenorului de ctre Inginer, cu excepia cazului n care astfel de interferene sunt descrise n mod specific ca parte a Lucrrilor fie n Contract fie printr-o instruciune a Inginerului. Antreprenorul va respecta i va asigura ca personalul su i personalul subantreprenorilor si vor respecta lucrrile i bunurile procurate sau instalate de ctre alii i va fi responsabil pentru orice pierderi sau daune dac sunt cauzate de el.

II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate Antreprenorul va lua toate msurile pentru a cura i asana de orice muniii rmase neexplodate antierul, gropile de mprumut i orice alte locuri unde i desfoar Antreprenorul activitile, nainte de a executa lucrri sau acte activiti similare n acele locuri. Pentru ndeplinirea acestei sarcini, Antreprenorul va angaja, dac este cazul, o firm autorizat i specializat n astfel de lucrri. Aceste activiti se vor desfura n conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind Protecia Civil cu modificrile i completrile ulterioare. Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.05, o sum forfetar care s acopere costurile activitilor de curare i asanare a antierului. Totui, existena i valoarea acestei sume forfetare nu vor exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definit mai sus.

II.1.12 Relocare i protejare de utiliti A. Investigaie

11

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va afla poziia exact a reelelor de utiliti publice i a altor servicii publice i private sau a altor reele afectai de Lucrri. n acest scop, Antreprenorul va realiza o investigaie cuprinztoare de a lungul antierului i va identifica toate utilitile afectate de lucrri. Aceast investigaie va fi realizat n termen de _____ de zile de la Data de ncepere. Antreprenorul va transmite Inginerului, nu mai trziu de _____ de zile de la Data de ncepere, un raport detaliat asupra utilitilor existente, indicnd: - tipul de utilitate i proprietarul / gestionarul acesteia, - localizarea exact a utilitii, - dac utilitatea trebuie protejat sau mutat ca rezultat al lucrrilor, - dac utilitatea a fost identificat ca parte a proiectului Beneficiarului. Antreprenorul va fi responsabil pentru acurateea i completitudinea acestei investigaii. B. Protejarea / mutarea utilitilor identificate prin investigaie Pentru fiecare serviciu de utiliti identificat ca urmare a investigaiei menionate mai sus, Inginerul va emite ctre Antreprenor o dispoziie n felul urmtor: 1. s continue cu organizarea i realizarea protejrii sau mutrii, n conformitate cu proiectele existente, sau 2. s continue cu organizarea i elaborarea proiectelor pentru protejarea sau mutarea unor astfel de servicii de utiliti. B.1 Protejarea / mutarea utilitilor incluse n proiectele existente Organizarea i realizarea lucrrilor de protejare sau relocare a utilitilor incluse n proiectele existente se vor efectua n conformitate cu aceste proiecte i vor fi pltite prin articolele relevante din Lista de Cantiti (sau vor fi considerate a fi incluse n Valoarea de Contract Acceptat, n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.11 din Condiiile de Contract. Antreprenorul va fi responsabil de respectarea reglementrilor n vigoare la realizarea lucrrilor de protejare sau relocare a utilitilor, inclusiv a reglementrilor care impun o autorizare specific a antreprenorului (sau subantreprenor) care execut aceste lucrri. B.2 Protejarea / mutarea utilitilor neincluse n proiectele existente dar identificate prin investigaie Proiectele vor fi elaborate de proiectani specializai, sub supervizarea Antreprenorului. n funcie de natura serviciului de utiliti, poate fi solicitat i autorizarea din partea proprietarului / gestionarului serviciului. Antreprenorul va obine aprobri de la proprietarii / gestionarii serviciilor cu privire la proiecte, nainte de a le transmite Inginerului spre aprobare. Antreprenorul va fi responsabil pentru acceptarea programului lucrrilor i pentru plata oricror costuri i tarife sau taxe necesare, dup cum va fi dispus de ctre Inginer. n momentul n care un serviciu existent trebuie mutat n vederea execuiei Lucrrilor, Antreprenorul va aranja ca aceast lucrare s fie executat, dac este necesar, de un subantreprenor autorizat, sub supervizarea Antreprenorului i a proprietarului / gestionarului utilitii.

12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va folosi Suma Provizionat definit n Lista A, articolul GI 12, pentru a acoperi costul total (inclusiv costul avizelor i autorizaiilor, dar exclusiv TVA) pentru proiectare i execuia mutrii, nlturrii sau protejrii tuturor serviciilor de utiliti, care vor fi identificate drept urmare a investigaiei menionate mai sus. Se va acorda o atenie deosebit prevederilor Condiiilor Speciale, Sub-Clauza 13.5. C. Protejarea / devierea de utiliti neidentificate in timpul realizrii investigaiei Oricnd in timpul executrii lucrrilor, dac Antreprenorul descoper instalaii care trebuie deviate, mutate sau protejate (dar care nu au fost identificate ca rezultat al investigaiei), el va notifica imediat Inginerul. Procedura va fi aceeai ca cea descris mai sus. Totui, costul total pentru proiectarea si execuia mutrii, nlturrii sau protejrii fiecruia dintre serviciile de utiliti va fi suportat de ctre Antreprenor pe cheltuiala sa. Antreprenorul, prin semnarea prezentului contract, renuna la posibilitatea trimiterii oricrei solicitri de extensie de timp, plata costurilor sau profit in relaie cu protejarea / mutarea / devierea sau orice alt lucrare de utiliti care nu a fost identificata in raportul detaliat transmis in ____ zile de la Data de ncepere. D. Generaliti Antreprenorul va furniza asisten i va fi prezent, att ct este necesar, i va fi responsabil pentru luarea tuturor msurilor de precauie pentru protejarea unor astfel de instalaii si pentru consecinele oricrei pagube, indiferent dac aceste utiliti sunt artate in Planele contractuale sau nu. Nici un serviciu sau utilitate nu va fi ntrerupt fr consimmntul scris al autoritii respective sau al proprietarului / gestionarului i Antreprenorul va prevedea o alternativa satisfctoare naintea ntreruperii oricrui serviciu existent. Dac un serviciu nu trebuie mutat, atunci va fi responsabilitatea Antreprenorului s ntrein i s protejeze serviciul n timpul executrii lucrrii n jurul acestuia, n condiii aprobate de ctre proprietarul / gestionarul serviciului i de ctre Inginer. Eventualele deteriorri sau pagube aprute la aceste servicii ca urmare a activitilor Antreprenorului vor fi remediate pe cheltuiala Antreprenorului, n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 17.1 din Condiiile de Contract. Aceste responsabiliti ale Antreprenorului vor continua pn la data terminrii tuturor lucrrilor (inclusiv eventualele lucrri neterminate la data Recepiei la Terminarea Lucrrilor sau lucrri de remediere a unor defecte). Antreprenorul va informa imediat departamentele specifice in eventualitatea unei pagube la conductele de apa, gaz, petrol, telefon si alte instalaii publice sau private pe antier sau n zona antierului i va executa reparaiile necesare pe cheltuiala sa. Acolo unde, n cursul executrii Lucrrilor, orice fundaii existente, perei, canale colectoare, drenuri, conducte, fire, cabluri, i alte structuri, locuri i lucruri sunt expuse, sau sunt afectate de execuia Contractului, acestea vor fi meninute corespunztor, ntreinute i protejate adecvat. 13

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Mijloace auxiliare supuse aprobrii Inginerului vor fi adoptate, care vor preveni inconveniente, ntreruperi i care vor asigura sigurana i continuitatea folosirii celor mai sus menionate. n cazul n care lucrrile de protejare sau relocare privesc reele de transport sau distribuie a energiei electrice, se vor respecta prevederile Hotrrii de Guvern nr. 867 / 2003 i operatorul de reea va fi considerat a fi Subantreprenor nominalizat n conformitate cu prevederile Clauzei 5 din Condiiile de Contract. Acest Subantreprenor nominalizat va fi pltit prin Suma Provizionat menionat mai sus (punct B.2) numai n cazul relevant (Protejarea / mutarea utilitilor neincluse n proiectele existente dar identificate prin investigaie).

II.1.13 Aspecte legate de ap Antreprenorul va suporta toate riscurile legate de ap, indiferent dac este vorba de un curs de ap principal, de cursuri de ap locale, izvoare subterane, precipitaii sau orice alte surse sau cauze. Antreprenorul va lua toate msurile, va ntreprinde orice operaie i va furniza i folosi toate utilajele, aparatele necesare, pompele i dispozitivele similare pentru a rezolva situaiile cauzate de ape curgtoare sau stttoare n zona antierului. Antreprenorul va fi responsabil pentru pomparea apei din excavaii. Operaiile de scurgere i deviere a apelor se vor face fr a inunda alte lucrri sau a cauza eroziune sau poluare a cursurilor de ap. Acolo unde lucrrile provizorii traverseaz, sau se afl ntre cursuri de ap, Antreprenorul va proiecta i i va amenaja lucrrile provizorii n conformitate cu cerinele autoritii de gospodrire a apei cu privire la cursul apei, evitarea polurii, etc.

II.1.14 Managementul traficului n ___ zile de la data de semnare a Contractului, Antreprenorul va trimite Inginerului spre aprobare un Plan de Management de Trafic n conformitate cu specificul Lucrrilor reabilitare de drum sau construcii noi. La pregtirea Planului de Management al Traficului, Antreprenorul va respecta cerinele Ordinului comun nr.1.112/411 din 2000 al ministrului de interne i al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituirea restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i / sau pentru protejarea drumului. Planul va descrie de asemenea cum intenioneaz Antreprenorul s minimizeze impactul activitilor de construcie asupra circulaiei pe drumuri publice i la punctele de acces ctre organizarea de antier i alte zone de lucru. Planul de Management al Traficului va fi transmis spre aprobare tuturor autoritilor relevante (Poliia Rutier la nivel local i naional, Direcia Regional de Drumuri i Poduri relevant, etc.). Planul de Management al Traficului va include toate detaliile i informaiile cerute prin Lucrri sau ca cerine ale Inginerului. Antreprenorul va putea ncepe lucrrile numai dup aprobarea de ctre Inginer a Planului de Management al Traficului. In perioada execuiei lucrrilor i la remedierea oricror defecte, Antreprenorul va:

14

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE avea n vedere sigurana tuturor persoanelor n antier si va pstra antierul (att timp ct este sub controlul su) precum i Lucrrile (att timp ct acestea nu sunt terminate sau nu sunt folosite de ctre Beneficiar) intr-o stare adecvat pentru a evita orice pericol tuturor persoanelor indiferent dac sunt sau nu autorizate sa fie pe antier, i furniza si menine, pe cheltuiala sa, toate luminile, barierele si semnalele luminoase, atunci cnd i unde este necesar, sau cnd sunt cerute de Inginer pentru protecia Lucrrilor sau pentru sigurana i confortul publicului sau altora.

Cnd circumstanele unui caz particular nu sunt descrise n Planul de Management al Traficului, Antreprenorul va transmite propuneri de soluionare a acestui caz spre aprobarea Inginerului. Respectarea prezentei Clauze nu va exonera Antreprenorul de nicio alt obligaie i responsabilitate potrivit prevederilor Contractului. Antreprenorul nu va ncepe nicio lucrare care afecteaz drumurile publice pn cnd vor fi luate toate msurile necesare de siguran a traficului. La implementarea msurilor incluse n Planul de Management al Traficului, Antreprenorul va respecta prevederile Normativului pentru ntreinerea i repararea drumurilor publice AND 554-2002. Semnele de circulaie, marcajele rutiere, luminile, barierele i semnalele de control trafic trebuie sa fie n conformitate cu prevederile n vigoare la momentul execuiei lucrrilor. Semnele i marcajele orizontale vor fi refcute oricnd Inginerul consider c este necesar. In aceast privin, o atenie special va fi acordat punctelor de acces la antier, la limitele variantei de ocolire. Antreprenorul va pstra mereu curate i lizibile toate semnele de circulaie, marcajele rutiere, luminile, barierele i semnalele de control trafic i le va poziiona, repoziiona, acoperi sau muta de cte ori este nevoie n conformitate cu progresul Lucrrilor. Drumurile, accesele, drepturile de trecere, etc., care sunt folosite de trafic n scopul construciei vor fi meninute mereu curate de praf, noroi, materiale aruncate din vehicule sau anvelope, aprute ca urmare a acestei folosiri. Antreprenorul va furniza, menine i folosi n acest scop echipamente potrivite. De asemenea Antreprenorul se va asigura c drenurile, anurile i canalele sunt meninute curate de orice gunoi, noroi, lam sau alte materiale care ar putea mpiedica curgerea liber a apei. Antreprenorul va informa n scris Inginerul, n termen de doua sptmni de la Data de ncepere a Lucrrilor, numele persoanei responsabile care va asigura n permanen respectarea prevederilor prezentei Clauze. Antreprenorul va amenaja si semnaliza n mod corespunztor punctele de intrare i ieire din antier pentru vehicule i utilaje angajate la lucrare. Antreprenorul se va asigura c, orice vehicul sau utilaj care iese din sau ntr in antier spre sau de pe un drum deschis traficului public, se va afla sub supravegherea unei persoane desemnate n scopul regularizrii traficului i care va fi identificabil n mod uor faa de restul forei de munc.

15

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

II.1.15 ntreinerea drumurilor existente Antreprenorul va fi responsabil pentru ntreinerea drumurilor pentru care a primit posesiune, n aa fel nct traficul s se desfoar n cele mai bune condiii de siguran i de confort. n conformitate cu natura Lucrrilor construcie noua, Antreprenorul va propune un Plan de ntreinere care va fi folosit pentru ntreinerea drumurilor. Antreprenorul va efectua ntreinerea drumurilor n conformitate cu Ordinul AND pentru aprobarea Reguli referitoare la administrarea, utilizarea, ntreinerea i reparaia drumurilor publice, indicator nr. AND-554, n care sunt stipulate lucrrile i activitile care vor fi executate pentru sezoanele de iarna si vara. Activitatea de ntreinere va include furnizarea de materiale, manopera, instalaiile, echipamentele, transport i mijloace de transport pentru toate materialele. ntreinerea drumului va fi executat n conformitate cu legile n vigoare privind securitatea i sigurana muncitorilor i terilor. Urmtoarele prevederi vor fi respectate: A. Generaliti pentru sezoanele de iarna si vara: Asigurarea sistemului de informare despre condiiile de trafic 24 ore / zi pentru 7 zile pe sptmn. Reparaiile suprafeei bituminoase i a betonului de ciment incluznd repararea suprafeelor deteriorate, rosturilor i crpaturilor, etc.; Remodelarea acostamentelor pentru asigurarea condiiilor de scurgere lateral pentru apele de pe carosabil; Corectarea scurgerii prin curarea anurilor, a camerelor de cdere, a pasajelor pietonale, lucrri la pasaje pietonale, etc.; ntreinerea i nlocuirea echipamentelor de siguran a traficului folosind semne de circulaie, semne de ghidare, ntreinerea marcajelor orizontale, etc.

B. ntreinerea drumurilor existente sezonul de iarna ncepnd cu mijlocul lunii noiembrie n fiecare an, Antreprenorul va lua msuri speciale pentru a se asigura c antierul i punctele de acces la Lucrri nu vor cauza probleme de siguran pentru trafic n timpul iernii. Aceste msuri vor fi luate n funcie de Lucrri, i pot include restricii de excavaii sau limitarea lucrrilor majore la poduri, pentru a evita blocaje, obstrucii i alte riscuri. Antreprenorul va transmite Inginerului spre aprobare un plan special de trafic din mijlocul lui noiembrie pana la mijlocul lui martie, detaliind: Propuneri de precauii nainte de nceputul iernii; Propuneri pentru ntreinerea drumului pe perioada de iarna. 16

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pentru un minim de ____ zile /an, lucrrile de ntreinere a drumurilor existente vor include cel puin urmtoarele, suplimentare faa de cele menionate mai sus: Furnizarea de materiale antiderapante incluznd transportul, depozitarea, pregtirea pentru mprtiere pe carosabil i operaia de mprtiere incluznd controlul siguranei traficului. Asamblarea de garduri de aprare mpotriva zpezii n locurile indicate de ctre Direcia Regional de Drumuri i Poduri relevant; Evacuare zpada: (cel puin un ncrctor frontal, un camion multifuncional cu un spulbertor de zpad i de mprtiat); Vehicule pentru transportul muncitorilor; materiale antiderapante mprtiate cu utilajul de mprtiat conectat cu maina de cntrire (cantitile de materiale antiderapant sunt: aproximativ 4 tone sare / km i aproximativ 8 mc nisip / km). C. ntreinerea drumurilor existente sezonul de vara Antreprenorul va asigura ntreinerea drumurilor existente, n scopul permiterii unui trafic normal pe perioada sezonului de iarna. O atenie special va fi acordat punctelor de acces la antier.

II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor Antreprenorul va executa toate lucrrile i va lua toate msurile pentru protecia mediului i reducerea impactului asupra mediului n conformitate cu toate legile n vigoare in Romnia i pentru securitatea muncii. El va obine toate informaiile actualizate referitoare la organizarea sistemului de protecie a mediului n Romnia i va obine toate autorizaiile necesare i va duce la bun sfrit orice studii complementare dac este cazul. El va obine acordurile de mediu pentru toate lucrrile provizorii precum i pentru organizarea de antier. n timpul lucrrilor si a perioadei de notificare a defeciunilor, Antreprenorul i subantreprenorii si, n conformitate cu normele i regulamentele n vigoare, vor implementa urmtoarele msuri de monitorizare i de reducere a impactului asupra mediului: Reducerea zgomotului echipamentelor i instalaiilor cnd se lucreaz n zona urbana i n apropierea cldirilor locuite; Controlul vibraiilor instalaiilor i echipamentelor n zona urban i n apropierea cldirilor i altor structuri; Optimizarea amplasrii concasoarelor, instalaiilor de bitum si altor instalaii similare, pentru minimizarea impactului asupra mediului natural i uman; Implementarea efectiv a unui plan adecvat de management al traficului pentru a minimiza deranjarea cauzat de traficul din antier si a proteja att publicul ct i personalul Antreprenorului; Protecia rurilor, lacurilor, terenurilor cultivate si oricrei zone n preajma antierului, mpotriva oricrui tip de poluare, care pot avea originea fie n executarea lucrrilor permanente, fie n alte activiti referitoare la organizarea Antreprenorului;

17

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Controlul metodelor de depozitare a materialelor, cu observarea stricta a standardelor si specificaiilor referitoare la elementele cele mai sensibile cum ar fi combustibilul, bitumul, lubrifianii, cimentul, explozibilul, etc.; Protecia i restabilirea adecvat la sfritul lucrrilor a gropilor de mprumut, carierelor, serviciilor de utiliti i variantelor ocolitoare i oricror alte lucrri provizorii sau pregtitoare; Procurarea i instalarea unor echipamente specifice pentru monitorizarea zgomotului, emisiilor de gaze, prafuri, lichide i ali poluani care deriv din activitile din antier; Reducerea emisiilor de poluani cnd acestea ajung la nivelul maxim admisibil, n conformitate cu legislaia i normele din Romnia; Materialele biodegradabile vor fi atent ngropate n locuri aprobate prin instruciunile Inginerului si a Ageniei locale de Protecie a Mediului, n vederea prevenirii polurii apelor subterane; Orice alt activitate care poate fi necesara n conformitate cu instruciunile Inginerului i cu cerinele legislaiei Romniei n domeniul proteciei mediului;

Antreprenorul, att ct este necesar dar i la cererea Inginerului, va executa orice msurtori privind protecia mediului sunt solicitate pentru a demonstra c cerinele din prezenta Clauz au fost respectate. ncercrile vor fi executate la locurile si timpii cerui de Inginer i Antreprenorul va executa aceste teste i msurtori pe cheltuiala sa i cu instrumente furnizate de ctre Antreprenor. Antreprenorul va include in Lista A., articolul GI.06, o sum forfetar care s acopere costurile activitilor de msurtori privind poluarea i raportarea acestora ctre Inginer n timpul Duratei de Execuie i n Lista A, articolul GI.07, o sum forfetar care s acopere costurile activitilor de msurtori privind poluarea i raportarea acestora ctre Inginer pe durata Perioadei de Notificare a Defectelor. Totui, existena i valoarea acestor sume forfetare nu vor exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definit mai sus.

II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele A. Jurnalul Lucrrilor Antreprenorul va menine un jurnal al Lucrrilor la zi, n formatul agreat de Inginer. Jurnalul Lucrrilor va fi inut pe antier i Reprezentantul Antreprenorului trebuie s nregistreze zilnic urmtoarele informaii (minimum): 1. Condiiile atmosferice, ntreruperi din cauza condiiilor meteorologice nefavorabile, numrul de ore lucrate, numrul i calificarea personalului muncitor de pe antier, materialele achiziionate, materialele ncorporate n lucrri, echipamentele ieite din uz, testele complete, mostrele trimise, evenimentele neprevzute, precum i instruciunile verbale date Antreprenorului; 2. Anexele cu informaii detaliate privind toate elementele care sunt verificate pe antier i folosite pentru calcularea plilor ctre Antreprenor, cum ar fi lucrrile finalizate, cantitile

18

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE reale, resursele acceptate pentru ncorporarea n lucrri. Aceste anexe sunt parte a jurnalelor de lucrri, dar pot fi semnate, dac e necesar, ca documente separate. 3. Lista diferitelor obstacole sau alte dificulti ntmpinate de Antreprenor n timpul execuiei lucrrilor, pe perioada raportrii. La cererea Inginerului, Antreprenorul trebuie s furnizeze toate informaiile necesare pentru completarea nregistrrii zilnice a lucrrilor. Informaiile furnizate sunt notate n jurnalul Lucrrilor i n anexe, semnate de Reprezentantul Antreprenorului i contrasemnate de Inginer sau reprezentantul lui. Antreprenorul este responsabil de asigurarea unui back-up adecvat al acestor informaii. n cazul unei nenelegeri asupra unui subiect notat n Jurnalul Lucrrilor, Antreprenorul trebuie s informeze n scris Inginerul, n 14 zile de la data cnd s-a notat n jurnalul Lucrrilor sau n anexe, care sunt remarcile sale. B. Rapoartele Fiecare raport elaborat n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 4.21 [Rapoarte privind evoluia execuiei Lucrrilor] va fi prezentat i sub form electronic, cu fiiere de tip Microsoft Office sau similar ntr-un mod convenit cu Inginerul. Antreprenorul va pregti 2 CD-uri cu fiecare raport i va transmite unul Inginerului i cellalt Beneficiarului, n termen de 7 zile dup ultima zi a perioadei cuprins n raport.

II.1.18 Activiti n afara antierului Dac unele componente principale ale Lucrrii sunt fabricate sau asamblate n afara antierului, Antreprenorul va pune la dispoziia Inginerului un birou adecvat i sigur la locul respectiv sau n vecintatea lui, pe perioada fabricrii, asamblrii i testrii. Antreprenorul va ntiina n scris Inginerul despre locurile unde sunt sau vor fi produse, fabricate sau asamblate Materiale i Echipamentele. De asemenea, Antreprenorul va ntiina Inginerul despre timpii la care astfel de Materiale sau Echipamente vor putea s fie inspectate, astfel nct inspeciile s poat avea loc fr a afecta livrarea Materialelor i Echipamentelor pe antier. Aceste ntiinri vor fi date astfel nct s permit inspectarea ntregii lucrri la toate stadiile de producere i fabricare i nu numai atunci cnd aceste bunuri sunt pregtite de livrare.

II.1.19 Asistena tehnic arheologic n conformitate cu prevederile articolului 6 al Ordonanei nr. 43 / 2000 (republicata), Antreprenorul va asigura prezena pe antier a unei asistene tehnice arheologice pe ntreaga 19

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE perioad de execuie a Lucrrilor pn la finalizarea lor i s asigure aciuni necesare n scopul protejrii spturilor arheologice identificate n zona antierului. naintea nceperii lucrrilor de construcie, Antreprenorul va executa, cu ajutorul unor subantreprenori autorizai dac este cazul, toate lucrrile de protejare a siturilor arheologice identificate n zona respectiv de antier. Antreprenorul va include in Lista A, articolul GI.13, o sum forfetar care s acopere costul investigatiilor arheologice si a asistenei tehnice pentru lucrrile arheologice cerute de reglementrile naionale (Ordonana Guvernului nr. 43 / 2000 republicata).

II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului Antreprenorul nu va efectua schimbri n cadrul personalului cheie stabilit, fr aprobarea prealabil scris a Beneficiarului. Antreprenorul trebuie s propun din proprie iniiativ o nlocuire a personalului n urmtoarele cazuri: a) n caz de moarte, boal sau accident al unui membru al echipei; b) dac devine necesar s nlocuiasc un membru al echipei pentru oricare alt motiv care este dincolo de controlul Antreprenorului. Atunci cnd un membru al personalului cheie trebuie nlocuit, nlocuitorul trebuie s posede cel puin echivalentul calificrilor i experienei. II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului n termen de ___ de zile de la primirea anunului n conformitate cu Sub-Clauza 8.1 din Condiiile de Contract [nceperea Lucrrilor], Antreprenorul va transmite Inginerului Programul de Execuie detaliat. Programul de Execuie care va fi furnizat va include un grafic de tip timp localizare, indicnd clar fazele lucrrilor. Resursele necesare de utilajele i munc vor fi identificate pentru toate operaiile. Programul va fi actualizat n conformitate cu prevederile Contractului. n mod regular, Antreprenorul va transmite Inginerului urmtoarele documente: Fluxul de Numerar (lunar) Lista de personal i utilaje (lunar). Fluxul de Numerar al Antreprenorului va conine previziunile Fluxului de Numerar pn la sfritul contractului. Antreprenorul va transmite Inginerului la sfritul fiecrei luni, sau la alt dat convenit, rapoarte i nregistrri detaliate despre personalul i utilajele aflate n antier i / sau angajate n execuia Lucrrilor, mprite pe categorii, care sa evidenieze personalul i utilajele 20

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorului precum i a fiecrui subantreprenor. De altfel, vor fi specificate situaia i starea de funcionare pentru fiecare utilaj. II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) Primul punct de referin este n ____ zile de la Data de ncepere a Lucrrilor. ntruct sigurana traficului i utilitile vor fi cele mai problematice activiti, punctul cheie nr. 1 este definit prin realizarea urmtorilor indicatori, n termen de ____ de zile de la Data de ncepere a Lucrrilor: tot personalul cheie al Antreprenorului este prezent pe antier; panourile sunt instalate (conform Specificaii Tehnice, Articole Generale, punctul II.1.9); programul de execuie detaliat al Antreprenorului este transmis; au fost asigurate birouri temporare pentru Inginer (sau birouri permanente dup caz); echipamentele de msurtori topografice sunt pe antier (conform prezentelor Specificaii Tehnice pentru Articole Generale, clauza II.4.7).

II.1.24 Lucrri n Regie Nicio lucrare nu va fi executat pe baza de Lucrri n Regie, dect pe baza unei dispoziii a Inginerului, n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 13.6 din Condiiile de Contract. Antreprenorul va completa coloana Pre unitar din Listele A1, A2 i A3 n cadrul Listei de Cantiti. (La acest capitol se va meniona utilizarea Registrului de antier conform OMP 146/2011) n care Antreprenorul va nregistra zilnic manopera, utilajele i materialele, registru care va fi verificat i semnat zilnic de Inginer pentru evitarea unor dispute). A. Lucrri n Regie - Manoper n calcularea plilor ctre Antreprenor pentru Lucrri n Regie, orele de manoper vor fi calculate de la data sosirii personalului pe antier pentru execuia unei sarcini particulare a Lucrrii n Regie, pn la data plecrii de la locul de munc, dar excluznd pauzele de mas i perioadele de odihn. Orele astfel calculate i aprobate de Inginer vor fi pltite n conformitate cu Lista A1 din lista de cantiti. Se va considera c preul unitar pentru manoper, indicat n Lista A1, acoper toate costurile Antreprenorului legate de manopera respectiv, incluznd (dar fr a fi limitate la) salariile pltite pentru o astfel de munc, transportul, timpul, orele suplimentare, diurn i alte beneficii, i oricare alte sume pltite pentru sau n numele unei munci prestate pentru asigurri sociale n conformitate cu legislaia romneasc, orice alte costuri ale Antreprenorului n legtur cu personalul folosit, precum i profitul Antreprenorului, cheltuieli de regie i costuri indirecte, administrare, obligaii i asigurarea muncii, munca de nregistrare a timpilor, de administrare i de contabilitate, utilizarea consumabilelor, ap, luminare i energie; folosirea i repararea schelelor, atelierelor i depozitelor, uneltelor electrice portabile, uneltelor manuale; supervizarea 21

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE de ctre personalul Antreprenorului, efi de echipe i alt personal de supervizare; i alte asemenea costuri. B. Lucrri n Regie - Materiale Antreprenorul va fi ndreptit la plata materialelor folosite pentru Lucrri n Regie (excepie fcnd materialele pentru care costurile sunt incluse n procentul adiional de costuri ale manoperei detaliate mai sus), la preurile unitare incluse n Liste de preuri pentru Lucrri n Regie (A2), care vor fi considerate a include i cheltuieli indirecte i profitul dup cum urmeaz: a) preurile unitare pentru materiale vor fi calculate pe baza costurilor de aprovizionare, transport, asigurri, cheltuieli de manevrare, ncrcare, descrcare, defecte, pierderi, etc., i vor acoperi toate costurile de aprovizionare pn la depozitare pe antier, b) costul transporturilor materialelor pentru a fi folosite la lucrri dispuse a fi executate ca i lucrri n regie, ntre locul lor de depozitare pe antier i locul unde se vor folosi, se va plti n conformitate cu prevederile aferente Manoperei i Utilajelor n Listele A1 i A3. C. Lucrri n Regie - Utilaje Antreprenorul va fi ndreptit la plata pentru utilaje de construcie care se afl deja n antier i sunt folosite pentru Lucrri n Regie pe baza preurilor unitare incluse n Lista de preuri pentru Lucrri n Regie (A3). Preurile specificate vor fi considerate a include toate cele necesare pentru amortizare, dobnda i asigurare, reparaii, ntreinere, aprovizionri, carburant, lubrifiani, alte consumabile i toate cheltuielile indirecte i costuri administrative, precum i profit, legate de folosirea utilajului respectiv. Costurile legate de oferi, operatori i asisteni vor fi pltite separate dup cum este descris n seciunea Manoper pentru lucrri n regie. In calculul pltii datorate Antreprenorului pentru utilaje de construcie folosite n lucrri n regie, doar numrul efectiv al orelor de lucru va fi eligibil pentru plat, cu excepia cazurilor n care s-a convenit cu Beneficiarul, ca timpul de deplasare din acea parte a antierului unde se afl utilajul de construcie cnd se dispune de ctre Inginer sa fie folosit n lucrri n regie pn la locul unde vor fi folosite, i / sau timpul de ntoarcere s fie pltite.

II.1.24 Asigurri Antreprenorul va include n Lista A, articolul GI.02, o sum forfetar pentru a acoperi costurile necesare pentru obinerea, furnizarea i meninerea tuturor asigurrilor cerute prin Contract. Totui, existena i valoarea acestei sume forfetare nu vor exonera Antreprenorul de responsabilitatea sa, definit n Clauza 18, iar obinerea, furnizarea i meninerea asigurrilor, eventualele majorri ale primelor sau prelungiri de valabilitate se vor face pe riscul i cheltuiala Antreprenorului.

22

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) n conformitate cu Sub-Clauza 20.2 Numirea Comisiei de Adjudecare a Disputelor din Condiiile de Contract, o CAD format dintr-un singur membru va fi nominalizat. Antreprenorul va plti integral fiecare factur a Adjudecatorului i va cere Beneficiarului (n Situaiile de Lucrri prezentate potrivit prevederilor Contractului) rambursarea unei jumti din valorile acestor facturi. Bugetul corespunztor, aferent prii Beneficiarului din costurile CAD, este indicat n Lista A, articol GI.18, ca Sum Provizionat. Beneficiarul va efectua plata ctre Antreprenor, n conformitate cu prevederile Contractului. Cealalt jumtate va fi suportat de ctre Antreprenor.

23

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii Antreprenorul va pregti si va transmite spre aprobarea Inginerului n termen de ____ de zile de la data semnrii contractului, un sistem de management al asigurrii calitii similar cu cel descris n seria ISO 9000. Acel sistem va detalia i completa cel prezentat n Ofert i anexat la Contract. Sistemul va prezenta organizarea de antier i activitile Antreprenorului i responsabilitile tuturor membrilor din organizarea Antreprenorului pentru a verifica i a raporta asupra calitii materialelor i manoperei. De asemenea, va descrie procedura de comunicare cu Inginerul. n completare fa de personalul cheie nominalizat n Contract, Antreprenorul va transmite Inginerului, n termen de ____ de zile de la data semnrii contractului, numele, curriculum vitae i ndatoririle pentru ansamblul personalului principal. Sistemele de calitate i descrierea metodelor de lucru vor indica puncte de oprire dup cum urmeaz: Puncte de oprire ale Antreprenorului Puncte n care lucrarea nu va continua fr aprobarea scris a unei persoane desemnate din managementul Antreprenorului, care va fi nominalizat n sistemul de calitate. Puncte de oprire ale Inginerului: Puncte n care lucrarea nu va continua fr aprobarea scris a unui reprezentant desemnat din partea Inginerului. Antreprenorul se va asigura c sistemul de calitate i ntreaga documentaie de calitate asociat sunt disponibile tuturor prilor implicate n lucrare. Antreprenorul va fi integral responsabil pentru asigurarea calitii materialelor i a manoperei astfel nct acestea s fie n conformitate cu Specificaiile i spre satisfacia Inginerului. Sistemul de asigurare a calitii va trebui s fie conform cu prevederile Legii 10/1995. n particular, va fi corelat cu programul de execuie i proiectul tehnic i va cuprinde fazele determinante, stabilite conform reglementrilor tehnice sau legale n vigoare. Fazele determinante vor fi considerate puncte de oprire. Antreprenorul va efectua propriile inspecii ale materialelor i manoperei astfel nct acesta s se conving c respect Specificaiile nainte de a fi prezentate Inginerului pentru aprobare sau plat. Inginerul va ntocmi note de neconformitate dac orice lucrare, material, manoper sau alt lucru nu este n conformitate cu Contractul. Pn cnd o asemenea not de neconformitate nu este anulat, Inginerul nu va certifica nicio plat pentru lucrarea afectat sau articolul relevant. (Se recomand solicitarea implementrii planurilor de audit intern i extern i urmrirea derulrii lor pe toat durata contractului ) 24

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

II.2.2 Laboratorul din antier Antreprenorul va instala un laborator de antier, cu minimul de echipament listat n Anexa B din prezentele Specificaii Tehnice pentru Articole Generale. Lista minimal de echipamente din Anexa B va fi suplimentat de ctre Antreprenor de la caz la caz, n conformitate cu cerinele reale de pe antier. Laboratorul va fi ventilat, rezistent la intemperii, termoizolat, iar Antreprenorul va asigura toate serviciile i mobil. Mrimea i aezarea laboratorului va fi adaptat pentru efectuarea activitilor de luare de probe, pregtire de mostre, testare, analiz a rezultatelor i depozitare a mostrelor. Laboratorul va cuprinde o camer special de depozitare a mostrelor de materiale, etc. Laboratorul va fi autorizat n conformitate cu normele n vigoare, i n particular cele definite n Regulamentul privind autorizarea laboratoarelor de analize si ncercri n construcii aprobat prin HG 808/2005. Antreprenorul va dota laboratorul cu echipamentele i consumabilele necesare pentru luarea de probe, pregtirea mostrelor, testele si nregistrrile cerute de Specificaii Tehnice, inclusiv standardele n vigoare. Echipamentele de testare vor fi noi sau n stare similar i meninute curate i n stare de funcionare i vor fi verificate i calibrate la intervale regulate sau n urma dispoziiilor Inginerului. Antreprenorul va angaja n cadrul laboratorului ingineri i tehnicieni cu experiena adecvat n testarea materialelor. Prelevarea de mostre i testarea va fi efectuat de ctre un numr adecvat de personal de laborator i pe teren. Antreprenorul va asigura de asemenea facilitile mobile pentru luarea de probe i testare care vor fi executate pe teren, la locul lucrrilor. Laboratorul va fi meninut curat i ngrijit n conformitate cu cerinele Inginerului. Laboratorul va fi instalat i gata de folosina n termen de ____sptmni de la Data de ncepere a Lucrrilor. Dac, n acea perioad de ____ sptmni, nainte de terminarea instalrii laboratorului, Antreprenorul ncepe orice activitate de selectare sau testare a materialelor pentru aprobarea de ctre Inginer a oricror lucrri, va putea folosi, cu aprobarea de ctre Inginer, faciliti temporare de testare. Antreprenorul va permite Inginerului s aib acces nelimitat la laboratorul de antier precum i la orice facilitate de testare. n conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 7.4 din Condiii de Contract, Inginerul va putea, potrivit prevederilor Clauzei 13 [Modificri i Actualizri], schimba locul sau detaliile testelor 25

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE specificate sau instrui Antreprenorul pentru efectuarea de teste suplimentare. Dac aceste teste modificate sau suplimentare arat c Echipamentele testate, Materialele sau calitatea execuiei nu respect prevederile Contractului, atunci costul efecturii acestora va fi suportat de ctre Antreprenor, fr a lua n considerare alte prevederi ale Contractului. n cellalt caz, costul aferent acestei Modificri, precum i profitul rezonabil datorat, vor fi suportate din Sum Provizionat inclus in Lista A, articolul GI.20. Ofertanii vor completa lista din Anexa D la prezentul document cu preuri unitare pentru principalele teste. Aceste preuri unitare vor putea fi luate n considerare de ctre Inginer, atunci cnd va stabili costul i profitul aferente unei Modificri n conformitate cu cele de mai sus. La terminarea lucrrilor, Antreprenorul va muta laboratorul, va conserva instalaiile, echipamentele, etc. va cura antierul i va readuce terenurile aferente laboratorului la starea lor iniial. Se precizeaz c laboratorul, echipamentul i alte articole similare nu vor fi predate Beneficiarului sau reprezentanilor si.

II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru Antreprenorul va pstra evidena furnizorilor de la care i propune s achiziioneze bunurile i materialele necesare pentru execuia Lucrrilor. Acolo unde se menioneaz n Contract posibilitatea de a alege bunurile sau materialele, Antreprenorul va informa Inginerul n legtur cu bunurile sau materialele pe care acesta i propune s le foloseasc. Orice schimbare ulterioar a furnizorilor, bunurilor sau materialelor va fi de asemenea nregistrat. Luarea de probe i testarea vor fi realizate de ctre Antreprenor, folosind propriul laborator sau un alt laborator autorizat, n conformitate cu Specificaiile Tehnice i cu prezentele Specificaii. n plus, luarea de probe i testarea se vor face n conformitate cu prevederile legale aplicabile. Antreprenorul va transmite Inginerului, nainte de a cumpra materiale destinate s fie incorporate n Lucrri, informaii complete cu cel puin patru sptmni nainte ca materialul s fie necesar pentru lucrri. Aceste informaii vor conine numele furnizorilor, originea materialului, specificaiile productorului, calitatea, greutatea, rezistena, descrierea i detaliile privind materialele pe care acesta le propune. Antreprenorul va transmite Inginerului (a) probe din astfel de materiale cnd i se cere, i (b) acolo unde este nevoie, certificate de productor a testelor realizate recent pe materiale similare. Antreprenorul va realiza ncercri a tuturor reetelor de beton (de ciment, asfalt, etc.) i a mixturilor de alte materiale care s ateste nu numai c au constitueni n conformitate cu Specificaiile dar i c mixturile produse dau rezultate care s mulumeasc Inginerul. Antreprenorul se va asigura c Inginerul are posibilitatea de a asista la orice teste realizate asupra materialelor i reetelor, n conformitate cu prevederile Contractului. Metode de lucru detaliate, cu descrierea secvenei activitilor, materialele i alte detalii relevante, vor fi transmise Inginerului pentru toate activitile cheie sau pentru orice alte activiti solicitate de ctre Inginer. Transmiterea metodelor de lucru sa va face nainte de

26

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE nceperea lucrrilor relevante, n timp util pentru ca Inginerul s aib oportunitate s emit, n cazul n care consider necesar, comentarii.

II.2.4 Materiale alternative Antreprenorul poate propune utilizarea unor materiale alternative celor specificate n Contract. n acest caz, Antreprenorul va informa Inginerul cu privire la propunerea sa tehnic. Aceast propunere va fi considerat a fi fcut n cadrul prevederilor Sub-Clauzei 13.2 [Optimizarea Proiectului]. Orice propunere va fi transmis cu cel puin 4 sptmni nainte ca materialul s fie folosit, sau cu mai mult timp nainte, dac o astfel de perioad este solicitat pentru testarea materialului de ctre Inginer. Folosirea materialelor alternative este permis numai cu aprobarea Inginerului n conformitate cu prevederile Hotrrii de Guvern 766/1997, cu modificrile i completrile ulterioare. Materialele alternative vor respecta parametrii tehnici n conformitate cu standardele, normele i recomandrile aprobate de ctre Inginer. ( La acest capitol se accept i utilizarea produselor de pe piaa european conform HG 662/2004 revizuit n 2007) II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer Pentru inspecia de antier i pentru verificarea fazelor determinante, Antreprenorul va notifica corespunztor, n scris, Inginerul. Acolo unde o perioad de notificare nu este menionat n Contract, o astfel de notificare va fi dat cu nu mai puin de ____ore de lucru normal nainte ca lucrarea s fie gata pentru inspecia final. De altfel, pentru verificarea fazelor determinante, Antreprenorul va convoca proiectantul, Inspecia de Stat n Construcii i Inginerul cu ____zile nainte de stabilirea fazei determinante i se va ncheia un proces verbal de control pe faze determinante conform HG 272/1994. Se vor folosi formulare acolo unde acestea au fost prevzute n acest scop.

II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar nainte de Recepia la Terminarea Lucrrilor, Beneficiarul i rezerv dreptul de a efectua teste, direct sau prin angajarea unor entiti specializate. Efectuarea acestor teste va fi notificat Antreprenorului cu cel puin o zi lucrtoare nainte, iar Antreprenorul va putea fi prezent la efectuarea testelor. Aceste teste vor fi luate n considerare de ctre comisia de recepia numit de ctre Beneficiar, n stabilirea recomandrii cuprins n procesul verbal ntocmit de aceast comisie.

27

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC II.3.1 Studiul topografic, repere i cote n termen de trei sptmni de la Data de ncepere, Antreprenorul va verifica cotele i coordonatele reperelor topografice permanente pe baza crora s-a realizat proiectarea Lucrrilor, i dac se gsesc discrepane, Antreprenorul va informa Inginerul n scris i se va gsi o soluie potrivit. Antreprenorul va informa Inginerul cu privire la orice repere lips i va oferi detalii legate de poziia i cota tuturor reperelor topografice permanente existente. Antreprenorul va instala repere topografice temporare adiacente fiecrei zone de lucru la poduri i la puncte intermediare astfel nct distana dintre acestea s nu depeasc 500 m. Reperele topografice vor fi plasate la distana de 60 m de antier iar poziia agreat a fiecruia va fi nregistrat cite deasupra acestora. Dac este cazul, Antreprenorul va corela cotele cu cele de pe contractele adiacente. Antreprenorul va transmite Inginerului n scris, imediat ce este posibil, datele privind punctele de reper i reperele topografice temporare i va pstra o astfel de eviden la zi. Toate punctele de reper vor fi vopsite n culori distinctive aa cum au fost agreate de Inginer. Antreprenorul va ntreprinde un studiu topografic detaliat i se va asigura c modelul de teren este reprezentativ pentru terenul existent folosit n scopul msurrii i va informa Inginerul, n termen de patru sptmni de la Data de ncepere a Lucrrilor, cu privire la orice eroare aprut la introducerea datelor privind terenul. Antreprenorul se va asigura c toate cotele privind terenul existent i, dac este cazul drumul sau lucrrile existente, aa cum sunt ele menionate n Contract, sunt corecte. Dac Antreprenorul va dori s conteste orice cote, acesta va transmite Inginerului o schi cu poziiile cotelor considerate a fi greite i un set de cote revizuite. Terenul existent relevant pentru cotele contestate nu va fi micat nainte ca decizia Inginerului privind cotele corecte s fie dat. Antreprenorul va conveni cu Inginerul formatul detaliat de elaborare a datelor topografice, n particular sub form electronic, i va elabora un raport complet ctre Inginer, cu toate datele culese. Antreprenorul va ntreprinde toate msurile necesare n vederea facilitrii oricror verificri pe care Inginerul dorete s le realizeze. Antreprenorul va pune la dispoziie i va pstra, n folosul exclusiv al Inginerului n cursul perioadei de execuie a Lucrrilor, toate echipamentele topografice, picheii i uneltele necesare. Tot echipamentul va fi pstrat n stare de funcionare normal n cursul desfurrii Contractului i va fi nlocuit dac i se va raporta Antreprenorului c acesta este nepotrivit sau nesatisfctor. Antreprenorul va furniza instrumente i echipamente noi sau n stare similar pentru a fi folosite de ctre Inginer n termen de patru sptmni de la Data de ncepere a Lucrrilor. Toate reperele topografice vor fi pstrate cu grij, cu excepia celor care datorit construciei trebuie ndeprtate, iar nainte ca acestea s fie ndeprtate, se va obine aprobarea din partea Inginerului. Acolo unde liniile de centru au fost fixate i unde poziiile kilometrice au fost stabilite, punctele de reper vor fi plasate n zona ngrdit sau n alte locuri protejate, la cel mult fiecare 100 m. 28

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Punctele de reper vor fi plasate perpendicular pe linia de centru, punctul de reper al liniei centrale i celelalte dou puncte de referin aflndu-se n linie dreapt. Distana dintre punctele de reper va fi nregistrat i notificat Inginerului. Poziiile kilometrice vor fi marcate clar pe panouri ataate ambelor linii de ngrdire la fiecare 50 m, astfel nct acestea s fie uor de citit de la o distan de 30 m. Antreprenorul se va asigura c acolo unde este necesar, n vederea pstrrii programului su de execuie, liniile i cotele sunt pichetate la timp pentru a permite serviciilor de utiliti, proprietate public sau privat, s fie instalate, modificate, protejate, nlturate sau mutate.

II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER II.4.1 Biroul Inginerului Antreprenorul va pune la dispoziie birouri mobile sau fixe pe antier sau n imediat apropriere de antier, ca birouri pentru Inginer. De regul, biroul va fi amplasat pe terenul amenajat de Antreprenor n apropierea propriilor birouri i ateliere. Alternativ, se poate folosi o construcie existent, cu condiia ca amplasarea ei s fie adecvat i s respecte specificaiile de mai jos sau specificaii similare. Biroul va fi mutat ntr-un loc nou dac Inginerul o va solicita, n funcie de progresul lucrrilor. De pe vechile locuri vor fi ndeprtate toate fundaiile, etc. iar serviciile vor fi sistate conform indicaiilor Inginerului i n conformitate cu regulile n vigoare. n cazul birourilor mobile, atunci cnd acestea nu mai sunt folosite de ctre Inginer, cldirea i anexele acesteia vor fi mutate de ctre Antreprenor i toate fundaiile vor fi ndeprtate, etc. iar serviciile vor fi sistate conform indicaiilor Inginerului. Birourile mobile i / sau fixe ale Inginerului vor fi construcii solide cu un finisaj interior uor de ntreinut. Construcia va fi izolat i impermeabilizat potrivit condiiilor climatice. Suprafaa biroului, precum i mprirea n camere, vor fi conforme cu cele specificate n Anexa A.1a. Biroul va fi dotat cu mobilier i echipamente dup cum se specific n clauzele II.4.3, II.4.4, II.4.5 de mai jos i n Anexa A.2. Racordarea la reelele de alimentare cu ap, canalizare, cldur (dac este cazul), telefonie, Internet i la reeaua electric a birourile Inginerului vor fi asigurate i pstrate de ctre Antreprenor n conformitate cu cerinele din clauza II.4.4 i II.4.5 de mai jos i conform indicaiilor Inginerului.

29

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Toate birourile vor fi curate zilnic i ntreinute corespunztor de ctre Antreprenor atta timp ct sunt folosite, n conformitate cu cerinele din clauza II.4.4 de mai jos i conform indicaiilor Inginerului. Antreprenorul va pune la dispoziie i va ntreine acest birou, ca s rmn ocupat i s fie folosit de ctre Inginer, de la Data de ncepere a Lucrrilor pn la emiterea Certificatului de Recepie Final. Dup emiterea Certificatului de Recepie Final, Antreprenorul va nltura, dac este cazul, acele birouri inclusiv coninutul acestora, drumurile de acces i dispozitivele grele aferente, i restabili suprafeele de teren la starea lor iniial. Se specific faptul c biroul, mobilierul i echipamentul acestuia i orice alte articole similare nu vor fi predate Beneficiarului sau unuia dintre reprezentanii acestuia. II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer Antreprenorul va pune la dispoziie un birou de laborator pentru Inginer, cu o suprafa i o mprire n camere conforme cu specificaiile din Anexa A.1b. Biroul va fi dotat cu mobilier i echipamente dup cum se specific n clauzele II.4.3, II.4.4, II.4.5 de mai jos i n Anexa A.2. Racordarea la reelele de alimentare cu ap, canalizare, cldur (dac este cazul), telefonie, Internet i la reeaua electric a birourile Inginerului vor fi asigurate i pstrate de ctre Antreprenor n conformitate cu cerinele din clauza II.4.4 i II.4.5 de mai jos i conform indicaiilor Inginerului. Toate birourile vor fi curate zilnic i ntreinute corespunztor de ctre Antreprenor atta timp ct sunt folosite, n conformitate cu cerinele din clauza II.4.4 de mai jos i conform indicaiilor Inginerului. Biroul va fi pregtit pentru a fi ocupat i folosit de ctre Inginer n acelai timp cu laboratorul Antreprenorului, dar nu mai trziu de ___ sptmni dup Data de ncepere a Lucrrilor. Antreprenorul va pune la dispoziie i va ntreine acest birou, ca s rmn ocupat i s fie folosit de ctre Inginer, pn la emiterea Certificatului de Recepie Final. Este specificat ca biroul, mobilierul i altele asemenea nu vor fi predate Beneficiarului sau unuia dintre reprezentanii acestuia.

II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului

30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va pune la dispoziie mobilier i echipament de bun calitate, rezistent i adecvat pentru o folosire ndelungat. Antreprenorul va ntreine toate aceste produse n condiii bune de folosina i le va nlocui, dac este necesar, ori de cate ori devin neutilizabile. Lista de mobilier i echipament este dat n Anexa A.2 Inginerul poate efectua modificri minore la aceast list atunci cnd organizarea, metodologia si aezarea birourilor este cunoscut.

II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului Un acces pavat sau asfaltat va fi realizat ctre fiecare birou dac este necesar. O parcare acoperit va fi construit / amenajat n funcie de numrul autovehiculelor. Un gard de 1.8 m nlime va nconjura fiecare cldire i parcarea acoperit, la o distan de cel puin 2 m de zidul exterior al biroului. Gardul va fi amenajat cu o poart, uor de ncuiat i prevzut pentru intrarea autovehiculelor. Suprafaa din interiorul gardului va fi iluminat n aa fel nct s nu existe poriuni ntunecate. De la instalarea lor i pn la emiterea Certificatului de Recepie Final, birourile vor fi ntreinute si reparate de Antreprenor . Toate cldirile vor fi izolate i impermeabilizate potrivit condiiilor climatice. Toate ferestrele vor fi cu dublu vitraj, iar cel puin jumtate se vor putea deschide. Intrrile vor fi prevzute cu dou seturi de ui. Vor exista luminare i ventilare naturale pentru fiecare camer. Toate ncperile vor avea lumin electric adecvat pentru condiii de munc. Fiecare camer va fi prevzuta cu cel puin trei prize cu mpmntare, cu un total de furnizare maxim de 4 kilowai pe camer. Fiecare camer va fi prevzuta cu o unitate de aer condiionat (i nclzire) de perete, funcional indiferent de temperatura extern. Tavanele vor fi la o nlime de cel puin 2.5 metri. Fiecare cldire va avea o intrare decomandat. Fiecare chicinet va conine o chiuvet, dou corpuri baz i dou dulapuri, un frigider de 150 l i dou plite electrice. Chiuvetele, duurile i chicinetele, vor fi prevzute n mod continuu cu ap rece i ap cald.

Amenajarea, materialele, fitingurile, finisajele vor fi de bun calitate. n timpul construciei / pregtirii birourilor, Antreprenorul va pune la dispoziie faciliti alternative, n apropierea locului respectiv. Asemenea birouri temporare vor fi aprobate de ctre Inginer. Dac sunt necesare, aceste birouri temporare vor fi puse la dispoziie n termen de 14 zile de la Data de ncepere a Lucrrilor. 31

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Curenia zilnic va fi fcut prin aspirator, cu apa, tergere cu mopul, periere, maturare, tergerea prafului, lustruire. Antreprenorul va executa reparaiile cldirilor, coninutului lor, serviciilor i utilitilor de ndat ce va fi necesar, nu neaprat cnd Inginerul raporteaz nevoi. Antreprenorul va face toate aranjamentele, i va plti toate cheltuielile, pentru furnizarea i ntreinerea continue, pn la emiterea Certificatului de Recepie Final, pentru urmtoarele servicii : electricitate i iluminare; aer condiionat i cldura ap potabil, ap cald, canalizare i ap uzat, colectarea deeurilor.

II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului n fiecare birou (biroul Inginerului i biroul de laborator) i cu aprobarea Inginerului, Antreprenorul va asigura instalarea unei linii directe internaionale pentru telefon i fax, precum i a unui acces la Internet de mare debit. Antreprenorul va suporta costurile de instalare / reziliere, iar costurile de comunicaii i / sau abonament vor fi suportate de Inginer. Telefonul, faxul i accesul la Internet pentru birourile Inginerului (sau birourile temporare dac este cazul) vor fi asigurate de Antreprenor n termen de ____ zile de la Data de ncepere a Lucrrilor.

II.4.6. Fotografii de progres Antreprenorul va aranja s fie efectuate fotografii digitale privind activitile pe antier i progresul Lucrrilor, sub ndrumarea Inginerului. Fotografiile vor fi executate n numr suficient pentru a reflecta progresul Lucrrilor. Toate aceste fotografii digitale vor fi arhivate intr-un calculator i de asemenea pe CD-R (sau alt suport magnetic aprobat de ctre Inginer) i vor marcate cu data executrii lor, numele i adresa fotografului, numrul de identificare, i o scurt descriere a lucrrii sau activitii reprezentate, incluznd poziia kilometric i orientarea pozei. Fiecare fotografie va fi inclus n form tiprit i n format digital n raportul lunar al Antreprenorului. La terminarea Lucrrilor, un set complet va fi transferat Beneficiarului. 32

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Proprietatea intelectual i industrial a tuturor fotografiilor va fi a Beneficiarului.

II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer Antreprenorul va pune la dispoziia Inginerului i va ntreine n mod corespunztor instrumente de msurtori topografice pentru uzul Inginerului. Acest set de instrumente va cuprinde : o staie total cu toate echipamentele i accesoriile aferente; mire metrice; nivele automate; 2 rulete de otel (50 m) roi de msurat distana. Toate instrumentele vor fi puse la dispoziia Inginerului in termen de ___ zile de la Data de Incepere a lucrarilor si vor ramane la dispozitia Inginerului pn la sfritul Perioadei de Notificare a Defeciunilor. Instrumentele vor rmne proprietatea Antreprenorului.

33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI

ARTICOL Suprafaa total minim Camere> 15 metri ptrati Sal edint>20 metri ptrati Toalete Chiuvete Duuri Chicinete Cmar Locuri de parcare

U.M. m2 Numr Numr Numr Numr Numr Numr Numr Locuri

CANTITATE Se completeaz prin raportare la complexitatea lucrrilor i la configurarea echipei de experi

34

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL ARTICOL Suprafaa total minim Camere> 15 metri ptrati Sal sedint>20 metri ptrati Toalete Chiuvete Dusuri Chicinete Cmar Locuri de parcare U.M. m2 Numr Numr Numr Numr Numr Numr Numr Locuri CANTITATE Se completeaz prin raportare la complexitatea lucrrilor i la configurarea echipei de experi

35

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI

ARTICOLE Uniti de aer condiionat de perete Mese de birou (1.8 m x 0.9 m) cu 3 sertare Scaune de birou (cu sptar nalt) Mese (1.8 m X 0.9 m) Scaune Mas conferin (4.0 m x 1.6 m) Scaune mas conferin Clasificator orizontal Clasificator vertical Clasificator metalic 4 sertare mari Etajer (1.8m x 0.8m x 0.3m) Dulapuri (1.7m x 0.9m x 0.4m) cu 3 etajere i ncuietor Avizier (2 m x 1.2 m) Frigider Co de gunoi Extinctor (unul electric i trei de uz general, fiecare de 15 l) Maina de perforat si legat (indosariat cu spire) Vesel i tacmuri Ceainic Cafetiera Tigaie Cuier haine

BIROUL PRINCIPAL

BIROUL DE LABORATOR

Se completeaz prin raportare la complexitatea lucrrilor i la configurarea echipei de experi

36

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER Minimul de echipamente pentru Laboratorul de antier conform Paragrafului II.2.2 va consta n: NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. DESCRIERE Cuptor de laborator 100 l Cuptor de laborator 100 l Balanta analitica, eroare 0.01.g, sarcina 500-600 g Balanta analitica, eroare 0.1.g, sarcina 10000 g Balanta analitica, eroare 0.01 1 g, sarcina 30000 g Balanta farmaceutica cu precizie de 0.01 g Balanta hidrostatica Platforma scalata, sarcina 100 g Taler, diametru 200-300 mm Cuptor pe gaz Site in serie pentru pamant (vezi SR_EN 933-2/1998) Site in serie pentru agregate (vezi SR_EN 933-2/1998) Site in serie pentru amestec (vezi SR_EN 933-2/1998) Site in serie pentru beton (vezi SR_EN 933-2/1998) Site de cernut Spliter pentru mostre agragate Extrudor Pompa vid Masina de testare a compresiunii betonului , max.2000 kN Termometru de camera Termometre de exterior Termometru digital pentru asphalt, beton, etc. Pluviometru Masina de forat + foreza diametru 200 & 100 mm Masina abraziva Los Angeles Masina abraziva Micro- Deval Set test albastru metilen Picometru Masurarea greutatii unitare pentru masurarea densitatii Subler- determinarea coeficientului de forma a granulelor Spatule Aparat de determinate a naturii golurilor Test de determinare a tasarii cu conul Placa vibranta Mixer de betoane Matrita de testare ( 150 x 150 x 150 mm ) Prisma de ciment ( 40x40x160 mm) Rezervor de apa cu termostat Camera de conservare vaporizarecu controlul temperaturii Cantitate Se completeaz prin raportare la complexitatea lucrrilor

37

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62 63 64. 65. 66 67 68. 69 70 71 72. Mixer mortar Aparat amestec Aparatul Vicat pentru determinarea consistentei cimentului Banda Le Chatelier Aparat pentru extractie cu separator-recuperare filer Compresometru Marshall Masina de compactat giratory Sistem de testare al asfaltului ELE MATTA Compresometru pentru monstre cubice Mixer pentru monstre Baie de apa cu termostat Peretrometru automat standard cu accesorii Aparatul inel si bila pentru determinarea punctului de inmuiere Aparat pt determinarea stabilitatii la incalzire in film subtire Aparat de testare a ductibilitatii ( 150 cm ) cu baie de revenire constanta Rezistenta limita aparat Fraass Spectrofotometru UV - VISIBLE Echipament CBR Aparatul Proctor simplu si modificat ciocan Benkelman beam apparatus Placa Lukas Dispozitiv limitare curgere marca CASSAGRANDE Areometre Set test echivalent de nisip Con pentru determinarea gradului de compactare cu nisip Aparat determinare densitati aparenta in aer si apa Masina de testare a compresiei cimentului Ceas cronometru Aparat pentru polisaj al agregatelor Termohigrograf 35 +45 C; cu masurarea umiditatii de la 0 pana la 100% Aparat de incercat duritatea solului (FDP) Viscozimetru Sistem de testare a rezistentei invelisului

38

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE Mai jos sunt listate cele mai importante Standarde si Normative romanesti privind proiectarea si construirea de drumuri, inspectie, investigatie si teste de laborator pentru diferite tipuri de lucrari. Pentru alte standarde romanesti si straine aplicabile, se face referire la sectiuni individuale din Specificatii Tehnice. Etape tipuri de lucrari, standardele sau normativele aplicabile si procedura de investigare 0 I 1 Standarde pentru drumuri extra-urbane Proiectare si executie lucrari de terasamente A. Investigatii. Prescriptii Teren de fundare. Cercetari geologico-tehnice si geotehnice specifice traseelor de drumuri sI autostrazi 1 2 3 4 5 6 Teren de fundare. Investigatii in santuri deschise. Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi Teren de fundare. Investigatii geotehnice prin penetratii dinamice Teren de fundare. Investigatii geotehnice prin penetratii statice Teren de fundare. Principii generale de calcul. Teren de fundare. Adancime de inghet maxima. Zonarea pe teritoriul Romaniei. B. Inspectia de calitate a terenurilor de fundare, materiale folosite la lucrarile de terasamente si straturilor rutiere (excluzand stratul de forma) 1 2 Lucrari de drumuri. Terasamente. Cerinte tehnice generale de calitate. Norma departamentale pentru executia mecanizata a terasamentelor la drumuri: - Clasificarea si identificarea tipurilor de pamanturi. - Determinarea granulatiei - Limita de plasticitate. - Continut de umiditate STAS 2914-84 STAS 3300/1-85 STAS 6054-77 STAS 1242/2-83 STAS 1242/3-87 STAS 1242/4-85 STAS 1242/5-88 STAS 1242/6-76 Normativ solicitand o anume investigare 2 PD 162-2002 Normativ specificand metoda de investigare 3

C 182-87 STAS 1243-88 STAS 1913/5-85 STAS 1913/4-86 STAS 1913/13-83 STAS 1913/1-82 39

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Etape tipuri de lucrari, standardele sau normativele aplicabile si procedura de investigare 0 1 - Densitatea pamantului - Permeabilitate (Teste de laborator) - Parametrii de compactare Gradul de compactare Proctor - Determinarea grosimii fundatiei (pamant coeziv) - Determinarea densitatii prin metoda conului de nisip (pamanturi necoezive) - Determinarea capacitatii portante II 1 2 Stratul de forma. Proiectare si constructie Lucrari de drum. Stratul de forma. Cerinte tehnice de calitate. Lucrari de drum. Straturi din agregate naturale sau pamant stabilizat cu ciment. Cerinte tehnice de calitate Verificarea calitatii materialelor, mixturilor stabilizate cu zgura si var sau ciment si var sau testarea stratului de forma in timpul executiei. a Inspectia calitatii pamantului - determinarea granulatiei - clase de plasticitate - evaluarea asperitatii - continutul in materii organice in stratul superior - reactii Ph Funnel raw slag - densitatea in conditii de umiditate scazuta Resturi de cariera STAS 12253-84 STAS 1913/5-85 STAS 1913/4-86 STAS 1913/5-85 STAS 7107/1-76 STAS 9163/1873 STAS 4606-80 STAS 730-89 SR EN 10972:2002 d Var nestins Pudra de var stins - sorturi - continutul in calciu si oxizi de magneziu Funnel grained slag - determinarea granulatiei SR 9310:2000 SR EN 4591:2003/ AC:2003 SR 648:2002 STAS 12253-84 STAS 10473/187 Normativ solicitand o anume investigare 2 Normativ specificand metoda de investigare 3 STAS 1913/3-76 STAS 1913/6-76 STAS 1913/13-83 STAS 1913/15-75 STAS 12288-85 CD Norm 31-2002

b c

SR EN 4592:2003 STAS 4606-80

40

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE f Cimenturi Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea timpului de priza ai a stabilitatii. Determinarea raporturilor pamanturilor stabilizate - Determinarea caracteristicilor de compactare. - determinarea rezistentei la compresiune la 7, 14 sau 28 zile Verificarea calitatii stratului de forma in timpul executiei. - continutul umiditatii pamanturilor necoezive si a refuzurilor de cariera - continutul umiditatii pamanturilor coezive si mixturilor - calculul pamanturilor inainte de compactare - gradul de compactare a straturilor prin verificarea bazata pe determinarea grosimii sau volumului - determinarea rezistentei la compresiune a pamanturilor la 7, 14 si 28 zile Determinatea fortei stratului de forma Drenarea apelor de suprafata si sisteme de descarcare . Proiectare si constructie. Lucrari de drumuri. Sisteme pentru colecatrea apelor si drenaj. Prescriptii generale de proiectare. Lucrari de drumuri. Sisteme pentru colectarea apelor si drenaj, rigole, santuri si santuri la drumuri laterale. Prescriptii generale de proiectare Lucrari de drumuri. Lucrari de constructie pentru colectarea apelor. Drenuri. Prescriptii generale de proiectare Verificarea calitatii materialelor si prefabricatelor in timpul executiei. a Cimenturi - timpul de priza - calculul volumului constant - metode de conservare - rezistenta mecanica la 2(7) si 28 zile Agregate - continutul de materii fine - stratul superior SR EN 1963:1995/ AC:1997 SR EN 1961:1995 STAS 4606-80 STAS 4606-80 41 STAS 10796/177 STAS 10796/279 STAS 10796/388 SR EN 1963:1995/ AC:1997 STAS 1913/1383 STAS 10473/286 STAS 4606-80 STAS 1913/1-82 STAS 10473/286 STAS 10473/286 CD Norm 182-87 STAS 10473/286 Norm CD 312002

i III 1 2

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - parti din argila, carbune si mica - determinarea granulatiei - echivalentul in nisip - determinarea capacitatii de uzura prin metoda Los Angeles c Piatra de rau pentru camasuirea si elemente de zidarie - capacitatea la compresiune a pietrei testate prin apruveta uscata - comportarea la inghet-dezghet Bolovani folositi la camasuire si la zidarie: - determinarea capacitatii la compresiune - determinarea capacitatii de uzura prin metoda Deval Apa folosita la mortare si betoane - analiza chimica Betoane si mortare Otelul folosit la armare Materiale de filtrare - echivalentul la nisip - determinarea granulozitatii Tuburi de beton la sistemele de canalizare - dimensiuni (diametre si grosimi) Borduri din beton - dimensiuni - determinarea capacitatii la incovoiere visual inspection STAS 4606-80 STAS 730-89 SR EN 10972:2002 SR EN 1926:2000 SR EN 12371:2002 STAS 730-89 SR EN 10972:2002 SR EN 1008:2003 Norm NE 0132002 STAS 438/1-89 STAS 730-89 STAS 4606-80 STAS 816-80 SR EN 1340:2004 SR EN 1340:2004

f g h

i j

IV 1 2 V 1 2

Protectia taluzurilor si santurilor. Proiectare si executie. Lucrari de drumuri. Protectia taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de proiectare Lucrari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare Straturi de baza si fundatii. Lucrari de drumuri. Road works. Prescriptii de baza. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si fundatii Conditii tehnice generale de calitate STAS 1339-79 STAS 6400-84 STAS 2916-87 STAS 11210-88

42

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 3 Lucrari de drumuri. Fundatii din pamanturi stabilizate mechanic. Conditii tehnice generale de calitate Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu ciment. Condi\ii tehnice generale de calitate Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare sI [ncercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadan semipenetrant si penetrant. Conditii tehnice de calitate. Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixture bituminoase la cald. Conditii tehnice generale de calitate Instructii tehnice pentru depozitele de cenusa aplicate la betoanele de drum. Instructii tehnice pentru proiectarea si executia straturilor de fundare (in afara de cele stabilizate) Instructii tehnice pentru executarea straturilor rutiere in afara celor cu agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici. Ghidul metodologic pentru executarea fundatiilor din ballast prin compactarea prin metoda optimizarii umiditatii. Verificarea calitatii agregatelor naturale din balast folosite la structuri de drum (pentru certificare verificarile sunt efectuate de furnizor si confirmate de executant): - originea petrografica si minerala - cantitatea de fractii mai mica de 0.02 mm - determinarea granulatiei - calculul suprafeteloor neregulate - calculul impuritatilor - cantitatea de fractii mai mica de 0.63 mm - continutul finetii - echivalentul in nisip - calculul permeabilitatii - grosimea capilara - aspectul sortului (b/a and c/a) - crushing coefficient STAS 8840-83

STAS 10473/187 STAS 10473/286

SR 1120:1995

SR 7970:2001

8 9 10

CD 147-2002 CD 29-79 CD 127-2002

11

CD 145-2003

SR 662:2002 (functie de sortul agregatelor si scopul folosirii)

STAS 4606-80 STAS 1913/5-85 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 1913/6-76 STAS 1913/8-82 STAS 4606-80 STAS 730-89 SR EN 109743

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - gradul de uzura determinat prin incercarea Los Angeles B Verificarea calitatii agregatelor naturale obtinute prin spargere artificiala (verificarea este facuta de furnizor si confirmata de executant) Testele de baza ale agregatelor: - originea petrografica si minerala - porozitatea aparenta in conditii de presiune normala - capacitatea la compresiune in conditii uscate - gradul de uzura determinat prin incercarea Los Angeles - gradul de calitate - gradul de rezistenta la inghet - sensibilitatea la inghet Incercari la agregate: - granulatia - indice de rectificare - cantitatea de fractii mai mica de 0.09 mm - cantitatea de argila - cantitatea de materii straine - gradul de uzura determinat prin incercarea Los Angeles - gradul de rezistenta la inghet - sensibilitatea la inghet - gradul de functionare Verificarea calitatii materilelor folosite la fundatiile drumului obtinute prin stabilizare mecanica (pamant necoeziv, straturi din piatra existente, balast, pietris, piatra sparta si deseuri de cariera) - rata de plasticitate - echivalentul in nisip - granulatia de pamant necoeziv - determinarea materialului granular - parametrii de compactare Verificarea calitatii celorlalte materiale folosite la stratul de baza si fundatie. Funnel granulated slag - densitatea aparenta majoritara - determinarea granulatiei STAS 8840-83 STAS 1913/4-86 STAS 730-89 STAS 1913/5-85 STAS 4606-80 STAS 1913/1383 STAS 6400-84 STAS 10473/187 SR 648:2002 STAS 4606/80 44 SR 667:2000 (depending on the sort and scope) SR EN 12407:2002 SR EN 1936:2001 SR EN 1926:2001 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 730-89 SR 667:2000 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 730-89 2:2002

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - materiale cu lianti puzzolanici. Indexul acivitatii puzzolanici.. b Var nestins si var stins - indice de rectificare - calculul continutului de calciu si oxidului de magneziu activ Cimenturi - timpul de priza - calculul volumului constant - metode de conservare - rezistenta mecanica la 2(7) si 28 zile Bitum: - penetratia la 25C - temperatural de inmuiere Filler: - indice de rectificare Timpul de segregare rapida a emulsiei bituminoase cationice Verificarea calitatii materialelor folosite la stratul de baza: STAS 6400-84 STAS 8840-83 STAS 10473/187 SR 3832-8:1999

SR EN 4592:2003

SR EN 1963:1995/ AC:1997

STAS 42-68 SR EN 1427:2002 STAS 539-79 STAS 8877-72

e f E

Agregate naturale luate din balastiere si piatra sparta din cariere: - verificarea granulatiei amestecului - verificarea gradului de compactare Agregate stabilizate cu ciment: - rezistenta la compresiune la 7 si 28 zile - actiunea apei (Rci, Vi, and Ai) - pierderea din sarcina (Psu, Pid) - granulatie - gradul de compactare

STAS 4606-80 STAS 12288-85 STAS 10473/286 STAS 10473/286 STAS 10473/286 STAS 4606-80 STAS 12288-85 SR 7970:2001 STAS 4606-80 SR EN 126976:2004 SR EN1269745

F a

Verificarea bitumului din straturille de baza Incercarile realizarii amestecului : - granulatia si partile levigabile din sorturile de agregate - calculul minim necesar pentrudeterminarea pietrei sparte si a fillerului(formula de determinare) - incercarea compozitiei amestecului dupa preparare

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - determinarea granulozitatii agregatelor scoase din amestec b Verificarea calitatii probelor prelevate : - caracteristicile fizico-mecanice prin teste Marshall si cuburi - determinarea continutului de bitum si continutul de agregate Verificarea calitatii constructiei din beton de ciment si straturile de fundare A se vedea cap vi: Imbracaminti din beton de ciment. In conformitate cu cerintele proiectului Verificarea capacitatii fundatiei sau elevatiei stratului de baza - incercari deflectometrice Imbracaminti din beton de ciment. Proiectare si constructie Lucrari de drum. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate Lucrari de drum. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate Norme pentru imbracamintile de beton de ciment executate in cofraje fixe Verificari la materialele de baza ale imbracamintilor de beton de ciment A a Verificarea calitatii agregatelor Nisip de rau sortul 0-3; 3-7 - continutul finetii - echivalenta in nisip - materii straine (lemn, argila, carbune, mica) - calculul granulozitatii - calculul continutului de apa Pietris sorturile 7-16, 16-31, 16-40 - continutul finetii - materii straine - granulozitate - calculul continutului de apa Sorturi sparte 8-16, 16-25, sorturi separate 25-40 - materii straine - calculul fractiilor mai mici de 0.09 mm - granulatia SR 662:2002 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 SR 662:2002 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 SR 667:2000 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 730-89 46 SR 183-1:1995 CD 31-2002 23:2004 STAS 4606-80 SR EN 126976:2004 SR EN1269723:2004

VI 1

SR 183-2:1998

NE 014-2002

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - calculul continutului de apa B Verificarea calitatii agrgatelor de balastiera de catre furnizor , specificate la capitolele 1a, si 1b si urmatoarele: Nisipuri: - originea minerala si petrografica - calculul continutului de sulfati si sulfide Pietris: - calculul continutului de sulfati si sulfiti - granulatia (b/a and c/a) - rezistenta la rupere in conditii de umiditate mare - rezistenta la inghet-dezghet; - gradul de uzura determinat prin incercarea Los Angeles Verificarea calitatii agrgatelor de balastiera de catre furnizor , specificate la capitolele 1c si urmatoarele: Testele rocilor de baza: - idem cap. 2.a Material testing (chipping and split) - idem cap 2.6 Verificarea calitatii celorlalte materiale ce se vor folosi Cimenturi CD 40: P 45; P 40 - conditii de pastrare - timpul de priza - rezistenta mecanica la 2(7) and 28 days Aditivi Apa Timpul de segregare rapida a emulsiei bituminoase cationice Protectia P 45 Verificarea calitatii betonului Compozitia betonului determinata prin teste preliminare Caracteristicile betonului proaspat: - lucrabilitatea - densitatea aparenta SR 183-1:1995 NE 014-2002 STAS 10092-78 SR EN 1971:2002 SR EN 1963:1995/ AC:1997 SR EN 1961:1995 NE 014-2002 SR EN 1008:2003 STAS 8877-72 STAS 12093-83 SR 667:2000 SR 662:2002 STAS 4606-80

STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 SR EN 10972:2002

C a b D a

b c d e E a b

SR EN 123504:2002 47

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - continutul de aer - temperatura betonului SR EN 123504:2002 SR EN 123507:2003 SR EN 123504:2002 SR EN 123906:2002 SR EN 123906:2002 SR 183-1:1995 C 54-81 STAS 3518-89 SR 183-1:1995 STAS 8849-83

Caracteristicile betonului armat: - prelevarea probelor - rezistenta la compresiune a cubului de beton - rezistenta la incovoiere a prismului 150x150x600 mm - rezistenta la compresiune - rezistenta la inghet-dezghet pe epruvetele din determinarea compozitiei betonului Calitatea imbracamintilor: - masurarea asperitatii suprafetei - testul de rugozitateroughness test Imbracaminti bituminoase la cald. Proiectare si constructie Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la cald. Conditii tehnice de calitate Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la cald. Conditii tehnice pentru pregatirea si asternerea mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor bituminoase. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase la cald Road works. Conditii tehnice de calitate Lucrari de drumuri Imbracaminti bituminoase pentru poduri de sosea. Cerinte tehnice de calitate Lucrari de drumuri Imbracaminti bituminoase. Cerinte tehnice de calitate Lucrari de drumuri. Macadam. Cerinte tehnice de calitate Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. Verificarea calitatii materialelor pentru imbracamintile bituminoase executate la cald. SR 174-1:2002 SR 174 2 : 1997 / C1:1998

VI I 1 2

3 4 5 6 7

STAS 175:1987 STAS 1348-87 SR 599:2004 SR 179:1995 STAS 863-85

A a

Varificarea calitatii agregatelor: Agregate de balastiera: - idem ca si cap.VI.1.a si 1.b verificarea facuta de executant; 48

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - idem ca si cap.VI.2.a si 2.b verificarea facuta de furnizor b Chipping: - idem ca si cap.VI.1.c verificarea facuta de executant; - idem ca si cap.VI.3.a si 2.b verificarea facuta de furnizor Piatra sparta: - determinarea granulatiei - foreign matter acalculul materiilor strainemount - calculul fnctionalitatii - caliatatea rocii de baza (testata de furnizor) Bitumuri: - penetratia la t 25C - temperatura de topire - ductilitatea la 0C si 25C - limita de inflamabilitate - materii solubile in solventi organici - testul de stabilitate la incalzire la 163C - Wax la 45C punctul minim de inmuiere - procentul max de pierdere prin incalzire - nota de clasificare - bitumuri cu adaos de cauciuc - densitatea la 15C - determinarea continutului asfaltului - determinarea continutului bitumului prin metoda cantitativa - reducerea timpului de priza - determinarea vascozitatii dinamice STAS 730-89 STAS 730-89 SR EN 10972:2002 STAS 42-68 SR EN 1427:2002 SR 61:1997 STAS 5489-80 STAS 115-80 SR 754:1999 STAS 8098-68 STAS 8099-74 STAS 8788-71 STAS 11106-84 STAS 35-81 STAS 11106-84 STAS 10969/383 STAS 11342-79 SR EN 12596:2003

SR 667:2000 SR 754:1999

Filler: - calculul carbonatului de calciu (se verifica doar de furnizor) - determinarea umiditatii - determinarea granulozitatii - indicele de absorbtie - densitatea aparenta testata dupa precipitarea fillerului in benzen sau metilbenzen - evitarea testarii dupa compactare Timpul de priza rapida a bitumului: - continutul de agregate - gradul de vascozitate engler - deseurile de bitum - calculul omogenitatii

STAS 539-79 STAS 4605/9-88 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 8877-72 STAS 10969/288 STAS 8877-72 STAS 8877-72 49

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - stabilitatea stalpilor B a b c Verificarea stabilitatii mixturii Determinarea formului amestecului - determinarea cantitatii de agregate: filler si bitum Prelevarea de probe din amestec in vederea testarii preliminare in laborator Prelevarea de probe de asfalt pt laborator - epruvete pregatite la teren - epruvete luate din imbracaminti Pregatirea si pastrarea epruvetelor Determinarea in laborator a caracteristicilor fizicomecanice ale amestecului - calculul stabilitatii la 60C (S) - indice de curgere (I) - indicele S/I - densitatea aparenta - absorbtia de apa - reszistenta la compresiune la 22C - rezistenta la compresiune la 50C - rezistenta la compresiune cand temperatura se diminueaza la 22C in timpul testului de udare - marirea in timpul celor 28 zile ale testului de udare - penetratia la 40C STAS 1338/1-84 Cap. 2.2.2 STAS 1338/1-84 Cap. 2.2.3 STAS 1338/1-84 Cap. 3.2.1 Cap. 3.2.2. Cap. 3.2.3 STAS 1338/1-84 Cap..4 STAS 8877-72 STAS 8877-72

d e

SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004

Verificarea prepararii amestecului de asfalt - granulatia si puritatea compozitiei agregatelor (sorturi testate inainte de aplicare) - calculul temperaturii bitumului si agregatelor - compozitia amestecului pentru asfalt - caracteristicile amestecului fizico-mecanice testate pe epruvete luate din amestec

STAS 4606-80 STAS 730-89 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004 50

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE D Verificarea calitatii amestecului pe epruvete extrase din imbracaminti: - epruvete - compozitia amestecului - caracteristicile fizico-mecanice determinate pe epruvete defecte (stabilitatea la 60C, rezistenta la compresiune la 22C si 50C, rezistenta la compresiune la diminuarea temperaturii dupa 28 zile de la testul de udare - caracteristicile fizico-mecanice ale imbracamintilor asfaltice testate pe epruvete defecte

SR 174-1:2002 SR EN 126976:2004 SR EN 126976:2004

Verificarea calitatii suprafetei imbracamintilor asfaltice : - suprafete continui - structura suprafetei Siguranta traficului Siguranta traficului. Semne de circulatie. Clasificare, simboluri si amplasare. Siguranta traficului. Semne de circulatie. Prescriptii tehnice Siguranta traficului. Semne de circulatie. Semnificatii Siguranta traficului. Semaforizare. Amplasare si punere in functiune Semne de circulatie. Semnale luminoase. Prescriptii tehnice de calitate Siguranta traficului. Marcaje rutiere Intersectii de drumuri. echipamente. Norme Siguranta traficului. Instalatii pentru semne rutiere automate Parapete Lucrari de drumuri. Stalpi de ghidare si parapete. Prescriptii generale de proiectare si amplasare pe drumuri Lucrari de drumuri. Parapete la poduri. Prescriptii generale de proiectare si amplasare Poduri STAS 1948/1-91 SR 1848-1:2004 SR 1848-2:2004 SR 1848-3:2004 SR 1848-4:1995 STAS 1848/5-82 SR 1848-7:2004 SR 1244-2:2004 STAS 1244/3-90

SR EN 126976:2004 SR 174-2:1997/ C1 :1998 STAS 8849-83

VI II 1 2 3 4 5 6 7 8 IX 1

2 X

SR 1948-2:1995

51

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 1 2 3 4 5 Poduri de cale ferata si sosea. Poduri din lemn. Prescriptii generale de proiectare Poduri din lemn. Controlul executiei, receptiei si reviziilor ulterioare. Poduri pentru strazi sis]osele; pasarele. Actiuni. Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare. Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat. Suprastructura. Conditii generale de executie. Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare. Poduri pe sosea. Gabarite.. Beton de coment. Prescriptii pentru determinarea agresivitatii apei asupra betonului la constructii hidrotehnice Continutul obisnuit de ciment tipul II, III, IV, Poduri de sosea. Supervizare si revizii tehnice. Poduri metalice de sosea si cale ferata. Prescriptii de executie. Poduri metalice de cale ferata si sosea. Aparate de reazem din otel turnat. Conditii tehnice de executie si montaj. Beton armat si prefabricat pentru cf si sosea Poduri. Terminologie. Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilatatie. I, V STAS 1349-78 STAS 1483-72 STAS 1545-89 STAS 1844-75 STAS 1910-83

6 7 8

STAS 3221-86 STAS 2924-91 STAS 3349/2-83

9 10 11 12

SR EN 1971:2002 STAS 2920-83 STAS 3461-83 STAS 4031-77

13 14 15 16

STAS 4031/2-75 STAS 5626-92 STAS 8270-86

17 18 19

Poduri de cale ferata si sosea. Imbinari cu suruburi STAS 9330-84 de inalta rezistenta. Prescriptii de proiectare si executie. Poduri metalice de cale ferata si sosea. STAS 9407-75 Suprastructuri sudate. Prescriptii de executie. Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare. Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri din zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare. STAS 10111/287 STAS 10111/177

52

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 20 21 22 23 24 25 26 Poduri de cale ferata si sosea. Aparate de reazem din neopren armat. Poduri de cale ferata si sosea. Incercari pe betoane armate si elemente prefabricate Poduri de cale ferata sosea si pasarele. Suprastructuri Incarcari Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie. Elemente prefabricate din beton. Prescritii generale de calitate Elemente prefabricate din beton, reguli si proceduri pentru controlul calitatii. Elemente prefabricate din beton, reguli si proceduri pentru controlul parametrilor geometrici Metallic moulds for precast units of concrete. Reinforced and prestressed concrete. Technical conditions of quality Cimenturi cu rezistenta la apa cu continut mare de sulfati Ciment Portland alb Teren de fundare. Fundarea pilelor. Incercari in situ pe pile Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare. Teren de fundare. Pile forate cu diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si conditii de acceptare Teren de fundare. Calculul terenului de fundare [n cazul fund`rii directe. Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. Actiuni in constructii. Clasificare si gruparea actiunilor pentru poduri de cale ferata si sosea. STAS 10167-83 STAS 12313-85 STAS 12504-86 STAS 5088-87 SR EN 13369:2002 STAS 6657/2-89 STAS 6657/3-89 1.

27

STAS 7721-90

28 29 30 31 32

SR 3011:1996 SR 7055:1996 STAS 2561/2-81 STAS 2561/3-90 SR EN 1536:2004 STAS 3300/2-85 STAS 10101/178 STAS 10101/OB-87 2.

33 34 35

53

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare Normativ referitoare la proiectarea si executia fundatiilor directe Normativ referitor la proiectarea si executia pilelor Normativ de proiectare si executia fundatiilor in teren slab Codul de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a luca`rilor de constructii Reguli tehnice pentru proiectarea si intretinerea drumurilor Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive Instructiuni privind controlul calitatii betonului la fundatiile forate prin procedeul sonic. Reguli tehnice pentru protectia elementelor din beton armat sau precomprimat intr-un mediu agresiv natural si artificial Instructiuni privind proiectarea si executia fundatiilor in terenuri cu umiditate mare Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat. Instructiuni privind incercarile pe betoane. Instructiuni privind determinarea defectelor la elementele prefabricate Ghid pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/389. elemente prefabricate. Metode de verificare ale caracteristicilor geometrice. SR 1911:1997 P 10-86 GE 029-97 P 7-2000 NE 012-99 C 16-84 P 82-86 C 26-85 C 200-81 C 170-78

46 47

NP 001-96 C 149-87

48 49 50

C 54-81 C 117-70 C 156-89

54

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 51 Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru podurile de sosea. Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton Altele Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltate sI imbracaminti bituminoase executate la cald.Tipare sI accesorii metalice pentru confectionarea sI decofrarea epruvetelor Lucrari de drumuri. incadrarea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie. Lucrari de drumuri. Incadrarea imbracamin\ilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. Prescriptii generale de proiectare si de executie. Actiunea fenomenului de inghe\-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice. AND 546-2002

52 53 XI 1

C 130-78 C 28-83

STAS 1338/3-84

STAS 1598/1-89

STAS 1598/2-89

STAS 1709/1-90

STAS 1709/2-90

Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari STAS 1709/3-90 de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor. Lucrari de drumuri. Terminologie. Lucrari de drumuri. Terminologie Lucrari de drumuri. Borne hectometrice si kilometrice Lucrari de drumuri. Metode de masurare. Lucrari de drumuri. Pavaje din piatra bruta sau STAS 2900-89 SR EN 40321:2001 STAS 4032/2-92 SR 6900:1995 STAS 8849-83 STAS 9095-90 55

7 8 9 10 11 12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE bolovani. 13 14 15 16 17 18 19 Strazi, trotuare, alei pietonale si piste de biciclete. Prescriptii de proiectare. Elementele geometrice ale strazilor. Prescriptii de proiectare.. Amenajarea intersectiilor de drumuri. Clasificarea si prescriptii de proiectare. Calculul capacitatii de circulatie a strazilor. Calculul capacitatii intersectiilor. Metode pentru investigarea circulatiei. Clasificari. Road traffic technique. Devices for investigations of the road traffic. Devices for recording the road traffic. Classification. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con sI nisip. Determinarea granulatiei nisipurilor Agregate naturale pentru betoane si mortare cu legaturi cu materiale minerale. Agregate din zgura pentru betoane cu densitatea mica. Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice. Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea timpului de priza si a stabilitatii. Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea cantitativa a componentelor. Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii. Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment. Meetode de incercari ale cimenturilor. Determinarea continutului de cloruri, dioxid de carbon si substante alcaline. STAS 10144/291 STAS 10144/391 SR 101444:1995 STAS 10144/589 STAS 10144/689 STAS 10795/176 STAS 10795/22001 STAS 12288-85 STAS 3-87 SR EN 12620:2003 STAS 8177-68 SR EN 1961:1995 SR EN 1963:1995 SR ENV 1964:1995/ AC:1997 SR EN 1966:1994 SR EN 1967:1995 SR EN 19621:1994

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29

56

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 30 31 32 33 34 Cimenturi. Determinarea partii fine pe epruvete de 100 g. Cimenturi. Determinarea. Temperaturii de topire pentru hidratare . Materiale pentru legaturi hidraulice. Cimentul Portland Cimenturi. Tipuri de determinari ale prizelor cimenturilor. Incercari pe betoane.. incercari pe betoane noi. Determinarea densitatii aparente, lucrabilitatiicontinutului de agregate fine.la inceputul turnarii. Incercari pe betoane si mortare. Echipamente metalice reutilizabile. Betoane. Determinarea densitatii, compactarii absorbtiei de apa si porozitatii betonului la turnare. Incercari pe betoane. Deteerminarea contractiei axiale la turnare. Beton de ciment. Previziuni pentru stabilirea gradului de degradare. Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet. Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii Betoane de ciment. Clasificari. Beton de ciment. Verificarea reactiilor agregatelor la substantele alcaline. Incercari pe betoane. Verificarea aderenteii intre beton si armatura. Incercari pe betoane. Determinarea modelului static la compresiune a betonului. Incercari de aderenta la mortare.. Incercari nedistructive pe betoane. Clasificari si indicatii generale. Borduri de ciment. STAS 227/2-94 SR 227-5:1996 SR EN 1971:2002 STAS 5296-77 STAS 1799-88

35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47

SR EN 123901:2002 STAS 2414-91 STAS 2833-80 STAS 3349/1-83 STAS 3518-89 SR EN 123908:2002 SR EN 2061:2002 STAS 5440-70 STAS 5511-89 STAS 5585-71 SR EN 8462:2002 STAS 6652/1-82 SR 1340:2004 EN

57

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Standardele si normativele de mai sus pot fi imbunatatite, modificate sau inlocuite in functie de lucrarile din proiect.

58

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE I. TERASAMENTE Nr. 1 Category of checking and tests 1.1 Grading 1.2 Plasticity limits; Plasticity index 1.3 Free swelling 1.4 Freezing thawing sensitive 1.5 Compaction characteristics Normal Proctor method 2.1 Moisture content 2.2 Compaction degree 2.3 Bearing capacity 3 3.1 Grading 3.2 Plasticity limits; Plasticity index 3.3 Free swelling 3.4 Freezing thawing sensitive 3.5 Compaction characteristics Normal Proctor method 3.6 Moisture content Category of checking and tests GRANULAR MATERIAL 1.1 Grading 1.2 Non-uniformity coefficient 1.3 Sand equivalent 1.4 Wear resistance with Los Angeles equipment 1.5 Compaction characteristics Modified Proctor method Document de Referinta C56-85 STAS 1913/5-85 STAS 1913/4-86 STAS 1913/12-88 STAS 1913/13-83 C56-85 STAS 1913/1-83 STAS 1913/15-75 STAS 1913/3-76 CD 31-2002 STAS 2914/4-89 C56-85 STAS 1913/5-85 STAS 1913/4-86 STAS 1913/12-88 STAS 1913/13-83 STAS 1913/1-83 Document de Referinta SR EN 933-1/2002; SR EN 933/8-2002 SR EN 1097-5/1999 SR EN 1097/2-1998 SR EN 13286-2/2004 59 Cost Unitar (Euro / test) Cost Unitar (Euro / test)

II. BALLAST FOUNDATION No. 1

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 2 QUALITY CONTROL FOR COMPACTION 2.1. Moisture content 2.2 Compaction degree 2.3 Bearing capacity III. GRANULAR MATERIAL STABILISED WITH CEMENT No. 1 2 Category of checking and tests CEMENT 1.1 Stability and set time 1.2 Strength compression at 2 (7) and 28 days AGGREGATES 2.1 Grading 2.2 Non-uniformity coefficient 2.3 Sand equivalent 2.4 Wear resistance with Los Angeles equipment MIX DESIGN 3.1 Compaction characteristics Modified Proctor method (aggregates with cement) 3.2 Strength compression at 7 and 28 days 3.3 Water action stability 3.4 Weight loss CHARACTERISTICS OF THE PREPARED MIXTURE AT THE MIXING PLANT 4.1.1 Moisture content of aggregates 4.1.2 Moisture content the mixture 4.1.3 Grading of the mixture Document de Referinta SR EN 196/1 -95 SR EN 196/3 95 SR EN 933-1/2002 SR EN 933/8-2002 SR EN 1097/2-98 STAS 10473/2-86 CD 29 STAS 88777/72 SR EN 13286/2-04 SR EN 13826/41-04 STAS 10473/2-86 STAS 10473/2-86 Cost Unitar (Euro / test) Norm C56-85 SR EN 1097/5-1999 STAS 12288/1985 STAS 2914/4-1989 CD 31-2002

4 4.1

SR EN 1097/5-99 SR EN 933-1/2002 SR EN 13826/41-04 60

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 4.2 4.1.4 Resistance to compression after 7 and 28 days AT LAYING 4.2.1 Moisture content 4.2.2 Compaction degree STAS 10473/2-1987 SR EN 1097/5-99 STAS 12288-89 STAS 8877-72

IV. CONCRETE No. 1 2 Category of checking and tests CEMENT 1.1 Stability and set time 1.2 Strength compression at 2 (7) and 28 days AGGREGATES 2.1 Foreign materials (wood, clay, coal, etc.) 2.2 Grading 2.3 Levigable fraction 2.4 Humus 2.5 Wear resistance 2.6 Moisture content MIX DESIGN 3.1 Concrete temperature 3.2 Workability 3.3 Apparent density 3.4 Sampling cubes for strength compression, freezing-thawing resistance and water tightness 3.5 Strength compression 7 and 28 days 3.6 Resistance of Freezing-thawing 3.7 Water tightness FRESH CONCRETE CONTROLS 4.1 Concrete temperature Reference document SR EN 196/1 -95 SR EN 196/3 95 SR EN 933-1/2002 SR EN 12620-2003 SR EN 1097-1&2/98 STAS 4606/80 SR EN 1097/2-2002 STAS 1513/1-1982 STAS 1759-88 SR EN 12390/2-02 SR EN 12390/3-02 SR EN 12390/5-02 SR EN 12390/7-02 SR EN 12390/8-02 STAS 3518-89 NE 012-1999 61 Unit Rate (Euro / test)

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 4.2 Workability 4.3 Apparent density 4.4 Sampling cubes for compression strength; water tightness and weathering resistance HARDENED CONCRETE CONTROLS 5.1 Strength compression at 7 and 28 days; 5.2 The depth the water penetrates in the concrete samples 5.3 Freezing-thawing resistance STAS 1759-88 SR EN 12390/2-02 NE 012/1999

NE 012-1999 SR EN 12390/3-02 SR EN 12390/5-02 SR EN 12390/7-02 SR EN 12390/8-02 STAS 3518-89 Cost Unitar (Euro / test)

V. BITUMINOUS MIXTURE (BASE AND BINDER) No. 1 Category of checking and tests BITUMEN 1.1 Penetration at 250 C 1.2 Softening point 1.3 Ductility 1.4 Adhesion to aggregates FILLER 2.1 Grading 2.2 Moisture content 2.3 Hydrophilic Coefficient 2.4 Apparent density after precipitation in benzene 2.5 Void after compaction AGGREGATES 3.1 Foreign matters (wood, clay, coal, etc.) 3.2 Grading Document de Referinta SR 61-97 SR EN 1426-02 SR EN 1427-02 SR EN 12593-03 STAS 10969/3-83 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 SR EN 667-01 SR EN 933/1-02 62

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE No. Category of checking and tests 3.3 Sand equivalent and activity coefficient 3.4 Levigable fraction 3.5 Humus 3.6 Breaking degree 3.7 Shape coefficient 3.8 Wear resistance with Los Angeles equipment 3.9 Moisture content MIX DESIGN STUDY MARSHALL CYLINDRICAL SAMPLES 4.1 Stability 4.2 Flow index 4.3 Apparent density 4.4 Water absorption 5 MIX DESIGN STUDY CUBIC SAMPLES 5.1 Strength compression at 220 C 5.2 Reduction of strength compression after 28 days of water immersion 5.3 Apparent density 5.4 Water absorption CONTROL OF PRODUCTION 6.1. Extraction for verification of dosage of bitumen, filler and aggregates 6.2 Stability 6.3 Flow index 6.4 Apparent density 6.5 Water absorption Document de Referinta SR EN 933/3-02 SR EN 933/4-02 SR EN 933/5-02 SR EN 933/8-02 SR EN 933/9-02 SR EN 1097/2-98 SR EN 1097/5-99 Cost Unitar

SR 7970-01 SR EN 12697/8-02 STAS 1338/1-84 STAS 1338/2-84

SR 7970-01 SR EN 12697/8-02 STAS 1338/1-84 STAS 1338/2-84 SR 7970-01 SR EN 12697/34-02 SR EN 12697/34-02 SR EN 12697/6-02 SR EN 12697/6-02 ; STAS 1338/2-1987 63

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE No. Category of checking and tests 6.6 Compaction degree Document de Referinta Cost Unitar

VI. BITUMINOUS MIXTURE (WEARING COURSE) No. 1 Category of checking and tests BITUMEN 1.1 Penetration at 250 C 1.2 Softening point 1.3 Ductility 1.4 Adhesion to aggregates FILLER 2.1 Grading 2.2 Moisture content 2.3 hydrophilic Coefficient 2.4 Apparent density after precipitation in benzene 2.5 Void after compaction AGGREGATES 3.1 Foreign matters (wood, clay, coal, etc.) 3.2 Content of clay (Blue Value = VA) 3.3 Grading 3.4 Sand equivalent and activity coefficient 3.5 Breaking degree 3.6 Shape coefficient 3.7 Micro-Deval wearing test 3.8 Accelerated polishing test 3.9 Wear resistance with Los Angeles equipment 3.10 Moisture content MIX DESIGN STUDY MARSHALL CYLINDRICAL SAMPLES Document de Referinta SR 61-97 SR EN 1426-02 SR EN 1427-02 SR EN 12593-03 STAS 10969/3-83 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 STAS 539-79 SR EN 933/1-02 SR EN 933/3-02 SR EN 933/4-02 SR EN 933/5-02 SR EN 933/8-02 SR EN 933/9-02 SR EN 1097/2-98 SR EN 1097/5-99 Cost Unitar (Euro / test)

64

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE No. Category of checking and tests 4.1 Stability 4.2 Flow index 4.3 Apparent density 4.4 Water absorption 4.5 The air void content 4.6 Schellemberg test 4.7 Dynamic flow at 40 C 4.8 Permanent fatigue deformation (3600 impulses) at 150 C CONTROL OF PRODUCTION 5.1 Verification dosage of bitumen, filler and aggregates 5.2 Stability 5.3 Flow index 5.4 Apparent density 5.5 Water absorption 5.6 The air void content 5.7 Schellemberg test 5.8 Compaction degree Document de Referinta SR 174/1-02 SR EN 12697/8-02 STAS 1338/1-84 STAS 1338/2-84 SR EN 12697/12-03 SR 174/1-02 STAS 1338/2-84 SR EN 12697/24-2005 SR 174/1-02 SR EN 12697/8-02 STAS 1338/1-84 STAS 1338/2-84 SR EN 12697/12-03 SR EN 12697/8-07 SR 174/1-02 SR 174/1-02 Cost Unitar

VII. STEEL REINFORCEMENT Category of checking and tests No. 1.1 Taking samples for determine to mechanical characteristics Document de Referinta STAS 777/88 Cost Unitar (Euro / test)

65

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA

Seciunea 2 - LUCRARI DE DRUM I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL................................................................1 I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR........................................................................1 I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII..................................2 I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII...........................................................................................................................3 II. ARTICOLE GENERALE..........................................................................................................5 II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI.................................................................................5 II.1.1 Respectarea Legilor........................................................................................................5 II.1.2 Posesia i folosirea antierului.......................................................................................5 II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6).................................................................6 II.1.4 Organizarea de antier....................................................................................................6 II.1.5 Lucrri Provizorii...........................................................................................................7 II.1.6 Informaii........................................................................................................................7 II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei.......................................8 II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului................................................................8 II.1.9 Implementarea planului de promovare...........................................................................9 II.1.10 Ali antreprenori.........................................................................................................11 II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate.........................................11 II.1.12 Relocare i protejare de utiliti.................................................................................11 II.1.13 Aspecte legate de ap.................................................................................................14 II.1.14 Managementul traficului............................................................................................14 II.1.15 ntreinerea drumurilor existente................................................................................16 II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor................................................................................17 II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele................................................................................18 II.1.18 Activiti n afara antierului.....................................................................................19 II.1.19 Asistena tehnic arheologic ....................................................................................19 II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului...........................................................................20 II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului.................................................................20 II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6).........................................................................21 II.1.24 Lucrri n Regie..........................................................................................................21 II.1.24 Asigurri.....................................................................................................................22 II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)..............................................................23 II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII...............................................................24 II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii ............................................................24 II.2.2 Laboratorul din antier.................................................................................................25 II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru.....................................26 II.2.4 Materiale alternative.....................................................................................................27 II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer............................................................................27 II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar...............................................................................27 66

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC.................................................................................................28 II.3.1 Studiul topografic, repere i cote..................................................................................28 II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER................................29 II.4.1 Biroul Inginerului.........................................................................................................29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer................................................................................30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului .........................................................................30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului .............................................................31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului.................................................32 II.4.6. Fotografii de progres ..................................................................................................32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer.....................................................................................33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI ..............................................34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL...............................35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI...........................................................................................................36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER.....37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE .............................39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE...................................................................59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA.............................................66 ..............................................................................................................................................11 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE.........................................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. MATERIALE FOLOSITE...................................................................................................13 II. 1. PAMANT VEGETAL.................................................................................................13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE...............................................................13 II. 5. APA DE COMPACTARE...........................................................................................14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE............................................14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR.......................................................14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR...........................................................................15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR..................................................................................15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE....................................................................................15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI....................................................................................16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT...........................................17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR....................................................................................18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI............................................20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR................................................................................20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR..........................................................26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI.....................................................................................26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL..............................................................26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE.....................................................................27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE...........................27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR...........................................................27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE......................................................................30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................31 IV. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................31 V. MASURARE.......................................................................................................................32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE........................................................................32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA...........................................................................33 67

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. CONDITII TEHNICE..........................................................................................................13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................13 III. MATERIALE FOLOSITE ................................................................................................13 III. 1. PAMaNTURI..............................................................................................................13 III. 2. VAR............................................................................................................................15 III. 3. ZGURA GRANULATA.............................................................................................16 III. 4. CIMENT.....................................................................................................................17 III. 5. APA............................................................................................................................17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR.......................................................17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA...........................................................................19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE............19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA..............................20 EXISTENTA.........................................................................................................................20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC...................................................................................................................20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................22 COEZIV TRATAT CU VAR................................................................................................22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR.....................................24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT............................................................................................................26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI.................................................................27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA.......................................28 V. RECEPTIA LUCRARILOR................................................................................................29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE.......................................................................29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR..........................29 V. 3. RECEPTIA FINALA...................................................................................................29 NEXA - STRATURI DE FORMA...........................................................................................30 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................13 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................13 II. 1. AGREGATE NATURALE..........................................................................................14 II. 2. APA..............................................................................................................................16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE...............16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.........................................17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI........................................................................18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................18 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................19 68

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE..................................................................................21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................23 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.........24 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE......................................................................13 I.2. PREVEDERI GENERALE............................................................................................13 II. 1. AGREGATE NATURALE..........................................................................................14 II. 2. APA..............................................................................................................................16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...............................................................................17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL..................................................18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...........................................................19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE..................19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE........................................................20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE...22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE.................................................................................23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................24 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................25 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.............................................12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR.....................................13 II. 1. AGREGATE................................................................................................................13 II. 2. FILER...........................................................................................................................14 II. 3. LIANTI........................................................................................................................14 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........15 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................16 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................16 69 IV.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 16 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE..........................17 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................18 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................19 III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI..................................................................................20 IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA.........................................................................22 IV.1. PUNEREA IN OPERA...............................................................................................22 IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................22 IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................22 IV. 4. ASTERNEREA..........................................................................................................23 IV. 5. COMPACTAREA......................................................................................................23 IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA...........................................................25 IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA..................................................................25 IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................25 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT.........................28 V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS..........................................28 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................28 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................29 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................29 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)......................29 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................30 ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD..........................................................................................................31 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.............................................12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR..................................13 II. 1. AGREGATE................................................................................................................13 II. 2. FILER...........................................................................................................................14 II. 3. LIANTI........................................................................................................................14 II. 4. ADITIVI.......................................................................................................................18 II. 5. FIBRE..........................................................................................................................18 II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........18 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................19 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................19 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 25 III. 3. STATIA DE ASFALT................................................................................................31 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................33 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................33 III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE. .34 IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA................................................................................36 IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................36 IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE...................................................................................36 IV. 3. ASTERNEREA..........................................................................................................37 IV. 4. COMPACTAREA......................................................................................................38 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI....................................................40 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE.........43 70

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI......................................43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA.............................................45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA..................................................45 LUCRARILOR).....................................................................................................................45 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................46 ANEXA NR. 1..........................................................................................................................47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC................................................................................................................................47 ANEXA NR. 2..........................................................................................................................50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG...........50 ANEXA NR. 3..........................................................................................................................52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD. 52 ANEXA NR. 4..........................................................................................................................55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE....55 ANEXA NR. 5..........................................................................................................................57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE.........57 I. GENERALITATI..................................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE.........................................................13 II. 1. CIMENTURI................................................................................................................13 II. 2. AGREGATE................................................................................................................15 II. 3. APA..............................................................................................................................19 II. 4. OTEL BETON.............................................................................................................19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE........................................................................20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII.................................................20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII.........................................................21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI.............................................................22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE................................................................................22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI..................................................................................22 IV. 3. GEOTEXTIL..............................................................................................................23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI............................................................................23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU.....................................................23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI...................................................................................................................................29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII.........................................29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ..........................................................30 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR......................................................31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR...........................................................34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR..............................................................................34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR.................................................................................34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR......................35 71

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR..................................................35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT.......................................................35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR...............................................35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR.................................................................................37 X. COFRAJE...........................................................................................................................39 X. 1. COFRAJE....................................................................................................................39 XI. OTEL DE ARMATURA....................................................................................................40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII........................................................40 XII. BETOANE........................................................................................................................41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI.................................................................................41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI.................................................................41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR................................................42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON...............................43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI.....................................................44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI..............................................44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI...................................45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE....................................................45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE...................................................................47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE................................47 CIMENT................................................................................................................................47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT...........................................47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON...48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC..............................................................48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON.................................48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI.............................................................................................................49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE.....................................................................................49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT............................................49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU........................................49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA......................................................................................................................50 XVI. CANALIZAREA..........................................................................................................51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR.........................................................................51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI.........................51 CAMINELOR DE VIZITARE..............................................................................................51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE...................................................................52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR..............................................................................52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE...................................................................................53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR........................53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR...........................................................................................56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE..............................................................................................56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA..................................................................................56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA...............................................................................................57 XX. MASURARE....................................................................................................................58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................58 ANEXA.................................................................................................................................59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA.............59 I. GENERALITATI..................................................................................................................12 72

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM.......................................................12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR..........................................................................................12 III. MASURARE......................................................................................................................14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.......................................................................14 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE.......................................................................12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA.............................12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE...................................................................................13 V. APLICAREA MARCAJELOR...........................................................................................15 VI. CONTROLUL DE CALITATE.........................................................................................16 VII. MASURARE.....................................................................................................................16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE.............................................................1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR.................................1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME.......................................2 II.1 GENERALITATI................................................................................................................2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice............................................................2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute........................................................................................2 II.1.3 Conceptia de calcul......................................................................................................2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE..........................................................................................................................................2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor................................................................3 II.2.3 Forarea pilotilor............................................................................................................6 II.2.4 Betonarea......................................................................................................................7 II.2.5 Controlul calitatii........................................................................................................8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR...................................10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE..........................................10 II.5. MASURARE.....................................................................................................................11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE...................................................................................13 III.1 GENERALITATI.............................................................................................................13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR ..................................13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR ........................................................................................................13 III.3.1 Agregatele...................................................................................................................13 III.3.2 Cimenturi....................................................................................................................14 III.3.3 Armaturile...................................................................................................................14 III.3.4 Betoanele.....................................................................................................................14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE...............................................................14 III.5. MASURARE...................................................................................................................15 III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT.......................................................................16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE...............................16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII.................................................................................................17 IV.3 COFRAJE.........................................................................................................................17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE................................................................................18 IV.4.1 Agregate......................................................................................................................18 73

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.4.2 Ciment......................................................................................................................18 IV.4.3 Armaturi....................................................................................................................18 IV.5 BETOANE......................................................................................................................19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE................................19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR.............................................................................................20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte..................................................................................21 IV.8. MASURARE...................................................................................................................22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................22 V.1 GENERALITATI.............................................................................................................23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII.............................................................23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII..................................24 V.3.1 Executie, utilizare, control.........................................................................................24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele...........................................24 V.4. MASURARE....................................................................................................................24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................24 VI. C O F R A J E........................................................................................................................25 VI.1 DATE GENERALE........................................................................................................25 VI.2 CONDITII TEHNICE ....................................................................................................25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT..........................................................................26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE.............................................................26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR.....27 VI.7. MASURARE...................................................................................................................27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................27 VI.8.PLATA.............................................................................................................................27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR............................................................................................27 VII. A R M A T U R I..................................................................................................................28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI.................................................................................28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON...................................................29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA..........................................................................29 VII.4 CONTROLUL CALITATII...........................................................................................29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR.................................30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate........................30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE.....................................................................................31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE..........................31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE..........................................................................................31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR...................................................................................32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON.................................................................32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT................................33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR...............................................33 VII.13. MASURARE................................................................................................................33 VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.................................................................33 VIII. B E T O A N E....................................................................................................................35 VIII.1 PREVEDERI GENERALE...........................................................................................35 VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR.............................36 VIII.2.1 Ciment.....................................................................................................................36 VIII.2.2 Agregate..................................................................................................................38 VIII.2.3 Apa..........................................................................................................................40 74

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.2.4 Aditivi.....................................................................................................................40 VIII.2.5 Adaosuri ................................................................................................................42 VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI......................................42 VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta.......................................................................................42 VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate.....................................................................................43 VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI..................................44 VIII.4.1 Conditii generale....................................................................................................44 VIII.4.2 Proiectarea amestecului..........................................................................................45 VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI.................................................46 VIII.5.1 Betonul proaspat....................................................................................................46 VIII.5.2 Betonul ntarit........................................................................................................46 VIII.6 PREPARAREA BETONULUI.....................................................................................47 VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport................................................47 VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI...................................49 VIII.7.1 Transportul betonului.............................................................................................49 VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului...................................................................................50 VIII.7.3 Reguli generale de betonare...................................................................................51 VIII.7.4 Compactarea betonului...........................................................................................52 VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare...................................................................................53 VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE..........................................................53 VIII.8.1 Generalitati.............................................................................................................53 VIII.8.2 Durata tratarii..........................................................................................................53 VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR..............................................................54 VIII.10. MASURARE..............................................................................................................54 VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE................................................................54 IX.1 PREVEDERI GENERALE..........................................................................................56 IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE............................................56 IX.3 ARMATURI.................................................................................................................56 IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare..........................................................................57 IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate...........................................58 IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse.................................................59 IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT................................................60 IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR...........................................................................................61 IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate....................................................................61 IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor..........................................................................62 IX.5.3 Injectarea cablurilor..................................................................................................63 IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR.............................................63 IX.7. MASURARE...................................................................................................................63 IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................63 X.1 APARATE DE REAZEM.................................................................................................64 X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE.............................................................................64 X.3. MASURARE....................................................................................................................65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE...............................................................66 XI.1 HIDROIZOLATII...........................................................................................................66 XI.1.1 Generalitati...............................................................................................................66 XI.1.2 Caracteristici tehnice................................................................................................67 75

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI.1.3 Prescriptii..................................................................................................................68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul...................................................70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE.........................70 XI.2.1 Generalitati...............................................................................................................70 XI.2.2 Caracteristici tehnice..................................................................................................71 XI.2.3 Prescriptii.................................................................................................................72 XI.3. MASURARE...................................................................................................................75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................75 XII. CALEA PE POD...................................................................................................................76 XII.1 GENERALITATI............................................................................................................76 XII.2 TROTUARE....................................................................................................................77 XII.3 PARAPETE.....................................................................................................................77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD..............................................................................77 XII.5 CONDITII TEHNICE....................................................................................................78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE.....................................................................................80 XII.6.1 Prescriptii de executie...............................................................................................80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor.....................................................................................81 XII.7. MASURARE..................................................................................................................81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE...................................................................81 XIII.1 GENERALITATI.........................................................................................................82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON.................................................................82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON............................................................................................................82 XIII.3.1 Pamnt vegetal........................................................................................................82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi....................................................................................82 XIII.3.3 Apa de compactare..................................................................................................83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR........................................................83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR...................................................................................84 XIII.5.1 Generalitati...............................................................................................................84 XIII.5.2 Zone de racordare....................................................................................................86 XIII.5.3 Protectii....................................................................................................................87 XIII.5.4 Tolerante..................................................................................................................87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE...........................................87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON.....................................................................88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE...............................................................................88 XIII.9. MASURARE................................................................................................................89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE..................................................................89

76

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

1.

LUCRARI DE TERASAMENTE

77

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE LUCRARI DE TERASAMENTE CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL................................................................1 I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR........................................................................1 I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII..................................2 I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII...........................................................................................................................3 II. ARTICOLE GENERALE..........................................................................................................5 II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI.................................................................................5 II.1.1 Respectarea Legilor........................................................................................................5 II.1.2 Posesia i folosirea antierului.......................................................................................5 II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6).................................................................6 II.1.4 Organizarea de antier....................................................................................................6 II.1.5 Lucrri Provizorii...........................................................................................................7 II.1.6 Informaii........................................................................................................................7 II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei.......................................8 II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului................................................................8 II.1.9 Implementarea planului de promovare...........................................................................9 II.1.10 Ali antreprenori.........................................................................................................11 II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate.........................................11 II.1.12 Relocare i protejare de utiliti.................................................................................11 II.1.13 Aspecte legate de ap.................................................................................................14 II.1.14 Managementul traficului............................................................................................14 II.1.15 ntreinerea drumurilor existente................................................................................16 II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor................................................................................17 II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele................................................................................18 II.1.18 Activiti n afara antierului.....................................................................................19 II.1.19 Asistena tehnic arheologic ....................................................................................19 II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului...........................................................................20 II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului.................................................................20 II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6).........................................................................21 II.1.24 Lucrri n Regie..........................................................................................................21 II.1.24 Asigurri.....................................................................................................................22 II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)..............................................................23 II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII...............................................................24 II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii ............................................................24 II.2.2 Laboratorul din antier.................................................................................................25 II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru.....................................26 II.2.4 Materiale alternative.....................................................................................................27 II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer............................................................................27 II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar...............................................................................27 II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC.................................................................................................28 II.3.1 Studiul topografic, repere i cote..................................................................................28 II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER................................29 II.4.1 Biroul Inginerului.........................................................................................................29 1

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer................................................................................30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului .........................................................................30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului .............................................................31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului.................................................32 II.4.6. Fotografii de progres ..................................................................................................32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer.....................................................................................33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI ..............................................34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL...............................35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI...........................................................................................................36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER.....37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE .............................39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE...................................................................59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA.............................................66 ..............................................................................................................................................11 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE.........................................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. MATERIALE FOLOSITE...................................................................................................13 II. 1. PAMANT VEGETAL.................................................................................................13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE...............................................................13 II. 5. APA DE COMPACTARE...........................................................................................14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE............................................14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR.......................................................14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR...........................................................................15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR..................................................................................15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE....................................................................................15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI....................................................................................16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT...........................................17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR....................................................................................18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI............................................20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR................................................................................20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR..........................................................26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI.....................................................................................26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL..............................................................26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE.....................................................................27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE...........................27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR...........................................................27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE......................................................................30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................31 IV. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................31 V. MASURARE.......................................................................................................................32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE........................................................................32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA...........................................................................33 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. CONDITII TEHNICE..........................................................................................................13 2

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................13 III. MATERIALE FOLOSITE ................................................................................................13 III. 1. PAMaNTURI..............................................................................................................13 III. 2. VAR............................................................................................................................15 III. 3. ZGURA GRANULATA.............................................................................................16 III. 4. CIMENT.....................................................................................................................17 III. 5. APA............................................................................................................................17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR.......................................................17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA...........................................................................19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE............19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA..............................20 EXISTENTA.........................................................................................................................20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC...................................................................................................................20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................22 COEZIV TRATAT CU VAR................................................................................................22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR.....................................24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT............................................................................................................26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI.................................................................27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA.......................................28 V. RECEPTIA LUCRARILOR................................................................................................29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE.......................................................................29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR..........................29 V. 3. RECEPTIA FINALA...................................................................................................29 NEXA - STRATURI DE FORMA...........................................................................................30 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................13 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................13 II. 1. AGREGATE NATURALE..........................................................................................14 II. 2. APA..............................................................................................................................16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE...............16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.........................................17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI........................................................................18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................18 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................21 3

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V.2. CONDITII DE COMPACTARE..................................................................................21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................23 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.........24 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE......................................................................13 I.2. PREVEDERI GENERALE............................................................................................13 II. 1. AGREGATE NATURALE..........................................................................................14 II. 2. APA..............................................................................................................................16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...............................................................................17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL..................................................18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...........................................................19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE..................19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE........................................................20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE...22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE.................................................................................23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................24 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................25 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.............................................12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR.....................................13 II. 1. AGREGATE................................................................................................................13 II. 2. FILER...........................................................................................................................14 II. 3. LIANTI........................................................................................................................14 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........15 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................16 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................16 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 16 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE..........................17 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................18 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................19 4

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI..................................................................................20 IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA.........................................................................22 IV.1. PUNEREA IN OPERA...............................................................................................22 IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................22 IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................22 IV. 4. ASTERNEREA..........................................................................................................23 IV. 5. COMPACTAREA......................................................................................................23 IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA...........................................................25 IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA..................................................................25 IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................25 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT.........................28 V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS..........................................28 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................28 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................29 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................29 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)......................29 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................30 ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD..........................................................................................................31 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.............................................12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR..................................13 II. 1. AGREGATE................................................................................................................13 II. 2. FILER...........................................................................................................................14 II. 3. LIANTI........................................................................................................................14 II. 4. ADITIVI.......................................................................................................................18 II. 5. FIBRE..........................................................................................................................18 II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........18 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................19 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................19 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 25 III. 3. STATIA DE ASFALT................................................................................................31 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................33 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................33 III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE. .34 IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA................................................................................36 IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................36 IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE...................................................................................36 IV. 3. ASTERNEREA..........................................................................................................37 IV. 4. COMPACTAREA......................................................................................................38 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI....................................................40 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE.........43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI......................................43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA.............................................45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................45 5

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA..................................................45 LUCRARILOR).....................................................................................................................45 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................46 ANEXA NR. 1..........................................................................................................................47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC................................................................................................................................47 ANEXA NR. 2..........................................................................................................................50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG...........50 ANEXA NR. 3..........................................................................................................................52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD. 52 ANEXA NR. 4..........................................................................................................................55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE....55 ANEXA NR. 5..........................................................................................................................57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE.........57 I. GENERALITATI..................................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE.........................................................13 II. 1. CIMENTURI................................................................................................................13 II. 2. AGREGATE................................................................................................................15 II. 3. APA..............................................................................................................................19 II. 4. OTEL BETON.............................................................................................................19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE........................................................................20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII.................................................20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII.........................................................21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI.............................................................22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE................................................................................22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI..................................................................................22 IV. 3. GEOTEXTIL..............................................................................................................23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI............................................................................23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU.....................................................23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI...................................................................................................................................29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII.........................................29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ..........................................................30 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR......................................................31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR...........................................................34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR..............................................................................34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR.................................................................................34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR......................35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR..................................................35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT.......................................................35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR...............................................35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR.................................................................................37 6

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE X. COFRAJE...........................................................................................................................39 X. 1. COFRAJE....................................................................................................................39 XI. OTEL DE ARMATURA....................................................................................................40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII........................................................40 XII. BETOANE........................................................................................................................41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI.................................................................................41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI.................................................................41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR................................................42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON...............................43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI.....................................................44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI..............................................44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI...................................45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE....................................................45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE...................................................................47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE................................47 CIMENT................................................................................................................................47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT...........................................47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON...48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC..............................................................48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON.................................48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI.............................................................................................................49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE.....................................................................................49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT............................................49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU........................................49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA......................................................................................................................50 XVI. CANALIZAREA..........................................................................................................51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR.........................................................................51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI.........................51 CAMINELOR DE VIZITARE..............................................................................................51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE...................................................................52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR..............................................................................52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE...................................................................................53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR........................53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR...........................................................................................56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE..............................................................................................56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA..................................................................................56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA...............................................................................................57 XX. MASURARE....................................................................................................................58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................58 ANEXA.................................................................................................................................59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA.............59 I. GENERALITATI..................................................................................................................12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM.......................................................12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR..........................................................................................12 III. MASURARE......................................................................................................................14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.......................................................................14 7

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE.......................................................................12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA.............................12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE...................................................................................13 V. APLICAREA MARCAJELOR...........................................................................................15 VI. CONTROLUL DE CALITATE.........................................................................................16 VII. MASURARE.....................................................................................................................16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE.............................................................1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR.................................1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME.......................................2 II.1 GENERALITATI................................................................................................................2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice............................................................2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute........................................................................................2 II.1.3 Conceptia de calcul......................................................................................................2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE..........................................................................................................................................2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor................................................................3 II.2.3 Forarea pilotilor............................................................................................................6 II.2.4 Betonarea......................................................................................................................7 II.2.5 Controlul calitatii........................................................................................................8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR...................................10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE..........................................10 II.5. MASURARE.....................................................................................................................11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE...................................................................................13 III.1 GENERALITATI.............................................................................................................13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR ..................................13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR ........................................................................................................13 III.3.1 Agregatele...................................................................................................................13 III.3.2 Cimenturi....................................................................................................................14 III.3.3 Armaturile...................................................................................................................14 III.3.4 Betoanele.....................................................................................................................14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE...............................................................14 III.5. MASURARE...................................................................................................................15 III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT.......................................................................16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE...............................16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII.................................................................................................17 IV.3 COFRAJE.........................................................................................................................17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE................................................................................18 IV.4.1 Agregate......................................................................................................................18 IV.4.2 Ciment......................................................................................................................18 IV.4.3 Armaturi....................................................................................................................18 IV.5 BETOANE......................................................................................................................19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE................................19 8

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR.............................................................................................20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte..................................................................................21 IV.8. MASURARE...................................................................................................................22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................22 V.1 GENERALITATI.............................................................................................................23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII.............................................................23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII..................................24 V.3.1 Executie, utilizare, control.........................................................................................24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele...........................................24 V.4. MASURARE....................................................................................................................24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................24 VI. C O F R A J E........................................................................................................................25 VI.1 DATE GENERALE........................................................................................................25 VI.2 CONDITII TEHNICE ....................................................................................................25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT..........................................................................26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE.............................................................26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR.....27 VI.7. MASURARE...................................................................................................................27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................27 VI.8.PLATA.............................................................................................................................27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR............................................................................................27 VII. A R M A T U R I..................................................................................................................28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI.................................................................................28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON...................................................29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA..........................................................................29 VII.4 CONTROLUL CALITATII...........................................................................................29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR.................................30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate........................30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE.....................................................................................31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE..........................31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE..........................................................................................31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR...................................................................................32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON.................................................................32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT................................33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR...............................................33 VII.13. MASURARE................................................................................................................33 VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.................................................................33 VIII. B E T O A N E....................................................................................................................35 VIII.1 PREVEDERI GENERALE...........................................................................................35 VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR.............................36 VIII.2.1 Ciment.....................................................................................................................36 VIII.2.2 Agregate..................................................................................................................38 VIII.2.3 Apa..........................................................................................................................40 VIII.2.4 Aditivi.....................................................................................................................40 VIII.2.5 Adaosuri ................................................................................................................42 VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI......................................42 VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta.......................................................................................42 9

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate.....................................................................................43 VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI..................................44 VIII.4.1 Conditii generale....................................................................................................44 VIII.4.2 Proiectarea amestecului..........................................................................................45 VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI.................................................46 VIII.5.1 Betonul proaspat....................................................................................................46 VIII.5.2 Betonul ntarit........................................................................................................46 VIII.6 PREPARAREA BETONULUI.....................................................................................47 VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport................................................47 VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI...................................49 VIII.7.1 Transportul betonului.............................................................................................49 VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului...................................................................................50 VIII.7.3 Reguli generale de betonare...................................................................................51 VIII.7.4 Compactarea betonului...........................................................................................52 VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare...................................................................................53 VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE..........................................................53 VIII.8.1 Generalitati.............................................................................................................53 VIII.8.2 Durata tratarii..........................................................................................................53 VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR..............................................................54 VIII.10. MASURARE..............................................................................................................54 VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE................................................................54 IX.1 PREVEDERI GENERALE..........................................................................................56 IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE............................................56 IX.3 ARMATURI.................................................................................................................56 IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare..........................................................................57 IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate...........................................58 IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse.................................................59 IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT................................................60 IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR...........................................................................................61 IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate....................................................................61 IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor..........................................................................62 IX.5.3 Injectarea cablurilor..................................................................................................63 IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR.............................................63 IX.7. MASURARE...................................................................................................................63 IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................63 X.1 APARATE DE REAZEM.................................................................................................64 X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE.............................................................................64 X.3. MASURARE....................................................................................................................65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE...............................................................66 XI.1 HIDROIZOLATII...........................................................................................................66 XI.1.1 Generalitati...............................................................................................................66 XI.1.2 Caracteristici tehnice................................................................................................67 XI.1.3 Prescriptii..................................................................................................................68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul...................................................70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE.........................70 XI.2.1 Generalitati...............................................................................................................70 10

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI.2.2 Caracteristici tehnice..................................................................................................71 XI.2.3 Prescriptii.................................................................................................................72 XI.3. MASURARE...................................................................................................................75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................75 XII. CALEA PE POD...................................................................................................................76 XII.1 GENERALITATI............................................................................................................76 XII.2 TROTUARE....................................................................................................................77 XII.3 PARAPETE.....................................................................................................................77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD..............................................................................77 XII.5 CONDITII TEHNICE....................................................................................................78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE.....................................................................................80 XII.6.1 Prescriptii de executie...............................................................................................80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor.....................................................................................81 XII.7. MASURARE..................................................................................................................81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE...................................................................81 XIII.1 GENERALITATI.........................................................................................................82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON.................................................................82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON............................................................................................................82 XIII.3.1 Pamnt vegetal........................................................................................................82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi....................................................................................82 XIII.3.3 Apa de compactare..................................................................................................83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR........................................................83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR...................................................................................84 XIII.5.1 Generalitati...............................................................................................................84 XIII.5.2 Zone de racordare....................................................................................................86 XIII.5.3 Protectii....................................................................................................................87 XIII.5.4 Tolerante..................................................................................................................87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE...........................................87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON.....................................................................88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE...............................................................................88 XIII.9. MASURARE................................................................................................................89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE..................................................................89

11

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

I. G E N E R A L I T A T I I. 1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia i reconstrucia drumurilor publice. El cuprinde condiiile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea i finisarea lucrrilor, controlul calitii i condiiile de recepie. I. 2. PREVEDERI GENERALE La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si normative in vigoare la data executiei, in masura n care acestea completeaza i nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate i aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor ncercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului i n conformitate cu prevederile contractului, i alte verificri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va adopta msurile tehnologice i organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va ine evidena zilnic a volumelor de terasamente executate, precum i nregistrarile de calitate privind rezultatele testelor efectuate. In cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul poate dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. MATERIALE FOLOSITE II. 1. PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren acoperite cu pamant vegetal corespunzator.

II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE Categoriile si tipurile de pamanturi care se folosesc la executarea terasamentelor sunt clasificate conform STAS 1243. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.). inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minimum 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cmc. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer. Pentru pamanturile argiloase, simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, var-ciment, stabilizatori chimici specifici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cand pamantul din patul drumului are umiditatea relativa Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate naturala Wo = WL - limita de curgere Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu studii bazate pe incercari de laborator pe considerente tehnico-economice. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice n putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc 13

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

II. 5. APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului, cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Inginerului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare. II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aibe calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR Verificarea calitatii pamantului consta In determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute n tabelul 2. Tabel 2 Nr. crt Caracteristici care se verifica Frecvente minime Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 1913/3-76 730-89 Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000 mc O Incercare la fiecare: - 2.000 mc pamant pentru rambleuri - 250 ml de drum in debleu 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82 1913/13-83

1 2 3 4 5

Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscata maxima Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la inghet, dezghet

In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat o Incercare la fiecare 5.000 mc

6 7

1913/12-88 1709/3-90

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru completat la zi cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator. III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR La pichetarea axei traseului vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati In afara zonei drumului, cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, va trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30 m in aliniament si de 20 m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: Inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); Inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa ori de cate ori este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si pozitiile tuturor instalatiilor subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.

III. 2. LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: defrisari; curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea sau protejarea constructiilor existente.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizarii. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau instructiunilor Inginerului. Toate materialele provenite din demolari sau dezafectari apartin Beneficiarului si vor fi depozitate si predate acestuia conform instructiunilor Inginerului. Materialele care care nu vor fi depozitate si predate Beneficiarului vor fi evacuate la groapa publica cea mai apropiata numai cu aprobarea Inginerului, transportul si depozitarea fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut In tabelul nr.5 punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. III. 3. MISCAREA PAMANTULUI Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor (In sensul prevederilor din art.4) precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (In sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare alternative de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. Daca Inginerul considera necesar, el poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, Tabelul de miscare a pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Beneficiar, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor. III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care locatia gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant nu sunt impuse prin proiect sau prin caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului; crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Beneficiarului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu; in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3; cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate fi depozitat, cu acordul Inginerului, in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor existente si in afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale si nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. Inginerul se poate opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor propuse de Antreprenor si susceptibie de a inrautati aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca si ale celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului. III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si aprobat ca satisfacator de catre Inginer. Aceste aprobari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul si pe cheltuiala Antreprenorului. La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, se va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Beneficiarului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12,00 m sunt date in tabelul 3, In functie de natura materialelor existente in debleu. Tabel 3 INCLINAREA TALUZURILOR 1,0 : 1,5 1,0:1,0...1,0:0,5 1,0:0,1 1,0:1,5...1,0:1,0 1,0:0,1 de la 1,0:0,1 pana la pozitia verticala sau chiar In consola

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleurilor Roci stancoase nealterabile Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

In debleuri mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, oprind executia lucrarilor in zona afectata si luand toate masurile necesare de protectia muncii si anuntand in acelasi timp Inginerul. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c). In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina: degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date n tabelul 4.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabel 4 Profilul Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluz de debleu neacoperit Tolerante admise Roci necompacte Roci compacte +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 5 cm +/- 10 cm +/- 10 cm variabil In functie de natura rocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este aratat in art.14. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Beneficiarul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: In perioada ploioasa: extragerea verticala dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui, in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii. III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI Lucrarile pregatitoare aratate la art.8 si 9 sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umpluturAa, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5. III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR Prescriptii generale Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si aprobate de Inginer. Aceasta aprobare trebuie sa fie, in mod obligatoriu, consemnata in caietul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa incetarea intemperiilor si revenirea terenului la parametrii fizici corespunzatori, in conformitate cu testele efectuate de Antreprenor in acest scop si cu aprobarea Inginerului, caruia ii vor fi puse la dispozitie rezultatele testelor efectuate de Antreprenor. Modul de executie a rambleurilor Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea maxima impusa. Pamantul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita prin piste de proba, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 16. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioara a rambleului. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. Compactarea rambleurilor Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevAzut In STAS 2914, conform tabelului 5. Tabel 5 Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare) Pamanturi Necoezive Imbracami nti permanent e Imbracaminti semipermane nte Coezive Imbracami nti permanent e Imbracaminti semipermane nte

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu Inaltimea: h 2,00 m h > 2,00 m b. In corpul rambleurilor, la adancimea sub patul drumului: h 0,50 m 0,5 < h 2,00 m h > 2,00 m c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub patul drumului 100 95 95 92 97 92 93 90

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

100

100

100

100

NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm In proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare. Controlul compactarii In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza: controlul va fi pe fiecare strat; frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6. Tabel 6 Denumirea Incercarii Frecvenaa minimala a Observatii

a) b)

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Incercarilor Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea gradului de compactare 1 la 5.000 m3 1 la 250 ml de platforma 3 la 250 ml de platforma Pentru fiecare tip de pamant pe strat pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru In care se vor consemna toate rezultatele privind Incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. Profiluri si taluzuri Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea Inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala indicate In tabelul 7. Tabel 7 Natura materialului in rambleu Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H (max m) 6 7 8 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7, dar numai pana la maxim 12,00 m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul inaltimii, pana la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. La rambleuri mai inalte de 12,00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pana la inaltimile maxime, h max. pe verticala indicate in tabelul 8, In functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Tabel 8 Caracteristicile terenului de fundatie Panta terenului de fundatie 30 0 1:10 1:5 1:3 3,00 2,00 1,00 60 4,00 3,00 2,00 10 3,00 2,00 1,00 5o a) Unghiul de frecare interna in grade 10o b) coeziunea materialului KPa 30 5,00 4,00 2,00 1,00 60 6,00 5,00 3,00 2,00 10 4,00 3,00 2,00 1,00 30 6,00 5,00 3,00 2,00 60 8,00 6,00 4,00 3,00 80 10,00 7,00 5,00 4,00 Inaltimea maxima a rambleului, h max. (m) 15o

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: - platforma fara strat de forma +/- 3 cm - platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele: asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asteptare dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare; tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa. Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive. Pentru aceste pamanturi Beneficiarul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel Incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata In functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE caz, sa depaseasca 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi InsotitA de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: Qreprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; Sreprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. Incercarile se vor face de Antreprenor Intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si In cazul debleurilor in material stancos, art.12 tab.4. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.) In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Beneficiarului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire. Protectia Impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie saramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. III. 9. FINISAREA PLATFORMEI Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute In proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: - la latimea platformei: +/- 0,05 m, fata de ax +/- 0,10 m, pe intreaga latime - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, in doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%. III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie. III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre Beneficiar si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada, la cererea scrisa a Beneficiarului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator. III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare; - verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor asternute; - verificarea compactarii umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/0,10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 IncercAri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 m3 umplutura. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (stanga, ax, dreapta). La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamantului de fundatie sunt indicate in tabelul 9. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face In corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pusi opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 m2 de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face In minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. Controlul caracteristicilor patului drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta necesara la nivelul patului drumului se considera realizata daca, deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decat cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate. Tabel 9 Tipul de pamant conform STAS 1243 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasA, argila Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400 450

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4, frecventa incercarilor va fi de 3 Incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului In fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se efectueaza de catre Beneficiar si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrrii: trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie; In cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; In cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.; nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/1994. IV. 3. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/1994.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

V. MASURARE V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: E1a E2a E2b E3a E3b E4a E6a E7a CURAREA TUFISURILOR I A ARBUTILOR DOBORREA COPACILOR CU DIAMETRU DE LA 10 LA 40 CM DOBORREA COPACILOR CU DIAMETRU MAI MARI DE 40 CM SCOATEREA RDCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI MICI DE 40CM SCOATEREA RDCINILOR SI A BUTURUGILOR CU DIAMETRE MAI MARI DE 40CM DECAPAREA TERENULUI VEGETAL SAPATURA N TEREN FOARTE TARE SAPATURA PMNTULUI N GROPILE DE MPRUMUT

E10a UMPLUTURA DE PMNT LUAT DIN SPTURA UMPLUTURA DE PMNT CU PAMANT LUAT DIN GROPA DE E11a IMPRUMUT E5a SAPATURA SISTEMULUI RUTIER E12a AMENAJAREA TALUZURILOR

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat In MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE STAS 730 STAS 1243 STAS 1709/1 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul. Actiunea fenomenului de Inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.

STAS 1709/2

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE STAS 1709/3 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare. Teren de fundare. Determinarea umiditAtii. Teren de fundare. pamanturilor. Teren de fundare. plasticitate. Determinarea Determinarea densitatii de

STAS 1913/1 STAS 1913/3 STAS 1913/4 STAS 1913/5 STAS 1913/12

limitelor

Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 2914

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

2.

STRATURI DE FORMA

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE STRATURI DE FORMA CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor II.1.2 Posesia i folosirea antierului II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) II.1.4 Organizarea de antier II.1.5 Lucrri Provizorii II.1.6 Informaii II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului II.1.9 Implementarea planului de promovare II.1.10 Ali antreprenori II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate II.1.12 Relocare i protejare de utiliti II.1.13 Aspecte legate de ap II.1.14 Managementul traficului II.1.15 ntreinerea drumurilor existente II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele II.1.18 Activiti n afara antierului II.1.19 Asistena tehnic arheologic II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) II.1.24 Lucrri n Regie II.1.24 Asigurri II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii II.2.2 Laboratorul din antier II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru II.2.4 Materiale alternative II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC II.3.1 Studiul topografic, repere i cote II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER 1 1 2 3 5 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 11 11 11 14 14 16 17 18 19 19 20 20 21 21 22 23 24 24 25 26 27 27 27 28 28 29

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.4.1 Biroul Inginerului 29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer 30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului 30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului 31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului 32 II.4.6. Fotografii de progres 32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer 33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI 34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL 35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI 36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER 37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE 39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE 59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA 66 11 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE FOLOSITE 13 II. 1. PAMANT VEGETAL 13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 13 II. 5. APA DE COMPACTARE 14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 31 IV. 3. RECEPTIA FINALA 31 V. MASURARE 32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 33 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. CONDITII TEHNICE 13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 13 III. MATERIALE FOLOSITE 13 III. 1. PAMaNTURI 13 III. 2. VAR 15 III. 3. ZGURA GRANULATA 16 III. 4. CIMENT 17 III. 5. APA 17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 20 EXISTENTA 20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 22 COEZIV TRATAT CU VAR 22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 28 V. RECEPTIA LUCRARILOR 29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR 29 V. 3. RECEPTIA FINALA 29 NEXA - STRATURI DE FORMA 30 I. G E N E R A L I T A T I 13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I. 2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 18 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 19

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 23 VI. 3. RECEPTIA FINALA 23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 24 I. G E N E R A L I T A T I 13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I.2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 24 VI. 3. RECEPTIA FINALA 24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 25 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 13 II. 1. AGREGATE 13 II. 2. FILER 14 II. 3. LIANTI 14 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 15 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 16 IV.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 16 16 17 18 19 20 22 22 22 22 23 23 25 25 25 28 28 28 29 29 29 30 31 12 12 12 13 13 14 14 18 18 18 19 19 25 31 33 33 34 36 36 36 37 38 40

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 45 LUCRARILOR) 45 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 46 ANEXA NR. 1 47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 47 ANEXA NR. 2 50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 50 ANEXA NR. 3 52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 52 ANEXA NR. 4 55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 55 ANEXA NR. 5 57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 57 I. GENERALITATI 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 13 II. 1. CIMENTURI 13 II. 2. AGREGATE 15 II. 3. APA 19 II. 4. OTEL BETON 19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 3. GEOTEXTIL 23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 30 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 34

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 37 X. COFRAJE 39 X. 1. COFRAJE 39 XI. OTEL DE ARMATURA 40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 40 XII. BETOANE 41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 47 CIMENT 47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 50 XVI. CANALIZAREA 51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 51 CAMINELOR DE VIZITARE 51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA 57 XX. MASURARE 58

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 58 ANEXA 59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 59 I. GENERALITATI 12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR 12 III. MASURARE 14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14 I. G E N E R A L I T A T I 12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 13 V. APLICAREA MARCAJELOR 15 VI. CONTROLUL DE CALITATE 16 VII. MASURARE 16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME 2 II.1 GENERALITATI 2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2 II.1.3 Conceptia de calcul 2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3 II.2.3 Forarea pilotilor 6 II.2.4 Betonarea 7 II.2.5 Controlul calitatii 8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10 II.5. MASURARE 11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13 III.1 GENERALITATI 13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13 III.3.1 Agregatele 13 III.3.2 Cimenturi 14 III.3.3 Armaturile 14 III.3.4 Betoanele 14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14 III.5. MASURARE 15 III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17 IV.3 COFRAJE 17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18 IV.4.1 Agregate 18 IV.4.2 Ciment 18 IV.4.3 Armaturi 18 IV.5 BETOANE 19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21 IV.8. MASURARE 22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22 V.1 GENERALITATI 23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24 V.3.1 Executie, utilizare, control 24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24 V.4. MASURARE 24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24 VI. C O F R A J E 25 VI.1 DATE GENERALE 25 VI.2 CONDITII TEHNICE 25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27 VI.7. MASURARE 27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27 VI.8.PLATA 27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27 VII. A R M A T U R I 28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29 VII.4 CONTROLUL CALITATII 29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33 VII.13. MASURARE 33 VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII. B E T O A N E VIII.1 PREVEDERI GENERALE VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR VIII.2.1 Ciment VIII.2.2 Agregate VIII.2.3 Apa VIII.2.4 Aditivi VIII.2.5 Adaosuri VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI VIII.4.1 Conditii generale VIII.4.2 Proiectarea amestecului VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 Betonul proaspat VIII.5.2 Betonul ntarit VIII.6 PREPARAREA BETONULUI VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului VIII.7.3 Reguli generale de betonare VIII.7.4 Compactarea betonului VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati VIII.8.2 Durata tratarii VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE IX.1 PREVEDERI GENERALE IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE IX.3 ARMATURI IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor IX.5.3 Injectarea cablurilor IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR IX.7. MASURARE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE X.1 APARATE DE REAZEM 35 35 36 36 38 40 40 42 42 42 43 44 44 45 46 46 46 47 47 49 49 50 51 52 53 53 53 53 54 54 54 56 56 56 57 58 59 60 61 61 62 63 63 63 63 64

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE 64 X.3. MASURARE 65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 66 XI.1 HIDROIZOLATII 66 XI.1.1 Generalitati 66 XI.1.2 Caracteristici tehnice 67 XI.1.3 Prescriptii 68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul 70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 70 XI.2.1 Generalitati 70 XI.2.2 Caracteristici tehnice 71 XI.2.3 Prescriptii 72 XI.3. MASURARE 75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 75 XII. CALEA PE POD 76 XII.1 GENERALITATI 76 XII.2 TROTUARE 77 XII.3 PARAPETE 77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 77 XII.5 CONDITII TEHNICE 78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 80 XII.6.1 Prescriptii de executie 80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 81 XII.7. MASURARE 81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 81 XIII.1 GENERALITATI 82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3.1 Pamnt vegetal 82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi 82 XIII.3.3 Apa de compactare 83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR 83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 84 XIII.5.1 Generalitati 84 XIII.5.2 Zone de racordare 86 XIII.5.3 Protectii 87 XIII.5.4 Tolerante 87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 88 XIII.9. MASURARE 89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive: - pamanturi necoezive; - impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm; b. materiale coezive: - pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840); - pamanturi coezive tratate cu var; - pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var; - pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment. Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale. Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive. Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var sau cu var-ciment se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II. Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente, daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2. I. 2. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul va asigura adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea va efectua, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. CONDITII TEHNICE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca are grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime minima de 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5-4%. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la latimea intreaga; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive. III. MATERIALE FOLOSITE III. 1. PAMANTURI Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si se identifica, conform STAS 1243, in functie de compozitia granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum se indica in tabelele 1 si 2. In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume: - Loess cu fractiunea - Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm > 60% si greutate volumica de 12-16 KN/mc 0,01 ... 0,1 mm < 60%.

Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici; acestea difera numai prin compozitia granulometrica.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE . Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1 CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA Argila % Praf % Nisip % < 0,005 mm 0,005...0,05m 0,05...2 mm m 3 4 5 < 60 variabil variabil 35...60 35...50 30...60 30...35 15...30 15...30 0...15 0...15 15...30 0...15 < decat argila > decat argila < decat argila > decat argila > decat nisip > decat nisip > decat argila > decat nisip < decat nisip < decat nisip < 30 < decat praf > 30 > 30 < 30 > 30 < 30 > 30 > decat praf > decat praf

DENUMIREA PAMANTURILOR 2 Argila groasa Argila Argila prafoasa Coezive Argila nisipoasa Argila praf nisipoasa Praf argilos Praf argilos nisipos Slab coezive Praf Praf nisipos Nisip argilos Nisip prafos

I.P. 6 > 35 25...35 15...35 15...35 15...25 10...25 5...20 5...15 0...10 5...20 0...10

Foarte coezive

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip. . Pamanturi necoezive DENUMIRE PAMANT NECOEZIV Bolovanis Pietris mare Pietris mic Nisip mare Nisip mijlociu Nisip fin Tabel 2 Dimensiunea preponderenta a fragmentului solid - mm 70...200 20...70 2...20 0,5...2 0,25...0,5 0,05...0,25

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare. Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3. Tabel 3 DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max. 100 mm continua 60 % 7 3%

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%. III. 2. VAR Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: - var nehidratat macinat, conform STAS 9310 - var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice In putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier. Tabel 4 Var pentru constructii Var nestins, Nestins, macinat Stins, pulbere Metoda bulgari CARACTERISTICI de Tipuri de var incercare CL CL CL CL CL CL 90 90 80 80 90 80 Oxid de calciu si magneziu 90 80 90 80 90 80 SR EN (CaO + MgO) totali, %, min. 196-22) Oxid de magneziu (MgO), %, max. < 101) SR ENV Dioxid de carbon (CO2), %, max. 5 4 7 4 7 459-23) Trioxid de sulf (SO2), %, max. 2

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu), minute Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (Tmax), C Finetea de macinare, rest pe sitele: - 0,09 % - 0,20 % Densitate aparenta, kg/dm3 Randament in pasta, dm3/10 kg Apa libera, %
1) 2)

< 15 > 60 <7 <2 > 50

< 15 > 60 > 50 -

SR EN 459-2 <7 <2 0,30,6 > 26 <2

Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1 La var nestins macinat (SR 9310:2000, pct. 2) 3) La var pentru constructii (SR ENV 459-1).

III. 3. ZGURA GRANULATA Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si zgura granulata de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prevazute in SR 648, aratate in tabelul 5. Tabel 5 CARACTERISTICI CHIMICE SI FIZICE Reziduul nesolubil, in HCl, %, max. Oxid de magneziu (MgO), %, max. Oxid de mangan (Mn2O3), %, max. Modul chimic CaO + MgO --------------------- , SiO2 Modul chimic CaO ----------- , SiO2 Conditii de admisibilitate 1,5 7,0 2,0 1 SR EN 196-2 Metoda de verificare

min.

min.

1,10

Densitate aparenta in gramada, in stare uscata, kg/dm3 max Umiditate de referinta, % Structura

1,1 16,0

SR 648 pct.5.2 STAS 4242/1 granule sticloase

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Impuritati nu se admite prezenta bucatilor compactate: pamant, pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de incluziuni metalice

Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a stratului de forma sa se desfasoare fara intreruperi. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate in tabelul 5 in conditiile SR 648. Certificatul de calitate se va pastra in dosarul santierului. Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o alta campanie de lucru viitoare. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite. Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale. Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime pentru a preintampina degradarea zgurii granulate. III. 4. CIMENT La stabilizarea pamanturilor coezive cu var si ciment se vor utiliza lianti hidraulici rutieri, care trebuie sa indeplineasca, conditiile prevazute in SR EN 13282. Depozitarea liantilor hidraulici rutieri se va face in saci, in incaperi aerisite si ferite de umezeala sau in vrac in silozuri inchise si ferite de umezeala. Controlul calitatii liantilor hidraulici rutieri pe santier se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 6. III. 5. APA Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

Tabel 6 Material 1 Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica 2 Compozitia granulometrica Indice de plasticitate Pamanturi coezive Continutul de substante organice si humus Umiditate Compozitia granulometrica Pamanturi necoezive sau deseuri de cariera Pamanturi necoezive sau material pietros aluvionar Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata Coeficient de gelivitate pe piatra Umiditate Compozitia granulometrica Echivalentul de nisip Umiditate Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate Finetea Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere Durata de stingere Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate Examinarea datelor FRECVENTA MINIMA La aprovizionarea materialelor 3 In functie de heterogenitatea pamantului insa cel putin o incercare la 1000 mc Preliminar si la schimbarea sursei de aprovizionare O proba la fiecare lot aprovizionat O proba pe fiecare furnizor Din buletinul de la furnizor O proba pe fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de garantie La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Inainte de utilizare 4 Metode de determinare conform 5 STAS 1913/5 STAS 1913/4 O proba pe schimb O proba pe schimb O proba pe schimb STAS 4606 STAS 730 STAS 4606 STAS 730 STAS 1243 STAS 1913/1

Var

SR EN 4592 -

Zgura granulata Ciment

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Constanta de volum/stabilitate Timpul de priza Rezistente mecanice la 7 zile Rezistente mecanice la 28 zile Prelevarea de contra-probe care se pastreaza minim 45 zile (pastrate in cutii metalice sau pungi de polietilena sigilate) Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare O determinare la fiecare loc aprovizionat, dar nu mai putin de o determinare la 100 t, pe o proba medie O proba la 100 t sau la fiecare siloz in care s-a depozitat locul aprovizionat La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu delegatul Inginerului O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o proba medie) SR EN 1961 SR EN 1963

Doua determinari pe siloz (sus si jos)

SR EN 1966

IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului sau autostrazii. IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din care se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3...5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III - V va avea aceeasi inclinare

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5...4,0%. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru. In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza o planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea platformei, prin care se vor stabili: - grosimea optima de compactare - umiditatea optima de compactare - componenta atelierului de compactare - numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5. Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare). IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei. Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera. Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - indicele de plasticitate Ip 6 ... 8% - echivalentul de nisip EN > 30% - granulozitatea intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7 - umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13 - continutul in elemente moi si gelive, max 5% - sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati. Tabel 7 Domenii de granulozitate Limita 0,063 min 0 - 63 max 12 20 28 43 67 98 100 100 6 Treceri prin site sau ciururi in % din masa Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2) 0,16 8 0,5 12 2 18 6,3 31 16 53 25 65 63 100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor, de catre un laborator de specialitate. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 m lungime de drum, in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit. Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi pct.10.6). Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si cu rectificare manuala la sablon. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare. Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10-12%. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare. IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2...4% raportat la masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed. Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabel 8 Denumirea pamanturilor Pamanturi foarte coezive si coezive Pamanturi slab coezive Umiditatea pamantului De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt +12...15% Sub Wopt + 4...7 % De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt +12...15% Sub Wopt + 4...7 % Dozaj in % din masa var nestins var stins var bulgari macinat pulbere 4 3 3 2 4 3 3 2 4 3

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative. In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris. In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru. Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor: dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat umiditatea optima de compactare componenta atelierului de compactare intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare). Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului;

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2. c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: - daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%. d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; e. in intervalul 828 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise. IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10...30% si var nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de 3...4%. Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9. Tabel 9 Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88 Foarte coezive (argila groasa, argila) Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa) Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos) Rc la 14 zile in N/mm min 1,2 1,0 0,35 0,50

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor. Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platforma a drumului. Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini. Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici: - umiditatea optima - omogenitatea amestecului - rezistenta la compactare. Cu ocazia acestor verificari se va stabili: - numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad de faramitare de minimum 70% in 95% din determinari efectuate conform STAS 10473/2 - dac stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea optima de compactare in acest din urma caz - eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in laborator - natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini. Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute. Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative. In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier. La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat, prin imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris; c. se imprastie zgura granulata, cu lama autogrederului, pe suprafata stratului de pamant si apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen posibil de pamant, zgura granulata si var;

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de faramitare al acestuia, este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10.473/2. d. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: daca Wa < Wopt - 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri pentru omogenizare Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3%, se continua operatiunea de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%. e. se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar; f. in intervalul 828 h de la sfarsitul operatiunii de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie, cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiile aratate mai sus. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise. IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT Stabilizarea pamantului cu var si ciment se face in doua reprize si anume: - tratarea initiala cu var, in vederea obtinerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) si pentru a obtine un amestec lucrabil; - amestecarea pamantului tratat cu var, cu un liant hidraulic rutier. Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. subpunctele a si b. Amestecarea pamantului tratat cu var, cu cimentul se efectueaza cu ajutorul echipamentelor specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru obtinerea unui amestec cat mai omogen posibil. Alegerea tipului de liant hidraulic rutier ce va fi folosit se va face in functie de natura si umiditatea amestecului de pamant si var, dupa efectuarea unor teste preliminare de laborator. Dozajele finale de var si de liant hidraulic rutier va fi stabilit dupa executia unui sector de proba cu liant in procente de 2-6% din masa pamantului cu var, si interpretarea rezultatelor obtinute. Umiditatea de amestec (pamant + var + ciment + apa) trebuie sa se situeze in intervalul 1,15 WOPT1,30 WOPT. Pentru alegerea atelierului de compactare si a numarului de treceri corespunzatoare pentru realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de proba. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, si de minimum 95% in toate punctele de masurare. IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10. Metoda de verificare conform 1913/1 1913/1 1913/1 1913/5 1913/1 10473/2 10473/2 10473/2 1913/1 1913/1 10473/2 1913/15 10473/2 x x x x x x x x x x x x x x x x x x Tabel 10 Tipul stratului de forma care se verifica A x x x x x x x x x x x x x x x x x x B x C x D E x x F x

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica Respectarea proceselor tehnologice Umiditatea materialelor granuloase Umiditatea pamantului dupa imprastiere Umiditatea amestecului de pamant cu material granular Granulozitatea amestecului de pamant cu material granular Dozajul de var si de ciment Umiditatea amestecului de var, ciment si pamant Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecare cu var- ciment si omogenizare a amestecului Dozajul de zgura granulata Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu zgura granulata si var Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu var-ciment Umiditatea amestecului de pamant cu zgura granulata si var Umiditatea amestecului de pamant cu var-ciment Gradul de compactare al stratului de forma Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamantului stabilizat

Frecventa minima permanent zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar cel putin 3 probe la 1000 mc zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic in cel putin doua puncte la 1000 mp zilnic si ori de cate ori este necesar in cel putin doua puncte la 1500 mp in cel putin doua puncte la 1500 mp zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar in cel putin doua puncte la 1500 mp prin sondaj, cel putin unul la 200 m de drum in cel putin doua serii a trei epruvete

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE la 1500 mp A B C D E F - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de balastiera - strat de forma din impietruiri existente - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu var-ciment

Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu strtucturi rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de forma se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii (dadm 0,01 mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 in cel mult 10% din punctele de masurare.Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40%. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator, care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si: datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor masurile tehnologice luate de constructor. IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului (vezi pct.14.4 si 15.6). In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie. In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var, sau cu var-ciment, stratul de fundatie se va executa dupa minim ____ zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.17.2 dupa receptia pe faza a acestuia. La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau cel putin ___ zile daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

V. RECEPTIA LUCRARILOR V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 9, 10 si 17. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor. V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor. V. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE NEXA - STRATURI DE FORMA

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

III. STANDARDE SR EN 196-2 SR EN 459-2 SR 648 STAS 730 STAS 1243 STAS 1913/1 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor. Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare. Zgura granulata cimentului. de furnal pentru industria

Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor. Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE STAS 1913/4 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4242/1 STAS 4606 STAS 8840 STAS 10.473/2 Teren de fundare. plasticitate. Determinarea limitelor de

Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice si deterninarea umiditatii. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare si incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate. Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate.

STAS 12.253 SR EN 132 82

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

3. FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE FUNDATII DIN BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor II.1.2 Posesia i folosirea antierului II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) II.1.4 Organizarea de antier II.1.5 Lucrri Provizorii II.1.6 Informaii II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului II.1.9 Implementarea planului de promovare II.1.10 Ali antreprenori II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate II.1.12 Relocare i protejare de utiliti II.1.13 Aspecte legate de ap II.1.14 Managementul traficului II.1.15 ntreinerea drumurilor existente II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele II.1.18 Activiti n afara antierului II.1.19 Asistena tehnic arheologic II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) II.1.24 Lucrri n Regie II.1.24 Asigurri II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii II.2.2 Laboratorul din antier II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru II.2.4 Materiale alternative II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC 1 1 2 3 5 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 11 11 11 14 14 16 17 18 19 19 20 20 21 21 22 23 24 24 25 26 27 27 27 28

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.3.1 Studiul topografic, repere i cote 28 II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER 29 II.4.1 Biroul Inginerului 29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer 30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului 30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului 31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului 32 II.4.6. Fotografii de progres 32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer 33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI 34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL 35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI 36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER 37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE 39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE 59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA 66 11 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE FOLOSITE 13 II. 1. PAMANT VEGETAL 13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 13 II. 5. APA DE COMPACTARE 14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 31 IV. 3. RECEPTIA FINALA 31 V. MASURARE 32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. CONDITII TEHNICE 13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 13 III. MATERIALE FOLOSITE 13 III. 1. PAMaNTURI 13 III. 2. VAR 15 III. 3. ZGURA GRANULATA 16 III. 4. CIMENT 17 III. 5. APA 17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 20 EXISTENTA 20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 22 COEZIV TRATAT CU VAR 22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 28 V. RECEPTIA LUCRARILOR 29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR 29 V. 3. RECEPTIA FINALA 29 NEXA - STRATURI DE FORMA 30 I. G E N E R A L I T A T I 13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I. 2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 18

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 23 VI. 3. RECEPTIA FINALA 23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 24 I. G E N E R A L I T A T I 13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I.2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 24 VI. 3. RECEPTIA FINALA 24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 25 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 13 II. 1. AGREGATE 13 II. 2. FILER 14 II. 3. LIANTI 14

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA 15 16 16 16 17 18 19 20 22 22 22 22 23 23 25 25 25 28 28 28 29 29 29 30 31 12 12 12 13 13 14 14 18 18 18 19 19 25 31 33 33 34 36 36 36 37

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 4. COMPACTAREA 38 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 40 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 45 LUCRARILOR) 45 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 46 ANEXA NR. 1 47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 47 ANEXA NR. 2 50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 50 ANEXA NR. 3 52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 52 ANEXA NR. 4 55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 55 ANEXA NR. 5 57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 57 I. GENERALITATI 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 13 II. 1. CIMENTURI 13 II. 2. AGREGATE 15 II. 3. APA 19 II. 4. OTEL BETON 19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 3. GEOTEXTIL 23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 37 X. COFRAJE 39 X. 1. COFRAJE 39 XI. OTEL DE ARMATURA 40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 40 XII. BETOANE 41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 47 CIMENT 47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 50 XVI. CANALIZAREA 51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 51 CAMINELOR DE VIZITARE 51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIX. 3. RECEPTIA FINALA 57 XX. MASURARE 58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 58 ANEXA 59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 59 I. GENERALITATI 12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR 12 III. MASURARE 14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14 I. G E N E R A L I T A T I 12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 13 V. APLICAREA MARCAJELOR 15 VI. CONTROLUL DE CALITATE 16 VII. MASURARE 16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME 2 II.1 GENERALITATI 2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2 II.1.3 Conceptia de calcul 2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3 II.2.3 Forarea pilotilor 6 II.2.4 Betonarea 7 II.2.5 Controlul calitatii 8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10 II.5. MASURARE 11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13 III.1 GENERALITATI 13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13 III.3.1 Agregatele 13 III.3.2 Cimenturi 14 III.3.3 Armaturile 14 III.3.4 Betoanele 14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14 III.5. MASURARE 15

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17 IV.3 COFRAJE 17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18 IV.4.1 Agregate 18 IV.4.2 Ciment 18 IV.4.3 Armaturi 18 IV.5 BETOANE 19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21 IV.8. MASURARE 22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22 V.1 GENERALITATI 23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24 V.3.1 Executie, utilizare, control 24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24 V.4. MASURARE 24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24 VI. C O F R A J E 25 VI.1 DATE GENERALE 25 VI.2 CONDITII TEHNICE 25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27 VI.7. MASURARE 27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27 VI.8.PLATA 27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27 VII. A R M A T U R I 28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29 VII.4 CONTROLUL CALITATII 29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII.13. MASURARE VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE VIII. B E T O A N E VIII.1 PREVEDERI GENERALE VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR VIII.2.1 Ciment VIII.2.2 Agregate VIII.2.3 Apa VIII.2.4 Aditivi VIII.2.5 Adaosuri VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI VIII.4.1 Conditii generale VIII.4.2 Proiectarea amestecului VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 Betonul proaspat VIII.5.2 Betonul ntarit VIII.6 PREPARAREA BETONULUI VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului VIII.7.3 Reguli generale de betonare VIII.7.4 Compactarea betonului VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati VIII.8.2 Durata tratarii VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE IX.1 PREVEDERI GENERALE IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE IX.3 ARMATURI IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor IX.5.3 Injectarea cablurilor IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR IX.7. MASURARE 33 33 35 35 36 36 38 40 40 42 42 42 43 44 44 45 46 46 46 47 47 49 49 50 51 52 53 53 53 53 54 54 54 56 56 56 57 58 59 60 61 61 62 63 63 63

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 63 X.1 APARATE DE REAZEM 64 X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE 64 X.3. MASURARE 65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 66 XI.1 HIDROIZOLATII 66 XI.1.1 Generalitati 66 XI.1.2 Caracteristici tehnice 67 XI.1.3 Prescriptii 68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul 70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 70 XI.2.1 Generalitati 70 XI.2.2 Caracteristici tehnice 71 XI.2.3 Prescriptii 72 XI.3. MASURARE 75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 75 XII. CALEA PE POD 76 XII.1 GENERALITATI 76 XII.2 TROTUARE 77 XII.3 PARAPETE 77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 77 XII.5 CONDITII TEHNICE 78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 80 XII.6.1 Prescriptii de executie 80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 81 XII.7. MASURARE 81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 81 XIII.1 GENERALITATI 82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3.1 Pamnt vegetal 82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi 82 XIII.3.3 Apa de compactare 83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR 83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 84 XIII.5.1 Generalitati 84 XIII.5.2 Zone de racordare 86 XIII.5.3 Protectii 87 XIII.5.4 Tolerante 87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 88 XIII.9. MASURARE 89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. I. 2. PREVEDERI GENERALE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impunn, pe cheltuiala Antreprenorului.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. MATERIALE II. 1. AGREGATE NATURALE Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. In conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1. Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE COMPLETAREA METODE SISTEMULUI DE FUNDAT RUTIER LA CARACTERISTICI VERIFICAR AMESTE II INGHETE C OPTIM RUTIERE DEZGHET CONFORM -STRAT DE FORMASort 0-63 0-63 0-63 Continut de fractiuni % STAS 1913/5 Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3 Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33 0-1 mm 12-22 4-38 4-53 0-4 mm 26-38 16-57 16-72 0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS 4606 0-16 mm 48-65 37-82 37-86 0-25 mm 60-75 50-90 50-90 0-50 mm 85-92 80-98 80-98 0-63 mm 100 100 100 Granulozitate Conform figurii Coeficient de 15 15 neuniformitate (Un) minim STAS Echivalent de nisip (EN) 30 30 30 730 minim Uzura cu masina tip Los 30 50 50 Angeles (LA) % max. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2. Tabel 2 Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE granulozitat e 0-63 Inferioara superioara de ... in mm 0,02 0 3 0,2 4 10 1 12 22 4 28 38 8 35 50 25 60 75 63 100 100

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din caietul de sarcini aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

II. 2. APA Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3. Tabel 3 Frecventa minima Metoda de Actiunea, procedeul de determinare verificare sau caracteristici ce se La aprovizionare La locul de punere in conform verifica opera 0 1 2 3 4 1 Examinarea datelor inscrise La fiecare lot in certificatul de calitate sau aprovizionat certificatul de garantie O proba la fiecare STAS 2 Determinarea lot aprovizionat, de 4606 granulometrica. Echivalentul de nisip. 500 tone, pentru STAS Neomogenitatea balastului fiecare sursa (daca 730 este cazul pentru fiecare sort) O proba pe schimb (si sort) inainte de 3 Umiditate inceperea lucrarilor STAS si ori de cate ori se 4606 observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice Rezistente la uzura cu O proba la fiecare STAS 4 masina tip Los Angeles lot aprovizionat 730 (LA) pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc Wopt P.M. =umiditate optima de compactare, exprimata in %. III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. d.u.ef. gc. = ---------------- x 100 du max.PM La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI IV. 1. MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q = volumul de balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat in mc S= suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa folosirea balastului inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. Tabel 4 NR . CR T 1 2 DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, CARE SE VERIFICA Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat zilnic zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/13 STAS 4606

3 4 5

STAS 1913/15 STAS 12.288 Normativ CD 31

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a balastului utilizat; caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. V.2. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31).

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

Tabel 5 Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h (cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Conform STAS 12.253 185 163 144 129 118 109 101 95 89 Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Nisip prafos, nisip argilos (P3) 323 284 252 226 206 190 176 165 156 Praf nisipos, praf argilosnisipos, praf argilos (P4) 371 327 290 261 238 219 204 190 179 Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa (P5) 411 366 325 292 266 245 227 213 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400. Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (Cv). Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm; in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13, si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal in registrul de lucrari ascunse. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II. REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 -

III. STANDARDE SR 662 STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

4. FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE FUNDATII DIN PIATRA SPARTA SI/SAU PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor II.1.2 Posesia i folosirea antierului II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) II.1.4 Organizarea de antier II.1.5 Lucrri Provizorii II.1.6 Informaii II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului II.1.9 Implementarea planului de promovare II.1.10 Ali antreprenori II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate II.1.12 Relocare i protejare de utiliti II.1.13 Aspecte legate de ap II.1.14 Managementul traficului II.1.15 ntreinerea drumurilor existente II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele II.1.18 Activiti n afara antierului II.1.19 Asistena tehnic arheologic II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) II.1.24 Lucrri n Regie II.1.24 Asigurri II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii II.2.2 Laboratorul din antier II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru II.2.4 Materiale alternative II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC 1 1 2 3 5 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 11 11 11 14 14 16 17 18 19 19 20 20 21 21 22 23 24 24 25 26 27 27 27 28

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.3.1 Studiul topografic, repere i cote 28 II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER 29 II.4.1 Biroul Inginerului 29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer 30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului 30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului 31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului 32 II.4.6. Fotografii de progres 32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer 33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI 34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL 35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI 36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER 37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE 39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE 59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA 66 11 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE FOLOSITE 13 II. 1. PAMANT VEGETAL 13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 13 II. 5. APA DE COMPACTARE 14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 31 IV. 3. RECEPTIA FINALA 31 V. MASURARE 32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. CONDITII TEHNICE 13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 13 III. MATERIALE FOLOSITE 13 III. 1. PAMaNTURI 13 III. 2. VAR 15 III. 3. ZGURA GRANULATA 16 III. 4. CIMENT 17 III. 5. APA 17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 20 EXISTENTA 20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 22 COEZIV TRATAT CU VAR 22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 28 V. RECEPTIA LUCRARILOR 29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR 29 V. 3. RECEPTIA FINALA 29 NEXA - STRATURI DE FORMA 30 I. G E N E R A L I T A T I 13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I. 2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 18

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 23 VI. 3. RECEPTIA FINALA 23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 24 I. G E N E R A L I T A T I 13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I.2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 24 VI. 3. RECEPTIA FINALA 24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 25 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 13 II. 1. AGREGATE 13 II. 2. FILER 14 II. 3. LIANTI 14

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA 15 16 16 16 17 18 19 20 22 22 22 22 23 23 25 25 25 28 28 28 29 29 29 30 31 12 12 12 13 13 14 14 18 18 18 19 19 25 31 33 33 34 36 36 36 37

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 4. COMPACTAREA 38 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 40 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 45 LUCRARILOR) 45 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 46 ANEXA NR. 1 47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 47 ANEXA NR. 2 50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 50 ANEXA NR. 3 52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 52 ANEXA NR. 4 55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 55 ANEXA NR. 5 57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 57 I. GENERALITATI 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 13 II. 1. CIMENTURI 13 II. 2. AGREGATE 15 II. 3. APA 19 II. 4. OTEL BETON 19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 3. GEOTEXTIL 23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 37 X. COFRAJE 39 X. 1. COFRAJE 39 XI. OTEL DE ARMATURA 40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 40 XII. BETOANE 41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 47 CIMENT 47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 50 XVI. CANALIZAREA 51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 51 CAMINELOR DE VIZITARE 51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIX. 3. RECEPTIA FINALA 57 XX. MASURARE 58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 58 ANEXA 59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 59 I. GENERALITATI 12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR 12 III. MASURARE 14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14 I. G E N E R A L I T A T I 12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 13 V. APLICAREA MARCAJELOR 15 VI. CONTROLUL DE CALITATE 16 VII. MASURARE 16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME 2 II.1 GENERALITATI 2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2 II.1.3 Conceptia de calcul 2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3 II.2.3 Forarea pilotilor 6 II.2.4 Betonarea 7 II.2.5 Controlul calitatii 8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10 II.5. MASURARE 11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13 III.1 GENERALITATI 13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13 III.3.1 Agregatele 13 III.3.2 Cimenturi 14 III.3.3 Armaturile 14 III.3.4 Betoanele 14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14 III.5. MASURARE 15

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17 IV.3 COFRAJE 17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18 IV.4.1 Agregate 18 IV.4.2 Ciment 18 IV.4.3 Armaturi 18 IV.5 BETOANE 19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21 IV.8. MASURARE 22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22 V.1 GENERALITATI 23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24 V.3.1 Executie, utilizare, control 24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24 V.4. MASURARE 24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24 VI. C O F R A J E 25 VI.1 DATE GENERALE 25 VI.2 CONDITII TEHNICE 25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27 VI.7. MASURARE 27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27 VI.8.PLATA 27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27 VII. A R M A T U R I 28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29 VII.4 CONTROLUL CALITATII 29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII.13. MASURARE VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE VIII. B E T O A N E VIII.1 PREVEDERI GENERALE VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR VIII.2.1 Ciment VIII.2.2 Agregate VIII.2.3 Apa VIII.2.4 Aditivi VIII.2.5 Adaosuri VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI VIII.4.1 Conditii generale VIII.4.2 Proiectarea amestecului VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 Betonul proaspat VIII.5.2 Betonul ntarit VIII.6 PREPARAREA BETONULUI VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului VIII.7.3 Reguli generale de betonare VIII.7.4 Compactarea betonului VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati VIII.8.2 Durata tratarii VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE IX.1 PREVEDERI GENERALE IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE IX.3 ARMATURI IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor IX.5.3 Injectarea cablurilor IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR IX.7. MASURARE 33 33 35 35 36 36 38 40 40 42 42 42 43 44 44 45 46 46 46 47 47 49 49 50 51 52 53 53 53 53 54 54 54 56 56 56 57 58 59 60 61 61 62 63 63 63

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 63 X.1 APARATE DE REAZEM 64 X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE 64 X.3. MASURARE 65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 66 XI.1 HIDROIZOLATII 66 XI.1.1 Generalitati 66 XI.1.2 Caracteristici tehnice 67 XI.1.3 Prescriptii 68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul 70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 70 XI.2.1 Generalitati 70 XI.2.2 Caracteristici tehnice 71 XI.2.3 Prescriptii 72 XI.3. MASURARE 75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 75 XII. CALEA PE POD 76 XII.1 GENERALITATI 76 XII.2 TROTUARE 77 XII.3 PARAPETE 77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 77 XII.5 CONDITII TEHNICE 78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 80 XII.6.1 Prescriptii de executie 80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 81 XII.7. MASURARE 81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 81 XIII.1 GENERALITATI 82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3.1 Pamnt vegetal 82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi 82 XIII.3.3 Apa de compactare 83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR 83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 84 XIII.5.1 Generalitati 84 XIII.5.2 Zone de racordare 86 XIII.5.3 Protectii 87 XIII.5.4 Tolerante 87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 88 XIII.9. MASURARE 89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. I.2. PREVEDERI GENERALE Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. MATERIALE II. 1. AGREGATE NATURALE Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80: balast 0-63 mm in stratul inferior; piatra sparta 40-80 mm in stratul superior; split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior; nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie. b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant; piatra sparta amestec optimal 0-63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1 NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662 CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Granulozitate - continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. - continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max. - conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. Conditii de admisibilitate pentru: strat izolant strat de protectie 0-4 4-8 14 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p 6 x 10-3 5 -

Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662 CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate Sort (ochiuri patrate) 0-63 Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm 3 - 0...63 mm 100 Granulozitate Conform figurii 1 Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15 Echivalent de nisip (EN), min. 30 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabel 3 PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 667 Sort Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare Conditii de admisibilitate Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80 Continut de granule: - raman pe ciurul superior (dmax), %, max. 5 5 5 5 - trec prin ciurul inferior (dmin), %, max. 10 10 10 Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si 10 10 vacuolare, %, max. Forma granulelor: - coeficient de forma, %, max. 35 35 35 Coeficient de impuritati: - corpuri straine, %, max. 1 1 1 1 - fractiuni sub 0,1 mm,%, max. 3 nu este cazul Uzura cu masina tip Los 30 corespunzator clasei Angeles, %, max. rocii conform tabelelor 2 si 3 din SR 667 Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 6 3 nu este 5 cicluri, %, max. cazul Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 1625, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente. Tabel 4 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate Sort 0 - 40 0 - 63 Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm 3 3 - sub 0,2 mm 3...14 2...14 - 0...8 mm 42...65 35...55 - 1640 mm 2040 - 25...63 mm 2040 Granulozitate sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform figurii 2 Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min. 30 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max. PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate Domeniu de granulozita te 0 .... 40 0 .... 63 infer. super. infer. super. 0,02 0 3 0 3 0,1 2 10 1 10 0,2 3 14 2 14 1 12 30 8 27 4 28 50 20 42 8 42 65 31 55 16 60 80 48 70 25 75 90 60 80 40 90 100 75 90 63 90 100 Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm 6 pentru split 3 pentru piatra sparta mare 40-63 Tabel 5

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. II. 2. APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. Tabel 6 AGREGATE ACTIUNEA, PROCEDEUL FRECVENTA MINIMA METODE DE DE DETERMINAR la aprovizionare la locul de punere VERIFICARE SAU E in opera CARACTERISTICILE CARE CONF. SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in la fiecare lot certificatul de calitate sau aprovizionat certificatul de garantie Corpuri straine: In cazul in care se Ori de cate ori apar - argila bucati observa prezenta lor factori de STAS 4606 - argila aderenta impurificare - continut de carbune Continutul de granule alterate, O proba la max. 500 mc moi, friabile, poroase si pentru fiecare sursa SR 667 vacuolare Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort si STAS 730 sursa Forma granulelor pentru piatra O proba la max. 500 t sparta pentru fiecare sort si STAS 730 Coeficient de forma fiecare sursa Echivalentul de nisip (EN O proba la max. 500 mc numai la produse de balastiera) pentru fiecare sursa STAS 730 Rezistenta la actiunea repetata O proba la max. 500 mc a sulfatului de sodiu (Na2SO4), pentru fiecare sursa STAS 4606 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin O proba la max. 500 mc compresiune la piatra sparta in pentru fiecare sort de STAS 730 stare saturata la presiune piatra sparta si sursa normala Uzura cu masina tip Los O proba la max. 500 mc Angeles pentru fiecare sort si STAS 730 fiecare sursa

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: du max. P.M.greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in % III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef- greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3 Wef - umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare, gc. duef gc = ------------------ x 100 dumax P.M. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 13.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE IV. 1. MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. 30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE QSconditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat in mc suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25, pana la obtinerea inclestarii optime. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST a. Executia stratului inferior din balast Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. b. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80 Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 sau cu nisip. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizorfinisor de asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct.8.3. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate, pe toata grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7, cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometrica a agregatelor caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta). Tabel 7 Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME METODE DE crt VERIFICARE SAU LA LOCUL DE VERIFICARE CARACTERISTICILE PUNERE CONFORM CARE SE VERIFICA IN LUCRU 1. Incercarea Proctor modificata - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal STAS 1913/13 2. Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o - strat balast suprafata de 2000 mp de STAS 1913/1 - strat piatra sparta amestec optimal strat 3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o - toate tipurile de straturi suprafata de 2000 mp de strat 4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S zilnic - toate tipurile de straturi 5. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 pct. ptr. suprafete determinarea greutatii volumice pe teren < 2000 mp si minim 5 pct. STAS 1913/15 - strat balast pt. suprafete > 2000 mp STAS 12288 - strat piatra sparta amestec optimal de strat 6. Verificarea compactarii prin incercarea cu minim 3 incercari la o p.s. in fata compresorului suprafata de 2000 mp STAS 6400 7. Determinarea capacitatii portante la nivelul in cate doua puncte situate superior al stratului de fundatie in profiluri transversale la - toate tipurile de straturi de fundatie distante de 10 m unul de Normativ altul pt. fiecare banda cu CD 31 latime de 7,5 m

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm. V. 2. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; 95%, in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm. V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate;

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei. VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. -

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II.REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. STANDARDE SR 662 SR 667 STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip

STAS 1913/15

STAS 4606 STAS 6400 STAS 12.288

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

5. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI SFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor II.1.2 Posesia i folosirea antierului II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) II.1.4 Organizarea de antier II.1.5 Lucrri Provizorii II.1.6 Informaii II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului II.1.9 Implementarea planului de promovare II.1.10 Ali antreprenori II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate II.1.12 Relocare i protejare de utiliti II.1.13 Aspecte legate de ap II.1.14 Managementul traficului II.1.15 ntreinerea drumurilor existente II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele II.1.18 Activiti n afara antierului II.1.19 Asistena tehnic arheologic II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) II.1.24 Lucrri n Regie II.1.24 Asigurri II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii II.2.2 Laboratorul din antier II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru II.2.4 Materiale alternative II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC II.3.1 Studiul topografic, repere i cote 1 1 2 3 5 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 11 11 11 14 14 16 17 18 19 19 20 20 21 21 22 23 24 24 25 26 27 27 27 28 28

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER 29 II.4.1 Biroul Inginerului 29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer 30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului 30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului 31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului 32 II.4.6. Fotografii de progres 32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer 33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI 34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL 35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI 36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER 37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE 39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE 59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA 66 11 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE FOLOSITE 13 II. 1. PAMANT VEGETAL 13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 13 II. 5. APA DE COMPACTARE 14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 31 IV. 3. RECEPTIA FINALA 31 V. MASURARE 32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 33 I. G E N E R A L I T A T I 12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. CONDITII TEHNICE 13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 13 III. MATERIALE FOLOSITE 13 III. 1. PAMaNTURI 13 III. 2. VAR 15 III. 3. ZGURA GRANULATA 16 III. 4. CIMENT 17 III. 5. APA 17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 20 EXISTENTA 20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 22 COEZIV TRATAT CU VAR 22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 28 V. RECEPTIA LUCRARILOR 29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR 29 V. 3. RECEPTIA FINALA 29 NEXA - STRATURI DE FORMA 30 I. G E N E R A L I T A T I 13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I. 2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 18 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 19

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 23 VI. 3. RECEPTIA FINALA 23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 24 I. G E N E R A L I T A T I 13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I.2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 24 VI. 3. RECEPTIA FINALA 24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 25 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 13 II. 1. AGREGATE 13 II. 2. FILER 14 II. 3. LIANTI 14 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 15 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 16 IV.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 16 16 17 18 19 20 22 22 22 22 23 23 25 25 25 28 28 28 29 29 29 30 31 12 12 12 13 13 14 14 18 18 18 19 19 25 31 33 33 34 36 36 36 37 38 40

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 45 LUCRARILOR) 45 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 46 ANEXA NR. 1 47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 47 ANEXA NR. 2 50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 50 ANEXA NR. 3 52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 52 ANEXA NR. 4 55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 55 ANEXA NR. 5 57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 57 I. GENERALITATI 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 13 II. 1. CIMENTURI 13 II. 2. AGREGATE 15 II. 3. APA 19 II. 4. OTEL BETON 19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 3. GEOTEXTIL 23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 30 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 34

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 37 X. COFRAJE 39 X. 1. COFRAJE 39 XI. OTEL DE ARMATURA 40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 40 XII. BETOANE 41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 47 CIMENT 47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 50 XVI. CANALIZAREA 51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 51 CAMINELOR DE VIZITARE 51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA 57 XX. MASURARE 58

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 58 ANEXA 59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 59 I. GENERALITATI 12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR 12 III. MASURARE 14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14 I. G E N E R A L I T A T I 12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 13 V. APLICAREA MARCAJELOR 15 VI. CONTROLUL DE CALITATE 16 VII. MASURARE 16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME 2 II.1 GENERALITATI 2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2 II.1.3 Conceptia de calcul 2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3 II.2.3 Forarea pilotilor 6 II.2.4 Betonarea 7 II.2.5 Controlul calitatii 8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10 II.5. MASURARE 11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13 III.1 GENERALITATI 13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13 III.3.1 Agregatele 13 III.3.2 Cimenturi 14 III.3.3 Armaturile 14 III.3.4 Betoanele 14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14 III.5. MASURARE 15 III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17 IV.3 COFRAJE 17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18 IV.4.1 Agregate 18 IV.4.2 Ciment 18 IV.4.3 Armaturi 18 IV.5 BETOANE 19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21 IV.8. MASURARE 22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22 V.1 GENERALITATI 23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24 V.3.1 Executie, utilizare, control 24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24 V.4. MASURARE 24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24 VI. C O F R A J E 25 VI.1 DATE GENERALE 25 VI.2 CONDITII TEHNICE 25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27 VI.7. MASURARE 27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27 VI.8.PLATA 27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27 VII. A R M A T U R I 28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29 VII.4 CONTROLUL CALITATII 29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33 VII.13. MASURARE 33 VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII. B E T O A N E VIII.1 PREVEDERI GENERALE VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR VIII.2.1 Ciment VIII.2.2 Agregate VIII.2.3 Apa VIII.2.4 Aditivi VIII.2.5 Adaosuri VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI VIII.4.1 Conditii generale VIII.4.2 Proiectarea amestecului VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 Betonul proaspat VIII.5.2 Betonul ntarit VIII.6 PREPARAREA BETONULUI VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului VIII.7.3 Reguli generale de betonare VIII.7.4 Compactarea betonului VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati VIII.8.2 Durata tratarii VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE IX.1 PREVEDERI GENERALE IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE IX.3 ARMATURI IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor IX.5.3 Injectarea cablurilor IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR IX.7. MASURARE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE X.1 APARATE DE REAZEM 35 35 36 36 38 40 40 42 42 42 43 44 44 45 46 46 46 47 47 49 49 50 51 52 53 53 53 53 54 54 54 56 56 56 57 58 59 60 61 61 62 63 63 63 63 64

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE 64 X.3. MASURARE 65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 66 XI.1 HIDROIZOLATII 66 XI.1.1 Generalitati 66 XI.1.2 Caracteristici tehnice 67 XI.1.3 Prescriptii 68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul 70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 70 XI.2.1 Generalitati 70 XI.2.2 Caracteristici tehnice 71 XI.2.3 Prescriptii 72 XI.3. MASURARE 75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 75 XII. CALEA PE POD 76 XII.1 GENERALITATI 76 XII.2 TROTUARE 77 XII.3 PARAPETE 77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 77 XII.5 CONDITII TEHNICE 78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 80 XII.6.1 Prescriptii de executie 80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 81 XII.7. MASURARE 81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 81 XIII.1 GENERALITATI 82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3.1 Pamnt vegetal 82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi 82 XIII.3.3 Apa de compactare 83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR 83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 84 XIII.5.1 Generalitati 84 XIII.5.2 Zone de racordare 86 XIII.5.3 Protectii 87 XIII.5.4 Tolerante 87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 88 XIII.9. MASURARE 89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 7970, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si al straturilor executate. Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor precum si la constructia drumurilor de exploatare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase. I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat. Mixturile asfaltice pentru stratul de baza sunt de urmatoarele tipuri: - tip AB1, cu agregate mijlocii (22%47% granule cu dimensiunea peste # 4 mm); - tip AB2, cu agregate mari (37%66% granule cu dimensiunea peste # 4 mm). Aleegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant. Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: - nisip natural sort 0-4, conform SR 662; - margaritar sort 4-8, conform SR 662; - pietris sort 4-25, sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25, conform SR 662; - nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667; - savura sort 0-8 conform SR 667; - criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667; - filer de calcar conform STAS 539. Toate agregatele folosite in mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate in totalitate inainte de a fi folosite in amestec. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1. Nr 1 2 3 4 5 6 CARACTERISTICI Granulozitatea agregatelor cuprinse in limitele din Continut de agregate cu dimensiunea peste # 4 mm % din masa Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste # 25 mm (31,5 mm) % din masa Continut in parti fine sub 0,1 mm % din masa Continutul minim de filer % din masa Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din masa I II III IV-V Tabel 1 MIXTURI ASFALTICE TIP AB1 AB2 Fig. 1 Fig. 2 2247 3666 (30...55) (50...75) max. 10 414 (4...12) 7 max. 10 311 (2...10) 4

nu se 100 - criblura foloseste 35 - criblura 65 - pietris concasat 100 - pietris concasat 100 - pietris sortat

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabel 2 Clasa tehnica a drumului Categoria tehnica a strazii II II Agregate naturale utilizate Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare Filer Criblura: min. 35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25) Nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de ru Nisip natural sort 0-4 Filer Pietris concasat sort 4-8 sau 8-25 Nisip natural sort 0-4 Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4 Filer Pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25 Nisip sort 0-4 Filer

I (Autostrazi)

III

III

IV-V

IV

II. 2. FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si sa indeplineasca urmatoarele conditii: - finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2%. Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate inlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admise folosirea filerului aglomerat. II. 3. LIANTI Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754: - bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda; - bitum tip D 80/100 pentru zona climatica rece.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Zonele climatice sunt delimitate conform figurii 3. Conditiile de admisibilitate care trebuie sa le indeplineasca bitumul neparafinos sunt cele prevazute in SR 754 si in Normativul AND 537. In cazul in care adezivitatea bitumului determinata in cadrul testelor preliminare, in functie de calitatea bitumului si de natura agregatelor, se situeaza sub valoarea minima admisa, se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice, prevazute cu sistem de incalzire, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de reciclare. II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art. 3, 4 si 5 din prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct. 4.1.2. si constau in urmatoarele: a. Bitum - penetratia la 25C STAS 42 si SR 754; - punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754; - ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru strazi de categorie tehnica I si II) b. Criblura - natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4; - granulozitatea, STAS 730; - forma granulelor, STAS 730; - determinarea continutului de parti fine sub 0,1, STAS 730; - continutul de argila, SR 667 c. Pietris - natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606; - granulozitatea STAS 4606; - forma granulelor STAS 4606, STAS 730; - parte levigabila STAS 4606; - continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730 d. Nisip natural - granulozitatea STAS 4606; - continut de corpuri straine, STAS 4606; - echivalent de nisip STAS 730 Nisip de concasaj - granulozitatea, STAS 730; - continut de corpuri straine - STAS 4606; - coeficient de activitate STAS 730 e. Filer - umiditate STAS 539; - finetea STAS 539.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau daca este autorizat sau il comanda la un alt laborator autorizat. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate, impreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: incercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri; determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile de imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de liant). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date in tabelul 1. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 4. Tabel 4 Mixturi asfaltice Tip AB1 Tip AB2 3,5...5,0 3,6...5,4 3,3...4,8 3,4...5,0

Contintul de liant - la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii - la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii

III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate. In lipsa unor dispozitii ale prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizicomecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelul 5. Tabel 5 Tipul mixturii asfaltice CARACTERISTICI Bitum tip Tip AB1 Tip AB2 Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii I, II si III IV si V I, II si III IV si V A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL Stabilitatea la 60oC, D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0 kN, min. D 80/100 4,5 4,0 5,0 4,5 Indicele de curgere, D 60/80 1,5-4,0 1,5-4,5 1,5-3,5 1,5-4,0 mm D 80/100 1,5-4,5 1,5-4,5 1,5-4,0 1,5-4,5 Absorbtie de apa, 28 28 % vol. Densitatea aparenta, D 60/80 2200 2200 3 kg/m , min. D 80/100 B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI Rezistenta la D 60/80 2,5 2,5 compresiune la 22oC, N/mm2, min D 80/100 Reducerea rezistentei la D 60/80 compresiune la 22oC, 30 30 dupa 28 zile de pastrare D 80/100 in apa, % max. Absorbtia de apa, D 60/80 210 210 % vol. D 80/100 Densitatea aparenta, D 60/80 2150 2150 kg/m3, min. D 80/100 Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max. 9 oC mai mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR 7970, pct. 2.4.3.2. III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, de regula in flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a componentilor. In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cntarire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, in acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE sau cu cte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, in cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator - malaxor se face automat, pe computer. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la temperatura bitumului este +3oC. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura, astfel inct la 150oC170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,091,1)l. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, in tot timpul ct dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu att mai mult in caz de refuz. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o joja etalonata in prealabil si de un dispozitiv capabil sa incalzeasca liantul pna la temperatura necesara, evitnd orice supraincalzire (ct de mica). Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi in functie de tipul de instalatiei de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, inaintea inceperii fabricatiei. III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale. O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.). Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de acceptarea Inginerului.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in urmatoarele operatii: - reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin incercari, astfel inct: curba granulometrica a amestecului de agregate naturale inclusiv filerul, sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 6 si abaterea pentru continutul de bitum (fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata) exprimata in procente de masa sa fie de +0,3%; Nr. crt. 1 Elemente componente ale mixturii Fractiunile de agregate naturale: 2531,5 1625 816 48 (3,158) 14 (0,633,15) 0,200,63 0,10,2 (0,090,20) 00,1 (00,09) filer si pref. Continut de agregate concasate Tabel 6 Abateri admise fata de doxajul prescris, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5 +10

- introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator-malaxor) unde are loc uscarea si incalzirea acestora; se vor lua masuri pentru evitarea incalzirii agregatelor la o temperatura care poate sa conduca la arderea liantului; - resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (in cazul instalatiilor in flux discontinuu); - introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat; - incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in uscator-malaxor; - amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de stocare; in cazul incarcarii acesteia, direct, in mijloacele de transport, la iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive adecvate si trebuie luate masuri in vederea limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice. Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 7. Tabel 7 Materiale si faza de executie Temperatura in oC, functie de tipul bitumului* D 60/80 D 80/100 - agregate naturale la iesire din uscator 170190 165185 - bitum la intrare in malaxor 155165 150160 - mixtura asfaltica 165175 160170 la iesire din malaxor min. 155 min. 150 la asternere

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE la inceputul compactarii la sfrsitul compactarii NOTA: * min. 150 min. 110 min. 145 min. 105

Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002.

In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regim termic. Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa (10oC15oC). Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata in intervalul prescris, astfel inct, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului in procesul tehnologic. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori. In cazul in care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar in cazul unor rezultate necorespunzatoare se renunta la utilizarea bitumului respectiv. III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI Mixturile asfaltice produse in instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere in opera a mixturilor, a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni ale prevederilor caietului de prescriptii speciale, este cea indicata in tabelul 8. Tabel 8 Nr crt 1 2 Natura controlului sau a incercarii Studiul compozitiei Controlul reglajului instalatiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita Verificarea calitatii mixturii asfaltice Categoria controlului* A B x x x 20.2.1 Verificari conform pct. Frecventa controlului sau a incercarii pentru fiecare tip de produs la inceputul fiecarei zile de lucru si inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs permanent zilnic

3 4

x x

20.2.2 20.2.4

20.2.5

unul la fiecare 400 to mixtura, dar cel putin una pe zi

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE *) A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vnt puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport. IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul transprotului, sa fie minime. La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10 oC o +15 C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare. (Transportul mixturilor asfaltice se face obligatoriu cu basculante acoperite din motive de sigurana traficului i evitarea rcirii mixturii de ploi accidentale). Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport este determinat de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de executia stratului bituminos, astfel inct sa fie eliminate intreruperile procesului de punere in opera. IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza. In acest scop se procedeaza in felul urmator: - se verifica cotele stratului suport care trebuie sa corespunda proiectului de executie; - se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect, prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil longitudinal sunt mai mari de 3 cm sub dreptarul de 3 m) sau prin frezare; - se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor; - se curata temeinic stratul suport, prin decaparea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile; - se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspnditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspndita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual pe metru patrat, raspndit in film continuu. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura inct ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m. IV. 4. ASTERNEREA Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform art.15, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste (de exemplu in zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual. In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari: a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie: - 5,0 cm la mixturi tip AB1 - 6,0 cm la mixturi tip AB2 b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu trebuie sa depaseasca: - 12,0 cm in cazul asternerii mecanizate - 6,0 cm in cazul asternerii manuale. Grosimea maxima a mixturii, raspndita printr-o singura trecere, este cea indicata in caietul de sarcini speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si ct se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere in opera. Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator calificat, pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus, cu grija, in fata lopetii. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura, pentru a se evita o raspndire neuniforma a materialului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau transversale, care separa mixturile asfaltice raspndite de la o zi la alta, pentru asigurarea unei legaturi continui intre suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie executate urmatoarele operatii: - decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata grosimea stratului, astfel inct sa rezulte o muchie vie verticala; - amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin decupare; - la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va depasi rostul cu 510 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material se impinge apoi, cu o racleta, peste mixtura proaspat asternuta, inainte de compactare. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 7. IV. 5. COMPACTAREA Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicnd tehnologii corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute in tabelul 9.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

Tabel 9 Nr.crt. 1 2 3 Caracteristici Densitatea aparenta, kg/m3, min. Absorbtia de apa, % vol. Grad de compactare, % min. Tipul mixturii AB1 2150 210 96 AB2 2150 210 96

Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor se determina pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utiliznd mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putnd cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactare pe care le va considera necesare. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului aprobarea pentru: - sarcina fiecarui utilaj; - planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe ct posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putnd fi intre 3 si 9 bari; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute in tabelul 7. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in tabelul 10. Tabel 10 Atelier de compactare compus din: Specificatii 2 utilaje de compactare Compactor cu pneuri de 160 kN 12 Compactor cu rulouri netede de 120 kN 4 un utilaj de compactare Compactor cu rulouri netede de 120 kN 14

Nr. de treceri, min.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere concomitenta, cte un atelier pentru fiecare punct de asternere-compactare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectundu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata. Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea stratului. Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar corectndu-se pe toata latimea, dupa prima trecere a compactorului. La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm. Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicndu-se la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata. In cazul in care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut in termen de 24 h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si amorsare, conform 15.1. IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica, in profil longitudinal (in axul drumului sau in axul fiecarei benzi cnd asternerea se face pe benzi separate) si in profil transversal (in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si pana sau cu alte dispozitive adecvate omologate. Verificarea va fi efectuata si in oricare alte locuri indicate de Inginer. Denivelarile admisibile in profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3m sunt de maximum 10 mm. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului de baza, in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate tehnic. Alegerea solutiei de protejare se face de catre proiectant la intocmirea proiectului de executie, de comun acord cu Inginerul si Antreprenorul lucrarii. IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe faze. Controlul calitatii materialor - se face conform art.6.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii: Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice: - functionarea corecta a dispozitivelor de cntarire sau dozare volumetrica: la inceputul fiecarei zile de lucru; - functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: - temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent; - temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent; - temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos: - pregatirea stratului suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv; - temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi; - modul de executie a rosturilor: zilnic; - tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic si consta in: a. autocontrolul, executat de Antreprenorul lucrarii, care trebuie sa vegheze in permanenta la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari; utilajele prescrise pentru atelierul de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. In cazul unui autocontrol insuficient, Inginerul lucrarii va putea opri lucrarile pe santier pna cnd Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. b. controlul ocazional al Inginerului, care va putea sa solicite incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul experimentarii, Inginerul va putea impune noi incercari de compactare, anulnd modalitatile de compactare aprobate initial. Daca aceste incercari noi nu permit atingerea densitatii de referinta prescrisa, Inginerul va dispune alte masuri. Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Antreprenorului: - granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie sa se incadreze in limitele de toleranta admise, indicate in tabelul 6, fata de reteta prescrisa): zilnic sau ori de cte ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice; - continutul minim obligatoriu de materiale concasate, conform tabelelor 1 si 2: la inceputul fiecarei zile de lucru; - compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica si continutul de bitum) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si asternere: zilnic. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Antreprenorului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina:

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se incadreze in limitele din tabelele 1, 2 si 4 si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate in tabelul 6; - punctul de inmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica; conform prevederilor de la punctul 8.3; - caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa corespunda cu cele indicate in tabelul 5. Frecventa controalelor In lipsa unor dispozitii ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr.11. Tabel 11 CATEGORIA FAZA DE NATURA CONTROLULUI FRECVENTA DE CONTROL EXECUTIE SAU A INCERCARII CONTROLULUI A B C Temperatura de asternere x permanent la inceputul exec. lucrarilor Etalonarea atelierului de apoi cnd la un control In timpul x compactare ocazional se constata o executiei compactare neconforma Controlul ocazional de o carota la fiecare 250 ml de x x compactare prin carote banda Reglajul de suprafata: controlul zilnic si la sfrsitul lucrarilor x x cantitatii medii asternute de santier La straturile executate in fiecare punct indicat de Reglarea nivelmentului x Inginer in fiecare punct indicat de Controlul denivelarilor x Inginer A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate in timpul executiei C - Controlul de calitate in vederea receptiei

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata). Carotele se preleveaza in prezenta delegatului Antreprenorului si dup caz, al Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel inct ele sa reprezinte ct mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare si prin incercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1. Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii compactate din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura respectiva. Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate. Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9. Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre laboratorul Antreprenorului sau de un laborator autorizat si constau in: - masurarea grosimii stratului; - determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; - determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizicomecanice, IB pe bitum extras). V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct. 3.4.) si consta in: - verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS 6400; - verificarea grosimii stratului de baza, in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite la incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea stratului de baza; - verificarea profilului transversal; se face cu echipamente adecvate, omologate; - verificarea cotelor profilului longitudinal; se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole pentru strazi, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m lungime.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in profilului transversal tip al proiectului pentru fiecare strat in parte, pot fi de max. 10%. Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare. Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta in proiect pot fi cuprinse in intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de stationare la autostrazi. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat. Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m. Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise este de +2,5%. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila. VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de baza, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996.

VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform art.18. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Verificarea grosimii se face ca la art.20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 537 III. STANDARDE STAS 42 STAS 60 SR 61 SR 174-2 + SR 174-2/C1 Bitumuri. Determinarea penetratiei. Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila. Bitumuri. Determinarea ductilitatii. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. Normativ privind caracteristicile tehnice bitumului neparafinos pentru drumuri. ale

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE STAS 539 SR 662 SR 667 STAS 730 SR 754 STAS 1338/1 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de incercare. Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Piatra naturala pentru constructii. Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor petrografice, mineralogice si a compozitiei chimice. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate si prescriptii generale de executie. Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 13: Masurarea temperaturii. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

STAS 1338/2

STAS 1338/3

STAS 4606 STAS 6200/4

STAS 6400 SR 7970

STAS 10.969/3

SR EN 12.697-13 + + SR EN 12.697-13/AC -

SR EN 12.697-27

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

6. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor II.1.2 Posesia i folosirea antierului II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) II.1.4 Organizarea de antier II.1.5 Lucrri Provizorii II.1.6 Informaii II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului II.1.9 Implementarea planului de promovare II.1.10 Ali antreprenori II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate II.1.12 Relocare i protejare de utiliti II.1.13 Aspecte legate de ap II.1.14 Managementul traficului II.1.15 ntreinerea drumurilor existente II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele II.1.18 Activiti n afara antierului II.1.19 Asistena tehnic arheologic II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) II.1.24 Lucrri n Regie II.1.24 Asigurri II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii II.2.2 Laboratorul din antier II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru II.2.4 Materiale alternative II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC II.3.1 Studiul topografic, repere i cote II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER II.4.1 Biroul Inginerului II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer 1 1 2 3 5 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 11 11 11 14 14 16 17 18 19 19 20 20 21 21 22 23 24 24 25 26 27 27 27 28 28 29 29 30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului 30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului 31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului 32 II.4.6. Fotografii de progres 32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer 33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI 34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL 35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI 36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER 37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE 39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE 59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA 66 11 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE FOLOSITE 13 II. 1. PAMANT VEGETAL 13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 13 II. 5. APA DE COMPACTARE 14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 31 IV. 3. RECEPTIA FINALA 31 V. MASURARE 32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 33 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. CONDITII TEHNICE 13

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 13 III. MATERIALE FOLOSITE 13 III. 1. PAMaNTURI 13 III. 2. VAR 15 III. 3. ZGURA GRANULATA 16 III. 4. CIMENT 17 III. 5. APA 17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 20 EXISTENTA 20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 22 COEZIV TRATAT CU VAR 22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 28 V. RECEPTIA LUCRARILOR 29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR 29 V. 3. RECEPTIA FINALA 29 NEXA - STRATURI DE FORMA 30 I. G E N E R A L I T A T I 13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I. 2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 18 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 23 VI. 3. RECEPTIA FINALA 23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 24 I. G E N E R A L I T A T I 13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I.2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 24 VI. 3. RECEPTIA FINALA 24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 25 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 13 II. 1. AGREGATE 13 II. 2. FILER 14 II. 3. LIANTI 14 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 15 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 16 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 16 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 16 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 17

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 18 19 20 22 22 22 22 23 23 25 25 25 28 28 28 29 29 29 30 31 12 12 12 13 13 14 14 18 18 18 19 19 25 31 33 33 34 36 36 36 37 38 40 40 43 43

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 45 LUCRARILOR) 45 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 46 ANEXA NR. 1 47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 47 ANEXA NR. 2 50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 50 ANEXA NR. 3 52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 52 ANEXA NR. 4 55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 55 ANEXA NR. 5 57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 57 I. GENERALITATI 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 13 II. 1. CIMENTURI 13 II. 2. AGREGATE 15 II. 3. APA 19 II. 4. OTEL BETON 19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 3. GEOTEXTIL 23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 30 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 35

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 37 X. COFRAJE 39 X. 1. COFRAJE 39 XI. OTEL DE ARMATURA 40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 40 XII. BETOANE 41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 47 CIMENT 47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 50 XVI. CANALIZAREA 51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 51 CAMINELOR DE VIZITARE 51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA 57 XX. MASURARE 58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 58 ANEXA 59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 59

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. GENERALITATI 12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR 12 III. MASURARE 14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14 I. G E N E R A L I T A T I 12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 13 V. APLICAREA MARCAJELOR 15 VI. CONTROLUL DE CALITATE 16 VII. MASURARE 16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME 2 II.1 GENERALITATI 2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2 II.1.3 Conceptia de calcul 2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3 II.2.3 Forarea pilotilor 6 II.2.4 Betonarea 7 II.2.5 Controlul calitatii 8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10 II.5. MASURARE 11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13 III.1 GENERALITATI 13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13 III.3.1 Agregatele 13 III.3.2 Cimenturi 14 III.3.3 Armaturile 14 III.3.4 Betoanele 14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14 III.5. MASURARE 15 III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17 IV.3 COFRAJE 17

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18 IV.4.1 Agregate 18 IV.4.2 Ciment 18 IV.4.3 Armaturi 18 IV.5 BETOANE 19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21 IV.8. MASURARE 22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22 V.1 GENERALITATI 23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24 V.3.1 Executie, utilizare, control 24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24 V.4. MASURARE 24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24 VI. C O F R A J E 25 VI.1 DATE GENERALE 25 VI.2 CONDITII TEHNICE 25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27 VI.7. MASURARE 27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27 VI.8.PLATA 27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27 VII. A R M A T U R I 28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29 VII.4 CONTROLUL CALITATII 29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33 VII.13. MASURARE 33 VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 33 VIII. B E T O A N E 35 VIII.1 PREVEDERI GENERALE 35 VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 36

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.2.1 Ciment VIII.2.2 Agregate VIII.2.3 Apa VIII.2.4 Aditivi VIII.2.5 Adaosuri VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI VIII.4.1 Conditii generale VIII.4.2 Proiectarea amestecului VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 Betonul proaspat VIII.5.2 Betonul ntarit VIII.6 PREPARAREA BETONULUI VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului VIII.7.3 Reguli generale de betonare VIII.7.4 Compactarea betonului VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati VIII.8.2 Durata tratarii VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE IX.1 PREVEDERI GENERALE IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE IX.3 ARMATURI IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor IX.5.3 Injectarea cablurilor IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR IX.7. MASURARE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE X.1 APARATE DE REAZEM X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE X.3. MASURARE X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 36 38 40 40 42 42 42 43 44 44 45 46 46 46 47 47 49 49 50 51 52 53 53 53 53 54 54 54 56 56 56 57 58 59 60 61 61 62 63 63 63 63 64 64 65 65

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 66 XI.1 HIDROIZOLATII 66 XI.1.1 Generalitati 66 XI.1.2 Caracteristici tehnice 67 XI.1.3 Prescriptii 68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul 70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 70 XI.2.1 Generalitati 70 XI.2.2 Caracteristici tehnice 71 XI.2.3 Prescriptii 72 XI.3. MASURARE 75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 75 XII. CALEA PE POD 76 XII.1 GENERALITATI 76 XII.2 TROTUARE 77 XII.3 PARAPETE 77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 77 XII.5 CONDITII TEHNICE 78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 80 XII.6.1 Prescriptii de executie 80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 81 XII.7. MASURARE 81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 81 XIII.1 GENERALITATI 82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3.1 Pamnt vegetal 82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi 82 XIII.3.3 Apa de compactare 83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR 83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 84 XIII.5.1 Generalitati 84 XIII.5.2 Zone de racordare 86 XIII.5.3 Protectii 87 XIII.5.4 Tolerante 87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 88 XIII.9. MASURARE 89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174-2, care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate. Caietul de sarcini se aplica la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, in general, din doua straturi si anume: - stratul superior, de uzura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre; BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate in criblura, BAR16, beton asfaltic rugos; BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat. - stratul inferior, de legatura, la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblura; BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat; BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat, acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 stabilizate cu fibre de celuloza; AND 549 realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553 - realizate cu bitum aditivat.

II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: - cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8; - nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10; - nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5; - pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 2. FILER Filerul care se utilizeaza la imbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform STAS 539, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - finetea (continutul in parti fine 0,1 mm) min. 80% - umiditatea max. 2% - coeficientul de hidrofilie max. 1%. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. II. 3. LIANTI Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt:

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 sau alte produse echivalente ce poart marcaj CE sau dein agrementat EU; - bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari; - bitum aditivat. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1. Tipul imbracamintii bituminoase Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: - strat de uzura (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri - strat de legatura (fara fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 60/80 Tabel 1 Tipul liantului

Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri: - strat de uzura - strat de legatura Bitum modificat cu polimeri Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: tip D 6080

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Imbracaminte aditivat: bituminoasa cu bitum Bitum aditivat: - tip D 60/80a - zona climaterica calda - tip D 80/100a - zona climaterica rece Imbracaminte bituminoasa neparafinos pentru drumuri: cu bitum Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754: - tip D 60/80 - zona climaterica calda - tip D 80/100 - zona climaterica rece Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.

- strat de uzura si strat de legatura

- strat de uzura si strat de legatura

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute, imbracamintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnica IIII si pe strazi de categorie tehnica I si II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locuri de parcare, zone cu accelerari si decelerari frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste. Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul tip D 60/80 si respectiv tip D 80/100, care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de bitum, astfel: - bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de aerisire, pompe de recirculare; - bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali, prevazuti cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanenta, pentru evitarea separarii componentlor si sistem de inregistrare a temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de minimum 140oC; - bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120140)oC. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale, curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 4. ADITIVI Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: - se fie compatibili cu bitumul; - sa fie stabili termic pana la minimum 200oC; - sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia; - sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinanduse seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Inginerului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. II. 5. FIBRE Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: - epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementarilor in vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2. II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. Tabel 2 Tipul mixturii asfaltice Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre Agregate naturale utilizate - criblura sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8 si 8-16 - nisip de concasare sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25 - nisip natural sort 0-4 - filer - criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer

Beton asfaltic rugos

Betoane asfaltice bogate cu criblura

Beton asfaltic cu pietris concasat

Beton asfaltic deschis cu criblura

Beton

asfaltic

deschis

cu

- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25 pietris - nisip de concasare sort 0-4

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE concasat - nisip natural sort 0-4*) - filer - pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25 - nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4*) - filer

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

*)

Conform notei de la tabelul 4

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat, sau il comanda la un laborator autorizat. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60oC; indicele de curgere-fluaj - la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 3. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

Tabel 3 Strat de uzura Fractiuni de agregate naturale din amestecul total Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % Filer si nisip fractiunea (0,14) mm, % Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % Pietris concasat cu dimensiunea peste 8 mm, % Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm, % Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 8a 913 BA 16 BA 16m BA 16a 913 BA 25 BA 25a 613 BAR 16 BAR 16m BAR 16a 911 MASF 8 1114 MASF 16 1014 BAPC 16 913 BAD 25 BAD 25m BAD 25a 27 BADPC25 BADPS 25 BADPC BADPS 25a 25a 27 27 Strat de legatura

Diferenta pana la 100% 22 45 3458 39 60 4761 4560 6375 1834 5572 3958 3958

NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

Tabel 4 Tipul mixturii asfaltice Mrimea ochiului sitei, conform SR EN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0,63 mm 0,20 mm 0,10 mm Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale BA 8 BA 8a 90100 5678 3055 2242 1835 1125 913 Figura 1 BA 16 BA 16m BA 16a 6685 4266 3055 2242 1835 1125 913 Figura 2 BA 25 BA 25a BAR 16 BAR 16m BAR 16a MASF 8 MASF 16 BAPC 16 BAD25, BAD25m, BAD 25a, BADPC 25, BADPC 25a, BADPS 25, BADPS 25a 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 27 Figura 8

Treceri prin site cu ochiuri patrate - SR EN 933-2 90100 7290 90100 90100 95100 5480 6174 95100 4459 6682 4061 3953 4055 2537 4266 3050 3042 1928 2025 3055 2040 2131 1622 1922 2142 1535 1825 1320 1320 1835 825 1115 1216 1115 1125 613 911 1114 1014 913 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE NOTA: La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatur se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n proportie de maximum: - 25% pentru BA8 si BA16; - 30% pentru BA25; - 50% pentru BAD25.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5. Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6,77,5 6,57,5 5,76,2 5,76,2 6,07.0 6,37,3 6,07,0 6,37,3 6,57,5 6,57,5 5,57,0 6,07,5 4,05,0 4,05,0 4,05,0 4,05,0 Tabel 5 Categoria Clasa tehnica tehnica a a drumului strazii IV IIV IV IIV IIII IIII IIIII IIIII III III III III II II III III IVV IV IVV IV IVV IV IVV IV IIII IIII IV IIV IIIV IIIIV IVV IV Tabel 6 Raport filer:liant (recomandat) 1,61,8 1,31,8 1,11,8 1,61,8 0,51,4

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 BAR 16m, BAR 16a BAR 16 BA 16m

Strat de uzura BA 16, BA 16a BA 8, BA 8a BA 25, BA 25a BAPC 16, BAPC 16a BAD 25m BAD 25, BAD 25a BADPC 25, BADPC 25a BADPS 25, BADPS 25a

Strat de legatura

Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6. Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: Strat de uzura - cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm - cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Strat de Betoane asfaltice deschise legatura Tipul stratului

Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi in limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, in functie de tipul fibrei utilizate. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.

III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintii gata executate.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa indeplineasca, in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate in tabelele 7 si 8.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabelul 7 Tipul mixturii asfaltice BA 8 BA 25 BA 8a BA 25a BA 16 BA 16a Tipul bitumului D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a BAR 16 BAR 16a BAPC 16 BAPC 16a BAD 25 BAD 25a BADPC 25 D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a Clasa tehnica a drumului IVV IVV II III IVV II III IVV I II III III III IVV IVV IV IV IIIV Categoria tehnic a strzii IV IV II III IV II III IVV I II III III III IV IV IIV IIV IIIIV Stabilitatea (S) la 60oC, kN, min 6,0 5,5 8,5 7,5 6,5 8,0 7,0 6,0 9,0 8,5 8,0 8,5 7,5 6,0 5,5 5,0 4,5 4,5 Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Densitatea Indicele de Raport S/I, aparenta curgere (I), kN, mm kg/m3, mm minimum 1,54,5 1,34,0 1,54,5 1,53,5 1,54,0 1,54,5 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,53,0 1,53,0 1,53,0 1,54,0 1,54,0 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,54,5 1,23,6 2,45,6 1,85,0 1,44,3 2,05,3 1,74,6 1,34,0 3,06,0 2,85,6 2,65,3 2,15,6 1,85,0 1,34,0 1,23,6 1,13,3 1,03,0 1,03,0 2250 2250 25 25 2300 Absorbtia de apa, % vol 25

2300

25

2300

35

2300

25

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE BADPC 25a BADPS 25 BADPS 25a D 80/100 D 80/100a D 60/80 D 60/80a D 80/100 D 80/100a IIIV IVV IVV IIIIV IV IV 4,0 4,5 4,0 1,54,5 1,54,5 1,54,5 0,92,6 1,03,0 0,92,6 2250 25

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabel 8 Tipul mixturii asfaltice BAR 16, BAR 16a, BAD 25, BAD 25a, BA 16, BA 16a, BA 8, BADPC 25, BADPC BA 8a, BA 25, BA 25a, BADPS 25, 25a BADPS 25a 5,0 7600 4200 3600 9,5 3600 3000 4x105

Caracteristica

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min: - zona climaterica calda - zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC, min

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9. Tabel 9 Caracteristica Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min 10,0 10,0 8,0 - Indice de curgere (I) la 60oC, mm 2,03,5 2,03,5 2,03,5 - Densitate aparenta, kg/m3, min 2350 2350 2300 - Absorbtie de apa, % vol 25 35 36 Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max 5,0 5,0 - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max 9,5 Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max 2900 2800 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min 4500 4500 4000 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la 4x105 o fisurare, la 15 C, min Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10.

29

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Caracteristica Test Schellenberg, %, max Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparenta, kg/m3, min - Volum de goluri, % Rezistenta la deformatii permanente: - Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max - Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h: Numarul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 - Adancimea fagasului, mm: Numarul mediu de vehicule1): < 1500, max 15003000, max 30006000, max > 6000 Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max Tabel 10 Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF 16 0,2 0,2 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 6,0 5,0 4,0 < 4,0 3600 1200 9,0 8,0 7,0 < 7,0 7,0 1,53,5 2300 34 10000 Temperatura 45oC2) 60oC3) 6,0 8,0 4,0 6,0 2,0 3,5 < 2,0 < 3,5 6,0 5,0 4,0 < 4,0 4000 1000 9,0 8,0 7,0 < 7,0

NOTE: 1 - Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva. 2 - Zona climaterica rece 3 - Zona climaterica calda Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2. Caracteristicile prevazute in tabelele 8, 9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. 30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. III. 3. STATIA DE ASFALT Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat, pe computer. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia, variaza cu temperatura astfel incat la 150oC180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09 1,11) l. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. Stocarea, incalzirea si dozarea bitumului Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara, evitandu-se supraincalzirea acestuia. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 oC, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu termometre, a caror functionare trebuie verificata frecvent. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%. Stocarea si dozarea filerului La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de Inginer. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Stocarea, dozarea, uscarea si incalzirea agregatelor

31

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor, avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime/latime de 3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4). Tabel 11 Fractiunea, mm 2531,5 1625 816 48 14 0,200,63 0,10,2 00,1 Abateri admise fata de doxaj, % +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1,5

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este inchisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui sa fie incalzit.

32

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT Inaintea inceperii executiei, Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Inginerului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor. Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, in limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si indepartarii apelor, etc.). Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface inainte de autorizarea statiei de asfalt de catre Inginer. III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara determinarea penetratiei acestuia. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: 170oC 190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80; 165oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC, pentru a evita arderea liantului. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare, trebuie sa nu depaseasca 0,5% si trebuie verificat cel putin odata pe zi. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator, acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc, conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE amesteca, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: 160oC 180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 155oC 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi figura 9). Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete, sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii. III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari, astfel incat curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta din tabelul 11. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate; - calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de masurare a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; - verificarea functionarii malaxorului. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere in exploatare. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei. III. 7. CONTROLUL FABRICATIEI Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa mentionata in tabelul 12.

34

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Natura controlului sau verificarii Studiul compozitiei mixturii Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate in tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere, Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall Categoria* controlului A B C x x x x Tabel 12 Frecventa controlului sau a verificarii pentru fiecare tip de produs inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura la inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate permanent permanent la inceputul fiecarei zile de lucru zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice in fiecare ora a programului de lucru zilnic, prin extractii zilnic

Faza Studiu

x x x x

Executie

x x x

cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura, in functie de productivitatea statiei

* A - Incercari preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice. B - Controlul de calitate in timpul executiei imbracamintei. C - Controlul de calitate in vederea receptiei imbracamintei.

35

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10 oC +15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii. IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartat. In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare. Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie. In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente; pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,30,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. 36

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5. IV. 3. ASTERNEREA Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120oC, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la pct. 18.10. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 13. Temperatura mixturii asfaltice la asternere o C min. 145 140 Tabel 13 Temperatura mixturii asfaltice la compactare o C mm inceput sfarsit 140 110 135 100

Tipul liantului D 60/80 D 80/100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului, ca urmare a unei intreruperi accidentale.

37

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobarii Inginerului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector experimental. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne, depasind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtura repartizata, impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45o. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). IV. 4. COMPACTAREA La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte. 38

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Inginerul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului: - sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj; - planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. 18.1. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte. Tabel 14 Tipul stratului A Compactor cu pneuri de 160 kN Strat de uzura Strat de legatura 10 12 Ateliere de compactare B Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri netede de 120 kN netede de 120 kN Numar de treceri minime 4 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem, etc.) si de numarul punctelor de asternere-compactare. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

39

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Inginerului, pe baza constatarilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 04 mm cu un continut cat mai redus de praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati: a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp; - raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/mp; b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0,8-1) kg/mp; - raspandire nisip 3...5 kg/mp. IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: - pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi; - modul de compactare: zilnic; - modul de executie a rosturilor: zilnic. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, in functie de productivitatea instalatiei. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura: - densitatea aparenta - absorbtia de apa - gradul de compactare aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.

40

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabel 15 Tipul mixturii asfaltice Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 Densitatea aparenta, kg/m3, min 2300 2300 2250 Absorbtia de apa, % vol Grad de compactare, %, min

26 47

97 96

2300 2250

26

96

2250 2200

38

96

la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa tehnica a drumului I, II si categoria tehnica a strazii, I, II: - rezistenta la deformatii permanente. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda, conform metodol;ogiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16. Tabel 16 Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), Adancimea fagasului, mm, max Numarul mediu mm/h, max de vehicule1) Temperatura Temperatura 45oC 60oC 45oC 60oC < 1500 6,0 8,0 6,0 9,0 15003000 4,0 6,0 5,0 8,0 30006000 2,0 3,5 4,0 7,0 > 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0 NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, in 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva. 41

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Controlul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: - etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari; - utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; - elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina de catre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din aceeasi mixtura asfaltica. In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2. Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

42

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17. Tabel 17 Caracteristica Planeitatea in profil longitudinal.1) Indice de planeitate, IRI, m/km: - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV - drumuri de clasa tehnica V Uniformitatea in profil longitudinal.1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m, mm - drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica IIII - drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor) - drumuri de clasa tehnica IIIV Rugozitatea2) - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT: drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IVV - Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IVV - Coeficient de frecare (GT): drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IIIV Omogenitate. Aspectul suprafetei Conditii de admisibilitate < 2,5 < 3,5 < 4,5 < 5,5 Metoda de incercare Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu nalizorul de profil longitudinal (APL)

< 3,0 SR 174-2 < 4,0 < 5,0

> 80 > 70 > 60 > 0,7 > 0,6 > 0,55 > 0,95 > 0,7 Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite

STAS 8849

STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester

Vizual

43

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE NOTE 1 - Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi. 2 - Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.

44

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile STAS 6400. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996. VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) Receptia preliminara a lucrarilor de catre Inginer se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. La strazi cota in axa de verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor. Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii.

45

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. VI. 3. RECEPTIA FINALA Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele:

R4a.2 AMORSAJ CU EMULSIE CATIONICA CU RUPERE RAPIDA 0,6 kg/mp R8a R9a STRAT DIN BINDER DE CRIBLURA BAD25 6cm STRAT UZURA DIN MIXTURA ASFALTICA MASF16 4cm

46

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA NR. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 1. DATE GENERALE Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat. Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului. (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant, dar supusa mai intai aprobarii Inginerului. (ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumului modificat. In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Inginer. 2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de polimeri, astfel incat dupa modificare, bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. Caracteristica Penetratie la 25oC, 1/10 mm Punctul de inmuiere, oC, min Ductilitatea la: 13oC, cm, min 25oC, cm, min Punct de rupere Fraas, oC, max Revenire elastica la 13oC, %, min Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): - pierdere de masa, %, max - penetratie reziduala (Pf/Pi.100), %, min - cresterea punctului de inmuiere, oC, max - ductilitate reziduala la 13oC, cm, min - revenire elastica la 13oC, %, min Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): - particule sub 5, %, min Conditii de admisibilitate 5570 55 40 100 -15 60 0,8 50 9 40 60 80 47 Metoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 Reglementari tehnice in vigoare

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163oC: - diferenta intre punctele de inmuiere, oC, max Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min

5 85

STAS 10969/3

Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: - Indice de instabilitate coloidala: maximum 0,5 Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie sa fie agrementati conform reglementarilor in vigoare. Tipul de polimer sii dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel. Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. Aprobarea finala intra in sarcina Inginerului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul de mai jos. Caracteristica Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: - Stabilitate (S) la 60oC, KN, min - Indice de curgere (I) la 60oC, mm - Densitate aparenta, kg/m3, min - Absorbtie de apa, % vol Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %, max - Volum de goluri la 120 de giratii, %, max Rezistenta la deformatii permanente Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare, la 15oC, min Tipul mixturii asfaltice BA 16m BAR 16m BAD 25m 10,0 2,03,5 2350 25 5,0 2900 4500 10,0 2,03,5 2350 35 5,0 2800 4500 8,0 2,03,5 2300 36 9,5 4000 4x105

NOTA: Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338/1si STAS 1338/2, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338/2 48

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Inginerul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de Inginer, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de Inginer sunt urmatoarele:

Caracteristicile tehnice Incercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC, la 30.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6)

Limite admisibile max. 8 min. 100

Metoda de testare Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC

Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va fi suportat de Antreprenor. 3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. Transportul La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160oC. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. Depozitarea Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale, asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmarita permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. 4 CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmatoarele: (i) (ii) (iii) Temperatura de amestecare Dozajul aditivului pe baza de polimeri Omogenitatea bitumului modificat obtinut. Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat. 49

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA NR. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1. PRINCIPIUL METODEI Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, in prezenta temperaturilor ridicate. 2. APARATURA - etupa care asigura temperatura de 170o+2oC; - balanta cu exactitatea de 0,1 g; - pahar Berzelius; - capsula de portelan; - sticla de ceas. 3. PREGATIREA PROBEI DE MIXTURA ASFALTICA TIP MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF, la temperatura de 150oC. 4. MOD DE LUCRU Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0,1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se introduce in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)oC, si se mentine la aceasta temperatura timp de (1 h + 1 min). Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de porterlan, cantarita in prealabil. Se cantareste capsula de portelan cu mistura asfaltica si se determina, prin diferenta, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. 5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia: m1 - m2 p= x 100 (%) m1 in care: m1 - masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, in grame; m2 - masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, in grame. 5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: m - m p= x 100 (%) m1 5.3. Rezultatul este media a doua determinari. 50

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 6. INTERPRETAREA REZULTATELOR In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: p < 0,2 % buna; p = 0,2% acceptabila.

51

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA NR. 3 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national. Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere. Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.

AND 549

AND 553

AND 559

III. STANDARDE 52

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 SR 174-1 Bitumuri. Determinarea penetratiei. Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila. Bitumuri. Determinarea ductilitatii. Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate. Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Bitum neparafinos pentru drumuri. Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de determinare si incercare. Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de masurare.

SR 174-2+ SR 174-2/C1

STAS 539 SR 662 SR 667 SR 754 STAS 863 SR EN 933-2

STAS 1338/1

STAS 1338/2

STAS 1338/3

STAS 6400 STAS 8849

53

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE STAS 8877 STAS 10.969/3 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri. Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12.697-1 + + SR EN 12.697-1/AC

SR EN 12.697-3+ + SR EN 12.697-3/AC

SR EN 12.697-4 + + SR EN 12.697-4/AC

SR EN 12.697-27

SR EN 12.697-28

54

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA NR. 4 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m 2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat. Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT 55

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Inginer. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

56

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA NR. 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. DATE GENERALE Inainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau a stratului de baza, fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector. 2. METODE DE ASTERNERE 2.1. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularizati. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard 3 m lungime, sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea materialului geotextil combinat Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0,30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces, aceasta va fi indepartata prin periere. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m. Stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil. Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. 3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%. In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,400 kg/m2

(i) (ii)

57

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE (iii) (iv) (i) (ii) (iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11% Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3,5 mm). In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0,140 kg/m 2 iar greutatea maxima de 0,160 kg/m2 Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Inginer. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

58

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

8. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

Varianta Ocolitoare Sacueni Documentatia de Atribuire pentru Lucrari Volumul 3.2

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor II.1.2 Posesia i folosirea antierului II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) II.1.4 Organizarea de antier II.1.5 Lucrri Provizorii II.1.6 Informaii II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului II.1.9 Implementarea planului de promovare II.1.10 Ali antreprenori II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate II.1.12 Relocare i protejare de utiliti II.1.13 Aspecte legate de ap II.1.14 Managementul traficului II.1.15 ntreinerea drumurilor existente II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele II.1.18 Activiti n afara antierului II.1.19 Asistena tehnic arheologic II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) II.1.24 Lucrri n Regie II.1.24 Asigurri II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii II.2.2 Laboratorul din antier II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru II.2.4 Materiale alternative II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC II.3.1 Studiul topografic, repere i cote II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER II.4.1 Biroul Inginerului 1 1 2 3 5 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 11 11 11 14 14 16 17 18 19 19 20 20 21 21 22 23 24 24 25 26 27 27 27 28 28 29 29

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer 30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului 30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului 31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului 32 II.4.6. Fotografii de progres 32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer 33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI 34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL 35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI 36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER 37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE 39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE 59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA 66 11 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE FOLOSITE 13 II. 1. PAMANT VEGETAL 13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 13 II. 5. APA DE COMPACTARE 14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 31 IV. 3. RECEPTIA FINALA 31 V. MASURARE 32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 33 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. CONDITII TEHNICE 13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 13 III. MATERIALE FOLOSITE 13 III. 1. PAMaNTURI 13 III. 2. VAR 15 III. 3. ZGURA GRANULATA 16 III. 4. CIMENT 17 III. 5. APA 17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 20 EXISTENTA 20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 22 COEZIV TRATAT CU VAR 22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 28 V. RECEPTIA LUCRARILOR 29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR 29 V. 3. RECEPTIA FINALA 29 NEXA - STRATURI DE FORMA 30 I. G E N E R A L I T A T I 13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I. 2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 18 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 20

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 23 VI. 3. RECEPTIA FINALA 23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 24 I. G E N E R A L I T A T I 13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I.2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 24 VI. 3. RECEPTIA FINALA 24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 25 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 13 II. 1. AGREGATE 13 II. 2. FILER 14 II. 3. LIANTI 14 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 15 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 16 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR 16 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 16

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA IV. 4. COMPACTAREA IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 17 18 19 20 22 22 22 22 23 23 25 25 25 28 28 28 29 29 29 30 31 12 12 12 13 13 14 14 18 18 18 19 19 25 31 33 33 34 36 36 36 37 38 40 40 43

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 45 LUCRARILOR) 45 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 46 ANEXA NR. 1 47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 47 ANEXA NR. 2 50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 50 ANEXA NR. 3 52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 52 ANEXA NR. 4 55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 55 ANEXA NR. 5 57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 57 I. GENERALITATI 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 13 II. 1. CIMENTURI 13 II. 2. AGREGATE 15 II. 3. APA 19 II. 4. OTEL BETON 19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 3. GEOTEXTIL 23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 30 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 34

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 37 X. COFRAJE 39 X. 1. COFRAJE 39 XI. OTEL DE ARMATURA 40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 40 XII. BETOANE 41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 47 CIMENT 47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 50 XVI. CANALIZAREA 51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 51 CAMINELOR DE VIZITARE 51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA 57 XX. MASURARE 58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 58 ANEXA 59

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 59 I. GENERALITATI 12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR 12 III. MASURARE 14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14 I. G E N E R A L I T A T I 12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 13 V. APLICAREA MARCAJELOR 15 VI. CONTROLUL DE CALITATE 16 VII. MASURARE 16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME 2 II.1 GENERALITATI 2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2 II.1.3 Conceptia de calcul 2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3 II.2.3 Forarea pilotilor 6 II.2.4 Betonarea 7 II.2.5 Controlul calitatii 8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10 II.5. MASURARE 11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13 III.1 GENERALITATI 13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13 III.3.1 Agregatele 13 III.3.2 Cimenturi 14 III.3.3 Armaturile 14 III.3.4 Betoanele 14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14 III.5. MASURARE 15 III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.3 COFRAJE 17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18 IV.4.1 Agregate 18 IV.4.2 Ciment 18 IV.4.3 Armaturi 18 IV.5 BETOANE 19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21 IV.8. MASURARE 22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22 V.1 GENERALITATI 23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24 V.3.1 Executie, utilizare, control 24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24 V.4. MASURARE 24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24 VI. C O F R A J E 25 VI.1 DATE GENERALE 25 VI.2 CONDITII TEHNICE 25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27 VI.7. MASURARE 27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27 VI.8.PLATA 27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27 VII. A R M A T U R I 28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29 VII.4 CONTROLUL CALITATII 29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33 VII.13. MASURARE 33 VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 33 VIII. B E T O A N E 35 VIII.1 PREVEDERI GENERALE 35

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR VIII.2.1 Ciment VIII.2.2 Agregate VIII.2.3 Apa VIII.2.4 Aditivi VIII.2.5 Adaosuri VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI VIII.4.1 Conditii generale VIII.4.2 Proiectarea amestecului VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 Betonul proaspat VIII.5.2 Betonul ntarit VIII.6 PREPARAREA BETONULUI VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului VIII.7.3 Reguli generale de betonare VIII.7.4 Compactarea betonului VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati VIII.8.2 Durata tratarii VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE IX.1 PREVEDERI GENERALE IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE IX.3 ARMATURI IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor IX.5.3 Injectarea cablurilor IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR IX.7. MASURARE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE X.1 APARATE DE REAZEM X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE X.3. MASURARE 36 36 38 40 40 42 42 42 43 44 44 45 46 46 46 47 47 49 49 50 51 52 53 53 53 53 54 54 54 56 56 56 57 58 59 60 61 61 62 63 63 63 63 64 64 65

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 66 XI.1 HIDROIZOLATII 66 XI.1.1 Generalitati 66 XI.1.2 Caracteristici tehnice 67 XI.1.3 Prescriptii 68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul 70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 70 XI.2.1 Generalitati 70 XI.2.2 Caracteristici tehnice 71 XI.2.3 Prescriptii 72 XI.3. MASURARE 75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 75 XII. CALEA PE POD 76 XII.1 GENERALITATI 76 XII.2 TROTUARE 77 XII.3 PARAPETE 77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 77 XII.5 CONDITII TEHNICE 78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 80 XII.6.1 Prescriptii de executie 80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 81 XII.7. MASURARE 81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 81 XIII.1 GENERALITATI 82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3.1 Pamnt vegetal 82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi 82 XIII.3.3 Apa de compactare 83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR 83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 84 XIII.5.1 Generalitati 84 XIII.5.2 Zone de racordare 86 XIII.5.3 Protectii 87 XIII.5.4 Tolerante 87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 88 XIII.9. MASURARE 89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. GENERALITATI I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume: - santuri la marginea platformei; - santuri de garda; - rigole la marginea platformei; - rigole la bordura trotuarului; - rigole de acostament; - casiuri; - lucrari de canalizare; - canale de evacuare; - puturi absorbante; - drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie. In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: - podurile si podetele; - lucrarile de amenajare si corectare a torentilor; - lucrarile de canalizare pentru ape uzate si de suprafata. I. 2. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul va asigura masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin laboratoare autorizate si aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor necesare ce se impun.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE II. 1. CIMENTURI Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: - ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1 - ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1 - ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1 - ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare de ciment. Tabel 1 Nr. crt. 1 2 3 CONDITIILE DE EXECUTIE SAU CARACTERISTICILE ELEMENTELOR Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1,5 m Elemente sau constructii masive avand grosimea egala sau mai mare de 1,5 m Elemente sau constructii din betoane superioare CLASA BETONULUI C 12/15 C 16/20 - C 25/30 C 12/15 C 16/20 - C 25/30 C 28/35 C 32/40 TIPUL DE BETO N oricare oricare oricare oricare armat armat TIPUL DE CIMENT P40 I U I U U U Pa35 R R R U I I M30 U I U I I I Hz35 I I U R I I

NOTA: R - ciment indicat a se utiliza U - ciment utilizat in locul celui indicat I - ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice Tabel 2 Nr. 1. 2. 3. Tipul de mortar Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate Tipul de ciment indicat a se utiliza utilizabil in lipsa celui indicat F 25 M 30 Pa 35 M 30 Pa 35 M 30

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul 3.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE CARACTERISTICI Inceputul prizei Sfarsitul prizei Constante de volume pe turte Rezistent la intindere din incovoiere minim N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile Constante de volum Le Chatelier Rezistente la compresiune min. N/mmp - la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile P 40 1h < 10 h Tabel 3 CONDITII DE ADMISIBILITATE Pa 35 M 30 Hz 35 1h 1h 1 h 30' < 10 h < 10 h < 10 h 30' Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi Marimea volumului < 10 mm 10 35 15 30 4,0 5,5 20 35

3,0 5,0 17 40

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator. Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. Controlul calitatii cimentului de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 23. II. 2. AGREGATE Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm sau - agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 - piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4. Tabel 4 CARACTERISTICI CONDITIILE MINIME DE OBSERVATII ADMISIBILITATE Forma granulelor Agregatele care nu indeplinesc aceste b/a 0,66 conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a c/a 0,33 betonului. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 5. Tabel 5 Conditii de admisibilitate Nisip natural sau de Pietris sau piatra concasaj sparta Nu se admit Nu se admit Nu se admit 1% 0,5 galbena 1% 2% Nu se admit Nu se admit galbena 0,25 0,5 Nu se admit

Denumirea impuritatii Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mica, % , max. Carbune, %, max. Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) Argila in bucati, %, max. Parti levigabile, %, max. Sulfati sau sulfuri

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. Caracteristicile fizico-mecanice admisibilitate indicate in tabelul 6. ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de

Caracteristici fizico-mecanice Densitate aparenta, kg/mc, min. Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min. Porozitate totala pentru piatra sparta %, max Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max Volum de goluri in stare afanata pentru: - nisip, % max. - pietris, % max. - piatra sparta, % max. Rezistenta la strivire % - in stare saturata, min. - in stare uscata, max.

Tabel 6 Conditii de admisibilitate 1.800 1.200 2 2 40 45 55 60 15

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min. Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min. Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max. 0,80 90 10

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul in granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8. Tabel 7 Treceri, in % prin sita sau ciurul de: Sortul de nisip 0,2 0,5 1 2 3,15 7,0 0-2 min. 10 45 90 max. 50 85 100 0-3 0-7 min. max. min. max. 5 30 2 21 35 75 20 70 90 100 56 87 100 100

Balastul pentru betoane 0 - 31 0 - 71 0 - 40 0 - 63 min. max. min. max. min. max. min. max. 3,15 20 50 10 30 -

Tabel 8 Treceri, in % prin sita sau ciurul de: 5 16 20 d max. 55 80 85 100 30 60 25 25 35 65 55 85 45 80 80 100 80 100 80 100

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului 19. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 3. APA Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790. Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc. Caracteristici chimice si fizice Continutul total de saruri gr/l max. Sulfati gr. SO42 / litru max. Substante organice gr/litru max. Cloruri gr.CL/litru max. Azotati gr. NO3/dm3 max. Magneziu gr. Mg2/dm3 max. Materii in suspensie gr. max. Tabel 9 Conditii de admisibilitate 4 2 0,5 0,5 0,5 0,5 3

II. 4. OTEL BETON Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura. III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10. Caracteristici Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min. Rezistenta la inghet-dezghet: 0,3 - coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % - coeficient de inmuiere pe epruvete % max. max. 25 Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11. Caracteristici Forma Inaltimea, mm Dimensiunile bazei, mm: - lungime - latime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max. Tabel 11 Conditii de admisibilitate neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o pana 140...180 egala sau mai mare ca inaltimea 80...150 15 Tabel 10 Conditii de admisibilitate 80

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari. III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza: - rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60% - rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12. Dimensiuni - lungime, latime a fetei, mm - inaltime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max. Tabel 12 Conditii de admisibilitate 80...140 120..160 15

Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aiba un echivalent de nisip (En) superior lui 40. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI. D 15 > 4 d 85 unde: D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant d 85 - dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ NP 075. IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: tuburi rigide de policlorura de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2 tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2 tuburi ondulate riflate perforate Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 13. DIMENSIUNI Diametrul exterior mm Grosimea nominala mm Lungimea ml Greutatea kg/ml Suprafata activa cmp/ml STAS 6675/2-86 TUB P.V.C.rigid 75 3,6 6,0 1,120 24-45 110,0 5,3 6,0 2,610 neperforat STAS 10617/2-84 TUB P.E. rigid 75 4,3 5-12 0,972 24:45 110,0 6,3 5-12 2,080 neperforat Tabel 13 NI 8500-80 IPMP BUZAU TUB PVC 65,0 0,6 140 0,220 24:45 80,5 0,7 170 0,325 24:45

Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzau) de 80,5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri forate tubate, invelite in geotextil. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la: - intrari si iesiri din caminele drenurilor - la cap de dren

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - la cap de aerisire - intre chesoane pentru evacuarea apelor. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816 tabel 15. IV. 3. GEOTEXTIL Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ NP 075. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cel mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera. Se recomanda utilizarea geocompozitului de tip Geotex.

V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulara cu cep si buza sau cu mufa, cu talpa sau fara talpa, de diverse diametre conform STAS 816 aratate in tabelele 14 si 15. Folosirea tipului de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15).

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

Tabel 14 Tuburi circulare fara talp cu mufa pentru imbinari umede si Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate uscate Diametru D Grosime Diametru D Grosime Abatere la perpendic. Abatere la perpendic. Lungim a Lungime a Nomin Abatere a suprafetei frontale pe Nomina Abatere a suprafetei frontale pe ea peretilor a peretilor axe axe al limit l limita 200 300 400 500 600 +3 +4 +4 +5 +6 3 4 4 5 6 1000 1250 1500 2000 2500 26 36 42 50 58 300 400 500 +4 +4 +5 4 4 5 1000 2500 45 50 58 -

Tabel 15 Tuburi circulare fara talpa cu cepsi buza Abatere la Diametru D perpendic. Lungime a suprafetei a Nomina Abatere frontale pe axe l limit 200 +3 3 300 +4 4 400 +4 4 1000 500 +5 5 Grosime a peresilor 26 36 42 50 Tuburi circulare cu talpa cu cepsi buza Abatere la Diametru D perpendic. Lungime a Abatere a suprafesei Nominal limit frontale pe axe 200 +3 3 300 +4 4 400 +4 4 1000 500 +5 5 600 +6 6

26 36 42 50 58

160 240 320 400 450

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16. Tabel 16 SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80 INTERIOR Tubul interior la care se racordeaza canalul 500 1085 60 Fig.19 Tubul superior 700 500 900 60 Fig.20 1000 Tubul racord 200 26 Fig.21 Cot cu mufa 200 315 26 Fig.12-14 Toate dimensiunile sunt in mm. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816 precizate in tabelul 17. Tabel 17 SPECIFICATIA TUBULUI DIAMETRUL LUNGIMEA GROSIMEA STAS 816-80 Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig.22 Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig.23 800 Tubul racord 500 120 Fig.24 1000 Toate dimensiunile sunt in mm. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308, respectiv 3272, conform precizarilor din caietul de sarcini speciale. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton nesclivisit. Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte. Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sa se obtina un sunet clar, nedogit. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%. Tabel 18 DIAMETRUL NOMINAL D MM 200 300 400 PIERDEREA DE APA LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O) CMC/M LUNGIME (LA TUBURI INTREGI) MAX. 120 160 210 CMC/DM2 SUPRAFATA DE INCERCARE 1,9 1,7 1,6

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 500 600 270 300 1,5 1,5

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de maximum 6%. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19. In cazul cand prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667, iar betonul trebuie sa aiba cel putin clasa BC20. Tabel 19 DIAMETRE NOMINALE D MM 200 300 400 500 600 INCARCAREA MINIMA 27000 30000 32000 35000 38000 P, N/M

Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn. Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare. La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitia verticala. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20. Tabel 20 Latimea Inaltimea Lungimea Tipul Marimea Observatii 6+/-2 4+/-5 1+/-5 A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare B I P B3 I P 100 300 600 170 300 300 750;500 600 400 Utilizate la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc. Utilizate la intrari Carosabile

Toate dimensiunile sunt in mm. Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21. CARACTERISTICI MECANICE Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B kgf/cmp Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp Rezistenta la uzura mm max. Rezistenta la inghet-dezghet Tabel 21 CONDITII DE ADMISIBILITATE 40 30 1,3 la 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sau stirbituri

Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22. DENUMIREA DEFECTULUI Sageata fetelor vazute, 0/00 max. Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Devieri de la unghiul de 90, % max. Stirbituri, mm max. Crapaturi Tabel 22 CONDITII DE ADMISIBILITATE 3 Nu se admit 3 Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din proba cu lungime de max. 3 mm si adancime de max. 2 mm. Nu se admit

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa BC15 respectand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de sarcini speciale. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere. Incercarile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Consistenta incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Inginerului. INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR Tabel 23 Frecventa incercarilor Incercari sau Material Metode caracteristici care se Incercarea de Incercarea inainte ul conform verifica informare de utilizare Examinarea datelor din La fiecare lot certificatul de calitate O determinate la Constante de volum SR 196/3 fiecare lot aprovizionat nu mai putin de 100 Timpul de priza SR 196/3 t pe o proba medie Rezistente mecanice la O proba la 100 t Ciment 2(7) zile sau la fiecare siloz SR EN 196-1 Rezistente mecanice la la care s-a depozitat 28 zile lotul aprovizionat Starea de conservare numai daca s-a depasit Doua determinari termenul de depozitare SR EN 196/3 pe siloz sus si jos sau au intarziat factorii de alterare Agregate Examinarea datelor din La fiecare lot certificatul de calitate aprovizionat O determinare pe Parte levigabila SR 667 lot de 100 mc La schimbarea Humus STAS 4606 sursei Corpuri straine, argila in STAS 4606 O determinate pe bucati, argila aderenta, lot de 100 mc continut de carburanti,

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE mica Granulozitatea sorturilor Echivalentul de nisip Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles SR EN 933/1 STAS 730 STAS 730 O proba la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa O determinare pentru fiecare sursa O determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursa O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 50 mc -

Material ul Piatra bruta pentru pereuri si zidarii de piatra Bolovani pentru pereuri si zidarii

Incercari sau caracteristici care se verifica Examinarea datelor din certificatul de calitate Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata Rezistenta la inghetdezghet Examinarea abaterilor din certificatul de calitate Rezistenta la sfaramare prin compresiune Rezistenta la uzura cu masina Deval

Metode conform SR EN 1926 STAS 6200/15 STAS 730 STAS 730

Tabel 23 (continuare) Frecventa incercarilor Incercarea de Incercarea inainte informare de utilizare La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Pentru apa potabila nu este cazul. Pentru apa care nu provine din reteaua publica de apa potabila o analiza pentru fiecare sursa La fiecare cantitate aprovizionata La fiecare lot aprovizionat O determinare pentru fiecare sursa O proba pentru fiecare sursa La fiecare lot aprovizionat Trei determinari pe O incercare pe lot de 100 mc O incercare pe lot de 100 mc O incercare pe lot de 100 mc O incercare pe lot de 100 mc Ori de cate ori se schimba sursa sau cand apar conditii de poluare O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 100 mc -

Apa

Analiza chimica

STAS 790

Otel beton Material drenant Tuburi PVC sau PE

Examinarea datelor din certificatul de calitate Examinarea datelor din certificatul de calitate Echivalentul de nisip Granulometrie Examinarea datelor din certificatul de calitate Suprafata activa

STAS 730 SR EN 933/1 -

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE pentru drenuri Examinarea datelor din certificatul de calitate Tuburi din beton pentru canalizar e Dimensiuni (diametre si grosimi) ecarturi Examinarea vizuala a suprafetelor interioare Examinarea datelor din certificatul de calitate Dimensiuni Rezistenta la incovoiere fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare sursa La fiecare lot aprovizionat Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursa Idem

O serie de determinari pe fiecare lot de 100 ml

STAS 818

STAS 818 STAS 1137 STAS 1137 O incercare pe fiecare lot de 500 mc Idem

Borduri de trotuare din beton

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor. Pichetarea se face de catre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier. VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timpul executiei lucrarilor. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii transeei, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul aprobat de Inginer la o distanta, care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curatat de pietre a caror dimensiune depaseste 15 centimetri. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: Mortar M50 - Destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip; Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.

IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen. In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matari, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte consistente. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat. IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment. REZISTENTA CARACTERISTICA RbK N/mmp Tabel 24 CANTITATEA MINIMA DE CIMENT mc

CLASA BETONULUI

DESTINATIA BETONULUI

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE C 2,8/3,5 C 4/5 C 6/7,5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 Beton de umplutura Beton in fundatii masive Beton in fundatii sau elevatii Beton simplu in elevatii si beton slab armat Beton armat Beton armat prefabricat 3,5 5 7,5 10,0 15,0 20,0 115 150 180 240 300 350

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre Antreprenor: fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5; fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intrun termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat EN 012 luand in considerare: - dozajul minim de ciment, conform tabelului 24; - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26; - rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28. Nr. crt. 1. 2. 3. TIPUL DE ELEMENTE DE BETON Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse MIJLOC DE TRANSPO RT basculante autoagitator idem Tabel 25 LUCRABILITATE NOTARI L2 L3 L4 TASARE cm 3+/-1 8+/-2 12+/-2

Clasa betonului C 2,8/3,5 ..... C 6/7,5 C 8/10 ..... C 20/25

L2 160 170

Tabel 26 Apa, 1/mc pentru lucrabilitate L3 L4 170 185 200

Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt aratate in tabelul 27. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza: - pentru fiecare sort de agregat +/- 3% - pentru ansamblul de agregate +/- 2% - pentru ciment +/- 2%

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - pentru apa totala +/- 5%. Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28. Tabel 27 Agregat 0-31 0-40 0-70 0-31 0-40 0-70 0-31 0-40 Limite max min max min max min max min max min max min max min max min 02 10 2 10 2 8 1 8 1 8 1 8 1 7 1 6 1 % Treceri in masa prin site sau ciurul de: 1 3 7 16 26 31 A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5 25 42 60 80 100 18 32 50 70 95 28 38 52 74 90 16 28 42 64 82 18 32 45 16 70 77 6 13 22 38 50 57 B. Pentru betoane de clasa < C 12/15 22 37 55 76 100 14 27 45 66 95 20 33 47 69 88 12 23 37 59 80 18 32 45 61 70 77 6 13 22 38 50 57 C. Pentru betoane de clasa > C 16/20 18 32 50 72 100 10 22 40 62 95 16 28 42 64 86 8 18 32 54 78 40 100 95 84 68 100 95 84 68 100 95 71 100 95 100 95 Tabel 28 Varsta 7 zile 28 zile C 8/10 11,7 18 Rezistenta la compresiune N/mmp C 12/15 C 16/20 15,3 18,8 23,5 29,6 C 18/22,5 20,8 32,0

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE X. COFRAJE X. 1. COFRAJE Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

XI. OTEL DE ARMATURA XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraj. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia inainte de betonare. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

XII. BETOANE XII. 1. PREPARAREA BETONULUI Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare: - agregatele cu cele mai mari dimensiuni; - cimentul; - nisipul; - agregatele cu cele mai mici dimensiuni; - apa. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa verticala 10 tururi - malaxor cu axa orizontala 20 tururi - betoniera cu axa orizontala 20 tururi - betoniera cu axa inclinata 30 tururi. Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie. XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier. Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este ciupita daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, daca acesta din urma a fost pus in opera prin vibrare. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet. Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10 timp de 72 de ore. Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui, in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 35C. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca: - temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40C; - utilizarea apei reci; - evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire; - protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei. Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35, Inginerul va intrerupe betonarea. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice. XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari: la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - intindere 3 3 Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare. Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze intre 0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar. XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul 29. Tabel 29 Dimensiuni in m 0,10 0,20 0,50 1,00 2,00 5,00 Tolerante in cm 0,5 0,7 1 2 2 3

Deviere maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30. Tabel 30 Tolerante in cm: Inaltimea in m a b c 1 1,5 1,8 2,3 2 2 2,3 2,9 3 2,2 2,7 3,3 5 2,6 3,2 4 10 3,3 4 5 Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct tolerante c pentru elemente neportante Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile: - 1/300 - un centimetru.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte, sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietrei brute. Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda intrega grosime a zidului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit. Cand paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria. Cand paramentul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1 cm. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime pana la 5 cm si curatate cu apa multa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita. Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi: - 0,25% in teren natural - 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru evitarea eroziunii pamantului. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31. DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMANTURI Pamanturi coezive cu compresibilitate mare Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: - nisipuri prafoase si argiloase - nisipuri argiloase nisipoase - argile prafoase si nisipoase Pamanturi necoezive grosiere: - pietris (2-20 mm) - bolovanis (20-200 mm) - blocuri (peste 200 mm) Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina: - nisip fainos si fin (0,05...0,25 mm) - nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) - nisip cu pietris Tabel 31 PANTA MAXIMA ADMISA % 0,5 1 2 3 3 4 5 0,5 1 2

Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32. TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5 - clasa BC 10 Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar Tabel 32 PANTA MAXIMA ADMISA % 5 10 12 15

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului 67

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: la ramblee cu inaltimea 3...5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate la ramblee peste 5,00 m. Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta. Amplasarea santurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambleului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant. Antreprenorul va executa lucrarea in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier. XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute. Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz. Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta. XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile. XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit cu mistria. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.

XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 33.1. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3. XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice. XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin: - drenuri transversale de acostament; - strat drenant continuu; - dren longitudinal sub acostament. Drenurile transversale de acostament au o latime de 25...30 cm si adancime de 30...50 cm situate la o distanta de 10...20 m in functie de panta longitudinala a drumului. Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3...5% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca. 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri. In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%. XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe, panta prescrisa si distanta intre ele aratate la punctul 37.2. Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei. Odata terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate carora trebuie sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm. XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat. Daca se sapa manual latimea acestuia va fi in functie de adancime si anume: - pentru H = 1,00 - 1,50 latimea = 0,60 m - pentru H = 1,50 - 2,00 latimea = 0,80 m - pentru H = 2,00 - 4,00 latimea = 1,20 m. In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min. 25 m. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurare permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pana la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executarea corpului drenului astfel incat sa nu se tina sapatura deschisa. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de: 1,00 m in pamanturi plastic vartoase si nisipuri in stare indesata; 1,50 m in pamanturi tari. Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa cu taluze. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o panta longitudinala de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau din balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaza prin compactare in straturi de 30...40 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se demonteaza sprijinirile daca acestea exista. Se interzice intreruperea lucrarilor in stadii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XVI. CANALIZAREA XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este cazul, de asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea uscata optima Proctor normal. Cand in transee se intalnesc bancuri stancoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast. XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CAMINELOR DE VIZITARE Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spre amonte. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar in loc. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de scurgere. Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M 50. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M 50. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m. Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal. In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului. Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele, aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

XVIII. INCERCARI SI CONTROALE XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de reteta privind calitatea materialelor elementare care intervin in constitutia lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la: A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor. B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale. C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incercarile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabel 33 Denumirea lucrarii Natura incercarii - Studiul compozitiei - Incercari la compresiune - Incercari la intindere - Incercare la compresiune - Incercare de plasticitate - Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate - Controlul pozitiei armaturilor - Controlul dimensiunilor sii incadrarii in tolerante - Controlul corectarii finisarii a fetei vazute - Amplasamentul lucrarilor - Dimensiunile si calitatea lucrarilor - Profilul longitudinal sectiunea si grosimea protejarii - Amplasamentul si inclinarea - Dimensiunile - Posibilitatea de scurgere in sant - Amplasament - Cotele radierului - Realizarea corecta a filtrului - Amplasarea camerelor de vizitare - Controlul functionarii - Amplasament - Cotele radierului - Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarilor intre ele - Realizarea corecta a umpluturii - Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare - Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare - Controlul functionarii - Amplasament Categoria de control A B C - La fiecare lucrare - La fiecare lucrare - La fiecare lucrare Frecventa - Pentru betoane de clase > C 8/10 - Pe parti de lucrare - Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui - Inaintea betonarii fiecarui element - Inaintea betonarii fiecarui element - La fiecare lucrare

Betoane > C 8/10 Betoane < C 8/10 Cofraje Armatura Lucrari executate din beton sau zidarie din piatra bruta sau bolovani Lucrari de protejare a santurilor rigolelor si casiurilor Drenuri transversale de acostament

- La fiecare lucrare

Drenuri longitudinale

Canalizare

Borduri de trotuar

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE - Realizarea corecta a fundatiei - Respectarea cotelor A: Incercari preliminare de informare B: Incercari de control de calitate C: Incercari de control de receptie - La fiecare lucrare

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIX. RECEPTIA LUCRARILOR Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie. XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE In cadrul receptiei pe faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Antreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: a. Pentru drenuri: - trasarea si amplasarea caminelor; - executarea sapaturii la cota; - realizarea radierului si pozarea tubului drenant; - la realizarea umpluturii drenante. b. Pentru canalizari: - trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare; - executarea sapaturii, la cote la canal si camine; - pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea; - realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare; - realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finala. c. Pentru lucrari din beton si zidarii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a. - trasarea; - executia sapaturilor la cote; - executarea cofrajului; - montarea armaturii. d. Drenuri transversale de acostament - la realizarea acestora. 45.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala. XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se: concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie;

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate; daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora; conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc.). In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora i recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. XIX. 3. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute. -

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

XX. MASURARE XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: D9a 2A7 D3a RIGOLA DE ACOSTAMENT CASIURI PE TALUZ RIGOLA TRIUNGHIULAR DIN BETON TIP I

D10a DREN LONGITUDINAL SUB RIGOLA

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA DOCUMENTE DE REFERINTA I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999

II. REGLEMENTARI TEHNICE NE 012 III. STANDARDE SR 183-1 SR 183-2 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor. Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii. Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii. Metode de incercari ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment.

SR EN 196-1 SR EN 196-2 SR EN 196-3:1995 + + SR EN 196-3:1995/AC SR EN 196-6 SR EN 196-7

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE SR 227-2 SR 388 STAS 438/1 SR EN 459-2 STAS 539 SR 648 SR 667 STAS 790 SR EN 933-2 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finatii de macinare prin cernere pe proba de 100 g. Ciment Portland. Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate. Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare. Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere. Zgura granulata cimentului. de furnal pentru industria

Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Apa pentru betoane si mortare. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval). Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor SR EN 1097-1 -

Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro Devall) STAS 1275 STAS 6400 STAS 10796/1 STAS 10796/2 -

STAS 10796/3

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

9. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE)

CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor II.1.2 Posesia i folosirea antierului II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) II.1.4 Organizarea de antier II.1.5 Lucrri Provizorii II.1.6 Informaii II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului II.1.9 Implementarea planului de promovare II.1.10 Ali antreprenori II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate II.1.12 Relocare i protejare de utiliti II.1.13 Aspecte legate de ap II.1.14 Managementul traficului II.1.15 ntreinerea drumurilor existente II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele II.1.18 Activiti n afara antierului II.1.19 Asistena tehnic arheologic II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) II.1.24 Lucrri n Regie II.1.24 Asigurri II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii II.2.2 Laboratorul din antier II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru II.2.4 Materiale alternative II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar 1 1 2 3 5 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 11 11 11 14 14 16 17 18 19 19 20 20 21 21 22 23 24 24 25 26 27 27 27

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC 28 II.3.1 Studiul topografic, repere i cote 28 II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER 29 II.4.1 Biroul Inginerului 29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer 30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului 30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului 31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului 32 II.4.6. Fotografii de progres 32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer 33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI 34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL 35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI 36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER 37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE 39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE 59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA 66 11 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE FOLOSITE 13 II. 1. PAMANT VEGETAL 13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 13 II. 5. APA DE COMPACTARE 14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 31 IV. 3. RECEPTIA FINALA 31 V. MASURARE 32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 32

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 33 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. CONDITII TEHNICE 13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 13 III. MATERIALE FOLOSITE 13 III. 1. PAMaNTURI 13 III. 2. VAR 15 III. 3. ZGURA GRANULATA 16 III. 4. CIMENT 17 III. 5. APA 17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 20 EXISTENTA 20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 22 COEZIV TRATAT CU VAR 22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 28 V. RECEPTIA LUCRARILOR 29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR 29 V. 3. RECEPTIA FINALA 29 NEXA - STRATURI DE FORMA 30 I. G E N E R A L I T A T I 13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I. 2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 18

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 23 VI. 3. RECEPTIA FINALA 23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 24 I. G E N E R A L I T A T I 13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I.2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 24 VI. 3. RECEPTIA FINALA 24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 25 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 13 II. 1. AGREGATE 13 II. 2. FILER 14 II. 3. LIANTI 14

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA 15 16 16 16 17 18 19 20 22 22 22 22 23 23 25 25 25 28 28 28 29 29 29 30 31 12 12 12 13 13 14 14 18 18 18 19 19 25 31 33 33 34 36 36 36 37

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 4. COMPACTAREA 38 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 40 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 45 LUCRARILOR) 45 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 46 ANEXA NR. 1 47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 47 ANEXA NR. 2 50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 50 ANEXA NR. 3 52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 52 ANEXA NR. 4 55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 55 ANEXA NR. 5 57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 57 I. GENERALITATI 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 13 II. 1. CIMENTURI 13 II. 2. AGREGATE 15 II. 3. APA 19 II. 4. OTEL BETON 19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 3. GEOTEXTIL 23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 37 X. COFRAJE 39 X. 1. COFRAJE 39 XI. OTEL DE ARMATURA 40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 40 XII. BETOANE 41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 47 CIMENT 47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 50 XVI. CANALIZAREA 51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 51 CAMINELOR DE VIZITARE 51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIX. 3. RECEPTIA FINALA 57 XX. MASURARE 58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 58 ANEXA 59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 59 I. GENERALITATI 12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR 12 III. MASURARE 14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14 I. G E N E R A L I T A T I 12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 13 V. APLICAREA MARCAJELOR 15 VI. CONTROLUL DE CALITATE 16 VII. MASURARE 16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME 2 II.1 GENERALITATI 2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2 II.1.3 Conceptia de calcul 2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3 II.2.3 Forarea pilotilor 6 II.2.4 Betonarea 7 II.2.5 Controlul calitatii 8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10 II.5. MASURARE 11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13 III.1 GENERALITATI 13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13 III.3.1 Agregatele 13 III.3.2 Cimenturi 14 III.3.3 Armaturile 14 III.3.4 Betoanele 14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14 III.5. MASURARE 15

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17 IV.3 COFRAJE 17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18 IV.4.1 Agregate 18 IV.4.2 Ciment 18 IV.4.3 Armaturi 18 IV.5 BETOANE 19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21 IV.8. MASURARE 22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22 V.1 GENERALITATI 23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24 V.3.1 Executie, utilizare, control 24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24 V.4. MASURARE 24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24 VI. C O F R A J E 25 VI.1 DATE GENERALE 25 VI.2 CONDITII TEHNICE 25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27 VI.7. MASURARE 27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27 VI.8.PLATA 27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27 VII. A R M A T U R I 28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29 VII.4 CONTROLUL CALITATII 29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII.13. MASURARE VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE VIII. B E T O A N E VIII.1 PREVEDERI GENERALE VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR VIII.2.1 Ciment VIII.2.2 Agregate VIII.2.3 Apa VIII.2.4 Aditivi VIII.2.5 Adaosuri VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI VIII.4.1 Conditii generale VIII.4.2 Proiectarea amestecului VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 Betonul proaspat VIII.5.2 Betonul ntarit VIII.6 PREPARAREA BETONULUI VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului VIII.7.3 Reguli generale de betonare VIII.7.4 Compactarea betonului VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati VIII.8.2 Durata tratarii VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE IX.1 PREVEDERI GENERALE IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE IX.3 ARMATURI IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor IX.5.3 Injectarea cablurilor IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR IX.7. MASURARE 33 33 35 35 36 36 38 40 40 42 42 42 43 44 44 45 46 46 46 47 47 49 49 50 51 52 53 53 53 53 54 54 54 56 56 56 57 58 59 60 61 61 62 63 63 63

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 63 X.1 APARATE DE REAZEM 64 X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE 64 X.3. MASURARE 65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 66 XI.1 HIDROIZOLATII 66 XI.1.1 Generalitati 66 XI.1.2 Caracteristici tehnice 67 XI.1.3 Prescriptii 68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul 70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 70 XI.2.1 Generalitati 70 XI.2.2 Caracteristici tehnice 71 XI.2.3 Prescriptii 72 XI.3. MASURARE 75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 75 XII. CALEA PE POD 76 XII.1 GENERALITATI 76 XII.2 TROTUARE 77 XII.3 PARAPETE 77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 77 XII.5 CONDITII TEHNICE 78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 80 XII.6.1 Prescriptii de executie 80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 81 XII.7. MASURARE 81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 81 XIII.1 GENERALITATI 82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3.1 Pamnt vegetal 82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi 82 XIII.3.3 Apa de compactare 83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR 83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 84 XIII.5.1 Generalitati 84 XIII.5.2 Zone de racordare 86 XIII.5.3 Protectii 87 XIII.5.4 Tolerante 87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 88 XIII.9. MASURARE 89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. GENERALITATI I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate a acestora. OBS. In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea stanga a drumului sau pe console. Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 800 fata de axa caii. La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele: - unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 50 la indicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare. - inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20. Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este: -la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase. - la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare in localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai. Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie: - de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse; - de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante. - de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare. Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltimea de libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m. Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea indicatorului este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m.

I. 2. PLANTAREA STALPILOR Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min.40cm in fundatia de beton de clasa C8/10 conform NE 012, respectiv min.80cm cand sunt plantati direct in pamant. Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi speciali destinati in acest scop, confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2, sau pe stalpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpi cu alte destinatii, pe console montate pe stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate in anexa.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia receptiei. Verificarile ce se efectueaza sunt: - forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1. La dimensiuni se admit tolerante de 1% pentru indicatoarele metalice; - planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice; - verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe stalpi; - aspectul si exactitatea executarii simbolului; - aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna aderenta, sa nu aiba incretituri si umflaturi; - aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa toleranta de 1mm pentru inaltimi ale literelor pana la 130mm si o toleranta de 2mm pentru inaltimi mai mari; la grosimi ale literelor pana la 18mm, se admite o toleranta de 5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de 1mm. Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in: - respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si inaltimile prevazute; - modul de prindere pe stalpi; - este interzisa montarea reclamelor si a altor panouri pe suprafata de teren cuprinsa in intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de autovehicule. Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform proiectului de executie.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. MASURARE III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: SB0 SB1.1 SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI PANOURI CU FOLIE REFLECTORIZANTA PENTRU SEMNALIZAREA CIRCULATIEI

SB1.2 STALPI PENTRU MONTAREA SEMNELOR DE DIRIJARE A CIRCULATIEI SB3 SB4 BORNE KILOMETRICE BORNE HECTOMETRICE

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

10. EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE EXECUTIA MARCAJELOR ORIZONTALE

CUPRINS I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII II. ARTICOLE GENERALE II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI II.1.1 Respectarea Legilor II.1.2 Posesia i folosirea antierului II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6) II.1.4 Organizarea de antier II.1.5 Lucrri Provizorii II.1.6 Informaii II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului II.1.9 Implementarea planului de promovare II.1.10 Ali antreprenori II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate II.1.12 Relocare i protejare de utiliti II.1.13 Aspecte legate de ap II.1.14 Managementul traficului II.1.15 ntreinerea drumurilor existente II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele II.1.18 Activiti n afara antierului II.1.19 Asistena tehnic arheologic II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6) II.1.24 Lucrri n Regie II.1.24 Asigurri II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD) II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii II.2.2 Laboratorul din antier II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru II.2.4 Materiale alternative II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar 1 1 2 3 5 5 5 5 6 6 7 7 8 8 9 11 11 11 14 14 16 17 18 19 19 20 20 21 21 22 23 24 24 25 26 27 27 27

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC 28 II.3.1 Studiul topografic, repere i cote 28 II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER 29 II.4.1 Biroul Inginerului 29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer 30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului 30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului 31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului 32 II.4.6. Fotografii de progres 32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer 33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI 34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL 35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI 36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER 37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE 39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE 59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA 66 11 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE FOLOSITE 13 II. 1. PAMANT VEGETAL 13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 13 II. 5. APA DE COMPACTARE 14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR 15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE 15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI 16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT 17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR 18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI 20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR 20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI 26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE 27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 31 IV. 3. RECEPTIA FINALA 31 V. MASURARE 32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 32

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA 33 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. CONDITII TEHNICE 13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 13 III. MATERIALE FOLOSITE 13 III. 1. PAMaNTURI 13 III. 2. VAR 15 III. 3. ZGURA GRANULATA 16 III. 4. CIMENT 17 III. 5. APA 17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA 20 EXISTENTA 20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC 20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 22 COEZIV TRATAT CU VAR 22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT 24 COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR 24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT 26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 28 V. RECEPTIA LUCRARILOR 29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR 29 V. 3. RECEPTIA FINALA 29 NEXA - STRATURI DE FORMA 30 I. G E N E R A L I T A T I 13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I. 2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE 16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 18

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE 21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 23 VI. 3. RECEPTIA FINALA 23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 24 I. G E N E R A L I T A T I 13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 13 I.2. PREVEDERI GENERALE 13 II. 1. AGREGATE NATURALE 14 II. 2. APA 16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 18 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE 19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE 20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE 23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE 23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE 23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA 24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR 24 VI. 3. RECEPTIA FINALA 24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 25 I. G E N E R A L I T A T I 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 13 II. 1. AGREGATE 13 II. 2. FILER 14 II. 3. LIANTI 14

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA IV.1. PUNEREA IN OPERA IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT IV. 4. ASTERNEREA IV. 5. COMPACTAREA IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA VI. RECEPTIA LUCRARILOR VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR) VI. 3. RECEPTIA FINALA ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD I. G E N E R A L I T A T I I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR II. 1. AGREGATE II. 2. FILER II. 3. LIANTI II. 4. ADITIVI II. 5. FIBRE II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE III. 3. STATIA DE ASFALT III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE IV. 3. ASTERNEREA 15 16 16 16 17 18 19 20 22 22 22 22 23 23 25 25 25 28 28 28 29 29 29 30 31 12 12 12 13 13 14 14 18 18 18 19 19 25 31 33 33 34 36 36 36 37

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. 4. COMPACTAREA 38 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 40 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE 43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI 43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR 45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA 45 LUCRARILOR) 45 VI. 3. RECEPTIA FINALA 46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 46 ANEXA NR. 1 47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 47 ANEXA NR. 2 50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 50 ANEXA NR. 3 52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD 52 ANEXA NR. 4 55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 55 ANEXA NR. 5 57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 57 I. GENERALITATI 12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 12 I. 2. PREVEDERI GENERALE 12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 13 II. 1. CIMENTURI 13 II. 2. AGREGATE 15 II. 3. APA 19 II. 4. OTEL BETON 19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII 21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE 22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI 22 IV. 3. GEOTEXTIL 23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU 23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI 29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII 29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ 30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR 34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR 34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR 37 X. COFRAJE 39 X. 1. COFRAJE 39 XI. OTEL DE ARMATURA 40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII 40 XII. BETOANE 41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI 41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON 43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI 45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE 47 CIMENT 47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 47 XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON 48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON 48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE 49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU 49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA 50 XVI. CANALIZAREA 51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI 51 CAMINELOR DE VIZITARE 51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE 52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR 52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR 53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE 56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA 56

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIX. 3. RECEPTIA FINALA 57 XX. MASURARE 58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 58 ANEXA 59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA 59 I. GENERALITATI 12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM 12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR 12 III. MASURARE 14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 14 I. G E N E R A L I T A T I 12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE 12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA 12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 13 V. APLICAREA MARCAJELOR 15 VI. CONTROLUL DE CALITATE 16 VII. MASURARE 16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE 1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR 1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME 2 II.1 GENERALITATI 2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice 2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute 2 II.1.3 Conceptia de calcul 2 II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE 2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor 3 II.2.3 Forarea pilotilor 6 II.2.4 Betonarea 7 II.2.5 Controlul calitatii 8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR 10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE 10 II.5. MASURARE 11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 13 III.1 GENERALITATI 13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR 13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR 13 III.3.1 Agregatele 13 III.3.2 Cimenturi 14 III.3.3 Armaturile 14 III.3.4 Betoanele 14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE 14 III.5. MASURARE 15

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE 16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII 17 IV.3 COFRAJE 17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE 18 IV.4.1 Agregate 18 IV.4.2 Ciment 18 IV.4.3 Armaturi 18 IV.5 BETOANE 19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE 19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR 20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte 21 IV.8. MASURARE 22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 22 V.1 GENERALITATI 23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII 23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII 24 V.3.1 Executie, utilizare, control 24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele 24 V.4. MASURARE 24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 24 VI. C O F R A J E 25 VI.1 DATE GENERALE 25 VI.2 CONDITII TEHNICE 25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT 26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE 26 VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR 27 VI.7. MASURARE 27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 27 VI.8.PLATA 27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR 27 VII. A R M A T U R I 28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI 28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON 29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 29 VII.4 CONTROLUL CALITATII 29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR 30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate 30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE 31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE 31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR 32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT 33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII.13. MASURARE VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE VIII. B E T O A N E VIII.1 PREVEDERI GENERALE VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR VIII.2.1 Ciment VIII.2.2 Agregate VIII.2.3 Apa VIII.2.4 Aditivi VIII.2.5 Adaosuri VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI VIII.4.1 Conditii generale VIII.4.2 Proiectarea amestecului VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 Betonul proaspat VIII.5.2 Betonul ntarit VIII.6 PREPARAREA BETONULUI VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului VIII.7.3 Reguli generale de betonare VIII.7.4 Compactarea betonului VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati VIII.8.2 Durata tratarii VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE IX.1 PREVEDERI GENERALE IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE IX.3 ARMATURI IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor IX.5.3 Injectarea cablurilor IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR IX.7. MASURARE 33 33 35 35 36 36 38 40 40 42 42 42 43 44 44 45 46 46 46 47 47 49 49 50 51 52 53 53 53 53 54 54 54 56 56 56 57 58 59 60 61 61 62 63 63 63

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 63 X.1 APARATE DE REAZEM 64 X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE 64 X.3. MASURARE 65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE 66 XI.1 HIDROIZOLATII 66 XI.1.1 Generalitati 66 XI.1.2 Caracteristici tehnice 67 XI.1.3 Prescriptii 68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul 70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE 70 XI.2.1 Generalitati 70 XI.2.2 Caracteristici tehnice 71 XI.2.3 Prescriptii 72 XI.3. MASURARE 75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 75 XII. CALEA PE POD 76 XII.1 GENERALITATI 76 XII.2 TROTUARE 77 XII.3 PARAPETE 77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD 77 XII.5 CONDITII TEHNICE 78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE 80 XII.6.1 Prescriptii de executie 80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor 81 XII.7. MASURARE 81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 81 XIII.1 GENERALITATI 82 XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON 82 XIII.3.1 Pamnt vegetal 82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi 82 XIII.3.3 Apa de compactare 83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR 83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR 84 XIII.5.1 Generalitati 84 XIII.5.2 Zone de racordare 86 XIII.5.3 Protectii 87 XIII.5.4 Tolerante 87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE 87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON 88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE 88 XIII.9. MASURARE 89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE 89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. G E N E R A L I T A T I Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditii obligatorii de realizare a marcajelor rutiere in conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea rutiera.

II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmatoarele materiale; Vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, diluabila cu apa si uscare la aer (fara solventi organici) Aceasta vopsea trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata peste o amorsa corespunzatoare. Marcajele vor fi aplicate cu mijloace adecvate (pentru amorsa, vopsea, microbile si bile de sticla) sau vor fi asternute manual in functie de tipul de marcaj. Durata de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 18 luni . Marcaje termo-plastice sau din banda alba auto-adeziva cu aplicare la cald sau la rece. Acestea trebuie sa intruneasca aceleasi conditii tehnice ca si vopseaua de marcaj. Perioada de serviciu a marcajelor trebuie sa fie de minimum 36 luni. Antreprenorul va supune spre aprobarea Inginerului tehnologia de aplicare si fisele tehnice pentru asternerea marcajului termo-plastic. Materialele trebuie sa fie puse la dispozitie de o firma acceptata de Inginer. Certificatele de calitate eliberate de laboratoarele internationale (cel putin echivalent cu BAST si LGA) trebuie sa fie anexate la materialele utilizate.

III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile de sticla. Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform certificatului de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etansi, sigilati. Timpul de depozitare in ambalaj este de minim 12 luni.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 1. Marcaje longitudinale care la rndul lor se subdivid in marcaje pentru: - separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ; - delimitarea benzilor; - delimitarea partii carosabile. Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin: - linie simpla sau dubla continua; - linie discontinua simpla sau dubla; - linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua. Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circulatie o singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului; o linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue; o linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua linii. 1.2. Marcaje de delimitare a benzilor o linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;

1.3.1. Marcaje de delimitare a partii carosabile. Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ; Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri ; Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile principale de circulatie. 1.4. 1.5. Marcaje discontinue Segmente scurte cu spatii mari in conditii normale de circulatie; Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusive pe zonele unde sagetile avertizeaza ,,intrarea pe banda. Marcaje pentru supralargirea in curbe Pentru supralargiri< 1m, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei; Pentru largiri > 1m, partea interioara a curbei va fi largita cu 1m + 60% din spatiul ramas iar banda de circulatie exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.

2. Marcaje transversale a. de oprire - linie continua avnd latimea de 0,40 m, astfel inct in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie; b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi .

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE c. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicnd semnele de traversare. d. de traversare pentru biciclete - se executa prin doua linii intrerupte. 3. Marcaje diverse - de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei; - pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate . - pentru interzicerea stationarii; - pentru locurile de parcare pe partea carosabila: a. transversala pe axa sau marginea caii; b. inclinata fata de aza sau marginea caii; c. paralela cu axa sau marcinea caii; - curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m . 4. Aplicarea Marcajelor Marcajele rutiere realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, mono-componenta, diluabila cu apa trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice conditii. Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare. Marcajele termo-plastice vor avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate in stricta conformitate cu instructiunile producatorului si cu aprobarea Dirigintelui de santier.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

V. APLICAREA MARCAJELOR Generalitati Lucrarea poate sa inceapa dupa ce au fost indeplinite urmatoarele operatiuni preliminare: Antreprenorul a obtinut aprobarile necesare de la Administratia strazilor si de la Politia Rutiera in ceea ce priveste inchiderea sectoarelor de drum ; Zona de desfasurare a lucrarilor a fost semnalizata corespunzator cu indicatoare de circulatie pentru dirijarea temporar a traficului si cu conuri reflectorizante. S-a obtinut aprobarea dirigintelui de santier. Structura rutiera va fi pregatita in conformitate cu normativele romanesti si in plus : Pe carosabilul din beton unde trebuie sa se aplice marcajul, suprafata transversala va fi curatata prin perierea cu peria de sarma sau cu alte mijloace aprobate.Inainte de aplicarea materialului termoplastic, se va aplica un liant compatibil cu suprafata drumului si materialul de marcaj, conform instructiunilor fabricantului; Pe carosabilul realizat cu tratamente bituminoase, acolo unde trebuie aplicat marcajul, inaintea aplicarii se va indeparta toata criblura in surplus. Materialele utilizate la marcajul drumurilor vor fi aplicate numai pe suprafetele curate si uscate. Marcajele nu vor fi brazdate. Marcajele longitudinale vor fi aplicate cu mijloace mecanice pe un traseu strict definit. Trasarea manuala a marcajelor nu va fi pemisa, exceptand sagetile de dirijare si marcajele similare. Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacelor de trasare corespunzatoare; Trasarea va fi in conformitate cu prevederile proiectului; Inginerul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final. Marcajul final Suprafetele vor fi bine curatate si uscate inainte de inceperea aplicarii maracjului; Suprafetele marcate in prealabil vor fi curatate mecanic; Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor producatorului.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VI. CONTROLUL DE CALITATE Generalitati Antreprenorul va pregati ,, Planul Controlului de Calitate care va fi aprobat de catre Inginer. Inginerul poate cere teste suplimentare in cazul in care se considera necesar, pentru a se asigura ca lucrarile sunt in conformitate cu Caietul de sarcini. Planul Controlului de calitate va contine, dar nu se va limita la urmatoarele: 1. Masuri care sa asigure faptul ca vopseaua este bine amestecata si trecuta prin sita inainte de aplicare; 2. Testarea periodica a grosimii peliculei de vopsea; 3. Testarea periodica a cantitatii si distributiei microbilelor.

VII. MASURARE VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: SEMNALIZARE SI MARCAJE PE TIMPUL EXECUTIEI MARKING AND SIGNALING DURING EXECUTION MARCAJ TERMOPLAST LONGITUDINAL LONGITUDINAL MARKING

SB0 SB1.4

Seciunea 3 - PODURI, PASAJE SI VIADUCTE I. PROCEDURI LEGALE I LEGISLAIE LOCAL................................................................1 I.1 OBIECTIVUL I SCOPUL LUCRRILOR........................................................................1 I.2 SISTEMUL CALITII PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII..................................2 I.3 INSPECIA DE STAT CU PRIVIRE LA CALITATEA LUCRRILOR DE CONSTRUCII...........................................................................................................................3 II. ARTICOLE GENERALE..........................................................................................................5 II.1 SARCINILE ANTREPRENORULUI.................................................................................5 II.1.1 Respectarea Legilor........................................................................................................5 II.1.2 Posesia i folosirea antierului.......................................................................................5 II.1.3 ntlnirile de Management (Sub-Clauza 3.6).................................................................6 II.1.4 Organizarea de antier....................................................................................................6 II.1.5 Lucrri Provizorii...........................................................................................................7 II.1.6 Informaii........................................................................................................................7

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.1.7 Desene conforme cu execuia i cartea tehnic a construciei.......................................8 II.1.8 Desene i proiectare, asistena proiectantului................................................................8 II.1.9 Implementarea planului de promovare...........................................................................9 II.1.10 Ali antreprenori.........................................................................................................11 II.1.11 Identificarea i eliberarea zonelor de muniii neexplodate.........................................11 II.1.12 Relocare i protejare de utiliti.................................................................................11 II.1.13 Aspecte legate de ap.................................................................................................14 II.1.14 Managementul traficului............................................................................................14 II.1.15 ntreinerea drumurilor existente................................................................................16 II.1.16 Protejarea mediului nconjurtor................................................................................17 II.1.17 Jurnalul Lucrrilor i Rapoartele................................................................................18 II.1.18 Activiti n afara antierului.....................................................................................19 II.1.19 Asistena tehnic arheologic ....................................................................................19 II.1.20 Personalul cheie al Antreprenorului...........................................................................20 II.1.21 Documente ce trebuie predate Inginerului.................................................................20 II.1.22 Puncte de referin (Sub-Clauza 8.6).........................................................................21 II.1.24 Lucrri n Regie..........................................................................................................21 II.1.24 Asigurri.....................................................................................................................22 II.1.25 Comisia de Adjudecare a Disputelor (CAD)..............................................................23 II.2 CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII...............................................................24 II.2.1 Sistemul de management al asigurrii calitii ............................................................24 II.2.2 Laboratorul din antier.................................................................................................25 II.2.3 Luare de probe, verificare, teste, ncercri i metode de lucru.....................................26 II.2.4 Materiale alternative.....................................................................................................27 II.2.5 Inspecia Lucrrilor de ctre Inginer............................................................................27 II.2.6 Teste efectuate de ctre Beneficiar...............................................................................27 II.3 STUDIUL TOPOGRAFIC.................................................................................................28 II.3.1 Studiul topografic, repere i cote..................................................................................28 II.4 FACILITI SERVICII I ECHIPAMENTE PENTRU INGINER................................29 II.4.1 Biroul Inginerului.........................................................................................................29 II.4.2 Biroul de laborator pentru Inginer................................................................................30 II.4.3. Mobilier pentru birourile Inginerului .........................................................................30 II.4.4. Cerine generale pentru birourile Inginerului .............................................................31 II.4.5. Facilitai de comunicare pentru birourile Inginerului.................................................32 II.4.6. Fotografii de progres ..................................................................................................32 II.4.7 Servicii diverse pentru Inginer.....................................................................................33 ANEXA A.1.a: BIROUL PRINCIPAL AL INGINERULUI ..............................................34 ANEXA A.1.b: BIROUL DE LABORATOR PENTRU INGINERUL...............................35 ANEXA A.2: LISTA DE MOBILIER I ECHIPAMENTE PENTRU BIROURILE INGINERULUI...........................................................................................................36 ANEXA B: LISTA DE ECHIPAMENTE PENTRU LABORATORUL DE SANTIER.....37 ANEXA C: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE .............................39 ANEXA D: LISTA PRINCIPALELOR TESTE...................................................................59 ANEXA nr._____: MANUAL DE IDENTITATE VIZUALA.............................................66 ..............................................................................................................................................11 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. DOMENIU DE APLICARE.........................................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. MATERIALE FOLOSITE...................................................................................................13 II. 1. PAMANT VEGETAL.................................................................................................13 II. 2. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE...............................................................13 II. 5. APA DE COMPACTARE...........................................................................................14 II. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE............................................14 II. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR.......................................................14 III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR...........................................................................15 III. 1. PICHETAJUL LUCRARILOR..................................................................................15 III. 2. LUCRARI PREGATITOARE....................................................................................15 III. 3. MISCAREA PAMANTULUI....................................................................................16 III. 4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT...........................................17 III. 5. EXECUTIA DEBLEURILOR....................................................................................18 III. 6. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI............................................20 III. 7. EXECUTIA RAMBLEURILOR................................................................................20 III. 8. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR..........................................................26 III. 9. FINISAREA PLATFORMEI.....................................................................................26 III.10. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL..............................................................26 III.11. DRENAREA APELOR SUBTERANE.....................................................................27 III.12. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE...........................27 III.13. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR...........................................................27 IV. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE......................................................................30 IV. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................31 IV. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................31 V. MASURARE.......................................................................................................................32 V. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE........................................................................32 ANEXA - DOCUMENTE DE REFERINTA...........................................................................33 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. CONDITII TEHNICE..........................................................................................................13 II. 1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................13 III. MATERIALE FOLOSITE ................................................................................................13 III. 1. PAMaNTURI..............................................................................................................13 III. 2. VAR............................................................................................................................15 III. 3. ZGURA GRANULATA.............................................................................................16 III. 4. CIMENT.....................................................................................................................17 III. 5. APA............................................................................................................................17 III. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR.......................................................17 IV. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA...........................................................................19 IV. 1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................19 IV. 2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNTURI NECOEZIVE............19 IV. 3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA..............................20 EXISTENTA.........................................................................................................................20 IV. 4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT MECANIC...................................................................................................................20 IV. 5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................22 COEZIV TRATAT CU VAR................................................................................................22 IV. 6. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT...........................................24

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE COEZIV STABILIZAT CU ZGURA GRANULATA SI CU VAR.....................................24 IV. 7. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMaNT COEZIV STABILIZAT CU VAR-CIMENT............................................................................................................26 IV. 8. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI.................................................................27 IV. 9. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA.......................................28 V. RECEPTIA LUCRARILOR................................................................................................29 V. 1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE.......................................................................29 V. 2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR..........................29 V. 3. RECEPTIA FINALA...................................................................................................29 NEXA - STRATURI DE FORMA...........................................................................................30 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................13 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................13 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................13 II. 1. AGREGATE NATURALE..........................................................................................14 II. 2. APA..............................................................................................................................16 II. 3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE...............16 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.........................................17 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................17 III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................17 IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI........................................................................18 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................18 IV. 2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................18 IV. 3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................19 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL......................................................................20 V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................21 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................21 V.2. CONDITII DE COMPACTARE..................................................................................21 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................22 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................23 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................23 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................23 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................23 ANEXA - FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL.........24 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................13 I.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE......................................................................13 I.2. PREVEDERI GENERALE............................................................................................13 II. 1. AGREGATE NATURALE..........................................................................................14 II. 2. APA..............................................................................................................................16 II. 3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...............................................................................17 III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL..................................................18 III. 1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE............................................18

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. 2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE........................................18 IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE...........................................................19 IV. 1. MASURI PRELIMINARE.........................................................................................19 IV. 2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE..................19 IV. 3. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE........................................................20 IV. 4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE...22 V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE....................................23 V. 1. ELEMENTE GEOMETRICE......................................................................................23 V. 2. CONDITII DE COMPACTARE.................................................................................23 V. 3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE.....................23 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................24 VI. 1. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA...............................................................24 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR........................24 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................24 ANEXA - FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL....................................................................................................................25 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.............................................12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR.....................................13 II. 1. AGREGATE................................................................................................................13 II. 2. FILER...........................................................................................................................14 II. 3. LIANTI........................................................................................................................14 II. 4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........15 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................16 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................16 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 16 III. 3. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE..........................17 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................18 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................19 III. 6. CONTROLUL FABRICATIEI..................................................................................20 IV. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA.........................................................................22 IV.1. PUNEREA IN OPERA...............................................................................................22 IV. 2. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................22 IV. 3. PREGATIREA STRATULUI SUPORT....................................................................22 IV. 4. ASTERNEREA..........................................................................................................23 IV. 5. COMPACTAREA......................................................................................................23 IV. 6. SUPRAFATAREA STRATULUI DE BAZA...........................................................25 IV. 7. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA..................................................................25 IV. 8. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................25 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT.........................28 V. 1. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS..........................................28 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA................................................28 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................29 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................29 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA LUCRARILOR)......................29 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE ANEXA - STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD..........................................................................................................31 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE.............................................12 II. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR..................................13 II. 1. AGREGATE................................................................................................................13 II. 2. FILER...........................................................................................................................14 II. 3. LIANTI........................................................................................................................14 II. 4. ADITIVI.......................................................................................................................18 II. 5. FIBRE..........................................................................................................................18 II. 6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE..........18 III. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR..................................................................19 III. 1. COMPOZITIA MIXTURILOR..................................................................................19 III. 2. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE. 25 III. 3. STATIA DE ASFALT................................................................................................31 III. 4. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT.................................................................33 III. 5. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE..........................................................33 III. 6. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE. .34 IV. MODUL DE PUNERE IN OPERA................................................................................36 IV. 1. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE.......................................................36 IV. 2. LUCRARI PREGATITOARE...................................................................................36 IV. 3. ASTERNEREA..........................................................................................................37 IV. 4. COMPACTAREA......................................................................................................38 IV. 5. TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI....................................................40 IV. 6. CONTROLUL PUNERII IN OPERA........................................................................40 V. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE.........43 V. 1. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI......................................43 V. 2. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA.............................................45 VI. RECEPTIA LUCRARILOR...............................................................................................45 VI. 1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE................................................................45 VI. 2. RECEPTIA PRELIMINARA (LA TERMINAREA..................................................45 LUCRARILOR).....................................................................................................................45 VI. 3. RECEPTIA FINALA.................................................................................................46 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................46 ANEXA NR. 1..........................................................................................................................47 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC................................................................................................................................47 ANEXA NR. 2..........................................................................................................................50 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG...........50 ANEXA NR. 3..........................................................................................................................52 IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD. 52 ANEXA NR. 4..........................................................................................................................55 UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE....55 ANEXA NR. 5..........................................................................................................................57 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE.........57 I. GENERALITATI..................................................................................................................12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE.....................................................................12 I. 2. PREVEDERI GENERALE...........................................................................................12 II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE.........................................................13 II. 1. CIMENTURI................................................................................................................13 II. 2. AGREGATE................................................................................................................15 II. 3. APA..............................................................................................................................19 II. 4. OTEL BETON.............................................................................................................19 III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 20 III. 1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE........................................................................20 III. 2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII.................................................20 III. 3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII.........................................................21 IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI.............................................................22 IV. 1. MATERIAL PENTRU FILTRE................................................................................22 IV. 2. TUBURI PENTRU DRENURI..................................................................................22 IV. 3. GEOTEXTIL..............................................................................................................23 V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI............................................................................23 V. 1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU.....................................................23 VI. BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI...................................................................................................................................29 VI. 1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII.........................................29 VI. 2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ..........................................................30 VII. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR......................................................31 VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR...........................................................34 VIII. 1. PICHETAREA LUCRARILOR..............................................................................34 VIII. 2. EXECUTIA SAPATURILOR.................................................................................34 IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR......................35 IX. 1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR..................................................35 IX. 2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT.......................................................35 IX. 3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR...............................................35 IX. 4.COMPOZITIA BETOANELOR.................................................................................37 X. COFRAJE...........................................................................................................................39 X. 1. COFRAJE....................................................................................................................39 XI. OTEL DE ARMATURA....................................................................................................40 XI. 1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII........................................................40 XII. BETOANE........................................................................................................................41 XII. 1. PREPARAREA BETONULUI.................................................................................41 XII. 2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI.................................................................41 XII. 3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR................................................42 XII. 4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON...............................43 XIII. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI.....................................................44 XIII. 1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI..............................................44 XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI...................................45 XIV. 1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE....................................................45 XIV. 2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE...................................................................47 XIV. 3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE................................47 CIMENT................................................................................................................................47 XIV. 4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT...........................................47

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIV. 5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON...48 XIV. 6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC..............................................................48 XIV. 7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON.................................48 XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI.............................................................................................................49 XV. 1. PRESCRIPTII GENERALE.....................................................................................49 XV. 2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT............................................49 XV. 3. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU........................................49 XV. 4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA......................................................................................................................50 XVI. CANALIZAREA..........................................................................................................51 XVI. 1. DESCHIDEREA SAPATURILOR.........................................................................51 XVI. 2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI.........................51 CAMINELOR DE VIZITARE..............................................................................................51 XVII. BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE...................................................................52 XVII. 1. MONTAREA BORDURILOR..............................................................................52 XVIII. INCERCARI SI CONTROALE...................................................................................53 XVIII. 1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR........................53 XIX. RECEPTIA LUCRARILOR...........................................................................................56 XIX. 1. RECEPTIA PE FAZE..............................................................................................56 XIX. 2. RECEPTIA PRELIMINARA..................................................................................56 XIX. 3. RECEPTIA FINALA...............................................................................................57 XX. MASURARE....................................................................................................................58 XX. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................58 ANEXA.................................................................................................................................59 DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA.............59 I. GENERALITATI..................................................................................................................12 I. 1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM.......................................................12 I. 2. PLANTAREA STALPILOR..........................................................................................12 III. MASURARE......................................................................................................................14 III. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.......................................................................14 I. G E N E R A L I T A T I.......................................................................................................12 II. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE.......................................................................12 III. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA.............................12 IV. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE...................................................................................13 V. APLICAREA MARCAJELOR...........................................................................................15 VI. CONTROLUL DE CALITATE.........................................................................................16 VII. MASURARE.....................................................................................................................16 VII. 1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................16 27 I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE.............................................................1 I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR.................................1 II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME.......................................2 II.1 GENERALITATI................................................................................................................2 II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice............................................................2 II.1.2 Conditii tehnice neprevazute........................................................................................2 II.1.3 Conceptia de calcul......................................................................................................2

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE..........................................................................................................................................2 II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor................................................................3 II.2.3 Forarea pilotilor............................................................................................................6 II.2.4 Betonarea......................................................................................................................7 II.2.5 Controlul calitatii........................................................................................................8 II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR...................................10 II.4 INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE..........................................10 II.5. MASURARE.....................................................................................................................11 II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................11 III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE...................................................................................13 III.1 GENERALITATI.............................................................................................................13 III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR ..................................13 III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR ........................................................................................................13 III.3.1 Agregatele...................................................................................................................13 III.3.2 Cimenturi....................................................................................................................14 III.3.3 Armaturile...................................................................................................................14 III.3.4 Betoanele.....................................................................................................................14 III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE...............................................................14 III.5. MASURARE...................................................................................................................15 III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................15 IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT.......................................................................16 IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE...............................16 IV.2 LUCRARI PROVIZORII.................................................................................................17 IV.3 COFRAJE.........................................................................................................................17 IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE................................................................................18 IV.4.1 Agregate......................................................................................................................18 IV.4.2 Ciment......................................................................................................................18 IV.4.3 Armaturi....................................................................................................................18 IV.5 BETOANE......................................................................................................................19 IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE................................19 IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR.............................................................................................20 IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte..................................................................................21 IV.8. MASURARE...................................................................................................................22 IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................22 V.1 GENERALITATI.............................................................................................................23 V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII.............................................................23 V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII..................................24 V.3.1 Executie, utilizare, control.........................................................................................24 V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele...........................................24 V.4. MASURARE....................................................................................................................24 V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................24 VI. C O F R A J E........................................................................................................................25 VI.1 DATE GENERALE........................................................................................................25 VI.2 CONDITII TEHNICE ....................................................................................................25 VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT..........................................................................26 VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE.............................................................26

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII 27 VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR.....27 VI.7. MASURARE...................................................................................................................27 VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................27 VI.8.PLATA.............................................................................................................................27 VI.8.1. PLATA LUCRARILOR............................................................................................27 VII. A R M A T U R I..................................................................................................................28 VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI.................................................................................28 VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON...................................................29 VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA..........................................................................29 VII.4 CONTROLUL CALITATII...........................................................................................29 VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR.................................30 VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate........................30 VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE.....................................................................................31 VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE..........................31 VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE..........................................................................................31 VII.9 INNADIREA ARMATURILOR...................................................................................32 VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON.................................................................32 VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT................................33 VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR...............................................33 VII.13. MASURARE................................................................................................................33 VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.................................................................33 VIII. B E T O A N E....................................................................................................................35 VIII.1 PREVEDERI GENERALE...........................................................................................35 VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR.............................36 VIII.2.1 Ciment.....................................................................................................................36 VIII.2.2 Agregate..................................................................................................................38 VIII.2.3 Apa..........................................................................................................................40 VIII.2.4 Aditivi.....................................................................................................................40 VIII.2.5 Adaosuri ................................................................................................................42 VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI......................................42 VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta.......................................................................................42 VIII.3.2 Cerinte pentru durabilitate.....................................................................................43 VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI..................................44 VIII.4.1 Conditii generale....................................................................................................44 VIII.4.2 Proiectarea amestecului..........................................................................................45 VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI.................................................46 VIII.5.1 Betonul proaspat....................................................................................................46 VIII.5.2 Betonul ntarit........................................................................................................46 VIII.6 PREPARAREA BETONULUI.....................................................................................47 VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport................................................47 VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI...................................49 VIII.7.1 Transportul betonului.............................................................................................49 VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului...................................................................................50 VIII.7.3 Reguli generale de betonare...................................................................................51 VIII.7.4 Compactarea betonului...........................................................................................52 VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare...................................................................................53 VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE..........................................................53

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.8.1 Generalitati.............................................................................................................53 VIII.8.2 Durata tratarii..........................................................................................................53 VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR..............................................................54 VIII.10. MASURARE..............................................................................................................54 VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE................................................................54 IX.1 PREVEDERI GENERALE..........................................................................................56 IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE............................................56 IX.3 ARMATURI.................................................................................................................56 IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare..........................................................................57 IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate...........................................58 IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse.................................................59 IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT................................................60 IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR...........................................................................................61 IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate....................................................................61 IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor..........................................................................62 IX.5.3 Injectarea cablurilor..................................................................................................63 IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR.............................................63 IX.7. MASURARE...................................................................................................................63 IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................63 X.1 APARATE DE REAZEM.................................................................................................64 X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE.............................................................................64 X.3. MASURARE....................................................................................................................65 X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE......................................................................65 XI. HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE...............................................................66 XI.1 HIDROIZOLATII...........................................................................................................66 XI.1.1 Generalitati...............................................................................................................66 XI.1.2 Caracteristici tehnice................................................................................................67 XI.1.3 Prescriptii..................................................................................................................68 XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul...................................................70 XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE.........................70 XI.2.1 Generalitati...............................................................................................................70 XI.2.2 Caracteristici tehnice..................................................................................................71 XI.2.3 Prescriptii.................................................................................................................72 XI.3. MASURARE...................................................................................................................75 XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE.....................................................................75 XII. CALEA PE POD...................................................................................................................76 XII.1 GENERALITATI............................................................................................................76 XII.2 TROTUARE....................................................................................................................77 XII.3 PARAPETE.....................................................................................................................77 XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD..............................................................................77 XII.5 CONDITII TEHNICE....................................................................................................78 XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE.....................................................................................80 XII.6.1 Prescriptii de executie...............................................................................................80 XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor.....................................................................................81 XII.7. MASURARE..................................................................................................................81 XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE...................................................................81 XIII.1 GENERALITATI.........................................................................................................82

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON.................................................................82 XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON............................................................................................................82 XIII.3.1 Pamnt vegetal........................................................................................................82 XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi....................................................................................82 XIII.3.3 Apa de compactare..................................................................................................83 XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR........................................................83 XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR...................................................................................84 XIII.5.1 Generalitati...............................................................................................................84 XIII.5.2 Zone de racordare....................................................................................................86 XIII.5.3 Protectii....................................................................................................................87 XIII.5.4 Tolerante..................................................................................................................87 XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE...........................................87 XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON.....................................................................88 XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE...............................................................................88 XIII.9. MASURARE................................................................................................................89 XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE..................................................................89

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Seciunea 3 - PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

I.1 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele: planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale; studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii; detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele componente ale lucrarii de arta; caiete de sarcini cu prescriptii tehnice pentru structuri speciale, daca acestea exista; graficul de esalonare a executiei lucrarii; La executie, Antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini si va lua toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricaror neconformitati. Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie, nu se poate face dect cu aprobarea Inginerului si fara avizul proiectantului elaborator al documentatiei. De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare (o lista minima este precizata in Volumul 3-1 din Specificatiile tehnice) I.2 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie si receptia finala . Prezentul Caiet de sarciniva fi consultat in conformitate cu normativele in vigoare. Inginerul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II. INFRASTRUCTURI FUNDATII INDIRECTE DE ADNCIME

II.1 GENERALITATI Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adncime, pentru lucrarile de arta, respectiv poduri, viaducte si pasaje. Prevederile din acest capitol se pot aplica si la podete, ziduri de sprijin sau alte tipuri de lucrari de consolidare a drumurilor. In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile specifice acestor tipuri de lucrari. Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de fundatii: fundatii pe piloti forati de diametre mari; fundatii pe coloane; fundatii pe barete; fundatii pe piloti prefabricati; II.1.1 Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se vor transmite de catre Inginer Antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea de santier. II.1.2 Conditii tehnice neprevazute In cazul cnd caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intlnite la lucrare, impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, Antreprenorul, cu avizul Inginerului, ii poate propune acestuia dispozitii tehnice noi. Deciziile luate de Inginer asupra acestor propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu. II.1.3 Conceptia de calcul Calculele referitoare la solutiile alternative pentru unele elemente din lucrare, Antreprenorul le poate elabora pe baza prescriptiilor in vigoare, tinnd seama de calitatile materialelor componente (zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si de prevederile din prezentul capitol si le va supune aprobarii Inginerului, cu avizul Proiectantului. II.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE Pilotii forati sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj. Pilotii forati tubati. Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere sau apasare, insotit eventual de luvoaiere. In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de beton armat sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamntului din interior. Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil. Pilotii forati sub noroi.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un foraj, la care mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa cu bentonita). II.2.1 Natura, provenienta si calitatea materialelor II.2.1.1 Betonul

Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 12/15 (Bc 15). Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa betonului si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii. Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se tina seama de prevederile SR 3011 - 1996 si STAS 3349/1, 2 - 83. Dozajul minim de ciment va fi: 350 kg/m3 in cazul betonarii la uscat; 400 kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau sub noroi bentonitic. Agregatele trebuie sa fie de ru, sortate si spalate. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile: 1/4 din ochiul carcasei de armatura; 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii; 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare; 31 mm. Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,5. La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca este cazul intrzietori de priza. Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie: 100 150 mm la betonarea in uscat; 150 180 mm la betonarea sub apa sau noroi bentonitic. II.2.1.2 Armaturi

Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile, garantat prin fisa lor de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip lis) ori similare acestora avnd caracteristici fizico mecanice si de sudabilitate comparabile. II.2.2 Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor

Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si dispozitivele de control si injectie la baza, sunt cele stabilite prin proiect, pe baza studiilor geotehnice si a solicitarilor rezultate sub actiunea incarcarilor. II.2.2.1 Dispozitia in plan a pilotilor

Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect si il va supune aprobarii Inginerului, cu conditia avizarii favorabile de catre Proiectant. 3

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sa contina un minim de date pentru fiecare pilot dupa caz: numarul (pozitia) de identificare; dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al tipului de armatura (sau carcasa); inclinarea si orientarea; cota de fundare la baza; cota platformei de lucru; cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de incastrare in radier; numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie. II.2.2.2 Tolerante

Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul inferior al radierului, fata de proiect va fi: 75 mm la piloti dispusi pe un singur rnd; 100 mm la pilotii dispusi pe mai multe rnduri; Abaterea limita admisa la inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2 %. Abaterea limita la dimensiuni: pentru diametru - 20 mm; pentru cota bazei pilotului 200 mm; cota capului pilotului 50 mm. n cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu aprobarea Inginerului. II.2.2.3 Utilaje si dispozitive de executie

Antreprenorul va obtine aprobarea Inginerului pentru utilajele, instalatiile si dispozitivele de executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinnd seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari existente, care trebuie protejate in acest caz. Propunerile Antreprenorului trebuie sa precizeze: tipul dispozitivelor prevazute pentru nfigere si forare; modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora; dispozitivele pentru controlul continuitatii si rezistentei betonului; eventuale dispozitive de injectie la baza; tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului. materialul din care se executa, dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor, lungimea, tolerante), modul de imbinare dintre tronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura in cazul folosirii camasilor de protectie. Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu coeziune mare si cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa. 4

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de trei ori sectiunea curenta.Baza conului se poate extinde pna la acelasi diametru pentru o inaltime de cel putin 150mm. II.2.2.4 Lucrari pregatitoare

Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de executie necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta lucrarilor. Se vor lua masuri de siguranta pentru ca forajele neterminate sa fie marcate si imprejmuite. Eventualele lucrari de consolidare a terenului, se vor executa numai cu aprobarea Inginerului. Se va obtine aprobarea Inginerului si pentru natura, calitatea si conditiile de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de lucru. Daca prin contract se solicita efectuarea unor piloti de proba, Antreprenorul va construi si testa unul sau mai multi piloti de proba cu aprobarea Inginerului. Constructorul nu va incepe executia pilotilor definitive fara a incheia testarea pilotilor de proba. II.2.2.5 Armarea pilotilor

Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si distantieri. Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa cum rezulta din calculul de rezistenta si cum este reprezentat in desenele cu detaliile de executie. Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel putin opt iar lumina dintre bare va fi minimum 10 cm si maximum 35 cm. Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua rnduri, in cazul pilotilor cu solicitari mari. Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei. Armarea transversala se executa cu freta, avnd diametrul minim de 8 mm, dar cel putin 0,4 din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul, dar nu va fi mai mare de 35 cm sau de 15 ori diametrul barelor longitudinale. La partea superioara a carcasei si in zonele de mbinare a tronsoanelor, pe o lungime egala cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm. Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, nnadirea acestora se va face conform prevederilor din proiect si cu respectarea prevederilor din STAS 10107/0-90. Avnd in vedere ca innadirea se executa pe pozitie, carcasa inferioara va fi sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul executiei imbinarii. Dupa terminarea nnadirilor, se interzice rezemarea carcasei pe fundul forajului si se vor lua masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii. Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura. Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Inginerului.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, cte 4 bucati in sectiune si la distante de 3 - 4 m. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de la fata exterioara a barelor longitudinale va fi de minimum: 40 mm la piloti forati cu tubaj nerecuperabil; 60 mm la piloti forati cu tubaj recuperabil sau la cei forati in uscat si netubati; 80 mm la piloti sub protectie de noroi. II.2.3 Forarea pilotilor Forarea in uscat, fara tubarea gaurii este permisa numai in pamnturi cu coeziune ridicata si deasupra nivelului apei subterane, si va fi supusa aprobarii Inginerului. In acest caz,intruct exista riscul surparii pamntului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare sau precipitatiilor, trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane, etc., se recomanda ca intervalul de timp intre terminarea forarii si betonare, sa fie ct mai scurt si in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii gaurii se vor proteja la partea superioara cu tuburi metalice pe o adncime de cel putin 1,5 m. II.2.3. 1 Forarea sub apa cu tubaj recuperabil

Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptndu-se in functie de natura stratului strabatut. Aceasta va fi supusa aprobarii catre Inginer.Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dintate. In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamnturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari de excavare si a efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate prin antrenarea pamntului de la baza forajului, insotite de slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor fundatii aflate in apropiere, se vor lua urmatoarele masuri: se interzice introducerea in pamnt a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune (subspalare); se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum; baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului sub talpa forajului (tubare in devans); nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului hidrostatic; ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului) de pe fundul forajului. Peretii forajului vor fi protejati cu tuburi metalice pe o adncime de cel putin 1.5 m de la nivelul superior al forajului. Betonarea pilotului trebuie inceputa intr-un interval de 12 ore de la inceperea excavatiei,in cazul unor modificari se va solicita acceptul Inginerului. Tubajul recuperabil va fi extras ct timp betonul nu s-a intarit, iar lucrabilitatea sa ii permite sa nu fie dislocat. Pe parcursul extractiei tubajul nu va fi rasucit.

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pe parcursul extragerii o cantitate suficienta de beton va fi mentinuta pentru ca presiunea exercitata de acesta sa depaseasca presiunea apei exterioare, suspensia de sustinere sau pamntul si sectiunea sa nu fie redusa sau contaminata. II.2.3.2 Forarea sub noroi

Stabilitatea peretilor gaurii se asigura prin folosirea unui noroi de foraj (suspensie de apa cu bentonita) ale carui caracteristici vor respecta prevederile din STAS 2561/4-90. Forarea sub noroi a unui pilot a carui axa este situata la mai putin de 3 m de peretele pilotului vecin, nu poate incepe dect dupa ce betonul din pilotul executat anterior a facut priza. Nivelul noroiului trebuie sa se mentina in permanenta cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului hidrostatic. Este indicat ca peretii gaurii, la partea superioara, sa fie protejati cu tuburi metalice pe o adncime de cel putin 1,5 m. Intervalul de timp intre inceperea forarii si betonare trebuie sa nu fie mai mare de 12 ore, in alte situatii se va solicita aprobarea Inginerului.. II.2.3.3 Forarea sub apa cu tubaj nerecuperabil

Tubajul se realizeaza din elemente cilindrice de beton armat sau metalice, care se infig in teren prin batere, vibrare, apasare si/sau luvoaiere si care se asambleaza pe masura infigerii. Saparea miezului de pamnt din interiorul tubajului se face cu unelte de sapat, alese corespunzator naturii terenului intlnit. Cele doua operatiuni de infigere in teren si sapare in interior, se desfasoara corelat, pas cu pas, pna la atingerea cotei de fundare. Forarea sub baza tubajului (forare in devans) este permisa numai in argile tari sau roci compacte. In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamnturi slab coezive, se vor respecta prevederile acestui Caiet de sarcini. II.2.3.4 Curatirea talpii forajului

Curatarea talpii forajului se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat. In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult 3 ore inaintea inceperii betonarii. In nisipuri sau pamnturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut). II.2.4 Betonarea II.2.4.1 Betonarea gaurii forate la uscat, netubat

La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura forajului. Betonarea se poate face folosind o plnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste cu un burlan de dirijare cobort la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii. Betonarea se mai poate face folosind furtunul pompei de beton cobort pe fundul gaurii. 7

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.2.4.2 Betonarea sub apa sau sub noroi Betonarea se face cu metoda plniei fixe ridicatoare, pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi). Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de diametrul pilotului, fara a cobori sub 200 mm. Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura repriza.Debitul de betonare este determinat, in functie de diametrul si lungimea pilotului, dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se stabileste astfel inct tubul de betonare sa fie amorsat. Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m. II.2.4.3 Injectarea la baza a pilotilor

In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe vrf precum si pentru punerea sub sarcina a terenului de la baza chiar din faza de executie, se poate adopta solutia unei injectii la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment), prin tevi inglobate in corpul pilotului si care se coboara in gaura forata cu carcasa de armatura. Reteta suspensiei, tehnologia si presiunea de injectare se stabileste la fiecare lucrare in parte in functie de caracteristicile terenului de la baza pilotului. II.2.4.4 Pregatirea capului pilotului

Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului intact inglobat in radier, dupa cum urmeaza: La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fisa pna la 20 m si de cel putin 0,75 m la piloti cu fisa peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului. La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare, trebuie sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fisa de pna la 20 m si de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu fisa peste 20 m. Dupa intrire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga inaltime pe care se constata ca este necorespunzator, completndu-se dupa caz, pentru a asigura inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectarea prevederilor din STAS 2561/4-90. II.2.5 II.2.5.1 Controlul calitatii Controlul calitatii pe timpul executiei

Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din STAS 2561/4-90. In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a lui si direct din gaura de foraj.Se va folosi un sistem de iluminare. In cazul forarii sub noroi, trebuie sa se verifice prin laboratorul de santier, calitatea noroiului pe tot timpul excavatiei, pe probe luate de la statia de preparare a sa si direct din gaura de foraj. 8

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE In cazul cnd noroiul din gaura de foraj este necorespunzator, acesta se recircula pna prezinta caracteristicile prevazute in standard. Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari: la fiecare 10 m3 de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la locul de turnare si se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului conform STAS 1759 - 88; la fiecare 20 m3 de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se preleveaza probe (3 cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta betonului conform STAS 1275 - 88. pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor lua masuri in consecinta. II.2.5.2 Controlul calitatii dupa executie (Se Recomand o metod nou adoptat i foarte rapid conform standardului SR-ASTM 5882/2005) Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde: verificarea pozitiei in plan si a inclinarii, controlul calitatii betonului din capul pilotului, verificarea continuitatii corpului pilotului incarcari de control pe piloti. Controlul calitatii betonului pus in opera se va face: pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute la punctul 4.2.XIV.1. nu a dat rezultate corespunzatoare clasei prescrise in proiect; la pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta calitatea betonului; la un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre Inginer, proiectant si Antreprenor. Controlul se poate face prin: dezvelirea pilotilor respectivi; extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace adecvate); metode nedistructive. Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin: carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se aplica numai la acei piloti la care datele din fisa de forare - betonare, precum si alte observatii pe parcursul executiei pun la indoiala continuitatea; metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.). Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea pilotului cu 2 - 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborte in gaura forata odata cu carcasa de armatura inglobate in corpul pilotului. Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final ca tevi pentru injectie la baza. 9

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE II.2.5.3 Receptia pilotilor forati de diametru mare Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilitatea pozitiei in plan si a inclinarii, verificarea terenului de la baza in concordanta cu datele din studiul geotehnic. Pilotul forat va fi receptionat dupa verificarea datelor referitoare la betonare, precum si din examinarea documentelor de control a calitatii efectuat. La receptia lucrarii se prezinta urmatoarele documente arobate de catre Inginer: fisa de forare - betonare a fiecarui pilot din lucrare; registrul lucrarilor de fundatii; II.3 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COLOANELOR

Coloanele sunt piloti executati pe loc prin forare, cu tubaj nerecuperabil. In mod curent, tubajul se va executa din tronsoane de beton armat, asamblate prin flanse metalice sau prin betonare. Atunci cnd, ca urmare a particularitatilor lucrarii (stratificatie teren, marimea incarcarilor, etc.), sunt necesare coloane cu lungimi mari, iar greutatea tubajului de beton armat devine excesiva fata de posibilitatile utilajelor vibratoare de infigere, se poate recurge si la tubaj din tevi metalice. In acest caz, tubajul metalic fiind corodabil in timp el se considera cofraj pierdut, deci pilotul de beton armat va avea diametrul interior al tubajului, iar armatura se va dimensiona in consecinta. Coloanele din beton armat, utilizate in mod curent, sunt tuburi de 1,00 - 2,50 m diametru, cu pereti de 100 - 140 mm grosime, confectionate din tronsoane de 6 - 10 m lungime. Ele se pot executa pe santier sau in poligoane specializate ale Antreprenorului, prin turnarea betonului in cofrajele metalice de inventar asezate in pozitie verticala. Coloanele din beton armat, se vor prevede cu armaturi capabile sa preia solicitarile ce apar att in cursul infigerii ct si in exploatare. Innadirea tronsoanelor se face de regula cu flanse infiletate. Tevile metalice pot fi tevi sudate helicoidal, sau tevi realizate in atelier din virole de tabla groasa, cu diametrul de 1,00 - 3,00 m si grosimi de pereti de 10 - 20 mm.Innadirea tronsoanelor de teava, pe masura infigerii, se face prin sudura. La proiectarea, executia si receptia coloanelor, se vor respecta toate prevederile din subcapitolul IV.2 al prezentul caiet de sarcini.

II.4

INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE

Conform prevederilor din STAS 2561/4-90, punctul 2.4, la aceasta lucrare , capacitatea portanta a pilotilor, se stabileste pe baza rezultatelor incercarilor asupra a doi piloti care nu intra in lucrarea definitiva, executati cu aceeasi tehnologie utilizata la pilotii ce ramn in lucrare. Incercarea la sarcini verticale de compresiune se executa prin solicitarea simultana la smulgere a 4 piloti alaturati care ramn in lucrare. Incercarea se va executa pe baza unui proiect de incercare. Pentru elaborarea proiectului de incercare Contractorul se va adresa proiectantului lucrarii de baza. Proiectul se va intocmi conform STAS 2561/4-90, anexa A. 10

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Incarcarea in trepte a pilotului de proba se va face pna la capacitatea portanta estimata prin calcul, dupa care se va descarca, masurndu-se tasarile remanente. Se incarca din nou in trepte pna ce ajunge la una din urmatoarele situatii limita: Se atinge Pcr pe pilotul de proba. In acest caz capacitatea portanta la sarcini verticale de compresiune se stabileste conform STAS 2561/4-90 punctul 5.2 Se depaseste frecarea limita de smulgere la cei 4 piloti invecinati. Eventuale cedari in dispozitivele de incercare. Dupa efectuarea incarcarii de proba la sarcini verticale se va face si incercarea la forte orizontale. Pentru realizarea acestor incarcari att pilotii de proba ct si cei invecinati se vor amenaja la partea superioara si se vor echipa cu dispozitive de masurat eforturi si deformatii. Toate aceste detalii se vor include in proiectul de incercare. Echiparea si incercarea pilotilor se vor executa de unitati specializate in astfel de lucrari. La executia pilotilor de proba se vor respecta Prevederile din STAS 2561/4-90 si din prezentul caiet de sarcini precum si detaliile constructive din proiectul de incercare. Rezultatele incercarilor se vor concretiza intr-o documentatie de sinteza ce se va atasa la cartea constructiei. II.5. MASURARE II.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: I. 02a I. 03a I. 03b I. 04a I. 04b I. 05a I. 05b I. 06a I. 06b I. 07a01 Forarea pilotilor cu diametrul de 1080mm Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in fundatii, radiere etc. Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in fundatii, radiere, etc. Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi OB 37 Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi PC 52 Cofraje plane la infrastructuri Cofraje curbe la infrastructuri Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C8/10 11

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. 07a02 I. 07b01 I. 08 I. 09 I. 10 I. 11 I. 12 I. 13a I. 13b I.14 I.15 D.1 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C20/25 Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30 Beton in piloti forati de diametru mare - clasa C 20/25 Demolare beton din capul pilotilor forati de diametru mare Injectarea pilotilor forati de diametru mare Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul Umpluturi la fundatii Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 5 200x300x30 mm Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 6 200x300x41 mm Material metalic pentru aparate de reazem din neopren si dispozitive antiseismice si alte elemente similare Tevi pentru controlul US si pentru injectare la coloane forate si toba de injectie Incercare coloana de proba

12

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE III. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE (radiere, elevatii, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)

III.1 GENERALITATI Culeile sunt infrastructuri care sustin un capat al deschiderii si face legatura intre pod si rampele de acces. Pilele sunt infrastructuri care suporta doua capete ale deschiderilor adiacente ale podului. III.2 CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR SI PILELOR Executia culeelor si pilelor nu se poate face dect pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct sau indirect respectnd prevederile capitolelor 3 si 4.. Adncimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la afuieri. Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din STAS 10111/1-77 "Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare" si in prezentul caiet de sarcini. Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adncimea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77 "Teren de fundare. Adncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romniei". Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Antreprenorul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze Inginerului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare. Inceperea executiei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre Antreprenor a axelor fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, Antreprenorul va instiinta Inginerul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre Antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Inginerului, orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza propunerilor Antreprenorului si numai cu avizul Inginerului. Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor, va avea acordul Inginerului, iar la cererea acestuia chiar pe baza de proiect elaborat de Antreprenor. III.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR III.3.1 Agregatele

Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali" si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99; Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.

13

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Se va folosi pietris de ru, sorturile 7 - 16 si 16 - 31. Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%. Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice; Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate; Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate. III.3.2 Cimenturi Cimentul va corespunde SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR 3011-1996, SR 1500 - 1996 si SR 7055 - 1996. Cimentul se va livra in cantitati astfel determinate, inct stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni; Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat, avndu-se in vedere si starea de conservare. Starea cimentului trebuie verificata periodic, respectndu-se prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - indicativ NE 012-1999. III.3.3 Armaturile Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor sunt cele prevazute in capitolul 9. III.3.4 Betoanele Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitolul 10, iar turnarea betonului prevederile din capitolul 4 functie de sistemul de fundare - si prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - indicativ NE 012-1999. III.4 REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE In cazul cnd o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, Antreprenorul propune Inginerului programul de reparatii, spre aprobare. Pentru remedierea defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare se va proceda astfel: intocmirea releveului detaliat al defectelor; cercetarea cauzelor, procedndu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare. In functie de constatarile si de studiile efectuate, Inginerul poate sa procedeze astfel: sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii; 14

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari; In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel: defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau tencuire cu mortar special; in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul va propune Inginerului un program de remediere, pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare. Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla. Fisurile deschise care pot compromite att aspectul ct si durabilitatea lucrarii, vor fi tratate, respectnd prevederile Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a elementelor din beton si beton armat si cele din capitolul 18 din prezentul caiet de sarcini.

III.5. MASURARE III.5.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: I. 01 I. 03a I. 03b I. 04a I. 04b I. 07a01 I. 07a02 I. 07b01 I. 11 I. 12 Sapatura pentru fundatii cu adancimea mai mica de 4.00 m Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in fundatii, radiere etc. Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in fundatii, radiere, etc. Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C8/10 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C20/25 Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30 Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul Umpluturi la fundatii

15

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

IV.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructurile de poduri si anume: grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat; placi turnate monolit din beton armat; cadre, arce si bolti din beton armat; elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip cornisa pentru parapeti si placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt); monolitizarea elementelor prefabricate. In cazul in care proiectul prevede si precomprimarea structurii de beton armat, se vor aplica prevederile cuprinse in capitolul 11: "Suprastructuri din beton precomprimat". Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele dect cele cuprinse in prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale. Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate. Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre Antreprenor si va preciza in special locul si conditiile de depozitare si de intretinere ale materialelor, componentelor, prefabricatelor si ale oricaror altor dispozitive necesare executiei. Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. n zonele puternic armate, cu concentrari de eforturi (de exemplu cuzineti), desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o asemenea maniera inct sa arate compatibilitatea intre planul de armare si conditiile efective de betonare. Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse. Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale). Planurile vor contine explicit: calitatea otelurilor ; tolerantele de pozitionare; pozitia innadirilor si detaliile de innadire; dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor; in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru manipulare; De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a betonarii, pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a suprafetei de la care se reia betonarea. Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a razelor de curbura si a diametrelor armaturilor.

16

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine, tipul otelului, diametrul, un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale si lungime totala desfasurata, greutatea nominala si numarul de bare asemenea. Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe. La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini. IV.2 LUCRARI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din: esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura de forma: grinzi si placi drepte; cintre, schele si sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau bolta; Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre Antreprenor si se vor supune aprobarii Inginerului. Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Inginerul poate cere ca acestea sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar in orice caz inaintea inceperii executiei. Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate inct sa garanteze ca lucrarile definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect. Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in cele admise in ANEXA III.1 ale Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99. La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul 7: "Schele, esafodaje si cintre". IV.3 COFRAJE

Antereprenorul isi va alege tipul si dimensiunile cofrajelor, iar daca este necesar le va proiecta. Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri: cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute; cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi, arce, bolti si stlpi); cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, cornise de trotuare, parapete, etc. Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va obtine aprobarea Inginerului. La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimatindicativ NE 012-99, precum si de cele cuprinse in capitolul 8 "Cofraje".

17

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE

IV.4.1 Agregate Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 "Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali" si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99. Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Pietrisul: se va folosi pietris de ru sau criblura, 7 (8) - 16 si 16 - 31 (25) mm. care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice. In functie anume: de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate si nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7; pietris sorturile 7 -16 si 16 - 31; criblura sorturile 8-16 si 16-25.

Amestecul format din cele 3 (sau 4 sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice. Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate. Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate. IV.4.2 Ciment

Cimentul va corespunde SR 388 - 95 "Ciment Portland", SR 3011 - 1996, SR 1500- 1996 si SR 7055 - 1996. Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate inct stocul rezultat sa fie consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea acestor amestecuri. Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker separat. Starea de conservare se va verifica periodic, conform prevederilor din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99. IV.4.3 Armaturi

Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-89 "Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate" si STAS 438/2-91 "Srma trasa pentru beton armat" si va fi insotit de certificatele de calitate ale producatorului. Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde prevederilor din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99. Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de eventualele urme de rugina sau ulei si de alte impuritati.

18

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, cu bare de alt diametru, dar cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul Inginerului. Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri la care se rupe otelul, etc.) in conditiile precizate de Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99. La aprovizionarea, fasonarea si montarea armaturilor se va tine cont de prevederile din capitolul 9. IV.5 BETOANE

Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare, conform Codului de practica pentru betoane NE 012-99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. La adoptarea retetei la statia de betoane, se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor componente si a betonului. Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate. Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate. Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 10 din prezentul Caiet de sarcini si ale Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimatindicativ NE 012-99. Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea Inginerului. Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare atmosferica. In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este turnat, patrunznd in toate colturile si nelasnd locuri goale. Betonul preparat avnd, de regula, temperatura inainte de turnare cuprinsa intre 5-30C, trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si 1/2 ora cnd se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intrzietori, conform Codului NE 012-99. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare, se interzice adaugarea de apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012-99. Jgheaburile si autocamioanele de transport beton, etc. vor trebui pastrate curate si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru. La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adncime, iar in timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa nu se produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor. IV.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, att grinzile ct si placile prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia acesteia in lucrare.

19

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si supravegheata permanent de maistri cu experienta dobndita in lucrari similare. Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire a structurii. Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de securitate. La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, att in ce priveste asigurarea amplasamentului, ct si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii.Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea. Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj. Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza, vor fi bine curatate cu o perie de srma si apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet de aer. Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 Abateri admisibile pentru elementele din beton si beton armat din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99. La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea elementelor. Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect. La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor, prevazndu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale placilor. La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru continuitatea cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare. Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari. Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din Codul de practica NE 012-99 - Partea B - beton precomprimat. Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile STAS 6657/1-89, STAS 7009 - 79 si STAS 8600 - 79. Alte abateri limita dect cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat- indicativ NE 012-99. IV.7 RECEPTIA LUCRARILOR

Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect. Aceste incercari se executa in prezenta Inginerului. 20

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare incercarii precum si schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de masurare. Proiectele de incercare se vor intocmi de catre o firma specializata acceptata de catre Inginer si proiectant. Operatiunile de incercare propriu-zise si prelucrarea datelor vor fi efectuate de catre o singura firma specializata , ce va fi acceptata de Inginer. IV.7.1 Refacerea lucrarilor cu defecte In cazul cnd o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere Antreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare Inginerului. Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in exploatare, se va proceda astfel: releveu detaliat al defectelor; cercetarea cauzelor, procedndu-se si la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule suplimentare; evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung; intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare. In functie de constatarile si de studiile efectuate, Inginerul poate sa procedeze astfel: sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii; sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea lor pe cheltuiala Antreprenorului; In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel: defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale aderente; in cazul defectiunilor mai importante, Antreprenorul poate propune Inginerului un program de remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile necesare. La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Fisurile deschise care pot compromite, att aspectul ct si durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectnd prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton si beton armat. Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre Inginer si a instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective. La terminarea lucrarilor Antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.

21

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IV.8. MASURARE IV.8.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: S.01a S.03 S.04 S.05a S.11 Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m Armaturi din otel beton OB 37 la suprastructura Armaturi din otel beton PC52 la suprastructura Beton in suprastructura - clasa C 35/45 Panouri de protectie in zona C.F., a pasajelor peste autostrada si a drumurilor nationale

22

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE V. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE

V.1 GENERALITATI Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care in functie de destinatie se clasifica in: esafodaje si cintre ce suporta structuri in curs de realizare; schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule si materiale de lucru; dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.; V.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII Proiectul poate fi intocmit de catre Antreprenor sau, in numele Antreprenorului, de catre orice unitate de proiectare autorizata. Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; sa prezinte scheme statice simple, evitnd pe ct posibil elementele solicitate la incovoiere, care au deformatii mari; sa fie rezistente si rigide; sa permita montarea rapida si decofrarea lenta si sigura prin intermediul dispozitivelor de descintrare; sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile necesare sub pod; deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de priza sau intarire; sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor; sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie; Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia Inginerului. Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor elementelor componente. Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele: masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectiei fundatiilor; modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor; reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care sprijina; sistemul de contravntuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare; contrasagetile si tolerantele de executie; modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul contractiei si precomprimarii; dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor. 23

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele: specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti; instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii; V.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi, trebuie sa corespunda standardelor in vigoare. Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii, att cnd se folosesc produse noi, ct si cnd se refolosesc materiale vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata att timp ct deformatiile lor sau efectele oboselii, nu risca sa compromita securitatea executiei. Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri. Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din urma caz Antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa. V.3.1 Executie, utilizare, control

Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive. Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre Antreprenori, fata de reperele acceptate de Inginer. Rezultatele masuratorilor se transmit Inginerului. Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii. Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii. V.3.2 Prescriptii complementare privind cintrele, esafodajele Proiectul cintrelor, esafodajelor, ct si montajul acestora in amplasament, se intocmeste pe raspunderea Antreprenorului general si se avizeaza de catre Inginer si proiectant. Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea Inginerului pentru aprobare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executiei.

V.4. MASURARE V.4.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Nu exista Articole din Lista de Cantitati corespunzatoare lucrarilor descrise in acest caiet de sarcini care sa se masoare in vederea platii.

24

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VI. COFRAJE

VI.1 DATE GENERALE Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ att cofrajele propriu-zise, ct si dispozitivele pentru sprijinirea lor: buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite. Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 90, ele trebuind sa fie astfel alcatuite inct sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectndu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99 Anexa III.1. sa fie etanse, astfel inct sa nu permita pierderea laptelui de ciment; sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie; sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor; sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza; sa permita inchiderea rosturilor astfel inct sa se evite formarea de pene sau praguri; sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este alcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului; sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte; materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare; Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare. VI.2 CONDITII TEHNICE In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele conditii: sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare; sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.). sa permita compactarea ct mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postntinse; sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitndu-se circulatia pe armaturile postntinse; sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu prevederile proiectului. sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci cnd acestea sunt inscrise in proiect. 25

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul betonului, sa nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii. cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cu betonul.

Legaturile metalice care trebuie extrase din betonul intarit nu vor fi folosite acolo unde fata betonului este in permanenta expusa. Acolo unde legaturile sunt lasate in beton, acestea se vor acoperi cu un stat de mortar de minim 40 mm sau cu un strat de mortar cu grosimea egala cu cea a stratului de acoperire al armaturii, oricare ar fi mai mare. VI.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri. Lemn sau produse pe baza de lemn; Tego; Doka paschal, unite sau tratate cu rasini sau tipuri similare; Metalice; Cofrajele se clasifica dupa cum urmeaza: cofraje fixe, realizate si executate montate pe santier pentru a fi folosite la o singura trnare de beton; cofraje stationare la care elementele se folosesc pentru un numar de turnari e betoane; cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare); Dupa modul de utilizare al elementelor componente: cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de mai multe ori; cofraje de unica folosinta ( de regula sunt din lemn) care au o singura folosire; cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se toarna pe santier; cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care se toarna fundatia). Pentru aceste cofraje abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specifice lucrarilor de pamnt si nu cele specifice elementelor din beton turnat in cofraje reale. Functe de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare: cofraje pentru beton aparent; cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala, placaje etc; VI.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea ct si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Inginerului. In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni: curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; cnd spalarea se face in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer); 26

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului. In cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei betonului (sa nu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.

VI.5 MONTAREA COFRAJELOR SI TRATAMENTUL PE PARCURSUL BETONARII Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor, tinnd seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel inct sa se evite producerea tasarilor. In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel inct sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura. VI.6 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel: preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri; in cursul executiei, verificndu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse". VI.7. MASURARE VI.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Nu exista Articole din Lista de Cantitati corespunzatoare lucrarilor descrise in acest caiet de sarcini care sa se masoare in vederea platii. VI.8.PLATA VI.8.1. PLATA LUCRARILOR Nu exista preturi unitare pentru lucrarile descrise in acest capitol si nu se vor efectua plati directe pentru compensarea Antreprenorului. Valoarea lucrarilor descrise in acest capitol este compensata prin plati indirecte, ca parte componenta a platilor directe pentru lucrarile care sunt acoperite de Articole din Lista de Cantitati. 27

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

VII.

AR MATU R I

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat pentru poduri, precum si conditiile tehnice ce trebuie ndeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie nglobate n lucrare. Pentru conditiile specifice privind fundatiile, suprastructurile din beton armat si din beton precomprimat se vor respecta si prevederile din capitolele 3,4,5, 6 si 10. VII.1 OTELURI PENTRU ARMATURI Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in: STAS 438/1-89; STAS 438/2-91; STAS 438/3-89; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2, 3, 4-80. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din Codul de practica indicativ NE 012-99. TIPUL DE OTEL Otel beton rotund neted STAS 438/1-89 Srma trasa neteda pentru beton armat STNB STAS 438/2-91 Plase sudate pentru beton armat SR 438/3-98 Produse din otel pentru armarea PC 52 betonului. Otel beton cu profil periodic STAS 438/1-89 PC 60 STNB SIMBOL OB 37 DOMENIU DE UTILIZARE Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive. Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive; armaturile de rezistenta numai sub forma de plase sau carcase sudate. Armaturi de rezistenta pentru betoane de clasa cel putin C 12/15 (Bc 15). Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de clasa cel putin C 16/20 (Bc 20) Armaturi pretensionate . srme netede STAS 6482/2-80 . srme amprentate STAS 6482/3-80 . toroane SBP I si SBP II Armaturi de rezistenta la elemente cu SBPA I si betoane de clasa cel putin C 25/30 SBPA II (Bc 30) TBP

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

28

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2, 3 - 89, 91, 98 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate. n cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, Antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea Inginerului. VII.2 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii: denumirea si tipul de otel; standardul utilizat; toate informatiile pentru identificarea loturilor; greutatea neta; valorile determinate privind criteriile de performanta. Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va contine: marca produsului; tipul armaturii; numarul lotului si al colacului sau legaturii; greutatea neta; semnul CTC. Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor, care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton. VII.3 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate si depozitate astfel inct sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul, sau aderenta beton armatura. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel inct sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii; evitarea murdaririi acestora cu pamnt sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. VII.4 CONTROLUL CALITATII Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul de practica NE 012 - 99.

29

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII.5 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, Antreprenorul va analiza prevederile proiectului, tinnd seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de modificare, ce vor fi supuse aprobarii proiectantului. Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel inct sa se evite: deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri); ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta: eventuale impuritati de pe suprafata barelor; rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura. Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m). Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel inct sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pna in momentul montarii. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din Codul de practica indicativ - NE 012-99. VII.5.7 Prevederi generale, privind confectionarea armaturii pretensionate

La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate, se vor respecta urmatoarele: se va verifica existenta certificatului de calitate, al lotului de otel din care urmeaza a se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare (in special in zona cu agresivitate), se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS 1799/88, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico mecanice ale armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.); suprafata otelurilor se va curata de impuritati (stratul de rugina superficiala neaderenta) si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje, beton sau mortarul de injectare; otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate dect pe baza unor probe care sa confirme ca nu le-au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico mecanice;

30

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe ct posibil din acelasi lot; zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramnnd deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi, in timpul transportului, sau al depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic la temperaturi de cel putin +10C; pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605 - 78 "Incercarea la tractiune a otelului, a srmei si a produselor din srma pentru beton precomprimat"; in cazul fasciculelor postntinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si depozitarea armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor, se va tine seama de prevederile constructive cuprinse in STAS 10111/2-87 si Codul de practica indicativ - NE 012-99. VII.6 TOLERANTE DE EXECUTIE In Anexa II.2. a Codului de practica- NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor. Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea. VII.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE Plasele sudate din srma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de cte ori este posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamntul sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitndu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii. Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-1998. In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere. Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs. VII.8 REGULI CONSTRUCTIVE Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform STAS 10111/2-87 si NE 012-99.

31

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VII.9 INNADIREA ARMATURILOR Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10111/2-87 si NE 012-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura, sau prin sudura functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de innadire pot fi realizate prin: suprapunere; sudura; mansoane metalo - termice; mansoane prin presare. Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87. Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1984), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie. Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe cale mecanica (srma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat. Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice. Pentru a innadi armaturile curbe, raza interioara va respecta prevederile STAS 10111/1-87. VII.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului (categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc). Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale. In Anexa II.3. a Codului de practica NE 012-99, se prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona litoralului. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect. Grosimea stratului de acoperire va fi stabilit si cu respectarea normei Eurocod 2. 32

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pentru a asigura stratul de acoperire, distantieri de plastic sau din mortar vor fi folositi pe timpul executiei.Folosirea distantierilor metalici sau din lemn este interzisa. Srma de legatura din otel inoxidabil poate fi folosita la blocurile de acoperire la suprafetele expuse, doar daca Inginerul nu a dispus alte masuri. Capetele ancorajelor sau agrafele nu trebuiesc ancorate in betonul de acoperire. Imediat, inainte ca betonul sa fie turnat,armatura se va curata de noroi, vopsea ulei, rugina, zapada sau orice alta substanta care poate avea o reactie chimica adversa , cu efect asupra armaturii sau a betonului, sau care sa reduca incovoierea. VII.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Inginerului. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei. Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate, trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-87 si NE 012-99. VII.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR n cazurile n care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaturii si pna la data ncorporarii ei complete ntr-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni, atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurile respective vor fi suportate de catre Antreprenor. Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi element este redusa cu cel mult 5 %. n caz contrar Antreprenorul va propune o solutie care va fi aprobata de catre Inginer. Protectia anticoroziva a armaturilor consta n curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) si aplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor de protectie vor fi conforme cu instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator. Materialele de protectie vor fi nsotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic si vor fi acceptate de Inginer.

VII.13. MASURARE VII.13.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: I. 03a I. 03b I. 04a Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in fundatii, radiere etc. Armaturi din otel beton OB 37 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in fundatii, radiere, etc. 33

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE I. 04b I. 05a I. 05b S.01a S.03 S.04 R.T.05a Armaturi din otel beton PC 52 la infrastructuri - in elevatii, pereti, stalpi Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi OB 37 Armaturi din otel beton in piloti forati de diametru mare - armaturi PC 52 Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m Armaturi din otel beton OB 37 la suprastructura Armaturi din otel beton PC52 la suprastructura Placi de racordare cu terasamentele 6.00 m x 1.10 m x 0.38 m

34

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII. BETOANE

VIII.1 PREVEDERI GENERALE Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri de sosea. La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat, prevederile din prezentul capitol . De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1, I.2, I.3, I.4, I.5 si I.6 din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99, aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 si prevederile din STAS 1799/88 si STAS10111/2-87. Clasa betonului este definita conf NE 012-99 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de 150/H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vrsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform STAS 1275/88. Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf Normativul C 140/86 si marcile de betoane, se prezinta in continuare tabelul 1 de echivalenta: Tabelul 1 Clase de beton Clasa betonului Clasa conform NE betonului 012/99 *C2,8/3,5 Bc 3,5 C 4/5 Bc 5 *C6/7,5 Bc 7,5 C 8/10 Bc 10 C 12/15 Bc 15 C 16/20 Bc 20 *C18/22,5 *(Bc 22,5) C 25/30 Bc 30 *C 28/35 Bc 35 C 30/37 *C 32/40 Bc 40 C 35/45 C 40/50 Bc 50

Marca betonului B 50 B 75 B 100 B 15 0 B 200 B 250 B 300 B 400 B 450 B 500 B 600

Clasele de beton notate cu (*) nu se regasesc in normele europene si ramn valabile numai pna la intrarea in vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizate cu Eurocodul 2). Pentru asigurarea durabilitatii proiectul va tine cont de modul si gradul in care lucrarea este expusa la unii factori agresivi ai mediului si va respecta codul Practic NE 012-99 capitolul 5,,Cerinte privind caracteristicile betonului" cum ar fi: subcapitolul 5.1 Cerinte pentru rezistenta; 35

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE subcapitolul 5.2 Cerinte pentu durabilitate. Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonului va fi stabilita in acord cu urmatorii parametrii: gradul de impermeabilitate; tipul de ciment; continutul minim de ciment; raportul apa/ciment maxim. La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu caracter deosebit, se recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de specialitate din invatamntul superior care poate avea ca obiect: aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor; verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala; elaborarea de caiete de sarcini speciale, stabilirea de masuri pentru asigurarea durabilitatii si asistentei tehnice la executie. VIII.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR VIII.2.1 Ciment

Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale. Cimenturile uzuale se clasifica dupa cum urmeaza:. Ciment Portland (tip I) conform SR 388/1995; Ciment Portland compozit (tip II) conform SR 1500/1996; Ciment de furnal (tip III) conform SR 1500/1996; Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR 1500/1996;. Ciment compozit (tip V) conform SR 1500/1996. Sortimentele uzuale de cimenturi, caracteristicile acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in Anexa I.1 si Anexa I.2 din Codul de practica- NE 012-99. VIII.2.1.1 Livrare si transport

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hrtie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii. In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica. Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului. In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona: tipul de ciment si fabrica producatoare; data sosirii in depozit; numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta; garantarea respectarii conditiilor de pastrare;

36

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele continute in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat.

Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor si utilizator. Conform standardului SREN 196 - 7 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vnzatorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta att de producator ct si de utilizator. Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesar se poate face dupa livrare, dar cu o intrziere de maximum 24 de ore. VIII.2.1.2 Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia, conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practica NE 012-99, inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate. Pna la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat. Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive pe scnduri, dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrnd imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri de saci suprapusi. Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat. Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare, va putea fi ntrebuintat la lucrari de beton si beton armat, numai dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. VIII.2.1.3 Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se face: la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producator sau de baza de livrare conform punctului a ANEXA VI.1 punctul A.1 din Codul de practica - NE 012-99. inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din Codul de practica - NE 012-99. Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-3/95, SREN 196-3/95:AC/1997, SREN 196-7/95, SREN 196-21/1994, STAS 227/1-86 si SR 2272/1994.

37

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.2.2 Agregate Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfarmarea naturala si/sau concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerintele prevazute in STAS 1667-76. Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel inct sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata conform ANEXEI I.4 din Codul de practica - NE 012-99. VIII.2.2.1 Producerea si livrarea agregatelor

Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C.L.P.U.A.T. Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte. Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani. Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de: autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura zacamntului; documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fisele posturilor, etc); depozite de agregate, cu platforme amenajate si avnd compartimente separate si marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate; utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC ( Comisia Nationala de atestare a masinilor si echipamentelor de constructii); personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati, ce se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii; laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator autorizat. Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta: presedinte conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de colaborare; membri; specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate; specialist cu atributii in domeniul mecanizarii; seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a ncheiat o conventie sau un contract de colaborare.

38

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie, nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist. Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii utilizate. Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea conditiilor avute n vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii. In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Ducerea la ndeplinire a actiunilor corective se comunica n maximum 24 ore organului constatator pentru a decide n conformitate cu prevederile urmatoare. n situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masuri: OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele deficiente: deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor; deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor; lipsa personalului calificat ce deserveste statia; nerespectarea instructiunilor de ntretinere a utilajelor; alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor. OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor n baza uneia din urmatoarele constatari: dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor; obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor; nerespectarea efectuarii ncercarilor conform reglementarilor n vigoare; nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii. n aceste cazuri reluarea activitatii n conditii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de atestare de catre comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate n paragraful "Proiectarea amestecului". Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse n medii umede trebuie verificate n prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton. VIII.2.2.2 Transportul si depozitarea

Agregatele naturale vor fi aprovizionate in avans si depozitate in depozite temporare. Vor fi efectuate teste, inainte de utilizare care trebuie sa respecte specificatiile prezentului Caiet de sarcini. Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale n timpul transportului sau depozitarii. Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avnd pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime 39

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea direct pe pamnt sau pe platforme balastate. Drumurile de acces la depozite vor fi astfel amenajate astfel inct sa fie evitata contaminarea cu noroi sau alte materiale. Acolo unde materialele sunt aprovivizionate pe calea ferata vor fi prevazute rampe de descarcare din beton. Zona unde se va efectua descarcarea din vagoane va fi suficient de intinsa pentru a se evita amestecul agregatelor. Antreprenorul va amenaja de asemenea o zona unde sa poata fi stocate temporar agregatele refuzate. VIII.2.2.3 Controlul calitatii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor este prezentat in ANEXA VI.1 a Codului de practica NE 012-99, iar metodele de verificare sunt reglementate n STAS 4606/80. Nivelul de cloruri din agregate va fi determinat zilnic sau mai putin frecvent daca a fost stabilit un termen de variabilitate. VIII.2.3 Apa

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84. Apa trebuie testata la inceputul lucrarilor si trebuie repatat testul daca se constata o schimbare a caracteristicilor acesteia. Apa care se va folosi trebuie sa fie protejata impotriva contaminarii cu detergent, uleiuri, argile, etc. VIII.2.4 Aditivi Aditivii sunt produsi chimici care se adauga in amestecul de beton pentru imbunatatirea calitatilor betonului proaspat sau intarit. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop: imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri, inaltime mare de turnare; punerea in opera a betoanelor prin pompare; imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate in medii agresive; imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet; realizarea betoanelor de clasa superioara; reglarea procesului de intarire, intrziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice; cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului. Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 2:

40

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabelul 2 Aditivi Nr. Categoria de betoane crt. Betoane supuse la inghet - dezghet 1 repetat 2 3 Betoane cu permeabilitate redusa Betoane expuse in conditii de agresivitate intensa si foarte intensa Betoane de rezistenta avnd clasa cuprinsa intre C 12-15 si C 30/37 inclusiv Betoane executate monolit avnd clasa C 35/45 Betoane fluide - cu tasare egala cu T5 Betoane masive Betoane turnate prin tehnologii speciale (fara vibrare) Betoane turnate pe timp calduros Betoane turnate pe timp friguros Betoane cu rezistente mari la termene scurte

Aditiv recomandat antrenor de aer Reducator de apa plastifiant Reducator de apa plastifiant plastifiant sau superplastifiant superplastifiant - intens reducator de apa superplastifiant (Plastifiant) Superplastifiant + ntrzietor de priza Intrzietor de priza + Superplastifiant (Plastifiant) Anti-inghet + accelerator de priza Acceleratori de intarire

Observatii

- intens reducator superplastifiant Dupa caz: - intens reducator superplastifiant - inhibitor de coroziune Tasarea betonului: T3-T3/T4 sau T4/T5-T5

4 5 6 7

8 9 10

In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, Antreprenorul apreciaza ca din motive tehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul Inginerului si includerea acestora in documentatia de executie. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinatiei de aditivi se va face dupa caz de catre Inginer, Antreprenor sau Furnizorul de beton, lund in considerare recomandarile din tabel, ANEXA I.3 si ANEXA I.4 - pct. 3.2.2. din Codul de practica NE 012 - 99. In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si comportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unei institutii specializate. Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele dect cele obisnuite) prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare. Utilizarea clorurii de calciu sub orice forma este interzisa.

41

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.2.5 Adaosuri Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale. Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea; gradul de impermeabilitate; rezistenta la agenti chimici agresivi. Exista doua tipuri de adaosuri: inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului; active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosurile active sunt: zgura de furnal granulata, cenusa, praful de siliciu, etc. n cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare cantitatea de aditivi din beton, ca parte lianta. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii. Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii. Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel inct proprietatile fizico - chimice ale acestora sa nu sufere modificari. VIII.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel inct cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie asigurate. VIII.3.1 Cerinte pentru rezistenta

Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o vrsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C. Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt prezentate in tabelul 3:

42

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabelul 3 Rezistentele betonului Clasa betonului Rezistenta betonului N/mm2 f.ck.cil f.ck.cub *C 2.8/3.5 2.8 3.5 C 4/5 4 5 *C 6/7.5 6 7.5 C 8/10 8 10 C 12/15 12 15 C16/20 16 20 *C 18/22.5 18 22.5 C 20/25 20 25 C 25/30 25 30 * C 28/35 28 35 C 32/40 32 40 C 35/45 35 45 C 40/50 40 50 C 45/55 45 55 C 50/60 50 60 *) Clase de beton care ramn valabile pna la intrarea in vigoare a Romcodurilor de proiectare. Nota: Determinarea clasei betonului pe epruvete cubice cu latura de 141 mm in loc de 150 mm se accepta pe o perioada de 2 ani.

VIII.3.2

Cerinte pentru durabilitate

Pentru a produce un beton durabil trebuie respectate urmatoarele cerinte: selectarea materialelor componente ale betonului astfel inct sa nu contina impuritati care pot dauna armaturii; alegerea compozitiei astfel inct betonul: sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii. sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali - agregate). sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator. amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel inct materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta; tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii. Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si mentinerea caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rnd de permeabilitatea betonului. 43

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform Codului de practica NE 012-99. Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt prezentate in tabelul 4: Tabelul 4 Permeabilitatea betonului Adncimea limita de patrundere a apei (mm) 100 200 Grad de impermeabilitate

Presiunea apei (bari) 4 8 12

P P P

10 4 8 10 10 12

P P P

20 4 20 8 20

12

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86. Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri de inghet - dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99. Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt prezentate in tabelul 5: Tabelul 5 Gradul de gelivitate Gradul de gelivitate al Numar de cicluri de betonului inghet - dezghet G 50 50 G 100 100 G 150 150 Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru betoane obisnuite in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS 10107/0-90. VIII.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI Prevederile acestui Caiet de sarcini corespund cu compozitia betonului stabilita de la statia de betoane de un laborator autorizat. VIII.4.1 Conditii generale

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astfel inct sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o buna protectie a armaturii. 44

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.4.1.1 Date privind compozitia betonului In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza: Clasa de rezistenta; Dimensiunea maxima a granulei agregatelor; Consistenta betonului proaspat; Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), conditiile de expunere etc, in concordanta cu prevederile Codului de practica- NE 012-99. VIII.4.1.2 Statia de betoane si utilizatorul

Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonului conform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structura in care se va folosi. Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton. Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei betonului trebuie sa se faca: la intrarea in functiune a unei statii de betoane; la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate; la schimbarea tipului de aditiv; la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25. VIII.4.2 VIII.4.2.1 Proiectarea amestecului Cerinte privind consistenta betonului

Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite si de a fi compactat corespunzator. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului. Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE - BE, grad de compactare si raspndire conform prevederilor Codului de practica- NE 012-99 Capitolul 7.1.1. si ANEXA I.4 tabele I.4.3. si I.4.5. VIII.4.2.2 Cerinte privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile capitolului 6.2.2. din Codul de practica- NE 012-99. VIII.4.2.3 Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si a raportului A/C

Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I.2 din Codul de practica- NE 012-99. Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului. 45

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Valorile orientative sunt date in ANEXA I.4 tabelul I.4.2. din Codul de practica- NE 012-99. Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor. VIII.4.2.4 Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor

Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati inct sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii. Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor ANEXEI I.3 din Codul de practica- NE 01299 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in acord cu reglementarile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe determinari experimentale. In Anexele I.4 si I.5 din Codul de practica- NE 012-99 se prezinta recomandarile privind stabilirea compozitiei betoanelor. VIII.5 NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI VIII.5.1 VIII.5.1.1 VIII.5.1.2 Betonul proaspat Consistenta Continutul de aer oclus

Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 88, folosind metoda gravimetrica sau metoda volumetrica sub presiune. VIII.5.1.3 Densitatea aparenta

Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu STAS 1759 - 88. VIII.5.2 VIII.5.2.1 Betonul ntarit Rezistenta la compresiune

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mm2, determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm (mai rar 141) Valorile acesteia sunt conform tabelului 7.2.1 din Codul de practica- NE 012-99. VIII.5.2.2 Evolutia rezistentei betonului

In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri, epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau incercari pe carote extrase din elementele structurii. VIII.5.2.3 Rezistenta la penetrarea apei

STAS 3622-86 stabileste nivele de performanta ale betoanelor, functie de gradul lor de impermeabilitate. 46

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 012-99. VIII.5.2.4 Rezistenta la inghet - dezghet

Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practica NE 012-99. VIII.5.2.5 Densitatea betonului

Functie de densitate, betoanele se clasifica in: betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000 kg/m3. Sunt produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa. betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3. betoane foarte grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare de 2500 kg/m3. VIII.6 PREPARAREA BETONULUI Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului, va avea cunostintele si experienta necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati. Se vor respecta prevederile articolului 9.1.1. din Codul de practica- NE 012-99. Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calitatii in constructii din 1995 si a Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii. Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in functiune, conform prevederilor Codului de practica- NE 012-99. La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri: agregate 3% ciment si apa 2% adaosuri 3% aditivi 5% Cantitatile de ciment, nisip si alte aggregate se vor masura dupa greutate. Cantitatea de apa care regleaza gradul de umiditate al agregatelor se va masura. Greutatea agregatelor va fi modificata pentru a permite ca gradul de umiditate al agregatelor sa fie utilizat. VIII.6.1 Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera. Prin amestecare trebuie sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta.

47

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepnd cu sortul de agregate cu granulatia cea mai mare. Amestecarea componentilor betonului se va face pna la obtinerea unui amestec omogen. Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatiei. Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru: utilizarea de aditivi sau adaosuri; perioade de timp friguros; utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm; betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm). Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de mentinere a betonului in buncarul tampon, va fi de maximum 20 minute. La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa amestecata cu pietris si apoi imediat golita complet. In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul (Antreprenorul) trebuie sa aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului, pentru a putea efectua turnarea si tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii betonului din structura. Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare. Producatorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza: denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton; denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria inregistrarii certificatului si conform punctului 9.2.2., actul doveditor al atestarii statiei din Codul de practica- NE 012-99; data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea orei la care s-a realizat primul contact intre ciment si apa); numarul de inmatriculare al mijlocului de transport; cantitatea de beton (m3). Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date pentru amestecul (compozitia) proiectat (a): clasa de rezistenta; clasa de consistenta a betonului; tipul, clasa, precum si dozajul cimentului; tipul de agregate si granula maxima; tipurile de aditivi si adaosuri;. date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. din Codul de practica- NE 012-99. 48

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina informatii cu privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind compozitia betonului. In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant. Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfa. Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate utilizatorului in termen de 30 zile de la livrarea betonului.Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti. VIII.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI VIII.7.1 Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat lund masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Pe timp canicular sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 km, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel inct sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificarii continutului de apa. Durata maxima posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si conditiile atmosferice. Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfrsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul 6, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 dect daca se utilizeaza aditivi intrzietori. Tabelul 6 Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare. Temperatura amestecului Durata maxima de transport (minute) de beton (C) cimenturi de clasa cimenturi de clasa 32,5 42,5 10 < t 30 t < 10 50 70 35 50

In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele din tabel. 49

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE In general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5 - 30)C.In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare precum: stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intrzietori eficienti, etc.

Ori de cte ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa; in cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. VIII.7.2 Pregatirea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre Inginer; sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie; sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI; au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi: curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate; trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane; sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.); nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.); in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel inct acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona; sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport; este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu ndeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate; In baza verificarii indeplinirii conditiilor de la punctul X.7.2.1., se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: 50

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE responsabilul cu executia din partea Antreprenorului; delegatul beneficiarului.

iar in fazele determinante de catre: Inginer delegatul ISCLPUAT in conformitate cu prevederile controlului de calitate al lucrarilor asa cum a fost stabilit prin Contract. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care: au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate); betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii. VIII.7.3 Reguli generale de betonare Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod si procedurii de executie. Betonul va fi pus in lucrare, la un interval ct mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale: cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat - vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata. din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare. daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de consistenta admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant. inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m in cazul elementelor cu latime de maximum 1,00 - si 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii, etc.). betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avnd capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza. betonul trebuie sa fie raspndit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior. se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii. se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectndu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului. 51

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului. in zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului. se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, lundu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari. circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine astfel rezemate inct sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat. betonarea se va face continuu, pna la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie. durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos. in cazul cnd s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru" din Codul de practica- NE 012-99. instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului, pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).

Nu se va betona in apa curgatoare. Betonul turnat sub apa va fi pozitionat prin intermediul plniei si al unei tubulaturi. VIII.7.4 Compactarea betonului

Betonul va fi astfel compactat inct sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor), cu avizul Inginerului, in urmatoarele cazuri: introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa. intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pna la pozitia corespunzatoare a unui rost. se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare). n timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai att timp ct este lucrabil. 52

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din Codul de practica- NE 012-99. VIII.7.5 Rosturi de lucru si decofrare

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizndu-se executia astfel inct betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de executie si se vor respecta prevederile Codului de practica- NE 012-99. Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cnd betonul a atins o anumita rezistenta, care este prezentata in documentatia de executie tinnd cont de prevederile din Codul de practicaNE 012-99. VIII.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE VIII.8.1 Generalitati

In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa ct mai curnd posibil dupa compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta, pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva: uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vntului. Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor: antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare); diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului; temperaturii scazute sau inghetului; eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton armatura (dupa intarirea betonului). Principalele metode de tratare/protectie sunt: mentinerea in cofraje; acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda; stropirea cu pelicule de protectie. VIII.8.2 Durata tratarii Durata tratarii depinde de: sensibilitatea betonului la tratare; temperatura betonului; conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare; conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii. Se va tine cont de prevederile Codului de practica- NE 012-99. 53

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE VIII.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton si beton armat. Controlul cuprinde actunile si deciziile esentiale, ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specifice. Controlul calitatii lucrarilor se refera la: controlul calitatii tuturor materialelor componente; controlul fabricatiei si transportului betonului; controlul inainte de punerea in opera a betonului; controlul punerii in opera a betonului; controlul protejarii betonului pe perioada intaririi; verificarea calitatii betonului intarit. Determinarile si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate, sunt conform ,,codului de practica", indicativ NE 012-99.

VIII.10. MASURARE VIII.10.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: I. 07a01 I. 07a02 I. 07b01 I. 08 S.01a S.05a S.13b S.14a R.T.05a R.P.1a R.P.1b Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C8/10 Beton la infrastructura - in fundatii - clasa C20/25 Beton la infrastructura - in elevatii, pereti, stalpi -clasa C25/30 Beton in piloti forati de diametru mare - clasa C 20/25 Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m Beton in suprastructura - clasa C 35/45 Trotuare 1.50m latime Borduri din beton 20x25 Placi de racordare cu terasamentele 6.00 m x 1.10 m x 0.38 m Protectie anticoroziva a betonului - infrastructura Protectie anticoroziva a betonului-- suprastructura 54

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

55

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX. SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

IX.1 PREVEDERI GENERALE Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton precomprimat, post sau preintinse in structuri cu grinzi monobloc sau din tronsoane.Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol. Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri, numai daca sunt insotite de certificate de calitate. La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol, se vor respecta detaliile din proiect, Cod de practica- NE 012-99, partea B, pentru executarea lucrarilor din beton precomprimat si Cod de practica- NE 012-99, partea A, pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, ct si prevederile prezentului capitol. IX.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE Cofrajele, tiparele si sustinerile lor utilizate la lucrarile din beton precomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati specializate in conformitate cu prevederile din STAS 7721 - 90: Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate". In cazul grinzilor executate din tronsoane mari, cu rosturi umede, proiectul trebuie sa cuprinda detaliile necesare de cofrare a rosturilor. Antreprenorul are obligatia sa intocmeasca aceste detalii si sa le prezinte Inginerului spre aprobare. IX.3 ARMATURI Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat, va cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1-89 "Otel laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate si STAS 438/2-91 "Srma trasa pentru beton armat". Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor armaturi vor corespunde indicatiilor din Capitolul 9 al prezentului Caiet de sarcini si Codului de practicaNE 012-99 Partea A. Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi sectiune totala, se va face numai cu acordul Inginerului si proiectantului. Folosirea armaturilor de pretensionare din import, se va face pe baza de agrement tehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimari utilizate la constructii civile, industriale si speciale - GAT 253 (MLPTL). In absenta unor date privind lungimea de transmitere (lt) si de ancorare (la), acestea se vor determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor romnesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de origine a otelului, in cazuri speciale. Armatura ce intra in alcatuirea cablurilor de precomprimare va fi alcatuita din srme pentru beton si beton precomprimat calitatea I, avnd caracteristicile conform STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2-80. Srma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de srma SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul C.T.C. al fabricii si certificatul de calitate al uzinei. 56

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii, prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat". Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si numarul de indoiri alternate) pentru fiecare colac in parte, iar pentru 10% din numarul colacilor, determinarea limitei de curgere lenta, a alungirii relative la rupere si a numarului de torsiuni la care se rupe srma. Aceste caracteristici se determina pe cte o epruveta luata de la fiecare capat al colacului. Caracteristicile geometrice, chimice si tehnologice ale armaturilor pretensionate vor corespunde prevederilor din: STAS 6482/2-80 "Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Srma neteda"; STAS 6482/3-80 "Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Srma amprentata". STAS 6482/4-80 "Srme de otel si produse din srma pentru beton precomprimat. Toroane". Srmele care prezinta corodari pronuntate sau adncituri nu vor fi folosite la alcatuirea fasciculelor. Cablurile de srma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de srma, inainte de a fi puse in opera. IX.3.1 Manipulare, transport si depozitare

La transportul si depozitarea produselor din otel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate, se vor respecta prevederile prezentate in continuare: Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane, prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi, care ar putea produce fenomene de coroziune sau de murdarire a otelului si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri, etc.). Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti care sa previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic. In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in care umiditatea este sub 60%, nu se iau masuri suplimentare de protectie. Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in uzina, se va da o deosebita atentie ca, la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a produs deteriorarea ambalajului, se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare. La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor, se vor lua masurile necesare pentru a preveni; zgrierea, lovirea sau indoirea; murdarirea cu pamnt, materii grase, praf, s.a.; contactul cu materialul incandescent provenind de la activitati de sudare, de taiere sau de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena; 57

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala. Barele vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si depozitate astfel inct sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de la capete se vor proteja prin mansoane sigure, impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune. IX.3.2 Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate In cadrul lucrarilor pregatitoare, sunt incluse urmatoarele operatii: Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel, din care urmeaza a se executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si depozitare - semnalate de existenta ruginei, murdariei, deformarii, s.a. - se vor efectua incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armaturilor. In toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate. Suprafata otelului se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in blocaje a betonului sau mortarului de injectare. Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilitatilor, din acelasi lot. Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramnnd deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Portiunile de armatura pretensionata (srme, toroane), care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura, se vor indeparta. Barele de otel superior, care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o usoara deformare (sub 5 cm/m) se vor indrepta mecanic, la temperatura mediului ambiant, dar cel putin +10C. Se va evita rebobinarea srmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, la diametre de rulare mai mici dect cele de livrare. Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii. Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78. In cazul fasciculelor postintinse, specificate in Anexa 4 din Codul de practica- NE 012-99 partea B, se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1,92 x 105N/mm2 limitele de variatie putnd fi de 2%. Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de catre laboratoarele de incercari autorizate. La constructii importante sau in cazul in care sunt conditii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante), se recomanda ca valoarea reala a modulului de elasticitate global sa se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

58

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tipului de armatura ce urmeaza a se confectiona, in ceea ce priveste precizia la lungime si la inclinarea sectiunilor de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeaza bulbi la capete). IX.3.4 Confectionarea si pozitionarea armaturii preintinse

Modul de confectionare si pozitionare a armaturii preintinse, precum si a celorlalte armaturi si piese inglobate, dupa caz, va face de regula obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat. Taierea la lungime se va face astfel inct sa nu se produca deformari ale sectiunii de taiere, care sa impiedice introducerea armaturii prin ecranele de distantare in blocajele de inventar ale instalatiilor de pretensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare, se recomanda sa se elimine zonele de toron in care s-a innadit una din srmele componente, daca aceste zone pot fi identificate. Se va acorda o atentie deosebita evitarii murdaririi armaturilor prin contactul cu portiunile unse ale peretilor tiparelor sau ale platformelor de turnare. Abaterile la pozitionare, in sectiunea elementului, a armaturilor pretensionate, nu vor depasi 3 mm, fata de pozitia din proiect, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de beton de acoperire a armaturilor preintinse, se evidentiaza faptul ca nu sunt permise tolerante negative. Pentru asezarea si pastrarea armaturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. In tehnologia de stand, unele din aceste ecrane sunt fixe si altele deplasabile. Diametrul gaurilor din ecrane va fi mai mare dect diametrul armaturii preintinse cu 1 - 2 mm, in cazul srmelor si cu 2 - 3 mm, in cazul toroanelor. Dispozitivele de blocare la capetele standului, respectiv ale tiparelor metalice, se vor plasa astfel inct devierea maxima a armaturii de la ultimul distantier sa nu depaseasca panta de 1/10. Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate, se admite pretensionarea in doua etape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tehnologia de executie adoptata, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu srma neagra moale, iar dupa efectuarea acestor operatii, se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control. Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate, la care piesele metalice ajung la fata betonului. La armaturile preintinse, realizate sub forma de bare imbinate prin mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate in succesiunea verificata in prealabil, iar lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare. Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel inct sa permita alungirea libera a armaturii si sa nu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenta cel putin egala cu 92% din forta de rupere a armaturii imbinate.

59

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX.4 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte specifice: asigurarea unei clase minime: C 20/25 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate, alcatuite din bare avnd Rp0.2 590 N/mm2 si Rm 890 N/mm2; C 25/30 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate trefilate (srme, toroane, lite). asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta, ct mai reduse, pentru ca pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie ct mai reduse. un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare dect apa potabila. asigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in toata masa elementului (structura). Pentru punerea in opera si tratarea betonului, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi specifice: a) In cazul in care, pentru compactarea betonului, se utilizeaza pervibratoare, se vor lua urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor: punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile; in punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse. b) Se va acorda o deosebita atentie la compactarea betonului, in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere ct mai buna, fara deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone att a vibrarii de interior ct si de exterior. c) La elementele cu armatura preintinsa, executate in tehnologia de stand, betonarea se va face continuu, astfel ca intre inceperea turnarii primului element si terminarea compactarii ultimului element din stand, sa nu se depaseasca intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30, pentru a nu se perturba aderenta armaturii in elementele turnate anterior. d) La temperaturi de lucru mai mari de 30C, se vor adopta masuri corespunzatoare prin proiect si fise tehnologice. e) Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspat a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic sa se produca fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au efecte defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive. f) Se recomanda, ca dupa terminarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie miscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deformari ale tecilor sau patrunderii de lapte de ciment, dar in asa fel inct sa nu se produca deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a impuritatilor.

60

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE g) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si a tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului. h) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin deplasarea in acestea a unei piese conice, cu un diametru egal cu cel al dispozitivului, ce se va monta in capatul de avans al fasciculelor, la montarea acestora. i) In cazul constructiilor realizate prin glisare, aceasta verificare se va face imediat la iesirea din cofrajul glisant, pentru a se putea interveni in timp util, de pe platforma inferioara a cofrajului. j) Descintrarea elementelor si a constructiilor din beton precomprimat se va face numai dupa precomprimarea acestora (partiala sau totala, conform prevederilor proiectului). k) Nu se vor aplica tratamente de accelerare la elementele cu canale captusite cu materiale plastice. l) La elementele cu armatura preintinsa, nu se va depasi temperatura de +60C iar perioada de racire va trebui sa permita coborrea temperaturii elementului sub +20C, inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare. m) Armatura va fi protejata de contactul cu aburul sau materiale umede folosite la tratarea betonului. La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii, se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp, din momentul aducerii armaturii din depozit la punctul de lucru si pna la executarea protectiei finale a acesteia. In zona fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona, pretensiona si proteja, in maximum 60 de zile, cu conditia ca de la pretensionare si pna la realizarea protectiei sa nu treaca un interval mai mare de 15 zile. Pentru armaturile preintinse, intervalul de la pretensionare la betonare se recomanda sa nu depaseasca 48 ore. In cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la pct.XI.5. nu pot fi respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale, inainte de betonare si tensionate in diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturilor pretensionate cu protectie permanenta. IX.5 EXECUTIA LUCRARILOR IX.5.1 Monolitizarea elementelor prefabricate

Prezentul paragraf trateaza monolitizarea dintre tronsoanele de grinzi sau dintre grinzi si placi, in solutia grinzi prefabricate si placi prefabricate cu conlucrare. Monolitizarea dintre tronsoane se va executa cu beton C 32/40 (Bc 40) ca si n elementele prefabricate, cu asigurarea continuitatii dintre canalele cablelor si barele din otel moale de pe conturul sectiunii grinzii. Antreprenorul va prezenta spre aprobare Inginerului, detaliile privind asigurarea continuitatii canalelor cablelor si etanseitatea acestora. Monolitizarea dintre grinzi se va realiza cu beton C 32/40, iar dintre placi, se va realiza prin betonarea golurilor pentru conectori cu beton C 25/30 (Bc 30) si cu vibrarea atenta a acestora pentru asigurarea conlucrarii dintre grinzi si placi, in cazul suprastructurilor din grinzi cu placi prefabricate. 61

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Att pentru zonele de monolitizare dintre grinzi ct si pentru golurile pentru conectori, reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe santier, pe baza de incercari pe cuburi de proba. La zonele de monolitizare dintre grinzi, se va folosi acelasi tip de ciment ca si n grinzi, astfel ca sa nu apara o diferenta de culoare a betonului. Elementele de mai sus, privind clasa betonului si modul de punere in opera a acestuia, ramn valabile si pentru zonele de monolitizare dintre grinzi prin placa. IX.5.2 Tensionarea si blocarea ancorajelor Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect. Conceptia de calcul si procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract. Antreprenorul va supune Inginerului pentru acceptare urmatoarele: provenienta si caracteristicile materialelor; referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera; programul de precomprimare; desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii; provenienta si calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea si practica in acest domeniu. Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor. Acesta comporta un memoriu amanuntit a operatiunilor si mijloacelor de asigurare a securitatii muncii. Programul de precomprimare va preciza urmatoarele: mijloacele si instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive; modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare; nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare; consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare si anume: Inainte de punerea sub tensiune a cablurilor: masurile de protectie provizorie a armaturilor si ancorajelor; eventualele masuri de verificare a rezistentei n beton, n particular n vecinatatea ancorajelor; n timpul punerii sub tensiune: ordinea de punere sub tensiune; tabel cu relatiile dintre fortele de tragere si alungirile cablelor ct si pentru coeficientul de frecare calculat si cel efectiv; metoda de masurare a eforturilor si alungirilor; dispozitiile asupra masurilor ce trebuie luate n caz de accident, de alungire anormala sau rupere de srme, de reinnoire a protectiei provizorii si anume la locasurile ancorajelor; masurile de protectie definitive si programul injectiei; modul de verificare a canalelor ramase libere. Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise, pentru fiecare cablu, intr-o fisa de pretensionare de tipul celei din Anexa 12 a Codului de practica NE 012-99, Partea B.

62

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE IX.5.3 Injectarea cablurilor Injectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de Antreprenor, care va cuprinde: caracteristicile mortarului de injectare si durata de intarire; conditiile de a folosi materialul de injectare ct si destinatia materialului ramas disponibil n caz de accident; ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor; ordinea detaliata a operatiunilor de injectare si incercarile corespunzatoare; volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable; masurile ce trebuie respectate n caz de accident sau n conditii climaterice defavorabile. La injectare se va tine cont de prevederile Codului de practica- NE 012-99 Partea B, sectiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele 13 si 14 privind amestecul de injectare si fisa de injectare. IX.6 CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a elementelor care urmeaza a fi asamblate prin precomprimare, se va face de producator, n conformitate cu prevederile din STAS 6657/1-89 precum si din proiectul sau norma interna de fabricare a elementului. Producatorul va emite un certificat, prin care atesta calitatea corespunzatoare a lotului de elemente livrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise n documentele interne de verificare a calitatii. Pentru a evita returnarea de la santier a unor elemente prefabricate, uzina va obtine acordul Antreprenorului inainte de expedierea acestora. Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza capacitatea portanta sau durabilitatea elementului ca: stirbituri, segregari pe zone restrnse, se face pe baza unui program intocmit de Antreprenor, ce se supune aprobarii Inginerului in conformitate cu codul de practica NE0XII. Nu se admit n lucrare elemente cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri. n cazul n care este prevazut proiect de incercare a lucrarii, Antreprenorul are n intregime n sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate n proiect. Programul de incercare va fi supus, in prealabil, aprobarii Inginerului.

IX.7. MASURARE IX.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: S.01a Grinzi prefabricate precomprimate cu armatura preintinsa L=21.00 m, H=0.93 m

63

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE X. APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE

Acest capitol se refera la dispozitive, lucrari si alte elemente care contribuie la buna exploatare podurilor. X.1 APARATE DE REAZEM Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile culei, pe de o parte - si tablier, pe de alta parte, destinate transmiterii sarcinilor si care sa permita deformatiile din temperatura, contractie si curgere lenta ale tablierului. Dupa materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:metalice sau din elastomeri. Materialele care intra n compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile de calitate minime prevazute n STAS 4031 - 77 si STAS 4031/2-75. Materialele care intra n compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, vor satisface conditiile prevazute n STAS 10167 - 83. Aparatele de reazem, din punct de vedere static, sunt de doua tipuri: fixe si mobile. Fiecare tip n parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa capacitatea de deplasare. Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant. Antreprenorul poate propune si alte tipuri de aparate de reazem dect cele prevazute n documentatie. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai dupa consultarea si aprobarea Inginerului. Aparatele de reazem metalice vor ndeplini conditiile de receptie conform STAS 4031/77, 4031/1 75 iar aparatele de reazem din elastomeri vor ndeplini conditiile de receptie conform STAS 10167/83. Aparatele de reazem propuse de Antreprenor vor fi nsotite de certificate de calitate si de agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L. Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. n cazul adoptarii aparatelor de reazem propuse de Antreprenor, acesta va suporta si costul eventualelor adaptari necesare. X.2 DISPOZITIVELE ANTISEISMICE

Rolul dispozitivelor antiseismice este de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul aparatelor de reazem, pe directiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenta. Din punct de vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi nglobate n aparatul de reazem sau pot fi dispozitive independente pozitionate n afara aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcatuire si locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor din proiect. n cazul adoptarii altor tipuri de dispozitive se va obtine aprobarea Inginerului iar costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la structura vor fi suportate de Antreprenor.

64

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE X.3. MASURARE X.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: I. 13a I. 13b I.14 Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 5 200x300x30 mm Placi din neopren armat pentru aparate de reazem - TIP 6 200x300x41 mm Material metalic pentru aparate de reazem din neopren si dispozitive antiseismice si alte elemente similare

65

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

XI.

HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE

XI.1 HIDROIZOLATII XI.1.1 Generalitati

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de poduri. Hidroizolatiile au ca scop: impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta; colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere; La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite n general din: sapa care se executa n cmp continuu si racordarea acesteia la marginea elementului care este hidroizolat; racordarea acesteia la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie. Se disting urmatoarele straturi: strat suport; strat de amorsare; strat de lipire; strat de baza; strat de protectie; Functionalitatile unor straturi pot fi comasate n diferite solutii constructive ale firmelor specializate n hidroizolatii. Hidroizolatiile pot fi alcatuite din: amestec lichid cu intarire rapida; membrana hidroizolatoare; solutii bituminoase Tehnologia de aplicare poate fi: prin pulverizare; prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum; prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice; prin aplicarea de membrane autoaderente; prin lipire cu supraincalzirea membranelor; prin spoire; n toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de sapa hidroizolatoare utilizat n continuare, include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de baza si stratul de protectie.

66

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI.1.2 Caracteristici tehnice Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala a podului, pasajului sau viaductului. Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie. Materialele incluse n elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si sa fie pasive chimic. Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata la poduri n exploatare, la care lucrarile sa se execute pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare circulatia normala, asigurndu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice. Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si la asternerea straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod. Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior. Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico mecanice conform SR 137-95: forta de rupere > 800 N/5 cm alungirea la rupere min. 40% rezistenta la perforare statica; clasa de rezistenta L 4 neperforata min 250 N pe bila 10 mm adezivitatea la tractiune (aderenta la suport) min. 0,5 N/mm2 flexibilitate la rece pe un dorn 30 mm fara fisuri la -10C permeabilitate la apa 72h, la 100 mm coloana de apa 0 temperatura minima la care membrana este stabila 120C temperatura asfaltului turnat in imbracaminte, la care membrana trebuie sa reziste, fara diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice 180C rezistenta la sfsiere: longitudinala > 200N transversala > 200N domeniul de temperatura de exploatare curenta este -20C +70C intervalul de temperatura a mediului n care se aplica sapa hidroizolatoare +5 +30C Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei. Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate n Romnia, conform Legii nr. 10/1995.

67

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI.1.3 XI.1.3.1 Prescriptii Stratul suport

Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare. Betonul de panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 20 mm. Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate: aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc; vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare; sa respecte pantele conform proiectului; sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la compromiterea hidroizolatiei executate; sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari, goluri sau alte defecte de turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire; suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,5 2 mm (masurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura denivelare de 5 mm la o verificare; sa nu prezinte lapte de ciment in exces; sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la vertical cu o raza de 5 cm), sa asigure racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect. Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel: se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pna la obtinerea unei suprafete curate; se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu se realizeaza cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu mortare speciale aderente; se verifica umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie sa depaseasca 4% pe o adncimea de 2 cm); pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier sau cu utilaje de orice fel. Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza determinanta. Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor XI.1.3.2 Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton. Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul. Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata n totalitate. Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5C. Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.

68

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI.1.3.3 Stratul hidroizolator Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectnd fisa tehnologica a firmei producatoare. Hidroizolatia se aplica n cmp continuu, asigurndu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini desprinse. Se vor trata special racordarile la gurile de scurgere, asigurndu-se etanseitatea si scurgerea apelor colectate. La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie. Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare. n cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de 250C sau mai mare dect temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico - mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C. Sistemul hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie. XI.1.3.4 Stratul de protectie

Stratul de protectie poate fi: sapa de beton de 5 cm grosime, realizata din beton clasa C 20/25 (Bc 25), armat cu impletituri din srma zincata 1,18 - 2,5 mm, cu ochiuri de 3 - 8 cm sau plase sudate tip Buzau 4 - 5 mm, cu ochiuri 10 x 10 cm. Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment II A - S 32,5 si agregate cu dimensiunea maxima de 7 mm. mastic bituminos cu grosimea de 1 - 2 cm; membrane de protectie, aderate la membranele hidroizolatoare; Se pot folosi si membrane hidroizolatoare, la care nu este necesara sapa de protectie. Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza: pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de lucrari ascunse; la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal; Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar n cazul unor constatari nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra etanseitatii, prin inundarea pe o inaltime de min. 10 cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor remedia pe baza unor solutii propuse de Antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre Inginer. n cazul cnd Inginerul nu accepta remedierile propuse de Antreprenor, se poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii. 69

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI.1.4 Hidroizolarea suprafetelor in contact cu pamntul Pe suprafetele infrastructurii care vin in contact cu pamntul si pe placile de racordare, se aplica la cald doua straturi de bitum filerizat, conform STAS 5088-75 sau de emulsie bituminoasa. XI.1.5 Standarte romnesti

Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice, se efectueaza n conformitate cu urmatoarele standarde: STAS 6642 - 73 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Rezistenta si alungirea la rupere. SR 137 95 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare. STAS 5690 - 80 Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa. Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri." SR-ISO 2409-94 Lacuri si vopsele. ncercarea la caroiaj. STAS 6615/1-74 Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vscozitatii. STAS 9199 - 73 Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari." XI.2 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE XI.2.1 Generalitati

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura: deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, n rosturile lasate n acest scop; continuitatea suprafetei de rulare a caii n zona rosturilor; etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa. Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse. n general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt: elemente elastomerice care asigura deplasarea; elemente metalice suport, fixate pe structuri; betoane speciale n zona prinderii pieselor metalice; mortare speciale de etanseizare; benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie. Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra n alcatuirea lor. Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri n exploatare, avnd rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz. Daca se aplica la poduri n exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a partii carosabile, circulatia urmnd a se desfasura pe cealalta jumatate a podului, fara ca aceasta tehnologie de executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului. 70

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Termenul de dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie, prescurtat dispozitiv, utilizat n continuare, include toate elementele componente si anume: betonul n care sunt fixate elementele metalice; elementele metalice de prindere; elementul elastomeric; elementul de etanseizare din cauciuc; mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric. XI.2.2 Caracteristici tehnice Termenul de garantie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normala a podului. Elementul elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de min. 5 ani. Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu, repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparute n perioada de garantie. Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure: livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea n opera a dispozitivului; asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea n opera a dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer; asigurarea supravegherii tehnice la punerea n opera a dispozitivului; instructiuni tehnice de executie si de exploatare. Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico mecanice, n domeniul de temperaturi -35C +80C: asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa; elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi; sa fie etans; sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, prelund actiunile verticale si orizontale. Pentru 1 ml. de rost, aceste actiuni sunt: forta verticala forta orizontala Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile: Duritate, grade Shore A Rezistenta la rupere prin intindere Rezistenta la rupere prin compresiune Tasarea sub sarcina verticala maxima Alungirea minima la rupere Rezistenta la ulei Variatia caracteristicilor fizice si mecanice: duritate grade Shore A pierdere de rezistenta la rupere 11,2 tf 7,8 tf 60 5 12 N/mm2. 75 N/mm2. max. 15 % 350 %

max. 5 max. 15 % 71

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE alungirea la rupere nefragibilitate la temperaturi scazute temperatura minima rezistenta la imbatrnire accelerata pierdere din rezistenta la rupere scaderea alungirii la rupere cresterea duritatii, grade Shore A Rezistenta la ozon dupa 100 ore max. 15 % - 35C max. 15% max. 30% max. 10 sa nu prezinte fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate n Romania. XI.2.3 XI.2.3.1 Prescriptii Betoane speciale

La varianta n care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care prin armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm. Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi n mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR 388-1995. Betonul va avea gradul de gelivitate G 150. Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la vrsta de 28 zile a betonului. Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide circulatia la vrsta de 10 zile. n varianta n care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul n care se ancoreaza aceste buloane trebuie sa fie cel putin de clasa C 25/30. Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de ru spalate. Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995. n cazul n care betonul existent n suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C 20/25. Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu romflexil pe fata care vine n contact cu pneurile, realiznd aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica. XI.2.3.2 Mortare speciale

Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru tipul corespunzator de dispozitive. Aceste mortare trebuie testate n prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de dispozitiv.

72

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XI.2.3.3 Elementele elastomerice Elementele elastomerice pot fi: panouri din neopren armat; profile speciale, deschise sau inchise, din neopren; benzi late din neopren; Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor. XI.2.3.4 Elemente metalice de fixare

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in structura si de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile. La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile proiectului si caietului de sarcini. Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor n aceasta pozitie pna la intarirea betonului. Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii. n zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va urmari:geometria sa fie cea prevazuta n proiect,asfaltul sa nu prezinte denivelari,sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri, sa indeplineasca cerintele din prezentul Caiet de sarcini XI.2.3.5 Dispozitive de tip liant cu agregate

La podurile avnd deschideri mici cu suflu sub sau egal cu 25 mm ( 10 mm, considernd temperatura de montaj de +5C), se recomanda solutiile simple, necostisitoare. Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative de liant realizat din bitum modificat cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a acestor straturi este de 50-150 mm si ele se incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice. Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului, att la temperaturi negative (-25C) ct si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o rezistenta in timp si o exploatare in conditii foarte bune. Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare la alta. Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin taierea fantei rostului pna la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor incepe de la marginea cea mai joasa spre cea ridicata. Rostul in beton va fi de 2 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede, fara denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie curatat de eventualele elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului.

73

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un dop din liantul bituminos. Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu, care se fixeaza de tablier pe partea cea mai inalta. Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de liant si agregate. Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure: sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului; asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului; instructiuni tehnice de executie si de exploatare; montarea unui dren de colectare a infiltratiilor; Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de temperaturi -35 +80C: asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa; elementele de aluminiu sa reziste la agentii corozivi; sa fie etans; Caracteristicile fizice ale elementelor componente: Materialul de baza: Bitum elastomer Densitate la 18C Punctul de inmuiere Temperatura de turnare Penetrare la 25C Densitatea la 25C Flexibilitate la 0C,-20C

1.15 0.05 min. 85C 180C 20 40-90 0,1mm 1-1,3g/cm3 fara fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romnia conform Legii nr.10/1995. XI.2.3.6 Alte recomandari

Se vor efectua: receptii pe faze de executie, care au n vedere constatarea executarii corecte a elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric; receptia finala. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza n conformitate cu urmatoarele standarde: STAS 5441/2-74 Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii n grade de duritate Shore A SR ISO 37-1997 Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea caracteristicilor de efort deformatii la tractiune." SR ISO 1817 - 93 Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor. STAS 5152 - 82 Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatrnirea 74

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE STAS 8204 - 73 STASR 9449 - 73 SR ISO 815+A1/95 SREN 10002-1/1994 SR 13170 - 1993 SR EN 10045-1-1993 accelerata. Cauciuc vulcanizat. Determinarea temperaturii, limita de nefragibilitate." Elastomeri vulcanizati. Determinarea rezistentei la fisurare, datorita ozonului, n conditii statice. Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii remanente dupa compresiune, la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute. Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de incercare (la temperatura ambianta). Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc. Epruvete speciale si metode de evaluare. Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete Charpy. Partea 1. Metode de incercare.

XI.3. MASURARE XI.3.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: S.09 I. 11 S.06 Dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatare - Dlmax=20 mm Hidroizolatie pe suprafetele de beton in contact cu pamantul Hidroizolatie

75

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XII. CALEA PE POD

XII.1 GENERALITATI Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea imbracamintilor de tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare. Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos, pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde: STAS 175 - 87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 11348 - 87 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii tehnice de calitate. SR 174/1 97 Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice de calitate. SR 174/2 97 Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod indic. AND 546-1999. Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face dect pe baza unor studii si cercetari efectuate de institute de specialitate si numai cu acordul Inginerului si proiectantului. Imbracamintile bituminoase se utilizeaza in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, conform cu precizarile din STAS 11348 - 87 tabel 1 si cu prevederile din caietul de sarcini, putnd fi: imbracaminte butuminoasa turnata realizata cu asfalt turnat dur sau imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri tip BamP. Tipurile de mixtura sunt cele din tabelul 1. Tabelul 1 Mixturi asfaltice Nr .cr Tipul mixturii asfaltice t. 1 Beton asfaltic cilindrat, cu bitum pur 2 Beton asfaltic cilindrat, cu bitum modificat sau polimeri* 3 Asfalt turant dur 4 5 Asfalt turnat Mortar asfaltic turnat

Simbo l BAP BamP ADT AT MAT

Dimens. max. a granulei 16 16 8 7 5

Domeniul de aplicare imbracaminte pe partea carosabila a podurilor rutiere imbracaminte pe partea carosabila a podurilor rutiere imbracaminte la poduri cu placa de beton imbracaminte pe trotuare strat de protectie a hidroizolatiei de pe pod sau ca strat de egalizare a caii podului

76

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE NOTA: * se executa pe poduri situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu, in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente, la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute.

XII.2 TROTUARE Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje si sunt denivelate fata de nivelul caii. Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de amplasamentul podului/pasajului, respectnd prevederile STAS 2924-91 si Ordinul 45/1998 al Ministerului Transporturilor. Nu se admite traversare de conducte si cabluri electrice sau telecomunicatii prin umplutura trotuarului. Acestea vor fi pozitionate prin intermediul unor suporti metalici ancorati de suprastructura in afara caii pe pod. Trotuarul va fi prevazut, la marginea dinspre partea carosabila, cu borduri si cu parapet directional sau cu borduri nalte, iar catre exterior cu parapet pietonal. Umplutura trotuarului este realizata din beton de clasa C8/10. Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 28/35, realizat cu ciment I 42.5, avnd un grad de impermeabilitate de minim P810 si care sa reziste la cel putin 150 cicluri de inghet- dezghet. XII.3 PARAPETE Dupa scop, parapetii pot fi pietonali, directionali sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in conformitate cu proiectul. Parapetii prevazuti sunt n conformitate cu SR 1948 2/1995. La pasajele peste liniile CF parapetul este completat cu o plasa de protectie cu naltimea de 2,5 cm de la nivelul trotuarului. Parapetii din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi aprobate de Inginer. XII.4 IMBRACAMINTEA CAII PE POD Calea pe poduri si pasaje se va realiza cu mbracaminti bituminoase executate la cald conform normativ AND 546 1999. Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului, se aplica pe un strat de protectie executat conform STAS 5088 75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform STAS 11348-87 si/sau conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Adaptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie al hidroizolatiei, se va face la fiecare lucrare in parte, cu aprobarea proiectantului si a Inginerului. Protectia cu mortar asfaltic turnat se va adopta in special in cazul platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce incarcarea permanenta. Imbracamintea bituminoasa la trotuare se realizeaza din asfalt turnat conform STAS 175-85, STAS 1348-87si prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT. Imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP, se executa in perioada mai octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fie de minim + 10C; pentru imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri, temperatura trebuie sa fie de minim +15C; imbracamintea bituminoasa turnata, realizata cu asfalt turnat dur, se executa in tot timpul anului, cu conditia ca stratul suport sa fie uscat iar temperatura atmosferica sa fie de minimum +5C. 77

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XII.5 CONDITII TEHNICE XII.5.1 Elemente geometrice

Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic turnat) conf. STAS 11387 stabilite constructiv, la fiecare lucrare in parte, vor fi urmatoarele: asfalt turnat dur 6 cm (2x3 cm) asfalt turnat grosime minima 2 cm mortar asfaltic turnat grosime minima 1,0 2 cm Grosimea totala a mbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 6 cm si se executa din doua straturi, grosimea fiecarui strat fiind de 3 cm. Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea reala a mbracamintii bituminoase este indicata n documentatia tehnica. XII.5.2 Abateri limita

Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de 10 %. Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m pentru mbracaminti turnate mecanizat si de 5 mm/m pentru mbracaminti turnate manual. Denivelarile maxime admise n lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm n cazul executiei mecanizate si de 5 mm n cazul asternerii manuale. XII.5.3 Materiale

Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic) sunt precizate n tabelul 3 din STAS 11387 87 si vor ndeplini conditiile de calitate prevazute n standardele respective de materiale si anume: STAS 539 - 79 pentru filer; STAS 662 - 89 pentru nisip natural si SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile 0-3 si criblura sorturile 3-8 si 8-16; Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda si D 80/100 pentru zona climatica rece. Alte materiale: emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru amorsarea suprafetelor la podurile cu placa de beton armat; chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a imbracamintii bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.). Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si ale asfaltului turnat, vor respecta prevederile din STAS 175 87 (conform tabel). Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si BamP, vor respecta prevederile din Normativul ind. AND 546-1999. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta prevederile din STAS 11348-87 aratate in tabelul 2.

78

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Tabelul 2.Proprietati ale mixturilor asfaltice turnate Caracteristici fizico-mecanice A. Incercare pe cuburi: - Densitatea aparenta, kg/m3 - Absorbtia de apa % vol. - Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa, % vol.max. - Rezistenta la compresiune la 22C. N/mm2, min - Rezistenta la compresiune la 50C. N/mm2, min - Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de pastrare la apa la temperatura de 22C. % max. - Patrunderea la 40C sub o forta de 525 N, aplicata timp de 30 minute cu ajutorul unui poanson avnd sectiunea de 500 mm2, mm. B. Incercare pe cilindri Marshall: - Stabilitate (S) la 60C, N, min. - Indice de curgere, fluaj (I), min. - Raport S/I, N. mm, min. Mixturi asfaltice Asfalt turnat Asfalt turnat dur 2400 0-1 1 3.5 1.7 10 1-7 2400 0-1 1 3.0 1.5 10 17

5500 1.5 4.5 1500

1000 1.5 4.5 1000

Conditiile pentru compozitia si caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din tabelele care urmeaza: Tabel nr 3. Compozitia betonului asfaltic cilindrat Nr. crt. 1 Specificatii Compozitia agregatelor naturale si filer trece prin ciurul 16 mm % trece prin ciurul 8 mm % trece prin ciurul 3,15 mm % trece prin ciurul 0,63mm % trece prin ciurul 0,20 mm % trece prin ciurul 0,09 mm % 2 Continutul de bitum % din masa mixturii 90 - 100 60 - 80 45 60 25 - 40 14 - 25 10 - 12 6-7 Conditii de admisibilitate

Tabel nr 4 Proprietati ale betonului asfaltic cilindrat Beton asfaltic cilindrat tip BAP Nr.crt Caracteristici Tipul bitumului D 60/80 D 80/100 A. Caracteristici pe probe Marshall 1 Densitatea aparenta kg/m3, min. 2350 2350 2 Absorbtia de apa, % vol.max. 1.0 1.0 3 7.5 7.0 Stabilitatea ( S) la 60C, min. 79

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE 4 Indice de curgere (I) la 60C, min. B. Caracteristici pe probe intacte- carote 1 Densitatea aparenta kg/mc, min. 2 Absorbtia de apa, % vol., max. 3 Grad de compactare, % min. 1.5 4.5 2250 2.0 70 1.5 4.5 2250 2.0 97

Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS 175 87si SR 174/5-1997. XII.6 PRESCRIPTII DE EXECUTIE Stratul suport ( beton de panta sau placa de suprabetonare) va fi pregatit astfel: suportul pentru beton de ciment va fi nivelat cu un mortar de finisare. Dupa uscare, suprafata se va amorsa cu o emulsie cationica bituminoausa cu rupere rapida; suportul pentru mortar asfaltic va fi curatat si se va amorsa cu o emulsie cationica bituminousa cu rupere rapida daca calea va fi turnata mai trziu cu 24 de ore dupa ce se toarna mortarul. Amestecul, transportul si asternerea mixturilor asfaltice tip ATD vor respecta prevederile STAS 175-87, iar cele de tip BAP, prevederile STAS 174/1,2-1997 si Norma AND 546/1999. Mixturile asfaltice se vor turna dupa ce suprafata hidroizolatiei se va amorsa cu emulsie bituminousa. XII.6.1 Prescriptii de executie

Cotele stratului suport trebuie verificate pentru a respecta prevederile proiectului.Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata. Pregatirea stratului support se va efectua in functie de tipul sau si anume: In cazul cnd imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment, se va asigura planeitatea acesteia, in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau respinge continuarea lucrarilor, aceasta fiind faza determinanta. Suprafata astfel tratata, dupa uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida; In cazul cnd imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, atunci cnd turnarea imbracamintii se efectueaza la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulatiei; In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea in vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat si se va asigura aderenta. Amorsarea se executa mecanizat, realizndu-se o pelicula omogena pe toata suprafata stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3.0,4 kg/m2. Amorsarea se face in fata repartizatorului, pe distanta minima care sa asigure timpul necesar ruperii complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m. Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice se efectueaza conform STAS 175 - 87 si Normativului ind. AND 546-1999.

80

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XII.6.2 Controlul calitatii lucrarilor Verificarea materialelor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din standardele respective de materiale. Verificarea mixturilor asfaltice si a continutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor din STAS 1338/2 87 si STAS 11387 - 87, cap. 4. Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform STAS 1338/1 - 84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe pacursul executiei conform STAS 174/2 pct. 3.4 si 3.5. Receptia preliminara se face la cel putin o luna de la darea in circulatie. Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control intocmite in timpul executarii. Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din documentatia receptiei preliminare si se predau Inginerului lucrarii, pentru a fi gestionate in cartea podului. Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum si propunerile facute de comisia de receptie preliminara, vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite. Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se va face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor aparute in perioada de garantie.

XII.7. MASURARE XII.7.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: S.07a Calea pe pod/pasaj - Imbracaminte bituminoasa cilindrata 3+4.0 cm) S.08 Guri de scurgere - T1G1 S.10 Parapet metalic pentru siguranta circulatiei autovehiculelor - de tip greu S.13b Trotuare 1.50m latime S.14a Borduri din beton 20x25

81

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIII. RACORDAREA CU TERASAMENTELE XIII.1 GENERALITATI Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la executarea, compactarea, nivelarea si finisarea umpluturilor de la sferturile de con si din spatele culeelor, protectia sferturilor de con, executarea, transportul, montarea placilor de racordare si a grinzilor de rezemare, executarea scarilor si a casiurilor pe taluz, controlul calitatii si conditiile de receptie. La executia umpluturilor la sferturile de con si din spatele culelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a umpluturilor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. XIII.2 UMPLUTURI LA SFERTURILE DE CON Sferturile de con sunt elemente care asigura racordarea dintre culee si terasamentul rampelor de acces. Sferturile de con se executa din pamnt bine compactat, cu taluz fie constant de 2:3, fie variabil de la 2:3 pe directia transversala caii, pna la 1:1 pe directia longitudinala. XIII.3 MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR LA SFERTURILE DE CON XIII.3.1 Pamnt vegetal

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamntate se foloseste pamnt vegetal ales din pamnturile vegetale cele mai propice vegetatiei. XIII.3.2 Pamnturi pentru umpluturi

Pentru executarea lucrarii se vor folosi pamnturi cu urmatoarele caracteristici: pamnturi necoezive medii, fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50%) nisip cu pietris, nisip mijlociu in parti fine neuniforme (granulozitate continua) sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet, insensibilitate la variatiile de temperatura.

82

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Pamnturile clasificate ca bune conform STAS 1243-77, tabelul 1a si 1b, pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Nu se admite folosirea pamnturilor prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre conform STAS 2914-84, la executia zonei de tranzitie pod-rampa de acces. Nu se vor utiliza pamnturi organice, mluri, namoluri, pamnturi turboase si vegetale, pamnturi cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75 % ) precum si pamnturi cu continut mai mare de 5 % de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamnt inghetat sau cu continut de materii organice putrescibile (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc.). Conditiile de utilizare a diferitelor pamnturi pot fi combinate, la cererea Inginerului, cu masuri specifice destinate a aduce pamntul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv. XIII.3.3 Apa de compactare

Apa necesara compactarii umpluturii sferturilor de con nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie nu poate fi utilizata la terasamentele din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea, nu se va face dect cu aprobarea clientului si cu precizarea modalitatilor de utilizare. XIII.4 VERIFICAREA CALITATII PAMNTURILOR Verificarea calitatii pamntului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevazute in tabelul 1. Tabel 1 Caracteristicile umpluturii Nr Caracteristici care .cr Frecvente minime se verifica t. 1 Granulozitate In functie de heterogenitatea pamntului 2 Limita de plasticitate utilizat, insa nu va fi mai mica dect o Coeficientul de 3 incercare la 5.000 m3 neuniformitate Caracteristicile de Pentru pamnturile folosite in rambleele 4 compactare din spatele zidurilor o incercare la 1.000m3 5 Umflare libera Sensibilitate la 6 inghet-dezghet 7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3

Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 1243-88 1943/13-83 1913/12-88 1709-90 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

83

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIII.5 EXECUTIA UMPLUTURILOR XIII.5.1 Generalitati

Cnd linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20 %, Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avnd o inaltime de 20 cm si distantate la maxim 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cnd calitatile lor minimale, definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale, vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata dect dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul . Umplutura se executa din straturi elementare suprapuse, pe ct posibil orizontale, pe ntreaga latime si lungime a sfertului de con. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru acesta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasnd pamntul sa se zvnte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea ct mai aproape de cea optima sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime. Toate umpluturile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazut in STAS 2914-84 conform tabelului 2. Tabel 2 Gradul de compactare Pamnturi Zonele din terasamente la necoezive coezive care se prescrie gradul imbracaminti imbracaminti imbracaminti imbracaminti de semi semi permanente permanente compactare permanente permanente Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu 100 95 97 93 inaltimea h < 2.00m; 95 92 92 90 h > 2.00 m b. In corpul rambleelor la adncimea (h) sub patul 100 100 100 100 drumului: h < 0.50m 100 97 97 94 0.5 < h < 2.00m 95 92 92 90 h > 2.00m c) in deblee, 300mm adncime sub patul 100 100 100 100 drumului Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Inginerului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare pamnt, pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 2, cu utilajele folosite pe santier. 84

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Starea umpluturii este controlata prin supravegherea Inginerului pe durata executiei.Controlul va fi strat dupa strat; cu frecventa aratata in tabelul 3. Aceasta frecventa poate fi modificata prin caietul de sarcini speciale.

Tabel 3 Frecventa testelor Denumirea incercarii Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea capacitatii Frecventa minimala a incercarilor 1 la 5.000 m3 1 la 150ml de platforma 1 la 30 ml de platforma Observatii Pentru fiecare tip de pamnt Pentru fiecare strat Pentru fiecare strat

Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale umpluturii. Taluzul umpluturilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare, vor avea inclinarea 1:1,5 pna la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 4. Tabel 4 Inaltimile de terasament Natura materialului in rambleu Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi Hmax. (m) 6 7 8 10

In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari dect cele aratate in tabelul 4, dar pna la 12.00 m, inclinarea taluzurilor pe inaltimile socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1.5, iar pe restul inaltimii pna la baza rambleului va fi de 1:2. Pentru umpluturi mai inalte de 12.00 m, precum si la cele situate in albiile majore ale rurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3.1,5. In cazul in care la realizarea umpluturilor sunt folosite pamnturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul de sarcini speciale, Inginerul lucrarii va putea prescrie Antreprenorului: punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamnturilor din gropi de imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil; asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare; tratarea cu var a pamntului pentru reducerea umiditatii; drenuri deschise pentru a reduce umiditatea terasamentelor. 85

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE -

XIII.5.2

Zone de racordare

La executia terasamentelor in zona de racordare se recomanda urmatoarele: In cazul culeelor masive si inecate se va tine seama de faptul ca in apropierea fundatiei si elevatiei culeei nu este posibila compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactori cu pneuri, rulouri vibratoare sau alte utilaje de compactare folosite in mod curent la compactarea rambleelor). In acest caz asigurarea gradului de compactare se va face cu mijloace de compactare specifice spatiilor inguste (placi vibratoare, maiuri mecanice, etc.). Pentru restul rambleului, compactarea materialului de umplutura se va face cu utilaje indicate in Normativ privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri C 182-87. Daca umplutura din zona de tranzitie nu se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, se va asigura un spatiu suficient utilizarii mijloacelor de compactare, executndu-se totodata si treptele de infratire. Daca umplutura din zona de tranzitie (excluznd umplutura care se compacteaza cu mijloace specifice spatiilor inguste), se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, acestea se vor executa in straturi succesive, delimitndu-se corespunzator materialul granular utilizat in zona de tranzitie. In cazul culeelor inecate compactarea umpluturilor de pamnt se va face in aceleasi conditii ca si pentru restul rampei de acces. Pentru asigurarea unei stabilitati maxime, att zonei de tranzitie pod-rampa de acces ct si a culeei podului, care in acest caz reazema direct pe umplutura terasamentului, prin intermediul unui prism din piatra sparta, piatra bruta sau balast, este necesar sa se respecte procesul tehnologic urmator: executarea lucrarilor pregatitoare a terenului de fundare se va face in mod unitar pe intreaga suprafata aferenta lucrarii pod-rampa de acces; umplutura de pamnt din zona de tranzitie pod-rampa de acces se va executa si compacta pna la cota finala a terasamentului fara a tine cont de amplasamentul culeelor; amplasarea culeelor se va face in sapatura executata in terasamentul umpluturii zonei de tranzitie, dupa ce aceasta a fost adusa la gradul de compactare corespunzator prescriptiilor tehnice in vigoare; patul pentru placile de racordare se va executa prin umplutura si compactare succesiva pna la aducerea la cota, apoi se asterne stratul de nisip in grosime de 10 cm. Pentru inaltimi mari ale rampei de acces si la adncimi mari de fundare a culeei de acest tip, se va respecta tehnologia de executie mentionata pentru tipurile de culee inecata sau masiva. Compactarea materialului de umplutura n apropierea culeei se va face cu mijloace specifice spatiilor inguste. In toate cazurile, indiferent de tipul culeei adoptat, se recomanda executarea lucrarilor de protejare a taluzurilor in scopul de a preveni ravinarile sau pierderea locala a stabilitatii acestora.

86

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE XIII.5.3 Protectii Protejarea taluzurilor se va face tinnd seama de natura pamntului, de inaltimea rambleului si de panta taluzului prin una din metodele urmatoare: caroiaje; plantatii; pereuri; Alegerea tipului si metodei de protejare a taluzurilor se face in functie de conditiile climatice din zona respectiva si a eficientei tehnico-economice a solutiei alese. Detaliile de executie pentru protejarea taluzurilor vor fi stabilite in conformitate cu prevederile STAS 2916-87. n cazul culeilor necate, zona de taluz de sub suprastructuri se va perea. XIII.5.4 Tolerante

Abaterile limita admise la executia platformei drumului in zona de tranzitie pod-rampa de acces sunt: la inaltimea platformei: 50 mm fata de ax; 10 mm la latimea totala; 20 mm fata de cotele de nivel ale proiectului. XIII.6 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE Placile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea actiunii traficului rutier pe zona de tranzitie pod-rampa de acces. Placile de racordare si grinzile de rezemare aferente se executa prin prefabricare sau monolit din beton de clasa C 25/30. Placile de racordare sunt amplasate in terasament (in cazul sistemelor rutiere nerigide pe rampa de acces) sau la nivelul caii (in cazul sistemelor rutiere rigide). In cazul placilor de racordare amplasate la nivelul caii, executate monolit, se vor respecta conditiile tehnice impuse imbracamintilor rutiere rigide, conform prevederilor STAS 183-86. Gradul de compactare a terasamentelor in zona de racordare pod-rampa de acces va fi de minim 95%, stabilit conform STAS 2914-84. Placile de racordare, inclusiv grinzile de rezemare ale acestora, se calculeaza la clasa E de incarcare conform STAS 3211-86. Placa de racordare se calculeaza ca placa pe mediu elastic (in cazul placii de racordare turnata monolit) si ca ansamblu de fsii simplu rezemate rigid la un capat si elastic la celalalt capat prin intermediul grinzii de rezemare. Placile de racordare se stabilesc in functie de inaltimea rambleului (Hr), tipul sistemului rutier al rampei de acces si tipul culeei, conform tabelului 5. Tabel 5 Placi de racordare Tip culee Hr (m) <3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 >8 87

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Masiva Inecata Rezemata pe terasament P3 P3 P4 P4 P5 P5 P5 P6* P6* P6* P6 P6 P6

NOTA: In cazul sistemelor rutiere rigide se utilizeaza placa de racordare P6* turnata monolit. Grinzile de rezemare se executa intotdeauna pe un prism de piatra sparta conform instructiunilor STAS 6700-84, realizat in straturi succesive, bine compactate, odata cu terasamentul zonei de tranzitie. XIII.7 PROTECTIA SFERTURILOR DE CON Sferturile de con sunt elemente de legatura intre terasamente si si infrastructurilepodului/pasajului. Sferturile de con pot fi realizate cu o panta constanta de 2:3 sau cu o panta care variaza de la 2:3 la 1:1 pe directe longitudinala. Pentru asigurarea stabilitatii pamntului din sfertul de con, se pot aplica urmatoarele 2 tipuri de protectii: Taluz constant 2:3 sub pod (sau pasaj) se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie; in afara podului (sau pasajului) se va inierba. Taluz variabil se va perea cu un pereu ce va rezema pe fundatie; Pereul pentru sfertul de con se va realiza din dale de beton, rostuite, asezate pe o fundatie din beton de 10 cm grosime si un strat de nisip de 5 cm grosime. Dalele din beton vor avea forma hexagonala, cu latura de 10-15 cm si grosimea de 15 cm, pentru naltimea de 4,00 m de la vrful sfertului de con si cu grosimea de 20 cm pentru restul de naltime. Betonul din dale va fi de clasa C12/15 iar betonul din fundatie va fi de clasa C 8/10. XIII.8 SCARI SI CASIURI PE TALUZE La capetele podului /pasajului se vor amplasa de o parte si de alta ale acestuia, casiuri pentru evacuarea rapida a apelor meteorice de pe suprastructura si scari pentru accesul sub pod. Casiul se va executa din piatra bruta zidita sau din dale de beton clasa C 12/15 prefabricate monolitizate pe santier. Forma si dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect. Scarile se realizeaza din elemente (trepte) prefabricate din beton de clasa C8/10. Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare, prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de aer. Abaterile limita admisibile sunt: la orizontalitatea treptelor la inaltimea treptelor 2 mm 1 mm

Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse in timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor. 88

CONSTRUCIE NOU AUTOSTRAD/ REABILITARE/MODERNIZARE DRUM NAIONAL FIDIC CARTE ROIE Att casiul ct si scara vor rezema pe taluz pe o fundatie de balast de 10 cm grosime si vor avea fiecare o fundatie din beton de clasa C12/15 a carei dimensiuni, functie de inaltimea terasamentului, se vor preciza in proiect. Scarile pe taluze sunt prevazute cu un parapet realizat din teava de diametrul 38 mm sau otel rotund OB 37 20 mm. Parapetele trebuie sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea efectundu-se cu firul cu plumb. La mna curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze la palma. Micile denivelari se vor inlatura prin polizare. Stlpii acestui parapet vor avea fundatii din piatra sparta, sau din beton.

XIII.9. MASURARE XIII.9.1. ARTICOLE DE LUCRARI INCLUSE Articolele din Lista de Cantitati care sunt descrise in acest caiet de sarcini sunt urmatoarele: Umpluturi de pamant in zona de racordare (sferturi de con, in spatele aripilor, intre R.T. 01 zidurile intoarse, etc) R.T. 02 R.T.03 R.T.04b R.T.05a Scari pe taluze Casiuri pe taluze Pereu la sferturile de con- din piatra bruta Placi de racordare cu terasamentele 6.00 m x 1.10 m x 0.38 m

89