Analiza pietei ciupercilor din Moldova

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol USAID/CNFA Oleg Brinza, Consultant dezvoltarea businessului agricol Dan Plamadeala, Consultant dezvoltarea businessului agricol Iunie, 2006
2

Cuprins Cuvnt nainte........................................................................................................ 3 Rezumat ........................................................................................................... 4 1. Evolutia pietei ciupercilor din Moldova (2004-2005) ................ 5 1.1 Import ............................................................................................................... 5 1.2 Export................................................................................................................ 7 1.3 Consum............................................................................................................. 8 1.4 Preturi ............................................................................................................... 8 2. Privire generala asupra jucatorilor sectorului de ciuperci .....10 3. Piata de ciuperci proaspete din Moldova.......................................12 4. Ciupercile prelucrate si produse din ciuperci...............................13 4.1 Prezenta marcilor comerciale n retelele angro si cu amanuntul locale ....................................................................................................................... 13 5. Productia, importul si exportul mondial de ciuperci .................16 5.1 Productia mondiala .................................................................................... 16 5.2 Importurile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate) ... 16 5.3 Exporturile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate) .... 17 6. Informatii despre unele tari (ciuperci proaspete/congelate).......17 7. Concluzii....................................................................................................20
3 Cuvnt nainte Acest raport a fost ntocmit de catre Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), proiect finantat de catre Agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si implementat de catre CNFA. PDBA sustine cresterea veniturilor si a numarului de locuri de munca n zonele rurale prin mbunatatirea competitivitatii pe plan international a sectorului agricol de valoare nalta pentru a-i mari potentialul de export si capacitatea comerciala. Raportul n cauza a fost ntocmit n baza rezultatelor unui studiu desfasurat de catre PDBA n mai 2006, constnd din interviuri cu participantii principali ai industriei ciupercilor din Moldova, precum si din analiza ulterioara a rezultatelor interviurilor si a datelor statistice oficiale. Din cauza informatiei foarte diferite obtinute n timpul interviurilor si a datelor oficiale limitate privind exportul si importul, acest raport poate oferi doar o estimare generala a situatiei din sector si nu prezinta o descriere exacta si exhaustiva a acesteia. Raportul nu contine date cu privire la comertul neoficial de ciuperci. n cadrul studiului, autorii au compilat, structurat si analizat tendintele curente ale sectorului de producere si comercializare a ciupercilor n Moldova. Datele si denumirile indicate n raport au fost facute publice si colectate n timpul studiului. n cazul unor erori, Va rugam sa contactati PDBA pentru clarificari si amendamente eventuale. PDBA aduce multumiri tuturor participantilor care au contribuit la elaborarea acestui raport: producatori, distribuitori, importatori, reprezentanti ai diferitor institutii de stat si altor persoane implicate activ n acest domeniu. 4

Rezumat
Aceast raport reprezinta o descriere generala a pietei de ciuperci din Republica Moldova oferind o descrie a structurii acesteia si o analiza a evolutiilor recente din sectorul n cauza. Pe parcursul a ultimilor 15 ani, nu a existat o viziune clara privind tendintele, problemele si oportunitatile de dezvoltare a acestei ramuri. Cu toate ca majoritatea jucatorilor si-au dezvoltat propriile opinii asupra situatiei, nu exista o

sinergie de opinii dintre majoritatea lor. Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol a realizat acest studiu pentru a oferi raspunsuri pentru multiplele ntrebari ce existau n aceasta ramura si pentru a contribui la formarea unei viziuni mai clare si mai obiective pentru toate partile interesate: furnizorii de materi prime, cultivatorii, ntreprinderile de prelucrare, distribuitorii, exportatorii si institutiile guvernamentale de reglementare relevante. Raportul prezinta situatia pe piata Republicii Moldova si cea internationala n privinta ciupercilor proaspete si procesate si este compus din doua parti majore. Prima parte ofera informatii privind piata nationala din Republica Moldova analiznd informatia statistica privind producerea, comercializarea si consumul. De asemenea, se discuta anumite aspecte existente din activitatea sectorului dat, cum ar fi baza normativlegala, calitatea produselor, ambalarea, etichetarea, formarea pretului si canalele de comercializare toate fiind necesare pentru a ntelege mecanismul specific al acestui domeniu. A doua parte analizeaza tendintele mondiale n domeniul businessului cu ciuperci ncepnd cu volumele de productie si terminnd cu activitatea mondiala de importexport. Aceasta parte, de asemenea, include o evaluare succinta a pietelor din cteva state selectate. n continuare, partea a doua intentioneaza sa asiste cultivatorii si distribuitorii (exportatorii potentiali) n procesul de luare a deciziilor privind producerea si comercializarea. Analiznd situatia locala si internationala, raportul se ncheie cu o lista de provocari si oportunitati cu care se confrunta ramura locala de cultivare a ciupercilor pentru a putea fi competitiva pe pietele internationale. Unele dintre provocarile majore sunt: 1) lipsa bazei normativ-legale, 2) concentrarea producerii n gospodarii mici, 3) lipsa producerii competitive si bazei de aprovizionare cu materie prima pentru miceliu, compost, chimicale, etc., 4) costuri nalte pentru initierea afacerii si innexistenta unui sistem financiar adecvate, 5) o infrastructura de depozitare si marketing slab dezvoltata ce ar permite monitorizarea, promovarea si furnizarea constanta a produsului pe piata. Cu toate ca, raportul ofera mai mult o estimare generala dect o viziune exhaustiva a sectorului, devine clar ca este de o importanta majora ca producatorii moldoveni sa examineze oportunitatea de a-si dezvolta afacerea prin extinderea sau consolidarea capacitatilor de producere daca doresc sa ramna competitivi att pe piata locala, ct si pe pietele externe. 5

1. Evolutia pietei ciupercilor din Moldova (2004-2005)

Cultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Republica Moldova. Cultivarea si consumul ciupercilor a nceput sa se dezvolte n ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munca, care s-a amplificat la sfrsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari ale traditiilor culturale, sociale, religioase si nutritive ale moldovenilor. n anul 2005, populatia Moldovei numara 3.92 milioane oameni (excluznd Transnistria), PIB-ul mediu per capita era de aproximativ $1,800 (http://www.cia.gov). Structura cheltuielilor consumatorilor moldoveni sunt puternic influentate de factori socio-economici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, vrsta, etc. Datorita acestor factori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci din Moldova poate fi mpartita n segmentul populatiei urbane si segmentul populatiei rurale. n general, se poate face concluzia ca, n mare parte, ciupercile se consuma n orase (n special, n Chisinau si Balti), deoarece populatia rurala traditional consuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic. Conform datelor Departamentului de Statistica din Moldova, salariul mediu n localitatile urbane este de doua ori mai mare dect venitul mediu n localitatile rurale. 1.1 Import Importurile de ciuperci proaspete si prelucrate n Moldova au crescut n ultimii ani. Pe masura ce, pe parcursul anilor, a crescut consumul, volumul productiei interne nu este suficient pentru a acoperi cererea sporita nici pentru ciupercile proaspete, nici pentru cele prelucrate. Dupa cum se arata n Tabelul 1, Moldova a importat putin peste 1,000 tone metrice de ciuperci n anul 2005. O mare parte din importuri sunt ciuperci pasteurizate si sterilizate din China si Polonia. Valoarea totala a importurilor de ciuperci s-a ridicat la $546,000, adica cu 45% mai mult ca n anul 2004. Tabelul 1 Importurile de ciuperci n Moldova, 2004-2005
2004 2005

Categoria Cantitate (tone) Pondere n importuri (%) Valoare a n mii dolari SUA Cantitate (tone) Pondere n importuri (%) Valoarea n mii dolari SUA Ciuperci si trufe proaspete sau congelate 44 6.6 23.0 10 1.0 7.1 Ciuperci prelucrate cu abur si congelate 3 0.3 3.5 1 0.1 2.0 Ciuperci marinate 275 35,2 136.9 166 16.1 106.3 Ciuperci si trufe pasteurizate sau sterilizate 459 58.8 211.5 851 82.8 430.5 Total 780 100.0 374.9 1,028 100.0 545.9

Conform datelor Departamentului de Statistica din Moldova, importurile au crescut constant n ultimii patru ani. 6 China si Polonia predomina clar n ceea ce priveste volumul importurilor, detinnd mpreuna circa 96% din valoarea totala a importurilor (Figura 1). Daca n anul 2005, majoritatea importurilor de ciuperci proaspete au venit din Polonia, atunci importurile de ciuperci sterilizate/pasteurizate din China au depasit cu 124% importurile din Polonia, ajungnd la 561 tone metrice. n acelasi timp, produsele din Polonia au predominat n segmentul ciupercilor marinate cu 261 tone n 2004 si 133.6 tone n 2005, China livrnd numai 25 tone n 2005. Produsele de ciuperci prelucrate sunt utilizate n calitate de produse finite, precum si materie prima pentru prelucrare ulterioara si re-export. n Moldova activeaza circa 7-8 importatori, din care numai unul importa si prelucreaza ciupercile n Moldova. Produsele finite sunt ciupercile conservate ambalate n borcane sau cutii de metal sub marci locale si straine. Sampinionii, ghebele, ciupercile japoneze shiitake si pastravii fac parte, de obicei, din liniile de produse ale majoritatii importatorilor. Importurile de ciuperci proaspete depind direct de productia locala, iata de ce descresterea semnificativa a importurilor n 2004 si 2005 poate fi atribuita unor schimbari pozitive n structura productiei (Figura 2). ntr-acelasi timp, conform unor surse din rusesti importurile din Polonia n tarile CSI descresc nu pentru ca productia locala se mareste, dar datorita faptului ca calitatea produselor poloneze se mbunatateste si respectiv, sporesc vnzarile pe pietele Europei de Vest. Pe lnga Polonia si China, nca patrusprezece tari au efectuat operatiuni de import cu Moldova n anii 2004-2005. n majoritatea cazurilor, acestea sunt tarile de origine a unor produse de ciuperci deosebite sau ncercari de a stabili canale de livrare cu tari noi.
Structura importurilor dupa tara de origine 2004-2005
China 49% Polonia 47% Altele 1% Ungaria 1% Italia 1% Franta 1%

Figura 1

Structura importului de ciuperci in Moldova (tone)

46 11 734 1017 0 200 400 600 800 1000 1200 2004 2005 Ciuperci si produse prelucrate Ciuperci proaspete

Figura 2

7 1.2 Export Activitatea de export este relativ nesemnificativa n Moldova, constituind 147.9 tone n 2005, adica cu 36% mai putin dect cele 232.4 tone exportate n 2004 (Tabelul 2). n acelasi timp, valoarea monetara a exporturilor din Moldova nu s-a schimbat cu mult, de la $153,700 n 2004 pna la $141,200 n 2005, ceea ce reprezinta o descrestere de circa 8%. Diferenta ntre valoarea si volumul exporturilor se explica prin cresterea de sase ori a vnzarilor de ciuperci marinate si descresterea de patru ori a vnzarilor de ciuperci pasteurizate. Produsele marinate sunt de obicei produse finite gata pentru vnzare cu amanuntul, iar produsele pasteurizate/sterilizate pot fi semipreparate ce au nevoie de prelucrare ulterioara, iata de ce pretul mediu al unei tone de ciuperci marinate exportate este de $1062 ($796 n 2004), n timp ce ciupercile pasteurizate sunt vndute cu $731 pentru o tona ($640 n 2004). n anul 2004, au fost facute exporturi de ciuperci proaspete n Romnia, care nu au mai continuat n anul urmator. Germania este primul importator de ciuperci din Moldova, fiind urmata de Ucraina si Canada. n conditiile n care toti prelucratorii sau exportatorii de ciuperci din Moldova depind 100% de materia prima importata si 99% din exporturile de ciuperci din Moldova sunt produse marinate conservate si pasteurizate, este mai degraba o activitate de reexportare dect export din Moldova. Tabelul 2 Exporturile de ciuperci din Moldova, 2004-2005
2004 2005 Categoria Cantitate (tone) Pondere exporturi (%) Suma n mii $ Cantitate (tone) Pondere exporturi (%) Suma n mii $ Ciuperci si trufe proaspete sau congelate 2.3 1.0 3.6 - - Ciuperci marinate 17.2 7.4 13.7 99.9 67.5 106.1 Ciuperci si trufe pasteurizate sau sterilizate 212.9 91.6 136.4 48.0 32.5 35.1 Total 232.4 100.0 153.7 147.9 100.0 141.2

Moldova a exportat n noua tari n anii 2004-2005. Mai detaliat structura exporturilor se prezinta n Figura 3.
Exporturile moldovenesti de ciuperci dupa tara de destinatie, 20042005
Canada 6% Other 3% Ucraina 17% Rusia 4% Germania 62% Romania 1% Israel

4% Grecia 3%

Figura 3

8 1.3 Consum Lund n consideratie ca nu exista date disponibile privind productia ciupercilor si presupunnd ca productia locala a fluctuat ntre 250 si 400 tone pe an n ultimii doi ani, se estimeaza ca consumul total de ciuperci a crescut de la aproximativ 849 tone n 2004 pna la 1160 tone n 2005, ceea ce nseamna ca consumul per capita a crescut cu 39% de la 0.216 kg n 2004 pna la 0.3 kg n 2005. Majoritatea participantilor din industria ciupercilor sustin ca cresterea stabila a nceput n a doua jumatate a anilor 90, cnd consumul per capita a constituit aproximativ 10-25 g. Pentru comparatie, consumul per capita numai de ciuperci proaspete/congelate n Germania n anul 2005 a fost de 2.23 kg, n Marea Britanie - 1.8 kg si n Spania - 0.9 kg. Tabelul 3 reprezinta structura consumului n Moldova n anii 2004-2005. Din pacate, cota ciupercilor din Moldova n structura consumului general continua sa descreasca de la 35% n 2004 pna la 25% n 2005. Desi importul ciupercilor proaspete s-a redus n 2005 cu 77%, ntrebarea despre ce nlocuieste consumul sporit - ciupercile conservate importate sau ciupercile proaspete produse local ramne deschisa pna la crearea unui sistem de ncredere pentru determinarea volumului productiei locale. Majoritatea vnzatorilor en-gros si en-detail se plng din cauza productiei locale sporadice a majoritatii crescatorilor si incapacitatea de a ncheia contracte pe termen lung cu majoritatea supermarketelor. Tabelul 3. Structura consumului de ciuperci din Moldova, 2004-2005
2004 2005 Categoria tone % tone % Ciuperci proaspete din Moldova 300* 35 300* 26 Ciuperci importate 47 6 11 1 Ciuperci prelucrare importate 502 59 869 74 Total 849 100 1169 100 * Estimari bazate pe discutiile cu participantii din industria ciupercilor.

1.4 Preturi Preturile interne pentru ciupercile proaspete depind de ctiva factori, asa ca oferta totala, tipul produsului, originea sa. Majoritatea vnzatorilor en-detail de la piata centrala din Chisinau sustin ca productia si oferta interne sunt foarte inconsistente si imprevizibile. Lipsa comunicarii ntre diferiti producatori si neaplicarea principiilor de piata (contract, grafic de producere si livrare) influenteaza considerabil formarea preturilor pe piata. Dupa cum arata experienta vnzatorilor en-detail de la piata centrala, preturile pot sa fluctueze considerabil timp de 2-3 zile. Sezonalitatea preturilor poate fi observata, de asemenea, pe parcursul anului, n special, n timpul sarbatorilor de Craciun si Pasti, precum si n timpul verii, cnd, de obicei, consumul de ciuperci descreste datorita abundentei de fructe si legume proaspete pe piata. Figura 4 de mai jos reprezenta dinamica preturilor en-gros pe parcursul anului 2005. Sampinionii si pastravi sunt unicele specii de ciuperci care se vnd proaspete n Moldova. Sampinionii predomina n segmentul ciupercilor proaspete de mult timp, dar pastravul au nceput sa cstige pondere n ultimul timp. Majoritatea vnzatorilor en-gros sustin ca pastravii au reprezentat circa 20% din volumul total al vnzarilor n 2005. Preturile pentru sampinioni fluctueaza de la 16 lei pna la 40 lei, iar pastravii sunt vndute cu 14 lei pna la 32-34 lei n diferite perioade ale anului. Alti factori importanti care afecteaza formarea pretului pot fi marimea comenzii, calitatea produsului, inflatia si rata de schimb. 9 Deoarece preturile depind de o gama de factori, marja la ciupercile proaspete produse local de obicei variaza ntre 7-12%. Mai jos se vor discuta amanuntit preturile cu amanuntul pentru ciupercile prelucrate.
Figura 4
Dinamica preturilor la ciuperci proaspete in Lei/kg (2005)
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Sampinion

Pastrav

10

2. Privire generala asupra jucatorilor sectorului de ciuperci

Sectorul de ciuperci cuprinde un set de jucatori care fac posibila activitatea industriei si anume: producatori de miceliu, producatori de compost, producatori de ciuperci, procesatori, distribuitori, institutii, etc. 2.1 Producerea miceliului Ciclul de viata a ciupercilor ncepe de la spori, care crescuti in conditii sterile formeaza miceliu. Calitatea miceliului este unul dintre cei mai decisivi factori la producerea ciupercilor. In Moldova activeaza trei laboratoare ce produc miceliu in cantitati reduse (1,0002,000 kg/luna), restul de miceliu fiind important n special din Ucraina (Institutului Stiintific de Cercetari n Agricultura si Micologie din Donetc), Polonia si Ungaria (Silvan, Corona). 2.2 Producerea compostului Compostul este mediul n care ciupercile cresc si din care obtin toate substantele nutritive necesare. Compostul (substratul nutritiv) pentru pastrav este pregatit din deseuri agricole, cum ar fi paie de cereale, ciocalai si tulpini de porumb, tulpini/palarii si coaja de floarea soarelui, vreji de soia, fasole, mazare, etc.; aditional sampinionul necesita adaos de deseuri animaliere (gunoi de cal, pasari, porc). Pregatirea compostului prevede fermentarea si pasteurizarea amestecului nutritiv si dureaza n mediu doua-trei saptamni. La momentul actual in Republica Moldova nu opereaza nici o companie specializata n producerea compostului. Centrul de producere a compostului dezvoltat in anii 19992000 in Milestii Mici cu suportul grantului oferit de Guvernul Olandei n prezent nu functioneaza. Majoritatea producatorilor de ciuperci produc compost individual si doar unitati au posibilitatea de a pasteuriza substratul nutritiv, dintre care doar 4-6 comercializeaza cantitati mici de compost pasteurizat. 2.3 Producerea ciupercilor Doua tipuri de ciuperci sunt crescute n Republica Moldova: Sampinion (~70%) si Pastrav (~30%). Producerea ciupercilor este n special organizata n galeriile subterane din Cricova si Milestii Mici. Conform estimarilor specialistilor Moldova dispune de aproximativ 2,000 ha de spatii subterane ce pot fi organizate pentru producerea ciupercilor, dintre care doar 10 ha sunt utilizate la momentul actual. De asemenea exista crescatori de ciuperci la suprafata, situati in cladirile fostelor ferme, depozite, etc., care au fost abandonate dupa destramarea Uniunii Sovietice. La momentul actual in jur de 40 de producatori de ciuperci activeaza n Republica Moldova, dintre care doar ~25% activeaza anul mprejur. Doar unii din producatori sunt nregistrati oficial si activeaza in domeniul dat de peste 3 ani. La moment nu exista date oficiale disponibile privind productia ciupercilor, conform relatarilor participantilor din industria ciupercilor productia locala a fluctuat ntre 250 si 400 tone pe an n ultimii doi ani. Costurile de producere variaza de la 10.8 MDL pna la 15.6 MDL si depind n special de varietatea cultivata, spatiile de producere, experienta si marimea afacerii. 11 Costurile de producere a producatorilor mici sunt mai reduse n special din cauza ca nu sunt luate n calcul cheltuielile gen forta de munca, deprecierea, etc. si ca, de obicei, producatorii mici nu sunt nregistrati oficial ceea ce le permite sa scape de unele cheltuieli, cum ar fi taxele si impozitele platite de catre agentii economici. Tabelul de mai jos prezinta estimarile unui specialist local privind structura costurilor de producere a producatorilor mici si a producatorilor la scara industriala. Producatori mici * Scara industriala ** Indicatori Sampinion Pastrav Sampinion Pastrav Costul de producere (MDL/kg) 13.10 10.80 15.60 13.30 Miceliu & Compost 10.10 5.40 5.10 3.76 Alte materiale 1.48 2.45 0.61 1.10 Operatii manuale 0.28 0.40 3.64 2.50 Transportare 0.64 0.60 0.68 1.00 Alte costuri indirecte 0.60 1.95 5.57 4.94 Pretul de vnzare (MDL/kg) 25.00 20.00 25.00 20.00 Marja bruta (MDL /kg) 11.90 9.20 9.40 6.70 Marja bruta (%) 90.8% 85.2% 60.3% 50.4%

Sursa: Angela Tuzulcova. Afaceri in producerea ciupercilor. ACSA, Chisinau 2005. *Producatori mici: Sampinion 2.8 t/an (100 m2, 2 rotatii/an); Pastrav 2 t/an (35 m2 (100 saci), 4 rotatii/an) **Scara industriala: Sampinion 26.4 t/an (400 m2, 3 rotatii/an); Pastrav 16 t/an (400 saci, 8 rotatii/an)

Recolta de ciuperci depinde n special de tipul de compost folosit. Producatorii care folosesc compost nepasteurizat obtin 13-15 kg/m2, iar cei ce folosesc compost pasteurizat ajung la 20-25 kg/m2. Factorii cheie ce determina sezonalitatea producerii de ciuperci sunt consumul si conditiile climaterice. Sezonalitatea producerii de ciuperci este prezentata n diagrama de mai jos: 2.4 Procesatori Un singur procesator de ciuperci activeaza n Republica Moldova pe baza materiei prime importata din China. ncercari de a stabili relatii de afaceri permanente cu producatorii locali au fost facute, dar relatia nu a durat mai mult de cteva livrari. Calitatea neuniforma a productiei, precum si problemele legate de nregistrarea juridica si impozitare ntmpinate de majoritatea producatorilor de ciuperci nu permite dezvoltarea relatiilor pe termen lung ntre producatori si cumparatori. 2.5 Distribuitori Descrierea detaliata a distribuitorilor de ciuperci si produselor din ciuperci este data mai jos n acest raport. 3. Piata de ciuperci proaspete din Moldova (Informatie adunata n urma intervivarii a ctorva distribuitori de la piata centrala din Chisinau). Preturile pentru ciuperci proaspete se formeaza la piata centrala n aer liber din Chisinau, unde activeaza n permanenta 11 distribuitori. n dependenta de sezon, volumul mediu al vnzarilor ale fiecarui distribuitor fluctueaza de la 50 la 500 kg pe zi. Volumul vnzarilor depinde de asemenea de amplasarea distribuitorului si prezentarea produsului. Fiecare distribuitor lucreaza cu aproximativ 3-4 producatori. Sampinionii formeaza circa 70-80% din total vnzari, restul fiind pastravi. Distribuitorii sustin ca volumul pastravilor creste n ultimul timp datorita promovarii facute. n afara sezonului sau n perioada sarbatorilor de Craciun si Pasti majoritatea distribuitorilor lucreaza si cu sampinionii importati din Polonia. Comparnd produsele moldovenesti cu cele poloneze, distribuitorii afirma ca produsele poloneze sunt mult mai bune n ceea ce priveste calitatea si ambalajul. Ciupercile poloneze sunt livrate n lazi de plastic paletizate, n timp ce, cele moldovenesti sunt livrate n diferite ambalaje, nici unul din care nu este consistent si nu se potriveste pentru ciuperci. Majoritatea producatorilor utilizeaza de obicei cutii de plastic pentru banane si/sau legume reciclate. Preturile fluctueaza n timpul anului, dar arata aproximativ dupa cum urmeaza: toamna, iarna si primavara sunt cele mai mari vnzari. Preturile cu amanuntul variaza ntre 16 si 45 lei. Preturile sunt stabilite n primul rnd n dependenta de cererea existenta, precum si de oferta. Cererea cea mai mare se nregistreaza n decembrie si aprilie, si atunci importurile din Polonia ncep sa influenteze preturile; n luna mai are loc tranzitia de la iarna la vara si, de obicei, oferta este mai mare dect cererea si preturile ncep sa scada. Conform majoritatii distribuitorilor, una din problemele existente este lipsa dialogului ntre producatori si distribuitori, ceea ce deseori duce la fluctuatii semnificative de pret. Crearea canalelor de comunicare n cadrul industriei ciupercilor este de importanta cruciala. Structura clientilor arata astfel: 80% din vnzari sunt facute la restaurante si restul sunt facute la gospodariile casnice. 13

4. Ciupercile prelucrate si produse din ciuperci

Informatie colectata n baza interviurilor cu vnzatorii cu amanuntul de ciuperci marinate si pasterizate conservate de la pietile din Chisinau: Produsele din Polonia predomina n segmentul ciupercilor conservate de la piata centrala. Marcile comerciale predominante sunt Bromiko, Magro si Bofmar. Produsele poloneze constau numai din sampinioni sub diferite forme: ntregi si feliati, marinati si pasteurizati. Sunt predominante borcanele de 800 g care se vnd cu 20-23 lei. Etichetele nu se deosebesc semnificativ, culoarea lor predominanta este verde. Se pare ca Bromiko ocupa cea

mai mare cota a pietei ntre produsele poloneze, dupa spusele majoritatii distribuitorilor intervievati. Structura de distribuire pe piata locala pentru diferite marci comerciale este diferita: daca Magro si Bofmar utilizeaza 2-3 importatori din Moldova, atunci Bromiko este reprezentat numai de o companie pe piata locala. Locul doi dupa reprezentare n segmentul ciupercilor conservate l ocupa marca comerciala ProChef (Tiaxim SRL, Moldova), care ofera ciuperci marinate si sterilizate n ambalaje de diferit volum. Produsele Prochef includ sampinioni, ghebe, shiitake si pastravi n borcane de 375 g, 800 g si cutii de 780 g si 2,000 g. Pe o piata dominata masiv de sampinioni, Prochef este unicul furnizor de ghebe, shiitake si pastravi. Pe locul trei pe piata centrala se afla marca comerciala Masterland, care este locala (o alta marca comerciala a companiei Tiaxim). Chiar daca aceasta nu detine nici macar o patrime din piata produselor de ciuperci conservate, prezenta sa este remarcabila, n special, n ceea ce priveste segmentul cutiilor de 2000 g. Ciupercile sunt de asemenea un produs cu valoare adaugata pe segmentul produselor finite: sampinioni murati prajiti sunt vnduti cu 60 lei kilogramul. Deoarece sampinioni murati prajiti sunt considerati delicatese, vnzarile sunt nesemnificative si relativ mici n comparatie cu produsele proaspete si conservate. Observatiile facute la piata centrala descrise mai sus reflecta situatia pe piata la sfrsitul lunii mai 2006 si dupa cum sustin majoritatea distribuiitorilor, aceasta situatie se schimba si prezenta produsului pe piata se poate schimba cteva saptamni mai trziu inconsecventa ofertei este una din provocarile cu care se confrunta majoritatea distribuitorilor din Moldova. Turul supermarketelor din Chisinau: Turul a inclus supermarketele Green Hills, Metro, Nr. 1, Linella si Moscova, care activeaza n principalele cartiere rezidentiale ale capitalei Moldovei. Vizitele au inclus observare n interiorul magazinului, precum si discutii cu managerii de marketing si managerii de magazin. Deoarece succesul unui produs ntr-un magazin sau supermarket alimentar depinde de asa factori ca prezentarea produsului, amplasarea pe raft, consecutivitatea ofertei si pret, noi am decis sa examinam prezenta marcilor comerciale n reteaua de magazine en-detail si sa nu descriem separat liniile de produse de ciuperci existente n fiecare magazin. 4.1 Prezenta marcilor comerciale n retelele angro si cu amanuntul locale Mai sus urmeaza o descriere detaliata a diferitor produse de ciuperci existente pe piata locala. Informatia a fost colectata n urma discutiilor purtate cu diferiti managerii de marketing si vnzari ai diferitor supermarkete si magazine specializate. Conform majoritatii intervievatilor, vnzarile fiecarui magazin depind n primul rnd 14 de urmatorii factori: 1) amplasarea pe raft si 2) etalarea produsului. Diferite magazine si manageri s-au expus diferit vis-a-vis de rata vanzarilor si prezentarea produsului sub diferite marci. n continuare urmeaza o descriere detaliata a fiecarei marci comerciale: ProChef si Master Line (Tiaxim Grup) domina n segmentul produselor conservate cu produse marinate si sterilizate ambalate n borcane de sticla de 530 g si 800 g, precum si n cutii de metal de 385 g, 800 g. Produsele Prochef sunt sampinioni, pastravi si shiitake, precum si amestecuri de aceste trei ciuperci. Prochef de asemenea este unicul producator de sos de ciuperci. Sosul este un amestec de pasta de tomate, soia, ulei vegetal si sare. El se vinde n borcane de sticla de 295 g de forma ovala (fotografia din dreapta). Prochef este o marca locala, dar productia si ambalarea se face n China. Preturile pentru aceasta marca variaza de la 22.5 lei pna la 32 lei per produs, n dependenta de marime, ambalaj si continut. Marca comerciala Master Line este prezenta n unele magazine alimentare, n special, n borcane de 2000 g. Tiaxim Grup vinde, de asemenea, mazare, porumb, piersici si ananas conservate sub marca Prochef si Master Line. KIF (Tudor Chiriac) este prezent n majoritatea supermarketelor. KIF este o marca comerciala elaborata de gospodaria taraneasca Tudor Chiriac, o fabrica de conserve mica din Straseni. Produsele Tudor Chiriac sub marca comerciala KIF vizeaza n primul rnd piata locala cu amanuntul si sunt distribuite printr-un distribuitor local amplasat n Chisinau. KIF produce ghebe, pastravi, pita vacii precum si amestecuri din aceste trei ciuperci ambalate n borcane de 640 g. Pretul cu

amanuntul variaza ntre 22-29 lei, n dependenta de marime, ambalaj si continut. Tudor Chiriac aduce materia prima din China si o prelucreaza local. Lesovicioc (Mahar Invest SRL si Tudor Chiriac) este marca comerciala detinuta de Mahar Invest SRL companie mixta, care prelucreaza si ambaleaza ciuperci din China la fabrica Tudor Chiriac. Marca comerciala a fost creata n primul rnd pentru piata ucraineana si circa 40% sunt vndute n Moldova. Linia de produse a marcii Lesovicioc consta din sampinioni, ghebe, pastravi si shiitake, precum si amestecuri din diferite ciuperci feliate. Ciupercile sunt ambalate n borcane de 480 g si costa aproximativ 22 lei per unitate. La Massa (47 paraleli SRL) - 47 paraleli SRL este proprietarul lantului de supermarkete Nr. 1. Marca comerciala La Massa a fost creata pentru piata locala, toata productia este crescuta si ambalata n China. Linia de produse consta din sampinioni, ghebe, pastravi si shiitake, ambalate n borcane si cutii de metal de 480 g, 530 g si 800 g cu preturi cuprinse ntre 18-25 lei. Mikado (Rio Group SRL) este o marca comerciala germana, ciupercile sunt produse si ambalate n China. Mikado este prezent n majoritatea supermarketelor si linia sa de produse consta din borcane si cutii de metal de 280 g, 285 g, 430 g, 15 530 g si 800 g. Sampinionii, ghebele, pastravii si shiitake formeaza produsele Mikado. Mikado se deosebeste de alte produse datorita culorilor negru si galben alese pentru eticheta, precum si datorita formei ovale a borcanelor. De asemenea, Mikado se afla pe primul loc n ceea ce priveste preturile cu amanuntul, care variaza ntre 17 lei si 31 lei, n dependenta de ambalaj, volum si continut. Bromiko o marca comerciala poloneza care este distribuita prin compania locala Omiss SRL. Compania detine drepturile exclusive pentru distribuirea produselor. Linia Bromiko consta numai din sampinioni marinati si sterilizati ambalati n borcane de 480 g, 800 g, 1,500 g, cu capace twist-off. Pretul cu amanuntul variaza ntre 20 lei si 60 lei, n dependenta de marimea borcanului. Alte marci mai exista cteva alte marci n reteaua de magazine alimentare. Toate sunt importate din Rusia, Olanda sau Germania. Majoritatea acestor produse fac parte din segmentul ambalajelor mici (175 g 280 g) si includ n mare parte sampinioni. Managerii pe vnzari sustin ca majoritatea acestor produse sunt livrate sporadic si nici una din aceste marci nu a reusit sa atinga un volum de vnzari care ar merita sa fie mentionat. Dar un singur lucru a fost evident, ambalajul acestor produse a fost mult mai calitativ dect ambalajele majoritatii produselor din Moldova, dar diferenta de pret, prezenta pe piata si livrarea sporadica nu permite nici unei din aceste marci sa formeze o clientela stabila. Nivelul pretului variaza la diferite marci n dependenta de produs si ambalare. Comparnd nivelul pretului putem observa o diferenta nesemnificativa ntre produsele diferitor companii. 16

5. Productia, importul si exportul mondial de ciuperci

5.1 Productia mondiala Productia mondiala a crescut constant n ultimul deceniu, ajungnd la 3,000,000 tone metrice n 2002 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine n productia ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant n medie cu 20% pe an n ultimii 15 ani, ajungnd la 1,244,968 tone metrice n anul 2002, adica 43% din productia mondiala totala. Statele Unite se afla pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mondial producnd n total 390,000 tone metrice sau circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu 280,000 si respectiv 150,000

tone. Figura 6 reproduce situatia productiei mondiale n anul 2002. Productia de ciuperci proaspete n UE-25 a ramas aproape constanta pe parcursul anilor 2002-2004, nregistrnd 1,062,000 tone n 2004. Cota Poloniei a crescut n ultimii ani, n special, din contul producatorilor europeni traditionali: Olanda, Franta si Spania. Investitiile Poloniei n producerea ciupercilor au crescut semnificativ, noile tehnologii transformndu-se n calitate mai buna si preturi mai mici. Conform CBI, din cauza costurilor relativ nalte ale muncii si investitiilor, exista o necesitate stringenta ca producatorii din Europa de Vest sa treaca la productia la scara mare sau sa se consolideze pentru a ramne competitivi. 5.2 Importurile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate) Conform ITC, importurile de ciuperci proaspete sau congelate la nivel mondial s-au ridicat la 1,130 miliarde USD n 2004. S-au importat 447,277 tone sau circa 30% din nivelul productiei mondiale din anul 2002. Importurile de la nivel mondial au continuat sa creasca n medie cu 9% pe parcursul anilor 2000-2004. Pretul mediu pentru ciupercile proaspete si congelate n anul 2004 a fost de $2,528 per tona. Marea Britanie este cel mai mare importator de ciuperci proaspete cu 295 milioane dolari si 112,736 tone, fiind urmata de Germania cu $167 milioane si 63,639 tone respectiv. Cu exceptia Japoniei si SUA, tarile UE detin locurile 410 pentru cei mai mari importatori de ciuperci proaspete. Figura 7 ofera o structura detaliata a importurilor la nivel
Producerea mondiala de ciuperci, 2002
China 43% SUA 13% Altele 27% Olanda 9% Franta 5% Polonia 3%

Figura 6

Importul mondial 2004 (tone)

Marea Britanie 112,736 Mexica 19,006 Belgia 17,488 Italia 11,595 Rusia 24,185 SUA 27,218 Japania 29,851 Franta 32,169 Olanda 32,769 Altele 76,621 Germania 63,639

Importul mondial 2004, (mii de $)

294,674 167,025 Altele 170,369 Austria 31,370 Belgia 26,666 Italia 54,693 Olanda 64,518 SUA 74,926 Franta

88,084 Japania 158,452

Figura 7

17 mondial pentru anul 2004. Preturile pentru o tona variaza de la regiune la regiune si de la tara la tara, tarile pozitionndu-se foarte diferit ca volum si valoare. De exemplu, Mexic a importat 19,006 tone de ciuperci n valoare de $894,000, adica $47 pentru 1 tona. n acelasi timp, Elvetia a important 1,980 tone de ciuperci n valoare de $13.9 milioane, adica $7,026 pentru 1 tona. 5.3 Exporturile la nivel mondial (Ciuperci proaspete/congelate) Conform datelor ITC, exporturile de ciuperci la nivel mondial au fost de 1.1 miliarde USD n anul 2004. Aceasta reprezinta o crestere medie anuala de 12% n anii 2000-2004. ITC nu specifica volumul exporturilor, pentru ca nu detine date exacte despre productia din China, dar estimeaza ca la nivel mondial exporturile au crescut n medie cu 9% pe parcursul acestei perioade. Surprinzator, dar China detine numai a treia pozitie n ierarhia mondiala n ceea ce priveste valoarea n dolari, lasnd Olanda si Polonia sa ocupe primele doua locuri. Olanda a exportat 90,926 tone n valoare de $247.3 milioane, adica $2,720 pentru 1 tona. Polonia a exportat 101,693 tone de ciuperci cu o valoare totala de $163.6 milioane. Pretul de vnzare a unei tone de ciuperci proaspete din Polonia este de $1,609. Figura 8 ofera detalii privind activitatea mondiala de export din 2004.

6. Informatii despre unele tari (ciuperci proaspete/congelate)

Unele tari, care ar putea interesa producatorii din Moldova, asa ca Lituania, Letonia, Rusia, Romnia, Bielorusia si Ucraina, sunt de asemenea prezente printre producatorii, cultivatorii si consumatorii de ciuperci la nivel mondial. Conform datelor statistice pentru 2002 oferite de USDA, Romnia este pe locul al 24-lea ntre producatorii de ciuperci cu 9,000 tone, Rusia se afla pe locul 29 cu 6,500 tone, fiind urmate de Bielorusia (31), cu 6,000 tone, Ucraina (32) cu 4,000 tone, Lituania (33) cu 3,000 tone si Letonia (47) cu 540 tone. Analiznd procesele de producere n toate aceste tari n anii 1998-2002, devine evident ca ele toate au trecut prin fluctuatii semnificative, de exemplu, Romnia a produs numai 2,000 tone n 2001 si a ajuns la 9,000 tone un an mai trziu. n ceea ce priveste importurile, Lituania si Rusia se afla pe locurile 11 si 12 n lume cu importuri n valoare de $17.7 milioane si $17.2 milioane respectiv. Bielorusia (locul 24), Romnia (29) si Letonia (38) si-au majorat importurile n medie cu 30% n anii 2000-2004. Tabelul 4 reprezinta structura importurilor din anul 2004 pentru tarile mentionate mai sus.
Exportul mondial, 2004 (mii de $ SUA)
Polonia 163,585 China 133,169 Olanda 247,292 Irlanda 114,269 Canada 84,383 Belgia 57,547 Ungaria 28,687 Lituania 29,627 Germania 35,331 Altele 216,532

Figura 8

18 Tabelul 4. Informatii despre importul din unele tari, ciuperci proaspete/congelate

Importatori Valoarea importurilor din 2004, mii USD Cantitatea importurilor n 2004 Unitatea de masura a cant. Valoarea unitara (USD/unit) Cresterea anuala a valorii n anii 20002004, % Cresterea anuala a cantitatii n anii 20002004, % Cresterea anuala a valorii n anii 20032004, % Cota din importuri la nivel mondial, % Lituania 17,726 4,875 Tone 3,636 21 -2 49 2 Federatia Rusa 17,126 24,185 Tone 708 176 161 98 2 Bielorusia 2,.650 1,371 Tone 1,933 26 15 45 0 Romnia 1,184 1,627 Tone 728 27 22 96 0 Letonia 673 450 Tone 1,496 32 9 3 0

Sursa: Calculele ITC bazate pe datele statistice oferite de COMTRADE

Volumul importurilor de ciuperci a crescut constant n toate tarile, cu exceptia Lituaniei, unde s-a nregistrat o descrestere nesemnificativa. Rusia a nregistrat o crestere de aproape doua ori a volumului si valorii n aceasta perioada. Rusia continua sa fie cel mai mare consumator de ciuperci din regiune, dar, de asemenea, pretul platit pentru 1 tona este cel mai mic - $708. n acelasi timp, Lituania a oferit ciuperci cu $3,636 pentru o tona, iar Bielorusia a platit $1,933 pentru 1 tona. Figura 9 reprezinta structura productiei, importului si exportului de ciuperci proaspete si congelate n tarile enumerate. Nivelurile productiei utilizate pentru calculul acestor date se bazeaza pe datele statistice pentru anul 2002 oferite de Departamentul Agricultura al SUA. ITC nu are date despre importurile Ucrainei si Bielorusiei, iata de ce pentru ambele tari nu exista o colonita pentru importuri. Este interesant de remarcat ca Lituania, Rusia, Romnia si Bielorusia efectueaza operatiuni importante de export, desi exporturile Rusiei sunt mult mai mici dect necesitatile sale n produse importate. Tabelul 5 prezinta n detalii structura exporturilor pentru tarile selectate. Este interesant de observat ca preturile de export pentru 1 tona de ciuperci proaspete/congelate se deosebesc semnificativ de la tara la tara, chiar daca majoritatea lor si vnd productia n tarile Europei de Vest.
Figura 9

Industria ciupercilor n tarile selectate (tone)

0 5,000 10,000 15,000 20,000 25,000 30,000

Lituania Rusia Romania Latvia Ukraina Bielorusia Producerea 2002

Import 2004 Export 2004

19 Tabelul 5. Informatii despre exportul unor tari, ciuperci proaspete/congelate

Importatori Valoarea exporturilor din 2004, mii USD Cantitatea exporturilor n 2004 Unitatea de masura a cant. Valoarea unitara (USD/unit) Cresterea anuala a valorii n anii 20002004, % Cresterea anuala a cantitatii n anii 20002004, % Cresterea anuala a valorii n anii 20032004, % Cota din exporturi la nivel mondial, % Lituania 29,627 7,982 Tone 3,712 17 6 37 3 Romnia 21,512 3,001 Tone 7,168 25 10 28 2 Federatia Rusa 16,654 6,033 Tone 2,760 26 4 45 1 Bielorusia 10,357 4,521 Tone 2,291 19 9 74 1 Ucraina 2,384 535 Tone 4,456 -4 -20 -25 0 Sursa: Calculele ITC bazate pe datele statistice oferite de COMTRADE

De exemplu, Romnia a vndut n Italia (74%), Germania (15%) si Austria (7%), iar Lituania a vndut n Germania (34%), Franta (14%), Olanda (13%) si Suedia (10%). Desigur, preturile depind de tipul de ciuperci, calitate, cantitate si temenii concreti ai contractului ntre parti. Tabelul 6 reprezinta o ncercare de a estima consumul per capita de ciuperci proaspete/congelate n tarile selectate. Dupa cum se poate vedea, consumul estimat per capita este relativ mic n tarile selectate n comparatie cu Germania (2.23 kg) si Marea Britanie (1.9 kg) si vor fi nevoie de studii adaugatoare la evaluarea oportunitatilor de export. Tabelul 6. Consumul per capita estimat de ciuperci proaspete (tone)
Productia (2002) Importuri (2004) Exporturi (2004) Consumul Per capita (grame) Lituania 3,000 4,875 7,982 -107 -30 Rusia 6,500 24,185 6,033 24,652 173 Romnia 9000 1,627 3,001 7,626 342 Letonia 540 450 329 661 291 Ucraina 4,000 n/a 535 3,465 n/a

Bielorusia 6,000 n/a 4,521 1,479 n/a Moldova 300 44 2 342 87

20

7. Concluzii

China predomina n productia mondiala de ciuperci n ultimii 15 ani. Productia Chinei a crescut n medie cu 20% pe an si a ajuns la 1,244,968 tone n anul 2002 sau 43% din volumul mondial al productiei. Este surprinzator, dar valoarea exporturilor din China n anul 2004 plaseaza cel mai mare producator de ciuperci abia pe locul trei n lume n ierarhia tarilor exportatoare de ciuperci proaspete/congelate, dupa Olanda si Polonia. Aceasta se poate explica prin departarea relativa a Chinei de principalele piete (UE si SUA) si perisabilitatea nalta a ciupercilor, ceea ce nu permite livrarea produselor la distante mari. n acelasi timp, pe plan mondial, China predomina clar n segmentul pentru prelucrare, lasnd putin loc pentru concurentii internationali. Pentru a ramne competitivi n acest segment, producatorii locali trebuie sa-si vnda productia cu $1.2-$1.4 pentru un kilogram, pentru a putea concura cu importurile chineze. n conditiile n care pe piata locala a ciupercilor proaspete se plateste de 1.5-2 ori mai mult, va fi dificil sa se convinga producatorii sa vnda productia spre prelucrare pna cnd piata ciupercilor proaspete nu ajunge la saturatie. Investitiile Poloniei n industria ciupercilor au crescut recent, asigurnd utilizarea tehnologiilor si echipamentului noi. Aceste modificari au dus la mbunatatirea calitatii si micsorarea preturilor. Crescatorilor din Europa de Vest le este din ce n ce mai dificil sa concureze cu produsele poloneze din cauza costurilor nalte ale fortei de munca si investitionale. Chiar daca consumul n Europa de Est creste, Polonia prefera sa exporte n tarile Europei de Vest si mai putin n CSI, unde preturile sunt mult mai mici. n conditiile n care productia de ciuperci din Moldova este concentrata predominant n gospodarii mici, este dificil pentru producatorii locali sa stabileasca activitati de crestere a ciupercilor pentru piata locala si mai ales sa se orienteze spre exportul ciupercilor proaspete, numai daca nu-si vor extinde producerea sau vor ncepe sa se consolideze sub diferite forme. Dupa cum arata datele statistice internationale, afacerile cu ciuperci se dezvolta semnificativ si ntr-o lume a globalizarii, companiile trebuie sa concureze nu numai la nivel international, dar si la nivel local, daca doresc sa ramna pe piata. Iata de ce este deosebit de important ca producatorii din Moldova sa nceapa sa se ocupe de dezvoltarea propriei industrii, daca doresc sa fie competitivi n viitor n propria tara si peste hotare. Unele din impedimentele majore la dezvoltarea industriei de ciuperci n Moldova sunt: 1. lipsa mediului regulator; 2. organizarea insuficienta a industriei, n special, la nivelul producatorilor; 3. lipsa dialogului ntre diferiti jucatori ai industriei; 4. lipsa unei baze competitive de productie pentru miceliu, compost, etc.; 5. nu exista acces la tehnologii moderne (chimicale, practici de combatere a daunatorilor, etc.) 6. costuri nalte de initiere a productiei; 7. lipsa resurselor financiare adecvate, care ar permite afacerilor sa se dezvolte; 8. infrastructura inadecvata de pastrare, depozitare si marketing, care ar permite monitorizarea, promovarea si livrarea regulata a produsului pe piata.