Toxiinfectii alimentare

www.referat.ro

Toxiinfeciile alimentare sunt boli infecioase acute, cu manifestri n principal digestive, aprute dup ingestia alimentelor ce conin germeni patogeni sau toxinele lor n cantitate mare Cele mai multe cazuri de toxiinfecie alimentar se nregistreaz vara, una dintre cauze fiind cldura ce favorizeaz multiplicarea bacteriilor patogene n alimente. Manifestrile toxiinfeciei alimentare apar la maximum 72 de ore de la ingestia alimentelor sau alimentului infectat. Alimentele cunoscute ca fiind cel mai frecvent implicate n producerea toxiinfeciilor alimentare sunt oule i preparatele din ou, laptele i preparatele din lapte, carnea i preparatele din carne. Sunt n special alimente n care exist din abunden substane nutritive, n special proteine, necesare multiplicrilor germenilor. Boala se manifesta sporadic (aceste cazuri sunt diagnosticate de obicei ca enterocolite acute) sau sub forma de focare epidemice cu zeci, sute sau mii de cazuri. Sursele de infecie de la care se pot contamina alimentele sunt umane i animale. Etiologia toxiinfectiilor alimentare este dominate de Salmonella spp (60% - 70% din cazuri) si Staphylococcus aureus enterotoxigen (20% - 30% din cazuri). Alti germeni implicati sunt: B.cereus, Cl.perfringens, E.coli, Yersinia enterocolitica, Campylobacter, Proteus, etc. Sursele de infectie, de la care se contamineaza alimentele, sunt umane si animale: - Salmonella: pasari, animale domestice si omul (tubul digestiv); - Staphylococcus: animale, in special bovine (mastita), omul (infectii cutanate, portaj nazal si faringian); - E.coli: omul (tubul digestiv); - Cl. Perfringens: animale, omul (tubul digestiv). Salmonella (bacili gram negativi, aerobi) Este rspunztoare de 60 - 70% din cazurile de toxiinfecii alimentare, iar produsele contaminate cel mai frecvent sunt oule, n special cele de ra, precum i preparate din ou (maioneze, creme) insuficient prelucrate termic. Debutul bolii este brusc, deoarece incubaia acestui bacil fiind de la 12 la 48 de ore, apare starea de ru, febra, starea de grea, colicile abdominale, scaunele diareice, fecaloid apoase, galben-verzui (aspect de "piure de mazare"), cu mucozitati, rar cu striuri sanghinolente, fetide. Evolutia este lent favorabila in 2 - 7 zile, rareori mai mult (pana la 14 zile). Staphylococcus aureus enterotoxigen (coci gram pozitivi, aerobi, secretori de enterotoxina tip A - E) Reprezint ntre 20 - 30 % din cazurile de toxiinfeciile alimentare provcate. Cocii gram pozitivi, aerobi, secretori de enterotoxina tip A i E, sunt rezisteni la temperaturi crescute, tiindu-se c rezist pn la 30 de minute la temperatura

www.referat.ro

de 100 grade C i mai multe luni la refrigerare. Alimentele cel mai frecvent implicate sunt cele cu un coninut crescut de proteine i glucide, i anume laptele, preparatele din lapte, carnea, preparatele din carne, cremele i ngheata. Alimentele pot fi contaminate direct de la surs, i anume: laptele poate fi infectat direct de la surs, animalul fiind bolnav, sau, ulterior, pe durata manipulrii sau a preparrii, din cauza faptului c persoana rspunztoare era infectat. Incubaia acestor coci este ntre una i patru ore. Boala debuteaz brusc, manifestrile clinice fiind dominate de grea intens i vrsturi repetate. Pot lipsi scaunele diareice, iar durerile abdominale sunt de mic intensitate. Febra este absent sau nu foarte crescut. B cereus - bacil gram-pozitiv Bacilii sunt prezenti in sol, de unde pot contamina produsele vegetale (in special cerealele) si mai rar carnea. Bacilii prezenti in alimentelele contaminate produc cantitati mari de enterotoxina(termostabila sau termolabila). Alimentele implicate mai frecvent in producerea toxiinfectiei alimentare sunt orezul si preparatele din orez, alte cereale, preparatele vegetale deshidratate (cartofi , mazare, etc.) insuficient prelucrate termic si pastrate la temperatura camerei (ceea ce permite multiplicarea bacteriilor si producerea de enterotoxina in cantitate mare). Enterotoxina termostabila determina o toxiinfectie alimentara cu incubatie scurta(1 - 6 ore), varsaturi alimentare (in toate cazurile) la care se asociaza, in o treime din cazuri, scaune diareice apoase si colici abdominale. Enterotoxina termolabila determina o toxiinfectie alimentara cu incubatie mai lunga(8 - 16 ore), scaune diareice apoase si colici abdominale. Evolutia este rapid favorabila in 12 48 ore, in ambele forme. Toxiinfectia alimentara cu Cl. Perfringens (bacili gram pozitivi, anaerobi, sporulati) Cl. Perfringens este prezent in intestinul animalelor, dar si al omului. Poate contamina carnea in timpul sacrificarii animalelor. Alimentele implicate in producerea toxiinfectiei alimentare sunt carnea si preparatele din carne (sporii rezista la fierbere) pastrate la temperatura camerei. Toxiinfectia alimentara este produsa de ingestia unei cantitati mari de bacterii (105/gr.aliment) si/sau a enterotoxinei preformate in aliment. Exista mai multe tipuri de Cl.perfringens care secreta enterotoxine diferite. Tipul A este implicat cel mai frecvent in producerea toxiinfectiei alimentare. Incubatia este de 8 - 36 ore. Debutul este brusc, iar tabloul clinic dominat de greata, diaree apoasa si dureri abdominale. Varsaturile si febra (moderata) apar rar. Evolutia este favorabila in 1 - 5 zile. Tipurile C si mai ales F de Clostridium perfringens, mai rar implicate in toxiinfectiile alimentare, determina o enterocolita necrozanta, hemoragica, cu evolutie severa("enteritis necroticans").