Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
evenimentul expulzarii unui produs de conceptie dupa o perioada a sarcinii mai mare de 28 sapt. Numarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu nr nascutilor vii, deoarece exist ape de-o parte posibilitatea unei nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.
nascut viu
produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul mamei, indifferent de durata sarcinii din care aceasta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale cordonului ombilical fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de viabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative .
nascut mort
produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina de peste 28sapt si care dupa separarea completa de corpul mamei nu manifesta nici un semn de viata. Determinarea duratei sarcinii este adesea dificila. Se prefera drept criteriu o informatie indirecta, cum este greutatea fatului de peste 1000g si o lungime>35cm .
avorton produsul de conceptie care provine dintr-o sarcina cu o durata mai mica de 28sapt si care
dupa extragerea completa din corpul matern nu manifesta nici un semn de viata. Din acelasi motiv ca mai sus, se poate utiliza drept criteriu o greutate mai mica de 1000g si o lungime<35cm. planificare familiala- determinarea constienta de catre familie a numarului de copii si esalonarea n timp a nasterilor. deces- evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata in orice moment dupa inregistrarea starii de nascut viu.
deces neonatal
evenimentul disparitiei definitive a oricarui semn de viata nregistrat n prima luna de viata(0-27zile).
deces neonatal precoce decesul nregistrat n prima saptamna de viata(0-6zile) deces postneonatal decesul nregistrat la vrste cuprinse n intervalul 1 luna 12 luni de la
nastere(28zile-364zile)
deces juvenil decesul nregistrat la vrste cuprinse ntre 1 ani si 4 ani. deces matern decesul determinat de o complicatie a sarcinii, nasterii si lehuziei. deces prematur deces nregistrat la o vrsta mai mica dect cea care reprezinta speranta de
viata la nastere (durata medie a vietii).
speranta de viata la varsta de x ani numarul mediu de ani pe care o persoana spera
sa-l traiasca de la varsta x in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de varsta a populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an.
cazul nou de boala cazul prima data diagnosticat si raportat concediu medical initialse intelege orice certificat de concediu medical care nu prelungeste
un concediu medical anterior sau orice certificat de concediu medical care prelungeste un concediu medical anterior neintrerupt pentru afectiuni diferite.
epidemie aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitate
umana cu o frecventa net in exces fata de frecventa normal asteptata
endemie prezenta intr-o comunitate a unei boli infectioase sau de nutritie sub forma de cazuri
sporadice care izbucnesc periodic in aceleasi regiuni
pandemie infectie cauzata de un agent patogen prezent simultan in tari diferite si a carei rata de
mortalitate este ridicata, proportional cu rata numarului de infectii in randul populatiei. in mai 2009, oms a modificat definitia: pandemia este explicata acum printr-o infectie, prezenta simultan in mai multe tari, datorita unui agent patogen care are caracteristici noi
factor de risc orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei unei
anumite stari morbide cu o frecventa superioara celei asteptate
profilaxia ansablul masurilor luate de individ, familie, societate si stat(ca puetere) cu urmatoarele
scopuri: sa promoveze sanatatea, sa ocroteasca sanatatea, sa previna bolile, sa reduca consecintele acestora(incapacitatea, invaliditatea), sa evite decesele premature.
indice indicator statistic complex, care reflecta evolutia cumulata a mai multor date(numere care
insumeaza concepte multiple). Uzual, se ia un reper care se asimileaza cu valoarea 100 si toate datele ulterioare se refera la variatia procentuala fata de baza. Ex: indicele dezvoltarii umane cuprinde SV, gradul de scolarizare, PIB/loc (human development index)
rata indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment n raport cu o populatie sau
subpopulatie statistica din care provine evenimentul respectiv. -n sens strict, reprezinta raportul care are drept caracteristici principale faptul ca timpul este un element al numitorului (pe minut, pe ora) si ca exista o relatie distincta ntre numitor si numarator. Numaratorul poate fi o cantitate masurabila (litri
pe zi, centimetri pe an) sau o valoare numarabila (internarile dintr-un an). n cadrul numaratorului si n special al numitorului pot fi introdusi termeni suplimentari (ex. calorii/kg/zi; evenimente/1000locuitori/an). Numaratorul este inclus n numitor.
raport valoarea obtinuta prin mpartirea unei cantitati masurabile sau valori masurabile la alta
cantitate. Este un termen general care include : rata, proportia, ponderea, prevalenta etc. (Diferenta dintre o proportie si un raport este ca n numaratorul acesteia este inclusa si populatia definita la numitor, n timp ce acest lucru nu este obligatoriu pentru termenul de raport, utilizat n sensul general) Elementele de la numarator si numitor sunt independente.
eficientadef1-obtinerea celui mai mare beneficiu cu cel mai mic cost.def 2-obtinerea unor efecte
sau unor rezultate finale direct proportionale cu eforturile depuse, evaluate n bani, resurse si timp.
acceptabilitate gradul de acceptare a procedurilor medicale (acordul pt acestea) adresabilitate gradul de solicitare a serviciilor medicale de catre populatie. E influentata de
factori geografici, educationali, culturali si de nivelul de acoperire cu unitati medicale/ personal medical.
cost o masura a pierderii monetare in momentul consumarii unei resurse (pt a produce un bun).
pretul> costul pt a fi rentabil ;)
recensamantului prin date inregistrate la oficiile de stare civila ( intrari naturale (nascutii vii) si mecanice (imigranti), iesiri: decese, emigranti) - anchete demografice Populatia Romaniei este in scadere datorita scaderii sporului natural si datorita emigratiei. 2) distributia geografica - pe medii de rezidenta urban/rural => modele diferite de morbiditate/mortalitate, modele de reproducere, difera organizarea seerviciilor sanitare. - dispersia popultiei consta in descrierea distributiei locuitorilor in functie de tipul si marimea localitatii - densitatea populatiei repsrezinta nr locuitori/km2 (depinde de relief si gradul de dezvoltare socio-economic) -> important pt organizarea serviciilor sanitare 3) structura - pe sexe (riscul de boala este diferit intre sexe). In primul an de nastere avem supramortalitate masculina, apoi in jurul vrst de 40 ani se ajunge la un echilibru cu egalizarea proportiilor intre sexe. - pe grupe de varsta:utila pentru a descrie nivelul de morbiditatesi mortalitate specifice fiecarei grupe de varsta - in functie de starea civila, religie, paritcipare la viata economica: populatie activa: populatia care isi exercita profesia + someri; populatie ocupata: populatia activa someri. Implicatiile staticii populatiei asupra starii de sanatate si serviciilor medicale sunt: directe (vizibile imediat) si indirecte (mai greu de sesizat). Numarul populatie reflecta indirect starea de sanatate a populatiei. Densitatea populatiei influenteaza accesibilitatea la serviciile sanitare, dar favorizeaza extinderea epidemiilor si cresterea poluarii.
calendarsitic). Are doua componente: una negativa mortalitatea si una pozitiva fertilitatea si natalitatea.
Fanctori care influenteaza fertilitatea: 1) factori demografici: distributia pe sexe, structura populatiei, in speciala populatiei feminine pe grupe de vrst, nuptialitatea si divortialitatea. 2) factori medico-biologici: sterilitatea primara si secundara, sterilitatea masculina, patologia genitala, igiena sexuala 3) factori sociali: prelungirea scolarizarii, gradul de angajare a femeilor in activ socio-ec 4) migratia populatiei: ca fenomen de masa determ de factori sociali, politici, econom, culturali 5) factori legislativi: prevederile codului muuncii si codului familial, sistemul de alocatii pt copii, programe de protectie materno-fetale 6)factori subiectivi: atitudinea fata de copii, nr de copii doriti, nr de copii realizati, metode si mijloace contraceptive 7) factori locali-traditionali: nivelul cultural, obiceiuri locale, religie
Importanta: mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in numericaa pop si in structura pe grupe de vrst a pop; este un indicator demografic utilizat in masurarea, descrierea si analiza mortalita, sunt utilizate pt identificarea problemelor de sanatate, ierarhizarea acestora si stabilirea prioritatilor in optiunile de sanatate.
initial mortalitatea generala a scazut, s-a inregistrat o stagnare in evolutia fenomenului insotita chiar si de o scadere a duratei medii a vietii. Aceeasi situatie s-a inregistrat si in Romania. In tarile dezvoltate s-a consemnat o deteriorare a cistigului in ani potentiali de viata, fenomen imputat imbatrinirii populatiei. Aceasta situatie explica de ce programele de sanatate din aceste tari vizeaza, pentru virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica ameliorarea calitatii anilor de viata. Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi sintetizata prin corelatia care exista intre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a viatii ca indicator sintetic al mortalitatii si al starii de sanatate. Aceasta corelatie este de tip direct: cresterea venitului national brut pe cap de locuitor este insotita de o crestere a duratei medii a vietii. Exista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in China, Cuba, Shri-Lanka, cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru venitul pe care-l au, in timp ce in tarile Orientului Apropiat, mai ales cele producatoare de petrol, speranta de viata la nastere e mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari. O corelatie de tip direct exista si intre procentul alocat pentru sanatate din venitul national si speranta de viata la nastere. Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea economico-sociala exista o relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se inregistreaza o crestere a sperantei de viata la nastere, dar si procentul alocat pentru sanatate din venitul national brut prezinta importanta.
19. INDICATORI DEMOGRAFICI .Demografici (viata/nonviata): mortalitate, natalitate, fertilitate: -de frecventa -de probabilitati, riscuri
15. EVOLUTIE MORTALITATE INFANTILA IN ROMANIA Speranta de viata la nastere (durata medie a vietii ) inregistreaza in Romania, in 1988-1990, una din cele mai scazute valori din Europa: 69,56 ani ( penultimul loc). Durata medie a vietii la populatia feminina a fost cu 6 ani mai mare decat cea a populatiei masculine. Aceasta situatie se datoreste mortalitatii infantile ridicate si unei mortalitati mari la adultii de pana la 65 de ani, ca efect al acumularii unui complex de factori negativi (subdezvoltarea economica, stresul, presiunea morala si insatisfactiile personale, un stil de viata defavorabil sanatatii). Ca indicator sintetic al starii de sanatate speranta de viata la nastere prezinta valori diferite de la un judet la altul (variatii intre 67-71 ani), reflectand astfel ca si in Rmania exista inechitatea populatiei in raport cu sanatatea si serviciile de sanatate.
Mortalitatea infantila Este definita ca fenomenul demografic al deceselor 0-1 an inregistrate in populatia de nascuti vii, intr-o perioada data de timp si intr-un teritoriu. Reprezinta un indicator specific de masurare si descriere a starii de sanatate a copiilor si in acelasi timp este considerata ca un indice sintetic al starii de sanatate al unei populatii, pentru ca in determinarea nivelului fenomenului sunt implicati o multitudine de factori, reflectind astfel actiunea concomitenta asupra sanatatii copilului 0-1 an, atit a factorilor economico-sociali si de mediu, cit si a celor care tin de sistemul de servicii de sanatate. Metodele utilizate in masurarea mortalitatii infantile au drept scop: -masurarea dimensiunii fenomenului; -descrierea caracteristicilor mortalitatii infantile; -identificarea factorilor de risc si cauzali care se asociaza si explica mortalitatea infantila. Scopul general al acestor metode: elaborarea unor masuri (strategii) de interventie in vederea ameliorarii si controlului mortalitatii infantile. Sursa datelor necesare masurarii, descrierii si analizei mortalitatii infantile poate fi reprezentata de: -datele de statistica demografica curenta (prelucrarea informatiilor din certificatele medicale constatatoare ale mortii si certificate medicale constatatoare ale nasterii); -datele de statistica sanitara curenta (prelucrarea informatiilor din fisele deceselor 0-1 an); 47 -anchetele medico-sociale special elaborate. Studiul mortalitatii infantile, la fel ca si in cazul celorlalte fenomene demografice, se poate realiza intro maniera transversala, de moment (un an calendaristic) sau intr-o maniera longitudinala (studiu pe o generatie). Metodele utilizate sunt de esenta epidemiologica si pot fi anchetele descriptive, analitice si operationale, de interventie. Anchetele epidemiologice descriptive permit evidentierea unor diferentieri ale mortalitatii infantile in functie de o serie de caracteristici personale, de timp si de loc. Ele raspund, deci, la intrebarile: -la cine apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in functie de virsta la deces a copilului, de sex, de mediu de rezistenta, de rang, de greutate la nastere, de cauza medicala a decesului, etc.); -cind apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in timp); -unde apar decesele 0-1 an (descrierea distributiei geografice, teritoriale a fenomenului). Deci anchetele epidemiologice descriptive permit masurarea nivelului fenomenului, evaluarea tendintei, identificarea teritoriilor in care fenomenul inregistreaza o evolutie deosebita, determinarea frecventei factorilor cunoscuti ca fiind asociati unui risc crescut de deces 0-1 an, elaborarea unor ipoteze epidemiologice. Anchetele epidemiologice analitice permit verificarea asociatiilor epidemiologice intre factorii considerati (de risc) si decesul sub 1 an, ele raspunzind la intrebarile cum, de ce s-au produs decesele 0- 1 an. Aceste anchete pot fi anchete de tip prospectiv (pe cohorta) sau anchete de tip retrospectiv (cazcontrol). In cazul mortalitatii infantile, ancheta analitica este de fapt o ancheta pe o generatie, deoarece atit in abordarea prospectiva cit si in cea retrospectiva, populatia luata in studiu este reprezentata de nascutii vii ai unui an calendaristic. Pe baza datelor obtinute din anchetele epidemiologice analitice se poate masura: 1.riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii unui factor de risc; 2.riscul de deces infantil la copiii expusi unui factor de risc fata de cei ce nu sunt expusi (riscul relativ); 3.cu cit este mai mare riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii factorului de risc fata de cei neexpusi (riscul atribuibil); 4.impactul actiunii unui factor de risc in populatie prin calcularea fractiunii atribuibile, cu alte cuvinte cit i se poate atribui unui factor de risc in nivelul mortalitatii infantile la generatia de nascuti vii studiata.
Anchetele operationale, de interventie permit evaluarea eficacitatii unor strategii (programe) de interventie care au drept scop reducerea mortalitatii infantile. 48 Principalii indicatori de masurare a mortalitatii infantile 1.Rata de mortalitate infantila: unde: D0-1-decedatii 0-1 an dintr-un an calendaristic si un teritoriu dat N-nascutii vii din acelasi teritoriu si an calendaristic 2.Rata de mortalitate infantila pe medii: 3.Rata de mortalitate infantila pe sexe: 4.Ratele de mortalitate infantila in functie de virsta la deces: 49 5.Rata de mortalitate infantila pe cauze: Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica, clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia, populatia, mediul (fizic si social), fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. 1. Biosistemul mama-copil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani, peste 35 ani); -paritate; -avorturi in antecedente; -patologie generala si obstetricala; -accidente in timpul nasterii; -interventii obstetricale. -care tin de copil: -greutate mica la nastere; -sexul masculin; -rangul nou-nascutului; -virsta (primul trimestru); -handicapuri biologice (malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu factori exogeni). Factori exogeni: 50 -intoxicatii; -accidente; -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). 2. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara); -familie dezorganizata; -nivelul scazut de instructie; -venitul familiei; -conditii de locuit nesatisfacatoare; -familii cu domiciliul nestabil; -alcoolismul; -vagabondajul; -tinerele familii in primul an de la constituirea lor. 3. Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii; -planificarea familiala. Pentru Romania, pentru o perioada de 55 ani, coeficientul de corelatie a rangurilor intre mortalitatea infantila si rata bruta de natalitate a aratat o corelare destul de strinsa (r=0.54). 4. Factori economico-sociali si de mediu.
Definitie: fenomen de mas al mbolnvirilor aprute ntr-o populaie definit ntr-o anumit perioad de timp (n general este vorba de un an calendaristic. Evenimentul consemnat este apariia bolii, definit ca absena sntii, adic a strii de bine fizic, psihic i social pe care aceasta o presupune. n funcie de observaie i observator se pot descrie urmtoarele tipuri de morbiditate: - Morbiditate real (repezint totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei comuniti) - Morbiditatea diagnosticabil (cazurile diagnosticabile cu probele care exist n prezent) - Morbiditatea resimit (boala aa cum este perceput de populaia laic, cea perceput de individ independent de orice referin de utilizare a ei n sistemele de ngrijire) - Morbiditatea obiectiv este cea msurat prin anchete epidemiologice sistematice utiliznd instrumente de msurare standardizate. n cazul bolilor ce pot fi asimptomatice se poate ca cele trei tipuri de observare a morbiditii s furnizeze rezultate diferite.
Criterii de definire a bolii: - criteriul statistic un eveniment se consider anormal dac se situeaz n afara unui interval cuprins ntre 2 intervale n jurul valorii medii a fenomenului studiat; - criteriul clinic se consider anormal un eveniment dac este frecvent asociat cu entiti patologice bine definite anatomopatologic, microbiologic; - criteriul prognostic este considerat anormal acel fenomen care se asociaz cu o frecven crescut de manifestri grave; - criteriul operaional situaia anormal este aceea care n urma unei intervenii nu conduce la realizarea unui beneficiu nregistrarea morbiditii e puternic influenat de: - accesul la serviciile medicale - calitatea serviciilor medicale - corectitudinea diagnosticrii - accesibilitatea mijloacelor de investigaie - corectitudinea codificrii.
Calitatea vietii -- perceptia indivizilor sau a grupurilor conform careia nevoile au fost satisfacute iar situatiile favorabile realizarii fericirii depline, a aspiratiilor lor nu au fost refuzate. Calitatea vietii -totalitatea conditiilor de ordin economic, social, ecologic, spiritual care asigura integritatea si echilibrul vietii biologice, dezvoltare continua si durabila a personalitatii umane. Calitatea vieii obinut n urma aplicrii unei terapii este distinct de efectele terapeutice n sine, prin semnificaia sau valoarea pe care pacienii o acord acelor efecte. Potrivit OMS, trebuie avute n vedere 5 dimensiuni ale calitii vieii: - reducerea simptomelor bolii - nlocuirea anxietii i a descurajrii prin influxuri de stare de bine i optimism - meninerea unei reele de interaciuni sociale pozitive - conservarea aptitudinilor cognitive - aptitudinea de a munci i de a pstra un nivel de trai i de munc suficient. n consecin ne putem atepta ca evaluarea utilitii tratamentului (msura n care tratamantul mbuntete calitatea vieii lor) s difere semnificativ. Prin analiza cost-utilitate se ia n considerare calitatea vieii, atunci cnd se compar costuri i consecine (msura n care tratamentul mbuntete calitatea vieii). Consecinele sunt valorizate prin uniti naturale, care ncearc s reflecte utilitatea asociat fiecrei stri de sntate. Cel mai frecvent folosite uniti de msur sunt: anii de via ctigai ajustai n funcie de calitatea vieii acestor ani (QALY= quality adjusted life years), anii de via sntoi (YHL=years of healthy life) sau anii de via ajustai n funcie de disabilitile prezente (DALY=disability adjusted life years).
de supraveghere medical. Testele de screening trebuie s fie att de bune nct s ofere posibilitatea de a detecta ct mai muli bolnavi din toat populaia examinat. Este de ateptat ca proporia real a bolnavilor s fie mai mare n rindul celor probabil bolnavi dect n rndul celor probabil sntoi. De obicei, screeningul se practic n populaii la risc nalt pentru c n aceste grupuri populaionale, probabilitatea ca diagnosticul prezumtiv s fie diagnostic cert este mare.
acele boli pentru care a bolii. Nu toate probele fie c probele nu sunt bune nu este valid.
36. Reproductibilitatea
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea testului de a da aceleai rezultate n condiiile n care este aplicat n aceleai condiii, dar de persoane diferite sau de aceeai persoan n momente diferite. Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu acurateea (exactitatea). Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau estimarea bazat pe o anumit msuratoare prezint valoarea real a caracteristicii msurate. Pentru clinician este foarte important acurateea probei, pentru epidemiolog reproductibilitatea probei. Dac se cunoate
abaterea, o prob cu o reproductibilitate mai mic poate fi folosit la un examen medical de mas. Reproductibilitatea inalt a unei probe nu garanteaza i o validitate inalt. Validitatea inalt a unei probe ofer, de regul, i o reproductibilitate inalt. Pentru ca o prob s fie ct mai reproductibil este necesar ca: -proba s fie standardizat; -personalul s fie antrenat; -s se asigure controlul. Msurarea reproductibilitii unei probe necesit prezentarea datelor obinute de ctre observatori diferii ntr-un tabel de contingen 2x2. Exist mai multe modaliti de msurare a reproductibilitii. Cele mai frecvente sunt: 1.coeficient simplu de reproductibilitate observat / procentul de concordan este raportul dintre suma rezultatelor concordante si numrul total al persoanelor examinate. 2.coeficientul de corelaie intraclas sau coeficientul de concordan Kappa
receptivitate/rezisten. Avem: rate specifice de inciden pe grupe de vrst, rate specifice de mortalitate. Se folosete abordarea transversal. La interpretarea rezultatelor trebuie s se in cont de efectul de cohort (de generaie): ntr-o abordare transversal avem mai multe generaii cu istoria lor (au fost supui mai multor factori). Efectul de cohort este efectul pe care l poate exercita o generaie cu istoria sa asupra distribuiei pe grupe de vrst a unei boli/ deceselor/ factorilor de risc. Ex: descrierea nivelului de cunotine (scade pe msura naintrii n vrst fals!!!) Sexul (genul) distribuia aceleeiai boli pe sexe i grupe de vrst (exist boli mai frecvente la brba/femei). Explicaii ale diferenelor observate ntre sexe: biologie diferit, ncrctur genetic diferit, rol i statut social diferit, expunere diferit a factorilor de risc. Femei: boli endocrine, DZ, colecistopatii, calculoz. Brbai: boal ulceroas, hernii, accidente, ateroscleroz, cancer bronho-pumonar. n descrierea distribuiei bolilor pe sexe se folosesc ratele specifice, proporiile i indicele de masculinitate (nr evenimente brbai x 100/ nr evenimente femei) Grupul etnic i cultural diferenele observate ntre grupuri etnice i culturale se datoreaz factorilor genetici i modului de via (prezint structuri familiale specifice, regim alimentar, credin, obiceiuri, profesii, loc de natere). Profesia descrierea distribuiei bolilor n funcie de aceast caracteristic reprezint un indicator al nivelului socioeconomic i al riscului particular legat de profesie. Nivelul socio-economic combinaie din profesie + venit + nivel de educaie + nivel de via
clasificarea i evoluia tehnologiei/cunotinelor, modificri n distribuia factorilor asociai bolilor. 2variaii ciclice, evoluii sinusoidale. Creteri sau descreteri n evoluia unor boli. Ex: n rile cu RMI mare exist o variaie sinusoidal (iarna, vara). Aceste variaii ciclice sunt importante n organizarea resurselor i apar n cadrul bolilor infecioase. 3 evoluii neateptate, ntmpltoare
realizat n timp scurt, cci fac apel la date de statistic descriptiv, care se aflcolectate n mod pasiv n sistem. Un factor de risc real poate s nu fie identificat printr-un studiu ecologic dac este diluat de carcateristicile unei populaii.
51. Anchete analitice prospective tip 1 model, scop, etape, msurtori, interpretare
Se constituie un eantion reprezentativ pentru populaia int care se autodivide n dou loturi: unul expus la factorul de risc, cellalt neexpus la factorul de risc. Apoi investigatorul urmrete persoanele expuse i neexpuse ateptand apariia bolii sau a decesului. Condiii: s i pstreze statutul de expus/nonexpus, s nu aib boala pe care urmeaz s o nregistrm, s poat dezvolta boala respectiv (s fie potenial eligibili). Bolnavii trebuie s fie cazuri noi de boal. Anchetele prospective tip 1 sunt o abordare longitudinal a incidenei. Putem msura: rata cumulativ de inciden (msoar riscul de mbolnvire la expui i nonexpui), densitatea incidenei (msoar viteza cu care se propag o boal n populaie). Acest model este indicat a fi utilizat cand factorul de risc este relativ frecvent n populaie. Dac factorul de risc este rar, modelul nu mai este eficient sub aspectul efortului
investigaiilor, eantionul ales ar trebui sa fie mult mai mare. Avantaje: -n momentul proiectrii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup aciunea factorului de risc, ceea ce confer studiului un caracter calitativ crescut; -se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz expunerea la un factor de risc; -se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup. Dezavantaje: logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi
Anchetele experimentale sunt studii de cohort n care cercettorul intervine n administrarea factorului studiat i observ efectul asupra criteriului de raionament. Sunt singurele anchete n msur s dovedeasc relaia cauzal sau eficacitatea unor tratamente, intervenii, decizii diagnostice i organizatorice. Dovada experimental este ultimul i cel mai important dintre criteriile de cauzalitate Evans. Anchetele experimentale probeaz ipotezele elaborate prin studii descriptive i verificate prin studii analitice. Se realizeaz n limitele eticii medicale. Domenii de aplicare: evaluarea eficacitii vaccinurilor noi n protecia populaiei mpotriva bolilor transmisibile demonstrarea valorii unor conduite terapeutice noi fa de cele uzuale n momentul respectiv experimentarea n vederea introducerii n practica medical a unor medicamente noi, dup ce acestea au fost testate n laborator i pe animale de experien evaluarea anumitor forme de organizare a serviciilor sanitare evaluarea unor programe de educaie evaluarea unor modaliti noi de depistare a unor factori de risc sau maladii
tratamentului prin teste terapeutice comparative, ideal randomizate Faza 4 dup comercializare: precizarea eventualelor indicaii noi i a efectelor adverse nedecelate n cursul etapelor precedente Exemple: utilizarea aspirinei pentru bolile cardiovasculare, beta-carotenul i incidena total a cancerului, eficacitatea tratamentului cu hipoglicemiante pe termen lung pentru prevenirea sau ntrzierea complicaiilor vasculare ale DZ, eficacitatea tratamentului cu aspirin n creterea duratei de supravieuire a pacienilor cu antecedente de IM.
Avantaje i limite ale anchetelor experimentale: Avantaje sunt considerate a avea o validitate intern ridicat (rezultatul pe care l obin e datorat tratamentului i nu altor factori din exterior), permit observarea unei schimbri care survine ntre cele 2 momente (nceputul i sfritul interveniei) Limite generalizarea rezultatelor e limitat (pentru c se folosesc grupuri mici, uneori atipice), intervine atitudinea indivizilor vis-a-vis de participare, experimentele pe voluntari nu sunt reprezentative, experimentarea factorilor de risc e imposibil (din considerente etice i deontologice), dac administrarea nu e dublu-orb pot interveni erori induse de cercettor, care sugestioneaz pacienii, interpretarea poate fi i ea prtinitoare, realizarea unei anchete experimentale pe un eantion e foarte complex i costisitoare fa de alte tipuri de anchet. Avantaje i limite ale anchetelor transversale Avantaje permit stabilirea prevalenei, sunt uoare, rapide i relativ ieftine, datele sunt uor de cules, permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, deci sunt utile n programare, sunt generatoare de ipoteze epidemiologice, permit controlul factorilor de confuzie (stratificare) Limite nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor (oul sau gina), nu sunt utile pentru evaluarea incidenei, nu permit calcularea direct a riscului relativ, nu se aplic n cazul bolilor rare, prezint riscul erorilor de anamnez i riscul interpretrilor abuzive.
dislipidemie, DZ, sedentarism. Permite controlul unui FR asociat mai multor boli: fumat, alcool, diet, obezitate, stress, sedentarism, HTA, colesterol.
public). Avantaje: se adreseaz ntregului grup populaional abordarea nu mai este paleativ, ci radical, ea adresndu-se distribuiei factorului de risc n populaie potential mare (de ex: studiul epidemiologic Framingham a artat c o scadere cu 10mm Hg a TA sistolice va avea drept consecin o scdere cu 30% a mortalitii datorate HTA) este o strategie adecvat dpdv comportamental, psihologic, deoarece nu face nicio discriminare beneficiile la nivelul populaiei sunt foarte mari efectele se menin n timp Limite: prezint avantaje mici pt cei la risc nalt motivaia este insuficient pentru individ i medic presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare, neobinuit raportul beneficiu/risc nu mai este aa de mare ca la strategia riscului nalt. Este vorba de paradoxul preveniei msurile preventive care aduc mari beneficii pentru populaia general, dar beneficii mici pentru indivizii la risc nalt
experien vazut si facut 3. Diviziunea muncii 4. nlocuirea resurselor rare 5. Convergena muncii 6. Funciile determin structura 7. Delegarea autoritii 8. Conducerea prin excepie 9. Utilizarea celui mai scurt drum pn la decizie. permite atingerea eficacitatii manageriale , in ce masura rezultatele au fost atinse
reprezinta functia de orientare a oamenilor catre cea ce trebuie sau nu sa faca, este orientata catre actiune.Aceasta implica constituirea unui mediu de motivare, comunicare si leadership in care membrii organizatiei inteleg ce se asteapta de la ei. Un manager poate alege mai multe stiluri de conducere in functie de sarcina pe care are de indeplinit (conducere situationala). Stiluri autocratic ( managerul ia decizia si o impartaseste personalului) consultativ (managerul prezinta deciziile si ii invita pe angajati la discutii) participativ (managerul prezinta problema, ia parte la discutii, asculta sugestiile si ia deciziile) democratic (managerul defineste anumite limite cerand angajatiilor sa ia deciziile in limitele prezentate) laissez-faire (permite angajatiilor sa actioneze intre anumite limite)Conducerea (comanda)
si grupuri, gruparea oamenilor si a proceselor in unitati logice (ex. UPU). 2.Structura formala a unei organizatii se refera la rel interpersonale intre indivizi si grupuri . Organizatiile pot fi structurate pe baza : Structura informala Functiilor Serviciilor produselor
raport financiar, aptitudini de a scrie un raport, de a face o propunere concis i uor de citit, de a susine o prelegere logic i clar. Dup cum am menionat mai sus managerii petrec tot mai puin timp aplicnd aptitudini tehnice pe msur ce sunt promovai ctre nivelele nalte de responsabilitate. B.Aptitudinile umane se refer la abilitatea managerilor de a lucra eficient cu ceilali, indivizi sau grupuri. Astfel, un manager trebuie s fie contient de atitudinea, percepia i sentimentele celorlali i este necesar s le ia n considerare n procesul managerial. n fapt, managementul nsui este un continuu proces de nelegere a comportamentului i atitudinilor celorlali i de comportare ntr-o manier care s inspire ncredere. Cele mai importante dintre aceste aptitudini sunt: a conduce fr a jigni, a nu fi de acord fr a fi dezagreabil, a media un conflict, a conduce o edin. Managerii de la toate nivelele i petrec o bun parte din timp exersnd aptitudini umane. Totui proporia de timp dedicat acestora variaz puin pe msur ce managerul urc ierarhic. C.Aptitudinile conceptuale sunt reprezentate de abilitatea de a nelege relaiile existente n situaiile complexe, de a vedea conexiuni n haos i de a avea o viziune de viitor. Managerul trebuie s fie n stare de a vedea organizaia pe care o conduce i operaiunile care se desfoar ca pe un ntreg. Diferitele procese, intrri sau ieiri, interaciunea dintre componentele organizaiei i interrelaiile dintre organizaie i mediul exterior trebuie privite ca ceva singular, ca o entitate ce include totul. De aceea, aceste aptitudini sunt necesare mai ales la nivelul cel mai nalt al organizaiei. Aici, interrelaiile i efectele deciziilor ce afecteaz ntreaga organizaie sunt resimite cel mai puternic. Managerii de nivel inferior au mai puine oportuniti de a-i exercita i demonstra aptitudinile conceptuale dar succesul lor depinde adeseori de abilitatea de a vedea unde se ncadreaz ei i unitatea de lucru condus de ei n organigrama ntregii organizaii.
sectorului sanitar. Acoperirea populaiei este general, persoanele contribuind n funcie de venit i nu n funcie de riscul individual Finanarea prin asigurrile sociale de sntate; Finanarea sistemului asigurrilor sociale de sntate se realizeaz prin contribuii obligatorii, de obicei n pri egale, din partea angajailor (sub forma unui procent din salariu) i a angajatorilor. n unele ri, n scopul includerii i a celor care lucreaz n afr sectorului oficial, contribuia poate fi calculat ca procent din venitul global al persoanelor respective (ex. agricultori). Finanarea prin asigurrile private de sntate; Mrimea contribuiei depinde, de asemenea, de pachetul de servicii care vor fi furnizate, la care se adaug cheltuielile administrative, precum i marginea de profit. Ultimele dou reprezint aproximativ 40-50% din valoarea primei de asigurare. Costurile administrative mari se explic, n principal, prin costurile de marketing foarte ridicate, necesare pentru a vinde asigurarea ct mai multor indivizi. Asigurarea privat poate fi oferit i unor grupuri de persoane, de obicei salariai ai aceluiai angajator, sau membri ai unor sindicate. Finanarea prin pli directe.Exist mai multe tipuri de plat direct: plata n totalitate a serviciilor; co-plata (o sum fix pentru fiecare vizit medical); coasigurarea (un anumit procent din costul vizitei). Plata direct, n totalitate, a serviciilor medicale se realizeaz de regul n sectorul privat, n timp ce co-plata i co-asigurarea sunt ntlnite cu precdere n sectorul public al furnizrii serviciilor medicale.; finanarea comunitar. Este o metod care se poate aplica n general comunitilor rurale. Ea presupune ca membrii unei comuniti s plteasc n avans o contribuie n scopul obinerii unui pachet de servicii medicale, atunci cnd acestea vor fi necesare. Contribuia acoper de regul o parte a costurilor, restul fiind subvenionat de ctre guvern. Contribuii se pot obine i din industria local, acolo unde aceasta exist. Finanarea comunitar i propune, de cele mai multe ori, s acopere costurile ngrijirilor primare, costurile cu medicamentele, precum i o parte din cheltuielile de spitalizare
Plata per serviciu (fee-for-service). Unitatea de plat va fi reprezentat de vizita medical, sau de actul medical propriu-zis, furnizorul fiind pltit proporional cu serviciile prestate. Modalitatea ofer furnizorilor stimulente economice pentru a efectua ct mai multe servicii, unele chiar non-necesare, existnd i tendina din partea pacienilor de a abuza de aceste servicii (hazardul moral). Plata per caz este o metod de rambursare n care unitatea de plat este reprezentat de pachetul de servicii, respectiv episodul de ngrijiri. Pentru fiecare din acestea, furnizorul primete o sum stabilit printr-un contract prealabil, indiferent de costul efectiv al serviciilor cuprinse n pachet sau episodul de ngrijiri. Atunci cnd sunt pltii per caz, furnizorii sunt stimulai s reduc durata de spitalizare, numrul serviciilor per caz, scurtarea perioadei post-operatorii sau reducerea consultaiilor de control. Spitalele i medicii sunt ncurajai s selecteze pacieni cu afeciuni mai puin severe, existnd i tendina creterii numrului cazurilor tratate i raportate. Plata per zi de ngrijiri/spitalizare. Pentru fiecare zi de ngrijiri sau spitalizare, furnizorul primete o sum fix. Metoda este folosit pentru plata spitalelor i a centrelor de sntate. Furnizorii sunt stimulai evident s prelungeasc durata de spitalizare, cu att mai mult cu ct de regul ultimele zile de spitalizare sunt mai puin costisitoare Bugetul global. Metoda const n plata unui buget stabilit n avans, prevzut cu anumite limite maxime. Totui, furnizorul are libertatea ca, n interiorul acestor limite s poat aloca sumele pe care le considera necesare pe diferite articole de cheltuieli
99 Salariu
Reprezint plata ctre medici a unor sume fixe, lunare sau anuale, indiferent de numrul pacienilor tratai sau de cantitatea, respectiv costul serviciilor furnizate de ctre acetia. Medicul pltit prin salariu suport un risc financiar foarte redus. El nu are stimulente pentru a minimiza activitatea, dar nici pentru a o crete. Riscul n acest caz este acela de a fi constrni s trateze ct mai muli pacieni, angajatorul dorind s-i minimalizeze riscul financiar angajnd ct mai puini medici i repartizndu-le acestora un numr ct mai mare de pacieni. n practic, angajatorul poate oferi bonusuri atunci cnd cheltuielile au fost sub limita stabilit, iar activitatea spitalului nu a fost afectat prin aceasta.
suntem interesai n prelungirea vieii celor care sufer de insuficien renal i vrem s comparm costurile i consecinele dializei i ale transplantului de rinichi. n acest caz rezultatul care ne intereseaz, numrul de ani ctigai, este comun ambelor programe. Totui, programele pot avea consecine diferite dup cum i costuri diferite. Prin urmare, nu vom putea opta automat pentru cel mai ieftin program. Pentru compararea acestor dou alternative vom calcula anii de via ctigai i vom compara costul pe an de via ctigat. Astfel de analize n care costurile sunt corelate cu un singur efect (msurat n uniti naturale ex. numr ani de via ctigai) care poate s difere n magnitudine de la un program la altul se numesc analize cost-eficacitate. Rezultatele unor astfel de analize pot fi exprimate fie sub forma costului pe unitate de efect (cost/an de via ctigat), fie sub forma efectelor pe unitate de cost (ani de via ctigai/milion de lei cheltuit). 3. Analiza costbeneficiu. De multe ori, consecinele programelor alternative nu sunt identice. De exemplu, suntem pui n situaia de a compara un program de screening pentru hipertensiune arterial, care are ca scop prevenirea decesului prematur, cu un program de imunizare mpotriva gripei, care urmrete prevenirea zilelor de incapacitate. n aceast situaie, pentru a putea face o comparaie ar trebui s gsim un numitor comun. Aceast lucru ar putea fi posibil, exprimnd rezultatele celor dou programe n valori monetare. n acest fel vom compara valorile resurselor necesare aplicrii fiecrui program cu valorile resurselor care ar fi economisite prin aplicarea acelor programe. 4. Analiza cost-utilitate. Utilitatea se refer la valoarea unei anumite stri de sntate i poate fi msurat prin preferinele indivizilor sau societii pentru o anumit combinaie de nivele de sntate. S presupunem c doi gemeni, identici n toate aspectele, mai puin ocupaia (unul este pictor, iar cellalt fotbalist) i rup amndoi piciorul drept. Starea lor de sntate este identic n acest caz. Dac ns i rugm s ordoneze "starea de a avea un picior rupt" pe o scal de la 0 (deces) la 1 (perfect sntos), preferinele lor ar putea diferi semnificativ din cauza importanei pe care fiecare o ataeaz piciorului rupt (din cauza ocupaiei). n consecin ne putem atepta ca evaluarea utilitii tratamentului (msura n care tratamantul mbuntete calitatea vieii lor) s difere semnificativ. Analiza cost-utilitate ia deci n considerare calitatea vieii, atunci cnd compar costuri i consecine. Msura folosit se numete QALY (quality adjusted life-years).
Fenomenul imbatranirii populatiei determina o suita de constrangeri economice si sociale si va provoca dificulati in domeniul sanitar si economic, deoarece populatia varstnica este mare consumatoare de servicii medicale si polimorbiditate. In tarile dezvoltate s-au luat masuri adecvate de promovare a sanatatii si de prevenire a bolilor nontransmisibile in randul varstnicilor, astfel reducanduse prevalenta bolilor cronice si rata de incapacitate. Deasemena masurile pentru a mentine o persoana in varsta activa si sanatoasa sunt considerate o necesitate.
111.Ingrijiri paleative-cadru,def,concepte
Referitor la faptul ca muribundul are dreptul sa traiasca pana la capat, in cele mai bune conditii , au fost elaborate ingrijirile paleative. Acestea au drept scop asigurarea calitatii vietii pacientului( si nu prelungirea ei cu orice pret) si familiei acestuia, avand la baza conceptul a tari cu boala ta . In
aceste conditii, controlul durerii, asistenta psihologica, sociala si spirituala sunt esentiale. Ingrijirile paleative sunt ingrijiri active care abordeaza global presoana afecatat de o boala grava. Bolnavul terminal e privit ca o persoana in viata, pana la capat, iar moartea ca un proces natural in evolutia umana.
112.Ingrijiri terminale
Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor, dinaintea mortii In aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului, pe sonda nazogastrica, sau prin perfuzii. De asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena personala a bolnavului. Sustinerea psihologica a bolnavului si a familiei. a. Sustinerea psihologica a bolnavului. Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o stare de anxietate si de depresie psihica. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut psihologic. Desi nu ne putem astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului, este necesara o psihoterapie de sustinere, pentru combaterea anxietatii si a depresiei, care agraveaza starea bolnavului. b.Sustinerea psihologica a familiei. Deoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta un stres foarte important, iar decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare, trebuie sa se acorde importanta cuvenita si sustinerii psihologice a familiei. In acest sens, trebuie sa se informeze corect familia si sa se pregateasca, sa fie invatata ce are de facut. Sustinerea spirituala a bolnavului. Desi sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate cazurile, dar probabil ca in nici o alta situatie, sustinerea spirituala a bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale ale vietii. Pentru ca in nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii. De aceea trebuie sa fie ascultat bolnavul care abordeaza aceste probleme. Sa fie ajutat sa inteleaga sensurile profunde ale vietii si ale mortii. In acest sens, ar fi bine sa se colaboreze cu preotul, cu psihiatrul si cu psihologul.
113.Eutanasia
Metod de provocare a unei mori nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferin ndelungat i grea. Sunt dou tipuri de eutanasie: pasiv i activ. Eutanasia pasiv presupune neadministrarea medicamentelor care susin viaa bolnavului , pe cnd eutanasia activ presupune administrarea medicamentelor n doze letale, cu scop de a opri viaa pacientului. Ambele tipuri de eutanasie presupun o aciune care duce la moartea pacientului. Iat care sunt motivele introducerii eutanasiei : - n cazul comei ireversibilie, boal incurabil adica o stare ireversibil a unui pacient se face din motive umane, ca omul s nu sufere, fie la dorina pacientului fie a rudelor
ridicate. Comportamente sociale viciate sau la risc apar deasemenea in populatia saraca, pe langa boli: violenta, alcoolismul, tabagismul, accidentele rutiere . Sectorul sanitar vizeaza in mod special promovarea sanatatii la nivelul populatiei sarace pt ca starea de sanatate precare este atat o cauza cat si o consecinta a saraciei. Ameliorarea si protejarea starii de sanatate a categoriilor de persoane sarace devine un element important in lupta impotriva saraciei, pentru ca se aprecieaza ca o cresterea cu 5 ani a sperantei de viata, ar putea ameliora rata dezvoltarii economice cu 0,5 % pe an.
115.Marginalizarea si stigmatizarea
Saracia e factor determinant pt ambele. Marginalizarea: acces limitat la drepturi si servicii sociale in comparatie cu restul populatiei, in discriminarea acestora in functie de varsta, sex, situatie materiala, nr de copii, apartenenta la o etnie sau comunitate religioasa. Categoriile sociale cu risc crescut: somerii, angajatii necalificati, persoanele cu handicap mintal si fizic sau alte dizabilitati, analfabetii, toxicomanii, delicventii, copiii abuzati, parintii singuri, tinerii absolventi fara experienta, strainii, refugiatii, imigranii,minoritatile etnice,ligvistice ,religioase sau rasiale. Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau particularitate jenanta, reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte; este un proces social ce poate fi controlat prin educatie, toleranta si vointa societatii. Poate avea efecte constructive sau distructive. Persoanele stigamaizate si marginalizate au risc mai mare de a incalca drepturile fundamentale si sunt mai vulnerabile.