.Tl,!

I
,{

l1
.'.tr

lnterpnetarea modernizlrii politice din perspectivi weberiani

j
ll

i
li

i j
I

I
I

Aparigia noilor state prin procesele de eliberare coloniali in anii '60 a pus in faga cercetltorilor din ptiingele sociale o problemi de o deosebitd importanEi gi anume aceea a edificirii unor sisteme poJitice intr-un mediu impregnat de tradi,tionalism, slab dezvoltat economic Ai confruntat cu dimensiuni nebinuite ale clivajeior comunitare. Una din dificultdgile ingelegerii acestei problematici era legati de faptul ci ediflcarea unui stat modern era inteleasl ca o component1, a dezvoltdrii politice pi, de aici, interpretarea acestora din petspectivi ideologicd.. Ca urmare, fiecate curent ideologic dominant din acea pedoadi gi-a. elaborat o concepgie specifici asupra construcgiei statale gi in general asupra modernizirii politice. Acesta este motivul esen;iai pentru care Eisenstadt a catactertzat literatura consacratd

dezvoltdrii politice

ca anistorici, centrati in

mod

l ,i
a

pteponderentpe viziunea Vestului gi pulin sprilinitd pe datele znaftzei concrete. Din perspectiva lui Eisenstadt ceea ce era necesar se referea la ideea ci modemizarca poltacd trebuie sl aibn in centrul siu construcEia statului-nagiunel. Exista in acei ani un anumit optimism fondat pe legItuta clintre industrializare gi modertizarc politicd. Ultima era privitd ca o consecin;i directd gi automati a primeia, Anii '80 se caracteflzeazi printt-o incetcare de teevaluate atezelor eiaborate in urmi cu treizeci de ani. Rezultatul acestor anahze a ardtat ci iepirea din tradiEionalismul acestor societigi

nu

consecingi mecanicl a unei dezvoltiri economice contradictorii, inegale gi cu modificlri minote in structutile lor sociale. Noile studii au constatat ci societdEile

putea

fi o

209

"H
,f,

l
,J

investigate se particulartzal printr-o articulare specificl a centrului gi a periferiei, prin absenla sau slaba manifestare a unei societi,ti civile incapabile sI echilibreze un sistem poiitic mai muit sau mai puEin diferengiat. Se constati. adesea o ,,privattzare" a puterii poiitice de cltre o elitd non-triball pi minoritari ce constrLriepte un sistem politic cu caracter orientat preponderent exterior in raport cu mediul social. In societd;ile mai pugin angaiate intr-un proces de dezvoltare economicS, sistemul poiitic inseamnd un centru din perspectiva unui sistem segmefltar de natutd tribal5 sau de clan, un segment ,,ales" ce controleazd" pertferia. SpaEiul siu de existengi politicl este redus depi aceasti practici este posibild in societd;ile pluraliste. In studiile actuale ce reevalueazd evoluia cunoapterii

de neo_pardmonialism reflecti doud tri.sd.turi distincte pi ,p..ifi.. p""rr"

in dezvortare: mai intAi, o acumulare puternici. de capital politic ir, ,^por, .* siaba dezvokare a capitalului .*rrorri. apoi capacitatea de manipulafe a acestei puteri "ndog..r, d" cirre politice. Funcgionarea "titet" sisrem politic neo_patrimonial -unui favoizeazd, puterea de;inutd de pring, de anturalJ-pi birocraEia sa pi este orientati spre consacrarea acestei puteri precum gi a resurselor deginute de gtupui conducltor. Mecanismul esre simplu pi se aseamnnd cu cel din perioada feudali europeani. Grupul ce degine purerea gi care controleazd prin intermediul ei res,rtsele ,, ."or, pr.in diverse practici politice sI reduci accesul groporilo. . malSiyle spre putere. Ei va aloca bunuril" mft.iirl. pi simbolice citre diferitele gtupuri sociaie in rimitele .r..".r* pelftu mendnerea conuolului poliric. Av6.nd cleja puterea politici, grupui va clura si domine sisremul c,rliotal al reprezentd.rilor asupr,. ordinii sociale pi morale gi va promova o culturd politicd de supunere pe cii posibil ^micgorind mobilizarea politicd a maselor. i., ,terstd direcrie, p.r,,r,, modul in care cultura polirici se ardculea zd, cu i"iigi^ .r," sugestivi carte lui Donald Eugene Smith ,,R.ligi3, ,.ri Political Developrnent,, @oston, Utrle Bro*"] i-J.i9;. Autorul se preocupi de problema modului in .ur. ,,r,"1" slab- integrare politic pi sirace pot si se insereze in lumea moderni. In acest scop el analtzeazd patru rel_igii mondiale care au constituit de altfel gi pentru weber in ,,sociologia religidor" domeniul gintd. in evaluarea potengialului ie dezvoltare socio-economicd a gdrilor dominate i. ,rr, ,u, ilta din acesre -o! religii. Smith le compari pe trei dimensiuni: mai intAi, el vreu sd. gtie dacd teligia' ,r. o orientare istorici. pi se sprijini pe o Je explicd ,,carte,, semnificajia religiei a$a cum este cazul Cregrjnismul"i pi
211

funcgionare. ConEinutul categoriei

funcgionarea sistemelor poiitice din girite

dezvoltirii politice se face apel

la una din

categoriile

weberiene din teoria dominagiei, aceea de sistem politic neopatrimonial ca ptelungite actuzhzatd. de Eisenstadt a modelului weberian al dominagiei patrimoniaie. Dacd patrimonialismul semnificS. o domina,tie tradigionali dotatd cu un ,,Verwaltung" czre se afli in proprietatea pringului pi modelatd in funcEie de nevoile de control colectiv, neopatrimonialismul desemneazi o ptactici ce se inspiri din aceste trlsituri ce pot fl intiinite inci in anumite societd;i latino-amedcane, asiatice gi mai ales in unele state din Orientr-rl Mijlociu.2 in general, neo-patrimonialismul poate fi defin-it ca insupire a puterii de citre un grup a cdrui strategie este determinatd de dorinqa de a-gi protefa propria achiziEie gi de a o pdstra. O astfel de acEiune politici este des int6lnitd in contexrui modernizlrii politice pentru cd ehta politici nu este nevoitd si facl fagd. concurenEei unei elite economice pi sociale. Acest context denotI o pozi;ie de monopol sau de supra-putere capabild. de a reproduce dominagia politicl inuo asemenea misuri incit sistemul politic este transformat intr-un bun proptiu, determindndu-i configuragia gi modul de
a

210

i
1
,,.11

".,;I

,t'l
Islamismului sau dacd are o orientare anistoricd precum Budismurl pi Hinduismul care pun accent pe meditaEie 9i experiengd. imediatd; in al doilea tind, Smith deosebepte sisteme de biserici cum este Creptinismul gi sisteme organice
.ttr

Islamismul gi Hinduismul in c te structutile institu$onalizare sunr slabe sau inexistente. in al treilea rind,

Smith separd religiile care promoveazd valori ierarhice de

acelea care promovezzd.valorile egaLitare Precum Budismul pi

Islamismul.

perspectiva acestor stmcturlri din spagiul reJigiilor, Smith vrea sd ingeleagd modul in care religiile se opun, rezisti la modernizate sau spriiini modernizarea' Smitlr il citeazd pe Lucien Py. c re identiftci patru dimensiuni ale modernizirii in ,,Aspects of Political

Din

Development": gtadul de diferen;iere funcgional5, paticiparea politici, toleran;a fag1^ de opiniile altuia ioncomitent cu doringa de negociete, receptivitate 9i cleschidere spre schimbare. Cheia studiului rczidd' in modul in care Smith leagd problemele modernizd.rii cu cele trei dihotomii utiLizate Pentru compatarea teligiilor. In raport cu chest-iunea diferen,tierii funcgionale sau a rolutilor
secularizate, religiile organice cafe nu au o institugionalizare consacfate rezisti la secularizafe, pe cdnd sistemele biserici

ptoblema participdrii politice ca trisitutl a modernizdrii politice, Smith sugercazd, ci religiile ierarhice ca hinduismul gi cregtinismul (de fapt mengioneazd' catolicismul) vor ridica restricgii fagd de parriciparea populard, in ti-p ce religiile ega)itate budismul 9i islamismul- ar trebui sd fie spriiinitoare ale participitii' E'l ?|ratd cd atat Biserica din AmericaLatrnd c6t gi structurile de casti ale hinduismului nu agrezzd ideea unei parricipiri populare. Smith trebuie sd' facd fagi unor situatrii care ar putea corfirazice ideea sa potrivit cdreta grupurile sau popoarele ce impdrtlgesc credinqe egalitare se catactetzeazd"

accepti secularizarea.

in

printr-un grad mai mare de participare politicd cdnd de fapt in lumea islamici gi budisti. participarea politic5. este sclzutd. In cazul Islamului, Smith sugereazi ci participarea fl.u a aiuns la nivelul unei ,,burcurii" politice astfel incit reiigia pi cultura religioasi si o sprijine. In ceea ce privegte budismul el observl incongruenta dinffe cuitura religioasi ce constituie un suport al participirii gi un sistem politic ce respinge aceasti participare. Incongruenga semnalati produce tensiuni psilrologice in cadrul elitelor a$a cum noteazd" Lucien Pye in studiul siu despre edificarea nagiunii birmaneze ,,Politics, Personality and Nation Building" (i'{"* Haven, Yale University Press, 1,962). Potrivit argumentului lui Smith se poate considera cI o culturd teligioasd asigurd un spriiin psihic doar pentru acele politici ce reflectd valorile sale. Al treilea cliteriu se referi la mdsura in care membrii unei comunitdp politice se angajeazd, intr-un comptomis, acesta fund un indicator ce diferen;iazd. sistemele democratice de cele autoritare. Smith considerd cI rel-igiile istorice se preocupd de anabza adevlrului a$a cum ace sta este revelat in istorie, iar acest adevdr este teliefat in mod obiectiv de istorie fiind acelapi pentru tog. Natuta absolutd a adevirului nu este un obiectiv supus tolerangei sau diferengei de opinii. Religiile anistorice neagi faptul cd ar exista anumigi indivizi purtdtori ai adevirului absolut, fapt ce inseamni cI aceste religii pot sd ofere un spriiin emoEional persoanelor ce impdrtipesc o mare varietate de opinii. Culturile poJitice democtatice in care negocierile pragmatice au loc inu-un

mod

aparte vor fi sprijinite de religiile anistorice. Catolicismul in America Latind nu a constituit o baderi in faga guvernirii autoritare. Smith ctede cd religia catolici, natura istclrici a acesteia, a ,,condigionat Pe latino-americani sI accepte pi si se supuni conducerilor autoritate conduse de
,,caudillos" sau de oligarhii"3.
213

2t2

i6
.,4

.1
tr

"'

,1

Ca religie istoricd, Islamul s-a angajat el insugi in afirmagii ideologice asupra unor scopuri politice, cAt pi in acceptarea conducd.torilor autoritari in raport cu masele. A1 patruiea criteriu identificl sistemele religioase care sptiiini pi orienta schimbarea sociali. Sistemele ^r instiru;ional,izate bisericepti au capacitatea de a determina schimbarea, in ti*p ce sistemele organice ce se c ractefizeazd. prtn absenta institugionalizirii sau pdnrr-o slabi instituttonabzarc nu au capacitatea de a sptijini sau orienta schimbarea sociali. Printr-un asemenea tip de ragionament ar trebui sd considerim cI societi.tiie catolice ar trebui s5. fie cele mai mari sprijinitoare ale schimbdrii. Democra;ia cregtind ar fi, dupi. Smirh, o sperangi penrru schimbare in Edrile Americii Latine. Aceste cAteva considera;ii vin sd lumineze dinamica pi formele de organizare reprezentirilor asupra ordinii ^ sociale gi morale in aceie E5.ri investigate din perspectiva rela;iei cu modernizatea politicd. Politica de modernizare angajztd, de elitele politice are drept scop protejarea lor pentru cd poLitica de modernizare esre indispensabili pentru legitimitatea lor. Profunzimea acesrei politici este redusd. intrucAt eliteie vor inigia doar o modernizare de suprafati care si nu afecteze structudle sociale gi economice gefleratoare de elite concurente care sd le ameninle pozitiile. Aceasta ar putea constitui o explicatie sau o parte a explica;iei ambiguitigilor politicilot de modernizare puse in func,tiune in acest context. Ele tind mai mult sd confirme un status quo decAt si aibl ca rezultzt un reald. schimbare economici. Unele teorii asr-rpra modernizirii preiau elemente din clientelism gi dependenlI pentru a le transpune in contextul

ri

:coflo-mlce asupra funcEionirii starului'

AnaJsza comparativi adesea negltieazd impactul fac.torului poliric in gene*f g; al regimului ]11elnaEronal poiitic asupra stabiJ.itlgii gi performaiE.i .tut.ior. agr-?""ri,rii dependencistas accentueazd" impJica;iile ;""JFif;,

dezvoltfuii capitaliste penrru Edrile dJn lumea a ffeia.

pi

conseciirgele

ti,Tl}

Faletto .jn_ ,,Dependency and Deveiopment in Latin America" (Berkeley. University of Califoinia press, tlly. Spre deosebire de analtza generali. a gcolii clasice a dependengei, metodoiogia lur Cardoso este una ,,structural_ istorici". Termenul de dependenri este otilizai penftu a analtza' situa;ii concrere din dezvoliarea rumii contemporane Fl nu pentru a genedtza un model ,-rniverial al subdezvoitLrii. Scopul sru esre aceia de a identifica noi
de dependengd specific isrorice, cdutAncl uniformirdSi

recenre asupra dependentei sunt Cardoso Fernando gi Enzo

Figurile reprezentative aie studiilel relativ mai

gi diferenge. Cei

doi autoti ipi pun urmiroarele intrebiri:

a) cum poate un cercetd.tor

.

b)

c) cum pot
d)

se va schimba? actualele siruagii de dependenli si genereze posibiJitnti de transformare ? ce impact va. o schimbare in srarea de dependengi

clnd pi cum

sd evidengieze caracterul unic al unei siruagii date de dependengd? care.esre originea istorici a unei siruaEii de dependen;d.,

^vea asupra dezvoki.rii istorice a unei giri.

dezvoltirii internagionale postbeiice a$a cum

demonstrea zd. teoria dependenEei.
214

ne

Cardoso este preocupat mai rnult de sffuctufile interne aie dependentei decAt de ceie externe, de aspectele socio-pottice cum ar fi luptele de clasd, conflictele d" g.,.rp, mipcdriie politice decit de fundamentere ..oroori.." i. dependengei. Pentru Cardoso problema dezvoltirii nu se poate limira doar ia o discugie despre inlocuirea importurilor
2ts

,I
J
I

I
n

gi nici mdcar la o dezbatere despte diferitele strategii ale cregterii in termeni de politici de export, piege intetne pi externe sau despre orientarea economiei. Principala problemi este legati de migclrile oamenilor, de conptiinla propriilor lor interese. Semnificativi pentru Cardoso sunt factori p(eclrm ,,mipcarea", luptele de clasi, tedefinirea intereselor, aliangele politice ce mengin structudle precum 9i posibihtn;ile de transfo(mare a acestora. Cardoso contribuie la reexaminarea rolului luptelot politice intetne in situaEiile de dependenEd, dar eviden,tiazl faptul cd' rclagia dintre forqele interne gi externe formeazd un complex ale cdrui legimri structurale sunt inridicinate in coincidengele de interese dinue clasele dominante locale gi cele internaqionale, Spre exemplu, dominaEia extetnd aP^re cz o forEI ,,intetnI" prin practicile sociale ale grupurilor locaie ce incearcd si intireascd interesele externe deoatece ele pot sd coicidd cu valorile pi interesele pe care aceste grupuri le considetl ca fiind proptii 1or. El caracterizeazd. acest fapt prin expresia ,,intetnakzarea intereselot externe". Cardoso vede depenclen;a ca pe un proces de tip open-ended. in condiqii similare structurale de dependen!5. exisd o multitudine de posibile rispunsuri in funcEie de migcirile gi alianEele interne. Astfel, dacd structutile de dependenli delimiteazd o gaml largi de oscilaEii atunci luptele politice dintre clase, gruputi 9i stat pot transforma aceste structuri chiar p6ni la inlocuirea lor. Spte deosebire de gcoala clasici a dependengei ce oferd o direcEie unilineari a dezvoltirii, Cardoso argumenteazd' cd' este posibil sd existe o dezvoltare dependent-asociatd cu forme mult mai dinamice de dependenle decat cele ce c^r^cteflzeazi situaEiile quasi-coloniale. Multe din tezele studiilor clasice ale dependenEei dependenEd externl, economici pi subdezvoltate structurali - au cunocut schimbdri in lucrdrile lui Cardoso 9i au deschis noi cii de cercetare asupta dezvoltdrii dependente sau
216

l
x

reconfiguririi cdilor de dezvoltare din unele spagii cum sunt cele din America Lalna prin aliangele politice dintre capitalul local gi cel strdin, precum pi prin insrituirea unor regimuri
auto ritar-birocratice.

in America Latina, statul BA (birocratic-autorital) a la inceputul anilor '70 mai intAi in Brazilia gi .Argentina pi apoi in Uruguay gi Chile. O'Donnell ne N^td. udsi.turile esengiale ale statului birocratic autoritar (O'Donnell: ,,Reflectiofls on the Pattern of Change in the
apdtut
Bureaucratic-Authoritarian State", Latin Amedcan Review,
nt.8,1978):

1. dominag-ia birocragiior: pozi,tjile inalte din guvern sunt ocupate de cdtre persoane care au ar'rrt cariere importante in organizagii birocratice cum ar fi forgele zrma;te, sectorul public, mari firme private; 2. excluderea politicd: statul birocratic-autoritar inchide accesul in sistemul politic sectorului popular. fie prin reptesiune fie prin impunerea unui conttol vettical de citre stat organtzagtiTor de tip sindical. 3. excluderea economicd: statul bitocratic-autoritar
reduce sau amAni aspiraliile de participare economicd exprimate in sectorul popular. 4. depoLitizarea: problemele sociale sunt'redr-rse 1a cele ,,tehnice" ce pot fi rezolvate prin planificztea ntlonald a activiti.gilor operati de birocragi. 5. adAncirea dependen;ei capiteliste: aparit;,a statului birocratic-autoritar corespunde unui anurnit stadiu al evoluqiei capitalismului petiferic gi dependent. O'Donnell se intteabi de ce statul biroctaticautoritar apare doar in anii '70 pi nu mai devreme. El considerd ci statul BA a constituit un rdspuns la la crizele politice gi economi.ce ale capitalismului dependent din America Lattnd dupd cel de-ai doilea rdzboi modial. In anii '50, multe state latino-americane au adoptat politica 2t7

ffi
i

l
substitu;iei importuiui. ln loc de a mai importa bunuti de consum produse in stri"initate, statele latjno-ameticane au decis si produci ele insele aceste produse pentru piegele lot interne. In misura in care cererile interne au fost create de importurile deia practicate anterior gi cAnd produc;ia p(esuplrnea mici cantitl;i de capital, tehnologie pi organizare, politica substitu;iei importurilor a dus la o expansiune a capitalLrlui local gi a activitdEilor industriale pe orizontali. Cu toate acestea, expansiunea odzontald. a dutat pugin timp pentru cd au apfu'ut simptomele crizei economice - presiuni aslrpra balangei de pln,ti, inflaEie, redistribu,tie negativi a venitului, declinul ptodusului intern brut pi a tatei investigiilor, fuga capitalului pi altele. Aceste probleme economice au condus la actlizarea politicd a sectorului popular. Potrivit opiniei lui O' Donneli, mobihzarca politici a fost pe(ceputl ca o ameningare fagi de interesele ciaselor dominante pi ceie asociate cu acestea din strS.initate. Cu cdt era mai mare nivelul arneninElrii, cu atit mai mult se observa poLarizarca pi accentuarea contextului de clasi. in conflictele sociale. Aceasta tinde sd produci o mai mare coeziune intre clasele dominante, o mai mate semnificagie poziEiei pi acqiunii grupurilor radicale din armati gi administta;ie in promovarea unei subordoniri aptoape complete a sectorului miilociu gi in slibirea sectorului popular. Statul BA este produsul istoric al acestor crize politice pi economice. IngelegAnd ci expansiunea otizontali a bunurilor industriale de consum a atins limitele sale, elitele militare gi birocratice lncearci o noui strategie economicd pe care O'Donnell o nume$te ,,addncirezt industrializlrii". Scopul acestei ad6nciri consti in produc$a unor bunuti mai complexe care sd genereze o industrie integratd vertical gi cu spetange de export care sd duci la reducerea problemei balangei de pldg. In vederea rcakzdri acestui scop, elitele militarhitocratice decid instituitea unui stat birocratic-autoritar care 2t8

pe scari mate. In comparagie cu bunurile de consum, investi;irle de capitai imptici o perioadd mai mare de
maturizare, un continut mai mare tehnologic, management organiza;ional gi un aport mai mare de capiral. Nici o corporatie nu este dornici si investeasci at6t de mult gi in condigii de risc arAr de ridicate decAr dacL ar exisra un grad inalt de sigurangi viiroare ilrrr-un mediu profitabil. penttu aceasta, elitele militar-birocrarice cauri si elimine ameningarea politici. ce vine din partea sectorului popr_rlar prin elininarea liderilor acestuia, interzicerea grevelor, amdnarea alegerilor politice periodice, conrrolul organizaEiilor muncitoregri din intreprinderi. Excluderea politici a sectorului popular a dus la rca)izarca ,,ordinii,,, a determinat stabilirea unor condigii necesare penrru stabilizarea relatiilor de dominaie, permite predicrabiliratea investigiilor profitabile pi asigurd. un nou impuls addncirii structurii producgiei. Crepterea capacitigii represive a statului gi a controlului asupra societd,tii civile reprezintd instrumente ale unei strategi-i de limitate sau margin ahzarc a protesn:lui popular pentru a face posibild diversificarea structurii industriale. Acestea fi.ind notele tundamentale aie statului biroctatic-autorirar (BA), intrebarea pe care $i-o pune politologul este aceea referiroare la dinamica acestei institutii ' poiitice.-

sd asigure pace^ sociali penrru a permite investi;ii de capital

Din punctul de vedere a lui O'Donnell, capitalul interna;ional este o condigie necesati pentru a asiguta obiectivele stabilite de statul birocratic-autoritar intrucAr numai corporagi-ile transnagionale au capiral suficient,
tehnologie avansatd gi echipament modern penrru a parricipa la acest proces. Pe l6ngd contribugia pozitivd asupra balantei de pli,tr, capitalul striin demo fistreazd. sprijinul exrern de care se bucuri. statul BA. Astfel, in stadiul inigial starul BA se afli in faEa unei probleme legate de eliminarea ameningirii
219

activirii sectotului popular gi asiguratea unui mediu atractj.v pentru investi;iile de capital. O'Donnell consideri ci aceasti. sarcind presupune alocarea unui timp insemnat pentfu a demonstra capitalului internagional seriozitatea gi abi[tatea statului BA de a duce la indeplinire construc;ia suportului social-politic necesar dezvoltirii economico-tehnologice. Elementele distinctive ale fazei iniEiale sunt izolarea poiitici fagd de sectorul popular, deziluziile aliatilor ini;iali (in speciai burghezia naEionali) gi dependen,ta de capitalul
international.

car^cteflza rclaya existenri inrre statul BA pi aJ in faza consolidfuii. La sfArgitul analtzei sale O,Donnell indici. doui evolu[ii posi]:ile in ce pr-ivepte colapsui sau transformarea statului BA. Intr-un pr-im scenariu, multe state BA nu au nici micar pansa de a trece dincolo de faza inigiah. Astfel, Ia doi ani dupi iovitura militari din 1968 Argenrina inregistreazd
capitalul internalion

pentru

primele intrd.ri

de

capital.

La iumitatea anului

j,g6g

indeplinirea condigiilor prevS.zute de faza inigiali., statul BA intr5. in stadiul de consolidare in cate ^p^te o recuperare in evoluia PIB. Starul BA are o putere mai mare de negociere gi mai mult spatiu pentru actiune dec6t inainte de aceasta fazd. Din acest moment, statul BA poate si adopte o politici de deschidere selectivl pentru burghezia naEionali, formAnd astfel o triadi ce cuprinde statlll BA, capitalul interna;ional gi capitalul local. Odati cu includerea componentelor pdvate gi na;ionale, BA poate a{rma cd. reprezinti. interesele generale ale naEiunii. Noul rol al. capitalului internagional pi expansiunea statului sunt prezentate c instrumente pentru atingerea intereselor
fundamentale ale nagiunii.

Dupi

Formarea triadei genereazd" o situagie mult mai complexi decAt cea existentd inainte. Pe de o parte, staful BA otchestrcazd.in mod activ reintrarea burgheziei nagionale prin subsidii pentru activitiEile economice ale acesteia pi prin rezef'r^rea unor spaF economice inchise capitalului internatronal. Astfel, statul BA ajunge si restricgioneze capitaiul internagional intr-un grad aproape de neimaginat in faza iniqiaH. Din punctul de vedere aI capitalului international, statul BA continud si fie gamntul politic al ordinii gi stabilitiEii necesare investigiilor profitabile. O'Donnell folosegte termenul de,,mutual indispensabiliry"
220

BA a e$uat in al pdcii, ordinii sociale gi stabilitigii economice. In consecinri, fluxul de capital s-a oprit, capitalurile au inceput si piriseasci pirlsit t^r^) rezerwele internagionale au scd.zut, investi,tiiie private in echipamente pi mapini s-au redus. Avem aici un exemplu in care societatea civild. a demolat un sta[ c re a renuntat 1a caracteristicile sale birocratic-autoritare, devenind mai sensibil la problemele sociale. ln al doilea scenariu, dupi consolidarea putelii statului BA chiar ei insugi i" rcnztlonahzeazd. prin revenirea burgheziei nagionale in coali;ia dominanti, distangAndu-se de capitalul internagionai pi netezind calea revenirii societdtii civile in spaqiut politic. ln acest punct, O'Donnell observd un paradox intre statul BA pi democragie, Un star BA are o mai rnare putere de negociere cu sectorul popular gi poate sd aibi o gansd mai mare sd cAstige alegerile prin promovarea cregterii
asigurarea sarcinii sale de garant economice. Astfel, un stat BA eficient poate avea capacitatea de a se transforma intr-un stat democratic.

manifestaEiile populare au demonsffat cd starul

dezvoltare. Ei explicl logica neo-patrimoniald ce include pluralismul cultural ce faciliteazl strucrurarea vetticaii gi segmentarea societigii, o autonomie tedusd pi reptezentare slabd a grupurilor sociaie gi o afirmare frag,ld, a societdtii civile. In aceastd situagie apare un proces prin care pozigiile
221

Precaritatea resurselor economice genereazd, o serie de factori prezentt in majodtatea societdtilor ailate in

pol-itice sunt folosite pentru a descfride accesul la resursele economice. Fiecare grup caut, si foloseasci mecanismele politice pentru dobAndirea controlului economic, iat faptul face pi mai dificil5 schimbarea structr:rii sociale. c^ ^t^re practicilor politice de conducere prin notabili Persistenga explici rezistenga comunitati gi tolul sdu in mecanismele de inueginere a neo-patrimonialismului. in unele gd.ri subdezvoltate, gefii tradigionali sunt asociaqi Ia exercitarea funcEiilor publice de ci.tre cefltrul neo-patrimonial. Numeropi autori sugercazd. o explicare mai criticd a contextului social, economic Ai politic la carc este aplicat termenul de patrimoniaiism. Giinther Roth arati cd unele

sunt p(ezente gi in societ5gile moderne industriale. Acelapi autor aflrmi ci in Statele Unite vechile magini poiitice au displrut, dar a ri.mas conducetea personali. In spatele harismei presupuse a iui John F. I(ennedy se afli un intreg aparut organizagional cu ,,i2" patrLmonial. Aceasti formd moderni de pauirnonialism se extinde pe misuri ce asistim la expansiunea activiti;ilor statului. frentru func;ionarii din diversele agengii de stat sau semi-private patrimonialismul semnifici accesul la difetite venituri cum ar fi acelea de deplasare, de transport in condigii pe care statutul normal nu le-ar permite, regedingi in zofle alese, alte cheltuieli

formulirile de genul ,,chcd",,,magini" sau ,,facgir-rni"

care

forme pre-moderne de organizarc sociald Pot sE supravieguiasci in cadtul celor moderne chiar dacd
stadiu de dezintegrme, patrimonial-ismul fiind o asemenea formd. Intr-un studiu mult utilizat de sociologi gi politologi, ,,Personal Rulership, Patrimonialism and Empire-building in the New States", pubiicat mai intAi in ,,World Politics" in ianuarie 1968 gi apoi teluat in volumul editat de Reinhard Bendix ,,State and Sociery", Roth reconsiderd. valoarea explicativi a dominaEiei patrimoniale din tipologia weberiand intrucAt administragia 95rilot aflate intr-un proces de dezvoltare nu prezintd in mod obligatoriu in evolulia lor trdsiturile legal-ragionale specifice. Roth distinge doul tipuri de bazd ale patrimonialismului. Primul Poate fi glsit incd in cdteva regimuri politice in c te legitimitatea se spriiinl predominant pe baze tradigionale. El citeazd. cazul Etiopiei inainte de revolugie in timpul implratului Haiie Selassie. O a doua fotmd este un tip de patrimonialism Pe cate Roth il numepte ,,personal rulership" gi care nu cere nici o credinqi in cahftcarea petsonali a conducltorului. Conducerea personalS este fondatd preponderent pe incura)iri pi ptemii cu caracter material. Conducerea personali este cuprinsd in
222

legitimarea tradigionalisti pe care se sptijineau se afla inu-un

personale, toate acestea inso;ite de o funcgionare preferengiald a criteriilor universale de {ecrLrtare pentru posturi in diverse administra$.4 Pentru lumea subdezvoltatl, conducerea personall este potlivit opiniei lui Roth forma dominantd de conducere. Edgat Shor analizeazd. buocraga tarlandezd. gi ajunge ia concluzia ci. aceasta este permisivi la reEeaua de schimburi materiale motiv penftu care o preztntd, ca pe un caz deviant, dar pe care Roth o vede ca pe ceva normal in asemenea societigi. In ;drile subdezvoltate birocragia funcioneazd intrun cadru patrimonial fapt considerat de unii autoli cd ar fi
mult mai compatibil cu obiectivele construcliei nationale sau cu cele referitoare la ,,state-building". Geraid Heeger a atribuit patrimonialismului un rol major integrator in aceie state noi. in care cenuul politic tinde si fte organtzat in jurul modului de implrgire a diferitelor avaotaie cum ar fi posturile, aiutoarele economice, privilegiile. AtAt pentru Roth cAt pi pentru Heeger patrimonialismul este caracterizat printr-o birocragie vulnetabili la rclaytt personale de tip clientelar. Aceasta este $i poziya lui Legg pi a lui Lemarchand care deosebesc sisteme clientelare feudale li sisteme clientelare patrimoniale. Cele patrimoniale, spre deosebire de
223

cele feudale, funcgion eazd' p:.:rrrtr-o administtagie compusd prin func;ionari numi;i de conducitor, Pe cAnd cele. feudale timp o pr:in legdtura dintre stipin 9i vasal care este in acelagi Lemarchand L*pr.rl dar gi o cauzd-arelaEiei politice' Legg 9i formuleazd concluzia potrivit cdteia rela;ia patrimoniald este comparativ mai pu,tin personalizatl 9i, deci, mai p-recarl.in existenga ei deciicea feudalI ce decurge din omagiul feudal'' Potrivitcelordoiautoripatrimonialismulpoateavea mai mr_rlte varianre una tradigionalS. in cate tela;iile de tip clientelar pitrr,rnd in intregul sistem politic ai una modemizati i., .rr. trdsiturile patrimoniale coexistl cu tendinqe legal-ragionale incipiente care Pot fi intiLrite in sectoaiele cele mai dinamice ale societi,tii. Ei vorbesc despte ce inseamni cX in ,,sisteme inclustriale clientelate" ceea societdgile industrializate contemporarle politicul nu funcqioneazi in intregime conform idealului birocra,tiei legalz ragionale" Problema cate rdmdne de discutat este ^ceea reziduuri diierengei dintre o societate industriali cu clientelare pi una ,,patrimoniali in cuts de dezvoltare"' Cei cloi autori considirl cd rela;iile personalizate sunt in descregtere in societdEiie dezvoltate intrucit dezvoltarea economicd gi posibilitigile existente contribuie la eliminarea caracterului personali zat al relayilor sociale institugionale. El apare mai mult in construclia carierei din viaEa politici' ioexistenEa sectorului modem cu cel pattimonial constituie gi subiectul preferat al lui Riordan Roett in studiul viegii politice braziliene. El percepe pattimonialismul ca pe o trcline sociali publici flexibild 9i patemalistd bazatd pe un schimb de favoruri, mai ales in domeniul angaiilrli forgei de munci pentru spaliul public, o sursi de control 9i cooperare ualizati de elita braz\Itand,. Autorul aetd cd prin controlul politic o minoritate ;i-a menginut influenga asupra societiii chiar gi in condiflile dezvoltirii politice democratice in petioai^ dintre 1,g4g gi 1,964. Supravieguirea sistemului
224

pauimonial a fost posibili nu numai prin conmol politic pi distribuirea atentd a ,,unor avantaie" ci gi prrn fragmentarea opoziliei potengiale fagd. de regim, actiune upurate prin mdrimea pi eterogenitatea acestei giri, dar pi prin pasivitatea politicl a maselor. De fapt, nu se poate spune cd patrimonialismul coexisti cu tendingele ragional-legale, ci ma.i degrabd cd ele sunt intr-o stare de tensiune. Harold Crouch znahzeazd. gi el fenornenul supravieEuirii pattimonialismului in petioada post-colooiali. in Indonezia. Mecanismul utilizat vtzeazd getez de partea conducdtorului a uflor seglnente ^tr din armati prin acordarea unor posturi in administratia civil5 gi a unor posibilitd$ de exploatare a unor credite, licenge pi contracte cu finangatea statului. Neopatrimonial-ismul apare mai degrabi ca o practicd. a modelului weberian in contextul unor societi;i care se c racteflzeazd. prrn permanenla idenriti,tii comunitare pi prin dificultXgi de construcgie a unei societigi civile. In felul acesta se pot aduce explica,tii suplimentare legate de penettagia patrimonial-ismului in structudle birocratice din lumea subdezvoltati, fenomen ce conduce pe fiecare titulat de post si se comporte ca propdetat al acestuia.6 Edward Shils anahzeazd. procesul de dezvoltare politici (,,Politica1 Development in the New States") in relagie cu cele mai des intAlnite obstacolele care se manifestd in societd;ile intrate intr-un proces de modernizare. Elitele noilor state ili legrttmezzd. domina;ia plin guvernarea democraticd in folosul,,popotului".,,Doringa poporului" devine fundamentul exclusiv al legitimitdgii regimuiui. Viziunea e[telor moderne asupra dezvoltirii noilor state conffaste zi puternic cu suuclurile sociale tradigionale. Preponderenga loialitd;ilor parohiale fac dificili funcgionarea statului de dtept. Legi.turiie sociale de gtup, casti sau reiigie submineazi administragia in esenla ei ragionali pi prornoveazi in tindurile ei func;ionad pe alte criterii decAt
225

cele tipice de competen;i gi calificdri profesionale. Structurile educagionale se cafactetizeazd. prin profunde discrimindri intre grupuri gi clase gi ele se suPraPun peste inegalitdgile economice asociate cu stiluri 9i valori diferite de viagi' i., ,..tt context, clientelismul poate fi privit ca un proces dialectic mai larg in cate indivizii interacgioneazd in mediul 1or in continui schimbare. Relagia client-pauon nu

Roniger in studiul 1or ,,Patron-Client Relations as a Model for Resuucturing Social Exchange". Condi;ionarea clientelismului de citre mediul

societigilor slab dezvoltate, clientelismui constituie un mod specific de arliculare a centrului cu periferia, un mod narural di funcgionare de tip neo-patrimonial a sistemelot politice' ca Pe ufl ,,raPort de Jean M6dard definegte clientelismui rudenie de nelegat 9i cate se bazeazd dependenqi personall, pe un schimb reciproc de favoruri intre doui persoane p^t.o.r,.l gi clienrul- care controleazl resurse inegale"7' A$" cum este formulatX defini;ia lui M6dard ea nu poate funcEiona fdrd, a pune cAteva probleme. Astfel, relaEia ilientelari este o telaEie ce Pune in raporturi un patron pi un client care schimbd servicii, primul aducind favoruri, iar cel de-al doilea susEineri. O astfel de perspectivd nu ttebuie sI puni in umbri clientelismul de grup, clientelism ce ioaci un iol imporrant in sistemele politice in modernizarc.Pe de alti p^rte, antropologii au ardtat deia importanga relaqiilot Lfientelare in comunitdEile tribale ficAnd din clanul ales sau din degindtorul putetii un vedtabil patron. Distincgia dintre rela;ia de clienteli pi cea de rudenie trimire adesea Ia realiti;i mai complexe, in special in acele societdgi ce se caractetizeazd, prin existenga sau menginerea modurilor de integrare comunitarX. Se pot gisi o multitudine de situagii, de la practicile cele mai uilitare in care clientul schimbi pationul in funcgie de interesele lui, la practici cu conotagii uf..tir. in care legd.tura dintre client pi Patron depd9epte simplul schimb de interese fapt rdiefat de Eisenstadt 9i
226

existi ca o entitate in sine ci se pune in mipcare intr-un moment istotic anume. Fdtd' z fi o practicl exclusivi a

economic, cultural, social pi religios este re[efati. de Eisenstadt gi Roniger in studiui citat anterior: ,,in acele societi;i in care modelul clientel-ist este predominant, actorii sociali prezintS. un grad relativ redus de acces autonom la principalele resurse necesare implementirii scopurilor lor pi conuolului ptopriilor lor resurse in comunitdgile mai mari"8. InsistAnd asupra caracterului asimetric al relagiei, M6dard pune accentul pe falsa reciprocitate a pracricii clientelare: pauonul reEine din aceasti relagie un aport care prezintd pentru el un caracter marginal in timpui ce clientul extrage un avantaj care lui ii este vitai. Acest dezechilibru creeazd. condigiile unei veritabile dependente care, reflecti
inegalitatea resurseior precum gi funcgia esenEiall a practicii clientelare de a plasa o periferie clientd in pozigia de dependengi in raport cu ansamblul de elite cate ii deschid accesui Ia bunurile materiale pi simbolice de;inute de centru gi cate ii oferi acestuia posibilitatea de a controla in mod direct grupurile ce se plaseazd. in situaEia de dependengi. Modul in care 'Weber prezintd dominaEia tradi,tionald, in special aceea patrimoniali gi feudali, demonstreazd cd aga cum apare astizi clientelismulel nueste un fenomen modern. Pornind de la acest fapt gi adAncind inur-un anume sefls situaEia clientelari aga cum apare la Weber, Lemarchand distinge patru tipuri tradiEionale: feudalitate ca legituri interpersonali pi as-imetrici, dar conuactuaJizatd intre

suzeran

pi vasali, clientelismul mercantil care pune in

funcpune rela,tii de beneficiu gi loialitate, clientelismul sacru dintre autoritatea religioasd gi discipoli, clientelismul patrimonial observat in structura birocraticl aflatd \a dispozigia PrinEului. Extinderea clientelismului in sistemele politice moderne se exp[cX prin contexn:lneo-patrimonial in
227

pi periferie' care el constituie baza npotturilor dintre centru El dnde si devind un element de acces atit pentru gtupurile

In marginale, dar gi Peotru indivizi la institugiile centrale' .r.d.r.^ funcgionlrii sale sistemul c[entelar presupune o petmeabilitate a centrului Ia influengeie personale 9i .acest iapt indici prin el insuqi un grad scn1u1 de instituqionahzare cie f^c" poliUit fenomenul paffonaiului' lvialoritatea lucrlrilor consacrate acestui fenomen explicd fenomenul cljentelat prin raritatea bunurilot spre materiale. Aceasta cletermini orientatea actorilor sociali practica patronalului mai mult decAt sPre constituirea cL solidariUpior orizontale 9i aceasta datoritd faptului Prin prt orrrli oferi mai multe Sanse de acces spre centru' elemente acest Proces se reduc riscuriie redistdbuirii unor gtupuri' indivizi'pi intr-un mediu cu un numir mai mare de Aceasti construc;ie face din solidaritatea verticali o reintroduce cons.cirrqa , ,rb.l"rroltXtii economice' Ez

de limitare a pluralismului politic lz care se referi Juan Linz in studiul sdu ,,Totalitarian and Authodtarian Regimes" publicat in ,,Handbook of Polirical Sciences", editat de F. Greenstein gi N. Polsby. lnteresant este fapnrl ci Juan Linz integreazd. \n regimurile cu pluralism limitat gi sistemele c tzctertzate prin mobilizate politicd de inspira;ie harismatici sau ideologicd. Autotitarismul apare ca un fenomen comun gdrilor slab dezvoltate in care sistemul politic se construiegte prin testrAngerea cererilor ce pot fi exprimate de actorii politici. Pia;a politici funcgioneazd intt-o situa;ie ce poate fi c tacterlz td ca monopolistl intrucAt exclude practica aiegerilor concuren;iale. Alegerile penftu diversele instituEii democraricevtzeazd mai mult o consultare cu rol legitimator

intern gi extetn. lt contextul consultirilor electorale, clientelismul genereazi fenomene legate de manipularea
sufragiilor. Apare sistemul ,,voturilor vindute" penffu locuri de munci sau alte avantaje gi aceia al ,,votutilor glegate" vehiculate de notabi.li in sistemele tradigionale.e Aceste practici adesea modulate de introducerea unui muitipartidism de paradd joaci un rol important in reproducerea sistemelor politice gi nu trebuie considerate numai ca un insoitot intr-o perioadd de tranzilie economici pi politici ci pi ca un rezultat aI neo-patrimonialismului care asigurd continuitatea sistemului. Sistemele politice din lumea subdezvoltati sunt constrAnse s5. facd. apel la un control cdt mil mare al mecanismelor creatoate de cereri fayd, de sistemul politic,

clientelismul ca mod de organtzarc provizorie a comunitdgilor politice. Totupi, specificitatez organtzdrii ca un verticale , ,"irgiilo. sociaie nu trebuie ptivitn 1uma1 ca un reflex al economicului. clientelismul trebuie privit 9i in mod specific de adaptare a centrului 1a periferie unele fagi de societdgi .are prezin'ti fie rezistenfe comunitare centm, fie rezistenge de tip neo-patdmonial catacterizzte de printr-o biroctaqie ieficitatd, fapt invocat printre a19ii.9i ^Er.rr, Gellner in ,,Patrons and Clients" apXrut in volumul

and Clients eclitat de Ernst Geliner 9i J' \flaterbury ,,Pattons 7)' 197 tln' in Mecliteranian S ocieties" pondon Duckwor Neo-patrimonialismul pi clientelismul tind sd unifice' a oatec^re mdsurd, modalitd$ie politice de funcgionare

intr-o

gtad siaz't de clezvoitart' it' primul rind, ele genereazd gr.actici politice contrare Ptacticile autodtare iro..r"lo, d; mod.Jtnz^re politicd' ietetmind politici de excludere pi de depolitizare sau practici
sistemeiot

din

gdtite

.,, tt'

mecanisme ce se fondeazd pe utthzarea frecventd Z mijloacelor violente. InexistenEa piegei politice pi a unui spaqiu poiitic pluralist in sistemele po)itice neo-patrimoniale conflictele ce determini o reevaluare a birocragiei. De ^ceea, apar se manifestd mai mult ca un conflict intre rolurile birocratice, neglsindu-se nici o componentd a sistemului politic care sd constiruie o contrapondere la acest conflict.
229

228

Explicagia acestei absenge trebuie clutatl in gradui scizut de strucrurare a societi;ii civile, in lipsa unor resurse financiare gi de putere a autoritLgilor locale sau in precatr- impotanti a grupurilor de interese sau a institu;iilor politice precum pariamenrul. Majoritatea elitelor sunt atrase in aparatul birocratic gi astfel egueazd posibilitatea constituirii unei elite concurente intr-un alt domeniu al viegii politice. Exemplul Egiptului din perioada lui Nasser este concludent in aceasti direcEie pentru ci orice posesor de diplomi universitard nu zvea altd akernativi la aceea a integtlrii intr-un ^patzt birocratic. Efectele sunt destul de gtave pentru sistemul politic: supraincircarea administraEiilor cu consecinle asupra modaliti;ilor sale de funcgionare, insugirea rolului birocratic de posesorul sdu, greutili in construcgia societigii civile cu sffucrura sa proprie, controlul slab asupra practicilor puterii.

O'DonnelI, aparigia modelului birocratic autorirar se coreleaz1. cu schimbS.ri structurale in capitalismul

dependent.lo

La sfirgitul anilor '50 gi la inceputui celor '60, teoreticienii modemizlr.ii gi-au exprimat optimismui in legdturi cu perspectivele democragiei in lirile ayansate economic din lumea subdezvoltatd astfel ci industriahzarea gi cre$terea economici erau privite ca. precondifli ale instauririi democragiei. Exempiul tipic pentru aceasti tezd este cel pe care il gisim la Seymour Lipset in ,,Some Social Requisites of Democrary: Economic Development and Poiitical Legitimacy" publicat in ,,Amedcan Politicd Science Review", nt. 53 din 1959. Un asemenea tip de perspectivi asupra dezvoltlrii politice a fost criticat de teoreticienii schimbddi. Spre exemplu, Samuel Huntington ardta cd. frrd
instituqionalizate, dezvoltarea economici nu pare sd ducd la o democratizare politicd (,,Political Order in Changing Societies"). Pe o pozigie contrare se situau acei sociologi care au intetpretat rclaya dintre dezvoltarca economicl pi politici intr-un sens care a dus la concluzia ci industrializarea ;i dezvoltarea economici sunt asociate cu conducetea ptin

Integrarea pi concentrarea proprieti.tii in indusmie in general ca o solu;ie \a ctza economici a cdrui singur ^p^re gestionar este statul care plin func;iile sale poate asigura ordinea gi stabil-itatea economici. Astfel, un regim birocratic autoritar aparc ca o cerinti funcgionali pentru sch-imbarea din structufile produccive dintr-o economie dependentd capitalisti. Aga cum precizeazd, Gt,illermo O'Donnell in ,,Reflections on the Patterns of Cirange in the BureaucraticAuthoritarian State" (publicat in ,,Latin American Research Review'), ,,sistemul BA - biroctatic autoritar - este un sistem al excluderii sectorului popuiar bazat pe reacya sectoarelor dominante gi a claselor fagd de crizele politice gi economice spre care conduce populismul. Aceasti excludere este o condigie pentru atingerea pi garantatea ,,ordinii sociale" pi a stabilitd.gii economice; acestea constituie condigii necesare pentru invesrigiilor interne gi a capitalului ^ffagere internaEional asigurAnd astfel continuitatea prinu-un un nou impuls in direcgia adAncirii structurii productive"ll. Teza lui O'Donnel a contribuit la reslrucrurarea teoriei modemizS.rii

prin

accentul pus

pe politica economicd impJicati in

schimbarea de regim. Un astfel de model birocratic-autodrar

militari

pi

apai,tta unei birocratii autoritare. Potrivit lui

230

are ca principali purtitori elitele polirice gi elitele militare. Elitele politice a cdrcsr promolrare este asigurati de procesul de mobilizare ce marcheazd procesul de decolonizare, fie ci este yorba de o elitd legati de aparatele birocratice in construcfie, fie de c re a tranzitat prin administrafa ^cee^ coloniald, reprezintd un exemplu al invetsirii modeiului occidental de dezvoltar". in aceastl. situagie, resurseie politice le domini pe cele economice. Elitele mi-litare dispun de un capital de putere considerabil. Fiind un agent al progresului economic Ai tehnologiq se impune ca un pol de ^rmata
231

1
,ll

:i

modernizare in Edrile slab dezvoltate economic. Aceasd capacitate decurge pi din situagia favorabili a armatei din perspectiva cdreia e^ Poate comPara stadiui dezvoltdrii propriei societdf cu acela al puterilor miLitare cu care se afld in rela;ie. Printre altele, arrnat^ este de departe birocra;ia cea mai bine dotatl din punct de vedete material, cea mai ierurLizatil gi care dispune de un personal in pozigie de ascensiune sociali, deci mai potrivit Penftu ceringele proceseior de mobilizare sociall gi politicd. Armata parc a ft cel mai bine plasati pentru a impune o concepgie mai omogeni gi mai unitard asupra practicii guvernamentale. Acest capital de putere de care dispune atm ta contribuie la explicarea potenEiaiitS.$ pretoriene ce catactetizeazd. sistemeie politice neo-patrimoniale. Corup;ia este ufl fenomen ce cafacterizeaztr multe societdgi dominate de o bitocragie hiper-dezvoltati. Ea reflecti o punere sub semnul intrebirii a dualitigii publicului pi privatului ce rcglementeazd funcEionarea sistemelot politice pe deplin afirmate. Fenomen ,,patologic" in sistemele vestice, corupgia tinde sd apzrd, ca o normd de func;ionare a societiEilor slab dezvoltaie. ln pdinqele politice se considerd cdla vArful piramidei birocratice, corupia intri intr-o logici a protecEiei birocratice care se manifesti prin manipularea puterii. Prin acest proces se constituie o castX a ,,capitaliptiior bitocragi" ceea ce inseamnd cd' existd o fracgiune a elitei politice care igi utihzeazd. puterea pentru a-gi face intrarea in lumea afacerilor folosind protecgia selectivd a statului in favoatea intteprinderilor private sau pentru a

in

scopuli personale ca gi rela;iile pe care le presupune apartenenta la un apar.at birocraLic. Aceste practici sunt intirite de slaba institutionalizare pol.iticd gi relativa siricie, ceea ce conferi. in acelagi ti*p un caracter iluzoriu introducerii unei ragionalitdgi statale in sistemele politice neopatrimoniale. Socioiogia polirici pare si ri.spundd mai bine dorin;ei exprimate de tsalandier de luare in considerare a diferengelor decAt sd se caute cu orice pre! fie fenomene universale, fie posibilitS;i de clasare gi ierahizare a formelor de comunitare politici pe o axd unilineard. a dezvoltirii. De aici apare importanta deosebiti a studiului isroriei gi a facrorilor culturali, a necesitigii unei lecturi aprofundate a lui Weber gi o ingelegere a realitd.;ii prin prisma acesreia.
,

Extinderea viziunii weberiene in teoriile actuale asupra puterii

gestiona intreprinderile publice conform

exigengelor

raporturilor clientelare. La bazz pitamidei, potrivit aceleiapi logici, se multiplicd practica darurilor petsonale destinate si evire sau sd favotneze o decizie sau alta. Toate aceste elemente se explicl prin acee cd' autofitatea este pemonalizati gi ,,privattzatd", bunurile publice sunt utilizate
232

Max Weber combate viziunea din filosofia economici a teoreticienilor liberali din secolul al XIX-lea in care relatiile de schimb pe o piaEd" concurentiald erau prezentate fdrd" ruci o legituri cu rela;iile de putere mai ales in capitolul ,,Saatssoziologte" din ,,Economie gi societate" in paragtaful referitor la ,,Putere pi dominagie. Forme tranzigionale". Aici abotdeazd" teza rcfeitoare Ia caracted ,,liber" al subiec;ilor ce se afld. intr-o competi;ie determinatd de intereseie lor. Orice bancd, mare sau instirugie de credit exerciti o pozi;ie de dominagie sau de influenli asupra pregurilor pi a piegei capitalurilor. Ea poate impune condifli
asupra celor ce recLrrg la credite determinAnd compoftamentul acestora din cauza nevoii lor de credite.
233

Aceptia trebuie sd se supuni condiEiilor fixate gi ,,chiar si