You are on page 1of 106

I.

CONSIDERATII GENERALE

VII. FLUX TEHNOLOGIC

II. DESPRE PLEUROTUS

VIII. MICROCLIMATUL CULTURII

III.TEHNOLOGIE DE CULTURA

IX. NECESAR DE PERSONAL

IV. COMPARTIMENTARE SPATII

X. RECOLTARE SI AMBALARE

V. PREGATIRE SPATII

XI. CARTE DE BUCATE

VI. DOTARI, AMENAJARI

XII. ALBUM FOTO

XIII. C O N C L U Z I I

PAGINA ANTERIOARA

PAGINA URMATOARE

Cultura ciupercilor este una din cele mai intensive culturi deoarece se poate executa in spatii

dezafectate (depozite, hale, grajduri) in care se fac amenajari caracteristice fiecarei etape de cultura si care se pot amortiza in totalitate la prima cultura.
Asigura o circulatie rapida a fondurilor financiare investite si prezinta siguranta bunei reusite.

Factorii de risc sunt considerabil redusi, aceste ciuperci fiind rezistente la variatii de temperatura,

boli si daunatori.

Substratul celulozic necesar pentru cultura este compus din deseuri obtinute in agricultura,

silvicultura, industria lemnului si textila.

In cultura ciupercilor Pleurotus consumurile energetice sunt minime si necesita manopera redusa. Pentru cultura intensiva a ciupercilor Pleurotus se impune utilizarea unui spatiu construit din pereti

de caramida tencuiti, cu geamuri opacizate prin varuire si acoperis format din doua randuri de placi de azbest care sa contina un strat termoizolant de 5-10 cm din vata minerala. Pentru o mai buna realizare a izolatiei termice recomand placarea la exterior a peretilor cu placi din polistiren extrudat. Un astfel de spatiu, bine izolat termic si etanseizat, va permite asigurarea conditiilor de microclimat tot timpul anului, putandu-se astfel realiza 5-6 cicluri de cultura.
Spatiul de cultura, trebuie sa fie prevazut cu apa potabila, instalatie de canalizare si curent electric. In mod obligatoriu localul pentru cultura intensiva va fi impartit in compartimente cu destinatii

speciale (pregatirea si insamantarea substratului celulozic, incubarea sacilor insamantati, fructificarea brichetelor) in care se fac amenajari specifice fiecarei etape de cultura in parte.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

INFORMATII GENERALE

VALOAREA ALIMENTARA

DIETA CU PLEUROTUS

VALOAREA TERAPEUTICA

PAGINA ANTERIOARA

CUPRINS

PAGINA URMATOARE

Increngatura Eumycota, Subincrengatura Basidiomycotina, Clasa Hymenomycetes, Ordinul Agaricales, Familia Pleurotaceae, Genul Pleurotus, Pleurotus ostreatus. Este o ciuperca comestibila, popular fiind cunoscuta sub numele de pastrav, pastrav de fag, buretele negru sau pastravul cerului. Pleurotus ostreatus este o specie saprofita, facultativ parazita, pe suport ligno-celulozic. Lemnul de foioase poate fi atacat de Pleurotus ostreatus care produce putregaiul alb cu dungi rosii al duramenului. Pleurotus ostreatus degradeaza lignina si alte deseuri lignocelulozice fiind echipat cu un sistem enzimatic complex in structura caruia intra 3 exoenzime, cele mai studiate pana in prezent: ligninperoxidazele, Mn-peroxidazele si lacazele. Pleurotus ostreatus este un important reprezentant al organismelor (foarte putine la numar) raspunzatoare de degradarea celui mai recalcitrant polimer aromatic de pe glob - lignina (considerat ca cel mai rezistent compus aromatic la atacul microorganismelor si al doilea ca abundenta, dupa celuloza). Cu toate acestea lignina nu reprezinta principala sa sursa de carbon, fiind necesara prezenta in suportul de crestere si de celuloza si hemiceluloze, care sunt mult mai usor descompuse in hidrocarbonati cu mase moleculare mult mai mici, datorita celulazelor si hemicelulazelor prezente in sistemul sau enzimatic. Este necesara si prezenta unei cantitati de glucoza pe suportul nutritiv. Glucoza reprezinta suportul energetic pentru celula, care este transformata, prin glicoliza, in moleculele macroenergetice necesere in orice activitate celulara. Un alt factor important in cresterea acestei ciuperci este si oxigenul, deoarece majoritatea mecanismelor degradative sunt oxidative. Alaturi de oxigen este si azotul, care reprezinta si el un factor limitant. In plus, s-a aratat ca are si activitate: antitumorala, anti-inflamatoare si antibiotica.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DESPRE PLEUROTUS PAGINA URMATOARE

Ciupercile contin apa, substante organice si saruri minerale. Procentual la 100g de substanta uscata aceste componente sunt: apa: 82-92% substante organice: 7,5-16,5% dintre care: proteine,albumine si alte substante azotate (3-5%) glucide: 1-3%; substante lipsite de azot: 1,5-7%; lipide: 0,5-1%;saruri minerale: 0,5-1,5% acizi organici, enzime, vitamine, substante tanante, uleiuri eterice: 0,5% Ciupercile reprezinta o valoroasa sursa de aminoacizi esentiali, in structura proteinelor din compozitia chimica a ciupercilor fiind prezenti toti aminoacizii esentiali: leucina, izoleucina, treonina, valina, metionina, fenilalanina, histidina, lizina, triptofanul, tirozina. Continutul de proteine este ridicat in lamele si cuticula palariei, fiind de 41% fata de 33% in piciorul ciupercii. Hidratii de carbon: glucoza, maltoza, trehaloza, se gasesc mai ales in ciupercile tinere, deoarece la ciupercile mature sunt utilizate in procesul de sporogeneza. Vitaminele apartin complexului B (B1 sau tiamina, B3 sau acidul pantotenic, B8 sau biotina), iar continutul in vitaminele A, D, si partial C este apreciabil. Digestibilitatea ciupercilor este oferita si de o enzima pe care o secreta, tripsina, care detine un rol deosebit in procesul de digestie. Ciupercile pot fi consumate ca aliment dietetic, deoarece nu contin amidon, iar grasimile se gasesc in cantitati reduse, doar sub forma combinata: fostatide, lecitine, agaricine, ergosterine. Valoarea nutritiva a ciupercilor este de 250-400 kcal pentru 100g substanta uscata calculata dupa continutul in proteine, lipide si glucide. Ciupercile reprezinta un aliment care poate completa si reechilibra meniurile bogate in grasimi sau sarace in substante proteice. Astfel, s-a stabilit ca, in alimentatia omului, un consum de 100-200g ciuperci uscate/zi poate mentine un echilibru normal al azotului in conditiile in care nu se consuma carne de origine animala.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DESPRE PLEUROTUS PAGINA URMATOARE

Lipide totale 0g (0%) Lipide sarurate 0g (0%) Colesterol 0g (0%) Sodiu 30mg (1%) Glucide totale 3g (1%) Fibre dietetice <1g (3%) Carbohidrati <1g Proteine 4g Vitamina A 0% Vitamina C 0% Calciu 0% Fier 8% Valori raportate la valorile procentuale necesare zilnic, cuprinsa in 2000 calorii. Lipide totale <65g Lipide saturate <20g Colesterol <300mg Sodiu <2400mg Potasiu 3500mg Glucide totale 300g Fibre dietetice 25g Calorii per gram: lipide 9 carbohidrati 4 proteine 4
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DESPRE PLEUROTUS PAGINA URMATOARE

Pleurotus este bine cunoscut medical pentru beneficiile sale de control cardiovasculare si de colesterol. Pleurotus contine mevinolin si compusi inruditi care reprezinta un potent inhibitor, competitiv, al HMG Co A reductaza (3-hidroxi-3-metil-glutaril-CoA reductaza), cu limitare majora a enzimei din sinteza colesterolului. In plus, s-a aratat ca are activitate: antitumorala, in raspunsul imun, anti-inflamatoare si antibiotica. O mare corelatie semnificativ negativa (r=0.981, p<0.001) intre cantitatea de Pleurotus in dieta si nivelele colesterolului in vasele sanguine a fost gasit la masculii de sobolanii Wistar hraniti la scurt timp dupa intarcare cu o dieta cu 0,3% colesterol. Adaugarea a 1.0, 2.5 si 5.0% de Pleurotus in dieta reduce nivelele de colesterol din vasele sanguine cu 11,31 si 46% respectiv. Dieta cu 5% Pleurotus a suprimat acumularea colesterolului in ficat si a crescut fractia colesterolului transportat de lipoproteinele de inalta densitate. Efectul adaugarii a 5% pudra de Pleurotus timp de 12 saptamani asupra parametrilor cinetici ai metabolismului colesterolului a fost studiat in masculii de sobolani (Wistar, cu o greutate initiala de 85g) hraniti cu o dieta semisintetica continand 0.3% colesterol. Curba de scadere a colesterolului plasmatic (examinat pentru ultimele 29 de zile ale experimentului dupa o singura doza de colesterol marcat la C4 cu 14 C) a fost evaluat prin analiza matematica, utilizand 2 modele de metabolism al colesterolului plasmatic acumulat. Dieta cu Pleurotus a redus timpul de injumatatire a ambelor rezultate exponentiale in valorile calculate scazute (cu 28%) din totalul colesterolului introdus in acumularea in organism a colesterolului (acumulare +sinteza endogena) si cantitati scazute a ambelor acumulari (cu incete si rapide schimbari de colesterol). Rata schimbului de colesterol intre acumulari a ridicat rata transformarii totale a colesterolului din sistem (rata mecanismului de turnover a colesterolului), fiind crescuta cu 50%. Dieta cu Pleurotus a prevenit efectiv cresterea hipercolesterolemiei si acumularea colesterolului in ficat a fost indusa prin dieta colesterolului.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DESPRE PLEUROTUS PAGINA URMATOARE

PREGATIREA SUBSTRATULUI

IMBIBAREA SI DESINFECTIA

ADAUGAREA AMENDAMENTULUI

INSAMANTAREA SUBSTRATULUI

INCUBAREA SUBSTRATULUI

FRUCTIFICAREA CIUPERCILOR
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Materiile prime utilizate sunt paiele de cereale, cocenii si ciocalaii de porumb. In vederea
asigurarii unui raport optim intre continutul de apa si aer din substratul nutritiv se recomanda zdrobirea sau tocarea materiilor prime la dimensiuni de 1-3 cm. Aceasta faza este obligatorie pentru cocenii si ciocalaii de porumb. Utilizarea lor in stare degradata de mucegaiuri, bacterii, insecte va conduce la o diminuare semnificativa si chiar la compromiterea totala a productiei de ciuperci. Avand in vedere faptul ca ciupercile Pleurotus sunt capabile sa utilizeze celuloza, hemiceluloza, lignina si carbohidratatii solubili (glucoza, zaharoza) se recomanda adaugarea in substratul nutritiv, in proportie de 2-3%, sroturi de soia, faina de ovaz sau orz, cu scopul de a accelera cresterea miceliului si obtinerea de sporuri de productie. In acest caz substratul nutritiv nu trebuie sa intre in fermentatie (miros specific permanent). Daca se va utiliza un substrat nutritiv partial degradat prin fermentare productia obtinuta va fi mai mica si deci cultura nu va fi rentabila. Raportul optim de utilizare in amestec este de 60% paie de cereale si 40 % ciocalai de porumb material uscat.

PAGINA ANTERIOARA

CUPRINS

TEHNOLOGIE DE CULTURA

PAGINA URMATOARE

Imbibarea cu apa.

Imbibarea cu apa se realizeaza intr-un bazin prin mentinerea substratului nutritiv sub apa (submersie) timp de 24 ore, in vederea realizarii umiditatii de 65-70%. Amestecul celulozic se aseaza in bazin in straturi succesive paie, ciocalai si se umezesc cu apa tasandu- se cu o furca pana se umple bazinul cu substrat celulozic umed, pastrandu-se o distanta de 40-50 cm pana la marginea superioara. Se fixeaza amestecul umezit cu un gratar si apoi se umple cu apa bazinul dupa care se porneste sursa de caldura . De regula, din 100 kg paie uscate rezulta, dupa imbibare, 230 kg paie umede.
Desinfectarea termica

Prin desinfectarea termica a materialului nutritiv se elimina flora si fauna daunatoare acestuia, operatie efectuata cu ajutorul temperaturii. Materialul nutritiv dezinfectat termic trebuie sa aiba culoarea apropiata de cea initiala, miros placut, sa fie lipsit de daunatori si nefermentat. Agentii termici utilizati sunt apa si aburul, la care temperatura variaza intre 55-80 0 C si depinde direct de timpul afectat desinfectarii. In practica, substratul se mentine sub apa si se ridica temperatura apei la 60- 65 noapte.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS TEHNOLOGIE DE CULTURA PAGINA URMATOARE
0

C(

masurat la gura vasului ), dupa care se intrerupe sursa de caldura si se lasa sa se raceasca peste

Dupa ce temperatura substratului nutritiv desinfectat termic a scazut sub 25 0C, se scoate din vas si se omogenizeaza intr-un bazin ce a fost in prealabil desinfectat cu solutie de 10% var + 3-5% piatra vanata. Dupa eliminarea excesului de apa se verifica umiditatea prin strangerea in mana cu putere a substratului celulozic. Acesta trebuie sa umezeasca bine palma si sa lase picaturi de apa la baza degetelor. Pentru cantarirea substratului celulozic se va folosi un recipient de plastic care in prealabil a fost spalat, desinfectat si gaurit in partea inferioara. Se face tara recipientului si, prin diferenta, se stabileste greutatea substratului celulozic. La fel ca la imbibare, se aseaza substratul umed in straturi, in cada pentru omogenizare, amestecand in permanenta cu adaosul de calciu si, dupa caz, amendamente proteice. De obicei se foloseste ipsos pentru constructii in proportie de 3% sau var praf 0,2% , raportat la greutatea substratului celulozic umed. La intrare in spatiul de omogenizare se aseaza o tavita cu solutie de var praf, astfel incat toti lucratorii care participa la operatie sa calce in solutie inainte de a pasi in spatiul de omogenizare. Se recomanda ca lucratorii sa fie cat mai curat imbracati si sa poarte cizme de cauciuc iar odata intrati in acest spatiu sa iasa din el numai atunci cand sacii au fost formati. De asemenea, toate materialele necesare trebuie sa se gaseasca la indemana in aceasta camera. De regula se adauga: termic; fungicidul sub forma pulverizata, in doza de 5-10 gr/100 kg substrat nutritiv dezinfectat

3-4% ipsos, administrat cat mai uniform pe masa de substrat.


PAGINA ANTERIOARA CUPRINS TEHNOLOGIE DE CULTURA PAGINA URMATOARE

Calitatea miceliului, miceliu ce este crescut pe suport granulat (boabe de cereale), este un factor cheie de care depinde rentabilitatea ridicata a acestei culturi. El trebuie sa prezinte un miros placut si sa acopere complet boabele cerealelor.Cei mai apreciati hibrizi din Europa provin din Italia P 24, Belgia M 2191 si Ungaria - HK 357. Sacii utilizati sunt confectionati din polietilena de 0,1 - 0,5 mm grosime pe tambur. Se vor intrebuinta saci cu un diametru de 30 - 32 cm, respectiv 48 - 50 cm latime pe tambur. Sacii vor fi perforati in prealabil cu o preducea de diametru 12 mm astfel ca distanta dintre perforatii sa fie de 12 cm atat orizontal cat si vertical. De asemenea, fundul sacului trebuie sa aiba 2-3 perforatii mai mici pentru a facilita evacuarea excesului de umiditate. Dupa ce substratul nutritiv a fost omogenizat, se aduna in gramada, se leaga sacii la fund, se formeaza un strat de 8 -10 cm din substratul omogenizat, cat mai robust pe fundul sacului, se presara miceliu peste acesta, se formeaza urmatorul strat si se taseaza putin materialul din sac prin usoara batere cu palma, se adauga din nou miceliu si se reta operatia pana se umple tot sacul. Ultimul strat de miceliu cu care se incheie insamantarea in sac va fi acoperit cu un strat cat mai subtire de material omogenizat dupa care se leaga cat mai strans la gura. Un sac bine realizat presupune absenta de spatii libere atat in sac cat si la gura sacului . Greutatea optima a materialului din sac trebuie sa fie in proportie de 400 grame la litru de volum. La stabilirea proportiei miceliului in substrat cel mai utilizat raport este de 3%, cand producatorul nu recomanda alt dozaj.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS TEHNOLOGIE DE CULTURA PAGINA URMATOARE

Incubarea miceliului din sacii insamantati se face in camere special amenajate unde factorii de microclimat (lumina, temperatura, umiditatea si ventilatia) vor fi respectati cu strictete. Astfel, lumina va fi absenta, temperatura va fi mentinuta constanta in limitele a 22 1 0C, umiditatea intre 75 - 85 % iar ventilatia se va face cu aer filtrat astfel incat aerul din incapere sa fie schimbat zilnic de 1-2 ori. Respectand intocmai conditiile de mai sus miceliul va coloniza total substratul in timp de 20-21 zile. In functie de tulpina utilizata si temperatura se poate decala sau depasi acest termen. Daca temperatura din spatiul de incubare este mai mica de 20 0C, incubarea se poate prelungi pana la 30 - 35 zile, iar daca aceasta depaseste 2526 0C sacii se pot autoaprinde, miceliul moare iar productia este total compromisa (temperatura inregistrata in saci in primele 10-12 zile este cu 4-5 0 C mai mare decat in spatiul de cultura, urcand uneori chiar pana la 7-8 C ). Sacii vor fi asezati la o distanta de 5 cm unul de celalalt, direct pe pardoseala sau pe un sistem etajat de rafturi in functie de capacitatea de productie a ciupercariei . Parametrii de microclimat se vor controla zilnic si se va combate orice prezenta de insecte prin mijloace mecanice sau chimice. Dupa incubarea miceliului, caracterizata prin prezenta acestuia pe toata suprafata substratului nutritiv (culoare alba si miros placut), sacii vor fi transportati in spatiul de fructificare sau vor ramane in acelasi spatiu . Din acest moment sacii vor purta denumirea de brichete.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS TEHNOLOGIE DE CULTURA PAGINA URMATOARE

In spatiul de fructificare sacii pot fi asezati pe stelaje, rastele, rafturi sau pe tepuse metalice (formand un stalp fructifer). Intre acestea se vor lasa alei de acces pentru deplasarea personalului la cules iar intre saci distante de 10-15 cm pentru fructificare si dezvoltarea ciupercilor. In vederea obtinerii de productii calitative si cantitative corespunzatoare, se impune respectarea cu strictete a parametrilor de microclimat din aceasta faza. Temperatura din spatiul de cultura se mentine cat mai constanta, fiind 16-18 C pentru hibrizi. Lumina trebuie asigurata cu o intensitate de 70-150 lucsi, pe suprafata sacului de cultura sau circa 50-60 W /10 mp . Aceasta se poate realiza prin amplasarea de corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente de 40 W la distante de 2m intre ele pe plafonul incaperii, iar in cazul culturilor etajate si pe peretii laterali astfel ca brichetele sa primeasca in mod cat mai egal aceeasi intensitate de lumina. Un iluminat necorespunzator favorizeaza alungirea piciorului ciupercii iar palaria va fi mica. Umiditatea relativa a aerului va fi mentinuta, in faza de aparitie a primordiilor de fructificare, intre 95-98%, iar in faza de crestere intre 80-85%. Aceasta se realizeaza prin stropirea cu apa pulverizata cu vermorelul pe brichete si pe pereti pana la incadrarea in limitele corespunzatoare (circa 2-3 stropiri zilnice). Excesul de umiditate in faza de dezvoltare conduce la formarea de malformatii iar in faza de aparitie a primordiilor la suprasaturare si in final la desprinderea lor de pe brichete. Deficitul de apa in faza de formare a primordiilor inlesneste uscarea rapida a acestora, care la fel vor cadea de pe bricheta iar in faza de dezvoltare conduce la uscarea ciupercii.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS TEHNOLOGIE DE CULTURA PAGINA URMATOARE

Ventilatia, care are ca principal scop eliminarea aerului viciat din spatiul de cultura, prin introducerea de aer filtrat proaspat din exterior, va fi asigurata cu ajutorul ventilatoarelor intr-un ritm de 8-10 schimburi aer/ora, impiedicandu-se formarea curentilor puternici de aer. Debitul de aer va fi de 200-250 mc aer/ora/tona de material insamantat iar viteza aerului va fi de 0,2-0,3 m /s ( flacara unei lumanari asezata in dreptul unei brichete se va inclina la circa 30 grade ). O ventilatie necorespunzatoare, mai mica decat normele aratate mai sus, favorizeaza cresterea concentratiei de bioxid de carbon din spatiul de cultura . Astfel, in faza de formare a primordiilor vor apare deformatii ale acestora - asa numitele conopide iar in faza de dezvoltare alungirea piciorului si obtinerea unei palarii mici si sub forma de palnie. De asemenea, o ventilatie prea mare poate impiedica procesul de fructificare, datorita curentilor puternici de aer ce provoaca uscarea straturilor. Fructificarea are loc in mai multe valuri. Din punct de vedere economic sunt rentabile doar primele doua valuri. Primul val de ciuperci apare la 30 zile de la insamantare, respectiv 10 zile de la terminarea fazei de incubare a miceliului. Se recolteaza la 5-7 zile de la aparitia primordiilor, prin usoara rasucire a intregului buchet de ciuperci si atunci cand palaria lor este in pozitie orizontala si prezinta miros placut. Inainte de recoltare se recomanda stropirea cu apa pulverizata a brichetelor, in vederea recoltarii mai usoara a acestora si ca o masura in plus de prevenire a eventualelor intoxicatii cu sporii din incapere. Recolta primului val este estimata la 60% din totalul productiei. Urmatorul val apare la 10-12 zile dupa epuizarea primului val, recolta acestuia fiind insa de 15-25 % din totalul productiei. Intre cele doua valuri se asigura aceleasi conditii de climatizare. Dupa recoltarea celui de-al doilea val se recomanda evacuarea sacilor, dezinfectia chimica a spatiului si pregatirea lui pentru noul ciclu de cultura.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS TEHNOLOGIE DE CULTURA PAGINA URMATOARE

Sistemul intensiv de cultura se desfasoara in patru zone distincte, compartimentate in spatii cu destinate specifica si anume: I. ZONA ADMINISTRATIVA, in care sunt asigurate spatii pentru : birouri ; magazii diverse ; vestiare ; sala de masa ; grupuri sanitare ; camera frigorifica ; sala pentru ambalare . II. ZONA DE PREGATIRE , in care sunt asigurate spatii privind : depozitarea materialelor celulozice uscate ( paie cereale, ciocalai de porumb) ; tocarea materialelor celulozice ; imbibarea cu apa si dezinfectarea termica ; racirea, administrarea calciului ; insamantarea si repartizarea in saci . III. ZONA DE INCUBARE , unde are loc incubarea miceliului in masa materialului celulozic nutritiv, in conditii speciale de mediu . IV. ZONA DE FRUCTIFICARE , care se compartimenteaza in camere de fructificare, dimensionate in functie de capacitatea de productie a ciupercariei.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

AVERTISMENT :
MENTINEREA IGIENEI, EFECTUAREA CORECTA A CURATENIEI, EVACUAREA SI DISTRUGEREA SUBSTRATULUI UZAT, DEZINFECTIA SPATIILOR DE CULTURA, A UNELTELOR , UTILAJELOR SI ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE SUNT

LUCRARI OBLIGATORII IN CULTURA INTENSIVA A CIUPERCILOR


Pentru cultura intensiva a ciupercilor Pleurotus se impune utilizarea unui spatiu construit din pereti din caramida tencuiti si acoperis format din doua randuri de placi de azbociment care sa contina un strat termoizolant de 5-10 cm din vata minerala. Pentru o buna realizare a izolatiei termice recomand placarea la exterior a peretilor cu placi din polistiren extrudat . Pardoseala poate fi din caramida sau placa de beton. Daca pardoseala existenta este distrusa in masura in care este necesara refacerea completa, recomand pavarea cu caramida provenita din demolari . Dupa aranjarea bucatilor de caramida se toarna un mortar moale din ciment, apa si var care va juca rolul unui chit ce va umple absolut toate rosturile . La refacerea pardoselei trebuie urmarita o absoluta etanseizare pentru a inlatura riscul patrunderii in interior a daunatorilor. Geamurile deteriorate se inlocuiesc, putand fi chiar zidite in camerele de incubare. Usile si tocurile se remediaza urmarind inchiderea etansa. Daca accesul in spatiul de cultura se face direct din exterior , trebuie construita o camera tampon de aproximativ 4 metri patrati .
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Peretii se repara sumar urmarindu - se astuparea tuturor rosturilor in care se pot instala germenii diferitelor boli. Un astfel de spatiu, bine izolat termic si etanseizat, va permite asigurarea conditiilor de microclimat tot timpul anului, putandu-se astfel realiza 6 - 7 cicluri de cultura. Dupa executarea reparatiilor toate suprafetele se curata cu peria de sarma si se varuiesc cu var, urmarind albirea completa a peretilor, realizand astfel o mai buna luminozitate in camerele de fructificare . Ultima varuire se aplica cu o solutie de sulfat de cupru (piatra vanata) 2 %, in amestec cu 10 % lapte de var si 2 % formalina. Spatiul de cultura, trebuie sa fie prevazut cu apa potabila, instalatie de canalizare si curent electric. Dezinfectarea chimica a spatiului va fi facuta prin gazare cu formalina ( 50 ml/mc incapere ) sau sulf nativ ( 50 grame /mc incapere ) . Gazarea va fi executata astfel : se amplaseaza in spatiul de cultura tavi cu carbuni incinsi ( o tava la 50 de metri patrati ) peste care se toarna formalina sau sulful dozate dupa raportul expus anterior si impartite in cantitati egale pentru fiecare tava . Imediat dupa aplicarea substantei, spatiul este evacuat si inchis cat mai ermetic timp de 24 - 36 de ore, dupa care este aerisit. Zona de pregatire a substratului trebuie zilnic curatata si saptamanal igienizata cu o solutie compusa din 10 kg de var praf, 100 litri de apa ,1 kg de sulfat de cupru si 1 litru de formalina. Solutia se prepara intr - un butoi de 100 litri in cantitatea necesara pentru o singura igienizare iar componentele sunt amestecate exact in ordinea enumerarii lor . Ciupercile Pleurotus sunt rezistente la boli dar nu imune, astfel incat dezinfectarea zonelor de cultura, a uneltelor si utilajelor trebuie sa fie mai riguroasa cand se aplica intr-un spatiu in care s-au executat unul sau mai multe cicluri de cultura. Dupa desfasurarea a trei valuri de recoltare substratul uzat se evacueaza, cat mai departe de depozitele de materie prima si zonele de cultura . Pe cat posibil se acopera cu pamant sau se distruge prin incinerare deoarece constituie cel mai mare pericol pentru noul ciclu de cultura . Odata substratul evacuat, spatiul este curatat mecanic si se aplica o varuire cu o solutie de sulfat de cupru (piatra vanata) 2 %, in amestec cu 10 % lapte de var si 2 % formalina. Dupa uscarea peretilor se face dezinfectarea chimica prin gazare, conform metodei relatate anterior.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

ZONA DE PREGATIRE

ZONA DE INCUBARE

ZONA DE FRUCTIFICARE
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Spatiul pentru depozitarea materialului celulozic va trebui sa fie ferit de ploi, zapezi, de accesul animalelor si pe cat posibil sa fie amplasat pe un loc ridicat, pentru a se preintampina baltirea apelor, care pot favoriza degradarea rapida a materialului celulozic. Depozitul pentru paie poate fi acoperit ( sopron ) sau descoperit, in cazul cand se fac sire de paie. Pentru celelalte materiale celulozice, depozitul trebuie sa fie acoperit cu acoperis in doua pante si protejat cu pereti laterali . La dimensionarea depozitului trebuie sa se tina cont de faptul ca intr- un metru cub de volum se pot depozita 50 de kilograme de paie in baloti sau 80 de kilograme de ciocalai de porumb in vrac. Tocarea - maruntirea se realizeaza cu o moara de ciocanele, cu sita prevazuta cu gauri de 4 cm, care asigura maruntirea la dimensiuni de 0,5-2 cm a ciocalailor de porumb si un tocator ( sisca ) pentru paie de cereale. Amplasarea acestora necesita un spatiu acoperit si ferit de ploi sau zapezi, sau pot fi montate in depozitul de materii prime. Imbibarea materialului celulozic maruntit poate fi facuta prin mentinerea submersa a materialului celulozic intr-un bazin metalic. Dezinfectia materialului celulozic se face in acelasi bazin. Bazinul pentru imbibare si dezinfectie [ schita ] poate fi confectionat dintr-o cisterna metalica la care se confectioneaza un capac impartit in doua - trei sectiuni, functie de greutatea materialului din care este confectionat, pentru a putea fi manevrat cu usurinta. La exterior, in partile laterale, se confectioneaza fumuri din tabla late de 20 - 25 cm pe toata lungimea bazinului, cu distanta intre ele de 25 - 30 cm. Fumurile se placheaza cu tabla, peste care se aplica material termoizolant .
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DOTARI, AMENAJARI PAGINA URMATOARE

In conditiile aratate anterior, gazele provenite din ardere, vor ajunge la evacuare aproape reci, incalzind uniform toata suprafata bazinului Pentru ca imbibare si dezinfectia sa decurga in bune conditii trebuie ca spatiul in care se desfasoara sa fie acoperit si inchis, ferit de ploi sau zapezi, cu o temperatura minima de 3 -5 0C in timpul iernii, deci, fara pericol de inghet, care poate produce o stagnare a procesului de productie. Ca sursa de incalzire se foloseste un injector pe gaz sau combustibil lichid usor. La dimensionarea bazinului trebuie sa se tina cont de faptul ca la 1 mc de volum se obtin 250 - 300 kg substrat celulozic imbibat si dezinfectat. Racirea amestecului celulozic si administrarea amendamentului de calciu se desfasoara in incaperea destinata imbibarii si dezinfectiei termice . Amendamentul de calciu este constituit din ipsos ( 3 % ) sau var praf ( 0,2 % ). In acest scop se construiesc unul sau doua bazine metalice cu o capacitate de 0,50 - 1 mc, prevazute cu scurgere in partea inferioara. Pot fi folosite cu succes cazi clasice emailate pentru baie.

Deoarece imbibarea si dezinfectia se executa in acelasi timp pe o perioada de 16 - 24 ore, iar ridicarea temperaturii incepe imediat dupa asezarea substratului in bazin , la inceperea operatiunilor de scurgere si amendare cu calciu a substratului celulozic, acesta va avea temperatura mediului ambiant. In caz contrar, trebuie vanturat in timpul operatiunii de scurgere pentru a facilita racirea acestuia.
Insamantarea si repartizarea materialului celulozic in saci pentru formarea brichetelor constituie ultima operatie care se executa in zona de pregatire si insamantare. Insamantarea miceliului se executa dupa administrarea amendamentului de calciu, in proportii de 2-4 % miceliu pe suport granulat, in functie de recomandarile producatorului.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DOTARI, AMENAJARI PAGINA URMATOARE

. . . fumuri din tabla late de 20 - 25 cm pe toata lungimea bazinului, cu distanta intre ele de 25 - 30 cm ...

. . . Fumurile se placheaza cu tabla, peste care se aplica material termoizolant . . .

. . . gazele provenite din ardere, vor ajunge la evacuare aproape reci, incalzind uniform toata suprafata bazinului . . .

INAPOI

In aceasta zona trebuiesc asigurate urmatoarele conditii:


Temperatura de 22-24 0C. Ventilatie 0,5 schimburi aer/ora . Iluminatul este necesar doar pentru a asigura verificarea stadiului de incubare. Instalatii de apa, energie electrica si canal.

Accesul in aceasta zona nu trebuie sa se faca direct din exterior , ci printr - o camera tampon in care sa fie amplasata o tavita cu dezinfectant pentru incaltaminte si un cuier pentru echipamentul obligatoriu de protectie ( halate ). Pentru a se preintampina ridicarea temperaturii interioare in timpul verii , la ventilatia existenta, este indicat sa se prevada si posibilitatea de racire a aerului introdus, pentru a nu depasi temperatura de 24 C. Pentru a se pastra umiditatea in aer trebuie udata numai pardoseala, eventual peretii laterali. In aceasta zona sacii cu substrat nutritiv sunt mentinuti 20 - 26 zile, in functie de tulpina si temperatura. In camera de incubare vor fi confectionate stelaje [ schita ] cu patru rafturi mobile, cu dimensiuni ( L X l ) de 2 x 1 m, avand pe verticala distanta de 0,6 m intre ele . Rafturile confectionate din metal vor fi vopsite cu un strat de vopsea anticoroziva ( grund ) iar cele confectionate din lemn vor fi vopsite cu substanta folosita la dezinsectie. Intre stelaje se va pastra un spatiu de acces de 0,8 metri pentru personalul care executa diverse activitati. Pe un stelaj astfel confectionat vor incape 72 de saci cu substrat insamantat. In cultura intensiva raportul suprafetei incubare / fructificare este
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DOTARI, AMENAJARI

de 1 / 3 .
PAGINA URMATOARE

. . . stelaje cu patru rafturi mobile, cu dimensiuni ( L X l ) de 2 x 1 m, avand pe verticala distanta de 0,6 m intre ele

0,6 m 2m 1m

INAPOI

In aceasta zona trebuiesc asigurate urmatoarele conditii: iluminat cu tuburi fluorescente [ schita ] dispuse pe tavan , deasupra spatiilor dintre stelaje pe lungimea randurilor, din cinci in cinci metri cate un corp de 2 x36 W. Este indicat sa folositi corpuri cu clasa de protectie IP 56 . Daca camera este prevazuta cu geamuri laterale se vor reduce sau chiar suprima tuburile fluorescente, iar stelajele vor fi amplasate perpendicular pe peretii cu geamuri . instalatie de ventilatie care asigura 8-10 schimburi de aer/ora. Instalatie de apa, energie electrica si canalizare. Instalatia de ventilatie [ schita ] Este compusa dintr - o camera de amestec, cu capacitatea de 0,5 mc, a aerului recirculat din incapere cu aer absorbit din exterior printr-o priza de aer. Priza de aer din exterior va fi prevazuta cu filtru de aer de tip HEPA si o baterie de radiatoare prin care va circula pe timpul iernii agent termic provenit de la o centrala termica iar pe timpul verii agent de racire constituit din apa pompata dintr-un put . Bateria de radiatoare si filtrul de aer vor fi amplasate astfel incat tot aerul absorbit sa treaca prin ele pentru a fi conditionat termic, respectiv, filtrat de impuritati si microorganisme . Gurile de absortie a aerului, atat din interior cat si din exterior, vor fi prevazute cu sibere ce vor realiza inchiderea sau deschiderea gradata a acestora. Ventilatorul are rolul de a dirija aerul, prin tubulatura de folie PET prevazuta cu gauri laterale de 2-3 cm diametru, din camera de amestec in spatiul de cultura . La dimensionarea acestuia se va tine cont de faptul ca trebuie sa asigure un debit de aer mai mare de 8 - 10 ori decat volumul de aer ( lungimea x latimea x inaltimea ) al spatiului de cultura . Astfel la un spatiu cu volum de 250 mc (lungime 10 m, latime 10 m, inaltime 2,5 m), ventilatorul va avea un debit de 2000 - 2500 mc pe ora . Debitul de aer al este inscris, in mod obligatoriu, in specificatiile tehnice ale acestuia.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DOTARI, AMENAJARI PAGINA URMATOARE

Dupa ce aerul conditionat termic este preluat de ventilator din camera de amestec este impins in spatiul de cultura prin dreptul unui umidostat care sesizeaza umiditatea relativa ( UR ) a aerului . In situatia in care UR este mai mica de 75 % umidostatul porneste accesul apei in instalatia de stropit din interior, prin intermediul unui electroventil, montat pe teava cu diuze pentru dispersarea fina a apei .In general umidostatele au o marja de +/ - 2 % . Din acest motiv, in scopul mentinerii valorii UR de 85 %, in instalatia de ventilatie, dupa umidostat, se monteaza un umidificator ce degaja apa sub forma de vapori prin electroliza . In camera de fructificare sacii vor fi asezati pe stelaje [ schita ] cu trei sau patru rafturi mobile, in functie de inaltimea camerei, cu dimensiuni ( L X l ) de 2 x 0,3 m, avand pe verticala distanta de 0,6 m intre ele . Pe un stelaj astfel confectionat vor incape 15 ( 3 nivele) sau 20 ( 4 nivele ) de saci cu substrat incubat . Rafturile confectionate din metal vor fi vopsite cu un strat de vopsea anticoroziva ( grund ) iar cele confectionate din lemn vor fi vopsite cu substanta folosita la dezinsectie. Intre stelaje se va pastra un spatiu de acces de 0,7 metri pentru personalul care desfasoara lucrari ( recoltatul, plivitul primordiilor uscate, tasarea sacilor) . De asemenea se pot confectiona tepuse din fier beton sau bare metalice [ schita ] in care se infing brichetele dupa trecerea perioadei de incubare. Pe o tepusa de 1,75 m inaltime vor fi asezati 4 saci cu substrat incubat . Distanta dintre corpurile de iluminat si marginea superioara a ultimului rand de saci nu trebuie sa fie mai mica de 0,7 m pentru a se putea realiza o buna dispersie a luminii. Accesul in aceasta zona nu trebuie sa se faca direct din exterior , ci printr - o camera tampon in care sa fie amplasata o tavita cu dezinfectant pentru incaltaminte si un cuier pentru echipamentul obligatoriu de protectie ( halate , masti pentru nas si gura).
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS DOTARI, AMENAJARI PAGINA URMATOARE

. . . iluminat cu tuburi fluorescente dispuse pe tavan , deasupra spatiilor dintre stelaje pe lungimea randurilor, din cinci in cinci metri cate un corp de 2 x36 W.

corp de 2 x36 W

stelaje

INAPOI

Ventilatorul

electroventil

teava cu diuze pentru dispersarea fina a apei

tubulatura de folie PET prevazuta cu gauri laterale de 2-3 cm diametru

umidostat umidificator

Gurile de absortie a aerului

filtru de aer de tip HEPA si o baterie de radiatoare

camera de amestec

INAPOI

. . . stelaje cu trei sau patru rafturi mobile, in functie de inaltimea camerei, cu dimensiuni ( L X l ) de 2 x 0,3 m, avand pe verticala distanta de 0,6 m intre ele .

. . . tepuse din fier beton sau bare metalice de 1,75 m inaltime

INAPOI

I. ZONA DE PREGATIRE a) Tocarea paielor macinarea ciocalailor b) Imbibarea submersa cu apa c) Dezinfectarea termica a amestecului celulozic d) Racirea amestecului celulozic e) Cantarirea amestecului celulozic f)Administrarea calciului g) Insamantarea miceliului h) Repartizarea in saci a amestecului insamantat II. ZONA DE INCUBARE i) Transportul sacilor la incubare k) Incubarea miceliului III. ZONA DE FRUCTIFICARE l) Transportul sacilor de la incubare la fructificare m) Desfasurarea perioadei de fructificare n) Recoltarea ciupercilor o) Sortarea si ambalarea ciupercilor p) Evacuarea substratului uzat IV. PREGATIREA SPATIULUI PENTRU UN NOU CICLU DE CULTURA r) Distrugerea substratului evacuat s) Curatenia spatiului t) Dezinfectia spatiului
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

UMIDITATEA

TEMPERATURA

VENTILATIA

LUMINA

PAGINA ANTERIOARA

CUPRINS

PAGINA URMATOARE

Umiditatea reprezinta o componenta de baza a microclimatului culturii intensive a ciupercilor pleurotus si se realizeza exclusiv cu apa, care este prezenta in toate etapele fluxului tehnologic . Astfel, apa este prezenta la pregatirea amestecului celulozic, contribuie la realizarea unei umiditati relative de 75-85% in salile de incubare si fructificare si reprezinta mobilul substantelor insecto-fungicide la pregatirea spatiului pentru un nou ciclu de cultura. Apa folosita in cultura ciupercilor Pleurotus trebuie sa fie potabila, nepoluata , sa nu fie acida, cu pH-ul mai mic de 6, sau alcalina, cu pH-ul mai mare de 8 si sa nu fi venit in contact cu ciupercile Pleurotus sau cu substratul vechi. Umiditatea este caracterizata, in cultura ciupercilor, de doi parametri diferiti : umiditatea substratului celulozic - Us si umiditatea relativa a aerului din spatiile de cultura - U. R. . Substratul nutritiv celulozic va trebui sa prezinte umiditatea - Us de 70-75 %, cu o limita maxima de 78-80 %, apa trebuind sa fie intrata in structura materialelor celulozice (paie, ciocalai de porumb) folosite . La o umiditate - Us a substratului mai mica de 70 % vom asista la o slaba impanzire a miceliului, respectiv la o incubare partiala . La valori mai mari de 80 % se va produce o ridicare a temperaturii in substrat si autoaprinderea. Incubarea substratului celulozic se poate produce in localuri relativ uscate, cu umiditatea relativa - U. R. de 65 -70 % . Cand se inregistreaza valori mai mici se stropesc cu apa numai peretii si pardoseala . La aparitia corpurilor fructifere este necesara o umiditate relativa a aerului din mediul ambiant - U. R. cuprinsa intre 80 - 85 % . La valori mai mici primordiile se usuca iar la valori mai mari se inmoaie si se desprind de pe substrat In perioada fructificarii, daca umiditatea relativa din aer este mai mica de 80%, exista pericolul deshidratarii brichetelor si pentru prevenirea acestei situatii este necesar sa se aplice stropiri repetate . La o umiditate relativa mai mica de 80-85 %, ciupercile vor fi usoare si lipsite de consistenta, spre deosebire de cazul cand umiditatea atinge 90 -100 % si palariile raman mici, cu picioarele alungite.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS MICROCLIMAT PAGINA URMATOARE

Temperatura constituie o alta componenta a microclimatului in prezenta caruia se desfasoara schimburile metabolice specifice acestei culturi . Regimul termic la ciupercile Pleurotus cuprinde, in afara de dezinfectarea termica, 2 etape si anume: un regim de incubare cu temperaturi de 20 - 22 0 C, in primele 10-15 zile de la insamantare, finalizandu-se odata cu aparitia primordiilor si un regim de fructificare cu temperaturi cuprinse intre 16 - 18 0 C . Aceasta trecere termica, de la mare la mic, se numeste soc termic . Este cunoscut faptul ca existenta unui soc termic cat de mic (2-3 C), este benefica si poate influenta pozitiv rezultatele de productie. La incubare, cresterea miceliului este redusa la temperaturi cuprinse intre 10 - 20 0 C, spre deosebire de temperaturile cuprinse intre 20-24 0 C, unde se produce o crestere optima. Deoarece temperatura din amestecul celulozic este mai mare cu cca 10 0 C , in primele 10 zile de la insamantare si apoi tinde sa se omogenizeze la diferente de 2-3 0 C, la temperaturi de 24-30 0 C cresterea miceliului este partiala producandu-se fenomenul de autoaprindere, adica fermentarea substratului, care atrage dupa sine distrugerea miceliului si incubarea impartiala a substratului celulozic . Factorii care contribuie la ridicarea temperaturii in amestecul celulozic, in primele 10 zile, sunt : saci apropiati (lipiti) unul de altul la incubare ; umiditate mai mare de 75% in amestecul celulozic ; lipsa totala a ventilatiei sub 0,5 mc/ora/tona si sacii neperforati, fara orificii prin care vor iesi primordiile. La fructificare temperatura este diferita fata de incubare si influenteaza in mod direct randamentul de productie. Astfel, la temperaturi sub 14 0 C fructificarea este incetinita si ciupercile au nuante inchise la culoare iar la temperaturi mai mari de 26 0 C cresterea ciupercilor inceteaza si substratul se inmoaie devenind inutilizabil .
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS MICROCLIMAT PAGINA URMATOARE

Aerul, alaturi de ceilalti parametri de microclimat, are un rol important in cultura ciupercilor Pleurotus . In lipsa aerului se produce o crestere a miceliului dar nu si fructificarea, aparand anomalii ce pot compromite total cultura ciupercilor. Ciupercile Pleurotus au cerinte diferentiate fata de concentratia de bioxid de carbon, functie de faza culturii, respectiv incubare sau fructificare . Astfel, daca pentru cresterea miceliului in substratul nutritiv celulozic este necesara o concentratie ridicata de bioxid de carbon, care stimuleaza cresterea, pentru formarea ciupercilor, concentratia de bioxid de carbon nu poate depasi 0,05-0,08 % Rezulta ca cresterea miceliului de Pleurotus se face in conditii anaerobe, spre deosebire de faza aparitiei ciupercilor, cand sunt necesare conditii accentuate aerobe . In faza de aparitie a ciupercilor factorul aer are o importanta mai mare decat factorul lumina, fiind necesar un debit de 200 - 250 mc aer/tona substrat cu o viteza de 0,2-0,3 m/secunda . Daca viteza aerului este mai accentuata se produce uscarea substratului si pierderea primordiilor ciupercilor aparute. Nu este de conceput o cultura intensiva de ciuperci Pleurotus fara asigurarea unei ventilatii mecanice (dirijate) . Pentru a fi asigurat necesarul de aer in perioada de cultura se poate confectiona a instalatie de ventilatie descrisa in capitolul DOTARI, AMENAJARI . Pentru dirijarea ventilatiei exista sibere la prizele de aer din exterior si din interior . Cand sibarul de la priza de aer din exterior este deschis si cel de la priza de aer din interior este inchis, are loc un schimb de aer. In situatia in care sibarul de la priza de aer din interior este deschis si cel de la priza de aer din exterior este inchis, are loc o recirculare - ventilare a aerului in spatiul de cultura, necesara pentru uniformizarea conditiilor de microclimat, dintre care temperatura are un rol primordial. In perioada de aparitie a primordiilor este necesar 1/2 schimb si 1/2 recirculare, la primul val este necesar 3/3 1/1 schimb si restul recirculare. In perioada de fructificare-inductie ventilatia trebuie sa functioneze 12 ore pe zi , cu un program de 3 ore cu ventilatie si 3 fara ventilatie. In perioada primului val, ventilatia prin schimb va trebui sa functioneze aproape continuu 18-24 ore, iar in pauza dintre valurile de recoltare 6 ore/zi .
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS MICROCLIMAT PAGINA URMATOARE

Lumina constituie un factor ecologic cu actiune nelimitata si rol in formarea carpoforilor de Pleurotus; cu cat este mai multa, piciorul ciupercii este mai mic. Lumina poate fi naturala (opacizata), fara radiatii calorice sau fluorescenta (lumina rece) cu tuburi de neon. Pentru lumina naturala, programul este permanent, cu conditia ca in spatiul de cultura sa nu patrunda razele calorice ale soarelui. Opacizarea se face prin varuirea gemurilor cu var amestecat cu aracet. In perioada de incubare a miceliului lumina nu este necesara decat pentru asigurarea vizibilitatii la verificarea stadiului de impanzire a substratului celulozic . La incubare, lumina artificiala este data de corpuri de iluminat amplasate coform schitei de la capitolul DOTARI, AMENAJARI . Astfel, la un spatiu de 100 mp sunt necesare 10 corpuri de iluminat . Pentru a realiza un raport optim intre diametrul mediu al palariei si lungimea piciorului, se impune ca zilnic sa se administreze 8 - 10 ore de iluminat . Cu cat creste durata de functionare a luminii, lungimea piciorului se micsoreaza si invers. In lipsa totala a luminii, ciupercile devin monstruozitati, fiind cunoscute sub denumirea de coral sau arici. Din punct de vedere economic, cheltuielile pentru lumina sunt justificate prin sporul de productie ce se va realiza. In culturile intensive, functionarea luminii este programata si automatizata, putandu-se stabili dinainte durata de functionare a luminii. Functionarea luminii cu lungimea de unda cea mai scurta (520 nm) se programeaza la 12 ore iluminare .
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS MICROCLIMAT PAGINA URMATOARE

I.CONTABILITATE PRIMARA 1POST Conditii de angajare : Studii medii, postliceale sau superioare de specialitate ; Varsta cuprinsa intre 25 35 ani . Atributii : Intocmeste documentele de contabilitate ; Preia comenzile de la clienti ; Coordoneaza livrarile catre clienti ; Tine evidenta platilor catre furnizori si de catre clienti . II. PAZNICI 4 POSTURI Conditii de angajare : Sex masculin ; Varsta cuprinsa intre 25 35 ani ; Stagiul militar satisfacut de preferinta jandarmi sau graniceri ; Stare civila : casatorit ; Sa nu aiba domiciliul stabil pe raza comunelor invecinate ; Sa nu aiba legaturi de rudenie cu niciunul dintre angajati ; Calificare de natura tehnica . Atributii : Siguranta perimetrului interior al fermei ; Alerteaza, dupa natura incidentelor, Pompierii, Politia, Salvarea sau deranjamente Conel, Distrigaz, Romtelecom si persoanele desemnate din conducere ; Evidentiaza in registrul de intrari iesiri autoturismele sau persoanele ce patrund pe teritoriul fermei ; Executa, la solicitare, lucrari in interiorul fermei.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

III.SOFER Conditii de angajare : Sex masculin ; Varsta cuprinsa intre 25 35 ani ; Stagiul militar satisfacut ; Posesor permis profesionist ; Sa aiba cunostinte de mecanica auto ; Sa nu aiba domiciliul stabil pe raza comunelor invecinate ; Sa nu aiba legaturi de rudenie cu niciunul dintre angajati . Atributii : Livreaza produsele catre clienti ; Intretine autovehicolul din dotare ; Efectueaza orice alctivitati care impun folosirea autovehicolului ; Incaseaza, cand este cazul, contravaloarea facturilor de la clienti si preda sumele rezultate catre casierie. IV.SUPRAVEGHETORI HALE Conditii de angajare : Sex feminin ; Studii medii ; Varsta cuprinsa intre 25 35 ani . Atributii: Gestioneaza materii prime, materiale si produsul finit ; Supravegheaza si monitorizeaza halele de incubare si fructificare ; Executa lucrarile culturale in halele de productie .
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

V. PERSONAL INSAMANTARE, RECOLTARE, AMBALARE Norma de lucru este de 500 kilograme de substrat celulozic pe zi . Conditii de angajare : Sex feminin ; Studii medii ; Varsta cuprinsa intre 25 35 ani . Atributii: Insamanteaza substratul celulozic ; Mentin curatenia si igiena in spatiul afectat operatiunii de insamantare ; Executa lucrari de cultura in halele de incubare si fructificare ; Manipuleaza sua evacueaza, dupa caz, substratul celulozic ; Recolteaza si ambaleaza ciupercile . VI. PERSONAL AUXILIAR Conditii de angajare : Sex masculin ; Varsta cuprinsa intre 25 35 ani ; Stagiul militar satisfacut ; Stare civila : casatorit ; Calificare de natura tehnica . Atributii: Tocarea si pregatirea substratului celulozic ; Mentin curatenia si igiena pe teritoriul fermei ; Executa lucrari de cultura in halele de incubare si fructificare ; Manipuleaza sau evacueaza, dupa caz, substratul celulozic ; Executa lucrarile de varuire si desinfectie a halelor .
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Ciupercile Pleurotus ostreatus se recolteaza cand palaria nu este inca total desfacuta sau intinsa, pentru a se evita o deshidratare si, respectiv o intarire a pulpei palariei si o scadere a cantitatii ce se va recolta. Daca se intarzie recoltarea, ciupercile vor necesita o fierbere mai prelungita la gatit. Deci, momentul recoltarii este determinat de gradul de desfacere al palariei ciupercilor. In faza potrivita pentru recoltare, diseminarea sporilor se desfasoara cu maximum de intensitate. Pentru protectie, personalul de lucru trebuie sa poarte masca din tifon cu vata care sa le acopere nasul si gura, evitand astfel inhalarea sporilor. De asemenea, pulverizarea cu apa, inainte de recoltare, purifica aerul si usureaza recoltatul. Plivitul ciupercilor bolnave, inmuiate sau patate, trebuie facut dupa fiecare recoltare. De asemenea, postamentele buchetelor de carpofori numite si buturugi trebuie extrase, deoarece pot fi surse de infectie pentru valul urmator. Dupa recoltarea buchetelor, cu un cutitas de inox, se detaseaza ciupercile din buchet . Daca picioarele sunt lungi se scurteaza pana la distanta de maxim 2 centimetri de palarie si se aranjeaza in ambalaj care poate fi punga de plastic cu 3 - 5 perforatii sau caserola cu capac din folie stretch. grame . Conform reglementarilor in vigoare, greutatea unei unitati poate avea 300, 450 sau 900 de

Eticheta trebuie sa contina numele produsului, datele de identificare ale producatorului, termenul de valabilitate si data ambalarii . Din momentul ambalarii si pana la livrare trebuiesc pastrate in camera de frig sau vitrina frigorifica, la temperaturi cuprinse intre 3 si 5 grade Celsius .
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

APERITIVE

SOSURI

SALATE

BORSURI, SUPE

PREPARATE CU LEGUME

PREPARATE CARNE
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Ciuperci cu maioneza si usturoi

Ingrediente: 500 gr. ciuperci, 200 gr. maioneza, 5-6 catei usturoi, cimbru, piper alb, busuioc Mod de preparare: Se oparesc ciupercile si se curata de pielite, dupa care se lasa la racit si la scurs. Intre timp se curata usturoiul si se piseaza, dupa care se freaca cu ulei obtinand pasta de usturoi. Aceasta se amesteca cu maioneza, un praf de busuioc, putin cimbru, piper alb-dupa gust. Ciupercile se toaca marunt, dupa care se amesteca cu maioneza cu usturoi. Ciuperci cu ton Ingrediente: 500 gr. ciuperci, 1 conserva ton, maioneza, sare, piper(cantitatea de ciuperci si ton se poate mari in functie de numarul de persoane) Mod de preparare: Ciupercile se oparesc si apoi se taie marunt. Se amesteca tonul (care se scurge foarte bine de ulei), maioneza si se potriveste cu sarea si piperul. Se aseaza intr-un platou pentru aperitiv, se unge cu maioneza si se orneaza cu bucatele de ciuperci peste care se poate presara amestec de legume. Tarta cu ciuperci Ingrediente: Aluat: 250 gr. unt, 450 gr. faina, 4 linguri apa rece, sare. Deasupra: 2 gogosari, 2 cepe, 500 gr. ciuperci oparite, 4 oua, putina branza rasa, o cutie smantana sau creme fraiche Mod de preparare: Pentru aluat se amesteca ingredientele. Se pune aluatul obtinut in tava unsa. Se coace 5-10 min. Gogosarii, ceapa si ciupercile se toaca si se pun peste aluat. Smantana se amesteca cu ouale, un pumn de branza rasa, sare, piper si se toarna deasupra. Se pune la cuptor 30 min.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Fritata cu ciuperci si dovleac

Ingrediente: 550 gr. dovleac taiat in cubulete (fara samburi sau coaja), 15 gr. unt, 4 linguri ulei, 500 gr. ciuperci, 2 bucati usturoi (dupa gust) sfaramat, 8 bucati ceapa de primavara (verde) taiate, 7 oua marime medie batute ca la omleta, mirodenii (piper,sare etc. ) Mod de preparare: Se gateste dovleacul intr-o tigaie mare cu apa ( fiarta ), putin sarata pentru 5-6 min., pana ce este moale dovleacul. Se scurge apa. Intr-o tigaie se incalzeste untul si 2 linguri ulei. Se adauga ciupercile si se prajesc 6-8 min. invartindu-le mereu pana sunt rumenite. Se adauga uleiul ramas si se prajeste dovleacul 2-3 min pana se rumeneste. Se adauga usturoiul si mirodeniile si se gateste 1 min., dupa care se se adauga ceapa verde si se lasa inca un minut. Se pun ouale batute peste toata compozitia si se prajesc 4-5 min. pana e rumenita. Se pune tigaia in cuptor pentru 1-2 min ca sa se coaca deasupra. Galuste din ciuperci Ingrediente: 500 gr. ciuperci, 2 oua, patrunjel tocat, sare, piper, 1 felie piine alba muiata in lapte, 1 lingura unt, putin pesmet sau faina Mod de preparare: Ciupercile curatate se taie bucatele mici, se sareaza si se inabusa in unt pina se moaie. Se racesc, apoi se amesteca cu ouale batute, painea stoarsa, patrunjelul tocat, sare, piper si atata pesmet ( faina ) pana se obtine o compozitie compacta. Se fierb galustele in apa cu sare, sau se tavalesc in faina si se prajesc. Pateu de ficat cu ciuperci Ingrediente: 500 gr. ficat de vitel, 500 gr. ciuperci, 2 cepe, 300 gr. unt, sare, piper, 1 ou, masline (gogosari), patrunjel Mod de preparare: Se curata, se spala si se taie bucati ciupercile. Pe fundul unei cratite se pun doua lingurite de unt, cepele taiate in patru, ciupercile, ficatul taiat bucati mai mari si doua linguri de apa. Se acopera si se fierb incet, scuturand cratita din timp in timp. Cind nu mai ramane apa se ia de la foc, se lasa sa se raceasca, apoi se da totul prin masina de tocat. Se pune untul intr-un castron si se freaca bine, adaugand ficatul si ciupercile tocate pana se obtine o pasta untoasa; se sareaza, se pipereaza si se pune pe o farfurie, netezind cu un cutit.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Sos de ciuperci

Ingrediente: 1 pahar zeama de carne sau apa, 500 gr. ciuperci, 1 lingura unt, 1 lingurita faina, 1 lingurita patrunjel tocat, 2-3 linguri smantana, 2 linguri zeama de lamaie, sare Mod de preparare: Ciupercile se curata, se spala si se taie felii subtiri. Se pun la fiert cu zeama de carne sau apa, timp de 10 minute. Se prajeste untul cu faina si se stinge cu zeama si ciupercile fierte. Se adauga smantana, zeama de lamaie, sarea si patrunjelul tocat, lasand sa dea cateva clocote Sos de ciuperci cu ceapa Ingrediente: 250 gr. ciuperci, 2 cepe, o lingura unt, o lingura faina, 1 pahar smantana, sare Mod de preparare: Se inabusa ciupercile curatate, spalate si taiate felioare subtiri, cu 1/2 lingura de unt, cam 15 minute. Separat se prajeste ceapa tot cu 1/2 lingura unt si cand a inceput sa se ingalbeneasca, se adauga o lingura de faina. Se amesteca bine si se stinge cu zeama lasata de ciuperci. Se adauga ciupercile fierte, sare si smantana si se lasa sa fiarba bine. Sos de ciuperci cu vin Ingrediente: 100 gr. unt, 150 gr. ciuperci, o lingura faina, 2 cesti zeama carne, 2 linguri vin, 1/2 buc. lamaie, sare, piper, patrunjel Mod de preparare: Ciupercile se spala, se curata si se taie feliute fine, care se calesc in 50 gr. de unt. Se pun cateva linguri de zeama de carne si se fierb pana scade toata apa. Separat, intr-o craticioara, se rumeneste putina faina in restul de unt. Cand capata o culoare usor aurie, se stinge cu zeama de carne, avand grija sa nu se faca cocolosi. Se fierbe 15-20 minute, apoi se adauga ciupercile si vinul, se potriveste de sare si piper si se continua fierberea inca cca 10 minute. Se trage vasul de pe foc, se adauga zeama de lamaie si patrunjelul.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Sos rosu cu ciuperci si carne

Ingrediente: 500 gr. carne de pasare, 2 cepe potrivite, 500 gr. ciuperci, 1 morcov, 2 ardei capia potriviti, 2-3 catei de usturoi, 4 rosii sau 4 liguri de bulion, 100 gr ulei, sare, piper, verdeata Mod de preparare Carnea se fierbe pana se patrunde, se taie apoi cubulete si se caleste in ulei cu ceapa taiata cubulete, cu legumele taiate julien, ciupercile, pana se patrund bine. Se adauga rosiile curatate de coaja sau bulionul si se lasa sa scada. La sfarsit, se adauga usturoiul si verdeata. Se sareaza si se pipereaza dupa gust Sos rosu de ciuperci cu ceapa Ingrediente: 500 gr. ciuperci proaspete, 2 cepe albe, 1 1/2 lingurita faina, 100 gr. bulion de rosii, 50 gr. unt topit sau ulei, 1/2 litru apa Mod de preparare Ciupercile tocate marunt se pun in tigaie cu ceapa usor rumenita si amestecand mereu se prajesc pana sunt gata. Se adauga apoi sare bulion de rosii sau rosii proaspete taiate marunt si se fierbe; dupa aceea se pune faina amestecata cu unt si se fierbe din nou. In cazul in care se prepara sosul cu ciuperci albe uscate, se spala bine ciupercile, se tin la muiat in apa curata rece 3-4 ore, apoi se fierb in aceeasi apa intr-un vas acoperit. Ciupercile fierte se scot din zeama si se toaca marunt. Se toaca marunt ceapa, se prajeste in unt, se adauga bulionul de rosii si ciupercile fierte si amestecand mereu se prajeste totul la foc mic timp de 8-10 minute. Se stinge apoi cu zeama de la ciuperci fierbinte, se lasa sa mai dea un clocot, se pune faina amestecata cu unt si se fierbe in clocote mici 10-12 minute. Cand sosul este gata se pune sare. Se poate adauga 1 lingura de smantana. Mod de servire Sosul se serveste cu chiftele de cartofi, orez; de asemenea, este potrivit si pentru carne prajita, fileu de peste

PAGINA ANTERIOARA

CUPRINS

RETETE DE BUCATARIE

PAGINA URMATOARE

Salata de ciuperci

Ingrediente: 500 gr. ciuperci, 50 ml ulei, zeama de la 1 lamaie, sare, piper, patrunjel verde Mod de preparare: Se curata ciupercile de pielita, se spala bine si se pun la fiert in apa cu sare si putin otet. Cand sunt fierte, se lasa sa se racoreasca, se taie felii, se stropesc cu sosul preparat din ulei, zeama de lamaie si piper. Se garniseste cu patrunjel verde taiat fin. Salata de ciuperci cu andive si maioneza Ingrediente: 1/2 kg. ciuperci, 1/4 kg. andive, 2 rosii mari, 2 ardei grasi, 1 pahar maioneza, 50 gr. unt pentru ciuperci, 1 castravete acru, sare Mod de preparare: Se inabusa ciupercile in unt, adaugand putina apa cu sare. Se aleg foile bune ale andivelor si se taie fasii lungi. Se taie rosiile si ardeii grasi la fel. Se prepara maioneza si se toarna peste legume. Salata se poate prepara si numai din ciuperci si maioneza. Salata de ciuperci cu branza Ingrediente: 300-400 gr. ciuperci, 2 lamai, 100 gr. branza de burduf sau telemea, 2 linguri ulei, sare, piper, verdeata tocata (marar si patrunjel), cateva frunze de salata Mod de preparare: Se prepara sosul intr-un castron, amestecand uleiul cu sarea, piperul si zeama de lamaie. Ciupercile se spala se taie in lamele fine si se pun imediat in sos, sa nu se innegreasca. Se rade branza, se amesteca cu ciupercile, se presara verdeata si salata, taiate fin. Se tine la rece o ora inainte de a fi servita.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Salata de ciuperci cu cartofi

Ingrediente: 250 gr. ciuperci, 300 gr. cartofi, 2 cepe de apa, 2 linguri otet, 3 linguri ulei, 2 lingurite mustar, 2 rosii frumoase, 1 salata de laptuci, marar, sare Mod de preparare: Ciupercile se curata si se spala bine, apoi se fierb 15 minute in apa clocotita cu sare si otet; cand sunt gata se taie bucatele. Cartofii se spala, se fierb in apa clocotita, se curata si se taie fierbinti. Separat se face un sos din mustarul subtiat cu ulei si putina zeama in care au fiert ciupercile. Ceapa se curata la robinet in curent de apa, evitandu-se astfel lacrimarea ochilor, se toaca marunt si se amesteca bine cu ciupercile si cartofii. Se toarna deasupra sosul de mustar, se amesteca apoi din nou intreaga compozitie, se aranjeaza in salatiera pe frunze de salata de laptuci care in prealabil au fost curatate si spalate bine in mai multe ape. Rosiile se spala, se taie felii rotunde, se aranjeaza in forma de cununa in jurul salatei si se presara cu marar spalat si tocat marunt Mod de servire: Se serveste imediat Salata de ciuperci cu orez Ingrediente: 1 kg. ciuperci, 1 ceasca orez, 2 cesti de apa, unt sau ulei, zeama de lamaie, sare, 1 ceapa, 1 rosie Mod de preparare: Se fierbe orezul in apa cu sare si se scade la cuptor. Ciupercile taiate bucatele se inabusa cu ceapa tocata, in unt sau ulei fierbinte. Se amesteca cu orezul, se drege cu zeama de lamaie. Se pune pe un platou si se garniseste cu felii de rosii. Salata de ciuperci cu otet Ingrediente: 1 kg ciuperci, ulei, otet dupa gust, sare, piper, patrunjel Mod de preparare: Ciupercile curatate si spalate se fierb foarte bine si se taie felii. Se amesteca incet cu uleiul, otetul, piperul, sarea si patrunjelul tocat.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Salata de ciuperci cu sfecla

Ingrediente: 600-700 gr. ciuperci, 500 gr. sfecla rosie, o capatana usturoi, 1 ceapa, 0,5 dl ulei, zeama de la o lamaie, sare, piper, patrunjel verde Mod de preparare: Sfecla se coace sau se fierbe intreaga, dupa care se curata si se taie cubulete. Ciupercile curatate se fierb in apa cu sare, se scurg si se taie in feliute nu prea subtiri. Ceapa se taie felii, se opareste cu apa clocotita, apoi se trece sub un jet de apa rece, astfel indepartandu-se mirosul. Usturoiul se piseaza cu sarea ca pentru mujdei. Se adauga uleiul amestecand mereu, se pune zeama de lamaie si se dilueaza apoi cu supa de la ciuperci. Se amesteca cu ciupercile si ceapa si la sfarsit se adauga sfecla, ca sa nu coloreze prea tare salata Salata de ciuperci cu sos de lamaie Ingrediente: 10 ciuperci mari, 2 lamai, 2 catei de usturoi, 2 linguri de ulei, 1 lingura otet, 1 lingurita de mustar, margarina, busuioc, sare, piper Mod de preparare: Ciupercile se curata, se spala, se sterg si se pun pe gratar cu cupa in sus. In cupa se pune un pic de ulei si o bucatica de margarina. Se frig pana devin aurii, apoi se aseaza pe farfurie. Se amesteca foarte bine sucul de la o lamaie si coaja rasa cu otetul, usturoiul pisat, 2 linguri de ulei si mustarul. La sfarsit se adauga lamaie taiata bucatele. Acest sos se adauga peste ciuperci. Se orneaza cu busuioc tocat marunt. Salata de pui cu ciuperci Ingrediente: 2 piepti de pui (mai mari), 1 castravete , 100 gr. ciuperci conservate, o rosie mare, 1 iaurt mic, o lamaie sau putin otet, ceapa verde, sare, piper, mustar Mod de preparare: Se spala foarte bine toate zarzavaturile si verdeturile. Se fierb pieptii de pui si se taie carnea in bastonase sau cuburi mici. Se pune carnea peste verdeturi si legume taiate, iar deasupra se prepara un sos din iaurt, zeama de lamaie (otet), sare, piper si mustar.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Salata de ciuperci cu oua

Ingrediente: 500 gr. ciuperci, 4 oua, 100 gr. parmezan, o ceapa de apa, 1 morcov, o telina, 2-3 linguri ulei, 2 linguri otet, sare Mod de preparare: Ciupercile se curata, se spala bine si se pun la fiert in apa clocotita cu sare si otet. Dupa aproximativ 15 minute, se scot si se taie bucati. Ouale se fierb tari si se toaca marunt (un ou fiert se pastreaza pentru garnitura); parmezanul, ceapa, morcovul si telina se rad prin razatoare. Se amesteca bine ciupercile cu ouale, o parte din parmezan, ceapa, morcovul si telina, se stropesc cu ulei si putina zeama in care au fiert ciupercile, se gusta de sare, se amesteca apoi din nou totul foarte bine. Se pune intreaga compozitie in salatiera in forma de movila, se presara cu parmezan si se garniseste cu oul fiert pastrat, care se taie felii rotunde. Salata de ciuperci cu mujdei de usturoi Ingrediente: 500 gr. ciuperci, 4 catei de usturoi, 3 linguri ulei, 2 linguri zeama de lamaie, sare, piper, patrunjel verde tocat Mod de preparare: Ciupercile curatate si spalate se fierb in apa cu putina sare si putina zeama de lamaie. Dupa 15 minute se scurg, se taie felii si se pun intr-o salatiera. Deasupra se toarna sosul preparat din mujdei, piper, sare si zeama de lamaie, se amesteca si se presara cu patrunjel. Salata de gaina cu ciuperci Ingrediente: 400 gr. file de gaina fiarta, o ceapa, 500 gr. ciuperci, 4 oua, maioneza Mod de preparare: Fileul de gaina se fierbe si se taie felii. Ceapa se tine in sare, pentru a se scoate iuteala, si se taie marunt. Ciupercile se calesc in ulei. Se fierb ouale si se dau prin razatoare. Se amesteca toate ingredientele cu maioneza.

PAGINA ANTERIOARA

CUPRINS

RETETE DE BUCATARIE

PAGINA URMATOARE

Bors de ciuperci

Ingrediente: 1 litru apa, 1/2 l bors, 300 gr. ciuperci, o ceapa, 1 morcov mic, 1 radacina patrunjel, 2 linguri orez, 4 linguri smantana, marar, patrunjel, leustean, sare Mod de preparare: Morcovul si patrunjelul se curata, se spala, se dau prin razatoarea de zarzavat. Se pun la fiert cu apa impreuna cu ceapa taiata marunt. Cand zarzavatul este gata fiert, se strecoara si in zeama de zarzavat obtinuta se pune orezul, ciupercile curatate, spalate si taiate felioare subtiri si sare. Se lasa sa fiarba la foc mic, acoperit, pana este gata orezul. Se adauga verdeata tocata si borsul clocotit si se mai lasa sa dea 2-3 clocote. Supa-crema de ciuperci Ingrediente: 2 cepe, 2 morcovi, o telina, 1 pastarnac, o lingura faina, 200-300 gr. ciuperci, 100 gr. unt, 2 oua, 1/2 pahar lapte, sare, 2 l apa Mod de preparare: Se curata zarzavatul, se spala si se aseaza cu apa si sarea la foc, iar cand totul este foarte bine fiert, se strecoara. Intr-o tigaie se topesc 3/4 din cantitatea de unt, se presara faina, se amesteca si cu 3/4 din cantitatea de ciuperci care au fost curatate de pielite, spalate si taiate felii subtiri. Se inabusa bine, apoi se adauga din zeama in care a fiert zarzavatul si se lasa mai departe la foc, pana cand ciupercile au fiert foarte bine. Se trece totul prin sita si se toarna acest pireu in restul de zeama, dupa care se aseaza din nou la fiert. Cand clocoteste, se adauga si restul de ciuperci curatate si taiate in feliute mici. Dupa ce ciupercile au fiert, se trage oala de pe foc si se adauga galbenusurile batute si amestecate cu laptele caldut.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Supa de ciuperci

Ingrediente: 2 morcovi, 1 pastarnac, o radacina patrunjel, 2 cepe, sare, 150 gr. smantana, o lingurita faina, 50 gr. unt, verdeata, 150-200 gr. ciuperci, 1 1/2 l apa Mod de preparare: Se curata zarzavatul de supa si se aseaza la foc intr-o oala cu apa si putina sare. Cand zarzavatul este fiert, se strecoara si se pune din nou la fiert. In momentul cand a inceput sa clocoteasca, se introduc ciupercile si coditele, foarte bine spalate si taiate felii. Se lasa sa fiarba inabusit, 20 de minute, pana cand ciupercile s-au inmuiat. Intr-o farfurie se amesteca faina cu putina apa rece, apoi se introduce in oala. Se mai lasa sa fiarba impreuna inca 15-20 min, se potriveste de sare, se adauga untul, smantana, verdeata si putin piper si, optional, o ceasca de orez care a fost curatat, spalat si fiert separat. Supa de ciuperci cu lapte Ingrediente: 1 litru apa, 500 gr. ciuperci, 1 ceapa, 1 morcov, 1 radacina patrunjel, 2 lingurite unt, 2 pahare lapte, 1 lingurita faina, marar tocat, sare Mod de preparare: Ceapa, morcovul si patrunjelul se dau prin razatoarea de zarzavat si se fierb in apa pana cand se inmoaie bine. Se strecoara si in zeama de zarzavat se pun ciupercile curatate, spalate, taiate felii mici si inabusite putin in unt. Se lasa sa fiarba 20-25 minute, se sareaza apoi se adauga faina bine amestecata cu putin lapte si se lasa sa mai dea 2-3 clocote, dupa care se adauga restul de lapte, mararul tocat, lasand sa mai fiarba putin. Supa de ciuperci cu zarzavaturi Ingrediente: 1 litru apa, 500 gr. ciuperci, 1 ceapa, 1 morcov, 1 patrunjel, 4 lingurite unt, 3 pahare lapte, 1 lingurita faina, marar tocat Mod de preparare: Ceapa, morcovul si patrunjelul se dau pe razatoarea de zarzavat si se fierb in apa pana cand se inmoaie bine. Se strecoara si in zeama de zarzavat se pun ciupercile curatate, spalate, taiate felii mici si inabusite putin in unt. Se lasa sa fiarba 20-25 minute, apoi se adauga faina bine amestecata cu putin lapte, restul de lapte, si se mai lasa sa dea 2-3 clocote, dupa care se adauga si mararul.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Rosii umplute cu ciuperci si orez

Ingrediente: 10-12 rosii mijlocii, 1 kg. ciuperci albe, 50 gr. ceapa, 50 gr. orez, 200 ml smantana, ulei, piper, sare, patrunjel verde Mod de preparare: Se aleg rosii mijlocii, se spala, se taie cate un capacel, se scoate o parte din miez, se pune putina sare si se aseaza pe o sita sa se scurga. Se spala ciupercile, se taie si se stropesc cu putina apa in care s-a pus o lingurita de otet. In grasimea fierbinte, se caleste ceapa, apoi se adauga ciupercile, sare si piper, se acopera vasul si se lasa sa fiarba la foc mic pana cand lichidul aproape s-a evaporat. Se pune orezul spalat, 250 ml de apa, patrunjel verde, o lingurita cu "Vegeta" si se lasa sa fiarba in continuare alte 20 de minute. Cu aceasta compozitie, se umplu rosiile si se decoreaza cu patrunjel verde. Se pun rosiile intr-o cratita de tuci smaltuita, se aseaza printre ele miezul de rosii, 2-3 linguri de ulei, 100 ml de apa si putina sare. Se da la cuptor cu foc potrivit, pentru 10 minute. Budinca de cartofi cu ciuperci Ingrediente: 1 kg cartofi, 250 gr. ciuperci, 2 oua fierte tari, 60g unt, 2 linguri smantana, marar si patrunjel, sare, piper, pesmet Mod de preparare: Se fierb cartofii in coaja, se curata, se taie felii si se amesteca cu jumatate din cantitatea de unt. Se aseaza intr-o forma unsa cu unt si presarata cu pesmet jumatate din cantitatea de cartofi. Ciupercile curatate si spalate se taie bucatele mici si se inabusa in unt, apoi se amesteca cu smantana, verdeata tocata marunt, sarea si piperul. Se aseaza peste cartofi un strat din ciupercile astfel preparate. Peste ciuperci se pune un strat de felii subtiri de oua fierte tari, apoi restul de felii de cartofi. Se presara cu marar si patrunjel tocat. Se da la cuptor la foc potrivit.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Cartofi pai cu ciuperci, smantana si telemea

Ingredinte: 4 cartofi medii, 1 cana ciuperci, 1 cescuta smantana si telemea dupa preferinta Mod de preparare: Se pun cartofii la prajit intr-un ceaun cu ulei incins. Cand acestia sunt aproape gata se adauga ciupercile si se mai lasa la prajit cca. 5 min. Se scot pe o farfurie plata, se rade telemea deasupra si se toarna ceasca de smantana. Ardei umpluti cu ciuperci si verdeata Ingrediente: 8 ardei grasi, 500 gr. ciuperci, 4-5 rosii, 500 gr. orez, 2 cepe, 4 linguri de ulei, o legatura de patrunjel, o legatura de marar, sare, piper Mod de preparare: Ceapa se curata, se taie marunt si se caleste in ulei incins. Se adauga orezul, impreuna cu ciupercile, taiate marunt, se acopera cu apa si se lasa la fiert. La sfarsit, se adauga rosiile taiate marunt. Se lasa la racit, se adauga verdeata tocata marunt si se potriveste de sare si piper. Ardeii se spala, li se taie cate un capacel in partea dinspre coada, se curata de seminte, se spala si se lasa la scurs. Se umplu ardeii cu orez si ciuperci, se ung cu ulei si se aseaza in tava. Printre ei, se pun felii de rosii si se dau la cuptor la foc mic 45 de minute. Inainte cu 10 minute de a fi scosi de la cuptor, se poate prepara un sos de rosii care se toarna peste ardei. Se pot prepara ardeii si fara ciuperci. Budinca de ciuperci cu verdeata Ingrediente: 3 felii paine, 300 gr. ciuperci, 5 oua, 4 linguri smantana, 2 linguri ulei, 1 ceapa mica, un pahar lapte, verdeata, 10 linguri sos de ciuperci, sare, piper Mod de preparare: Se inmoaie feliile de paine in lapte. Se spala ciupercile si se pun la fiert. Cand sunt gata se trec prin masina de tocat carne, apoi se storc chiflele muiate in lapte si se trec de doua ori prin masina impreuna cu ciupercile. Se prajeste in untura ceapa taiata marunt, la care se adauga verdeata tocata si se toarna peste ciuperci. Se adauga pe rand galbenusurile si se freaca bine, se potriveste de sare si piper, se adauga smantana si albusurile batute spuma. Se toarna compozitia intr-o forma si se fierbe o ora in baie de apa. Mod de servire Budinca se serveste cu sos de ciuperci facut din 2 lingurite de faina calita in ulei, cu lapte, smantana. cateva ciuperci si sare.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Clatite cu sunca si ciuperci

Ingrediente: 250 gr. ciuperci, 250 gr. sunca slaba, 4 oua, faina, lapte, unt, cascaval Mod de preparare: Se pregateste un aluat obisnuit de clatite din 4 oua, faina, lapte. Se lasa sa se odihneasca si intre timp se prepara umplutura astfel: se toaca foarte marunt sunca si se taie ciupercile. Se caleste in putina grasime sunca, apoi se adauga ciupercile amestecand continuu. Pentru ca umplutura sa se lege, se pun 2-3 linguri de ciulama (unt, lapte, faina fiarta 2-3 minute). Se pregatesc foile de clatite, se umplu si aseaza intr-un vas de Jena cu putin unt. Deasupra se rade putin cascaval, se adauga cateva cuburi mici de unt si se da la cuptor la foc mic. Clatite cu piept de pui si ciuperci Ingrediente: o ceapa, o lingura unt, 500 gr.ciuperci fierte, 1 piept de pui fiert, 1 pahar de vin alb sec, o legatura marar, 7 oua, 200 gr. smantana, cascaval, piper, sare Mod de preparare: Se fac clatite din 4 oua, lapte si faina. Umplutura se prepara astfel: se caleste ceapa taiata marunt cu untul timp de 5 minute. Se adauga ciupercile taiate marunt cu zeama de la fiert, pieptul de pui taiat tot marunt, vinul, un varf de cutit de piper, o lingurita sare si se lasa sa fiarba la foc mic, pana scade zeama de tot. Se fierb 2 oua, albusul se taie marunt si se adauga la compozitie, iar galbenusul se paseaza. Dupa ce compozitia s-a racit un pic, se adauga smantana, mararul taiat marunt si un ou crud, amestecandu-se bine. Cu aceasta umplutura se umplu foile de clatite. Se unge un vas Jena cu unt, se aseaza clatitele una langa alta, ungandu-se cu smantana. Deasupra se presara cascaval ras. Se da la cuptor pentru 20-30 de minute.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Frigarui pe gratar cu ciuperci

Ingrediente: 1 kg. din orice fel de carne frageda, 250-300 gr. ciuperci, 100 gr. slanina afumata, sare, piper Mod de preparare: Se taie carnea in felii groase de un cm si late de 4-5 cm. Nu se bat. Se pregatesc tepuse de lemn cam de 20 cm lungime. Pe fiecare se infig cate 4-5 bucati de carne intre care se intercaleaza o palarie de ciuperca si o felioara de slanina. Tepusele se aseaza culcate pe un gratar deasupra unui jar bine incins. Se intorc din timp in timp ca sa se rumeneasca uniform. Se sareaza dupa ce sunt fripte. Muschi de vaca cu ciuperci in aluat Ingrediente: 1 kg. muschi de vaca, 300 gr. ficat de porc, 250 gr. ciuperci, 50 gr. unt, sare, piper; pentru aluat: 250 gr. faina, 250 gr. unt, 4 linguri apa Mod de preparare: Muschiul de vaca se frige in cuptorul bine incins; cand este frumos rumenit, iar mijlocul mustos, se da deoparte sa se raceasca. Din ficat se prepara o pasta obisnuita. Ciupercile se soteaza usor. Din faina si unt se prepara un aluat frantuzesc din care se intinde o foaie lunga cat tava si lata cat sa poata acoperi muschiul. Foaia de aluat se unge pe mijloc cu pasta de ficat, deasupra se asterne un strat din ciuperci, peste care se aseaza muschiul. Acesta se acopera cu restul de pasta de ficat, se pun ciupercile care au mai ramas si se inveleste totul cu foaia de aluat. Ruloul se pune intr-o tava unsa cu unt, se unge cu ou si se coace la foc moale. Biftec la gratar cu ciuperci Ingrediente: 6 bucati muschi, 1 kg ciuperci, 2-3 cepe, 2 linguri unt, sare, piper Mod de preparare: Carnea se curata de pielite, se taie felii de 2 cm, se pun pe rand intr-un servet ud, care se strange si se rasuceste in jurul carnii, astfel incat bucata sa fie prinsa si stransa bine pentru a capata forma rotunda. Dupa ce se scoate din servet, se incinge bine gratarul, se unge cu o bucata de seu de vaca si se frige, dar cu atentie pentru a nu-l usca. Biftecul se frige in sange. Separat se inabusa ceapa taiata fin in unt, apoi se adauga ciupercile taiate feliute. Se pune sare, putin piper si se lasa sa scada. Ciupercile se aseaza peste biftec cand acesta este gata pentru servit.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Budinca de carne cu sos de ciuperci

Ingrediente: 1 kg carne macra de vaca sau vitel, 2 felii franzela, 1 lingura unt, 5 oua, sare, piper, sos de ciuperci. Pentru sos: 1 pahar zeama de carne sau apa, 500 gr. ciuperci, 1 lingura unt, 1 lingurita faina, 1 lingurita patrunjel tocat, 2-3 linguri smantana, 2 linguri zeama de lamaie, sare Mod de preparare: Se taie carnea bucati si se prajeste intr-o lingura de unt. Se da apoi de doua ori prin masina de tocat, impreuna cu franzela muiata in lapte. Separat, se freaca spuma o lingura de unt si se adauga galbenusurile unul cate unul, apoi se amesteca cu carnea tocata, sarea si piperul. La sfarsit se pun albusurile batute spuma. Se unge cu unt o forma speciala care se inchide ermetic, se pune compozitia si se aseaza forma intr-un vas cu apa clocotita. Se lasa sa fiarba o ora din momentul cand incepe iar sa clocoteasca. Se rastoarna pe farfurie. Se serveste cu sosul preparat astfel: se curata, se spala si se taie felii subtiri ciupercile. Se pun la fiert cu zeama de carne sau apa, timp de 10 minute. Se prajeste untul cu faina si se stinge cu zeama si ciupercile fierte. Se adauga smantana, zeama de lamaie, sarea si patrunjelul tocat, lasand sa dea cateva clocote.
Ciulama de pasare cu ciuperci

Ingrediente: 1 pasare, 1 dl ulei, 1 lingura faina, 50 gr. unt, 300 gr. ciuperci, 1 morcov, 1 telina, 1 ceapa mica, sare, piper Mod de preparare: Se curata pasarea, se spala si se pune la fiert cu ceapa, morcovul si telina. Separat, se fierb ciupercile taiate felii, in putina apa. Intr-o cratita se pune uleiul si cand este incins se adauga faina. Dupa ce s-a ingalbenit putin se stinge cu zeama de carne si se lasa sa fiarba in continuare amestecand mereu sa nu se prinda. Dupa 5-10 minute se adauga ciupercile si carnea taiata in bucati si se mai da intr-un clocot. Se pune untul, se acopera vasul si se da deoparte. Mod de servire: Se serveste fierbinte cu mamaliguta.

PAGINA ANTERIOARA

CUPRINS

RETETE DE BUCATARIE

PAGINA URMATOARE

Ciuperci cu carne

Ingrediente: 300 gr. carne de vitel, 300 gr. ciuperci, 1 ceapa, 1/2 lingurita faina, o lingura untdelemn, 10 gr. margarina Mod de preparare: Se inabusa carnea taiata bucatele in margarina, cu putina apa; separat se pregateste prin fierbere amestecul de ceapa si ciuperci. Cand este aproape gata fiert, se amesteca carnea cu ciupercile si se adauga verdeata. Ciuperci cu sunca Ingrediente: 600 gr. ciuperci, 3 linguri unt, 150g sunca (parizer, cremvursti), 1 pahar smantana Mod de preparare: Se curata ciupercile, se spala bine, se taie si se pun la fiert cu unt. Cand sunt aproape gata se adauga sunca taiata in cuburi. Se mai dau cateva clocote si se toarna un pahar de smantana. Se mai tin foarte putin pe masina si se servesc. Costita afumata cu ciuperci Ingrediente: 1 kg ciuperci, 200 g costita afumata, 50 g unt, 2 linguri faina, 1 ceasca cu lapte, 2 linguri cascaval ras, sare, salata verde Mod de preparare: Ciupercile curatate si taiate se inabusa impreuna cu costita taiata cuburi. Se amesteca cu un sos alb. Se adauga cascaval, se gusta de sare. Se rumeneste intr-un graten. Ficat prajit cu sos de ciuperci Ingrediente: 1 kg ficat, 1 kg ciuperci, 2-3 cepe, 2 linguri unt, 1 pahar vin, patrunjel verde, 1-2 rosii sau bulion, sare, piper Mod de preparare: Se inabusa in unt ceapa taiata fin, se adauga ciupercile taiate, se inabusa si ele, se adauga apoi vinul, piper, sare, putin bulion de carne, 1-2 rosii sau bulion de rosii si se lasa sa scada. La apropierea mesei, se prajeste ficatul tavalit in faina, fiecare bucata.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

Mancare cu carnaciori si ciuperci

Ingrediente: 300 gr. pulpa de porc, 150 gr. carnaciori, 250 gr. creier, 150 gr. ciuperci, 50 gr. pasta de rosii, 100 ml de vin, 150 ml de ulei, sare, piper, usturoi, verdeata Mod de preparare: Se taie carnea in fasii subtiri, carnaciorii in felioare si se prajesc impreuna in ulei. Creierul, dupa ce se spala bine si se curata, se prajeste separat, apoi se adauga taiat peste carne si carnaciori. Tot separat se calesc bine ciupercile si se adauga in compozitie. Dupa gust, se potriveste de sare, piper, vin, usturoi, pasta de rosii, se stinge cu putina apa calda, se da vasul la cuptor sa fiarba la foc potrivit 2025 de minute. Musaca de ciuperci Ingrediente: 1 kg. ciuperci, 1 kg. carne tocata, ceapa, verdeturi, sare, piper, 2-3 oua, 100-200 gr. smantana Mod de preparare: Se taie marunt ceapa si se topeste in putin ulei. Se adauga carnea tocata si coditele ciupercilor marunt taiate. Se sareaza, se pipereaza dupa gust. Dupa ce carnea si-a schimbat culoarea si zeama lasata de ciuperci a mai scazut, se da vasul deoparte. Cand tocatura s-a racorit, se amesteca cu ouale batute si cu verdeata tocata. Palariile ciupercilor, spalate si scurse, se frig pe o tabla (de copt ardeii). Pe masura ce se frig, se aseaza pe o farfurie si se presara cu putina sare. Se alterneaza apoi intr-o cratita randuri de ciuperci si tocatura. Se incepe si se termina cu ciuperci. Se toarna deasupra zeama lasata de ciuperci si smantana. Se da circa o ora la cuptor cu foc potrivit. Pui cu ciuperci Ingrediente: 4 copane sau 4 buc. piept de pui, 4 felii subtiri de costita, 500 gr. ciuperci, o ceapa, 1 pahar cu smantana, 1 pahar cu untura Mod de preparare: Se dezoseaza carnea si se taie in bucati late, apoi se infasoara fiecare bucata in felii de costita ca pe clatite. Se fixeaza cu scobitori, se pun in tava si se dau la cuptor pentru 30 de minute. Se caleste apoi in grasime ceapa tocata marunt, se scoate pe un platou, apoi se pun la calit ciupercile, se adauga sare si piper si se acopera vasul lasat la foc mic. Intre bucatile de carne se pun ciupercile cu ceapa si se mai lasa la cuptor timp de 5 minute. Se serveste cu smantana
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS RETETE DE BUCATARIE PAGINA URMATOARE

In galeria de imagini , sunt expuse 44 de fotografii , aranjate in ordinea fazelor de cultura : insamantare , incubare , aparitia primordiilor si fructificare .
RASFOIRE ALBUM

PAGINA ANTERIOARA

CUPRINS

PAGINA URMATOARE

Trebuie evitata depasirea temperaturii de 30 C in amestecul celulozic in perioada de incubare

deoarece influenteaza negativ intreaga evolutie a miceliului.

Trebuie evitata in spatiile adapostite incalzirea pe baza de sobe cu combustibil solid, lichid sau

gazos, care, prin gazele produse din ardere si emanate in spatiul de cultura, poate favoriza producerea de anomalii, scazand sau chiar anuland valoarea comerciala a produsului.

In spatiul pentru cultura ciupercilor trebuie sa existe incorporat in constructie cat mai putin lemn

de foioase deoarece ciuperca Pleurotus afecteaza masa lemnoasa prin distrugerea ei si in special pentru a se putea face dezinfectarea spatiului de cultura dupa fiecare ciclu, tinand seama ca sporii ciupercilor reprezinta elementul biologic prin care sunt transmise caracteristicile morfopatologice la noua cultura.
Pentru executarea unei culturi intensive de ciuperci, spatiul de cultura trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii: sa fie etans pentru executarea dezinfectarii prin gazare, fara lemn (stalpi, grinzi, acoperis), cu posibilitatea asigurarii aerisirii mecanice si a iluminarii cu neon sau cu vapori de mercur, precum si de asigurarea cu utilitati ( apa, gaze, energie electrica ) .
Cea mai scazuta valoare a umiditatii relative a aerului, de 70-80%, este in perioada de incubare,

spre deosebire de perioada de fructificare, care reclama valori mai ridicate, de 80-90%, insa nu trebuie atinsa valoarea umiditatii relative de 92-100%.
Nerecoltarea ciupercilor Pleurotus cand marginea palariei este dreapta sau putin concava,

respectiv la maturitatea comerciala, produce pagube importante. Daca recoltarea se face in faza de batranete, cand marginea palariei este rasucita si apare cornetul de batranete, ciupercile vor fi depreciate cantitativ, fiind mult mai usoare, cat si calitativ devenind neconsumabile (lignificate, tari si nu mai fierb).
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Se va evita mentinerea brichetelor uzate ( peste 50-60 zile),cand devin aproape inmuiate si fara

structura, deoarece constituie adevarate focare de boli si daunatori . Temperatura minima de incubare este de 8-12 C, iar cea de fructificare de 10-17 C , la temperaturi mai reduse, cultura intensiva ciupercilor Pleurotus, nemaifiind rentabila . Scoaterea amestecului celulozic dezinfectat termic dara respectarea igienei de lucru, va produce rapid infestarea lui si pagube de productie. Nerealizarea unui continut in apa de 70-72% dupa imbibarea paielor nu va permite o crestere viguroasa a miceliului, iar ciupercile care se vor forma vor fi de talie mult mai mica si mai usoare. La pregatirea amestecului celulozic ( imbibare, dezinfectare termica, insamantare ) trebuie sa se evite contactul cu zona de fructificare pentru a se feri substratul proaspat insamantat de contaminre cu boli si daunatori specifici. Nu trebuie inversat fluxul tehnologic care este unidirectional si ireversibil . Neperforarea sacilor din folie de polietilena cu diametrul orificiilor de 12 - 15 mm la distante de 12-15 cm, constituie o grava greseala, conducand la declansarea fermentatiei anaerobe ( autoaprindere ) si la distrugerea miceliului insamantat . Umplerea sacilor cu amestec celulozic insamantat, cu o densitate mai mare de 0,32 - 0,40 kg substrat la litru de volum nu este recomandata . Folosirea pentru insamantare a unei cantitati mai ridicate de 2,5% miceliu si 3% ipsos nu este recomandata, atrigand dupa sine investitii suplimentare si nejustificarea lor economica prin productia de ciuperci ce se se va obtine. Asezarea sacilor la incubare, fara spatiile de 1-3 cm intre ei, poate mai ales in perioada calda din an datorita lipsei de aer sa favorizeze declansarea autoaprinderii cu temperaturi de peste 50 C in substrat . Folosirea pentru incubare a luminii naturale opacizate, sau artificiale cu neon, sau vapori de mercur, cu este recomandata, deoarece se pot crea conditii pentru popularea incaperii cu insecte musculite ale caror larve, in aceasta perioada, pot produce daune importante.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Nedirijarea brichetelor dupa aparitia primordiilor la fructificare in conditii de temperatura mai

scazuta, lumina, aplicarea stropirii si ventilatie si mentinerea lor in continuare la incubare, duce la aparitia coralului sau ariciului, fructificatiile luand forma unor ace si productia, in special la primul val, este compromisa.
Daca dupa 20 - 25 zile de la insamantare, amestecul celulozic nu este in totalitate impanzit cu

miceliul ciupercii, nu are o culoare cenusiu-albicioasa, nu este complet compactizat, si amestecul celulozic are un miros acru, cu inceput de fermentatie (borhot) inseamna ca: - miceliul a fost de foarte slaba calitate; - amestecul celulozic a fost fie prea uscat (sub 50%), fie prea umed (peste 75%); - amestecul celulozic a fost acid, cu un pH mai mic de 6; - s-a declansat fenomenul de autoaprindere care a dus la moartea miceliului; - la saci nu s-au facut gaurile amintite; - componentele amestecului celulozic au fost cu o vechime mai mare de 2 ani sau au fost mucegaite si in contact cu substratul uzat evacuat din ciupercarie; - continutul in azot total este mai ridicat de 13%; - dezinfectarea termica s-a facut in mod necorespunzator.
Daca dupa 16-31 zile de la insamantare nu apar primordiile, dar bricheta este impanzita cu miceliu, Este obligatorie dirijarea brichetelor, dupa incubare la fructificare, in conditii de temperatura mai

inseamna ca factorul termic de incubare este sub limita, specific fructificarii sau au existat conditii de contaminare (substrat uzat, musculite, lipsa de dezinfectare corespunzatoare s.a.) .
scazuta, lumina, aplicarea stropirii si ventilatie. In cazul mentinerii lor in continuare la incubare fructificatiile iau forma unor ace ( coralul sau ariciul ) si productia, in special la primul val, este compromisa .
Folosirea la fructificare a stelajelor cu latura de 100-120 cm pentru sustinerea brichetelor la

fructificare nu este recomandata, deoarece va fi afectat factorullumina, in sensul ca brichetele aflate spre mijlocul stelajului nu vor avea lumina, picioarele ciupercilor se vor alungi, iar calitatea si chiar cantitatea de ciuperci realizata va fi puternic afectata.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Asezarea unui rand de stelaje cu parapete mobile direct langa perete nu va permite ca ciupercile in

curs de aparitie pe partea opusa sa ajunga la maturitate.Acestea se vor degrada prin mucegaire, punand in pericol intreaga bricheta.De asemenea, in aceste locuri isi fac cuibar mustele ciupercilor (Sciaridae), care pot raspandi diferite boli an toata ciupercaria .

Iluminarea, ventilarea si aplicarea stropitului pe toata suprafata unei brichete constituie o necesitate

si, din aceasta cauza, se folosesc stelajele cu rafturi la care latimea unui raft nu depaseste 30 cm, fiind capabil sa sustina brichete, cu diametrul de 30-35 cm si care sa raspunda conditiilor mentionate de iluminare, aerisire si control pe ambele suprafete si pe cele 3 - 4 nivele distantate la 40-60 cm, ale culturii etajate.
Desfacerea foliei de masa plastica a sacului inainte de aparitia primordiilor ciupercii este mai putin

indicata, mai ales daca se aplica toti factorii ecologici. Materialul repus in conditii de incubare va permite ca productia sa fie partial recuperata. primordiile se vor usca , iar prin abundenta se vor inmuia. .

In general, numarul stropirilor cu apa prin pulverizare este de 2-3 ori pe zi ; prin lipsa stropitului,

Executarea permanenta a ventilatiei dirijate nu este recomandabila trebuind sa se aplice diferentiat .

Astfel, la aparitia primordiilor aer din exterior + aer recirculat - 12 ore pe zi, in perioada primului val aer din exterior + recirculare 18 ore pe zi iar in pauza dintre valuri schimb + recirculare 6 ore pe zi . Asezarea sacilor la incubare, fara spatiile de 1-3 cm intre ei, poate mai ales in perioada calda din an datorita lipsei de aer sa favorizeze declansarea autoaprinderii cu temperaturi de peste 50 C in substrat.
Executarea lucrarilor in camera de fructificare, fara a purta o masca dubla de tifon, care sa acopere

nasul si gura, va permite inhalarea sporilor ciupercii Pleurotus, care pot cauza stari alergice (tuse, stranut, ameteli, dureri de cap, tensiune scazuta), afectand in special caile respiratorii.
PAGINA ANTERIOARA CUPRINS PAGINA URMATOARE

Dirijarea pentru ventilatie a aerului din ciupercarie in spatiul locuibil constituie o greseala, deoarece

se va polua cu spori intreaga incapere de locuit, afectand astfel locatarii.

Ventilatia dirijata intr-o ciupercarie trebuie sa se faca numai prin subpresiune, in sensul ca aerul

poluat cu spori din interior sa fie eliminat in afara si sa nu polueze intreaga ciupercarie respectiv zonele tehnologice, anexa (depozitare), de incubare si fructificare-recoltare.
Recoltarea ciupercilor Pleurotus, prin smulgerea buchetului si nu prin aplecarea si desprinderea lui,

inseamna producerea de pierderi importante, deoarece se vor disloca, o data cu recoltarea si portiuni din substratul nutritiv celulozic, afectand celelalte valuri.

Lipsa de filtre la spatiile de ventilatie, care trebuie curatate periodic de sporii aderenti si de benzi

adezive sau capcane electrice pentru colectarea musculitelor, poate favoriza infestarea intregii ciupercarii.

Infiintarea continua a culturilor de ciuperci fara dezinfectarea spatiilor tehnologice, mai ales a celor

de incubare si fructificare, poate avea repercursiuni serioase. Este necesara dezinfectarea chimica (stropirea sau gazare) a spatiilor . La stropire se utilizeaza sulfat de cupru 2% si formalina 1%, iar pentru gazare vapori de formalina ( 30 - 50 ml formalina/mc).
Ambalarea in pungi multiperforate din masa plastica a ciupercilor imediat dupa recoltare, cu

infolierea in vid, este obligatorie, pentru a limita deshidratarea lor.

La proiectarea unei ciupercarii de Pleurotus depozitul de paie, unde se realizeaza si tocarea lor, nu

se amplaseaza in imediata apropiere a spatiului destinat pregatirii substratului celulozic pentru evitarea pericolului poluarii cu praful rezultat. De asemenea, nu trebuie neglijate salile de sortare, ambalare si depozitele frigorifice, precum si desfasurarea unidirectionala ireversibila a fluxului tehnologic de cultura.

PAGINA ANTERIOARA

CUPRINS