DIALOG NTRE FURNICA HRNICUA I DOICA PUILOR DE FURNIC

Doica: Ce faci, surat? Gata treaba? Furnica: Azi sunt nvoit de maica stare . Sunt personaj de poezie, chiar i n celelalte lecii! Doica: O,o...ce minune ! i cu ce treab pe aici, totui? Furnica: Vreau s le art copiilor , pentru lecia de astzi, ce nseamn cu adevrat drepturile i ndatoririle ntr-o comunitate ca a noastr, de cteva milioane de surate! Elevii tiu despre drepturi- au mai realizat pentru drepturile copiilor un power-point pe care l-au trimis la un proiect internaional de la Arad : ,,Sunt mic, dar cu drepturi mari! A vrea s le explici, dei ei au mai aflat multe cu aceast ocazie, de pe internet i din enciclopedii, ce drepturi au copiii notri ntr-o colonie de furnici! Doica: Ei, dac le-a spune povestea noastr, cred c ar adormi! Eu , tocmai acum m duc cu celelalte doici, n camera regal, la regina-mam, (tii ce castel imens avem, nu? ), s lum azi vreo 10 000 de ou i laptele ei (feromonii) pentru camerele incubator, ale larvelor ! Cu strnicie pzim copiii, au dreptul s triasc! Apoi fuga la soldaii cei viteji, care ne apr , s-i hrnim, cci n-o fac singuri, au flcile prea mari ! Avem datoria s-i hrnim! Dac vrei povestea... fugua la lecie ! La nvat ! Am cam pierdut timpul la voi! Spor la treab!