1.

Notiuni generale privind jurnalismul sportiv

1 Actualmente sportivii snt unele dintre cele mai binecunoscute si bine platite persoane de pe planeta. Lumea vrea sa citeasca si sa auda despre ei, iar numarul celor platiti sa le satisfaca aceasta cerere creste n egala masura. Sportivii se bucura acum de stralucirea oferita de reflectoarele mass-media mai mult dect oricare alta persoana din societate. Nu este un lucru neobisnuit sa vezi cum o suta de jurnalisti discuta despre un singur meci de fotbal, iar functiile pe care le ocupa antrenorii echipelor nationale capata o importanta secundara, n sensul mediatizarii, numai n raport cu sefii de stat.Acoperirea subiectelor sportive este vitala pentru sanatatea si prosperitatea mass-media. Acest lucru se vede, din ce n ce mai mult, n paginile dedicate sportului. De la ultimele doua-trei pagini ale ziarului de acum ctiva ani, numeroase publicatii nationale cotidiene, precum si ziare de duminica si-au extins spatiul acordat subiectelor sportive n sectiuni separate de pna la 28 de pagini tiparite zilnic - mai mult dect se acorda stirilorgeneralesau subiectelor de arta. 2 Nu este greu de observat motivul pentru care sportul este att de captivant pentru mass-media. Ofera acelasi numar de pagini sau aceeasi durata de transmisie indiferent de ceea ce se ntmpla sau nu n lume, nsa stirile forte snt imposibil de prevazut. Mai mult, reportajele generate de guverne si de politicieni snt adesea considerate plictisitoare de catre multe persoane si, cum partidele politice se strng laolalta pe teren neutru pentru a obtine sustinere din partea poporulu, acestea si-au pierdut puterea de a da nastere unor controverse si dezbateri. Sportul este exact opusul acestora. E previzibil, n sensul ca persoanele din domeniul mass-media stiu cu cteva luni nainte data la care au loc marile evenimente, are parte de propria agitatie si de propriul lui dramatism, precum si de o distributie de vedete. De asemenea, poate fi conceput ca o sursa la ndemna celor carora le place sa scrie. Este un element la fel de i important n realizarea cu succes a articolelor sportive ca si placerea practicarii unui sport. Sintagma jurnalist sportiv este alcatuita din doua cuvinte sportiv si jurnalist-, iar pentru a reusi n acest domeniu, jurnalistului trebuie sa-i placa enorm de mult ambele preocupari.

3 Nu este suficient ca jurnalistului sa-i placa doar fotbalul, atletismul sau cursele : el trebuie sa aiba capacitatea de a oferi si altora din cunostintele si entuziasmul dumneavoastra, ntr-un mod activ si antrenant, si sa fiti dispus sa va dedicati exersarii abilitatilor de a scrie la fel de mult ca sportivii despre care scrieti. Jurnalismul sportiv este o forma specializata de scriere, fiind fragmentat n mai multe sectiuni mai mici. sporturile si echipele preferate, iar daca jurnalistii sportivi nu vor sa para slabi si prost informati, atunci ar trebui sa nu fie mai prejos n ceea ce priveste nivelul cunostintelor. A fi la curent cu evolutiile recente dintrun sport important e o slujba cu norma ntreaga. Putini snt jurnalistii ce si pot alege sporturile si evenimentele despre care sa scrie. Acestia snt, n general, cei mai straluciti, cei mai spirituali si incisivi editorialisti sau autori de reportaje cu un stil propriu, care dau "culoare" momentelor-cheie din lumea sportului. 4 Dar a scrie despre sport nseamna mai mult dect a acoperi evenimentele importante. Oricum, mass-media detin un spatiu suficient de mare, pe care trebuie sa-1 umple, orice s-ar ntmpla, si face acest lucru strnind curiozitatea consumatorilor de stiri, oferindu-le parti dintr-un anumit eveniment, facnd profiluri ale participantilor si analiznd performante, pastrnd totodata un fond constant de stiri si articole. Sportul iese deseori din paginile sportive atunci cnd activitatile personalitatilor marcante ocupa prima pagina a ziarelor, ajung pe primul loc n buletinele de stiri sau se desfasoara n domenii specializate, precum moda, afacerile ori medicina.Pentru a trata subiectele sportive cu succes, ziaristul trebuie sa cunoasca cerintele mijlocului de comunicare pe care l utilizeaza si sa nteleaga audienta ce va beneficia de articol. Ziarele serioase si populare, ca si revistele sportive specializate au un stil unic, iar subiectele sportive snt tratate n mod diferit de catre ziaristi.

5 Principile jurnalismului sportiv sunt de fapt aceleasi ca si pentru jurnalismul n general: obiectivitate, impartialitate, corectitudine, rapiditate. Doar ca materiale sportive au un stil aparte, un limbaj adecvat, dar aceasta nu nseamna ca trebuie scris doar pentru sportivii dintr-un anumit domeniu, ci trebuie sa fie scris pe ntelesul si pentru interesul tuturor. Ziaristul sportiv nu scrie pentru el sau redactie, ci se afla n slujba auditoriului sau, iar interesul sa este ca acest auditoriu sa fie ct mai larg. Articolul despre subiectele sportive era considerat nainte o simpla prozacliseu scoasa pe banda rulanta de catre niste jurnalisti delasatori. Daca au existat vreodata astfel de jurnalisti, astazi le-ar fi foarte greu sa-si gaseasca un loc de munca.

6 2.1 Elemente de stil si limbaj ale jurnalismului sportiv n TeleviziuneTransmisiunile n direct Avnd n vedere ca institutiile de radio si televiziune platesc foarte mult pentru drepturile de difuzare, acestea ncearca sa profite la maximum de transmiterea evenimentelor sportive. Evenimentele n direct (cunoscute si ca transmisiuni din exterior) snt acum transmise ca parti dintr-un package, ntre introducere si comentariile ulterioare. Pentru a personaliza programele si a le face mai incitante, institutiile televiziune cheltuiesc, n general, foarte multi bani pe generice sau secvente de nceput, difuzate nainte ca prezentatorul sa faca introducerea programului. De obicei, nainte de eveniment au loc discutii cu experti invitati n studio (actuali si fosti jucatori sau antrenori) ori snt difuzate materiale montate despre jucatorii sau echipele implicate. Evenimentul n sine poate fi urmat de interviuri luate dupa meci, de o analiza facuta de experti sau de selectiidin alte meciuri din aceeasi competitie. Transmisiunea se termina, de obicei, cu o secventa formata din principalele incidente, difuzata pe un fond muzical. Din nou, prioritar este sa existe varietate, pentru a mentine viu interesul audientei.

7 Acoperirea unor evenimente n televiziune urmeaza un model similar cu cel din presa scrisa - articole premergatoare evenimentului, acoperirea evenimentului, comentarii - dar condensat ntrun interval de timp mult mai mic, inclus, de regula, ntr-un singur program.O transmisiune din exterior a unui eveniment sportiv presupune o logistica mai complexa, o planificare atenta, mobilizarea unui echipament costisitor si contributia unor profesionisti din diverse domenii. Din acest motiv, de asemenea transmisiuni se ocupa, de multe ori, companii specializate, contractate de institutiile media care detin principalele drepturi de difuzare. Avnd n vedere ca sportul televizat reprezinta acum o industrie globala, compania ce acoperaevenimentul poate furniza imagini si altor institutii, care vor face propriile comentarii si analize.

8 Pregatirea Cei care acopera transmisiunile evenimentelor sportive trebuie sa cunoasca toate informatiile necesare n amanunt - de preferat sa le stie pe de rost. Comentariul n direct necesita reactii imediate si, de multe ori, nu mai este timp pentru a consulta notitele.Este foarte important ca persoanele care comenteaza sa-i recunoasca pe jucatorii si pe concurentii ce iau parte la eveniment. Multi poarta acum numele si numarul pe tricou, dar, desigur, nu poti mereu sa le citesti n toiul actiunii. n cazul anumitor sporturi, numele si numarul nu apar pe tricou, astfel nct comentatorii trebuie sa poata identifica oamenii dupa figura. Daca intra jucatori necunoscuti, comentatorii studiaza nainte de eveniment imagini filmate sau fotografii cu echipa, dar chiar si fetele pot fi cu greu deosebite dincelalalt capat al terenului de joc. Multi comentatori ncearca sa gaseasca detalii prin care sa-i identifice imediat pe jucatori - un jucator are ghete albe. altul are tricoul iesit din sort, unul este gras, altul chel, nalt sau slab.

9 Identificarea oamenilor este una dintre cerintele de baza, dar un comentariu implica mult mai mult. Daca un jucator face un lucru ce merita luat n considerare, e nevoie sa se vorbeasca mai mult despre el, astfel nct snt necesare informatii generale despre fiecare membru al echipei. Cei mai multi comentatori si scriu notite despre fiecare jucator sau concurent, cuprinznd detalii despre cte goluri a nscris, cte aparitii nationale sau internationale a avut, cte cartonase galbene ori rosii a primit, la ce echipe a mai jucat etc. Comentatorii trebuie sa aiba informatiile necesare pentru a plasa evenimentul n context. Trebuie sa stie ct de mult conteaza rezultatul pentru fiecare echipa, rezultatele altor meciuri dintre acestea, urmarile victoriei sau nfrngerii, consecintele acestora asupra antrenorilor si managerilor. 10 Echipele de comentatori snt formate, n principiu, din jurnalisti profesionist foarte buni vorbitori, si fosti jucatori sau antrenori, alesi pentru cunoastere profunda a tacticilor si regulilor de joc. Jurnalistii trebuie si ei sa cunoasca comentatorii profesionisti, sa-i analizezi si sa ncerci sa-i copiezi pe cei mai buni. n timp, ti poti dezvolta propriul stil, dupa ce nveti de la cei mai buni.2.2 Genurile utilizate n jurnalismul sportiv de televiziune stirile sportive Timpul dedicat difuzarii unor stiri sportive la televiziune variaza de la fragmente scurte n buletinele generale de stiri sau n programele de stiri la canale specializate pe stiri sportive, care acopera evenimentele n permanenta. Desi drepturile de transmitere a principalelor evenimente sportive snt vndute astazi canalelor individuale de radio si televiziune, acest lucru nu mpiedica alte canale sa transmita stiri legate de subiectul respectiv nainte sau dupa desfasurarea evenimentului.

11 Cluburile si organizatiile sportive abia asteapta sa-si intensifice campaniile publicitare care preceda evenimentul, pentru ca publicul sa fie interesat de evenimentele lor si sa umple stadioanele. n mod similar, posturile de radio si televiziune care detin drepturile de difuzare vor avea o audienta mai mare daca transmit evenimentul naintea posturilor concurente. La conferintele de presa si la interviurile dinaintea evenimentelor cu jucatorii si antrenorii pot participa asadar reprezentanti ai tuturor posturilor de televiziune, desi unele dintre ele ar putea decide sa nu faci|publicitate unor subiecte acoperite de posturile concurente. Dupa eveniment, acordurile mutuale de acces la stiri permit adesea canalelor de televiziune care nu detin drepturi de difuzare sa prezinte secvente n cadrul buletinelor de stiri. 12 n ultimii ani, aspectul paginilor Web a avut o influenta deosebita asupr modului n care snt prezentate stirile sportive de catre televiziune, n special cazul canalelor speciale de stiri sportive si al programelor ce prezinta rezultatei diferitelor competitii sportive. Cu toate ca televiziunea nu a renuntat prezentatorii n direct pentru a introduce reportaje si pachete de stiri, aparitia lor pe ecran este acum completata de text, n stilul paginilor Web, telespectatorul este bombardat cu informatii n permanenta schimbare n partile laterale si jos ale ecranului, schimbare determinata de cererea tot mai mare de statisticsportive si de scoruri exacte si actualizate imediat.

13 Structura reportajului n timp ce majoritatea reportajelor din presa scrisa urmeaza o structura clasica, formatul unui reportaj la televiziune va varia n functie de importanta reportajului, de timpul alocatproducerii sale si de elementele pe care jurnalistul le are la dispozitie.Reportajele din televiziune se grupeaza n patru categorii:1stirea de ultima ora Cel mai simplu material de televiziune este stirea de ultima ora. Prezentatorul buletinului, care este tot timpul n fata telespectatorilor, citeste stirile de pe un prompter. stirile de ultima ora snt scrise pentru a transmite rapid reportajele n premiera sau atunci cnd un anumit reportaj nu dispune de imagini.2Voiceover Daca exista imagini filmate special pentru un anumit reportaj sau daca ele au fost luate din arhiva, acestea vor ilustra stirea prezentata de crainic. Acest mod de a transmite stirile poarta numele de voiceover. Prezentatorul ramne n cadru cnd introduce subiectul. Imaginile snt apoi inserate pe vocea prezentatorului, n timp ce acesta continua sa citeasca. Imaginile disponibile vor dicta modul n care este scrisa stirea

14.3Upsound Daca exista unul sau mai multe interviuri, pot fi difuzate fragmente din acestea la finalul unui voiceover, transformndu-1 ntrun upsound. Ceea ce spun intervievatii va influenta modul n care este scrisa stirea.4Package O stire importanta sau complexa va fi de regula prezentata ca package. Ace lucru presupune ca reporterul sa nregistreze pe caseta mai multe elemente, ca includ de obicei voiceover si fragmente de interviu. Packages pot include si top-uri, un standup al reporterului, material de arhiva, imagini statice, NATS( si muzica. Prezentatorul buletinului citeste un text pentru a introduce materia video nregistrat n prealabil, care a fost realizat de catre un alt jurnalist. Fiecare element dureaza putin - de obicei maximum 20 de secunde pentru a mentine atentia telespectatorului.

15 Presa scrisa Producerea unui material de presa scrisa este un proces relativ rapid. Informatiile necesare scrierii celor mai multe subiecte sau rubrici pot fi adunate prin telefon, lundu-se legatura cu persoanele de contact ori alte surse, sau pot fi culese de pe internet, fara ca jurnalistul sa fie nevoit sa-si paraseasca biroul. Desi relatarea unor evenimente sportive presupune prezenta la locul faptei (uneori jurnalistii din presa scrisa acopera un eveniment folosind informatiile din transmisiile televizate), procesul scrierii este rapid.nsa producerea si distribuirea unui ziar constituie un proces lent ce ar putea dura cteva ore sau chiar zile, nainte ca exemplarul scos de sub tipar sa fie citit, fapt de care jurnalistul ar trebui sa tina ntotdeauna cont cnd si scrie materialul. Presa scrisa este prezentata ntr-un format modular n cadrul unui singur pachet (desi pachetul ar putea include mai multe sectiuni). Formatul modular i ofera cititorului posibilitatea de a trece de la o relatare la alta sau de la o pagina la alta rapid si usor. Acest lucru influenteaza, la rndul sau, dimensiunea si stilul relatarilor, care pot varia de la rubrici ce se ntind pe pagini ntregi la articole de stiri de un singur paragraf. stirile snt scrise ntr-o formula care le permite cititorilor sa perceapa rapid punctele-cheie si sa abandoneze subiectul oricnd doresc. 16 Radioul Desi radioul este privit deseori ca un mijloc mediatic instant, procesele sale de colectare a stirilor pot fi mai lente dect cele din presa scrisa. Informatiile esentiale pot fi obtinute, desigur, prin telefon, nsa transmiterea interviurilor poate lua ceva mai mult timp. Interviurile prin telefon pot fi realizate rapid, dar calitatea sunetului nu mai este aceeasi, iar pentru interviurile importante e adesea necesar ca jurnalistul sa aiba la el un microfon si un reportofon. Pentru pachetele mai lungi, care necesita mai multe interviuri si un zgomot de fond poate dura cteva ore pna cnd jurnalistul reuseste sa adune tot materialul necesar. Acesta va trebui apoi revizuit, de regula de acelasi jurnalist, cnd se ntoarce la birou.Odata materialul asamblat, transmisia se poate face foarte repede cele mai multe statii radio transmit la fiecare ora buletine de stiri - sau chiar instant. nsa radioul este un mijloc mediatic liniar. Spre deosebire de ziare si paginile Web, consumatorul nu mai are libertatea de a se misca ntre articole. De aceea, jurnalistii de radio trebuie sa capteze atentia ascultatorilor pe tot parcursul' transmisiei, deoarece acestia se plictisesc destul de usor. 17 Televiziunea Realizarea unui material la televiziune este un
proces lent, care presupune mult timp, efort si personal dect orice alt canal mediatic. Aproape orice material| de televiziune implica o echipa de filmare si un reporter care si parasesc birc si calatoresc, adesea pe distante lungi, pna la locul evenimentului. Este posit ca acestia sa fi petrecut deja mult timp pregatind interviul, asigurndu-se oamenii pe care trebuie sa-i intervieveze si lucrurile pe care vor sa le filmez snt acolo unde vor ei si cnd vor ei. Iar cnd ajung acolo, chiar si filmar celui mai simplu interviu ia ceva timp. Procesul de revizuire cere ca secventei sa fie filmate din unghiuri diferite, cu taieri, pentru a facilita editarea. Pentru un minut de televiziune se poate filma o ora, la aceasta adaugndu-se si timpul necesar interviurilor.Iar filmarea nu este dect prima etapa a procesului. Se scrie apoi un scenariu pe baza imaginilor, se nregistreaza vocea comentatorului (daca exista unul), iar filmul este apoi editat ntr-un material coerent de televiziune. Transmisia este, de asemenea, mai lenta dect n cazul radioului, deoarece canalele de televiziune au tendinta de a transmite mai putine buletine (desi unele canale prin satelit si cablu transmit astazi programe continue de stiri sportive). Ca si radioul, televiziunea este un canal mediatic liniar, iar necesitatea captarii atentiei publicului impune materiale scurte, dinamice.

18 Internetul Paginile Web pot combina tehnicile presei scrise, ale radioului si televiziunii ntr-un singur pachet si, n mare masura, ntr-o forma modulara, ce poate fi actualizata instant. Cea mai importanta diferenta dintre presa scrisa si radio si televiziune consta, probabil, n atitudinea consumatorilor. Cnd cititorii ziarelor se plictisesc de un articol, ntorc pagina; daca 29 telespectatorii si ascultatorii se plictisesc, nchid aparatul sau schimba pe un alt canal. Persoana care schimba pe un alt canal este principalul critic al jurnalismului de proasta calitate si, mai mult dect n orice alt domeniu al jurnalismului, captarea si mentinerea atentiei publicului snt vitale. n acest scop, jurnalistii din radio si televiziune trebuie sa exploateze la maximum limbajul extins si unic pe care aceste categorii media l pun la dispozitia lor. 19 Asadar, soarta evenimentelor sportive si cea a canalelor de televiziune care le acopera snt strns legate ntre ele. Necesitatea formarii si mentineriiI audientei modifica modul n care televiziunea, n special, prezinta acestei evenimente. Televiziunile din Marea Britanie, n frunte cu canalele prin satelit si Channel Four, un canal relativ nou n transmisiunea terestra, au evoluat foarte mult de la a directiona pur si simplu camera spre locul actiunii. Transmisiunile sportive - n special ale unor evenimente de durata, preci Test cricket - ofera acum mult mai multe explicatii, n ncercarea de a cunostintele telespectatorilor si a le mentine interesul pe parcursul ur perioade mai lungi de timp. Aparitia televiziunii digitale ofera acum telespectatorilor posibilitatea de a fi "interactivi", de a-si folosi telecomanda pentru face transmisiile sportive pe gustul lor, de a revedea fiecare jucator n par sau secvente din partida, dupa cum doresc.

20 Cu toate acestea, transmiterea evenimentelor sportive de catre posturile de televiziune este similara, n multe privinte, reportajelor sportive din ziare. Cnd televiziunea era la nceput de drum, cei mai multi jurnalisti care lucrau aici venisera de la ziare, aducnd cu ei si atitudinea fata de sport. Chiar si astazi, multi jurnalisti din radio si televiziune provin din presa scrisa. Ca si ziarele, categoriile media de transmisie prin radio si televiziune prezinta stiri sportive, avanpremiere la evenimente sportive, evenimente sportive, rubrici pe teme 31sportive si profiluri ale oamenilor din lumea sportului. nsa radioul, televiziunea si internetul au cerinte specifice, au propriile avantaje si limite, care impun practici specifice de lucru si tehnici diferite de acoperire a evenimentelor sportive.