You are on page 1of 293

Sa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic

CE INVAT AM DIN EXEMPLELE

slujitorilor lui Iehova din trecut?


Moise: de si a ezitat la nceput, a acceptat apoi sa fie folosit de Iehova

Pavel: a adus argumente logice si convingatoare

Filip: un evanghelizator zelos

Apolo: un orator elocvent, totu si dispus sa primeasca sfaturi

be-M

Feti ta israelita: si-a sus tinut fara teama credin ta

Natan: a sensibilizat inima regelui David

Petru: a pus mult suflet cand predica Estera: a vorbit deosebit de respectuos Ieremia: a demonstrat convingere

Sa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic

Eu, DOMNUL [Iehova, NW] Dumnezeul tau, te nvat ce este de folos si te conduc pe calea pe care trebuie sa mergi. Is. 48:17.

(Numele cursantului)

Cuprins
Pagina

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Gaseste placere n Cuvantul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Fii atent la modul n care asculti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Imbunatate ste capacitatea de memorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 ti Straduieste-te sa citesti corect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Recompensele studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum sa faci cercetari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum sa ntocmesti o schit a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum sa-ti a ........................ pregatesti temele pentru scoal Cum sa pregatesti ................... expuneri pentru congregatie Cum sa-ti pregatesti cuvantarile publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dezvolta-ti aptitudinile de nvat ator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cultiva arta conversatiei ......................................... Cum ar trebui sa raspunzi la ntrebari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fa progrese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Curs de dezvoltare a aptitudinilor de orator si de nvat ator . . . . . . . . Fis a personala de sfaturi oratorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Foloseste diverse cadre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 33 39 43 47 52 56 62 66 71 74 78 79 82 272

Instructiuni pentru supraveghetorul scolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282 Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286


5 2001 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Toate drepturile rezervate Sa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic Editori WATCHTOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF NEW YORK, INC. Brooklyn, New York, U.S.A. Tiparita n 2012 Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele din Scripturile ebraice sunt din Biblia sau Sfanta Scriptura, n traducerea lui D. Cornilescu, edi tia a III-a, 1991, si reflecta ortografia actuala a limbii romane, iar citatele din Scripturile grece sti sunt reproduse din Scripturile grece sti cre stine Traducerea lumii noi. Sigla NW trimite la New World Translation of the Holy Scriptures With References. Benefit From Theocratic Ministry School Education Made in the United States of America Tiparita n Statele Unite ale Americii Romanian (be-M)

Cum sa faci mbunatatiri


Lectia Pagina Lectia Pagina

1 Citire corecta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 2 Articulare clara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 3 Pronun tie corecta . . . . . . . . . . . . . . . . 89 4 Cursivitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 5 Pauze adecvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 6 Accentuare corespunzatoare . . . . . . 101 7 Accentuarea ideilor principale . . . . 105 8 Volum adecvat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 9 Modula tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 10 Entuziasm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 11 Caldura si sentiment . . . . . . . . . . . . . 118 12 Gesturi si mimica . . . . . . . . . . . . . . . . 121 13 Contact vizual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 14 Naturale te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 15 Aspect ngrijit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 16 Siguran ta de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 17 Folosirea microfonului . . . . . . . . . . . 18 Folosirea Bibliei n argumentare . . 19 Incurajeaza folosirea Bibliei . . . . . . . 20 Introducerea eficienta a textelor biblice . . . . . . . . . . . . . . . . 139 143 145 147

28 Ton de conversa tie . . . . . . . . . . . . . . . 179 29 Calitatea vocii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Interes fa ta de interlocutor . . . . . . . 31 Respect fa ta de al tii . . . . . . . . . . . . . . . 32 Exprimare convingatoare . . . . . . . . . 181 186 190 194

33 Tact si fermitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 34 Incurajator si pozitiv . . . . . . . . . . . . . 202 35 Repeti tie pentru accentuare . . . . . . 206 36 Dezvoltarea temei . . . . . . . . . . . . . . . . 209 37 Eviden tierea ideilor principale . . . . 212 38 Introduceri care trezesc interesul . . 215 39 Incheiere eficienta . . . . . . . . . . . . . . . 220 40 Exactitatea afirma tiilor . . . . . . . . . . . 223 41 Expunere clara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226 42 Prezentare instructiva . . . . . . . . . . . . 230 43 Folosirea materialului indicat . . . . . 44 Folosirea eficienta a ntrebarilor . . 45 Ilustrari si exemple instructive . . . . 46 Ilustrari inspirate din situa tii obisnuite ............ 47 Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale . . . . . . . . . . . . 234 236 240 244 247

21 Citirea si accentuarea corecta a textelor biblice . . . . . . . . 150 22 Aplicarea corecta a textelor biblice . . 153 23 Eviden tierea valorii practice . . . . . . 157 24 Alegerea cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . 160 25 Folosirea schi tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 26 Dezvoltarea logica a materialului . . 170 27 Expunere libera . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174

48 Ra tionamente logice . . . . . . . . . . . . . 251 49 Argumente convingatoare . . . . . . . . 255 50 Sensibilizarea inimii . . . . . . . . . . . . . . 258 51 Calcularea si repartizarea judicioasa a timpului . . . . . . . . . . . 263 52 Indemnuri eficiente . . . . . . . . . . . . . . 265 53 Incurajarea si ntarirea auditoriului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic!


IN CIRCA 200 de t ari de pe glob, milioane de cursanti beneficiaza saptamanal de instruirea oferita la Scoala de Minister Teocratic. Unii sunt de putin timp nscrisi, participa la ea de ani de zile. Scoa altii la este tinut a n zeci de mii de localitati. Acest program de instruire este disponibil n toata lumea. Persoane de toate varstele, de toate etniile si din toate paturile sociale primesc gratuit aceasta instruire teocratica. In 1943, cand n congregatiile Martorilor lui Iehova a fost institui ta aceasta scoal a, s-a spus c a scopul ei era acela de a-i instrui pe toti barbatii fideli, care aud Cuvantul lui Dumnezeu si exercita credin t a n el, sa-i poata nvata pe altii . . . astfel ncat toti sa fie mai bine pregatiti sa prezinte public speranta pe care o au (Course in Theocratic Ministry, p. 4). Obiectivul scolii este acelasi si ast azi. Cum am putea sa ne folosim cat mai bine de darul vorbirii cu care ne-a nzestrat Dumnezeu? Biblia raspunde: Tot ce are suflare sa laude pe DOMNUL (Ps. 150:6). Laudandu-l pe Tatal nostru ceresc, noi i bucuram inima. Ii aratam ca suntem re cunoscatori pentru bunatatea si iubirea lui. Iata de ce cresti nii sunt ndemnati sa-i ofere ntotdeauna lui Dumnezeu o jertfa de lauda, adica rodul buzelor care fac o declaratie pu blica pentru numele sau (Evr. 13:15)! In dorinta de a te ajuta sa-ti folosesti cat mai eficient

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic!

darurile cu care ai fost nzestrat de Dumnezeu spre lauda Sa, ti spu nem bun venit n randul cursantilor la Scoala de Minister Teocratic! Desi acorda o mare important a citirii n public, artei ora scoala torice si predarii, instruirea primita aici nu se limiteaza la aceste as pecte. Participand la ea, vei fi ajutat sa dezvolti deprinderi pretioa se, cum ar fi cele de a citi, de a asculta si de a memora, de a studia si de a face cercet ari, de a analiza si de a sistematiza un material, de a purta conversatii si de a raspunde la ntrebari, precum si de a-ti exprima n scris ideile. Biblia si auxiliarele biblice sunt materialele de studiu pe baza carora vei putea face comentarii si expuneri. Pe masura ce ti din Cuvan vei umple mintea cu adevarurile pretioase tul lui Dumnezeu, vei nvata sa gandesti asemenea Lui. Acest lucru te va ajuta n toate aspectele vietii! Iat a ce a afirmat William Lyon Phelps, un profesor universitar care a trait n secolul al XX-lea, de spre valoarea Cuvantului lui Dumnezeu: Se poate spune ca orici ne cunoaste n amanunt Biblia este ntr-adevar o persoana instrui ta . . . Cred ca este mai folositor sa cunosti Biblia si sa nu ai studii superioare decat sa ai studii superioare si sa nu cunosti Biblia.
OBIECTIVELE SCOLII
Un program saptamanal de citire, de studiere si de cercetare axat pe Biblie Cursuri de citire n public, de oratorie si de predare Sesiuni de dezbateri cu participarea clasei Prezentare de teme naintea congregatiei Ajutor n vederea progresului

Cum putem trage foloase maxime Binenteles, pentru a trage foloase maxime din in struirea oferita la Scoala de Minister Teocratic, fiecare cursant trebuie sa depuna eforturi. Apostolul Pavel l-a ndemnat pe colaboratorul sau crestin Timotei: Medi teaza la aceste lucruri, fii absorbit de ele, pentru ca pro gresul tau sa fie evident pentru toti (1 Tim. 4:15). In ce constau aceste eforturi? Cauta sa asisti de Mi n fiecare saptamana la Scoala nister Teocratic. Foloseste-te n mod eficient de acest manual, intitulat Sa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic. Scrie-ti rezer numele n spatiul vat pe prima pagina. Ia ntotdeauna cartea cu tine cand asisti a. Ea este si Cand la scoal o culegere de exercitii. citesti unele idei importante pe care le consideri utile, subliniaza-le. In spatiile largi de pe margine poti nota ideile practice pe care le-ai nvatat a. la scoal

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic!

Vei primi separat un exemplar tiparit al programei Scolii de Mi nister Teocratic. Aceasta va include si detalii referitoare la modul n care va fi condusa scoala. Pentru a o avea mereu la ndemana, poti pastra programa chiar n carte. Cand te pregatesti pentru temele din fiecare saptamana, este bine sa ai n vedere ca principalul nostru manual este Biblia. Acorda prio ritate citirii capitolelor repartizate pentru saptamana n curs. Daca vei citi dinainte si din program, vei materialul alocat celorlalte parti trage si mai multe foloase. In timpul scolii, auditoriul este invitat uneori sa participe la dezbateri. Profita din plin de aceste ocazii. Luand parte la aceste dezbateri, vei reusi informatiile si mai usor le nsu sa retii sa ti se sti. Toti teme sau de a pre cursantii vor avea posibilitatea de a tine zenta demonstratii Foloseste-te din plin de fie n fata congregatiei. care dintre aceste ocazii. Straduieste-te s a aprofundezi calitatea ora torica pe care ai primit-o spre pregatire. Vei primi sfaturi care sa te ajute sa progresezi. Apreciaza-le. Noteaza-ti n manualul personal su gestiile care te-ar putea ajuta sa faci mbunatatiri. Intrucat este greu sa ne vedem asa recomandarile si cum ne vad altii, sfaturile biblice pline de iubire vor contribui mult la pro DEPRINDERI gresul nostru. Ele ne sunt utile chiar daca suntem nscrisi DE URMARIT de multi a. Prov. 1:5. ani la scoal Ti-ar placea sa progresezi mai repede? Daca manifesti Ascultarea si memorarea spirit de initiativ a, vei reusi. Studiaza dinainte materialul Cititul alocat fiecarei teme. In cazul n care unul dintre cursanti Studiul va trebui nlocuit, te-ai putea oferi tu sa tii tema, capa Cercetarea tand astfel mai multa experient a. In timpul prezentarii temelor, fii foarte atent la modul n care este expus ma Analiza si sistematizarea terialul. Noi nvat am unii de la altii. Conversatia Gasirea raspunsurilor Daca situatia ti permite, studiaza n avans; astfel vei la ntrebari progresa mai rapid. Dupa ce-ti vei fi nsusit informa Exprimarea n scris tiile cuprinse n primele 15 lectii, ncearca sa parcurgi a ideilor Cursul de dezvoltare a aptitudinilor de orator si nvat a tor, care ncepe la pagina 78. Studiaza mai ntai fieca re lectie aferente. Aplica apoi n minister si fa exercitiile

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic!

ceea ce ai nvatat. In felul acesta vei progresa mai rapid ca orator si nvat ator al Cuvantului lui Dumnezeu. Instruirea pe care o primesti de Minister Teocratic te va la Scoala ajuta sa te pregatesti Intru pentru cel mai important aspect al vietii. cat existam prin vointa lui Dumnezeu, a-l slavi pe el nseamna a du ce la ndeplinire chiar scopul existentei noastre. Iehova Dumnezeu merita sa fie glorificat (Rev. 4:11)! Si l putem glorifica prin instrui rea pe care o primim la scoal a. Ea ne ajuta sa gandim n mod clar, sa action am cu ntelepciune si sa vorbim cu eficient a despre adeva rurile minunate pe care le gasim n Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu.

O TEMELIE PE CARE SA CONSTRUIM


Capacitatea de a comunica eficient este o arta pe care nu o stapaneste toata lumea. Pe aceasta tema au fost publicate multe ma nuale. Totusi, Creatorul Cel ce i-a nzestrat pe oameni cu capacitatea de a vorbi cunoaste mult mai multe despre oratorie si predare decat orice profesor de retorica. In calitate de Maestru, Fiul Sau unic-nascut a participat alaturi de el la realizarea creierului omenesc si a organelor vorbirii, precum si a tuturor celorlalte minuni ale creatiei. Cand au fost adusi n existent a ngerii si apoi oamenii, acest Fiu a slujit drept Cu vant al lui Dumnezeu; el a fost principalul Instrument prin intermediul caruia Dumnezeu si-a instruit creaturile (Prov. 8:30; Ioan 1:13). Pe pamant, acest Fiu a fost cunoscut ca Domnul Isus Cristos. Iata ce ne spune re feritor la el relatarea inspirata: Multimile erau uluite de modul sau de predare. Iar cei care l-au auzit vorbind au marturisit: Nici un alt om nu a mai vorbit vreodata n felul acesta (Mat. 7:28; Ioan 7:46). Pe buna dreptate l numesc Evangheliile pe Isus de peste 40 de ori Invat ator! Si noi avem multe de nvatat de la Isus despre oratorie si de spre arta predarii. In plus, Biblia ne relateaza ca Iehova Dumnezeu s-a folosit de barbati si femei din diferite paturi sociale pentru a-si duce la ndeplinire scopul. Unii au transmis mesaje scurte, dar pline de sens. Multi altii nu au trebuit sa vorbeasca naintea unui auditoriu numeros, nsa au depus marturie cu fidelita te despre Dumnezeul adevarat si despre scopul sau. Se pare ca majoritatea nu au fost buni oratori, nsa Dumnezeu le-a binecuvan tat tuturor eforturile. Si noi putem trage n vat aminte din relatarile biblice despre mo dul n care si-au dus ei la bun sfarsit ministerul. Ps. 68:11. Evident, Biblia nu este un manual de re torica. Insa, pentru cei ce o citesc cu discer namant, ea contine informatii valoroase care sa-i ajute sa devina oratori si nvat atori efi cienti. Manualul de fat a Sa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic n cearca sa construiasca pe o astfel de temelie.

Gaseste placere n Cuvantul lui Dumnezeu


FERICE de omul care si gaseste placerea n Legea DOMNULUI si zi si noapte cugeta la Cuvantul lui Dumnezeu (Ps. 1:1, 2). Sim ti si tu aceas ta placere? Cum ai putea gasi si mai multa bucurie n citirea Cuvantului lui Dumnezeu? Asculta ce spune Iehova Nu te mul tumi doar sa citesti cuvinte. Vizualizeaza situa tiile descrise. Imagineaza- ti cum suna vocea personajelor biblice. Cand citesti capito lele introductive ale Bibliei, nchipuie- ti ca-l auzi pe Iehova dezvaluin du- ti, pu tin cate pu tin, cum a pregatit pamantul pentru om. Asculta-l cand i spune Fiului sau, Maestrul, ca a sosit timpul sa-i aduca n exis ten ta pe primii oameni. Imagineaza- ti cum Adam si Eva se razvratesc, iar Dumnezeu i condamna si i alunga din Paradis (Geneza, cap. 13). Nu te cuprind teama si venera tia cand citesti ca o voce din cer declara ca Isus Cristos este Fiul cel iubit al lui Dumnezeu, cel trimis sa-si dea via ta pentru omenire (Mat. 3:16, 17)? Incearca sa- ti nchipui reac tia apos tolului Ioan cand l aude pe Iehova spunand: Iata! Eu fac toate lucru rile noi (Rev. 21:5). Citirea Cuvantului lui Dumnezeu n acest mod este, ntr-adevar, o placere! Continuand sa citesti relatarea inspirata, vei ajunge sa cunosti perso nalitatea lui Iehova o personalitate impunatoare, maiestuoasa, care- ti inspira teama si respect. Te vei sim ti puternic atras de aceasta Persoana care ne iubeste si manifesta ndurare. In plus, daca si noi continuam n mod umil sa facem voin ta sa, el ne va ajuta si ne va arata cum putem avea succes n tot ceea ce facem. Ios. 1:8; Ps. 8:1; Is. 41:10. Cu cat vei acorda mai mult timp citirii Bibliei, cu atat vei avea o mai mare satisfac tie deoarece n telegi mai bine scopul lui Dumnezeu. Si nu numai atat! Placerea pe care o vei gasi n citirea Cuvantului lui Dum nezeu va fi tot mai mare! Citind Biblia, vei reusi sa gasesti solu tii n telepte la problemele tale si te vei sim ti asemenea psalmistului care a spus: Marturiile Tale sunt minunate, de aceea sufletul meu le pazeste (Ps. 119:129). Odata ce vei n telege din Scripturi principiile cu ajutorul ca rora ti vei putea modela gandirea si dorin tele n conformitate cu vointa lui Dumnezeu, vei deveni si tu deosebit de fericit! Is. 55:8, 9. 9

10

Gase ste placere n Cuvantul lui Dumnezeu Biblia ne ndruma si din punct de vedere moral, ocrotindu-ne de rau si aratandu-ne ce este bine. Pe masura ce o citim, n telegem ca Iehova este un Tata care stie cu ce probleme ne putem confrunta daca vom ceda do rin telor carnii imperfecte. El nu vrea sa suferim din cauza consecin telor dureroase ce vor aparea n mod inevitabil daca-i vom ncalca normele morale nalte. El este preocupat de bunastarea noastra si vrea sa ne bucu ram de cel mai bun mod de via ta. Citindu-i Cuvantul, vom putea aprecia si mai mult binecuvantarea de a-l avea ca Dumnezeu si Tata ceresc! Citeste din Biblie n fiecare zi Psalmistul a spus despre cel ce citeste Cuvantul lui Dumnezeu n fie care zi ca tot ce ncepe, duce la bun sfarsit (Ps. 1:3). Da, n ciuda im perfec tiunilor noastre, a faptului ca traim ntr-un sistem de lucruri ne legiuit si a eforturilor lui Satan de a ne distruge, vom reusi n orice as pect al serviciului nostru sacru daca vom citi cu regularitate Cuvantul lui Dumnezeu si vom pune n practica sfaturile pe care le gasim aici. Intrucat suntem supusi presiunilor acestui sistem vechi de lucruri, me ditarea n fiecare zi, chiar si numai pentru cateva clipe, la gandurile Crea torului ne poate da tarie. Unii dintre fra tii nchisi pentru credin ta nu au avut la dispozi tie decat cateva versete, culese de prin articolele unor ziare. Ei le-au decupat, le-au memorat si au meditat la ele. Iehova le-a bi necuvantat eforturile, deoarece au facut tot ceea ce au putut pentru a asimila cunostin ta din Cuvantul Sau (Mat. 5:3). Majoritatea dintre noi nsa ne bucuram de mult mai multa libertate. Nu ar trebui totusi sa tra gem concluzia ca citirea n fuga a unui verset biblic o data pe zi va face minuni. Dar ne vom bucura de binecuvantari daca ne vom reconsidera priorita tile si vom citi zilnic un fragment din Biblie, meditand la cele ci tite si punandu-le n practica. Trebuie sa admitem nsa ca si cele mai bune planuri pot fi zadarnici te. In acest caz, va trebui sa acordam prioritate lucrurilor cu adevarat im portante. De exemplu, nu am putea rezista fara apa decat vreo doua zile. Asadar, indiferent de ceea ce s-ar ivi n via ta noastra, ar trebui sa ne fa cem pu tin timp pentru a ne nviora cu apele adevarului. Fap. 17:11. Citeste Cuvantul lui Dumnezeu n ntregime Ai citit Biblia din scoar ta-n scoar ta? Unii se simt coplesi ti la gandul ca trebuie sa o citeasca de la Geneza la Revela tia. Mul ti dintre cei care au dorit sa citeasca Biblia n ntregime au nceput cu Scripturile grecesti crestine. De ce? Deoarece le-a fost probabil mai usor sa n teleaga cum

Gase ste placere n Cuvantul lui Dumnezeu pot aplica sfaturile con tinute n aceste car ti pentru a pasi pe urmele lui Cristos. Sau poate li s-a parut ca Scripturile grecesti cre stine sunt mai pu tin voluminoase, ele reprezentand doar ceva mai mult de un sfert din Biblie. Dar, dupa ce au parcurs aceste 27 de car ti, ei s-au concentrat asu pra celor 39 de car ti ale Scripturilor ebraice si au nceput sa le citeasca cu multa placere. Cand le-au terminat si pe acestea, ei dobandisera deja obiceiul de a citi cu regularitate Biblia. Apoi, si-au continuat lectura ci tind pentru a doua oara Scripturile grecesti Ei respecta si crestine. acum acest program de citire a Bibliei. Si tu ti po ti face obiceiul de a citi din Cuvantul lui Dumnezeu n fiecare zi! Exista cineva n familia sau n congrega tia ta care nu poate sa citeasca? Nu te-ai putea oferi tu sa-i citesti cu regularitate din Biblie? Aceasta lec tura v-ar fi de folos amandurora si, totodata, l-ar ajuta pe cel ce te ascul ta sa mediteze la cele auzite si, apoi, sa le puna n practica. Rev. 1:3. Cu timpul, poate ca vei dori sa studiezi mai profund anumite pasaje biblice. Aceasta analiza te va ajuta sa sesizezi mai bine legatura dintre

11

STRADUIESTE-TE SA CITESTI ZILNIC DIN BIBLIE


Cea mai mare parte a instruirii oferite la Scoala de Minister Teocratic se axeaza pe programul de citire a Bibliei. Te sfatuim sa participi si tu la el. In fiecare saptamana, la scoal a este pla nificat spre citire si analiza un mic frag ment biblic. In felul acesta ti se ofera posi bilitatea de a parcurge treptat ntreaga Biblie. Pentru ca citirea Bibliei sa ocupe un loc important n via ta ta, fa- ti timp sa citesti cu regularitate: dis-de-diminea ta, la pranz, la cina sau nainte de a merge la culcare. Citirea din cand n cand a catorva versete nu nseamna regularitate. Daca esti cap de familie, ocupa-te de cei din casa ta ajutandu-i sa-si formeze bune deprinderi de studiu. Citind mpreuna cate va pasaje biblice, ve ti fi ncuraja ti sa citi ti personal din Biblie n fiecare zi. Citirea zilnica a Bibliei pretinde autodisci plina. Nu ne-am nascut cu dorin ta de a citi. De aceea, trebuie sa nutrim o dorin ta fier binte pentru Cuvantul lui Dumnezeu (1 Pet. 2:2). Pe masura ce vei cultiva acest obicei, si setea dupa lucrurile spirituale ti va creste. Mai tarziu, poate vei dori sa aprofundezi a numite aspecte fixandu- ti obiective speciale de citire si studiere a Bibliei, pentru a n telege mai bine si pentru a aprecia mai mult bo ga tiile spirituale pe care Iehova ni le-a pus la dispozi tie. Cand citesti din Biblie, fa- ti timp sa reflectezi la semnifica tia celor citite: la ceea ce te nva ta ele despre Iehova, la efectul pozitiv pe care-l exercita asupra vie tii tale si la modul n care le po ti folosi pentru a-i ajuta pe al tii.

12

Gase ste placere n Cuvantul lui Dumnezeu diverse par ti ale Scripturilor. Daca Biblia ta con tine referin te marginale, ele ti pot da lamuriri asupra detaliilor de natura istorica, precum si asu pra altor relatari biblice paralele. De asemenea, te pot ajuta sa afli n ce mprejurari au fost scrisi psalmii sau scrisorile apostolilor lui Isus Cristos. Lucrarea Insight on the Scriptures (Perspicacitate pentru n telegerea Scripturilor) con tine o mul time de informa tii referitoare la personaje, locuri si calita ti men tionate n Biblie. Tabelele atrag aten tia asupra mplinirii profe tiilor biblice, arata cu ce regi au fost contemporani unii profe ti si furnizeaza datele aproximative ale multor evenimente biblice. Meditand la ceea ce citesti, vei observa motivele pentru care n po porul lui Dumnezeu au existat la un moment dat anumite stari de lu cruri. Vei pricepe si de ce a ac tionat Iehova ntr-un anume mod fa ta de slujitorii sai. Vei n telege cum priveste Iehova ac tiunile guvernelor, ale popoarelor si ale fiecarei persoane n parte. Vei patrunde, de fapt, n mo dul sau de gandire. Istoria biblica ti se va parea mai interesanta daca ti vei imagina cadrul n care au avut loc evenimentele. Har tile tinuturilor biblice ne prezinta relieful si distan tele dintre anumite locuri. Te-ai gandit vreodata pe unde au traversat israeli tii Marea Rosie? Cat de mare a fost Tara Promisa? Pana unde a ajuns Isus n timpul ministerului sau pamantesc? Ce privelisti a admirat apostolul Pavel n timpul calatoriilor sale misionare? Har tile si descrierile geografice ti vor oferi detalii care vor da via ta lecturii tale. Unde po ti gasi aceste har ti? Unele dintre ele apar n Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. Cele doua volume ale car tii Perspicacitate con primului volum gasim un Intin aproximativ 70 de har ti, iar la sfarsitul dex de har ti deosebit de util. Foloseste-te de Indexul publica tiilor Watch Tower pentru a gasi si altele. Daca nu dispui de aceste materiale, apelea za la har tile din Turnul de veghere pe parcursul citirii zilnice a Bibliei. In Scripturile ebraice, regele David l elogiaza pe Iehova cu urmatoa rele cuvinte: Cat de nepatrunse mi sunt gandurile Tale, Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor! (Ps. 139:17). In Scripturile grecesti crestine, apostolul Pavel i aduce glorie lui Iehova, deoarece El a stra lucit peste inimile noastre ca sa le lumineze cu glorioasa cunostin ta de spre Dumnezeu prin intermediul fe tei lui Cristos (2 Cor. 4:6). David si Pavel au trait n secole diferite, dar amandoi au gasit placere n Cuvan tul lui Dumnezeu. Si tu vei gasi placere n Biblie daca ti vei face timp sa citesti tot ceea ce ne-a daruit Iehova n paginile Cuvantului sau inspirat.

Fii atent la modul n care asculti


ASCULTAREA este un factor important n procesul nva tarii si, uneori, poate fi o chestiune de via ta si de moarte. In timp ce se pregatea sa-i elibereze din sclavia egipteana, Iehova le-a dat israeli tilor instruc tiuni prin intermediul lui Moise; el le-a spus batranilor din Israel ce tre buiau sa faca pentru a-si ocroti ntaii-nascu ti de ngerul mor tii (Ex. 12:2123). Apoi, batranii au transmis verbal aceste informa tii fiecarei familii. Israeli tii trebuiau sa asculte cu multa aten tie aceste instruc tiuni. Care a fost reac tia lor? Biblia relateaza: To ti fiii lui Israel au facut asa cum DOMNUL poruncise lui Moise si lui Aaron; asa au facut (Ex. 12:28, 50, 51). De aceea, Israelul a avut parte de o eliberare impresio nanta. Astazi, Iehova ne pregateste pentru o eliberare si mai grandioasa. Cu siguran ta, instruirea pe care ne-o da el prin CUM POTI FI intermediul ntrunirilor congrega tiei merita aten tia noasUN BUN ASCULTATOR tra maxima. Profi ti din plin de aceste ntruniri? Foloasele pe care le vei trage depind n mare masura de modul n care Roaga-te sa te poti ascul ti. concentra asupra Re tii cele mai importante idei prezentate la ntruniri? programului Obisnuie sti ca saptamana de saptamana sa cau ti modalita ti Uita-te doar la vorbitor de a aplica n via ta ndrumarile primite si de a le mpartasi Cauta n Biblie versetele mentionate si si urmareste altora? citirea lor Pregatesteti inima Nu pierde din vedere Pentru a beneficia din plin de instruirea oferita la ntruobiectivul cuvantarii nirile crestine, trebuie sa ne pregatim inima. Importan ta Raspunde n gand acestui lucru este subliniata de cele ntamplate n timpul la ntrebarile puse; asculta cu atentie domniei lui Iosafat, regele lui Iuda. Iosafat a adoptat o po comentariile facute zi tie ferma de partea nchinarii adevarate. El a ndepartat Ia notite din Iuda chiar si nsarcinandu-i pe nal timile si aserele, Retine ideile pe care prin ti, pe levi ti si pe preo ti sa predea poporului Legea lui vrei sa le pui n practica Iehova n toate ceta tile lui Iuda. Totusi, nal timile n-au fost ndepartate (2 Cron. 17:69; 20:33). Adorarea dumne zeilor falsi, precum si forma neautorizata de nchinare la Iehova practicata pe nal timile pagane erau atat de nrada cinate, ncat nu puteau fi definitiv eliminate.
13

14

Fii atent la modul n care ascul ti

De ce nu au prins radacini instruc tiunile date de Iosafat? Relatarea con tinua: Poporul tot nu avea inima ndreptata catre Dumnezeul parin ti lor sai. Ei auzeau ndrumarile, dar nu ac tionau potrivit lor. Poate ca li se parea incomod sa calatoreasca pana la templul din Ierusalim pentru a aduce jertfe. In orice caz, inima nu le-a fost miscat a de credin ta. Pentru a nu fi tara ti napoi n lumea lui Satan, trebuie sa ne prega tim inimile ca sa primim instruirea pe care ne-o furnizeaza Iehova. Cum anume? O modalitate importanta este rugaciunea. Ar trebui sa ne rugam sa manifestam recunostin ta pentru nva tatura divina (Ps. 27:4; 95:2). O asemenea atitudine ne va ajuta sa apreciem eforturile de puse de fra tii care, n ciuda imperfec tiunilor, se pun la dispozi tia lui Ie hova pentru a-I instrui poporul. De asemenea, ne va ndemna sa-i mul tumim lui Iehova nu numai pentru adevarurile noi pe care le nva tam, ci si pentru posibilitatea de a ne spori aprecierea fa ta de ceea ce am n va tat pana acum. Anima ti de dorin ta de a-i sluji lui Iehova fara rezer ve, noi ne rugam: Inva ta-ma calea Ta, DOAMNE! . . . Uneste-mi ini ma ca sa se teama de Numele Tau. Ps. 86:11. Concentreaza-te Exista nenumara ti factori care ne pot abate aten tia. Poate ca ne sim tim coplesi ti de griji. Zgomotul si forfota din sala sau de afara ne pot distrage. Sau poate ca, din cauza unui disconfort fizic, ne este greu sa ne concentram. Cei ce au copii mici nu reusesc ntotdeauna sa fie aten ti. Dar ce ne va ajuta sa ne concentram asupra programului? Intrucat ochii joaca un rol important n concentrare, nu te lasa dis tras. Uita-te doar la vorbitor. Cauta textele biblice pe care acesta le ci teaza chiar daca ti sunt cunoscute si urmareste lectura. Nu ceda tenta tiei de a- ti ntoarce capul la orice zgomot sau miscare. Daca ceea ce vezi ti distrage aten tia, vei pierde mult din cele prezentate pe podium. Cand gandurile negre ti slabesc puterea de concentrare, roaga-l pe Iehova sa- ti dea liniste sufleteasca si calm ca sa po ti fi atent (Ps. 94:19; Filip. 4:6, 7). Roaga-te de mai multe ori daca trebuie (Mat. 7:7, 8). In trunirile congrega tiei sunt o masura furnizata de Iehova si po ti fi sigur ca el doreste sa tragi foloase din ele. 1 Ioan 5:14, 15. Fii atent la cuvantari Poate ca- ti amintesti anumite idei dintr-o cuvantare pentru ca ti-au placut n mod deosebit. Insa a asculta un discurs nu nseamna doar a

Fii atent la modul n care ascul ti

15

acumula niste informa tii interesante. O cuvantare este asemenea unei calatorii. Desi exista multe lucruri interesante de vazut pe traseu, ceea ce conteaza cel mai mult este finalul calatoriei obiectivul ei. In mod asemanator, vorbitorul ncearca sa ndrepte aten tia auditoriului spre o anumita concluzie sau sa-l ndemne la ac tiune. Sa analizam discursul rostit de Iosua n fa ta na tiunii Israel, consem nat n Iosua 24:115. Scopul lui Iosua a fost acela de a ndemna po porul sa adopte o pozi tie ferma de partea nchinarii adevarate, ferin du-se de practicile idolatre ale na tiunilor vecine. De ce era atat de im portanta aceasta ac tiune? Deoarece preponderen ta nchinarii false pu nea n pericol bunele rela tii ale na tiunii cu Iehova. Poporul a reac tio nat favorabil la cuvintele lui Iosua spunand: Departe de noi gandul sa parasim pe DOMNUL si sa slujim altor dumnezei. . . . Vom sluji DOM NULUI. Si asa au si facut! Ios. 24:16, 18, 31. Cand ascul ti o cuvantare, ncearca sa-i n telegi obiectivul. Reflec teaza asupra modului n care ideile prezentate de vorbitor contribu ie la atingerea acestuia. Intreaba-te ce ar trebui sa faci n urma celor auzite. Fii atent n timpul dezbaterilor biblice Studiul Turnului de veghere, studiul de carte al congrega tiei si unele teme de la ntrunirea de serviciu sunt dezbateri de tip ntrebare-raspuns pe marginea unui material biblic tiparit. Ascultarea acestor dezbateri se aseamana, n anumite privin te, cu par ticiparea la o conversa tie. Pentru a trage cat mai multe foloase, trebu ie sa ascul ti cu aten tie. Observa direc tia n care se ndreapta discu tia. Remarca modul n care conducatorul studiului accentueaza tema si ideile principale. Raspunde n gand la ntrebarile sale. Fii atent la mo dul n care sunt explicate si aplicate informa tiile. Daca privesti lucru rile din punctul de vedere al celorlal ti, vei capata o viziune noua asu pra unui subiect cunoscut. Ia parte la acest schimb de idei exprimandu- ti si tu credin ta. Rom. 1:12. Studiind dinainte materialul repartizat, vei reusi sa participi mai mult la discu tie si sa urmaresti mai usor comentariile facute de al tii. Daca, din anumite motive, nu po ti sa studiezi amanun tit materialul, ncear ca sa- ti faci o idee generala despre subiect macar cu cateva minute na inte de ntrunire. Procedand astfel, vei ob tine mai multe foloase n urma dezbaterii.

16

Fii atent la modul n care ascul ti

Fii atent la congrese Se pare ca la congrese exista si mai multe lucruri care ne pot distra ge aten tia decat la ntrunirile congrega tiei. Din acest motiv, este mai greu sa ascultam cu aten tie. Ce ne-ar putea ajuta? Este foarte important sa ne odihnim bine n cursul nop tii. In fieca re diminea ta, nainte de nceperea programului, fixeaza- ti n minte mo toul zilei. Citeste titlul fiecarei cuvantari si ncearca sa anticipezi ceea ce se va prezenta. Foloseste-te din plin de Biblie. Mul ti considera ca se pot concentra mai bine asupra programului daca si noteaza pe scurt ideile principale. Scrie- ti ideile pe care inten tionezi sa le aplici n via ta si n minister. Discuta n fiecare zi de congres, cand mergi la congres sau cand te ntorci acasa, pe marginea catorva idei dezbatute. In felul acesta vei putea re tine mai usor informa tiile primite. Invat a-ti copiii sa asculte cu atentie Aducandu-i cu ei la ntrunirile congrega tiei si la congrese, parin tii crestini si sunt foarte mici, sa de pot ajuta copiii, chiar si cand acestia vina n telep ti pentru salvare (2 Tim. 3:15). Intrucat temperamentul si puterea de concentrare difera de la un copil la altul, este nevoie de dis cernamant pentru a-i nva ta sa asculte cu aten tie. Iata cateva sugestii ce ti-ar putea fi de folos. Acasa, fixeaza-le copilasilor tai momente n care trebuie sa stea cu min ti, sa citeasca sau sa se uite la imaginile din publica tiile noastre cres tine. La ntruniri, nu lua jucarii pentru a le da copiilor o ocupa tie. Ca si sa nve n Israelul antic, tinerii de azi vin la ntruniri ca sa auda si lor cate un exemplar te (Deut. 31:12). Unii parin ti le dau copilasilor al publica tiei care se studiaza. Dupa ce copiii mai cresc pu tin, ajuta-i sa pregateasca raspunsuri pentru acele par ti din program care prevad participarea auditoriului. Scripturile arata ca exista o stransa legatura ntre ascultarea de Iehova si respectarea nva taturilor sale. Acest lucru reiese din cuvintele rostite de Moise naintea na tiunii Israel: Ti-am pus nainte via ta si moartea, binecuvantarea si blestemul. Alege deci via ta, . . . iubind pe DOMNUL Dumnezeul tau, ascultand de glasul Lui si lipindu-te de El (Deut. 30:19, 20). Ascultand de ndrumarile date de Iehova si punandu-le n practica, vom putea primi aprobarea lui Dumnezeu si binecuvantarea de a trai vesnic. Asadar, este vital sa acordam aten tie ndemnului dat de Isus: Fi ti aten ti la modul n care asculta ti! Luca 8:18.

Imbunatate ste ti capacitatea de memorare


IEHOVA DUMNEZEU a nzestrat creierul uman cu o remarcabila capacitate de memorare. El l-a conceput asemenea unui rezervor din care sa poti scoate ceea ce ai depozitat fara a pierde nsa valorile sto cate anterior. Vrand ca oamenii sa traiasca vesnic, Dumnezeu a pro iectat creierul ca sa serveasca acestui scop. Ps. 139:14; Ioan 17:3. Poate ca ai nsa senzatia ca uiti prea mult, ca informatia pe care vrei sa ti-o amintesti din memorie. Ce poti s-a sters face pentru a-ti m ti bunatati capacitatea de memorare? Arata interes Interesul este un factor esential capacitatii n mbunatatirea de me morare. Daca ne vom face obiceiul sa fim buni observatori, sa ne in teresam de oameni si de ceea ce se petrece n jurul nostru, mintea ne va fi stimulata sa gandeasca. Astfel, ne va fi mult mai usor sa manifestam acelasi interes si cand citim sau auzim ceva CUM SA-TI AMINTESTI important. MAI USOR Este firesc sa nu ne amintim usor numele unor persoaCELE CITITE ne. Totusi stim cat de importanti sunt oa noi, crestinii, menii: colaboratorii nostri cei carora le depunem crestini, Dupa ce citesti un marturie, precum si alte persoane cu care intram n legafragment dintr-un text, ntreaba-te: Care este tura cand ne desfasur zilnice. Ce ne-ar pu am activitatile ideea principala? tea ajuta sa ne amintim numele altora? Apostolul Pavel a Daca nu-ti poti aminti enumerat numele a 26 de persoane dintr-o congregatie ideile-cheie, uita-te din nou peste material careia i-a scris. Interesul pe care l-a manifestat fat a de si cauta-le. acesti numele, oameni reiese nu doar din faptul ca le stia Dupa ce ai terminat ci si n legatura cu din detaliile pe care le-a mentionat de citit un capitol sau multi dintre ei (Rom. 16:316). Astazi, unii supraveghetori un articol ntreg, verifica itineranti ai Martorilor lui Iehova si amintesc usor numedin nou ce ai retinut. Trece n revista toate le fratilor, de si se mut a s apt am anal dintr-o congrega tie n ideile principale. Daca alta. Ce anume i ajuta n acest sens? Ei si-au facut obi nu-ti t a vin cu usurin ceiul sa rosteasca de mai multe ori numele unei persoan minte, uita-te din nou ne cand vorbesc pentru prima oara cu ea si peste material. se straduiesc sa stabileasca o legatura ntre numele persoanei si trasaturile
17

18

Imbunata te ste- ti capacitatea de memorare

fetei. In plus, ei si n ministerul de te petrec timpul cu diversi frati ren si amintesti cu ocazia mesei. Dar tu, reuse sti sa-ti numele celor cu care faci cunostin t a? Incepe prin a gasi un motiv ntemeiat de a le re tine numele, dupa care ncearca unele dintre sugestiile mentionate anterior. De asemenea, este important sa retii ceea ce citesti. Ce anume te-ar putea ajuta sa faci mbunatatiri? Interesul si corecta a ntelegerea textului. Pentru a te putea concentra bine, trebuie sa fii captivat de subiect. Nu vei retine nimic daca te gandesti la altceva n timp ce citesti. mai bine daca vei asocia ideea citita cu lu Dar, vei ntelege cruri sau informatii deja cunoscute. Intreaba-te: Cand si cum pot sa aplic aceasta informatie? Cum m a pot folosi de ea pentru a-i aju ta pe altii? In plus, daca vei citi propozitii, nu cuvinte, vei ntele ge mai clar ideile si le vei aminti cu mai punctele principale si ti multa usurin t a. Fa-ti timp sa repeti Specialistii Un n pedagogie pun mare accent pe valoarea repetitiei. profesor universitar a demonstrat ca un minut de recapitulare ar pu tea dubla cantitatea de informatii de ndata ce ai memorate. Asadar, terminat de citit un text, sau cea mai mare parte din el, reia n gand ideile principale ca sa ti cum ai pu le poti fixa n minte. Gandeste-te tea sa explici cu propriile cuvinte ideile noi pe care le-ai memorat. Repetand imediat informatiile citite, vei putea sa le retii mai multa vreme. Apoi, peste cateva zile vorbeste despre ceea ce ai citit cu cineva din familie, cu un frate sau cu o sora din congregatie, cu un coleg de munca sau de scoal a, cu un vecin sau cu o persoana ntalnita n mi nisterul de teren. Incearca sa repeti atat ideile-cheie, cat si argumen tele biblice aferente lor. Procedand astfel, ti vei ntipari n minte punctele importante si le vei fi de folos si altora. Mediteaza la lucrurile importante Pe langa faptul ca repeti cele citite si le vorbesti altora despre ele, vei vedea ca este util si sa reflectezi la ideile importante pe care le-ai nvatat. Exact a sa au procedat si scriitorii biblici Asaf si David. Iata ce a spus Asaf: Imi voi aminti de lucrarile Domnului, caci mi amintesc de minunile Tale de odinioara; da, ma voi gandi la toate lucrarile Tale

Imbunata te ste- ti capacitatea de memorare

19

si voi lua aminte la faptele Tale (Ps. 77:11, 12). In mod asemanator, David a spus: In timpul vegherilor noptii ma gandesc la Tine si mi-aduc aminte de zilele de odinioara, ma gandesc la toate lucrarile Tale (Ps. 63:6; 143:5). Faci si tu asa? Daca vei cugeta profund la actiunile si lui Iehova, la calitatile precum si sale de voint a, vei putea sa retii informa la declaratiile tii si s ati ntip are sti n inim a lucrurile cu adev arat esen tiale. In plus, cugetarea ti va modela persoana launtrica. Ideile memorate vor constitui expresia celor mai profunde ganduri ale tale. Ps. 119:16.
Rolul spiritului lui Dumnezeu Daca vom ncerca sa ne amintim actiunile lui Iehova si cuvintele rostite de Isus Cristos, nu vom fi lipsiti de ajutor. In noaptea dinain tea mortii, Isus le-a spus continuatorilor sai urmatoarele: In timp ce stateam cu voi, v-am spus aceste lucruri. Dar ajutorul, spiritul sfant, pe care Tatal l va trimite n numele meu, acela va va nvata toate lucrurile si va va reaminti toate lucrurile pe care vi le-am spus (Ioan 14:25, 26). Matei si Ioan au auzit aceste cuvinte. Le-a fost spi ritul sfant de un asa mare ajutor? Da, le-a fost! Dupa aproximativ opt ani, Matei a terminat de scris prima relatare detaliata despre viata subiecte memorabile, precum Predica de lui Cristos. Ea contine pe munte si lui Cristos si semnul complex al prezentei al ncheierii sistemului de lucruri. La 65 de ani de la moartea lui Isus, apostolul Ioan a scris evanghelia care-i poarta numele. Ea cuprinde detalii pri vitoare la cele spuse de Isus n ultima noapte petrecuta cu apostolii nainte de a-si ca jertfa. Fara ndoiala ca atat Matei, cat si da viata Ioan si aminteau bine lucrurile pe care le-a spus sau le-a facut Isus cand era cu ei, nsa spiritul sfant a jucat un rol important ajutan du-i sa tin a minte detaliile importante pe care Iehova le dorea as ternute n Cuvantul Sau scris. Ii ajuta spiritul sfant si pe slujitorii lui Dumnezeu de astazi? Cu si gurant a ca da! Binenteles, spiritul sfant nu va pune n mintea noas tra idei pe care nu le-am memorat niciodata, dar ne va ajuta sa ne amintim informatiile importante pe care le-am nvatat n trecut (Lu ca 11:13; 1 Ioan 5:14). Apoi, cand va fi necesar, facultatile noastre de gandire vor fi stimulate sa-si aminteasca de cuvintele rostite mai

20

Imbunata te ste- ti capacitatea de memorare

nainte de catre profetii sfinti si de porunca Domnului si Salvatorului. 2 Pet. 3:1, 2. Sa nu uiti Iehova i-a spus de repetate ori natiunii Israel: Sa nu uiti. El nu astepta ca ei s asi aminteasc a absolut totul, ci, mai degrab a, s a nu se lase atat de absorbiti personale, ncat sa uite actiu de activitatile nile lui Iehova. Ei trebuiau sa pastreze viu n minte faptul ca Iehova i eliberase prin intermediul ngerului sau, care i ucisese pe toti n taii-nascuti din Egipt. El a despartit apele Marii Rosii, iar mai tarziu le-a nchis la loc, necandu-i pe Faraon si pe armata acestuia. Israe litii nu trebuiau sa uite ca Dumnezeu le daduse Legea la muntele Si nai si pana n Tara Promisa. Ei nu puteau i condusese prin desert sa uite n sensul ca amintirea acelor evenimente urma sa le influenteze viata de zi cu zi. Deut. 4:9, 10; 8:1018; Ex. 12:2427; Ps. 136:15. Asemenea israelitilor, nici noi nu avem voie sa uitam. In timp ce ne luptam cu problemele vietii, trebuie sa ne gandim n permanen t a la Iehova, sa ne amintim ce fel de Dumnezeu este el si cata iubi re a manifestat daruindu-si Fiul si oferindu-ne astfel o rascumpara re pentru pacate si de viat a per posibilitatea de a beneficia vesnic fecta (Ps. 103:2, 8; 106:7, 13; Ioan 3:16; Rom. 6:23). Citind cu regu laritate Biblia si si participand la ntrunirile congregatiei la minis terul de teren, vom reusi sa pastram viu n inima aceste adevaruri pretioase. Cand trebuie sa iei decizii, mari sau mici, adu-ti aminte de aceste adevaruri vitale si modul de gandire. Si influenteze lasa-le sa-ti nu uita: Apeleaza la Iehova pentru ndrumare! In loc sa privesti lucruri le doar din punct de vedere uman sau sa te bizui pe nclinatiile ini mii tale imperfecte, mai bine ntreaba-te: De care sfat sau de care principii din Cuvantul lui Dumnezeu ar trebui sa tin cont n decizia mea? (Prov. 3:57; 28:26). Este normal sa nu-ti amintesti lucruri pe care nu le-ai citit sau auzit niciodata. Dar, pe masura ce-ti vei spori cunostin exacta si pe ta iubirea fat a de Iehova, bagajul de informatii care spiritul lui Dumnezeu te va ajuta sa ti le aminte sti va deveni tot mai mare, iar iubirea crescanda pentru Iehova te va ndemna sa ac tionezi n armonie cu aceasta cunostin t a.

Straduieste-te sa citesti corect


ANIMALELE nu pot sa faca ceea ce faci tu n acest moment: nu pot citi. Neavand posibilitati a, o persoana din sase nu sa mearga la scoal stie sa citeasca, iar multi nu o fac cu regularitate. dintre cei ce stiu Fara ndoiala, deprinderea de a citi ti permite sa calatoresti n alte t ari, sa ntalnesti poate mbo oameni a caror experient a de viat a ti gati existenta si practice, necesare pentru sa dobandesti cunostin te a putea tine piept ngrijorarilor vietii. Rezultatele obtinute de un tanar n urma scolariz arii depind si de abilitatea sa de a citi. Cand si va cauta un loc de munca, s-ar putea ca slujba pe care o va obtine si numarul de ore pe care va fi nevoit sa le presteze sa depinda chiar de modul n care citeste. Casnicele care stiu s a citeasc a bine sunt mai capabile s a aib a grij a de sanatatea familiilor lor si sa le asigure o alimentatie CE CUPRINDE si o igiena corespunzatoare. Iar mamele care citesc bine PROGRAMUL TAU pot sa exercite o influent a pozitiva asupra dezvoltarii inDE CITIRE? telectuale a copiilor lor. Dar cel mai mare folos pe care-l poti avea este acela ca Ii acorzi Bibliei prioritate? lectura te ajuta sa gasesti lui Dumnezeu cunostin ta Citesti cu regularitate (Prov. 2:5). Multe aspecte ale serviciului nostru sacru prerevistele Turnul de veghere tind deprinderi de citire. La ntrunirile congregatiei si Treziti-v a!? se citeste biblice. Eficienta ta Citesti din Scripturi si din publicatiile noile publicatii biblice imediat ce le n ministerul de teren este conditionat a de modul n care primesti? citesti. pretinde sa Si pregatirea pentru aceste activitati Cand primesti Ministerul stii sa citesti. Din acest motiv, progresul tau spiritual denostru pentru Regat, pinde de obiceiurile tale de lectura. citesti ce masuri s-au
Foloseste-te din plin de ocaziile care ti se ofera Unii dintre cei ce nvat a caile lui Dumnezeu au o in struire limitata. De aceea, pentru a progresa mai rapid spiritualiceste, ei trebuie ajutati sa nvete sa citeasca sau sa-si a deprinderile de citire. Cand apare o mbunatateasc astfel de necesitate locala, congregatiile se straduiesc sa organizeze cursuri de alfabetizare, folosind ca manual
21
luat pentru a te ajuta sa-ti mbunatate sti metodele de predicare? Cate publicatii mai vechi editate de Martorii lui Iehova ai citit?

Continua sa te dedici citirii publice

Ceea ce le citesti copiilor le poate modela personalitatea

Deprinderile tale de studiu ti a influenteaz progresul spiritual

Invat a sa fii un cititor public expresiv

Straduie ste-te sa cite sti corect

23

publicatia Apply Yourself to Reading and Writing (Straduiti-v a sa scrieti si corect). Mii de persoane au beneficiat din plin de sa cititi pe urma acestor masuri. Avand nevoie de cititori buni, unele congregatii de Mi au organizat cursuri de citire complementare Scolii nister Teocratic. Chiar si astfel de atunci cand nu ai la dispozitie cursuri, poti face progrese frumoase citind zilnic cu voce tare, pre cum si de Minister asistand si participand cu regularitate la Scoala Teocratic. Din nefericire, din cauza comicsurilor si a televizorului, de exem plu, multe persoane neglijeaza cititul. Urmarirea ore n sir a progra melor TV si lipsa aproape totala a lecturii ne pot mpiedica sa ne dez voltam deprinderile de citire si capacitatea de a gandi clar si de a ne exprima corect. Sclavul fidel si care ne ajuta prevazator ne furnizeaza publicatii sa ntelegem Biblia si o multitudine de informatii re care contin feritoare la chestiuni spirituale fundamentale (Mat. 24:45; 1 Cor. 2:12, 13). De asemenea, aceste publicatii ne tin la curent cu eveni mentele mondiale importante si lor, ne ajuta sa cu cu semnificatia noastem mai bine lumea nconjuratoare si ne nvat a cum sa depa sim problemele. Dar, mai presus de toate, ne arata cum i putem sluji lui Dumnezeu pentru a obtine aprobarea sa. Aceasta lectura sana toasa te va ajuta sa progresezi spiritualiceste. Evident, cititul nu este n sine o virtute. Aceasta capacitate trebu ie folosita cum se cuvine. Ca si mancatul, lectura trebuie sa se faca selectiv. Ai manca ceva nehranitor sau otravitor? In mod asemana tor, gandeste-te daca merita sa citesti, chiar si ocazional, un material daunator mintii si inimii! Materialul pe care vrem sa-l lecturam tre buie sa fie la naltimea principiilor biblice. Inainte de a decide ce vei citi, este bine sa ai n vedere texte precum Eclesiastul 12:12, 13; Efeseni 4:2224; 5:3, 4; Filipeni 4:8; Coloseni 2:8; 1 Ioan 2:1517 si 2 Ioan 10. Citeste cu o motivatie corecta Importanta unei motivatii corecte reiese clar din analizarea Evan gheliilor. In Evanghelia dupa Matei, de exemplu, l gasim pe Isus pu nandu-le ntrebari unor conducatori religiosi n Lege. Inain versati te de a da raspunsuri biblice la ntrebarile lor viclene, el i-a ntrebat:

24

Straduie ste-te sa cite sti corect

Nu ati citit? si citit niciodata aceasta? (Mat. 12:3, 5; 19:4; Nu ati 21:16, 42; 22:31). Ce putem nvata de aici? Ca, avand o motivatie gresit a c and citim, putem ajunge la concluzii eronate sau putem sa nu ntelegem nimic. Fariseii citeau Scripturile crezand ca prin inter mediul lor vor obtine viat a vesnic a. Dar, conform cuvintelor lui Isus, aceasta recompensa nu li se acorda celor ce nu-l iubesc pe Dum nezeu si nu accepta mijlocul de salvare oferit de El (Ioan 5:3943). Deoarece fariseii aveau intentii egoiste, multe dintre concluziile lor erau gresite. Iubirea fat a de Iehova este cea mai sincera motivatie pentru a-i citi Cuvantul. Ea ne ndeamna sa aflam care este vointa lui Dumnezeu, deoarece iubirea se bucura cu adevarul (1 Cor. 13:6). Chiar daca n trecut poate ca nu ne placea sa citim, iubindu-l pe Iehova cu toa ta mintea vom fi impulsionati sa ne folosim capacitatile intelectua le pentru a nmagazina cunostin t a despre Dumnezeu (Mat. 22:37). Iubirea trezeste interesul, iar interesul ne stimuleaza sa nvat am.
Fii atent la ritm Citirea este indisolubil legata de capacitatea de recunoastere a cu vintelor. Chiar n acest moment, n timp ce citesti, recunosti cuvin Citind mpreuna, tele si amintesti ti semnifica membrii familiei se pot apropia mai mult unul de altul tia lor. Iti poti accelera ritmul citirii daca ti largesti campul de citire. In loc sa te opresti asupra fiecarui cuvant, ncear ca sa cuprinzi cu privirea mai multe cuvinte deodata. Pe ma sura ce-ti vei dezvolta aceasta capacitate, vei vedea ca vei ntelege mai bine ceea ce citesti. Cand ai nsa de citit un material mai dificil, vei putea obtine rezultate mai bune, fo losindu-te de nca o meto da. Indemnandu-l pe Iosua sa citeasca Scripturile, Iehova a spus: Aceasta carte a legii sa

Straduie ste-te sa cite sti corect

25

nu se departeze de gura ta si a zi si va trebui sa citesti n ea n soapt noapte (Ios. 1:8, NW ). De obicei, vorbim n soapt a cand meditam la ceva. De aceea, termenul ebraic redat prin a citi n soapt a este tradus si prin a medita (Ps. 63:6; 77:12; 143:5, NW ). Cand medi tam, gandim profund, fara sa ne grabim. Daca vom medita la ceea ce citim, Cuvantul lui Dumnezeu ne va influenta mai profund min tea si inima. Pentru cei ce vor sa umble pe caile lui Iehova, Biblia este de o mare valoare. Ea contine profetii, sfaturi, proverbe, poezii, sentinte divine, detalii referitoare la scopul lui Iehova si o multitu dine de exemple reale. Ce util este sa o citim n asa fel nc at sa ne-o ntiparim adanc n minte si n inima! Invat a sa te concentrezi Cand citesti, traieste fiecare scena descrisa. Incearca sa vezi perso najele cu ochii mintii si lor. Si sa te transpui n situatia nu ne este greu sa facem asta cand citim o relatare precum cea despre David si Goliat, din 1 Samuel, capitolul 17! Dar chiar si detaliile din Exodul si Leviticul privitoare la construirea tabernacolului sau la instalarea preotiei vor prinde viat a daca ti vei imagina dimensiunile cortului si materialele folosite la ridicarea lui sau mirosul de tamaie, cerea lele prajite si cat de so animalele aduse ca holocaust. Gandeste-te lemn trebuie sa fi fost serviciul preotesc (Luca 1:810)! Daca te vei implica atat mental, cat si vei putea sa ntelegi semnifi sufleteste, catia lucrurilor citite si sa le memorezi. Insa, daca nu esti vagabon atent cand citesti, mintea poate sa-ti deze. Poate ca te uiti la pagina, dar gandurile tale sunt departe. Se aude muzica? Merge televizorul? Vorbesc ai tai prin preajma? Cel mai bine ar fi sa citesti Uneori, s-ar putea sa nu te poti ntr-un loc linistit. concentra din cauza starii n care te afli. Poate ca ai avut o zi plina. Si ce usor din cursul zilei! Desigur, e bine este sa te gandesti la activitatile sa meditezi la ceea ce ai facut peste zi, dar nu n timp ce citesti! Pro babil ca la nceput reuse sti sa te concentrezi sau poate ca, nainte de a ncepe sa citesti, te rogi. Apoi nsa, n timpul lecturii, gandurile tale ncep sa hoinareasca. Nu renunta. Impune-ti sa te concentrezi asupra materialului. Treptat, vei ajunge sa faci progrese. Dar ce poti face cand dai peste un cuvant pe care nu-l ntelegi? Unii termeni nefamiliari noua sunt, probabil, definiti sau explicati

26

Straduie ste-te sa cite sti corect

n text. Pe altii citind contextul. Daca nu cunosti i poti ntelege un cuvant, fa-ti n cazul n care ai unul, sau timp sa-l cauti n dictionar, noteaza-ti-l si ntreaba mai tarziu pe cineva ce nseamna. Folosind aceasta metoda, ti vei mbogati vocabularul si vei reusi sa ntelegi mai bine ceea ce citesti. Citirea publica Cand i-a spus lui Timotei sa continue sa se dedice citirii, aposto lul Pavel s-a referit n special la citirea n folosul altora (1 Tim. 4:13). A citi bine n public nseamna mai mult decat a rosti cuvinte. Citi torul trebuie sa nteleag a sensul cuvintelor si sa sesizeze ideile pe care acestea le exprima. Doar asa va putea sa transmita corect idei le si a a personajelor. Dar aceasta pretinde, binen starea emotional teles, o pregatire minutioas a si Iata de ce a dat Pavel urma exercitiu. torul ndemn: Continua sa te dedici citirii publice. La Scoala de Mi nister Teocratic vei fi bine instruit n arta citirii publice. Fa-ti timp sa citesti Planurile omului harnic nu duc decat la belsug, dar cel ce lucrea za cu graba n-ajunge decat la lipsa (Prov. 21:5). Cat de adevarate sunt aceste cuvinte n ce priveste noastra de a citi! Pentru a dorinta avea belsug, trebuie sa ne planificam n mod judicios timpul, ast fel ncat sa nu permitem altor activitati sa ne distraga. Cand citesti? Reuse devre sti sa te concentrezi mai bine dimineata me, sau dupa-amiaza? Daca-ti poti rezerva zilnic macar 1520 de mi nute pentru lectura, vei ramane uimit de rezultate. Tot secretul sta n regularitate. Pentru ce a ales Iehova ca scopurile sale marete sa fie asternute ntr-o carte? Pentru ca oamenii sa-i poata consulta Cuvantul scris si sa reflecteze la lucrarile Sale minunate, vorbindu-le despre ele copii lor lor si ntiparindu-li-le n minte (Ps. 78:57). Cel mai bun mod de a ne dovedi aprecierea fat a de generozitatea lui Dumnezeu este acela de a ne stradui sa citim cat mai bine din Cuvantul sau datator de viat a.

Recompensele studiului
AI OBSERVAT vreodata pe cineva alegand fructe? Majoritatea se uita la cu loarea si la marimea lor pentru a vedea cat sunt de coapte. Unii le miros, altii le ating sau chiar le strang usor le cantaresc, n mana. In sfarsit, altii luand n fiecare mana cate un fruct pentru a vedea care este mai zemos. La ce se gandesc acesti oameni? Ei analizeaza detaliile, evalueaza diferen tele, si amintesc alegerile facute anterior si compara ceea ce vad acum cu ceea ce cunosc deja. Intrucat au ales totul cu grija, vor avea parte de o re compensa delicioasa. Evident, recompensele pe care le primim n urma studierii Cuvantului lui Dumnezeu sunt mult mai mari. Cand studiul Bibliei ocupa un loc im portant n viata iubirea ni se adanceste, noastra, credinta ni se ntareste, ministerul nostru devine mai eficient, iar deciziile pe care le luam vor re flecta mai mult discernamant si divina. Referitor mai multa ntelepciune la recompensele ntelepciunii, n Proverbele 3:15 se spune: Toate celelalte desfatari ale tale nu o pot egala (NW ). Te PENTRU A OBTINE bucuri si CELE MAI MARI Ele depind n buna parte tu de asemenea rasplati? de modul n care studiezi. Col. 1:9, 10. SATISFACTII Ce este studiul? El nu este o citire superficiala, ci pretinde Pregateste ti inima folosirea capacitatilor noastre intelectuale ntr-o analiza aten Fa-ti o idee de ansamblu ta si ampla a subiectului. Presupune examinarea ideilor citiasupra materialului te, compararea lor cu ceea ce cunoastem deja si ar retinerea Subliniaza ideile gumentelor ce sustin afirma tiile f acute. C and studiezi, medi importante teaza la toate informatiile noi. Gandeste-te cum ai putea sa Urmareste modul n care aplici mai bine sfaturile biblice primite. Ca Martor al lui versetele biblice sustin Iehova, te vei gandi si afirmatiile facute la modul n care ai putea folosi mate rialul respectiv pentru a-i ajuta pe altii. Evident, studiul pre Recapituleaza ideile principale supune si meditare. Mediteaza la modul n Trebuie sa ai o atitudine corecta care materialul studiat Cand te pregatesti de studiu, aduci pe masa Biblia, publicaar trebui sa-ti influenteze propria viat a tiile pe care intentionezi sa le folosesti, un creion sau un sti lou si, Dar n-ar trebui oare sa-ti probabil, un carnet de notite. Cauta ocazii de a folosi ce ai studiat pentru pregatesti si inima? Biblia ne spune ca Ezra si pregatise ini a-i ajuta pe altii ma ca sa consulte legea lui Iehova, sa o aplice si pe sa-i nvete oameni n Israel regulament si dreptate (Ezra 7:10, NW ). Ce implica aceasta pregatire a inimii?

27

28

Recompensele studiului

Rugaciunea ne ajuta sa avem o atitudine corespunzatoare fat a de stu diu. Noi dorim ca inima noastra, persoana noastra launtrica, sa fie recep tiva la instruirea pe care ne-o da Iehova. Inainte de a ncepe sa studiezi, cere-i lui Iehova sa te sustin a prin intermediul spiritului sau (Luca 11:13). Roaga-l sa te ajute sa ntelegi semnificatia pe care le vei stu informatiilor dia, ce legatura exista ntre ele si scopul s au si cum te pot ajuta sa distingi binele de rau. Roaga-l sa-ti arate cum sa aplici principiile divine n viat a si poate influenta materialul studiat relatia pe care o ai cu el (Prov. cum ti 9:10). Cand studiezi, cere-i nencetat lui Dumnezeu ntelepciune (Iac. 1:5). Analizeaza-te sincer n lumina celor nvatate si roag a-l pe Iehova sa te ajute sa scapi de gandurile nesanatoase si gresite. Raspun de dorintele de-i ntotdeauna lui Iehova cu multumiri pentru lucrurile pe care ti le dezvaluie (Ps. 147:7, NW ). Studiul sub rugaciune ne va apropia mai mult de Dumnezeu, deoarece ne ajuta sa ascultam de ceea ce ne spune el prin intermediul Cuvantului Sau. Ps. 145:18. Aceasta atitudine receptiva i deosebeste pe membrii poporului lui Ie hova de alte persoane care studiaza Biblia. Cei lipsiti sfanta de devotiune sunt obisnui ti sa puna la ndoiala si sa conteste cele scrise. Dar atitudinea noastra este diferita. Noi ne ncredem n Iehova (Prov. 3:57). Daca nu n telegem o idee, nu tragem cu arogant a concluzia ca este neaparat gresit a. Cand facem cercetari profunde pentru a gasi raspunsurile, noi l astept am pe Iehova (Mica 7:7). Asemenea lui Ezra, vrem sa action am conform ce lor nvatate si si Avand o asemenea sa le mpartasim altora ceea ce stim. dispozitie a inimii, ne vom putea bucura de nenumarate recompense n urma studiului. CUM SA-TI FACI Cum trebuie sa studiezi O IDEE ASUPRA In loc sa te apuci pur si simplu sa citesti articolul sau ca MATERIALULUI pitolul respectiv de la primul paragraf pana la ultimul, fa-ti mai nt ai o idee de ansamblu asupra materialului n studiu. Analizeaza titlul Incepe cu titlul. Acesta constituie tema articolului pe care l Observa legatura dintre vei studia. Fii apoi atent la legatura dintre subtitluri si tema. fiecare subtitlu si titlul articolului Analizeaza toate ilustratiile, hartile sau chenarele din arti col. Intreaba-te: Ce anume pot sa nvat din aceasta analiza Analizeaza cu atentie fiecare ilustratie, harta preliminara si ce valoare are ea pentru mine? Aceasta mesau chenar toda de lucru va da o anumita orientare studiului tau. Dupa aceea poti trece la studiul propriu-zis! Articolele de studiu din Turnul de veghere si contin n din unele carti trebari tiparite. Pe masura ce citesti paragrafele, este bine sa

Recompensele studiului
subliniezi raspunsurile. Chiar daca articolul nu are ntrebari, poti sublinia totusi Cand gasesti ideile importante pe care vrei sa le retii. o idee noua, reflecteaza mai mult asupra ei pentru a fi sigur ca o ntelegi bine. Cauta ilustrarile sau argumentele pe care le-ai putea folosi n ministerul de te ren sau ntr-o tema viitoare. Gandeste-te la anumite persoane carora le-ai putea ntari credinta prin ceea ce studiezi. Insemneaza-ti ideile pe care vrei sa le folosesti si uita-te din nou peste ele dupa ce termini studiul. Cand studiezi materialul, cauta versetele mentionate. Analizeaza relatia dintre fiecare verset si ideea-cheie din paragraf. S-ar putea sa ntalnesti sau pe care ti-ar placea idei mai greu de nteles sa le analizezi n profunzime. Nu te lasa distras de la studiu, ci noteaza-ti-le pentru a le analiza mai tarziu. Deseori, aceste nelamuriri ti se vor clarifi ca pe masura ce vei parcurge materialul. In cazul n care nu reuse sti sa n telegi, poti face cercetari suplimentare. Ce aspecte ar putea necesita o ast fel de analiza? Poate e mentionat un verset biblic pe care nu-l ntelegi bine. Sau poate ca nu sesizezi imediat legatura dintre el si subiectul n dis cutie. Probabil consideri ca ntelegi o anumita idee din material, dar nu suficient de bine pentru a o explica si altora. In loc sa treci pur si simplu peste aceste neclaritati, ar fi n telept s a faci cercet ari suplimentare dupa ce termini de studiat materialul propus. In timp ce le scria o scrisoare detaliata crestinilor evrei, apostolul Pavel s-a oprit pe la mijlocul ei pentru a le spune: Iata punctul principal (Evr. 8:1). Faci si tu asa din cand n cand? Sa analizam motivul pe care l-a avut Pavel. In capitolele precedente ale scrisorii sale inspirate, el explicase deja ca Isus Cristos, n calitate de Mare Preot al lui Dumnezeu, intrase chiar n cer (Evr. 4:145:10; 6:20). Dar, izoland si accentuand aceasta idee princi pala la nceputul capitolului 8, Pavel si-a pregatit cititorii sa cugete cu se riozitate la influenta pe care ar trebui s-o exercite aceasta idee asupra vie tii lor. El a subliniat faptul ca Isus Cristos s-a prezentat naintea persoanei lui Dumnezeu spre binele lor si le-a deschis calea sa intre n acest loc sfant ceresc (Evr. 9:24; 10:1922). Certitudinea acestei sperante avea sa-i impulsioneze sa aplice si scrisoarea, sfa celelalte sfaturi pe care le contine turi referitoare la credint a, la perseverent a si la conduita crestin a. In mod asemanator, daca n timpul studiului ne concentram asupra ideilor prin cipale, vom putea ntelege modul n care este dezvoltata tema si ne vom ntipari n minte motivele sanatoase pentru care trebuie sa action am n armonie cu aceasta. Te va impulsiona studiul personal sa treci la fapte? Aceasta este o ntre bare de important a capitala. Cand citesti ceva, ntreaba-te: Cum ar trebui

29

Nu uita sa cauti versetele biblice

Pentru a beneficia din plin de studiul personal, pregateste ti inima

Fa-ti timp sa meditezi la cele citite

Invat a sa te folosesti de instrumentele de cercetare disponibile n limba ta

Recompensele studiului
sa-mi influenteze acest articol atitudinea si obiectivele? Cum as putea fo losi n mod practic aceste informatii pentru a rezolva o problema, pentru a lua o decizie sau pentru a atinge un obiectiv? Cum m-as putea folosi de ele n familie, n ministerul de teren sau n congregatie? Analizeaza aces te ntrebari sub rugaciune, gandindu-te la situatii concrete n care ai pu tea sa aplici cele nvatate. Dupa ce ai terminat de citit un capitol sau un articol, fa-ti timp pentru o scurta recapitulare. Vezi daca poti sa-ti amintesti ideile principale si ar gumentele care le sustin. Recapitularea te va ajuta sa retii res informatiile pective si folosi n viitor. sa le poti Ce sa studiezi Ca slujitori ai lui Iehova, noi avem multe de studiat. Dar cu ce ar tre bui sa ncepem? Ar fi bine sa citim zilnic textul si comentariul din brosu ra Sa examinam Scripturile n fiecare zi. Intrucat participam saptamanal la ntrunirile congregatiei si ne pregatim pentru ele, vom dobandi o cunos tint a biblica si mai ampla. Pe langa aceasta, unii si folosesc cu ntelepciu ne timpul studiind anumite publicatii tiparite nainte ca ei sa fi crestine nvatat adevarul. Altii aleg diverse pasaje biblice din cadrul programului saptamanal de citire a Bibliei si le analizeaza mai profund. Dar ce ar trebui sa faci daca mprejurarile nu-ti permit sa studiezi ama nuntit toate materialele repartizate pentru ntrunirile saptamanale ale congregatiei? Ai grija sa nu cazi n capcana de a frunzari materialul doar ca sa scapi de el sau, si mai rau, de a nu studia nimic din el doar pentru ca nu-l poti mai degraba, cat poti citi pe tot. Stabileste, sa studiezi si ana lizeaza fragmentul respectiv cu seriozitate. Urmeaza aceasta metoda n fie care saptamana. Cu timpul, straduieste-te sa studiezi mai mult, pregatin du-te si pentru celelalte ntruniri.
Zidesteti casa Iehova stie c a ngrijirea celor dragi este pentru capii de familie o sarci na dificila. Vezi-ti ntai de treburi afara, se spune n Proverbele 24:27, si ngrijeste de lucrul c ampului. Dar nici necesit a tile spirituale ale familiei nu trebuie neglijate, motiv pentru care versetul citat spune n continua re: Si casa. Ce ar putea face capii de familie n acest dupa aceea zideste ti sens? In Proverbele 24:3 se spune: Prin pricepere [discernamant, NW ] se ntareste [o casa]. De ce foloase poate avea parte o familie daca manifesta discernamant? Discernamantul este capacitatea de a privi dincolo de aparente. Si s-ar pu tea spune la fel de bine ca un studiu familial eficient ncepe chiar prin

31

32

Recompensele studiului
studierea propriei familii. Progreseaza membrii familiei tale din punct de vedere spiritual? Asculta-i cu atentie cand ti vorbesc. Observi la ei un spirit de nemultumire sau resentimente? Sunt obiectivele materialiste prin cipala lor preocupare? Cand mergi cu copiii n ministerul de teren, se simt ei jenati n prezenta celor de varsta lor pentru ca sunt Martori ai lui Iehova? Apreciaza ei programul familial de studiere si de citire a Bibliei? Este calea lui Iehova realmente modul lor de viat a? Observand cu atentie toate aceste aspecte, vei putea sesiza ce anume va trebui sa faci n calita te de cap de familie pentru a sadi si n membrii crestine a cultiva calitati familiei tale. Cauta n Turnul de veghere si n Trezi ti-va! acele articole care vorbesc de spre necesitatile voastre. Spune-le dinainte membrilor familiei ce veti stu dia pentru ca si respective. Intretine o at ei sa poata examina informatiile mosfera placuta n timpul studiului. Subliniaza valoarea materialului ana lizat, facand aplicari practice la necesitatile voastre, dar fara sa mustri as pru sau sa-l pui ntr-o postura stanjenitoare pe vreunul dintre ei. Antre neaza-i n discutie a ca Biblia este pe toti. Ajuta-l pe fiecare sa nteleag Cuvantul perfect al lui Iehova, deoarece ne ofera ndrumarile de care avem nevoie n viat a. Ps. 19:7.
Recompense Oamenii inteligenti, spirituala, studia dar carora le lipseste ntelegerea za universul, evenimentele mondiale si chiar si propria persoana, nsa nu nteleg adevarata semnificatie a lucrurilor cercetate. In schimb, cu ajuto rul spiritului sfant, cei ce studiaza cu regularitate Biblia pot sa identifice n toate acestea lucrarea lui Dumnezeu, mplinirea profetiilor biblice si dezvaluirea progresiva a scopului lui Dumnezeu de a binecuvanta omeni rea ascultatoare. Mar. 13:429; Rom. 1:20; Rev. 12:12. Dar, oricat de privilegiati ne-am simti, nu ar trebui sa ne mandrim. Dim potriva, examinarea zilnica a Cuvantului lui Dumnezeu ne ajuta sa rama nem umili (Deut. 17:1820). Ea ne ocroteste totodata de puterea amagi toare a pacatului, deoarece, cand avem Cuvantul lui Dumnezeu viu n inima, este mai putin de a pacatui probabil ca vom cadea prada tentatiei (Evr. 2:1; 3:13; Col. 3:510). De aceea, noi vom umbla ntr-un mod demn de Iehova cu scopul de a-i placea pe deplin, n timp ce continuam sa dam rod n orice lucrare buna (Col. 1:10). Acesta este obiectivul pe care-l ur marim cand studiem Cuvantul lui Dumnezeu, iar a-l atinge este pentru noi cea mai mare rasplata.

Cum sa faci cercetari


REGELE SOLOMON a cercetat, a adancit si a ntocmit un mare numar de proverbe. De ce? Deoarece dorea sa scrie ntocmai cuvintele adevarului (Ecl. 12:9, 10). Luca a investigat cu minutiozitate toate lucrurile, de la origini, pentru a nara n ordine logica evenimente din viata lui Cristos (Luca 1:3). Ambii slujitori ai lui Dumnezeu au facut cercetari. Dar ce nseamna a face cercetari? Inseamna a cauta cu atentie informa tii presupun lectura si despre un anumit subiect. Cercetarile minutioase punerea n practica a principiilor de studiu. Ele implica si consultarea unor persoane. Cand ar trebui sa faci cercetari? Iata cateva situatii. Poate ca n urma studiului personal sau a citirii Bibliei ramai cu unele nedumeriri peste care nu poti trece. Ori e posibil ca o persoana careia i-ai depus marturie sa-ti fi pus o ntrebare, iar pentru a-i raspunde ai nevoie de anu DE CARE DINTRE mite informatii. o cuvantare. Sau poate ca ai de tinut ACESTE INSTRUMENTE Sa analizam ultima situatie. Probabil ca materialul pe care DE CERCETARE trebuie sa-l prezinti are caracter general. Cum l-ai putea apli DISPUI? ca pe plan local? Dezvolta-l facand cercetari. Daca ti vei m bogati prezentarea cu cateva date statistice sau cu un exem Sfintele Scripturi plu adecvat temei si Traducerea lumii noi interesant pentru auditoriu, vei transfor ma o idee aparent clara n una instructiva, ba chiar stimula Concordanta tiva. Deoarece materialul a fost conceput, probabil, pentru ci Turnul de veghere si titorii din ntreaga lume, va trebui sa-l dezvolti, Treziti-v a! sa incluzi ilustrari sau sa-l adaptezi la necesitatile unei anumite congre Sa aducem argumente din Scripturi gatii sau persoane. Ce ar trebui sa faci? Martorii lui Iehova Inainte de a ncepe munca propriu-zisa de cercetare, gan Proclamatori ai deste-te la auditoriu. Ce bagaj de cunostin are? Ce altceva te Regatului lui Dumnezeu ar trebui sa mai stie? Apoi, fixeaza-ti un obiectiv clar. Inten Insight on the Scriptures tionezi sa explici? Sa convingi? Sa combati? Sau sa ndemni la (Perspicacitate pentru actiune? A explica nseamna a prezenta informatii suplimenntelegerea Scripturilor) tare pentru a clarifica o problema. Chiar daca ideile de baza Indexul publicatiilor Watch sunt ntelese, va trebui, poate, sa oferi detalii despre momenTower tul si modul n care pot fi puse n practica cele spuse. Pentru Watchtower Library pe CD-ROM a convinge trebuie sa aduci argumente indicand motivul unei stari de lucruri si prezentand dovezi. Pentru a combate tre buie sa cunosti unei probleme si cu exactitate toate fatetele

33

34

Cum sa faci cercetari


dovezile pe care intentionezi sa le aduci. Binenteles ca noi nu urmarim doar sa prezentam argumente solide, ci si de a expu sa gasim modalitati ne faptele cu mult tact. A ndemna nseamna a sensibiliza inima; presu pune a-ti n confor stimula auditoriul si de a actiona a-i insufla dorinta mitate cu cele prezentate n cuvantare. Exemplele persoanelor care au pro cedat astfel, chiar si te pot ajuta sa atunci cand au ntampinat greutati, sensibilizezi inima auditoriului. Esti deci pregatit sa ncepi? Nu chiar. Stabileste volumul de informatii de care ai nevoie. Timpul poate fi si el un factor important. Cand ai de prezentat informatii n fata altora, trebuie sa ai n vedere si timpul de care dispui. Cinci minute? Patruzeci si cinci? Este vorba despre un timp limi sau despre un timp oaretat, cum este cel de la ntrunirile congregatiei, cum flexibil, cum este cel alocat unui studiu biblic sau unei vizite de pastorire? Si, n sfarsit, care sunt instrumentele de cercetare de care dispui? In afa ra celor pe care le ai acasa, mai exista si altele n biblioteca de la Sala Re gatului? Ar fi oare dispusi care i slujesc de multi ani lui Iehova sa fratii te lase sa te folosesti de instrumentele lor de cercetare? Exista n cartierul tau vreo biblioteca publica unde sa poti consulta, la nevoie, anumite lu crari de referint a?
Biblia cel mai important instrument de cercetare Daca trebuie sa aprofundezi semnificatia unui verset biblic, ncepe prin a cerceta chiar Biblia. Analizeaza contextul. Intreaba-te: Cui i-au fost adresate aceste cuvinte? Ce sugereaza contextul cu privire la mprejurarile n care a fost facuta aceasta afirmatie sau la atitudinea persoanelor implicate? Deseori, detalii de acest gen dau viat a cuvantarii noastre si un ne pot ajuta sa ntelegem text. De exemplu, versetul din Evrei 4:12 este citat de multe ori pentru a se ilustra puterea Cuvantului lui Dumnezeu. El ne atinge inima si ne influen teaz a via ta. Contextul ne ajut a s a n telegem mai bine acest adev ar. Ne vor beste prin care a trecut natiunea Israel pe parcursul despre experientele celor 40 de ani de peregrinare prin desert, nainte de a intra n tara pe care Iehova i-o promisese lui Avraam (Evr. 3:74:13). Cuvantul lui Dum nezeu mai clar spus promisiunea sa de a-i duce ntr-un loc de odihna, asa cum fusese stabilit n legamantul ncheiat cu Avraam nu era mort, ci viu, si aveau motive nte urma sa se mplineasca n curand. Israelitii meiate de a se ncrede n el. Dar, chiar si atunci cand Iehova i-a condus

Cum sa faci cercetari


din Egipt la muntele Sinai si Promisa, ei au ma apoi, mai departe, n Tara nifestat n repetate randuri lipsa de credint a. Reactia lor la modul n care Dumnezeu si-a mplinit promisiunea a aratat ceea ce aveau de fapt n ini ma. Si astazi, promisiunile Cuvantului lui Dumnezeu dezvaluie ceea ce este n inima oamenilor. Consulta referin tele marginale. Unele Biblii contin si margina referinte le. Ai si ti pot fi de folos. Sa tu o astfel de Biblie? Atunci, aceste referinte luam un exemplu din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. In 1 Petru 3:6 se spune ca Sara este un model pentru sotiile crestine. Referinta de la Geneza 18:12 ntareste aceasta idee dezvaluind ca Sara l numea n sinea din inima. Pe langa fapei pe Avraam domn. Supunerea ei pornea, asadar, tul ca ofera acest gen de detalii clarificatoare, referintele marginale te pot trimite la texte care explica mplinirea unei profetii biblice sau a unui mo del profetic din legamantul Legii. Trebuie sa ntelegi, totusi, ca unele note marginale nu au menirea sa ofere astfel de explicatii. Ele ar putea sa se re fere doar la anumite idei similare sau la informatii de natura biografica sau geografica. Fa cercetari folosind o concordan ta biblica. Concordanta biblica este un index alfabetic al cuvintelor folosite n Biblie. Ea te ajuta sa gasesti verse tele biblice care au legatura cu subiectul. In timp ce le vei analiza, vei afla si alte detalii utile. Vei gasi dovezi ale modelului adevarului expus n un Cuvantul lui Dumnezeu (2 Tim. 1:13). Traducerea lumii noi contine Index de cuvinte biblice de baza. Comprehensive Concordance (Concor dant a completa) este mult mai ampla. In limba romana puteti gasi urma toarele concordante: Concordan ta biblica, editura Lumina Lumii, 1971; Concordan ta biblica tematica, editura Trinitas, Iasi, 2000. Ele va vor fi uti le n munca de cercetare. Invat a sa folosesti si celelalte instrumente de cercetare Chenarul de la pagina 33 prezinta alte cateva instrumente de cercetare, puse la dispozitie de sclavul fidel si prevazator (Mat. 24:4547). Multe dintre acestea contin o tabla de materii, iar unele, un index menit a te ajuta sa gasesti La finele fiecarui an este publicat, atat anumite informatii. n Turnul de veghere, cat si n Trezi ti-va!, un index al articolelor din anul respectiv. Familiarizandu-te cu informatiile din aceste publicatii de studiu bazate pe Biblie, vei economisi mult timp. Sa presupunem, de exemplu, ca ai vrea sa cunosti mai multe amanunte despre o doctrina biblica, despre condu ita crestin a sau despre aplicarea principiilor biblice. Foarte probabil, vei

35

36

Cum sa faci cercetari


gasi n Turnul de veghere ceea ce cauti . Revista Trezi ti-va! abordeaza eveni mente recente, probleme actuale, subiecte de natura religioasa sau stiin tific a si vorbeste despre popoarele lumii. In cartea Cel mai mare om care a trait vreodata este analizat n ordine cronologica fiecare episod din Evan ghelii. O abordare verset cu verset a unor carti biblice poti gasi n publi catii ca Apocalipsul grandiosul sau apogeu este aproape!, Sa acordam aten tie profe tiei lui Daniel! si Profe tia lui Isaia n cele doua volume ale cartii lumina pentru ntreaga omenire. In cartea Sa aducem argumente din Scripturi vei afla raspunsuri bine argumentate la sute de ntrebari bibli ce puse de obicei n serviciul de teren. Pentru o ntelegere mai clara a al tor religii, a nvat aturilor lor si a contextului istoric n care s-au dezvoltat, apeleaza la Mankinds Search for God (Omenirea n cautarea lui Dum nezeu). O prezentare detaliata a istoriei moderne a Martorilor lui Iehova se poate gasi n lucrarea Martorii lui Iehova Proclamatori ai Regatului lui Dumnezeu. Pentru un raport asupra cresterii nregistrate n prezent de pre dicarea vestii recurge la cel mai recent Anuar bune la scara mondiala, poti al Martorilor lui Iehova. Insight on the Scriptures (Perspicacitate pentru ntelegerea Scripturilor) este deopotriva o enciclopedie si un atlas biblic; este o excelenta sursa de informatii care-ti pune la dispozitie detalii de spre oameni, locuri, lucruri, limbi sau evenimente istorice care au legatu ra cu Biblia. Indexul publica tiilor Watch Tower. Acest Index, aparut n peste 20 de limbi, te va ajuta sa gasesti noas n multe dintre publicatiile informatii tre. El este alcatuit dintr-un index tematic si un index de versete biblice. In indexul tematic vei cauta cuvantul sau subiectul pe care vrei sa-l cer cetezi, iar n indexul de versete biblice vei cauta versetul pe care doresti sa-l ntelegi mai bine. Daca despre subiectul sau versetul biblic cercetat a fost publicat vreun articol n limba ta n anii cuprinsi n Index, l vei pu tea gasi consultand lista de referinte. de indicatiile de pe pri Foloseste-te mele pagini ale Indexului pentru a descifra abrevierile publicatiilor men tionate (de exemplu, w99 1/3 15 nseamna Turnul de veghere din 1999, numarul din 1 martie, pagina 15). Te poti folosi de rubrici ca Experien te din ministerul de teren sau Relatari biografice ale Martorilor lui Iehova ca sa pregatesti expuneri ncurajatoare pentru congregatie. Intrucat munca de cercetare poate fi deosebit de captivanta, trebuie sa fii atent sa nu te abati de la subiect. Concentreaza-te asupra obiectivului pro pus: acela de a cerceta materialul de care ai nevoie pentru tema ta. Daca Indexul te ndruma spre o anumita publicatie, deschide-o la pagina men tionat a, dupa care, foloseste-te de subtitluri si din de primele propozitii

Cum sa faci cercetari


paragrafe pentru a ajunge la materialul dorit. Daca vrei sa cunosti semnifi catia unui anumit verset biblic, caut a mai nt ai citatul pe pagina indicata. Analizeaza apoi comentariile din context. Watchtower Library pe CDROM. Daca ai acces la un computer, poti folosi Watchtower Library pe CD-ROM care contine o vasta colectie de pu blicatii Usor crestine. de folosit, programul de cautare te ajuta sa gasesti un cuvant, o combinatie de cuvinte sau un citat biblic n oricare dintre publicatiile acestei biblioteci. Daca acest instrument de cercetare nu este disponibil n limba ta, ai putea sa-l folosesti pe cel existent ntr-o limba de circulatie pe care o cunosti.
Alte biblioteci teocratice In cea de-a doua scrisoare inspirata pe care i-o adreseaza lui Timotei, Pa vel l roaga pe tanar sa-i aduca la Roma sulurile, n special pergamente le (2 Tim. 4:13). Pavel aprecia anumite scrieri si face le pastra. Si tu poti la fel. Iti pastrezi exemplarele personale ale revistelor Turnul de veghere si Treziti-v a! si ale Ministerului nostru pentru Regat, chiar si dup a ce au fost studiate la ntrunirile congregatiei? Daca da, le vei putea folosi ca instru mente de cercetare, pe langa celelalte publicatii pe care le detii. crestine Majoritatea congregatiilor pastreaza o colectie de publicatii teocratice ntr-o biblioteca de la Sala Regatului. Ele pot fi consultate de toti membrii congregatiei si trebuie folosite doar la Sala. Alcatuiesteti un dosar Cauta articolele interesante pe care le-ai putea folosi cand predici sau cand predai. Daca ntr-un ziar sau ntr-o revista gasesti date statistice stiri, sau exemple utile n minister, decupeaza articolele respective sau copiaza informatiile de care ai nevoie. Scrie-ti de asemenea data, titlul periodicu lui si, eventual, numele autorului sau al editorului. La ntrunirile congre gatiei, noteaza-ti argumentele si ilustrarile care te-ar putea ajuta sa le ex plici altora adevarul. Te-ai gandit vreodata la o ilustrare interesanta pe care nu ai avut nca ocazia sa o expui? Pune-o pe hartie si pastreaz-o ntr-un dosar. Daca esti de Minister Teocratic, n nscris de multa vreme la Scoala seamna ca ai ocazia sa pregatesti arunca nsemna numeroase teme. Nu-ti rile, ci pastreaza-le. Ti-ar putea fi utile mai tarziu. Discuta cu altii Oamenii sunt o sursa nesecata de informatii. In timp ce si redacta Evan ghelia, Luca a cules, fara ndoiala, multe informatii avute din discutiile cu martorii oculari (Luca 1:14). Un colaborator crestin ti-ar putea oferi

37

38

Cum sa faci cercetari


lamuriri asupra unei chestiuni pe care tu te-ai straduit sa o aprofundezi. In conformitate cu Efeseni 4:8, 1116, Cristos se foloseste de daruri sub forma de oameni pentru a ne ajuta sa crestem n cunoasterea exacta a Fiului lui Dumnezeu. Discutand cu cei ce-i slujesc de multa vreme lui Dumnezeu, vei obtine informatii te ajuta sa utile. In plus, conversatiile patrunzi n mintea oamenilor si sa pregatesti un material cu adevarat practic. Evalueaza rezultatele Dupa recoltarea graului, boabele trebuie curatate de pleava. La fel se n tampla si cu rodul cercetarilor tale. Inainte de a folosi un material, trebu ie sa separi ceea ce e de valoare de ceea ce e de prisos. Daca vrei sa folosesti respective ntr-o cuvantare, ntrea informatiile ba-te: Contribuie efectiv ideea pe care intentionez sa o folosesc la clari ficarea subiectului? Sau, chiar daca informatia este interesanta, abate ea oare atentia de la subiectul despre care trebuie sa vorbesc? Daca inten tionezi sa te referi la anumite evenimente recente sau la date dintr-un do meniu ce se mbogate ta, ste asigu continuu, precum medicina sau stiin ra-te ca afirmatiile tale sunt nca de actualitate. Sa ai n vedere si faptul ca unele idei din publicatiile noastre mai vechi s-ar putea sa fi fost actuali zate. In acest caz, ar trebui sa cercetezi cele mai recente publicatii aparu te pe aceasta tema. Daca intentionezi sa-ti din publicatii culegi informatiile laice, trebuie sa fii deosebit de atent. Sa nu uiti niciodata ca doar Cuvantul lui Dum nezeu este adevarul (Ioan 17:17). Isus ocupa un rol-cheie n mplinirea scopului lui Dumnezeu. De aceea, n Coloseni 2:3 se spune: In el sunt ascunse cu grija toate comorile ntelepciunii si Cantares ale cunostin tei. te roadele cercetarilor tale din aceasta perspectiva. Referitor la informatii le culese din surse laice, ntreaba-te: Este acest material exagerat, specu lativ sau ngust n abordare? A fost redactat din motive egoiste sau n scop comercial? Este el acceptat si de alte surse recunoscute? Si, mai ntai de toate, se armonizeaza el cu adevarul biblic? In Proverbele 2:15 suntem ndemnati sa continuam sa cautam cunos tinta, si ntelegerea discernamantul ca pe argint si ca pe o comoara as cunsa. Intr-adevar, va trebui sa depunem eforturi, nsa ne asteapt a mari recompense. Munca de cercetare pretinde efort, dar te va ajuta sa desco peri gandurile lui Dumnezeu, sa-ti si corectezi ideile gresite sa ntelegi bine adevarul. Ea va da consistent a si via t a expunerilor tale, f ac andu-le placute atat pentru tine, cat si pentru cei ce te asculta.

Cum sa ntocmesti o schit a


CAND li se repartizeaza o cuvantare, multi cursanti se pun serios pe treaba si totul n scris, ncepand cu introducerea si astern terminand cu ncheierea. Pana sa-si definitiveze cuvantarea, ei vor umple, pro babil, multe foi si vor lucra ore n sir. Si placea sa pregatesti tu ti cuvantarile n felul acesta? Nu ti-ar cunosti cum se ntocmeste o metoda mai simpla? Daca vei nvata o schit a, nu va mai trebui sa pui totul pe hartie; n plus, vei avea mai mult timp pentru repetarea cuvantarii. Astfel, expunerile tale nu vor fi doar mai usor de prezentat, ci si mai interesante si mai ncurajatoare pentru auditoriu. Evident, pentru cuvantarile publice din congregatie exista o schi t a standard. Dar pentru restul, nu. Uneori, s-ar putea sa primesti doar un subiect sau o tema. Sau ti se va cere sa expui un anumit material tiparit. Alteori vei primi doar cateva instructiuni. In toate aceste situatii va trebui sa-ti ntocmesti singur schita. Analizand modelul de la pagina 41, ti poti forma o idee despre cum poate fi conceputa o schit a scurta. Observa ca fiecare idee prin cipala ncepe chiar din margine si este scrisa cu majuscule. Dedesubtul ei sunt enumerate ideile care o sustin. Informatiile supli mentare menite sa dezvolte aceste idei se gasesc imediat sub aces tea, putin mai n interiorul paginii. Priveste aceasta schit a cu aten tie. Observa ca cele doua idei principale sunt direct legate de tema si ca ideile secundare nu sunt doar interesante, ci si sprijina ideea principala. Poate ca schita pe care o vei ntocmi nu va arata exact ca acest mo del. Dar, daca vei tine cont de principiile de elaborare a unei schi te, vei reu si s ati structurezi materialul si sa pregatesti o cuvantare interesanta, ntr-un timp rezonabil. Cum ar trebui sa procedezi? Analizeaza, selecteaza si structureaza Mai ntai de toate ai nevoie de o tema. Tema nu este un subiect general ce poate fi redat printr-un singur cuvant, ci ideea centrala pe care vrei sa o transmiti; propus ea indica perspectiva din care ti-ai
39

40

Cum sa ntocme sti o schi ta

sa abordezi subiectul. Cand ti se da tema, analizeaza cu atentie fie care cuvant-cheie. Daca trebuie sa-ti dezvolti tema primita pe baza unui anumit material, studiaza materialul respectiv avand mereu n minte tema. Cand ti se da doar subiectul, ti poti stabili singur tema. Inainte nsa de a o alege, ar fi bine sa faci unele cercetari. Daca esti receptiv la nou, nu vei fi niciodata n criza de idei. Pe masura ce faci acesti pasi, ntreaba-te: De ce este important acest material pentru auditoriu? Ce obiectiv urmaresc? Obiectivul tau n-ar trebui sa fie acela de a parcurge materialul sau de a impre siona printr-o expunere pitoreasca, ci de a-ti ajuta auditoriul. Cand ideile n scris. Nu pierobiectivul tau ncepe sa se contureze, asterne de din vedere acest obiectiv n timp ce te pregatesti. Dupa ce ti-ai stabilit bine obiectivul si ales si ti-ai tema potrivita (sau ai analizat relatia dintre tema primita si ceea ce vrei sa prezinti), poti face cercetari mai profunde. Cau CUM SE INTOCMESTE ta materiale cu adevarat importante pentru auditoriul O SCHIT A tau. Nu te multumi doar cu generalitati, ci foloseste idei concrete, instructive si cu adevarat utile. Fii rea Gandeste-te de ce este list: nu face prea multe cercetari. De cele mai multe important subiectul tau ori, vei strange mai mult material decat vei putea fopentru auditoriu si care este obiectivul losi, asa ca va trebui sa fii selectiv. cuvantarii tale Stabileste ideile principale de care vei avea nevoie Alege o tema. In cazul pentru a-ti dezvolta tema si realiza obiecti pentru a-ti n care primesti una, analizeaz-o vul. Aceste idei vor alcatui structura cuvantarii, schita Aduna material instructiv ei. La cate idei principale ar trebui sa te rezumi? Pen si util tru o expunere scurta sunt suficiente, sa zicem, doua, Stabileste ti ideile iar pentru o cuvantare, chiar si trebuie, de o ora, nu-ti principale de obicei, mai mult de cinci. Cu cat vei prezenta mai Structureaza-ti materialul, pu tine idei principale, cu atat auditoriul si le va aminti pastrand doar ideile cele mai bune mai usor. Pregateste o introducere Dupa ce ti vei stabili clar tema si ideile principale, care sa starneasca interesul structureaza-ti materialul pe care l-ai strans. Alege in Gandeste-te la o ncheiere formatii direct legate de ideile principale. Selecteaza mobilizatoare detaliile care vor da originalitate prezentarii. Cand sta Revezi-ti cuvantarea; cizeleaz-o bilesti ideile prin vor sustine textele biblice care-ti cipale, noteaza-ti argumentele cu ajutorul carora vei

Cum sa ntocme sti o schi ta

41

putea sa prezinti versetele respective cat mai logic. Asaz a fiecare argument sub ideea principala pe care o sustine. Daca unele infor matii nu au legatura cu nici una dintre ideile principale, renunt a la ele chiar daca sunt foarte interesante sau pune-le ntr-un dosar ca sa le folosesti cu ade ulterior. Pastreaza doar informatiile varat utile. Daca vei include prea mult material, va trebui sa vorbesti prea repede, iar expunerea va pierde din profunzime. Este preferabil sa prezinti idei, care sa fie de o reala valoa mai putine re pentru auditoriu, dar sa le prezinti bine. Nu depasi timpul alocat. Acum e momentul cel mai potrivit sa-ti aranjezi materialul n or dine logica. Evanghelistul Luca asa a procedat. Dupa ce a adunat o multime de informatii despre subiectul pe care-l avea n vedere, el le-a aranjat n ordine logica (Luca 1:3). Iti poti structura materia lul n ordine cronologica, dupa tematica, dupa criteriul cauzaefect sau problemasolutie n functie de metoda cea mai eficienta prin care-ti poti atinge obiectivul. Nu este CARE ESTE SCOPUL LUI DUMNEZEU indicat sa treci brusc de la o idee la REFERITOR LA PAMANT? alta; ncearca sa legi ideile ntr-un INITIAL, DUMNEZEU A VRUT CA PAMANTUL SA FIE UN PARADIS tot armonios. Dovezile pe care le La nceput, Dumnezeu a creat un paradis, gradina prezinti ar trebui sa ajute auditoEdenului (Gen. 2:8, 15) Adam si Eva, precum si urma sii lor, trebuiau riul sa traga concluzii logice. Cand sa extinda paradisul pe ntregul pamant ti la structurezi ideile, gandeste-te (Gen. 1:28) efectul pe care-l va avea expunerea DUMNEZEU NU A RENUN TAT LA SCOPUL DE A FACE PAMANTUL UN PARADIS ta asupra auditoriului. Va putea el Conduita nelegiuita a primilor oameni, afla ti sa-ti t a argu urmareasca cu usurin sub influen ta lui Satan, nu l-a determinat pe Dumnezeu sa- si schimbe scopul mentatia? Se va simti ndemnat sa La timpul stabilit, Dumnezeu i va distruge pe reactioneze la cele auzite asa cum te cei nelegiui ti (Prov. 2:22) Satan va fi aruncat n abis (Rev. 20:13) astep ti tu? In timpul Domniei Milenare, Cristos va ndeplini Pregateste apoi o introducere care scopul lui Dumnezeu referitor la pamant Boala si moartea nu vor mai exista sa trezeasca interesul fat a de subiect (Rev. 21:3, 4) si care sa-i arate auditoriului ca ceea Cei mor ti vor fi readu si la via ta pe pamant ce urmeaza sa prezinti este deosebit Sub guvernarea cereasca, persoanele fidele vor participa la transformarea pamantului de important pentru el. Poate ca ar fi n paradis (Is. 65:17, 2125) bine sa-ti notezi primele propozitii.

42

Cum sa ntocme sti o schi ta

Si, n sfarsit, pregateste o ncheiere mobilizatoare care sa se armonizeze cu obiectivul pe care ti l-ai propus. Daca ti pregatesti din vreme, vei avea timp sa o cizelezi schita nainte de a tine cuvantarea. Poate vei considera util sa-ti sustii a numite idei cu ajutorul catorva date statistice, ilustrari sau experiente. de inte Folosindu-te de un eveniment recent sau de o stire res local, ti a mai usor vei putea ajuta auditoriul sa nteleag carac terul practic al materialului. Poate ca, n timp ce-ti revezi cuvanta rea, ti dai seama ca exista si de a-ti adapta mate alte posibilitati rialul la necesitatile auditoriului. Analizarea si cizelarea textului sunt esentiale pentru a transforma un material bine pregatit ntr-o cuvantare eficienta. S-ar putea ca unii oratori sa aiba nevoie de notite mai ample de cat altii. Dar, dac a ti vei structura materialul doar pe baza catorva idei principale, vei elimina informatiile neesentiale si vei aranja ti ideile n ordine logica, vei vedea ca, si fara prea multa experient a, vei reusi idei. Astfel, vei economisi timp, iar cu sa scrii mai putine vantarile tale vor fi de o mai buna calitate! De asemenea, vei de monstra ca tragi realmente foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic.

Cum sa-ti pregatesti temele pentru scoal a


CU FIECARE tema primita la scoal a mai faci un pas nainte. Daca te vei pregati cu constiinciozitate pentru aceste teme, progresul tau va fi remarcat treptat de toti te va ajuta sa-ti (1 Tim. 4:15). Scoala m bunatate sti aptitudinile. Ai emotii la gandul ca va trebui sa vorbesti congregatiei? n fata Nimeni nu e scutit de ele, chiar daca unii sunt nscrisi de mai mult timp la scoal a. Iata nsa cateva sugestii ce te vor ajuta sa fii mai re laxat. Cand esti ste-te sa citesti acasa, obisnuie cu voce tare. La ntru nirile congregatiei, fa cat mai des comentarii, iar daca esti vestitor, mergi cu regularitate n predicare. In felul acesta te vei deprinde sa vorbesti temele din timp si n public. De asemenea, pregateste ti re peta-le cu voce tare. Nu uita ca vei vorbi n fata unui public prie tenos. Si, o cuvantare, roaga-te lui Iehova. El le da nainte de a tine bucuros spiritul sau sfant slujitorilor care i-l cer. Luca 11:13; Filip. 4:6, 7. Nu fi prea sever cu tine nsuti. Experienta si se doban eficienta desc n timp (Mica 6:8). Daca esti a, a vreme la scoal nscris de putin nu te astepta sa faci prezentari impecabile chiar de la nceput, ci n cearca sa aprofundezi, pe rand, fiecare calitate oratorica de pe fisa de sfaturi. Studiaza lectia care se refera la calitatea respectiva. Daca poti, propuse. In felul acesta, chiar nain ncearca sa faci exercitiile te de a prezenta tema naintea congregatiei, te vei familiariza cu as pectul oratoric pe care-l ai de studiat si vei face si progrese. Cum sa te pregatesti cand primesti ca tema o citire A citi bine n public nu nseamna doar a rosti cuvinte, ci si a te stradui sa ntelegi bine mesajul textului. De ndata ce primesti te ma, citeste materialul n ntregime, pastrand n minte acest obiec tiv. Incearca sa sesizezi sensul fiecarei propozitii si ideea fiecarui paragraf ca sa poti exact si transmite informatiile cu o traire cores punzatoare. Daca se poate, cauta ntr-un dictionar pronuntia corecta
43

44

Cum sa- ti pregate sti temele pentru scoala

a cuvintelor pe care nu le cunosti prea bine. Familiarizeaza-te cu ma terialul. Parintii ar trebui sa-si ajute copiii n acest sens. Ti s-a dat sa citesti un pasaj din Biblie sau un articol din Turnul de veghere? Daca materialul respectiv este disponibil n limba ta pe audiocasete, ti-ar fi de mare folos sa asculti lectura textului si sa urmaresti ritmul, intonatia si cateva aspecte, cum ar fi pronuntia, modulatia. Incearc a apoi s a imprimi si lecturii tale aceste caracte ristici. Inainte de a-ti pregati tema, studiaza cu atentie lectia despre cali tatea oratorica pe care urmeaza sa o aprofundezi. Daca poti, mai uita-te o data peste lectia respectiva dupa ce citesti de mai multe ori, cu voce tare, materialul indicat. Straduieste-te sa aplici sfaturile din lectie cat mai bine. Aceasta pregatire ti va fi de mare ajutor n minister. Cand parti cipi la serviciul de teren, ai multe ocazii de a le citi altora. Intrucat Cuvantul lui Dumnezeu are puterea de a schimba viata oamenilor, este important sa citesti sa ntrunesti bine (Evr. 4:12). Nu te astepta toate cerintele unei citiri eficiente de la prima sau de la a doua tem a. Iata ce i-a scris apostolul Pavel unui crestin cu multi ani de expe rient a: Continua sa te dedici citirii publice. 1 Tim. 4:13.
Subiectul si cadrul Ce ar trebui sa faci cand primesti a o tema care presupune la scoal alegerea unui cadru? Trebuie sa tii cont de trei factori importanti: 1) subiectul indicat, 2) cadrul pe care l alegi si persoana cu care vei sta de vorba si 3) ca litatea oratorica pe care trebuie sa o studiezi. Trebuie sa aduni informatii despre subiectul primit. Dar, nainte de a te adanci prea mult n cercetari, gandeste-te bine la cadrul pe care-l vei alege si la persoana cu care vei sta de vorba, pentru ca de acesti doi factori vor depinde tipul de material pe care-l vei aborda si modul n care l vei expune. Ce cadru vei folosi? Va fi o demon stratie despre felul n care poate fi prezentata vestea buna unei cu nostin Sau vei arata cum se poate face o vizita initial a? Este in te? terlocutorul tau mai n varsta sau mai tanar decat tine? Ce atitudi ne ar putea sa aiba fat a de subiectul pe care intentionezi sa-l abor dezi? Cat de mult cunoaste deja despre acest subiect? Care este

Cum sa- ti pregate sti temele pentru scoala

45

obiectivul discutiei tale? Raspunsurile la aceste ntrebari ar putea fi toate indicii deosebit de importante. Unde vei putea gasi material pentru subiectul primit? La paginile 33 la 38 ale acestei carti ti se explica Cum sa faci cercetari. Cites te aceste sugestii si apoi de instrumentele de cercetare foloseste-te de care dispui. In general, vei gasi imediat mult mai multe informa tii decat vei putea folosi. Citeste face nsa cat mai mult pentru a-ti o idee despre informatiile de care dispui. Nu pierde nsa din vedere cadrul ales si informatiile persoana careia i te vei adresa. Noteaza-ti pertinente. Inainte de a-ti structura prezentarea si de a stabili detaliile pe care vrei sa le amintesti, timp sa analizezi sugestiile privitoare la ca fa-ti litatea oratorica pe care o ai de studiat. Aplicarea acestor sfaturi constituie, de fapt, unul dintre principalele motive pentru care ti se re partizeaza o tema. Expunandu-ti de a materialul n timpul alocat, vei avea satisfactia putea face si ncheierea, altminteri la expirarea timpului vei fi aten tionat printr-un semnal. In ministerul de teren, factorul-timp nu este ntotdeauna esential. De aceea, cand te pregatesti, cont de tine timpul pe care-l vei avea la dispozitie, dar concentreaza-te ndeosebi asupra predarii eficiente. Cateva idei despre cadru. Analizeaza sugestiile de la pagina 82 si alege o sugestie care sa-ti fie de folos n minister si permita sa sa-ti prezinti materialul ntr-un mod realist. Daca esti nscris de mai mult timp la scoal a, ai posibilitatea de a dob andi si orato cultiva calitati rice, necesare n minister. Daca supraveghetorul Scolii de Minister Teocratic ti stabileste ca drul, nu ncerca sa-l schimbi. De regula, acesta presupune o depu nere de marturie. In cazul n care nu ai predicat niciodata n situatiile pretinse de cadru, cere sugestii de la proclamatorii cu experien t a. Incearca sa dezvolti pe teren subiectul primit, ntr-un cadru ase manator celui pe care-l vei folosi la scoal a. In felul acesta vei atinge un obiectiv important al instruirii tale. Cand primesti ca tema o cuvantare Cursantilor de sex barbatesc li se va da probabil sa prezinte o scur ta cuvantare naintea congregatiei. Principiile de care va trebui sa tii

46

Cum sa- ti pregate sti temele pentru scoala

seama cand pregatesti acest gen de cuvantari sunt similare celor mentionate deja pentru temele sub forma de demonstratii. Singurele diferente importante sunt auditoriul si modul de prezentare. In general, ar fi bine sa-ti pregatesti materialul n asa fel ncat toti cei din auditoriu sa poata trage foloase de pe urma lui. Majoritatea celor prezenti cunosc deja adevarurile biblice de baza. S-ar putea chiar sa fie familiarizati cu subiectul despre care va trebui sa le vor besti. cont de ceea ce cunosc deja despre subiectul respectiv. Fa Tine tot posibilul sa traga nvat aminte din expunerea ta. Intreaba-te: Cum as cei putea sa prezint subiectul n asa fel ncat atat eu, cat si prezenti lui Ie sa manifestam mai multa apreciere fat a de calitatile hova? Ce idei ne-ar putea ajuta sa ntelegem vointa lui Dumnezeu? Cum ar putea aceste informatii s a ne ajute s a lu am hotarari ntelep te n aceasta lume stapanita de dorintele carnii? (Ef. 2:3). Pentru a primi raspunsuri clare la aceste ntrebari, trebuie sa faci cercetari. Cand folosesti doar sa citesti Biblia, nu te multumi textele, ci expli ca-le si arata cum ne pot ajuta ele sa ajungem la concluzii logice (Fap. 17:2, 3). Nu prezenta prea multe informatii. Incearca sa expui materialul n asa sa si-l fel ncat cei prezenti poata reaminti cu usu rint a. Cand te pregatesti, trebuie sa ai n vedere si modul n care te vei exprima. Nu desconsidera acest aspect. Repeta-ti cuvantarea cu voce tare. Efortul pe care-l vei depune pentru a studia si a aplica sfaturi le referitoare la diversele calitati oratorice te va ajuta sa progresezi. Indiferent ca stapanesti temeinic sau nu arta oratoriei, pregateste-te pentru a vorbi cu convingere si cu o traire adecvata temei. Asadar, de fiecare data cand sustii a, gandeste-te ca obiectivul teme la scoal tau este acela de a-ti folosi darul vorbirii spre onoarea lui Iehova! Ps. 150:6.

Cum sa pregatesti expuneri pentru congregatie


PROGRAMUL Scolii de Minister Teocratic este conceput n asa fel ncat sa aduca foloase ntregii congregatii. Dar si la celelalte ntruniri ale congregatiei si la congrese sunt prezentate informatii de mare valoare. Daca trebuie sa sustii o parte dintr-un anumit pro gram, nseamna ca ai o mare responsabilitate. Apostolul Pavel l-a sfatuit pe supraveghetorul crestin Timotei sa fie n permanent a atent la modul n care preda (1 Tim. 4:16). Cei prezenti la ntrunirile cres tine depun timp si eforturi unii facand chiar mari sacrificii ca sa ajunga aici si sa primeasca instruirea necesara pentru a cultiva relatii apropiate cu Dumnezeu. A da o asemenea instruire este, n tr-adevar, un mare privilegiu! Cum te poti achita cat mai bine de aceasta responsabilitate?
Idei importante din citirea Bibliei Aceasta tema din cadrul scolii se bazeaza pe citirea fragmentului biblic repartizat pentru saptamana n curs. Ea ar trebui sa sublinie ze modul n care versetele citite ne influenteaz a n prezent. In con formitate cu cele relatate n Neemia 8:8, Ezra si colaboratorii sai ci teau n public din Cuvantul lui Dumnezeu, explicandu-l, dandu-i sensul si Prezentand idei importante din Biblie, nvat andu-i pe altii. vei putea sa le imiti si tu exemplul! Cum ar trebui sa te pregatesti daca pentru aceasta tema? Citeste, poti, cu cel putin o saptamana nainte fragmentul din Biblie care apoi la congregatie ti-a fost repartizat. Gandeste-te si la necesitatile ei. Roaga-te n acest sens. Ce sfaturi, ce exemple, ce principii din aceasta parte a Bibliei ar putea satisface necesitatile congregatiei? Este esential sa faci cercetari. Sunt disponibile n limba ta Watch tower Library pe CD-ROM sau Indexul publicatiilor Watch Tower? Daca da, foloseste-te din plin de ele. Cautand n publicatiile noas tre ce s-a scris referitor la versetele alese de tine, vei putea gasi in formatii edificatoare despre context, explicatii cu privire la mplinirea unor profetii, analize asupra anumitor texte biblice care ne
47

48

Cum sa pregate sti expuneri pentru congrega tie

dezvaluie trasaturi ale personalitatii lui Iehova sau comentarii pe marginea unor principii. Nu ncerca sa prezinti prea multe idei. Concentreaza-te doar asupra catorva versete. Este ntelept sa abor dezi mai putine versete, dar sa le analizezi bine. Tema ti-ar putea oferi posibilitatea de a-i invita pe cei din audito riu sa vorbeasca despre foloasele pe care le-au tras n urma citirii bi blice saptamanale. Ce idei din versete i vor ajuta sa-si mbunata teasc a studiul familial si personal, ministerul sau modul de viat a? Ce calitati sale cu oamenii si a manifestat Iehova n relatiile cu na tiunile? Ce nvat aturi le-au ntarit ascultatorilor credinta si le-au sporit aprecierea fat a de Iehova? Nu te pierde n amanunte. Accen tueaza semnificatia si valoarea practica a ideilor alese. Cuvantarea de instruire Aceasta cuvantare se bazeaza pe un material dat, cum ar fi un ar ticol din Turnul de veghere ori Treziti-v a! sau un fragment dintr-o carte. De cele mai multe ori exista material mai mult decat suficient pentru timpul alocat. Cum ar trebui sa prezinti cuvantarea? Nu doar facand o trecere n revista a ideilor, ci predand efectiv. Un suprave ghetor trebuie sa fie calificat sa predea. 1 Tim. 3:2. Incepe-ti pregatirea citind materialul indicat. Cauta versetele bi blice. Reflecteaza. Straduieste-te sa faci acesti pasi cu mult nainte de data cand vei tine cuvantarea. Gandeste-te ca fratii sunt ndem nati s a citeasc a dinainte materialul pe care se bazeaz a cuvantarea. Sarcina ta nu consta doar n a face o expunere sau un rezumat al materialului, ci si n a arata cum poate fi pus n practica. Foloseste ideile pertinente din articol pentru a ajuta efectiv congregatia. Asa cum fiecare copil are personalitatea sa, tot a sa fiecare congre gatie are anumite trasaturi distinctive. Un parinte care si instruies te n mod eficient copilul nu se multume ste sa-i enumere acestuia o serie de precepte morale, ci sta de vorba cu el, tin and seama de personalitatea copilului si de problemele pe care le ntampina. In mod asemanator, cei ce predau n congregatie se straduiesc sa cu noasca bine necesitatile auditoriului. Totusi, un nvat ator cu dis cernamant nu va folosi exemple care i-ar putea stanjeni pe unii dintre cei prezenti, ci va arata foloasele de care se bucura deja cei care umbla pe caile lui Iehova si va scoate n evident a sfaturile bi-

Cum sa pregate sti expuneri pentru congrega tie

49

blice care i-ar putea ajuta pe membrii congregatiei sa-si rezolve problemele. Un bun nvat ator atinge inima celor ce-l asculta. Pentru aceasta nsa, nu este suficienta o simpla prezentare de fapte, ci si cultivarea aprecierii fat a de valoarea acestora. A preda cu eficient a nseamna a te preocupa sincer de cei pe care-i instruiesti. Pastorii spirituali tre buie sa cunoasca turma. Daca, plini de iubire, se vor gandi la pro blemele cu care se confrunta unii, ei vor reusi sa vorbeasca ntr-un mod ncurajator si compasiune si sa dea dovada de ntelegere, empatie. Invat atorii calificati bine ca o cuvantare trebuie sa aiba un stiu obiectiv clar definit. Materialul va fi prezentat n asa fel ncat idei le-cheie sa poata fi usor Ar trebui ca audi de remarcat si de retinut. toriul sa-si poat a aminti ideile practice care le vor influenta viata. Intrunirea de serviciu Cand tii o expunere bazata pe un articol din Ministerul nostru pen tru Regat, ntampini un alt gen de probleme. Vei observa ca ceea ce ti se cere acum nu este alegerea celor mai potrivite idei, ci transmi terea cu fidelitate a informatiilor aflate n Minister. Ajuta-i pe cei pre zenti a versetele pe care se bazeaza sfaturile date (Tit 1:9). sa nteleag Timpul expunerii este limitat si, de cele mai multe ori, nu permite prezentarea unor informatii suplimentare. Sau s-ar putea sa ti se repartizeze o tema, dar sa nu existe nici un articol n Ministerul nostru pentru Regat care sa o dezvolte. E posi bil, de asemenea, sa ti se indice un articol din Turnul de veghere sau sa ti scurte pe baza carora sa-ti se dea doar cateva instructiuni dez volti ntreaga tema. In calitate de nvat ator, va trebui sa stabilesti sin gur ce legatura vei face ntre necesitatile congregatiei si materialul repartizat. Poate ca va trebui sa prezinti o ilustrare scurta, dar perti nenta, sau sa relatezi o experient a potrivita. Sa nu uiti ca sarcina ta nu este doar aceea de a prezenta tema, ci si de a o trata n asa fel ncat sa-ti sa-si ajuti congregatia efectueze cu bucurie lucrarea care ne-a fost ncredintat a prin Cuvantul lui Dumnezeu. Fap. 20:20, 21. In timp ce-ti la situatia pregatesti membri expunerea, gandeste-te lor congregatiei. Lauda-i pentru ceea ce fac. Cum ar putea, aplicand

50

Cum sa pregate sti expuneri pentru congrega tie

sfaturile din materialul expus, sa-si si sporeasca eficienta bucuria n minister? Include cumva expunerea ta o demonstratie sau un interviu? Daca da, ar fi bine sa le pregatesti din timp. Poate ca esti tentat sa rogi pe altcineva sa le pregateasca, dar e bine sa stii ca aceasta metoda nu da ntotdeauna bune rezultate. Daca se poate, repeta demonstratia sau interviul cu cateva zile nainte de ntrunire. Asigura-te ca aceas ta parte a expunerii va fi prezentata ntr-un mod care sa ridice calitatea instruirii.
Congresele Probabil ca fratii cu calitati spirituale deosebite si care sunt ora tori si cu timpul sa tin a cuvantari nvat atori capabili vor fi invitati la congrese. Congresele sunt ntr-adevar ocazii speciale de a oferi in struire teocratica. Acestor frati s-ar putea sa li se repartizeze un ma nuscris, o schit a, instructiuni privitoare la o drama biblica cu apli cabilitate si n zilele noastre sau doar un paragraf cu cateva instruc tiuni. Daca ti s-a acordat privilegiul de a participa la un astfel de pro gram, analizeaza cu grija materialul ce ti-a fost pus la dispozitie. Stu diaza-l cu atentie p an a ce ajungi s a-i n telegi valoarea. Cei carora li s-a repartizat o cuvantare bazata pe un manuscris tre buie sa citeasca materialul cuvant cu cuvant. Ei nici nu reformulea za, nici nu reorganizeaza materialul, ci l studiaza pentru a ntelege bine ideile principale si modul n care sunt dezvoltate. Il citesc de mai multe ori cu voce tare pana cand reusesc sa-l prezinte cu o in tonatie corespunzatoare, cu entuziasm, cu caldura, cu sentiment, cu sinceritate si convingere, precum si cu un volum si cu o intensitate adecvate unui auditoriu de proportii. Fratii carora li se repartizeaza o cuvantare bazata pe o schit a tre buie sa dezvolte materialul ntr-un mod cat mai fidel schitei. Ei nu vor citi nsa schita n timpul cuvantarii si nici nu o vor transforma n manuscris, ci o vor prezenta liber, din inima. Ca sa poata prezen ta cu claritate fiecare idee principala, este important sa respecte timpul indicat n schit a. Oratorul trebuie sa foloseasca cu mult dis cernamant informatiile si ideile principale. El versetele care sustin nu trebuie sa excluda unele informatii din schit a doar ca sa-si pre zinte propriile idei. Baza instruirii este, binenteles, Cuvantul lui

Cum sa pregate sti expuneri pentru congrega tie

51

Dumnezeu. Responsabilitatea batranilor crestini este aceea de a pre dica cuvantul (2 Tim. 4:1, 2). Prin urmare, oratorul va trebui sa acorde o important a deosebita versetelor biblice din schit a, argu mentand pe baza lor si facand aplicari practice. Nu amana pregatirea Slujesti expuneri? unde ai multe ocazii de a tine ntr-o congregatie Cum le-ai putea prezenta bine pe toate? Pregatestedin timp. ti-le Cuvantarile cu adevarat eficiente pentru congregatie sunt cele pre gatite cu grija. De aceea, obisnuie ste-te s a cite sti materialul imediat ce l primesti. Astfel, vei putea sa meditezi la el n timp ce te ocupi de alte activitati. Pe parcursul zilelor sau saptamanilor dinaintea ex punerii, este posibil sa auzi comentarii care te pot ajuta sa ntelegi cum sa aplici mai bine informatiile. Sau, s-ar putea ivi anumite oca zii care vor pune n valoare oportunitatea ideilor. Citirea materialu lui si vor lua cu meditarea asupra lui imediat dupa ce-l primesti ti sigurant a timp, dar va fi un timp bine folosit. Cand, n cele din urma, vei ncepe sa-ti schita, vei vedea ca a meritat sa re dezvolti flectezi la ea dinainte. Urmand aceste sugestii, vei fi mai putin stre sat, vei putea prezenta materialul ntr-un mod practic si vei misca inima celor din auditoriu. Apreciind darul pe care l-ai primit n cadrul programului de in struire stabilit de Iehova pentru poporul sau, l vei onora pe Dum nezeu si te vei dovedi o binecuvantare pentru cei ce-l iubesc. Is. 54:13; Rom. 12:68.

Cum sa-ti pregatesti cuvantarile publice


IN FIECARE saptamana, majoritatea congregatiilor Martorilor lui Iehova audiaza cate o cuvantare bazata pe un subiect biblic. De monstrezi, n calitate de batran sau de slujitor ministerial, ca esti bun orator si cuvantari nvat ator? Daca da, vei fi, probabil, invitat sa tii publice. Scoala de Minister Teocratic i-a ajutat pe zeci de mii de frati sa se califice pentru acest privilegiu de serviciu. Cand ti se repartizea za o cuvantare publica, cu ce ar trebui sa ncepi? Studiaza schita Inainte de a ncepe efectiv munca de cercetare, citeste si schita re flecteaza asupra ideilor pana ce le ntelegi clar. Intip are steti bine n minte titlul, caci el reprezinta tema cuvantarii. Ce anume trebuie sa le predai celor prezenti? Care este obiectivul tau? Familiarizeaza-te cu subtitlurile si analizeaza-le. Ce legatura au ele cu tema? Sub fiecare idee principala sunt enumerate ideile secunda re, iar sub fiecare idee secundara exista subpuncte care o sustin. Ob serva modul n care fiecare parte a schitei este dezvoltata pe baza ce lei anterioare si o introduce pe cea imediat urmatoare, contribuind astfel la atingerea obiectivului cuvantarii. Odata ce ntelegi tema, obiectivul cuvantarii si modul n care ideile principale contribuie la realizarea acestuia, poti trece la dezvoltarea materialului. La nceput, ti va fi mai usor vei mparti discursul n patru daca-ti sau cinci cuvantari mai mici, fiecare avand cate o idee principala. Pre gateste-le apoi pe rand. Schita primita este doar un instrument de lucru. Ideile din ea nu reprezinta cuvantarea. Schita este asemenea unui schelet. Tu, nsa, va trebui figurativ vorbind sa-l mbraci, sa-i pui o inima si sa-l tre zesti la viat a. Foloseste-te de Scripturi Isus Cristos si ntemeiat nvat atura pe Scripturi discipolii sai si-au (Luca 4:1621; 24:27; Fap. 17:2, 3). Si imita! Scripturile ar tre tu i poti bui sa fie coloana vertebrala a cuvantarii tale. In loc sa explici si sa faci doar aplicari ale afirmatiilor din schit a, cauta mai bine sa ntelegi
52

Cum sa- ti pregate sti cuvantarile publice

53

cum anume sustin Scripturile aceste afirmatii, dupa care, preda direct din Biblie. In timp ce-ti pregatesti cuvantarea, analizeaza fiecare verset men tionat n schit a. Tine cont de context. Unele texte ar putea sa-ti ofe re detalii utile. In timpul expunerii nu trebuie sa le citesti sau sa le ex plici pe toate. Alege-le doar pe cele utile auditoriului tau. Daca te vei concentra asupra versetelor mentionate n schita tiparita, s-ar putea sa nu mai ai nevoie de alte referinte biblice. Succesul cuvantarii tale nu depinde de numarul de versetelor folo site, ci de calitatea predarii. Cand prezinti textele biblice, arata moti vul pentru care le folosesti timp sa le aplici. Dupa ce-ai citit un si fa-ti verset, lasa Biblia deschisa n timp ce-l comentezi. Auditoriul va face la fel. Cum le-ai putea trezi interesul celor prezenti si cum i-ai putea ajuta sa traga cat mai multe foloase din Cuvantul lui Dumnezeu (Neem. 8:8, 12)? Dand explicatii si facand ilustrari si aplicari. Explicatiile. Cand te gandesti cum sa explici un text-cheie, ntrea ba-te: Ce vrea sa spuna acesta? De ce l folosesc n cuvantare? Ce n trebari ar putea ridica acest verset n mintea celor din auditoriu? Va fi, poate, nevoie sa analizezi contextul, cadrul istoric, forta cuvinte lor si scriitorului inspirat. Toate acestea pretind cercetare. In intentia publicatiile furnizate de sclavul fidel si prevazator vei gasi o multi me de informatii valoroase (Mat. 24:4547). Nu ncerca sa explici tot ce stii despre verset, ci doar motivul pentru care l-ai citit n contextul respectiv. Ilustrarile. Scopul ilustrarilor este acela de a ajuta auditoriul sa n teleag a mai bine sau sa-si aminteasca o idee sau un principiu anali zat. Ilustrarile i ajuta pe cei prezenti a informatiile trans sa nteleag mise si sa faca diverse conexiuni ntre noile idei si ceea ce cunosc deja. Asa a procedat si Isus Cristos cand a rostit celebra Predica de pe mun te. Pasarile cerului, crinii campului, poarta cea stramta, casa zidita pe stanca masiva, precum si multe alte expresii asemanatoare au conferit fort a si claritate nv a t aturilor sale, ramanand de nesters n memoria multora. Matei, cap. 57. Aplicarile. Prin explicarea si ilustrarea unui verset biblic transmitem cunostin este cea care da rezulta t a, nsa aplicarea acestei cunostin te te. Este adevarat ca cei din auditoriu au responsabilitatea de a actio na conform mesajului biblic, dar tu i poti a ce au de ajuta sa nteleag

54

Cum sa- ti pregate sti cuvantarile publice

facut. Dupa ce te-ai convins ca auditoriul a nteles versetul dezbatut si dintre acesta si fa-ti timp sa explici efectul relatia ideea n discutie, pe care l poate avea textul biblic asupra credintei si conduitei noas tre crestine. Subliniaza binecuvantarile nenumarate de care toti pot avea parte daca renunt a la conduita si la concep tiile incompatibile cu adevarul biblic dezbatut. In timp ce reflectezi la modul n care vei aplica textele biblice, e bine sa ai n vedere ca cei prezenti provin din medii diferite si se con frunta cu probleme diferite. S-ar putea ca n auditoriu sa fie persoa ne nou-interesate, tineri, persoane n varsta sau care se lupta cu di verse probleme. Pregateste o cuvantare practica si realista. Evita sa dai sfaturi care sa para special concepute pentru o anumita categorie de persoane. Decizii lasate la latitudinea oratorului Anumite chestiuni legate de cuvantare sunt deja stabilite. Ideile principale sunt bine indicate, iar timpul pe care trebuie sa-l aloci fie carei parti a cuvantarii este clar specificat. Restul deciziilor nsa va tre bui sa le iei tu. Poate ca vei decide sa insisti mai mult asupra anumi tor idei secundare. Sa nu crezi ca trebuie sa le dezvolti pe toate la fel caci n-ai face decat sa parcurgi n viteza materialul si agasezi au sa-ti ditoriul. Cum ai putea hotar ce idei sa dezbati ntr-un mod mai am plu si ce idei s a men tionezi doar pe scurt, sau n treacat? Intreaba-te: Care dintre acestea ar fi relevante pentru subiectul cuvantarii? Care ar fi cele mai potrivite pentru auditoriul meu? Voi ntrerupe succe siunea fireasca a argumentatiei daca voi omite unele versete sau idei aferente? Fii foarte atent sa nu faci speculatii si per sa nu introduci conceptii sonale. Nici chiar Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, nu a vorbit de la sine nsusi (Ioan 14:10). Nu uita ca oamenii vin la ntrunirile Marto rilor lui Iehova ca sa asculte cuvantari bazate pe Biblie. Faptul ca ai ajuns sa fii considerat un bun orator se datoreste obiceiului tau de a ndrepta atentia nu asupra propriei persoane, ci asupra Cuvantului lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care cuvantarile tale sunt apreciate. Filip. 1:10, 11. Acum, dupa ce ti-ai transformat schita ntr-o ampla argumentatie biblica, este momentul sa treci la urmatorul pas: repetarea cuvanta rii. Este important sa o repeti cu voce tare, dar si mai important este

Cum sa- ti pregate sti cuvantarile publice

55

sa ai toate ideile bine fixate n minte. Trebuie sa pui suflet n ceea ce spui, sa dai viat a expunerii si adevarul cu entuziasm. Ina sa prezinti inte de a tine cuvantarea, ntreaba-te: Care este scopul cuvantarii mele? Imi sunt ideile principale clare? Sunt ntr-adevar Scripturile baza cuvantarii mele? Se nlantuie ideile n mod logic? Cultiva aceas ta cuvantare apreciere fat a de Iehova si fat a de masurile luate de El? Are ncheierea legatura directa cu tema, le arata ea celor prezenti ce trebuie sa faca si raspunde i ndeamna sa treaca la fapte? Daca poti afirmativ la aceste ntrebari, nseamna ca esti capabil sa dai pret cunostin spre folosul congregatiei si tei spre gloria lui Iehova! Prov. 15:2.

C AND TREBUIE SA TII O CUVANTARE PRIN INTERMEDIUL UNUI INTERPRET


Deoarece ntr-o tar a exista uneori mai multe grupuri lingvistice, oratorii sunt ne voiti sa recurga la un interpret atunci cand trebuie sa tin a cuvantari biblice. Daca te afli ntr-o astfel de situatie, urmatoarele su gestii vor fi utile atat pentru tine, cat si pentru interpret. Eficacitatea discursului tau va depinde n mare parte de munca interpretului. Chiar si un interpret experimentat se va descurca mult mai bine daca l vei ajuta sa se prega teasca pentru cuvantare. De regula, va trebui sa reduci din cu vantare cu cel putin o treime pentru a-i lasa timp si interpretului (o exceptie de la aceasta regula o constituie limbajul semne lor, deoarece n acest caz interpretul poate traduce aproape simultan). Inainte de a tine cuvantarea, reia-o n linii mari mpreuna cu interpretul si reanalizati-i obiectivul. Daca la un congres ti se cere sa citesti un manuscris, da-i si interpretului o copie cu suficient timp nainte. Consulta-te cu interpretul asupra versete lor biblice pe care le vei folosi. Asigura-te ca editiile biblice n limba autohtona trans mit aceeasi idee ca si Biblia ta. Arata-i interpretului expresiile biblice pe care le vei accentua sau pe care le vei explica. Stabiliti daca veti citi versetele biblice n ambele limbi sau doar n una. Poate ca e suficient sa le cititi numai n limba-tint a. Enumerarea rapida de date, cifre sau ver sete biblice poate crea probleme. Fa pauze de efect, iar cand prezinti anumite date statistice, rotunjeste cifrele. Consultati-v a asupra ilustrarilor, expresiilor sau idiomurilor mai putin cunoscute pe care intentionezi sa le folosesti. Asigura-te ca interpretul le ntelege bine si ca le va reda corect n limba-tint a. Foloseste propozitii scurte. Termina-ti ide ea nainte de a face o pauza si de a-i per mite interpretului sa traduca (el va reda ideile, nu neaparat toate cuvintele). Pentru ca traducerea sa aiba continuitate, permi te-i interpretului sa-si duca la bun sfarsit ideea, nainte de a-ti continua cuvantarea. Calitatea interpretarii va depinde de volumul vocii tale si de dictia ta.

Dezvolta-ti aptitudinile de nvat ator


CE OBIECTIVE pedagogice urmaresti? Daca ai devenit recent proclama tor al Regatului, fara ndoiala ca doresti sa nve ti cum sa conduci un studiu biblic la domiciliu, ntrucat Isus le-a dat continuatorilor sai mi siunea de a face discipoli (Mat. 28:19, 20). Daca ai deja experien ta n acest domeniu, probabil ca ti-ai propus sa sensibilizezi cat mai mult ini ma celor pe care ncerci sa-i aju ti. Daca esti parinte, cu siguran ta ca do resti sa fii un nva tator capabil sa le insufli copiilor tai dorin ta de a-si dedica via ta lui Dumnezeu (3 Ioan 4). Daca esti batran sau aspiri la acest privilegiu, probabil ca doresti sa devii un orator care sa poata sadi n inima ascultatorilor sai o profunda apreciere fa ta de Iehova si fa ta de caile sale. Cum ti po ti atinge obiectivul? Inva ta din exemplul Inva tatorului Emerit, Isus Cristos (Luca 6:40). Indiferent ca se adresa unei mul timi aflate pe un versant de munte sau catorva trecatori, Isus lasa o impresie de nesters asupra acestora prin cuvintele sale si prin modul de a se exprima. Folosind aplicari practi ce, usor de n teles, Isus le sensibiliza inima si i determina sa gandeasca. N-ai putea sa-l imi ti?
Bizuie-te pe Iehova Rela tia apropiata pe care o avea cu Tatal sau ceresc si binecuvantarea spiritului sfant l-au ajutat pe Isus sa-si dezvolte aptitudinile de nva ta tor. Il rogi fierbinte pe Iehova sa te ajute sa conduci cu eficien ta studii biblice la domiciliu? Daca esti parinte, te rogi cu regularitate lui Dum nezeu sa te ajute sa- ti instruiesti copiii? Faci rugaciuni sincere cand te pregatesti sa tii cuvantari sau sa conduci ntrunirile? Daca te vei bizui pe Iehova apeland la el n rugaciune, vei deveni un nva tator mai eficient. Demonstram ca depindem de Iehova si daca ne bizuim pe Cuvantul sau, Biblia. In ultima seara a vie tii sale de om perfect, Isus i-a spus n rugaciune Tatalui sau astfel: Le-am dat cuvantul tau (Ioan 17:14). Desi Isus avea o vasta experien ta, el nu a vorbit niciodata de la sine, ci a transmis ntotdeauna nva taturile Tatalui sau, lasandu-ne astfel un exemplu demn de urmat (Ioan 12:49, 50). Cuvantul lui Dumnezeu, pastrat n Biblie, are puterea de a-i influen ta pe oameni: de a le influ en ta ac tiunile, gandurile cele mai ascunse si sentimentele cele mai
56

Dezvolta- ti aptitudinile de nva tator

57

profunde (Evr. 4:12). Pe masura ce ti vei mboga ti cunostin tele din Cuvantul lui Dumnezeu si vei nv a s a le folose sti cu eficien ta ta n minister, vei ajunge sa predai ntr-un mod care sa-i atraga pe oameni spre Dumnezeu. 2 Tim. 3:16, 17. Onoreaza-l pe Iehova A fi un nva tator asemenea lui Cristos nu nseamna doar a tine o cuvantare interesanta. Este adevarat, oamenii se minunau de cuvintele pline de farmec ale lui Isus (Luca 4:22). Dar care era obiectivul lui Isus cand le vorbea cu elocin ta? Acela de a-l onora pe Iehova, nu de a atrage aten tia asupra lui nsusi (Ioan 7:1618). Iata cu ce cuvinte si-a ndemnat el continuatorii: Tot asa sa straluceasca si lumina voastra naintea oamenilor, ca ei sa vada lucrarile voastre excelente si sa-i dea glorie Tatalui vostru care este n ceruri (Mat. 5:16). Acest sfat ar trebui sa ne influen teze modul n care predam. Sa nu permitem nici unui lucru sa stea n calea obiectivului nostru! Prin urmare, cand ne gandim la ce vom spune sau cum vom spune ceva, ar fi potrivit sa ne ntrebam: Cuvintele mele vor contribui la cresterea aprecierii fa ta de Iehova sau vor atrage aten tia asupra mea? De pilda, ilustrarile si exemplele din via ta de zi cu zi pot fi folosite cu succes n predare. Totusi, cand dezvol ti prea mult o ilustrare sau te pierzi n detalii, vei eclipsa ideea pe care vrei s-o subliniezi. In mod ase manator, povestioarele spuse doar de dragul distrac tiei ne ndepartea za de obiectivul ministerului nostru, caci vor ndrepta aten tia asupra noastra, nu asupra adevaratului obiectiv al instruirii teocratice. Fa o distinctie Pentru ca cineva sa devina cu adevarat discipol al lui Cristos, trebu ie sa n teleaga bine ceea ce i se preda. E imperios necesar sa auda ade varul si sa n teleaga prin ce anume se deosebeste acesta de alte credin te religioase. Observand diferen tele, el va putea sa devina un bun discipol. Iehova si-a sfatuit de repetate ori poporul sa faca distinc tie ntre ce este curat si ce este necurat (Lev. 10:911, NW). El a spus ca to ti cei care vor sluji n marele templu spiritual aveau sa-i nve te pe oameni sa deose beasca ce este sfant de ce nu este sfant (Ezec. 44:23). Cartea Proverbele prezinta multe antiteze ntre dreptate si nelegiuire, n telepciune si nesa buin ta. Chiar si lucrurile care nu se afla n antiteza se pot deosebi unele de altele. Apostolul Pavel a facut distinc tie ntre omul drept si cel bun,

58

Dezvolta- ti aptitudinile de nva tator

asa cum reiese din Romani 5:7. In scrisoarea adresata evreilor, el arata su perioritatea serviciului de mare preot ndeplinit de Cristos comparativ cu cel adus de Aaron. Intr-adevar, conform celor spuse de John Amos Comenius, pedagog din secolul al XVII-lea, a preda nseamna a arata cum anume se deosebesc lucrurile ntre ele n func tie de scop, forma sau origine. . . . Prin urmare, cine face bine aceste diferen tieri preda bine. Sa presupunem, de exemplu, ca-i vorbesti cuiva despre Regatul lui Dumnezeu. Daca nu n telege ce este Regatul, ai putea sa-i explici diferen ta dintre ceea ce spune Biblia si ideea conform careia Regatul nu este de cat o stare a inimii. Sau ai putea sa-i ara ti diferen ta dintre acest Regat si guvernele umane. Totusi, celor ce cunosc deja aceste adevaruri funda mentale ai putea sa le dai mai multe detalii. Arata-le, de exemplu, prin ce anume se diferen tiaza Regatul mesianic de suveranitatea universala a lui Iehova, amintita n Psalmul 103:19, de regatul Fiului iubirii lui Dum nezeu, men tionat n Coloseni 1:13, sau de administrarea despre care se vorbeste n Efeseni 1:10. Folosirea contrastelor i va ajuta pe ascultatori sa n teleaga bine aceste nva taturi biblice importante. Isus s-a folosit de nenumarate ori de acest procedeu didactic. El a pus n antiteza modul obisnuit de n telegere a Legii mozaice si adevaratul spirit al Legii (Mat. 5:2148). A facut diferen ta ntre devo tiunea sfanta si faptele ipocrite ale fariseilor (Mat. 6:118). A pus n contrast spiritul celor ce stapanesc peste al tii si spiritul de sacrificiu manifestat de continuatorii sai (Mat. 20:2528). Cu alta ocazie, asa cum reiese din Matei 21:2832, Isus si-a invitat ascultatorii sa stabileasca singuri dife ren ta dintre fariseism si adevarata cain ta. Aceasta metoda este strans le gata de o alta fa teta importanta a predarii eficiente. Indeamna-ti ascultatorii sa gandeasca In Matei 21:28 citim ca Isus si-a introdus compara tia prin ntrebarea: Ce crede ti? Un nva tator capabil nu se mul tumeste doar sa prezinte anumite fapte sau sa dea raspunsuri, ci si ajuta ascultatorii sa-si dez volte capacitatea de gandire (Prov. 3:21, NW; Rom. 12:1). Folosirea n trebarilor este un mijloc important n atingerea acestui obiectiv. Con form celor relatate n Matei 17:25, Isus a ntrebat: Ce crezi, Simon? De la cine primesc regii pamantului taxe sau capita tie? De la fiii lor sau de la straini? Intrebarile profunde puse de Isus l-au ajutat pe Petru sa gan deasca si sa traga singur concluzia corecta cu privire la plata taxei pen tru templu. In mod asemanator, cand i-a raspuns omului care-l ntre-

Dezvolta- ti aptitudinile de nva tator

59

base: Cine este de fapt aproapele meu? , Isus a prezentat faptele unui preot si ale unui levit n antiteza cu faptele unui samaritean. Apoi, a pus urmatoarea ntrebare: Care dintre acestia trei ti se pare ca s-a fa cut aproapele omului care cazuse ntre talhari? (Luca 10:2936). Fara sa gandeasca n locul interlocutorului sau, Isus l-a invitat sa-si raspun da singur la ntrebare. Luca 7:4143. Sensibilizeaza-le inima Inva tatorii care n teleg sensul Cuvantului lui Dumnezeu si dau sea ma ca adevarata credin ta nu presupune doar memorarea unor infor ma tii si respectarea anumitor reguli. Ea are la baza o buna rela tie cu Ie hova si aprecierea cailor sale. Aceasta forma de nchinare implica ini ma (Deut. 10:12, 13; Luca 10:2527). In Scripturi, cuvantul inima se refera deseori la persoana launtrica, adica la dorin tele, sentimentele, gandurile si motiva tiile noastre. Isus stia ca, desi Dumnezeu vede ceea ce oamenii se uita la nfa tisare, se afla n inima (1 Sam. 16:7). Serviciul nostru pentru Dumnezeu ar tre bui sa fie motivat de iubirea pentru el, nu de dorin ta de a ne impresiona semenii (Mat. 6:58). In ceea ce-i priveste, fariseii faceau multe lucruri de ochii lumii. Ei puneau un mare accent pe respectarea detaliilor Legii si a regulilor impuse de ei, dar nu manifestau calita tile care ar fi putut sa-i identifice ca slujitori ai Dumnezeului caruia pretindeau ca i se nchi na (Mat. 9:13; Luca 11:42). Isus a explicat ca, desi ascultarea de cerin tele lui Dumnezeu este importanta, valoarea acestei ascultari este stabilita n func tie de ceea ce ai n inima (Mat. 15:79; Mar. 7:2023; Ioan 3:36). In va tatura pe care o predam va fi mult mai eficienta daca vom imita exem plul lui Isus. Este important sa-i ajutam pe oameni sa nve te ceea ce as teapta Dumnezeu de la ei. Dar la fel de important este ca ei sa-l cunoas ca si sa-l iubeasca pe Iehova, si sa demonstreze prin conduita lor cat de mult si doresc sa se bucure de aprobarea adevaratului Dumnezeu. Evident, pentru a beneficia din plin de aceasta instruire, oamenii tre buie sa fie constien ncurajat ascultati de ceea ce au n inima. Isus si-a torii sa-si analizeze motiva tiile si sentimentele. Cand le corecta un punct de vedere gresit, el i ntreba de ce au gandit, au vorbit sau au ac tionat ntr-un anumit fel. In plus, pe langa ntrebari, Isus folosea afir ma tii, ilustrari sau ac tiuni menite a-i ajuta sa vada corect lucrurile (Mar. 2:8; 4:40; 8:17; Luca 6:41, 46). Si noi ne putem ajuta ascultatorii su gerandu-le sa-si puna ntrebari ca: De ce ar trebui sa procedez astfel?

60

Dezvolta- ti aptitudinile de nva tator

De ce reac tionez n felul acesta? Apoi, ofera-le argumente care sa-i n curajeze sa priveasca lucrurile din punctul de vedere al lui Iehova. Fa aplicari practice Un nva tator destoinic stie ca n telepciunea este lucrul principal (Prov. 4:7, NW ). In telepciunea este capacitatea de a pune n aplicare cu succes ceea ce cunosti pentru a rezolva probleme, pentru a evita peri cole, pentru a atinge anumite obiective si pentru a-i ajuta pe al tii. In va tatorul are responsabilitatea de a-si ajuta elevii sa dobandeasca n te lepciune practica, nu de a lua decizii n locul lor. Cand examinezi di verse principii biblice, ajuta- ti elevul sa gandeasca. Ai putea sa te referi la o situa tie reala, iar apoi sa-l ntrebi cum l-ar ajuta principiul biblic abia studiat sa depaseasc a o asemenea situa tie. Evr. 5:14. In discursul pe care apostolul Petru l-a tinut la Penticosta din anul 33 e.n. gasim un model de aplicare practica a unui principiu ce a in fluen tat via ta oamenilor (Fap. 2:1436). Dupa ce a dezbatut trei pasaje biblice pe care mul timile le considerau de inspira tie divina, Petru a facut o aplicare a acestor versete din perspectiva evenimentelor la care fusesera cu to tii martori. Mul timea s-a sim tit imediat impulsionata sa ac tioneze n conformitate cu cele auzite. Au metodele tale de predare un efect similar asupra oamenilor? Te mul tumesti doar sa treci n re vista faptele sau mergi mai departe ajutandu-i pe oameni sa n teleaga motivul pentru care lucrurile stau asa? Ii ncurajezi sa mediteze la mo dul n care ar trebui sa le fie influen tata via ta de ceea ce nva ta? Poate ca ei nu vor striga: Ce trebuie sa facem? , asemenea mul timii de la Penticosta, dar, daca vei face o buna aplicare a textelor biblice, i vei impulsiona sa treaca la fapte. Fap. 2:37. Cand citi ti Biblia mpreuna cu copiii, voi, parin ti, ave ti minunata ocazie de a-i nva ta sa gandeasca prin prisma aplicarii practice a prin cipiilor biblice (Ef. 6:4). De exemplu, a ti putea sa alege ti cateva verse te din fragmentul biblic planificat pentru saptamana n curs, sa discu ta ti cu ei semnifica tia acestora, dupa care sa-i ntreba ti ceva de genul: Ce ndrumare ne ofera aceste versete? Cum am putea sa ne folosim de ele n minister? Ce ne dezvaluie despre Iehova si despre modul sau de-a ac tiona, si cum ne consolideaza aprecierea fa ta de El? Indeamna- ti fa milia sa comenteze pe marginea acestor chestiuni cu ocazia discutarii ideilor importante din Biblie la Scoala de Minister Teocratic. Ei vor re tine, cu siguran ta, versetele asupra carora vor face comentarii.

Dezvolta- ti aptitudinile de nva tator

61

Da un bun exemplu Noi nu predam doar prin cuvinte, ci si prin fapte. Ac tiunile noastre sunt un exemplu practic cu privire la modul n care putem aplica ceea ce spunem. De fapt, asa nva ta si copiii. Cand si imita parin tii, copiii demonstreaza ca vor sa fie ca parin tii lor. Ei vor sa afle cum e sa faci ceea ce fac parin tii. In mod asemanator, cand cei carora le predai de vin imitatori ai tai, asa cum si tu esti al lui Cristos, ei vor ncepe sa simta binecuvantarile de care ai parte cand umbli pe calea lui Iehova (1 Cor. 11:1). Vor sim ti personal interven tia lui Iehova. Iata deci cat este de important sa dam un bun exemplu. Felul de per soane care trebuie sa fim n acte de conduita sfanta si n fapte de de vo tiune sfanta va deveni, n mare parte, pentru cei pe care-i instruim, un exemplu viu cu privire la modul n care pot fi aplicate principiile biblice (2 Pet. 3:11). Daca- ti ncurajezi elevul sa citeasca cu regularitate Cuvantul lui Dumnezeu, ar trebui PENTRU A FI EFICIENT sa fii n primul rand tu un cititor sarguincios. Daca vrei ca IN PREDARE si copiii tai sa nve te sa se supuna principiilor biblice, ar trebui ca ei sa vada mai ntai la tine ac tiuni conforme cu Bizuie-te pe Iehova, voin ta lui Dumnezeu. Daca sfatuiesti congrega tia sa fie zenu pe aptitudinile tale loasa n minister, fa tot posibilul sa participi si tu din plin Apreciaza puterea Cuvantului lui Dumnezeu la aceasta lucrare. Cand pui n practica ceea ce le predai al si de el ntr-un foloseste-te tora, esti mai n masura sa-i ndemni la ac tiune. Rom. mod eficient 2:2123. Incearca sa-l onorezi pe Daca vrei sa- ti mbunata testi stilul de predare, ntreaIehova, si nu atrage aten tia asupra ta ba-te: Ii instruiesc pe al tii n asa fel ncat sa faca schimbari Foloseste antiteze pentru n atitudinea, n vorbirea si n ac tiunile lor? Cand vreau sa a-i ajuta pe al tii sa n teleaga clarific un subiect, arat care este deosebirea dintre doua bine idei sau dintre doua ac tiuni? Ce trebuie sa fac pentru a-i Incurajeaza- ti ascultatorii ajuta pe elevi, pe copiii mei sau pe cei prezen ti la ntruniri sa gandeasca sa re tina ceea ce spun? Le arat clar celor ce ma asculta cum Indeamna-i pe to ti sa-si analizeze motiva tiile sa puna n practica ceea ce nva ta? Constitui eu un exem si sentimentele plu n acest sens? In teleg ei ca atitudinea pe care o au fa ta Invita-i pe cei ce te asculta de cele nva tate le poate influen ta rela tiile cu Iehova? sa reflecteze la modul (Prov. 9:10). Continua sa acorzi aten tie acestor aspecte penn care cunostin ta biblica ar trebui sa le influen teze tru a- ti putea dezvolta aptitudinile de nva tator. Fii n mod via ta constant atent la tine nsu ti si la predare. Persevereaza n Fii un exemplu demn aceste lucruri, caci, facand aceasta, te vei salva atat pe tine de imitat nsu ti, cat si pe cei care te asculta. 1 Tim. 4:16.

Cultiva arta conversatiei


TI-E usor Pentru multi, o conversatie? chiar si sa porti gandul de a se angaja ntr-un dialog, mai ales cu cineva necunoscut, este stresant. Ase menea persoane sunt, probabil, timide si poate ca se ntreaba: Ce ar trebui sa spun? Cum sa ncep discutia? Cum as putea sa o continuu? Oamenii volubili, siguri de sine, au uneori tendinta sa domine con versatia. Insa si n discu lor le-ar putea fi greu sa-i antreneze pe altii tie si sa asculte. Prin urmare, indiferent ca suntem timizi sau sa nvete volubili, cu totii trebuie sa cultivam arta conversatiei. Incepe de-acasa Ai putea nvata chiar de-acasa. Dialogurile ziditoa arta conversatiei re pot contribui foarte mult la fericirea familiei. Secretul unor astfel de conversatii sta n grija profunda fat a de cei lalti la o persoana, comunicam (Deut. 6:6, 7; Prov. 4:14). Cand tinem cu ea si ascultam cand vrea sa ne spuna ceva. Un alt factor important l constituie discutarea unor subiecte interesante. Daca vom urma un program regulat de citire si studiere a Bibliei, vom avea ce sa le mpar tasim altora. Folosind-o n mod judicios, brosura Sa examinam Scrip turile n fiecare zi poate fi punctul de plecare al unei discutii interesan te. Probabil ca pe parcursul zilei ai parte de o experient a placuta n serviciul de teren. Sau poate ca ai citit ceva educativ sau hazliu. Ar tre bui sa ne facem obiceiul de a aminti aceste idei n timpul conversatii lor sanatoase din familie; astfel ne va fi mai usor sa dialogam cu per soanele din afara caminului nostru. Cum sa conversezi cu un necunoscut Multi ezita sa nceapa o conversatie cu un necunoscut. Dar, din iu bire fat a de Dumnezeu si fat a de aproapele, Martorii lui Iehova fac eforturi sincere de a nvata sa converseze pentru a le mpartasi altora adevarurile biblice. Ce anume te-ar putea ajuta sa faci mbunatatiri n acest domeniu? In aceasta situatie este valabil principiul enuntat n Filipeni 2:4. Aici suntem ndemnati sa ne interesam nu doar de propriile noastre tre buri, ci si Din moment ce persoa Gandeste-te: de treburile celorlalti. na respectiva nu te cunoaste, ea te va privi ca pe un strain. Dar ce-ai
62

Cultiva arta conversa tiei

63

putea face ca sa se simta mai la largul ei? Un zambet cald si un salut prietenesc vor avea mare efect, dar nu vor fi suficiente! Poate ca i-ai ntrerupt sirul gandurilor. Daca, fara sa-ti pese de ceea ce o preocupa pe ea, ncerci sa o atragi ntr-o discutie despre ceva ce ai tu n minte, te poti sa reactioneze favorabil? Ce a facut oare astepta Isus cand a ntalnit o femeie langa o fantana din Samaria? Ea voia sa scoata apa. Isus s-a folosit chiar de aceasta situatie pentru a-si ncepe conversatia, pe care a transformat-o n scurt timp ntr-o antrenanta dis cutie spirituala. Ioan 4:726. Cu putin vei putea si spirit de observatie, tu intui gandurile oame nilor. Este persoana vesela sau trista? Este n varsta sau chiar infirma? Ai observat ceva ce-ti sugereaza ca n casa sunt copii? Pare persoana respectiva sa aiba o situatie materiala nfloritoare sau una precara? Decoratiunile interioare sau bijuteriile pe care le poarta ti sugereaza ca ai de-a face cu o persoana religioasa? Daca n introducere vei tine cont de aceste aspecte, interlocutorul va observa ca aveti interese comune. Dar daca nu l vezi pe locatar, ci doar l auzi vorbind de dupa us a, ce concluzie ai putea trage? Este posibil ca persoana respectiva sa fie timorata. N-ai putea sa te folosesti chiar de acest indiciu pentru a n cepe o conversatie, fie ea si prin us a? In unele zone poti antrena pe cineva n conversatie povestindu-i cate ceva despre tine despre trecutul tau sau despre ce te-a determinat sa vii la usa lui, despre motivul pentru care crezi n Dumnezeu si ai nceput sa studiezi Biblia sau despre modul n care te-a aju tat ea n viat a (Fap. 26:423). Evident, aceste discutii tre CUM POTI INITIA buie purtate cu tact si cu un obiectiv clar n minte. La ran O CONVERSA TIE dul ei, persoana n cauza s-ar putea simti ndemnata sa-ti spuna ceva despre sine si ei. despre conceptiile Tine seama In unele t ari, ospitalitatea fat a de straini este ceva obis de obiceiurile locale nuit. S-ar putea ca oamenii sa te invite imediat sa intri Fa complimente sincere si ai putea sa-i ntrebi n sa iei loc. Dupa ce te-ai asezat, Abordeaza un subiect mod politicos cate ceva despre sanatatea familiei lor si de interes comun apoi sa asculti cu atentie raspunsul. Daca vei proceda asa, Pune o ntrebare s-ar putea ca si gazda sa fie atenta la ceea ce ai de spus. de opinie Alte popoare sunt chiar si mai ospitaliere, asa ncat sa te vezi nevoit sa prelungesti introductive. discutiile

64

Cultiva arta conversa tiei

In timpul conversatiei, locatarul si n comun va da seama ca aveti anumite lucruri, ceea ce ar putea duce la discutii spirituale ziditoare. Dar ce faci daca n zona n care locuiesti exista multe persoane care vorbesc alte limbi? Cum poti ajunge la acesti oameni? Daca vei nva ta chiar si numai cateva formule de salut simple n unele dintre aces te limbi, oamenii vor vedea ca esti interesat de ei. Aceasta ar putea des chide o portit a spre comunicare. Cum sa ntretii conversatia Pentru a nu lasa conversatia sa lancezeasca, trebuie sa fii interesat de ceea ce gandeste interlocutorul. Incurajeaza-l sa se exprime. Intre barile bine alese pot fi de mare ajutor. Intrebarile de opinie sunt cele mai indicate deoarece, n general, raspunsul nu se va rezuma la un da sau la un nu. De exemplu, dupa ce mentionezi o problema de interes local, ai putea sa ntrebi: Ce anume credeti ca a provocat aceas ta stare de lucruri? sau Care credeti ca ar fi solutia? Cand pui o ntrebare, asculta cu atentie r aspunsul. Arat a-ti interesul sincer printr-un cuvant, ncuviint and din cap sau printr-un gest. Nu-ti ntrerupe interlocutorul. Fii receptiv la ceea ce spune. Fii prompt la ascultare, ncet la vorbire (Iac. 1:19). Cand e cazul sa raspunzi, de monstreaza ca ai fost atent la cele spuse. Insa trebuie sa fii constient ca nu toata lumea ti va raspunde la n trebari. Uneori, singurul raspuns pe care-l vei primi va fi un ridicat din sprancene sau un suras. Altii nu-ti vor spune decat da sau nu. Nu te enerva. Ai rabdare. Nu ncerca sa fortezi nota. Daca persoana este dispusa sa asculte, profita de ocazie pentru a-i mpartasi cateva idei bi blice ncurajatoare. Cu timpul, va ajunge poate sa te considere prieten si ceea ce gandeste. spuna fara retinere sa-ti In timp ce vorbesti pentru o vizita ulterioa cu oamenii, pregateste-i ra. Daca cineva ti pune mai multe ntrebari, raspunde-i la cateva, dar lasa una sau doua n suspans, pentru urmatoarea vizita. Ofera-te sa faci cercetari si pune ntrebari, ai sa-i spui ulterior ce-ai aflat. Daca nu ti putea ncheia conversatia cu o ntrebare ce l-ar putea interesa. Propu ne-i sa discutati de despre aceasta data viitoare. Poti gasi o multime idei n cartea Sa aducem argumente din Scripturi, n brosura Ce pretin de Dumnezeu de la noi si n numerele recente ale revistelor Turnul de veghere si Trezi ti-va!

Cultiva arta conversa tiei

65

Cu fratii de credint a Cand te ntalnesti pentru prima oara cu un Martor al lui Iehova, iei initiativa sa faci cunostin t a cu el? Sau preferi sa stai n banca ta? Iubi rea pentru fratii si surorile noastre ar trebui sa ne ndemne sa dorim sa-i cunoastem (Ioan 13:35). Cum ai putea sa ncepi? Recomandan du-te si ntrebandu-l cum l cheama. Intrebarea Cum ai cunoscut ade varul? duce de obicei la conversatii interesante si va va ajuta sa va cunoaste reciproc. Chiar daca vorbele nu-ti vor veni de la sine, efor ti turile pe care le faci i vor arata ca esti interesat de persoana lui. Si, n fond, asta conteaza! Insa cum ai putea avea o conversatie placuta cu un membru al con gregatiei? Arata-i ca esti sincer interesat de el si de familia lui. Abia s-a terminat ntrunirea? Adu atunci n discutie ideile care ti s-au parut practice. O asemenea conversatie va va fi de folos amandurora. Ai pu tea sa amintesti o idee interesanta dintr-un numar recent al Turnului de veghere sau din Trezi ti-va! Aceasta discutie nu este o etalare sau o testare a cunostin ci o cale de a le mpartasi telor, altora ceva ce ti-a placut n mod deosebit. Poti discuta cu el despre o tema pe care unul dintre voi a primit-o la Scoala de Minister Teocratic si despre modul n care ar putea fi ea prezentata. Ati putea chiar povesti unele expe riente din ministerul de teren. Evident, interesul nostru fa ta de oameni va duce deseori la discu tii de spre oameni, adica despre ceea ce spun sau fac ei. Nici umorul nu ar tre bui sa lipseasca! Va fi ceea ce spunem ncurajator pentru al tii? Daca pu nem n practica sfaturile din Cuvantul lui Dumnezeu si suntem anima ti de iubire pentru Dumnezeu, cuvintele noastre vor fi, cu siguran ta, ncurajatoare. Prov. 16:27, 28; Ef. 4:25, 29; 5:3, 4; Iac. 1:26. Inainte de a merge n predicare, noi ne pregatim. In mod asemanator, am putea pregati cateva idei interesante deCALITATI UTILE spre care sa vorbim cu prietenii nostri. Cand citesti sau auzi ceva deosebit, memoreaza ideile pe care vrei sa le transmiti O atitudine joviala altora. Cu timpul, vei strange multe informatii si vei avea Caldura si sinceritate de unde sa alegi. In felul acesta vei putea sa-ti diversifici Interes sincer fat a subiectele de conversatie, evitand sa te limitezi la proble de persoana n cauza mele cotidiene. Dar, mai presus de toate, fie ca vorbirea ta sa oglindeasca aprecierea profunda pe care o ai fat a de Cuvantul lui Dumnezeu! Ps. 139:17.

Cum ar trebui sa raspunzi la ntrebari


UNELE ntrebari sunt asemenea aisbergurilor. Cea mai mare parte a lor este ascunsa privirii. Problema de fond este deseori mai importan ta decat ntrebarea n sine. Chiar daca interlocutorul este nerabdator sa te asculte, a sti cum sa-i raspunzi nseamna a sti sa discerni cat sa spui si din ce perspectiva sa abordezi subiectul (Ioan 16:12). Asa cum si Isus le-a explicat aposto lilor sai, s-ar putea ca, uneori, cineva sa ceara informatii pe care nu are dreptul sa le cunoasca sau care nu i-ar fi de nici un folos. Fap. 1:6, 7. Scripturile ne sfatuiesc: Exprimarea voastra sa fie ntotdeauna pli na de farmec, dreasa cu sare, ca sa sti cum trebuie sa-i raspundeti ti fiecaruia (Col. 4:6). Asadar, nainte de a da un raspuns trebuie sa avem n vedere nu doar ceea ce urmeaza sa spunem, ci si modul n care o vom face. Incearca sa ntelegi punctul de vedere al interlocutorului Vrand sa-l puna n ncurcatura, saducheii l-au ntrebat pe Isus ce se va ntampla la nviere cu o femeie care fusese casatorita de mai mul te ori. Dar Isus stia ca ei nici nu credeau n nviere. De aceea, le-a ras puns facand aluzie la ideea gresit a care i-a determinat sa puna acea ntrebare. Alegandu-si cu maiestrie argumentele si folosindu-se de o cunoscuta relatare biblica, Isus le-a explicat o idee la care ei nu se gan disera niciodata: dovada clara ca Dumnezeu i va nvia negresit pe cei morti. Adversarii sai au fost atat de uimiti de raspunsul dat de Isus, ncat n-au mai ndraznit sa-i puna si alte ntrebari. Luca 20:2740. Pentru a sti mentalitatea cum sa raspunzi, si tu trebuie sa ntelegi interlocutorilor. De exemplu, un coleg de clasa sau de munca ar pu tea sa te ntrebe de ce nu sarbatoresti pune aceas Craciunul. De ce-ti ta ntrebare? Il intereseaza cu adevarat motivul sau vrea doar sa stie daca ai voie sa te distrezi? Ca sa-ti ar dai seama de ceea ce gandeste, trebui sa-l ntrebi de ce l intereseaza acest lucru. Continua-ti discu tia n functie de raspuns. Te poti folosi de aceasta ocazie pentru a-i
66

Cum ar trebui sa raspunzi la ntrebari

67

arata ca, urmand sfaturile biblice, suntem scutiti de frustrarea si de povara pe care le aduc cu sine unele aspecte ale sarbatorii. Sa presupunem ca esti invitat sa vorbesti despre Martorii lui Iehova unui grup de elevi sau de studenti. S-ar putea ca, dupa ce-ti asculta expunerea, sa-ti puna ntrebari. In cazul n care ntrebarile lor par a fi sincere si directe, si raspunsurile tale ar trebui sa fie simple si la obiect. Daca ntrebarile lor reflecta prejudecati locale, ar fi mai bine ca, nainte de a le da efectiv raspunsul, sa te referi putin la factorii care influenteaz a opinia publica asupra acestor chestiuni sau la mo tivul pentru care Martorii lui Iehova accepta scara de valori stabilita de Biblie. De multe ori, este bine sa consideri aceste ntrebari drept indicii ale domeniului lor de interes, nu drept atacuri, chiar daca au fost puse cu aceasta intentie. Prin raspunsu INAINTE rile tale i dai auditoriului posibilitatea sa-si largeasca sfe DE-A RASPUNDE, ra cunoasterii, i furnizezi informatii exacte si i explici GANDESTE-TE versetele biblice pe care ne ntemeiem convingerile. Cum vei reactiona daca patronul nu va voi sa-ti dea zile Care este motivul libere pentru congres? Mai ntai, analizeaza situatia din ntrebarii punctul sau de vedere. L-ai putea face sa-si schimbe hota Ce baza trebuie pusa rarea oferindu-te sa lucrezi peste program n alte zile sau pentru ca raspunsul explicandu-i ca instruirea pe care o primim la congrese ne sa fie corect nteles ajuta sa fim lucratori cinstiti si de ncredere? Daca i arati Cum ti-ai putea explica pozitia ca tii si astfel ncat sa cont de interesele lui, probabil ca va ntelege va dovedesti consideratie manifesta si tale. Dar fat a de prioritatile el consideratie fat a de preocuparile cum vei reactiona daca ti va cere sa faci ceva necinstit? interlocutorului Un nu hotarat si vor preciza clar o idee din Scripturi ti Cum ai putea sa te exprimi ntr-un mod amabil pozitia. Dar ar fi si mai bine daca i-ai explica mai ntai ca si convingator o persoana dispusa sa minta sau sa fure pentru el ar putea Daca este cazul sa-l minta sau sa-l fure chiar pe el. sa-i raspunzi direct Sau poate ca esti elev si nu vrei sa participi la unele acsau sa-i prezinti exemple si principii biblice care tivitati ce contravin principiilor biblice. Gandes scolare sa-l ajute pe interlocutor te-te ca profesorul nu-ti mpartase ste probabil opiniile si sa decida singur ca e de datoria lui sa pastreze disciplina n clasa. In acest ce sa faca caz va trebui: 1) sa manifesti fat a de preo consideratie cuparile sale, 2) sa-ti explici respectuos pozitia si 3) sa fii ferm hotarat sa-i placi lui Iehova. Dar, pentru ca atitudi nea ta sa fie bine nteleas a, nu e suficient sa-ti declari

68

Cum ar trebui sa raspunzi la ntrebari

simplu si franc convingerile (Prov. 15:28). Daca esti mic, tata sau mama te vor ajuta cu sigurant a sa-ti pregatesti cateva idei pe care sa le expui. Uneori, s-ar putea sa fii nevoit sa dezminti pe care ti acuzatiile le aduce un functionar public. Poate ca un politist, un functionar gu vernamental sau un judecator ti cere sa-ti explici pozitia de neutrali tate, pozitia fat a de anumite legi sau fat a de participarea la ceremo niile cu caracter patriotic. Cum ar trebui sa raspunzi la astfel de n trebari? Conform sfatului biblic, cu blandete si respect profund (1 Pet. 3:15). Gandeste-te si la motivul pentru care-i intereseaza aces te probleme, iar apoi respecta-le pozitia. Si dupa aceea? Asa cum apos tolul Pavel a facut apel la drepturile pe care i le garanta legea roma na, si garanteaza anumite drepturi tu ai putea sa invoci legile care-ti (Fap. 22:2529). Poate ca unele informatii legate de pozitia adoptata de primii crestini sau de Martorii lui Iehova din ntreaga lume l vor ajuta pe respectivul functionar sa nteleag a mai clar aceste chestiuni. Sau ai putea sa-i explici ca oamenii care recunosc autoritatea lui Dum nezeu sunt mult mai dispusi sa respecte legile n vigoare (Rom. 13:114). Daca vei folosi si afirma vei sustine versete biblice cand ti tiile, i-ai putea influenta pozitiv pe cei ce te asculta. Atitudinea interlocutorului fat a de Scripturi Cand decizi ce fel de raspuns sa dai, ar trebui sa tii cont si de atitu dinea interlocutorului fat a de Sfintele Scripturi. Asa a procedat Isus cand a raspuns la ntrebarea saducheilor referitoare la nviere. Stiind ca nu acceptau decat scrierile lui Moise, Isus a discutat cu ei pe baza unei idei cuprinse n Pentateuh; el si-a nceput argumentatia prin cu vintele: Dar ca mortii sunt sculati a dezvaluit chiar Moise (Luca 20:37). Prin urmare, ar fi potrivit sa citezi din acele fragmente ale Bi bliei pe care ascultatorii tai le accepta si le cunosc. Dar daca interlocutorul nu considera Biblia o carte de referint a? Re marca cele spuse de apostolul Pavel n cuvantarea tinut a pe Areopag, consemnata n Faptele 17:2231. El le-a transmis altora adevarurile bi blice fara sa citeze direct din Biblie. Si face la fel cand e cazul. tu poti In anumite zone sunt necesare mai multe discutii nainte de a te pu tea referi n mod direct la Biblie. Cand vrei sa prezinti un text biblic, ar fi mai ntelept sa explici pe scurt de ce este Biblia demna de ncre dere n loc sa afirmi categoric ca este Cuvantul lui Dumnezeu. Cu toa-

Cum ar trebui sa raspunzi la ntrebari

69

te acestea, urmareste sa depui o marturie clara despre scopul lui Dum nezeu si, cu timpul, sa-l determini pe interlocutor sa cerceteze singur ceea ce spun Scripturile. Biblia este mult mai convingatoare decat orice argument prezentat de noi. Evr. 4:12. Intotdeauna plina de farmec Iehova este binevoitor fat a de toti. De aceea, si slujitorii sai sunt n demnati sa aiba ntotdeauna o vorbire plina de farmec, dreasa cu sa re (Col. 4:6; Ex. 34:6)! Aceasta nseamna ca ar trebui sa vorbim cu amabilitate, chiar si sa n-o facem. Vorbi atunci cand suntem tentati rea noastra ar trebui sa fie placuta, nu grosolana sau lipsita de tact. Multi oameni traiesc sub stres si verbal. Cand sunt zilnic agresati sunam la astfel de persoane, ne-ar putea vorbi dur. Cum ar trebui sa reaction am? Biblia spune: Un raspuns bland potoleste mania. O ast fel de replica l poate tempera pe cel ce nu ne mpartase ste convinge rile (Prov. 15:1; 25:15). Oamenii care au zilnic parte de grosolanii pot fi atat de impresionati de manierele noastre sau de tonul nostru ama bil, ncat vor asculta vestea buna pe care le-o aducem. Noi nu vrem sa ne contrazicem cu cei ce nu manifesta respect fat a de adevar, ci dorim sa discutam din Scripturi cu cei dispusi sa ne as culte. Indiferent de situatie, s a nu uit am c a r aspunsurile noastre ar tre bui sa fie amabile si ale sa reflecte ncredere n promisiunile marete lui Dumnezeu. 1 Tes. 1:5. Deciziile personale si t a chestiunile de constiin Ce ar trebui sa raspunzi cand o persoana cu care studiezi Biblia sau un colaborator crestin te ntreaba ce sa faca ntr-o anumita situatie? Poate ca stii ce ai face tu. Dar fiecare trebuie sa-si asume responsabi litatea pentru deciziile sale (Gal. 6:5). Apostolul Pavel i-a ndemnat pe cei carora le predica sa promoveze ascultarea prin credint a (Rom. 16:26). Iata un exemplu excelent pe care ar trebui sa-l imitam! Cel ce va lua anumite decizii mai ales pentru a-i face placere celui care-i ex plica Biblia sau oricui altcuiva le slujeste n realitate oamenilor si nu traieste (Gal. 1:10). Prin urmare, s-ar putea ca un conform credintei raspuns simplu si pus n direct sa nu-l ajute prea mult pe cel ce ti-a trebarea. Cum ai putea deci raspunde conform normelor biblice? Poti sa aduci n discutie principii biblice adecvate si exemple din Biblie. In

70

Cum ar trebui sa raspunzi la ntrebari

unele cazuri, ar fi bine sa-i arati persoanei cum sa faca cercetari pen tru a le gasi, la nevoie, singur. Ati putea chiar sa analizati mpreuna principiile si valoarea exemplelor respective fara a face nsa aplicari directe la situatia n cauza. Intreaba-ti elevul daca a sesizat ceva ce l-ar putea ajuta sa ia o decizie nteleapt a. Incurajeaza-l sa analizeze, n lu mina acestor principii si exemple, ce cale i-ar placea lui Iehova. In fe lul acesta, l vei ajuta sa-si de perceptie ca sa deo exerseze facultatile sebeasca atat binele, cat si raul. Evr. 5:14. Cum sa faci comentarii la ntrunirile congregatiei Intrunirile congregatiei cre stine ne ofer a deseori ocazii de a ne ex prima public credinta. O astfel de ocazie este aceea de a raspunde la ntrebari. Cum ar trebui sa facem comenCUM SA FACI tarii? Animati de dorinta de a-l binecuvanta, sau de a-l COMENTARII vorbi de bine, pe Iehova. Asa a facut si psalmistul DaLA INTRUNIRI vid cand s-a aflat n mijlocul multimilor adunate (Ps. 26:12, NW). Prin comentariile noastre ar trebui sa ne n Daca raspunzi primul, da un raspuns simplu curajam colaboratorii crestini, stimulandu-i, conform si direct sfatului dat de Pavel, la iubire si la lucrari excelente Cand faci comentarii (Evr. 10:2325). Si vom reusi daca ne vom studia lectia suplimentare: 1) arata dinainte! cum se aplica versetul mentionat la ideea Cand faci un comentariu, raspunde simplu, clar si dezbatuta, 2) explica concis. Nu epuiza toate ideile din paragraf, ci abordeacum se rasfrange problema respectiva asupra vietii za numai una. Daca vei raspunde doar la o parte a ntre noastre, 3) mentioneaz a barii, le vei lasa si altora posibilitatea sa dea raspunsuri. n ce fel pot fi folosite Este deosebit de util sa scoti n evident a versetele meninformatiile respective sau 4) relateaza o experient a tionate n material. C and aminte sti un verset, straduies scurta care scoate n te-te sa ndrepti atentia asupra acelor expresii care se re evident a o idee-cheie fera la ideea dezbatuta. Invat a sa raspunzi cu propriile Asculta cu atentie cuvinte, fara sa citesti cuvant cu cuvant din paragraf. Sa comentariile altora pentru a sti cum sa raspunzi nu te descurajezi daca raspunsul tau nu va suna foarte pornind de la ceea ce bine, deoarece oricui i se poate ntampla sa greseasc a. s-a spus deja Este clar ca a sti cum trebuie sa raspundem nu nseam Incearca sa raspunzi na doar a cunoaste raspunsul, ci si a manifesta discernacu propriile cuvinte mant. Si vom simti cand raspunsurile noas ce satisfactie tre vor porni din inima si i vor impresiona pe cei care ne asculta! Prov. 15:23.

Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor


SCRISORILE au schimbat n bine viata si comportamentul a milioa ne de persoane. Majoritatea cartilor ce compun Scripturile grecesti crestine au fost initial scrisori. Si noi putem redacta scrisori pentru a-i ntari pe cei nou-veniti legatura cu prietenii, la adevar, pentru a tine pentru a-i mbarbata pe fratii si res surorile carora li s-au ncredintat ponsabilitati speciale, pentru a-i ncuraja pe cei ce se confrunta cu greutati si necesare bunului mers al pentru a transmite informatii congregatiei. 1 Tes. 1:17; 5:27; 2 Pet. 3:1, 2. Scrisorile sunt si o metoda eficienta de a depune marturie. In une le zone, multi oameni locuiesc n imobile dotate cu dispozitive de nalta securitate sau n cladiri rezidentiale cu acces limitat. Intrucat sunt mai tot timpul plecati, unii sunt greu de gasit cand predicam din casa n casa. Altii locuiesc n regiuni izolate. Boala, vremea rea sau o situatie a te-ar putea retine aca exceptional sa. N-ai putea sa scrii o scrisoare de marturie unei rude sau cuiva ca ruia i-ai depus marturie informala? Ai vreun studiu biblic care s-a mu tat n alta parte? O scrisoare de la tine ar putea fi exact ceea ce are ne voie pentru a-si viu interesul fat a de lucrurile spirituale. Sau mentine le-ai putea mpartasi niste idei biblice adecvate unor proaspat-casato riti, unor parinti tineri sau cuiva caruia i-a murit cineva drag. Cum sa depui marturie prin scrisori Cand vrei sa depui marturie prin scrisori unui necunoscut, trebuie mai ntai sa te prezinti. Ai putea sa-i explici ca participi la o activitate voluntara desfasurat a la nivel mondial. Daca este cazul, mentioneaz a ca esti Martor al lui Iehova. Explica-i de ce preferi sa-i scrii n loc sa-l vizitezi personal. Adreseaza-i-te ca si afla fat a-n fat a. Dar, ti cum v-ati nand cont de sfatul de a fi prudenti si ca serpii ca po totusi inocenti rumbeii, fii foarte atent sa nu-i dezvalui prea multe informatii despre tine. Mat. 10:16. Mentioneaz a n scrisoare ceea ce i-ai fi spus daca l-ai fi putut vizita. Adapteaza o introducere din cartea Argumente sau o prezentare biblica dintr-un numar recent al Ministerului nostru pentru Regat. I-ai putea
71

72

Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor

pune o ntrebare, ncurajandu-l sa mediteze la ea. Unii vestitori expli ca pur si oamenilor cursuri gra simplu ca noi le punem la dispozitie tuite de studiere a Bibliei pentru a le raspunde la anumite ntrebari biblice. Ei mentioneaz a apoi titlurile catorva capitole din unul dintre auxiliarele noastre de studiu. O scrisoare-model de depunere de mar turie apare la pagina 73. Aici ti se ofera cateva sugestii, dar ar fi bine sa variezi ideile, altminteri oamenii s-ar putea sa primeasca de mai multe ori aceeasi scrisoare. Intrucat unora nu le prea place sa citeasca scrisori lungi venite de la straini, ar fi mult mai ntelept sa ntocmesti scrisori scurte. Daca este prea lunga, scrisoarea ta l-ar putea plictisi pe destinatar nainte de a o fi terminat de citit. Ar fi bine sa anexezi o invitatie cu ntruni rile de la Sala Regatului, sau chiar si un tract, o brosur a sau un nu mar al revistei Turnul de veghere ori Treziti-v a! Ai putea sa explici ca aceste publicatii pot fi furnizate cu regularitate, la cerere. Ori cere-i permisiunea sa-l vizitezi acasa pentru a vorbi mai pe ndelete despre subiectul n discutie. Cateva sugestii cu privire la forma Uita-te la modelul de scrisoare alaturat. Observa ca: 1) este scrisa ngrijit, nu dezordonat, 2) n cazul n care plicul s-ar rataci, destinatarul va avea totusi numele si adresa expeditorului, 3) scopul scriso rii este specificat simplu si direct n primul paragraf, 4) fiecare idee principala este prezentata ntr-un paragraf nou si, 5) avandu-se n ve dere scopul, scrisoarea nu este nici prea familiara, nici prea oficiala. O scrisoare cu caracter mai oficial, cum este cea pe care secretarul congregatiei o trimite Filialei, trebuie sa contin a data, numele congregatiei, precum si numele si adresa secretarului. Mai trebuie preci zate si careia i este ex numele si adresa persoanei sau ale organizatiei pediata scrisoarea. Urmeaza apoi o formula de salut corespunzatoare. In ncheierea scrisorii, deasupra semnaturii apar, n unele limbi, for mule de ncheiere de genul Al dumneavoastra . . . sau Cu sinceri tate . . .. Semnatura propriu-zisa trebuie scrisa de mana. Indiferent cui i scrii, fii atent la ortografie, gramatica, punctuatie si, la aspect; aceste elemente pot conferi demnitate scri binenteles, sorii tale si mesajului pe care ea l transmite. Pe plic trebuie scrisa ntotdeauna o adresa, de preferint a adresa ta. In cazul n care nu consideri ntelept sa-ti scrii adresa personala cand

Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor

73

depui marturie prin scrisori unor straini, ntreaba-i pe batrani daca sunt de acord sa treci adresa Salii Regatului. Adresa Filialei nu trebu ie folosita niciodata n acest scop, deoarece s-ar transmite falsa idee ca scrisoarea a fost trimisa de Filiala, ceea ce ar crea confuzie. Daca la expeditor nu este specificata nici o adresa, iar n plic este introdu sa literatura, s-ar putea crede ca Filiala este cea care a expediat scrisoarea. Asigura-te ca scrisoarea a fost timbrata corespunzator, mai ales da ca ai introdus si literatura. Daca timbrul pus este de o valoare mai mica, destinatarul va trebui sa plateasca o suprataxa, ceea ce ar stir bi valoarea mesajului transmis. Nu uita ca, n multe t ari, pretul unei scrisori n care este inclusa Ioana Rotaru o brosur a sau o revista este mai Str. Matei Corvin nr.14 mare decat al unei scrisori simMun. Brasov, cod 34221 Jud. Brasov ple.
Un ton potrivit Dupa ce termini de redactat o scrisoare, citeste-o pentru a-i ana liza continutul. Cum suna? Prie tenos, plin de tact? In relatiile interpersonale iubirea si amabi litatea sunt calitati demne de dorit (Gal. 5:22, 23). Daca sesizezi cumva un ton distant sau o nuant a de pesimism, reformulea za ideile. O scrisoare poate ajunge acolo unde tu nu ai acces si este un in strument important n minister. Intrucat scrisoarea este cartea ta de vizita, fii foarte atent la conti nutul, forma si tonul ei. Ea poa te fi exact lucrul de care are nevoie un suflet sensibil pentru a pasi sau pentru a persevera pe calea vietii.
Brasov, 1 iunie 2002 Stimata doamna Georgescu, Eu si meu locuim n acelasi sotul cartier cu dum neavoastra. Intrucat nu am reusit sa va vorbim per sonal, ne-am gandit sa va transmitem prin aceasta scrisoare cateva informatii importante, dintre care unele sunt cuprinse n tractul alaturat. Avem privilegiul sa participam la o activitate vo luntara care se desfasoar a n peste 200 de t ari. Noi punem la dispozitia oamenilor un program menit a-i ajuta sa afle raspunsuri biblice la ntrebari im portante, cum ar fi: De ce mbatranim si murim? Care este scopul vietii? Cum putem gasi adevarata fericire? Noi participam la aceasta activitate deoarece le dorim cu adevarat binele vecinilor nostri. Lucrarea noastra nu are caracter comercial. Speram ca n scurta vreme sa putem sta de vorba personal. Nu ezi tati sa ne contactati la adresa de mai sus. Cu sinceritate, [Semnatura]

Fa progrese
CAND nveti sa aplici principiile biblice, ncepi sa-ti schimbi ncetul cu ncetul modul de gandire, de vorbire si de comportare. Multe din tre aceste schimbari le-ai facut chiar nainte de a te nscrie la Scoala de Minister Teocratic. Apoi ai progresat pana acolo ncat ti-ai dedicat viata lui Iehova. Inseamna nsa ca nu mai trebuie sa faci progrese? In nici un caz! Botezul nu este decat nceputul. Discipolul Timotei slujea deja ca batran crestin cand Pavel i-a spus sa mediteze la sfaturile pe care i le daduse si la privilegiile de servi ciu ce-i fusesera acordate, cu alte cuvinte sa fie absorbit de aceste lucruri, pentru ca progresul sau sa fie evident pentru toti (1 Tim. 4:1215). Indiferent ca faci primii pasi pe calea adevarului sau ca esti crestin cu experient a, trebuie sa fii dornic sa faci progrese. Cunostin t a si schimbari In Efeseni 3:1419 citim ca apostolul Pavel s-a rugat ca tovarasii sai crestini sa fie pe deplin capabili sa nteleag a . . . care este latimea si lungimea si si naltimea adancimea adevarului. Din acest motiv, Isus a dat daruri sub forma de oameni care sa instruiasca, sa ntareasca si sa redreseze congregatia. Meditarea cu regularitate la Cuv antul inspi rat al lui Dumnezeu si ndrumarea oferita de nvat atorii cu experien t a ne vor ajuta sa crestem spiritualiceste. Ef. 4:1115. Aceasta crestere pretinde sa ne nnoim n forta care ne activeaza mintea. Inseamna cultivarea unei dispozitii mentale asemanatoare aceleia avute de Dumnezeu si mo de Cristos. Pretinde sa ne nsusim dul lor de gandire pentru a mbraca noua personalitate (Ef. 4:23, 24). Cand studiezi Evangheliile, consideri aceste dari de seama asupra vie tii lui Cristos drept o sursa de exemple demne de urmat? Incerci sa gasesti lui Isus pe care sa te stra anumite trasaturi ale personalitatii duiesti 1 Pet. 2:21. sa le imiti? Subiectele tale de conversatie pot oglindi progresul pe care l-ai fa cut n aceasta directie. Cei ce-au mbracat noua personalitate nu vor besc fatarnic, injurios, obscen sau critic, ci folosesc un limbaj bun pentru a zidi . . . ca sa le comunice ascultatorilor ce este favorabil (Ef. 4:25, 26, 29, 31; 5:3, 4; Iuda 16). Cuvintele pe care le folosesc n
74

Fa progrese

75

particular sau la ntrunirile congregatiei demonstreaza ca adevarul le-a transformat viata. O alta dovada de progres este si faptul ca nu mai esti aruncat n toate partile ca de valuri si purtat ncoace si ncolo de orice vant de nvat atura (Ef. 4:14). Cum reactionezi, de exemplu, cand lumea te bombardeaza cu idei, teorii si divertismente noi? Esti tentat sa iei din timpul alocat responsabilitatilor spirituale si sa te ocupi de astfel de lucruri? Aceasta atitudine ti-ar putea ncetini progresul spiritual. Asa dar, este mai ntelept sa rascumperi timpul pentru obiective spiritua le! Ef. 5:15, 16. Si poate fi un indiciu al progresului tau spi atitudinea fat a de altii ritual. Ai nvatat sa fii plin de o tandra compasiune, iertandu-i cu marinimie pe fratii si pe surorile tale? Ef. 4:32. Vei demonstra ca faci progrese daca n congregatie, a, acasa, la scoal n locurile publice si la munca te vei comporta asa cum i place lui Iehova (Ef. 5:216:9). Daca n toate aceste situatii vei manifesta cat mai multe calitati divine, progresul tau va fi observat si de altii.
Folosesteti darurile Iehova ne-a nzestrat pe fiecare cu talente si aptitudini. El se asteap ta ca noi sa le folosim spre binele altora astfel ncat sa-si poata mani festa prin noi bunatatea nemeritata. In acest sens, apostolul Petru a scris: In masura n care fiecare a primit un dar, folositi-l, slujindu-va unii altora ca administratori excelenti ai bunatatii nemeritate a lui Dumnezeu (1 Pet. 4:10). Tu cum te folosesti de darurile tale? Iata cum si Daca cineva vorbeste, continua Petru rationamentul: sa vorbeasca ca si sacre ale lui Dumnezeu (1 Pet. cum ar fi declaratiile 4:11). Acest verset ne arata ca, pentru a-i aduce glorie lui Iehova, avem responsabilitatea de a vorbi n armonie cu Biblia. Si felul n care vor bim ar trebui sa-l glorifice pe Iehova. Instruirea pe care o primesti la Scoala de Minister Teocratic te poate ajuta s ati folose sti darurile pen tru a-l onora pe Iehova prin sprijinul pe care li-l acorzi altora. Avand n vedere acest obiectiv, cum ai putea sa-ti estimezi progresul pe care-l faci la scoal a? In loc sa te evaluezi n functie de cate calitati oratorice apar bifate pe fisa cat de tema repartizata, gandeste-te ta de sfaturi sau n functie de mult te-a ajutat instruirea primita sa-ti mbunatate sti calitatea

76

Fa progrese

jertfei de lauda pe care i-o aduci lui Iehova. Intrucat scoala ne prega teste n serviciul de teren, ntreaba-te: Ma pre sa fim mai eficienti gatesc eu realmente pentru ceea ce urmeaza sa spun n lucrare? Am nvatat sa manifest interes fat a de cei carora le depun marturie? Am pus bazele unei vizite ulterioare lasand deschisa calea spre urmatoa rea vizita printr-o ntrebare la care va trebui sa raspund? Daca studiez cu cineva, ma straduiesc sa-mi mbunatatesc calitatile de nvat ator pentru a atinge inima elevului? Nu-ti evalua progresul doar prin prisma privilegiilor de serviciu care ti se acorda. Progresul tau nu este reflectat de privilegiile de serviciu primite, ci de modul n care te achiti de ele. Daca ai primit sarcina de a preda, ntreaba-te: Am folosit efectiv arta predarii? Am dezvol tat n asa viata celor ce m-au as fel materialul ncat sa fi influentat cultat? Indemnul de a ne folosi bine darurile presupune si a lua initiativa. Iei initiativa de a merge mpreun a cu al tii n serviciul de teren? Cauti ocazii de a-i ajuta pe acei membri ai congregatiei care sunt noi, tineri sau infirmi? Te oferi sa faci curatenie la Sala Regatului sau sa dai o mana de ajutor cu ocazia congreselor? Faci din cand n cand pionie rat auxiliar? Ai fi dispus sa slujesti ca pionier regular sau ntr-o con gregatie care are mai mare nevoie de ajutor? Daca esti frate, te stra duiesti biblice trasate pentru slujitorii minis sa corespunzi cerintelor teriali si de a te oferi sa dai o mana de aju pentru batrani? Dispozitia tor sau de a accepta anumite responsabilitati dovedeste ca faci progrese. Ps. 110:3.
Rolul experientei Daca, din cauza lipsei de experient a, simti ca nu poti face atat cat ai dori, nu te descuraja. Cuvantul lui Dumnezeu l poate face nte lept pe cel lipsit de experient a (Ps. 19:7, NW; 119:130; Prov. 1:14). Aplicand sfaturile biblice, vom beneficia de ntelepciunea perfecta a lui Iehova, care este mult mai pretioas a decat cunostin pe care o ta acumulam prin experient a proprie. Intr-adevar, daca facem progrese n serviciul adus lui Iehova, vom castiga o bogata experient a. Cum o putem folosi spre binele nostru? Intrucat trecem prin diverse situatii n viat a, am putea fi tentati sa spunem n sinea noastra: Am mai trecut prin asta. Stiu cum sa pro cedez. Dar am urma astfel calea ntelepciunii? Proverbele 3:7 ne

Fa progrese

77

avertizeaza: Nu te socoti singur ntelept. Desigur, experienta ar tre bui sa ne ajute sa ntelegem mai bine factorii ce determina diverse si tuatii. experienta Dar, daca progresam spiritualiceste, ar trebui sa ne sadeasca n minte si n inima convingerea ca, pentru a reusi n viat a, avem nevoie de binecuvantarea lui Iehova. Vom demonstra ca pro gresam daca vom apela cu promptitudine la Iehova pentru ndruma re, evitand sa fim prea ncrezatori n fortele proprii. In plus, fiind con vinsi c a nimic nu se poate nt ampla f ar a permisiunea lui si cultivand o relatie apropiata si sincera cu Tatal nostru ceresc, vom reusi cu ade varat sa facem progrese. Continua sa naintezi Desi uns, matur spiritualiceste, apostolul Pavel a recu era crestin noscut ca trebuia sa continue sa nainteze pentru a-si via atinge tinta: ta (Filip. 3:1316). Dar tu, spre ce tinzi? Cat de mult ai progresat? Pentru a-ti evalua n mod realist progre sul, analizeaza-te: Ti-ai nsusit ntru totul noua personalitate? In ce masura te supui suveranitatii lui Iehova? Esti dispus sa te folosesti fara rezerve de darurile cu care ai fost nzestrat pentru a-i aduce onoare Creatorului? Intrucat beneficiezi de instruirea oferita la Scoala de Mi nister Teocratic, ar trebui sa demonstrezi tot mai mult prin felul n care vorbesti nsusit pe care Cuvantul si predai ca ti-ai acele calitati lui Dumnezeu pune mare accent. Concentreaza-te n permanent a asupra acestor indici ai progresului. Tine cont de ei, si progresul tau nu va trece neobservat. CARE SUNT OBIECTIVELE TALE SPIRITUALE?
Care sunt obiectivele realiste pe care ti le-ai propus pentru anul viitor?

1. 2.
La ce obiective pe termen lung aspiri atat de mult ncat esti hotarat sa le atingi? Enumera-le!

1. 2. 3.

Curs de dezvoltare a aptitudinilor de orator si de nvat ator


INDIFERENT ca esti tanar sau n varsta, barbat sau femeie, acest curs te va ajuta sa te exprimi mai corect si sa predai cu mai multa eficient a Cuvantul lui Dumnezeu. Supraveghetorul Scolii de Minister Teocratic le repartizeaza celor n scrisi a anumite teme. Pe urmatoarele trei pagini vei gasi fisa la scoal per sonala de sfaturi oratorice. Numerele din dreptul calitatilor oratorice de pe fis de pe urmatoarele pagini. Aceste lectii a corespund lectiilor ti ex plica ce trebuie sa faci pentru a stapani diverse elemente de oratorie si de predare si te ajut a s a n telegi importan ta lor. Vei g asi, de asemenea, ndrumari utile asupra modului n care poti aplica sugestiile primite. Benzile de culori de pe fis a indica ce aspecte oratorice se preteaza la: 1) o citire naintea unui auditoriu, 2) o demonstratie ntre doua sau mai multe persoane sau 3) o expunere naintea congregatiei. Supraveghe torul scolii ti va spune ce calitate oratorica va trebui sa aprofundezi. Este preferabil sa te concentrezi doar asupra unei sugestii odata. Daca vei face exercitiile recomandate la sfarsitul lectiei pe care o ai de stu diat, vei progresa mai repede. Dupa ce vei demonstra ca ai aplicat bine sfaturile din lectia respectiva, consilierul ti va indica o alta calitate ora torica pe care sa o aprofundezi. Daca tema repartizata este o demonstratie, ai nevoie de un cadru. La pagina 82, vei gasi o lista cu cateva sugestii de cadru, dar nu trebuie sa te limitezi la ele. Ca sa castigi experient a, consilierul ar putea sa-ti re comande el nsusi un anumit cadru sau te va lasa sa-ti alegi singur unul. Daca vei citi aceasta carte si aferente, chiar daca vei efectua exercitiile nu ai de pregatit o tema, vei progresa mai rapid. Incearca sa parcurgi cate o lectie n fiecare saptamana. Chiar daca esti de Minister Teocratic si nscris de multi ani la Scoala predici vestea buna de multa vreme, mai poti s a faci mbun at a tiri. Str a duieste-te sa tragi cat mai multe foloase din instruirea oferita la Scoala de Minister Teocratic!
78

EXERCITII

FIS A PERSONAL A DE SFATURI ORATORICE


(Numarul lectiei) DATA INCEPERII

O FINALIZARII

DATA

DEMONSTRATIE

EXPUNERE

CITIRE

1 Citire corecta 2 Articulare clara 3 Pronun tie corecta 4 Cursivitate 5 Pauze adecvate 6 Accentuare corespunzatoare 7 Accentuarea ideilor principale 8 Volum adecvat 9 Modula tie 10 Entuziasm 11 Caldura si sentiment 12 Gesturi si mimica 13 Contact vizual 14 Naturale te 15 Aspect ngrijit 16 Siguran ta de sine 17 Folosirea microfonului 18 Folosirea Bibliei n argumentare

79

EXERCITII

FIS A PERSONAL A DE SFATURI ORATORICE


(Numarul lectiei) DATA INCEPERII

O FINALIZARII

DATA

DEMONSTRATIE

EXPUNERE

19 Incurajeaza folosirea Bibliei 20 Introducerea eficienta a textelor biblice 21 Citirea si accentuarea corecta a textelor biblice 22 Aplicarea corecta a textelor biblice 23 Eviden tierea valorii practice 24 Alegerea cuvintelor 25 Folosirea schi tei 26 Dezvoltarea logica a materialului 27 Expunere libera 28 Ton de conversa tie 29 Calitatea vocii 30 Interes fa ta de interlocutor 31 Respect fa ta de al tii 32 Exprimare convingatoare 33 Tact si fermitate 34 Incurajator si pozitiv 35 Repeti tie pentru accentuare 36 Dezvoltarea temei

80

EXERCITII

FIS A PERSONAL A DE SFATURI ORATORICE


(Numarul lectiei) DATA INCEPERII

O FINALIZARII

DATA

IE DEMONSTRAT

EXPUNERE

37 Eviden tierea ideilor principale 38 Introduceri care trezesc interesul 39 Incheiere eficienta 40 Exactitatea afirma tiilor 41 Expunere clara 42 Prezentare instructiva 43 Folosirea materialului indicat 44 Folosirea eficienta a ntrebarilor 45 Ilustrari si exemple instructive 46 Ilustrari inspirate din situa tii obi snuite 47 Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale 48 Ra tionamente logice 49 Argumente convingatoare 50 Sensibilizarea inimii 51 Calcularea si repartizarea judicioasa a timpului 52 Indemnuri eficiente 53 Incurajarea si ntarirea auditoriului

81

Cand prezin ti la Scoala de Minister Teocratic o tema sub forma de demonstra tie, po ti folosi oricare dintre aceste cadre. Incearca sa nu folose sti de doua ori acela si cadru nainte de a le fi epuizat pe toate cele adecvate teritoriului congrega tiei tale. Noteaza n spa tiul prevazut data la care ai folosit fiecare cadru.
Data la care l-ai folosit

Foloseste diverse cadre

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

O prezentare din casa n casa Depasirea unei obiectii O prima vizita ulterioara la cineva care a manifestat interes Demonstrezi cum se tine un studiu biblic la vizita initial a Studiu biblic cu cineva care nu citeste bine Studiu biblic cu un elev avansat Incurajand un elev cu care studiezi sa participe la ntruniri Cum poti sa-l ndemni pe cel cu care studiezi Biblia sa puna n practica anumite sfaturi biblice Te pregatesti pentru lucrare cu un proclamator nebotezat Indemn de a citi Biblia, dand cateva sugestii sau aratand foloasele pe care le putem trage din citirea unei anumite car ti biblice Depunere de marturie la telefon sau la interfon Participare la marturia stradala Marturie la piat a sau n alte zone comerciale Marturie informala ntr-o sala de asteptare Marturie informala ntr-un mijloc de transport n comun Depunere de marturie ntr-un cadru obisnuit Depunere de marturie unui vecin Discutand despre convingerile tale cu o ruda care nu e Martora Impartasinduti a convingerile unui coleg de munca sau de scoal Depunere de marturie unui profesor, unui patron sau unui functionar local Depunere de marturie unui medic, unui avocat sau unor persoane de alte profesii Depunere de marturie cuiva care nu vorbeste bine limba ta Conversatie cu un ateu sau cu un agnostic Depunere de marturie unui animist, unui budist, unui catolic, unui hindus, unui evreu, unui musulman, unui protestant sau cuiva de o alta religie Cum colaboreaza doi vestitori n cadrul programului Pionierii i ajuta pe altii O discutie ntre un parinte si copilul sau ori ntre un tanar si fratele lui de corp Incurajand pe baza Bibliei o persoana bolnava Folosind Scripturile n serviciul de teren pentru a consola o persoana deprimata sau ndoliata O persoana mai n varsta da sfaturi unui tanar Alt cadru adecvat zonei n care locuiesti

82

CITIRE CORECTA

Ce trebuie sa faci? Citeste cu voce tare exact ceea ce este scris. Nu sari cuvinte sau silabe si nu citi altceva decat este scris. Pronunt a corect cuvintele. Tine cont de punctuatie si de semnele diacritice.
SCRIPTURILE spun ca Dumnezeu doreste ca oameni de tot felul sa ajun ga la o cunostin t a exacta a adevarului (1 Tim. 2:4). Prin urmare, do rinta noastra de a transmite cu fidelitate cunostin biblica ar trebui sa ta se reflecte n modul nostru de citire. Este important ca atat tinerii, cat si cei n varsta sa poata citi bine cu voce tare din Biblie si din publica tiile care o explica. In calitate de Martori ai lui Iehova, noi avem responsabilitatea de IMPORTANTA a le transmite altora cunostin ta despre Iehova si despre cai le lui. Adeseori, aceasta activitate ne pretinde sa citim nainCitirea corecta si atenta a unui text este un element tea unei persoane, a unui grup sau n familie. La Scoala de esential n transmiterea Minister Teocratic, to ti fra ti si surori, tineri si varstnici unei cunostin te biblice au posibilitatea sa primeasca sfaturi pentru a-si mbunaexacte. ta ti deprinderile de citire. Indiferent ca ne aflam naintea unei persoane sau nain tea congrega tiei, citirea Bibliei trebuie privita cu toata serio zitatea. Biblia este inspirata de Dumnezeu. Mai mult decat atat, cuvantul lui Dumnezeu este viu si exercita putere . . . si este ca pabil sa discearna gandurile si inten tiile inimii (Evr. 4:12). Cuvantul lui Dumnezeu con tine o cunostin ta nepre tuita pe care nu o gasim ni caieri altundeva si pe singurul Dumnezeu ne poate ajuta sa-l cunoastem adevarat, sa cultivam rela tii stranse cu El si sa facem fa ta cu succes pro blemelor vie tii. In plus, ne arata cum putem dobandi via ta eterna n lu mea noua a lui Dumnezeu. Sa ne straduim, asadar, sa citim cat mai bine din Biblie! Ps. 119:140; Ier. 26:2. Cum putem citi corect. Calitatea unei citiri depinde de mai mul ti factori. Primul ar fi corectitudinea. Aceasta presupune sa citim exact ce este scris. Ai grija sa nu sari cuvinte, sa nu le trunchiezi si sa nu le confunzi cu altele. Pentru a putea citi corect cuvintele, trebuie sa n telegi bine contex tul. Dobandirea unei bune pronun tii necesita o pregatire sarguincioasa.
83

84

Citire corecta Apoi, pe masura ce te vei deprinde sa cuprinzi cu privirea mai multe cu vinte deodata si sa n telegi cum se nlan tuie ideile, vei ajunge sa citesti mai bine. Punctuatia ale limbii si semnele diacritice sunt elemente esentiale scrise. Punctuatia ti indica unde anume sa faci o pauza, cat de lunga trebuie sa fie aceasta sau daca este necesara o inflexiune a vocii. In une le limbi, daca nu citesti ceruta de semnele de punctuatie, cu intonatia poti sa transformi o ntrebare ntr-o afirmatie sau chiar sa denaturezi sensul frazei. Evident, rolul punctuatiei este n general strict gramatical. In multe limbi este imposibil sa citesti cont de sem corect daca nu tii nele diacritice, atat de cele grafice, cat si de cele cerute de context. Aces te semne modifica valoarea fonetica a literei pe care o marcheaza. Fami liarizeaza-te bine cu modul n care sunt folosite n limba ta semnele de punctuatie si cele diacritice, pentru ca ele sunt cheia unei citiri expresi ve. Nu uita ca obiectivul tau este acela de a comunica idei, nu de a rosti cuvinte. Daca vrei sa-ti dezvolti deprinderea de a citi corect, trebuie sa exer sezi. Citeste de mai multe ori un paragraf, pana cand vei reusi sa nu mai faci nici o greseal a. Treci apoi la paragraful urmator. Dupa aceea, stra duieste-te sa citesti cuvinte, mai multe pagini, avand grija sa nu omiti sa nu le repeti si sa nu le citesti gresit. Dupa ce ai parcurs toate aceste

PUNCTUATIA
Punctul (.) marcheaza o pauza mai lunga. Virgula (,) marcheaza de obicei o pauza mai scurta, indicand o fragmentare a textului. Punctul si virgula (;) marcheaza o pauza mai mica decat cea redata prin punct, dar mai mare decat cea redata prin virgula. Doua puncte (:) anun ta o enumerare sau un citat; ele marcheaza totodata o pauza, care nu schimba nsa modula tia. Semnul exclamarii (!) marcheaza o traire puternica. Semnul ntrebarii (?) marcheaza de obicei intona tia unei fraze interogative, sugerandu- ti ca propozi tia tre buie citita pe un ton ascendent. Semnele citarii (. . ., . . . sau . . .) sugereaza ca textul reprodus trebuie redat cu pauze (foarte scur te, cand este vorba despre un fragment de text; mai lungi, cand este vorba despre o fraza ntreaga). Cratima (liniu ta de unire si de despar tire) (-) mar cheaza rostirea mpreuna a doua sau mai multe cuvin te; grafic, cratima este mai scurta decat linia de pauza. Linia de dialog si de pauza () Prima indica ncepu tul vorbirii fiecarei persoane care ia parte la o conver sa tie, iar a doua delimiteaza cuvinte, propozi tii, fraze etc., marcand o u soara schimbare de ton sau de ritm. Parantezele rotunde ( ) si parantezele drepte [ ] cuprind cuvinte izolate de restul textului, care trebuie citite pe un ton u sor descendent. Notele bibliogra fice aflate ntre paranteze nu trebuie citite. Cuvintele nchise n paranteze drepte contribuie la ntregirea sensului unei propozi tii sau al unei fraze si nu trebuie citite pe un alt ton.

Citire corecta

85

etape, roaga pe cineva sa te urmareasca n timp ce citesti spuna si sa-ti daca mai faci greseli. Unii oameni nu pot citi bine din cauza vederii slabe sau a iluminatu lui necorespunzator. Daca acesti ei ar ajunge, fara factori ar fi eliminati, ndoiala, sa citeasca mult mai bine. Cu timpul, fratii care sunt buni cititori ar putea fi invitati sa citeasca n public la studiul de carte al congregatiei sau la SUGESTII studiul Turnului de veghere. Dar, pentru a te achita cum se Prin multe, multe exercitii! cuvine de aceasta responsabilitate, nu este suficient sa rosSi prin citirea cu voce tare. testi corect cuvintele. Pentru a deveni un cititor public capa Roaga pe cineva sa-ti bil, trebuie sa cultivi bune obiceiuri de citire n particular. urmareasca citirea Aceasta nseamna sa ntelegi rolul pe care-l are n fraza fie si sa-ti arate greselile. care cuvant. Nu poti sa sari peste unii termeni si sa ntelegi Cand studiezi personal, totusi bine mesajul textului. Daca n locul cuvintelor scrise impune-ti sa citesti vei citi altele, sensul frazei va fi denaturat. Acest adevar este cu atentie. valabil chiar si sea atunci cand citesti n gand. Daca nu tii In loc sa citesti doar ma de context sau de semnele diacritice, vei citi gresit. cuvinte, nvat a sa citesti Stra grupuri de cuvinte. duieste-te din r asputeri s a n telegi semnifica tia fiec arui ter men n functie de contextul n care apare. Fii atent si la mo dul n care punctuatia determin a sensul frazei. Nu uita ca, n general, o idee este redata printr-un grup de cuvinte. Re marca-le pentru ca, atunci cand citesti cu voce tare, sa citesti grupuri de cuvinte expresii si and nu doar cuvinte disparate. Inteleg propozitii clar sensul celor citite, vei putea transmite mai bine cunostin exacta ta cand vei citi n public. Apostolul Pavel i-a scris unui batran crestin cu experient a urma toarele: Continua sa te dedici citirii publice (1 Tim. 4:13). Cu sigu rant a, acesta este un domeniu n care putem face cu totii mbunatatiri.

EXERCITIU: Dupa ce te-ai pregatit bine, roaga-l pe un prieten sau pe un membru al fa miliei sa ia Biblia si sa te urmareasca n timp ce citesti un fragment din Ma tei, capitolele 5 la 7. Roaga-l sa te opreasca ori de cate ori 1) sari peste un cuvant, 2) citesti gresit un cuvant sau i schimbi locul ori 3) nu tii cont de un semn diacritic sau de punctuatie, care ti indica o pauza sau o inflexiu ne. Ar fi bine sa faci acest exercitiu de doua, trei ori, timp de cel putin 10 minute.

ARTICULARE CLARA

Ce trebuie sa faci? Pronunt a cuvintele n asa de fel ncat sa poata fi usor ntelese auditoriu. Aceasta pretinde: 1) folosirea corecta a organelor vorbirii si structurii cuvintelor. 2) ntelegerea
PENTRU a comunica eficient, trebuie sa vorbim clar. Oricat de intere sant sau de important ar fi ce avem de spus, daca nu ne facem bine n telesi, mesajul nostru si va pierde din valoare. Oamenii nu pot fi sensibiliza ti prin cuvinte pe care nu le n teleg bine. Chiar daca cineva are o voce puternica, usor de auzit, cuvintele lui nu vor putea misca inima ascultatorilor daca nu vorbeste clar. E ca si cum ar vorbi ntr-o limba straina pe care interlocuIMPORTANTA torul nu o n telege (Ier. 5:15). Biblia ne aminteste: Daca Cand articulam corect trompeta da un semnal neclar, cine se va pregati pentru bacuvintele, ne facem bine ntele talie? Tot asa si, iar cei din jur si voi, daca prin intermediul limbii nu pro vor lua n serios ceea nun ta ti vorbe usor de n teles, cum se va sti ce se spune? De ce spunem. fapt, ve ti vorbi n vant. 1 Cor. 14:8, 9. Factori care conduc la o vorbire neclara. Un factor ar putea fi deschiderea insuficienta a gurii. Rigiditatea mus chilor maxilarului si imperceptibila a buzelor pot face ca su miscarea netul scos sa fie stins, nabusit. Si vorbirea precipitata este greu de urmarit. E ca si cum ai asculta o nregistrare la o tura tie mai mare decat cea normala. Auzi cuvintele, dar fara sa le n telegi prea bine sensul. Uneori, vorbirea neclara este cauzata de o deficien ta a organelor fo natoare. Dar chiar si cei ce se confrunta cu astfel de probleme pot face multe mbunata tiri daca aplica sugestiile din aceasta lec tie. De obicei nsa, vorbirea neclara este cauzata de o articulare incorec ta a cuvintelor, adica de citirea lor legata, ceea ce ngreuneaza n tele gerea sensului. Problema consta n omiterea unor silabe sau a unor li tere de baza sau n nepronun tarea literelor finale. Cand vorbitorul n valmase ste cuvintele, ascultatorii nu vor n telege decat anumite idei sau expresii, fiind nevoi ti sa ghiceasca restul. Articularea incorecta a cuvintelor poate stirbi eficien ta predarii.
86

Articulare clara

87

Cum putem articula clar. Unul dintre secretele articularii clare este ntelegerea modului de alcatuire a cuvintelor n limba materna. In ma joritatea limbilor, cuvintele sunt formate din silabe. La randul lor, sila bele sunt alcatuite din unu sau mai multe sunete rostite mpreuna. Fie care silaba ar trebui, n mod normal, sa se auda n timpul actului vor birii. Totusi, silabele nu se accentueaza toate la fel. Daca vrei sa ai o dictiune mai buna, ncearca sa vorbesti mai rar si sa pro nunti fiecare silaba. La nceput cuvintele ar putea suna exSUGESTII cesiv de exact, dar cu timpul vei ajunge sa dobandesti o Pronunt a si citeste clar vorbire cursiva. Uneori, straduindu-te sa vorbesti cat mai fiecare cuv ant, articul and fluent, poti ajunge s a roste sti anumite cuvinte legat. Incear corect, avand un volum al vocii adecvat si un ritm ca sa eviti acest lucru, mai ales daca observi ca sensul devimoderat. ne confuz. Nu ngaima si nici nu Atentie: In dorinta de a articula cat mai bine cuvintele, ai nvalmasi cuvintele astfel putea sa vorbesti si sa citesti excesiv de corect. Ai nsa grija ncat auditoriul sa nu sa nu ajungi sa te exprimi asa tot timpul, caci vorbirea ta va nteleag a sensul celor parea afectata si nefireasca. spuse. In cazul n care cuvintele suna nabusit, capul nvat a sa tii Cand vorbesti, capul tine sus si deschide larg gura. ridicat si sa ndepartezi barbia de piept. Cand citesti din Bi blie, ncearca sa o tii suficient de sus pentru ca atunci cand Invat a sa-ti relaxezi gatul, maxilarul, buzele, precum ti privirea de la auditoriu la Biblie sa nu fie nevoie muti si faciali si muschii pe cei decat de o usoar a coborare a ochilor. In felul acesta, vei pu ai gatului. tea rosti corect cuvintele. Un alt mijloc de a-ti este acela de-a mbunatati dictiunea nvata s a fii relaxat. Este bine cunoscut faptul ca ncordarea muschilor faciali sau a celor ce controleaza respiratia a negativ meca influenteaz nismul vorbirii. Daca esti ncordat, legatura armonioasa si fireasca, de altfel dintre minte, organele vorbirii si va fi procesul respiratiei ntrerupta. Pentru a putea raspunde prompt la informa tiile transmise de creier, muschii maxilarului si ai buzelor trebuie sa fie relaxa ti. Buzele trebuie sa fie gata sa se deschida si sa se nchida repede ca sa poata finisa nu meroasele sunete care se formeaza n cavitatea bucala si n gat. Daca mandibula si buzele sunt ncordate, gura nu se va deschide suficient, iar sunetul va fi rostit printre din ti. Aceasta va duce la o emisiune de sunete ragusite, nabusite sau neclare. Insa relaxarea maxilarului si a buzelor nu nseamna neglijen ta fa ta de modul n care pronun tam cu vintele. Pentru ca emisia sunetelor sa fie clara, este nevoie de un

88

Articulare clara

echilibru ntre gradul de relaxare a maxilarului si deprinderea de a articula corect cuvintele. Pentru a- ti da seama de modul n care articulezi cuvintele, ar fi bine sa citesti cu voce tare. Fii foarte atent cum anume ti folosesti minunatele organe ale vorbirii! Deschizi gura suficient de mult pentru ca su netele sa poata iesi liber? Sa nu ui ti ca limba nu este singurul organ al aparatului fonator, chiar daca joaca rolul cel mai important. Gatul, mandibula, buzele, muschii faciali si cei ai gatului au un rol determi nant n procesul vorbirii. Observi cumva n timp ce vorbesti ca mus chii fe tei raman contracta ti? Daca da, nseamna, mai mult ca sigur, ca vorbirea ta nu este clara. Daca ai la ndemana un casetofon, nregistreaza-te. Vorbeste natural, ca si cum te-ai adresa cuiva n ministerul de teren. Inregistreaza cateva minute din aceasta presupusa conversa tie. Reascultandu-te, vei putea sa identifici eventualele greseli de articulare. Observa, de exemplu, daca ngaimi cuvintele, daca le trunchiezi sau daca mormai si ncear ca sa identifici cauza. In general, deficien ta poate fi remediata prin aplicarea sugestiilor men tionate anterior. Ai un defect de vorbire? Iata cateva sugestii practice: Deschide mai larg gura si ncearca sa articulezi cuvintele cu si mai multa aten tie. In spira adanc si vorbeste rar. Acest exerci tiu a ajutat multe persoane cu deficien te de vorbire sa vorbeasca mai clar. Daca esti sasait, ndepartea za limba de incisivii superiori cand articulezi sunetele s si z. Chiar daca problema nu va fi complet rezolvata, nu dispera! Nu uita ca Iehova l-a ales pe Moise, un barbat care se pare ca avea un defect de vorbire, ca sa transmita mesaje de importan ta vitala atat poporului Israel, cat si faraonului Egiptului (Ex. 4:1012). Daca esti dispus, el te va folosi si pe tine si ti va binecuvanta din plin ministerul.

EXERCITIU: Vorbeste oare sa o deschizi normal. Cat de larg deschizi gura? Nu ar trebui mai larg si faciali? Incearca sa aplici aceste sa-ti folosesti mai mult muschii sugestii n timp ce citesti cu voce tare Matei 8:2327. Ai grija sa tii capul sus si ncearc a s ati relaxezi mu schii maxilarului.

PRONUNTIE CORECT A

Ce trebuie sa faci? Rosteste corect fiecare cuvant. Aceasta nseamna: 1) folosirea sunetelor potrivite n rostirea cuvintelor 2) accentuarea sila belor potrivite si 3) n unele limbi, respectarea semnelor diacritice.
NU TOTI au avut parte de multi crestinii ani de instruire laica. Gan diti-v a, de pilda, la apostolii Petru si oameni Ioan, care au fost numiti neinstruiti si de rand (Fap. 4:13). Chiar si n acest caz este important sa nu stirbim valoarea adevarului biblic printr-o pronuntie gresit a. Factori de luat n considerare. Nu exista un set de reguli de pronuntie valabil pentru toate limbile. Multe limbi au la ba za un sistem de scriere alcatuit din litere. Pe langa alfaIMPORTANTA betul latin, mai exista alfabetul arab, chirilic, ebraic si O pronuntie corecta confera demnitate grecesc. In schimb, limba chineza are un sistem de scriere mesajului pe care-l bazat pe o serie de caractere alcatuite din mai multe ele transmitem. Ea i permite mente. De obicei, aceste caractere redau un cuvant sau o ascultatorului sa se parte dintr-un cuvant. Japoneza si coreeana folosesc caracconcentreze asupra mesajului, nu asupra terele chinezesti. Totu si, n aceste limbi, caracterele pot fi greselilor de pronuntie. folosite pentru redarea unor sunete si a unor sensuri diferite. Pentru a avea o pronuntie corecta, n limbile alfabetice trebuie folosit sunetul potrivit pentru fiecare litera sau combinatie de litere. Cand o limba se bazeaza pe niste reguli precise, cum este cazul limbii grecesti, spaniole si zulu, si cuvintele sunt mai usor de pronun tat. Influen ta altor limbi schimb a uneori pronun tia unor cuvinte, re flectand limba de origine. Din aceasta cauza, aceeasi litera sau acelasi grup de litere pot fi pronuntate n mai multe feluri sau, uneori, nu sunt pronuntate deloc. Va trebui, poate, sa nveti pe de rost exceptii le, dupa care sa le folosesti In chine de mai multe ori n conversatii. za, de pilda, pentru a rosti corect sunetele, trebuie sa memorezi mii de caractere. In anumite limbi, semnificatia unui cuvant se schimba n functie de intonatie. Daca nu tii cont de aceasta caracteristica a lim bii, s-ar putea sa transmiti idei gresite.
89

90

Pronun tie corecta

Cand cuvintele unei limbi sunt alcatuite din mai multe silabe, este important ca accentul principal sa cada pe silaba potrivita. Multe dintre limbile cu o asemenea structura au reguli de accentuare orala destul de precise. In cazul exceptiilor, accentul este marcat n scris, indicand pronuntia n care nu exista un sistem corecta. In situatiile de reguli bine precizat, dificultatile de pronuntie sunt mult mai mari, vorbitorul limbii respective trebuind sa nvete multe cuvinte pe de rost. In unele limbi, semnele diacritice au o mare important a. Ele sunt semne grafice puse deasupra sau dedesubtul anumitor litere ale alfa ` betului: a, a, , s, e, e, o, n, o, u, c, o, c. t, Semnele diacritice apar n texte, iar cititorul trebuie sa tin mai cu sea a cont de ele cand citeste, ma daca este vorba despre o citire n public. In ce priveste semnalam cateva capcane ce trebuie evi pronuntia, tate. O pronuntie a da impresia de afectatie, ba chiar de sno pretioas bism. Acelasi desueta. Cel ce rosteste efect l are si pronuntia astfel cu vintele nu face decat sa atraga atentia asupra propriei persoane. Pe de alta parte, este bine sa evitam si cealalta extrema, aceea de a vorbi si de a pronunta cuvintele nengrijit. Unele dintre aceste aspecte au fost discutate deja n lectia Articulare clara. Modul de pronuntare a cuvintelor unei limbi ar putea sa difere de la o regiune la alta sau de la o tar a la alta. O persoana venita dintr-o tar a straina ar putea vorbi limba locala cu un accent aparte. Este po sibil ca unele dictionare sa prezinte cel putin doua variante corecte de pronuntie pentru un cuvant. Cineva care nu a avut parte de prea multa instruire laica sau care vorbeste o limba straina va avea multe de nvatat daca-i va asculta cu atentie pe cei ce vorbesc corect limba locala si dupa ei. In calitate de Martori daca si va modela pronuntia ai lui Iehova, noi dorim sa vorbim ntr-un mod care sa confere dem nitate mesajului pe care-l predicam si de lo care sa fie usor de nteles calnici. Ar fi bine ca n vorbirea noastra de zi cu zi sa folosim cuvinte bine cunoscute. In general, pronuntia nu este o problema ntr-o conversa tie a. Cand citesti obisnuit nsa cu voce tare, s-ar putea sa ntalnesti termeni pe care nu-i folosesti Iar Martorii lui Iehova n mod obisnuit. citesc de multe ori n public. Le citim oamenilor din Biblie cand le depunem marturie. Unii frati sunt invitati sa citeasca paragrafele la

Pronun tie corecta

91

studiul Turnului de veghere sau la studiul de carte al congregatiei. Este important sa citim corect si valoarea mesajului printr-o sa nu stirbim pronuntare gresit a a cuvintelor. Consideri ca unele nume proprii din Biblie sunt greu de pronun tat? In limba romana, accentul nu are un loc fix, ci este liber, n sen sul ca poate sa ocupe locuri diferite, si anume: a) pe ultima silaba a cuvantului, n cazul cuvintelor terminate n consoana (ex: Elifaz, Boaz, Natanael, Efram etc.) sau al celor terSUGESTII minate n diftongi (ex: Sinai, Mardoheu etc.), b) pe silaba Inva t a sa te folosesti corect penultima, n cazul cuvintelor terminate n vocala (ex: de dictionar. Rebeca, Estera, Abhu, Manase etc.) si c) pe silaba antepeRoaga pe cineva care nultima (ex: Urie, Mriam etc.). Exista si citeste bine sa te asculte extrem de situatii citind si sa-ti dea sfaturi. rare cand accentul cuvintelor cade pe a patra silaba. De re Remarca pronuntia celor gula, n limba romana, accentul cuvintelor nu se noteaza, care se exprim a corect cu exceptia cazurilor n care se simte nevoia de evitare a si compara pronuntia ta confuziei ntre anumite cuvinte. cu a lor. Cum sa ne mbunatatim pronuntia. Multi dintre cei ce au probleme de pronuntie ti nu sunt constien de ele. Daca supraveghetorul scolii ti semnaleaza anumite defi ciente de pronun tie, apreciaz a bunele sale intentii si ncearca sa faci mbunatatiri. Cum? In primul rand, daca tema repartizata este o citire n public, fa-ti timp sa consulti Cauta cuvintele pe care nu le cunosti. un dictionar. Daca nu stii deschide-l la paginile introducti sa folosesti dictionarul, ve ca sa ntelegi simbolurile folosite sau, la nevoie, roaga pe cineva sa-ti ti dea lamuriri. Dictionarul va indica sunetul pe care trebuie sa pui accentul principal n cazul cuvintelor alcatuite din doua sau mai multe silabe, si sunetul pe care trebuie sa pui accentul secundar, cand ai de-a face cu un cuvant format din mai mult de trei silabe. Exista si cuvinte cu forme duble de accentuare, n functie de context. Oricare ar fi cuvantul pe care-l cauti rosteste-l de mai multe ori n dictionar, cu voce tare nainte de a nchide dictionarul. A doua modalitate de mbunatatire a pronuntiei este aceea de a citi n prezenta cuiva care rosteste corect cuvintele si de a-l ruga sa te co recteze cand faci greseli. A treia modalitate este aceea de a asculta cu atentie cum se expri ma un orator bun. Daca ai la ndemana audiocasete cu Traducerea

92

Pronun tie corecta

lumii noi sau cu Turnul de veghere si din plin. a!, foloseste-le Treziti-v In timp ce asculti altfel aceste casete, observa cuvintele pronuntate decat stii si tu. Noteaza-ti-le repeta-le de mai multe ori. Cu timpul, vei reusi de pronuntie mbu si, sa nu mai faci greseli prin urmare, sa-ti natate sti considerabil exprimarea.

EXERCITIU: Verifica pronuntia cuvintelor necunoscute din Psalmul 83 sau dintr-un fragment biblic ce ti de un dictionar sau cere se pare mai dificil. Foloseste-te ajutorul cuiva care stapaneste silabele pe care trebuie pus bine limba. Retine accentul n cazul numelor proprii din aceste versete si rosteste aceste cuvinte cu voce tare. Citeste apoi tot fragmentul cu voce tare.

Trebuie sa exersez pronuntia urmatoarelor cuvinte


CURSIVITATE

Ce trebuie sa faci? Citeste si vorbeste n asa fel ncat cuvintele si ideile sa curga lin. Cand te exprimi cursiv, nu vorbesti sacadat sau taraganat si nici nu te poticnesti n cuvinte; ideile vin de la sine.
TE POTICNESTI n anumite expresii cand citesti cu voce tare? Sau nu ti gasesti o cuvantare naintea unui auditoriu? In cuvintele cand tii seamna ca ti lipseste cursivitatea. Cel ce se exprima fluent citeste si vorbeste armonios, cu n asa fel ncat cuvintele si ideile se nlantuie vadita usurin t a. Ins a nu trebuie s a ne imagin am c a vorbe ste ntruna, foarte repede sau fara sa gandeasca. Vorbirea lui este placu de Minister Teocratic se pune mare ta si eleganta. La Scoala IMPORTANTA accent pe cursivitate. Cand unui vorbitor Vorbirea greoaie este determinata de mai multi factori. i lipseste cursivitatea, publicul nu este atent. Ar putea fi nevoie sa acorzi o atentie speciala unora dintre In plus, pot fi transmise sugestiile urmatoare: 1) Cand citesti necunoas pentru altii, idei gre site, iar mesajul terea anumitor cuvinte te poate face sa eziti. 2) Pauzele dese va fi lipsit de convingere. si scurte pot duce la o vorbire sacadata. 3) Lipsa de prega tire poate sa constituie si ea o problema. 4) Cand vorbesti naintea unui grup, vei fi lipsit de cursivitate daca nu ti structurezi materialul logic. 5) Din cauza unui vocabular sarac, unii au ezitari n vorbire, cautandu-si cuvintele. 6) Prin accentuarea prea multor cuvinte vei pierde din cursivitate. 7) Necunoasterea temeinica a regulilor gramaticale poate constitui si ea un factor. Poate ca auditoriul nu va parasi efectiv Sala Regatului din cauza lip sei tale de cursivitate, dar va fi neatent, pierzand o buna parte din ceea ce spui. Trebuie sa ai nsa grija ca nu cumva, ncercand sa vorbesti cat mai eloc vent, sa adop ti un ton arogant, ba chiar ofensator pentru auditoriu. Daca, din cauza diferen telor de cultura, unii vor considera ca modul tau de exprimare este arogant si nesincer, cuvintele tale nu-si vor mai atin ge scopul. Este demn de re tinut ca apostolul Pavel, n ciuda experien tei de orator, i-a abordat pe corinteni n slabiciune si cu teama si cu mult tremur pentru a nu atrage n mod inutil aten tia asupra lui. 1 Cor. 2:3.
93

94

Cursivitate

Ticuri verbale ce trebuie evitate. Multi oameni au obiceiul de a-si presara vorbirea cu tot felul de interjectii, precum aaa . . .. Altii si ncep ideile cu un atunci sau un stii ori si ncheie frazele cu deci sau ntelegi. Poate ca nici nu-ti dai seama ca ai capatat un astfel de tic. Pentru a te verifica, roaga pe cineva sa te asculte si sa te atentio neze ori de cate ori sesizeaza astfel de greseli. Probabil ca vei ramane surprins de rezultat! Altii se repeta: ncep sa spuna sau sa citeasca ceva si, la SUGESTII un moment dat, se opresc si reiau o parte din ideea pe care Cand citesti reviste si car ti, tocmai au enuntat-o. nsemneaza-ti cuvintele noi, cauta-le sensul corect Mai exista si o a treia categorie: persoane care vorbesc si apoi foloseste-le destul de repede, dar care, la jumatatea frazei, se opresc si n vorbire. sar la alta idee. Desi au o vorbire fluenta, ntreruperea brus Fa-ti obiceiul de a citi zilnic ca a sirului de idei afecteaza cursivitatea. cu voce tare cel putin cinci, Cum po ti face mbunata tiri. Daca ti se ntampla deseori zece minute. sa nu- ti gasesti cuvintele cand vrei sa spui ceva, nseamna ca Pregateste ti cu constiinciozitate temele trebuie sa faci eforturi pentru a- ti mboga ti vocabularul. care constau ntr-o citire. Remarca toate cuvintele necunoscute din Turnul de veghere, Fii foarte atent la ideile Trezi ti-va! si din alte publica tii pe care le citesti. Cauta-le n transmise de fiecare grup dic tionar sensul si nsuse ste ti-le macar n parte. Daca nu ai de cuvinte. Incearca sa ntelegi bine sirul logic nici un dic tionar, apeleaza la cineva care vorbeste corect. al ideilor. Facandu-ti obiceiul de a citi cu voce tare, vei reusi sa pro In conversatiile zilnice, gresezi. Retine cuvintele dificile si repeta-le de mai multe gandeste mai ntai, dupa ori cu voce tare. care rosteste frazele fara Pentru a putea citi cursiv, este necesar sa ntelegi legatusa te opresti. ra dintre cuvintele unei fraze. In mod normal, pentru a re cepta ideea exprimata de scriitor, ar trebui sa citim grupuri de cuvinte. Observa cu atentie aceste unitati semantice si, daca-ti nsemneaza-le. Scopul tau nu este doar acela de este mai usor, a citi corect cuvintele, ci si de a transmite clar ideile. Dupa ce ai ana lizat o fraza, treci la urmatoarea, si tot asa pana ce termini de studiat tot paragraful. Incearca sa ntelegi exact nlantuirea logica a ideilor. Ci teste apoi cu voce tare. Citeste de mai multe ori un paragraf pana cand vei reusi Poti sa nu te mai poticnesti si sa nu mai faci pauze gresite. trece dupa aceea la urmatorul paragraf. Intensifica apoi ritmul. Dupa ce vei ajunge sa ntelegi legaturile din tre diversele parti de vorbire ale unei fraze, vei putea sa cuprinzi cu

Cursivitate

95

privirea mai multe cuvinte deodata si sa anticipezi ceea ce urmeaza. Citirea ta va deveni astfel mult mai eficienta. Facand exerci tii de citire la prima vedere, vei progresa mai repede. Citeste, de exemplu, zilnic cu voce tare textul zilei si comentariul aferent, fara sa te pregatesti ste-te sa cuprinzi cu privirea gru dinainte. Obisnuie puri de cuvinte care transmit aceeasi idee; nu citi cuvinte disparate. Pentru a te exprima cursiv, trebuie sa gandesti nainte de a vorbi. Aplica aceasta sugestie n activitatile zilnice. Inainte de a ncepe sa vor besti, si stabileste ce idei vrei sa transmiti ordinea n care doresti sa le exprimi. Nu te grabi. Straduieste-te sa-ti duci ideea pana la capat fara sa te opresti la mijlocul ei si s a ncepi alta. Iti va fi mult mai usor daca vei folosi propozitii scurte, simple. Cuvintele ar trebui sa vina de la sine cand stii exact ce vrei sa spui. De regula, nu este necesar sa-ti alegi cuvintele. De fapt, cand te

CUM SA INVINGI BALBAIALA


Balbaiala este determinata de mai multi factori. Tratamentele care le-au fost de ajutor uno ra pot fi ineficiente n cazul altora. Dar, pentru a te bucura de succes, trebuie sa perseverezi. Te nspaimanti, ba chiar te cuprinde pani ca la gandul de a face comentarii la ntruniri? Roaga-l pe Iehova sa te ajute (Filip. 4:6, 7). Gandeste-te ca vrei sa-l onorezi pe Iehova si sa-i ajuti ca problema sa pe altii. Nu te astepta dispara definitiv, dar fii atent la modul n care esti ajutat sa-i faci fat a. Pe masura ce vei simti binecuvantarea lui Iehova si ncurajarea oferi ta de frati, vei dori sa faci si mai multe progrese. Scoala de Minister Teocratic te va ajuta sa dobandesti experient a n ce priveste vorbirea n public. Vei fi, poate, surprins sa constati cat de bine te vei descurca naintea unui grup mic care te sustine si sa reuse care doreste sti. Aceasta experient a ti va da ncrederea de a vorbi si n alte situatii. Cand urmeaza sa tii o cuvantare, prega teste-te bine. Lasa-te absorbit de expunere. Traieste ceea ce spui. Daca, n timp ce vor besti ncepi sa te balbai, ncearca sa-ti pastrezi calmul si siguranta de sine. Destinde-ti mus chii maxilarului. Foloseste fraze scurte si evi ta cat mai mult interjectii de genul aaa si mmm. Identificand cuvintele care le creau proble me, unii ncearca sa le evite n vorbire folosind n locul lor niste sinonime. Altii prefera sa identifice sunetele cu un grad de dificultate mai mare si sa exerseze pronuntia lor de cat mai multe ori. Daca ncepi sa te balbai n timp ce vor besti cu cineva, nu renunta, ci straduieste-te sa duci conversatia la bun sfarsit. Ai putea sa-ti ncurajezi interlocutorul sa vorbeasca el pana cand vei putea relua discutia. Daca este cazul, scrie-i un biletel sau arata-i un material tiparit.

96

Cursivitate

pregatesti, este mai bine sa te asiguri ca ai clar n minte ceea ce vrei sa spui si apoi sa te gandesti la cuvinte, pe masura ce vorbesti. Daca vei face asa si daca te vei concentra mai mult asupra ideii decat a cu vintelor, acestea ti vor veni n minte aproape automat si vei vorbi din inima. Dar, de ndata ce vei ncepe sa te gandesti la cuvinte si nu la idei, vorbirea ta va deveni sov vei reusi aitoare. Prin exercitiu, sa te ex primi cu mai multa cursivitate calitate indispensabila unei citiri expresive si unei vorbiri elocvente. Cand i s-a ncredintat sarcina de a-l reprezenta pe Iehova naintea natiunii Israel si inca naintea faraonului Egiptului, Moise s-a simtit pabil. De ce? Deoarece el nu vorbea cursiv; avea, probabil, o deficien t a de vorbire (Ex. 4:10; 6:12). Moise a invocat mai multe scuze, dar nici una nu a fost acceptata de Dumnezeu. Iehova nu numai ca i l-a dat pe Aaron ca purtator de cuvant, dar l-a si ajutat pe Moise sa vorbeasca. De nenumarate ori si cu eficient a, Moise s-a adresat unor persoane indi viduale sau unor grupuri mici, dar si ntregi (Deut. 1:13; 5:1; natiunii 29:2; 31:1, 2, 30; 33:1). Daca vei face tot ce depinde de tine si te vei ncrede n Iehova, si folosesti tu vei putea sa-ti darul vorbirii spre lauda lui Dumnezeu!

EXERCITIU: Analizeaza cu atentie Judecatorii 7:125, studiind fiecare verset n parte. Asi gura-te ca ntelegi bine sensul. Cauta cu ajutorul unui dictionar cuvintele necunoscute. Rosteste cu voce tare fiecare nume propriu. Apoi, citeste ver setul cu voce tare, fiind atent sa nu faci greseli. C and e sti mul tumit de mo dul n care-l citesti, treci la urmatorul, si tot asa pana ce termini de citit tot fragmentul. Citeste aceea tot capitolul. Apoi, citeste-l nca o data, dar dupa ceva mai repede acum. In fine, reia-l nca o data, accelerand si mai mult rit mul acolo unde se poate, dar fii atent sa nu te poticnesti n citire.

PAUZE ADECVATE

Ce trebuie sa faci? Fa pauze n momente potrivite ale expunerii. Uneori este su ficient sa te opresti cateva secunde sau sa cobori un moment tonul vocii. Pauza este binevenita daca serveste unui scop clar.
INDIFERENT ca tii pauzele o cuvantare sau ca porti o conversatie, corect plasate sunt de mare important a. Fara pauze, vorbirea noastra ar parea fara noima, n nici un caz o exprimare clara a gandurilor. Pau zele vor conferi claritate vorbirii si vor face ca ideile principale sa creeze o impresie de nesters asupra auditoriului. Cum poti stabili momentul potrivit pentru a face o pau za si c at de lunga trebuie sa fie ea? IMPORTANTA Pauza ceruta de punctua tie. Punctuatia este un elePauzele corespunzator plasate faciliteaza ment esential al limbii scrise. Rolul ei este de a indica di ntelegerea discursului. feritele tipuri de propozitii: sau interogative. In enuntiative Ele pun n valoare unele limbi, printre care si romana, semnele de punctuapunctele importante. tie marcheaza citatele ori indica raporturile dintre partile de vorbire ale unei propozitii unei sau dintre propozitiile fraze. Cand citim n gand, noi observam aceste semne de punctuatie. Dar, cand citim cu voce tare pentru altii, inflexiunile vo cii noastre trebuie sa redea cat mai bine fiecare semn de punctuatie din textul tiparit (pentru informatii suplimentare, vezi lectia nr. 1, Ci tire corecta). Nerespectarea pauzelor cerute de punctuatie ngreunea za ntelegerea textului citit sau poate chiar denatura sensul. Alaturi de punctuatie, modul n care sunt exprimate ideile ntr-un enunt contribuie si el la marcarea corespunzatoare a pauzelor. Un celebru muzician spunea la un moment dat: Nu interpretez notele mai bine ca alti pianisti. Secretul e n pauzele dintre note. Da, n asta con sta arta! La fel e si n vorbire. Folosirea corespunzatoare a pauzelor va conferi frumusete si sens prezentarii tale bine pregatite. Cand te pregatesti pentru a citi n public, ar fi bine sa faci nsemnari pe textul tiparit. Trage o liniut a verticala acolo unde trebuie sa faci o pauza scurta, si doua linii verticale apropiate pentru pauzele mai lungi.
97

98

Pauze adecvate

Daca anumite formulari ti se par greoaie si faci de fiecare data pauze gresite, subliniaza cu creionul toate cuvintele care ti creeaza dificul tati. Apoi citeste fraza respectiva de la nceput la sfarsit. Acest procedeu este folosit de multi oratori experimentati. De regula, n vorbirea curenta pauzele nu ridica nici o problema deoarece ideile pe care doresti ti sunt bine cunoscute. sa le transmiti Daca ai nsa obiceiul de a face pauze la intervale regulate de timp, indiferent de logica textului, vorbirea ta va fi lipSUGESTII sita de viat a si de claritate. Sugestii pentru mbunatatirea Fii deosebit de atent acestui aspect sunt date n lectia la punctuatie nr. 4, Cursivitate. cand citesti cu voce tare. Pauza ntre idei. Cand treci de la o idee principala la Urmareste-i cu atentie pe alta, pauza i poate da auditoriului posibilitatea de a medi oratorii buni si observa ta, de a se pregati mental pentru ceea ce urmeaza, de a seunde anume fac pauze si siza cursul ideilor, precum si de a anticipa ideea care urcat de lungi sunt acestea. meaz a a fi prezentat a. C and treci de la o idee la alta, pauDupa ce spui ceva ce zele sunt tot atat de importante ca si ncetinirea pasului vrei neaparat sa fie retinut de altii, fa o pauza pentru cand dai coltul unei strazi. a imprima n mintea Unul dintre motivele pentru care anumi ti oratori sar de la auditoriului cele spuse. o idee la alta fara sa faca pauza este faptul ca ncearca sa cu Cand conversezi cu altii, prinda prea mult material. In cazul altora, aceasta obisnuin invita-i sa-si exprime a este o reflectare a limbajului lor curent; probabil c a si t cei gandurile si asculta-i. Lasa-i sa termine ceea ce au de din jurul lor vorbesc la fel. Acesta nu este nsa un limbaj spus si nu-i ntrerupe. adecvat unui mod de predare eficient. Daca ai de spus ceva demn de auzit si de re tinut, fa- ti timp sa expui clar ideile. Re tine ca pauzele sunt esen tiale n transmiterea clara a ideilor. Daca urmeaza sa tii o cuvantare pe baza unei schite, trebuie sa-ti structurezi n asa fel materialul, ncat sa stii foarte bine unde sa faci pauza pentru a delimita ideile principale. Daca va trebui sa citesti un manuscris, nsemneaza-ti locurile unde se trece de la o idee principa la la alta. De obicei, pauzele care scot n evident a trecerea de la o idee la alta sunt mai lungi decat cele marcate de semnele de punctuatie, dar nu atat de lungi ncat sa taraganeze expunerea. Daca aceste pauze sunt prea lungi, vor da impresia ca nu esti bine pregatit si ca nu stii ce vrei sa spui n continuare. Pauze menite sa accentueze. Sunt adeseori pauze de efect, adica pauze care preceda sau succeda o propozitie a sau una inte enuntiativ

Pauze adecvate

99

rogativa rostita cu o anumita intensitate. Pauzele de acest gen i dau auditoriului posibilitatea sa mediteze la lucrurile pe care tocmai le-a auzit sau, din contra, l pregatesc pentru ceea ce urmeaza. Ele nu pro duc acelasi cont si efect. Apeleaza la cea mai potrivita. Tine de faptul ca pauzele pentru accentuare nu trebuie folosite decat n cazul unor afirmatii deosebit de importante. In caz contrar, valoarea acestor enunturi se pierde. Cand a citit cu voce tare din Scripturi n sinagoga din Nazaret, Isus a folosit n mod eficient pauzele. Mai ntai, el a citit din sulul profe tului Isaia versetele indicate spre lectura. Dar, nainte de a le explica, el a nfasurat sulul, i l-a napoiat slujitorului si Apoi, n timp s-a asezat. ce toti cei din sinagoga se uitau tint a la el, Isus a spus: Astazi s-a m plinit acest cuvant din Scripturi pe care tocmai l-ati auzit. Luca 4:1621. Pauze cerute de situatie. Uneori se pot ivi situatii cand esti nevoit sa faci pauze n vorbire. De exemplu, n timp ce discuti cu cineva n lucrarea de predicare, ai putea fi obligat sa-ti ntrerupi conversatia din cauza zgomotului produs de masini sau a plansetului unui copil. Daca zgomotul ce se produce la un moment dat n timpul ntrunirii nu este prea mare, ai putea sa ridici volumul vocii si continui sa-ti prezentarea. Dar, daca zgomotul se intensifica, trebuie sa faci o pau za deoarece, oricum, auditoriul nu va mai auzi nimic. Foloseste, asa dar, n mod eficient pauzele, ajutandu-i pe cei din auditoriu sa be neficieze din plin de ideile frumoase pe care doresti sa li le mpartase sti. Pauze care cer un raspuns. Chiar daca tii o cuvantare la care audi toriul nu participa cu raspunsuri, este important sa le lasi timp celor prezenti sa-si raspunda n gand. Daca pui ntrebari care ndeamna la reflectie, dar nu faci o pauza suficient de lunga, ntrebarile si vor pierde din valoare. Evident, pauzele sunt importante nu numai cand vorbesti de pe po dium, ci si cand depui marturie. Se pare ca unii nu fac niciodata pau ze. Daca asta e si sa cultivi aceasta calitate problema ta, straduieste-te oratorica. In felul acesta, vei putea sa comunici mai bine cu altii si vei fi mai eficient n ministerul de teren. Pauza este un moment de tace re, iar tacerea dupa cum bine s-a spus are rolul de a nlatura monotonia, de a accentua, de a atrage atentia si de a linisti auzul.

100

Pauze adecvate

Orice conversatie presupune un schimb de idei ntre doua sau mai multe persoane. Unii vor fi mai nclinati sa te asculte daca si tu i as culti si cere sa faci pauze su esti interesat de ceea ce spun. Aceasta ti ficient de lungi pentru a le da posibilitatea sa se exprime. In ministerul de teren, marturia noastra este deseori mai eficienta cand mbraca forma unei conversatii. Multi Martori considera ca, dupa formulele de salut obisnuite, este deosebit de util sa-si prezinte subiec tul si s a pun a o ntrebare. Ei fac apoi o pauz a pentru a-i permite loca tarului sa raspunda si-l i dau In timpul conversatiei, asculta cu atentie. interlocutorului de mai multe ori ocazia sa se exprime. Ei stiu ca i pot fi de mai mare ajutor daca i cunosc parerea fat a de problema n discutie. Prov. 20:5. Dar nu toata lumea va reactiona favorabil. Totusi, neplacu situatiile te nu l-au mpiedicat pe Isus sa faca pauze suficient de lungi pentru a le da ocazia sa vorbeasca chiar si adversarilor sai (Mar. 3:15). Daca i vom da si interlocutorului nostru posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere, l vom stimula sa gandeasca si sa ne spuna ceea ce are pe suflet. De fapt, unul dintre obiectivele serviciului nostru sacru este chiar acela de a sensibiliza inima oamenilor, prezentandu-le chestiu nile capitale din Cuvantul lui Dumnezeu n privinta carora trebuie sa ia decizii. Evr. 4:12. Folosirea corecta a pauzelor n serviciul de predicare este ntr-adevar o arta. Cand pauzele sunt bine plasate, ideile transmise sunt mai cla re si, deseori, se ntiparesc mai adanc n mintea celor ce le aud.

EXERCITIU: Citeste cu voce tare Marcu 9:113; fa pauze corecte n functie de semnele de punctuatie. Nu citi taraganat. Dupa ce-ai facut acest exercitiu de mai multe ori, roaga pe cineva sa te asculte si sa-ti dea sugestii pentru a-ti m bunatati modul n care faci pauze.

ACCENTUARE CORESPUNZATOARE

Ce trebuie sa faci? Rosteste cuvintele sau expresiile n asa fel ncat auditoriul sa poata sesiza usor ideile exprimate.
CAND vorbesti sau citesti ceva cu voce tare, este important sa pro nunti n mod corect fiecare cuvant si sa accentuezi cuvintele-cheie si expresiile importante n asa fel ncat ideile sa fie clare. A accentua corespunzator nu nseamna a rosti mai puternic cateva cuvinte, ci a scoate n evident a cuvintele potrivite. Daca nu sunt ac centuate cuvintele potrivite, s-ar putea ca publicul sa nu prinda sensul celor spuse si, prin urmare, sa se gandeasca IMPORTANTA la altceva. Chiar daca materialul este instructiv, o expuneAccentuarea re n care nu sunt accentuate cuvintele potrivite nu-i va corespunzatoare l ajuta putea ncuraja cum trebuie pe cei ce o asculta. pe orator sa capteze atentia publicului, Accentuarea se realizeaza n mai multe moduri: prin sa-l convinga si sa-l tr-un volum mai ridicat al vocii, printr-o traire mai intenimpulsioneze. sa, printr-o exprimare mai lenta, printr-o pauza facuta na inte sau dupa o afirmatie (sau si nainte si dupa) si prin gesturi si mimica. In unele limbi, accentuarea se poate rea liza si printr-o ridicare sau o coborare a tonului. Pentru a hotar care este cea mai potrivita modalitate de accentuare, trebuie sa tii cont de materialul pe care urmeaza sa-l prezinti si de mprejurari. Cand te gandesti ce cuvinte trebuie sa accentuezi, ia n considerare urmatoarele aspecte: 1) Cuvintele care trebuie accentuate nu sunt de terminate doar de fraza n sine, ci si de context. 2) Accentuarea poa te fi folosita pentru a indica nceputul unei idei noi un aspect im portant sau o schimbare n sirul logic al ideilor sau pentru a mar ca ncheierea unei argumentatii. 3) Un orator poate folosi accentuarea pentru a-si exprima sentimentele fat a de un anumit subiect. 4) O ac centuare corespunzatoare poate scoate n evident a ideile principale ale cuvantarii. Pentru a putea urmari aceste aspecte ale accentuarii corecte, un ora tor sau un cititor public trebuie sa nteleag a bine materialul si sa doreasca din tot sufletul ca publicul sa si-l nsuseasc a. Referitor la
101

102

Accentuare corespunzatoare

instruirea de care s-a bucurat poporul n zilele lui Ezra, Neemia 8:8 spune: Ei citeau tare si clar din cartea Legii lui Dumnezeu si-i da deau sensul, ca sa-i faca sa nteleag a citirea. Este clar ca cei care au citit si cat au explicat Legea lui Dumnezeu cu acea ocazie au nteles de important era sa-si ajute auditoriul sa prinda sensul celor citite, sa retin a nvat aturile si sa le puna n practica. O posibila problema. Majoritatea oamenilor se pot face bine nte lesi obisnuite. Dar, cand citesc un material scris de n conversatiile altcineva, nu stiu ce cuvinte sau expresii sa accentueze. Ce ar putea face? Trebuie sa nteleag a bine materialul, ceea ce pretinde nsa un studiu atent. Asadar, daca ti se repartizeaza citirea unui material la n trunirile congregatiei, va trebui sa te pregatesti cu constiinciozitate. Unii nu accentueaza cuvintele n functie de sens, ci periodic, adi ca la intervale regulate, fara sa tin a cont daca accentuarea are sau nu sens. Altii accentueaza cuvintele de legatura, intonand exagerat pre pozitiile sau conjunctiile. Cand nu confera claritate ideii, accentuarea risca sa devina un tic verbal. In dorinta de a accentua cuvintele-cheie, unii oratori ridica tonul atat de mult ncat auditoriul are impresia ca este certat. Binenteles, o asemenea metoda da rareori rezultate bune. Daca accentuarea nu este fireasca, ascultatorii pot avea impresia ca oratorul i desconside ra. Este mult mai bine sa li te adresezi n spiritul iubirii si sa sa-i ajuti nteleag a ca ceea ce spui este logic si se bazeaza pe Scripturi! Cum poti face mbun at a tiri. In general, cei ce accentueaza inco rect nu sunt constien ti de problema lor si este necesar, prin urmare, sa li se atraga atentia. Daca si n acest tu trebuie sa faci mbunatatiri domeniu, supraveghetorul scolii este gata sa te ajute. Ai putea chiar sa apelezi la un frate care este bun orator. Roaga-l sa te asculte cu aten tie n timp ce citesti dea apoi sugestii. vorbesti, si si sa-ti La nceput, consilierul ti-ar putea sugera sa exersezi folosindu-te de un articol din Turnul de veghere. Iti va spune, cu sigurant a, sa anali zezi fiecare fraza ca sa identifici cuvintele sau expresiile ce trebuie ac centuate pentru a-i ntelege sensul. Ar putea sa-ti aminteasca sa fii foarte atent la cuvintele scrise cu litere cursive. Sa nu uiti ca ntre ter menii unei fraze exista o stransa legatura. Deseori este necesara ac centuarea unui grup de cuvinte, nu doar a unui singur cuvant. Deoa rece, n unele limbi, semnele diacritice indica locul unde trebuie pus

Accentuare corespunzatoare

103

accentul, cursantii pot fi ncurajati sa acorde o mai mare atentie acestor semne. Urmatorul pas este examinarea contextului. Consilierul te va n demna, probabil, sa analizezi ntregul context, nu doar o fraza. Care este ideea principala a paragrafului? Cum te poate ea ajuta sa stabi lesti ce cuvinte sa accentuezi n fiecare fraza? Observa titlul artico lului si subtitlul scris cu caractere aldine care preceda frag mentul pe care-l analizezi. Ce legatura au acestea cu expreSUGESTII siile pe care le alegi spre accentuare? Trebuie sa tii cont de Cand citesti, straduieste-te acesti sa identifici cuvintele-cheie factori. Insa fii atent sa nu accentuezi prea multe cusau grupurile de cuvinte vinte. din fiecare fraza. Tine cont Indiferent ca vorbesti liber sau ca citesti, consilierul ar de context. putea sa te ndemne sa tii seama si de firul logic al textuFoloseste accentul lui cand stabilesti locul corect al accentului. Trebuie sa stii pentru a marca: bine cand se sfarse 1) trecerea la o alta idee si sau cand se trece de la argumentatia ste 2) sentimentele pe care o idee importanta la alta. Cei din auditoriu vor aprecia le ai fat a de ceea ce spui. daca n timpul expunerii i vei face atenti la aceste treceri. Cand citesti un Astfel, ai putea pune accentul pe unele cuvinte ca: n pri verset biblic, fa-ti obiceiul mul rand, apoi, n sfarsit, deci si asadar. de a accentua cuvintele Consilierul ti care constituie baza va indica si ideile pe care trebuie sa le pre argumentatiei. zinti cu mai multa traire. Vei putea transmite traire accen tuand cuvinte ca: foarte, absolut, n nici un caz, este de neconceput, important si ntotdeauna. Daca vei proceda astfel, vei insufla auditoriului aceleasi suplimentare sentimente. Informatii cu privire la acest subiect vei gasi n lectia nr. 11, Caldura si sentiment. Pentru a folosi cat mai corect emfaza semantica, vei fi ncurajat sa cunosti a auditoriul. Acest bine ideile principale pe care vrei sa le retin subiect va fi mai pe larg dezbatut din perspectiva citirii publice n lectia nr. 7, Accentuarea ideilor principale, si din perspectiva oratoriei, n lectia ideilor principale. nr. 37, Evidentierea Daca vrei ntr-adevar sa-ti mbunatate sti calitatea ministerului de te ren, fii deosebit de atent la modul n care citesti textele biblice. In treaba-te mereu: De ce citesc acest text? Ca nvat ator, nu este de ajuns sa citesti a corect cuvintele. S-ar putea ca nici citirea cu nsufletire unui text sa nu fie suficienta. Daca-i raspunzi cuiva la o ntreba re sau daca-i explici un adevar fundamental, este recomandabil sa

104

Accentuare corespunzatoare

accentuezi n versetul folosit acele cuvinte sau expresii care sustin ide ea n discutie. Altminteri, persoana s-ar putea sa nu sesizeze ceea ce vrei sa spui. Intrucat accentuarea implica intonarea mai puternica a anumitor cuvinte si expresii, vorbitorul lipsit de experient a ar putea avea ten dinta de a rosti cuvintele cu prea multa fort a. Rezultatul va fi oare cum asemanator efectului produs de notele interpretate de cineva care nvat a sa cante la un instrument. Dupa mai multe repetitii nsa, no tele muzicale se vor contopi cu ntregul, devenind o melodie de o mare sensibilitate. Dupa ce-ti de baza, vei putea nvata vei nsusi din expe notiunile rienta efectul pe care l vorbitorilor calificati. Vei ajunge sa ntelegi pot produce diversele grade de accentuare si valoarea lor n transmi terea clara a sensului. Accentuand corect cuvintele, vei deveni un cititor si un orator eficient. Nu te multumi sa-ti despre accentua nsuse sti doar cateva notiuni rea cuvintelor. Pentru a te exprima cu eficient a, aprofundeaza aceas ta calitate oratorica pana cand o vei stapani bine si vei ajunge sa accentuezi firesc cuvintele.

EXERCITII: 1) Alege doua versete biblice pe care le folosesti mai des n ministerul de teren. Gandeste-te ce anume vrei sa arati prin fiecare verset. Citeste textele respective cu voce tare, accentuand cuvintele sau grupurile de cuvinte care ti sustin ideile. 2) Studiaza Evrei 1:114. De ce trebuie accentuati n mod deosebit termenii profeti (vers. 1), Fiu (vers. 2) si ngeri (vers. 4, 5) pentru a scoate n evident a firul logic al acestui capitol? Citeste de mai mul te ori fragmentul cu voce tare si cu o intonatie care sa puna n lumina argumentatia.

ACCENTUAREA IDEILOR PRINCIPALE

Ce trebuie sa faci? Cand citesti cu voce tare, scoate n relief ideile principale din tot textul pe care-l ai de citit, nu doar din cateva fraze.

UN CITITOR capabil nu are n vedere numai o propozitie sau un para graf. Cand citeste, el are n minte ideile principale din tot materialul pe care-l prezinta. In acest mod, accentul va fi corect plasat. Daca nu sunt respectate aceste sugestii, expunerea va fi liniara, lip sindu-i punctele-cheie; nu va iesi nimic n evident a. La ncheierea dis cursului, celor prezenti le va fi greu sa-si aminteasca vreo idee deosebita. IMPORTANTA Accentuand cum trebuie ideile principale, vei putea citi Daca ideile principale mai expresiv un fragment din Biblie. Accentuarea poate da sunt corect accentuate, mesajul tau va fi mai mai mult sens paragrafelor citite la un studiu biblic la dousor de retinut. miciliu sau la o ntrunire a congregatiei. Ea este deosebit de importanta si cuvantari pe baza unui manu cand tii scris, cum se ntampla uneori la congresele noastre. Cum sa accentuam. La scoal a, ti s-ar putea repartiza spre citire un fragment din Biblie. Ce anume ar trebui sa accentuezi? O idee esen tial ntocmit, pro a sau un eveniment important pe baza caruia ti-ai babil, materialul. Indiferent ca este vorba despre un text n proza sau n versuri, despre o naratiune sau despre un proverb, auditoriul va beneficia de in formatiile respective doar daca vei citi corect (2 Tim. 3:16, 17). In acest scop, trebuie sa tii cont atat de fragmentul pe care-l vei citi, cat si de public. Daca la un studiu biblic sau la o ntrunire a congregatiei ai de citit cu voce tare dintr-o publicatie, ce idei principale ar trebui sa accen tuezi? Considera raspunsurile la ntrebarile tiparite ideile tale princi pale. Accentueaza, de asemenea, ideile ce au legatura cu subtitlurile scrise cu litere aldine. Nu este recomandabil sa folosesti un manuscris pentru expunerile pe care le prezinti Ocazional nsa, pentru unele naintea congregatiei.
105

106

Accentuarea ideilor principale

cuvantari tinute la congrese, se folosesc manuscrise, astfel ncat idei le principale sa fie prezentate peste tot n acelasi mod. Pentru a accentua corect ideile esentiale dintr-un manuscris, oratorul trebuie mai ntai sa analizeze cu grija materialul. Care sunt punctele princi pale? El trebuie sa fie n stare sa le sesizeze. Acestea nu sunt simple informatii pe care le considera el interesante, ci constituie ideile-cheie n jurul carora este dezvoltat materialul. SUGESTII Uneori prezentarea concisa a unei idei principale din maAnalizeaza materialul nuscris anticipeaza o narare de fapte sau o argumentatie. tiparit pentru a identifica ideile principale pe care De cele mai multe ori, afirmatiile categorice sunt facute este cladita argumentatia. dup a enumerarea argumentelor ce le sustin. Dupa ce iden Insemneaza-ti-le. tifica aceste idei-cheie, oratorul ar trebui sa si le nsemne Cand citesti cu voce ze pe manuscris. De obicei, nu exista mai mult de patru tare, evidentiaz a ideile sau cinci idei de acest gen. Apoi, oratorul trebuie sa le ciprincipale printr-un entuziasm sporit, printr-o teasca de mai multe ori pentru ca atunci cand le va expu traire mai intensa sau ne, auditoriul sa le poata sesiza usor. Aceste idei sunt ele ncetinind ritmul. mentele de baza ale cuvantarii sale. Daca materialul expus este corect accentuat, ideile principale se vor ntipari cu sigurant a n mintea auditoriului. Acesta ar trebui sa fie obiectivul oratorului! Exista diverse metode prin care oratorul poate realiza o accentuare corecta, ajutand astfel auditoriul sa sesizeze ideile principale. Iata ca teva dintre ele: un entuziasm sporit, o schimbare de ritm, o traire mai intensa, gesturi corespunzatoare.

EXERCITIU: Alege cinci paragrafe dintr-un articol de studiu din Turnul de veghere. Subli niaza raspunsurile la ntrebarile de studiu aferente acestor paragrafe. Cites te cu voce tare paragrafele, n asa fel ncat auditoriul sa poata sesiza usor raspunsurile.

VOLUM ADECVAT

Ce trebuie sa faci? Vorbeste suficient de tare. Pentru a decide cu ce intensitate sa rostesti cont de: 1) marimea si cuvintele, tine profilul auditoriului, 2) zgomotele perturbatoare, 3) materialul ce ur meaza a fi dezbatut si 4) obiectivul urmarit.
DACA un orator nu vorbeste suficient de tare, unele persoane din au ditoriu ar putea a tipi. Cand un vestitor vorbeste prea ncet n ministe rul de teren, el nu reuse ste sa capteze aten tia locatarului. Daca, la n truniri, cei ce dau raspunsuri nu vorbesc suficient de tare, programul nu va fi ncurajator pentru cei prezen ti (Evr. 10:24, 25). Insa, daca ora torul creste volumul vocii cand nu trebuie, ascultatorii nu se vor sim ti la largul lor, ba chiar s-ar putea irita. Prov. IMPORTANTA 27:14. Daca cei prezenti nu te Tine cont de auditoriu. Cui i te adresezi? Unei singure vor auzi bine, nu vor putea fi atenti si nu vor ntelege persoane? Unei familii? Unui grup restrans ntrunit n veinforma tiile pe care derea iesirii pe teren? Unei congregatii? Auditoriului venit vrei sa li le transmiti. la un congres? Este clar ca volumul necesar ntr-o situatie In schimb, dac a vei vorbi nu este potrivit si n alta. prea tare, cei din auditoriu s-ar putea irita sau chiar De multe ori, slujitorii lui Dumnezeu au vorbit naintea te-ar putea considera unor mase largi de oameni. Cu ocazia inaugurarii templulipsit de respect. lui din Ierusalim nu existau statii de amplificare. Solomon a stat pe o platforma nalta si cu a binecuvantat multimile glas tare (1 Imp. 8:55; 2 Cron. 6:13). Secole mai tarziu, dupa turnarea spiritului sfant la Penticosta din 33 e.n., o mare multime de oameni interesati sau zeflemitori era adunata n jurul micului grup de cres tini din Ierusalim. Dand dovada de ntelepciune practica, Petru s-a ri dicat n picioare . . . si glasul (Fap. 2:14). Cu acea ocazie s-a a naltat depus o marturie temeinica. Unul dinCum poti sti daca volumul vocii tale este adecvat situatiei? tre cele mai bune indicii este reactia publicului. Dac a observi ca cine va din auditoriu face eforturi serioase pentru a te auzi, ar trebui sa te straduiesti sa vorbesti mai tare. Fie ca vorbesti cu o singura persoana, fie ca vorbesti n fa ta unui grup, este n telept sa tii seama de profilul publicului. Daca cineva are o
107

108

Volum adecvat

deficien ta de auz, va trebui sa vorbesti mai tare. Dar, daca vei tipa, vei scadea n ochii celor ce sunt, poate, mai nce ti din cauza varstei nain tate. Ba s-ar putea sa te considere chiar nepoliticos. In unele zone, cei ce vorbesc prea tare sunt cataloga ti drept persoane nervoase ori lipsite de rabdare. Tine cont de zgomotele care distrag atentia. Cand te afli n lucra rea de predicare trebuie sa-ti adaptezi, incontestabil, volumul vocii n functie S-ar putea sa ai de nfruntat vacarmul de situatie. strazii, zarva copiilor, latratul cainilor, zgomotul unei muUN VOLUM RIDICAT zici stridente sau al unui televizor dat la maximum. Sau, AL VOCII ESTE NECESAR ntr-o zona unde casele sunt apropiate unele de altele, locaPENTRU: tarul s-ar putea simti stanjenit daca vei vorbi atat de tare, A capta atentia unui ncat sa atragi atentia vecinilor. auditoriu numeros Fra tii care tin cuv antari n congregatie sau la congrese au A contracara factorii perturbatori si ei de depasit diverse inconveniente. O cuvantare n aer li ber, naintea unui auditoriu, este mult mai greu de tinut de A capta atentia auditoriului cand spui ceva foarte cat o cuvantare ntr-o sala cu o acustica buna. In America important Latina, de exemplu, doi misionari au tinut o cuvantare pu A ndemna la actiune blica n curtea unui barbat interesat de adevar n timp ce, A retine atentia n piata un spectacol unei din apropiere, era n plina desfasurare persoane sau a unui grup de focuri de artificii, iar, langa ei, un cocos canta cat l tinea pliscul! Uneori, pe parcursul unei cuvantari se poate ntampla ceva care sa-i pretinda oratorului fie sa faca o pauza pana la disparitia factorului perturbator, fie sa vorbeasca mai tare. De exemplu, daca n trunirea se tine ntr-o cladire cu acoperis de tabla si ncepe pe neastep tate o ploaie torential a, auditoriului i va fi aproape imposibil sa auda ceea ce spune oratorul. Plansul unui copil sau sosirea celor ntarziati pot fi si ei factori perturbatori. Invat a sa depase sti astfel de momente, n asa pe fel ncat publicul sa poata beneficia din plin de informatiile care i le prezinti. Desi echipamentul de sonorizare este deosebit de util, el nu-l scutes te pe orator de a vorbi mai tare cand trebuie. In zonele unde ntre ruperile de curent sunt frecvente, oratorii sunt obligati sa-si continue cuvantarea fara microfon. Tine cont de materialul dezbatut. Si natura materialului pe care va trebui sa-l dezvolti ti va influenta volumul vocii. Daca subiectul valoarea pretinde fort a, iar tu vorbesti pe un ton prea scazut, vei stirbi

Volum adecvat

109

prezentarii. De exemplu, cand citesti din Scripturi anumite declaratii de condamnare, ar trebui sa folosesti un volum mai puternic dec at atunci cand citesti un sfat despre modul n care ne putem exprima iu birea. Adapteaza-ti volumul n functie de material, dar ai grija sa nu o faci ntr-un mod care sa te puna n centrul atentiei. Tine cont de obiectivul urmarit. Daca vrei sa- ti ndemni auditoriul la o activitate zeloasa, va trebui sa vorbesti pu tin mai tare. Daca inten tionezi sa-i schimbi punctul de vedere fa ta de o anumita chestiune, nu-l ndeparta vorbind prea tare. Daca doresti sa consolezi, ar fi bine sa vorbesti cu blande te. SUGESTII Folosirea cu eficien ta a unui volum ridicat. Cand n Fii receptiv la reactia celor cerci sa captezi aten tia cuiva care este ocupat, volumul ridicu care vorbesti; vorbeste cat poate fi util. De aceea, parin tii ridica vocea pentru a-si suficient de tare ca ei chema copiii de la joaca. Volumul ridicat se impune si sa te auda bine. atunci cand fratele care prezideaza o ntrunire sau o sesiuInvat a sa inspiri adanc. ne a unui congres i va invita pe cei prezen ti sa ia loc n ve derea nceperii programului. In lucrarea de predicare, ves titorii ar putea sa salute cu voce tare pe cineva care lucrea za afara. Chiar si dupa ce ai reusit sa captezi aten tia celor din auditoriu, este im portant sa vorbesti cu un volum adecvat. Daca vorbesti prea monoton, po ti da impresia ca esti slab pregatit sau ca nu esti convins de ceea ce spui. Cand exprima o porunca, vocea ridicata poate ndemna la actiune (Fap. 14:9, 10). In mod asemanator, printr-un strigat poruncitor se poa te evita un dezastru. In Filipi, de exemplu, un temnicer era cat pe ce sa se sinucida de teama ca detinu tii pe care-i avea sub supraveghere eva dasera. Dar Pavel a strigat cu voce tare, zicand: Sa nu-ti faci vreun rau, caci toti suntem aici!, mpiedicandu-l astfel sa se sinucida. Mai tar ziu, Pavel si Sila le-au depus marturie temnicerului si familiei acestuia, si toat a familia a mbr a ti sat adev arul. Fap. 16:2733. Cum ti poti doza volumul. Unii au nevoie de eforturi sustinute pentru a nvata vorbesc, poate, mai ncet sa-si dozeze volumul. Altii deoarece au o voce mai slaba. Cu efort nsa, acestia vor putea face m bunatatiri, chiar daca vocea le va ramane tot slaba. Fii atent la respira tie a sau n si corpului. Fa exercitii vorbind n pozitie asezat la pozitia picioare. Trage-ti umerii napoi si plamanii cu inspira adanc. Umple-ti aer. De acest plus de aer, corect dozat, va depinde modul n care ti vei controla volumul vocii n timpul vorbirii.

110

Volum adecvat

Al tii nsa au probleme pentru ca vorbesc prea tare. Aceasta deficien ta s-ar putea datori faptului ca lucreaza afara sau ntr-un loc zgomotos. Sau poate ca provin dintr-un mediu n care se tipa si n care se ntre rup unii pe al tii. De aceea, ei considera ca singurul mijloc de a lua par te la conversa tie este acela de a vorbi mai tare decat ceilal ti. Dar, ur mand sfatul biblic de a se mbraca cu tandra afec tiune a compasiu nii, cu bunatate, cu umilin ta a min tii, cu blande te si cu ndelunga rabdare, vor reusi treptat sa-si dozeze volumul cand vorbesc. Col. 3:12. O buna pregatire, experien ta acumulata n urma participarii regula te la serviciul de teren si rugaciunea la Iehova te vor ajuta sa vorbesti suficient de tare. Fie ca vorbesti de pe podium, fie ca i te adresezi unei persoane ntalnite n predicare, ncearca sa- ti concentrezi aten tia asu pra modului n care-l vei putea ajuta pe interlocutor sa auda ceea ce spui. Prov. 18:21.

EXERCITIU: Citeste cadrul si mai ntai n gand Faptele 19:2341 pentru a ntelege con textul. Observa cine este persoana care vorbeste si ce atitudine are. Cite ste apoi cu voce tare, dozandu-ti volumul n functie de context.

MODULATIE

Ce trebuie sa faci? Largeste ti registrul vocal. In aceasta lectie vom vorbi despre volum, ritm si tonului. naltimea
ACCENTUAND corect cuvintele, ti a ceea ajuti auditoriul sa nteleag ce spui. Dar, daca vei sti tonu sa variezi volumul, ritmul si naltimea lui, discursul tau va fi ascultat cu mai multa placere. In plus, audito riul va sti fat a de subiectul pe care-l prezinti. Modul n care ce simti vei aborda tu materialul le poate influenta celor din auditoriu atitudi nea fat a de el. Acest lucru e valabil atat cand vorbesti de pe podium, cat si cand depui marturie n minister. IMPORTANTA Vocea umana este un instrument minunat, capabil sa O buna modulatie produca o mare varietate de sunete. Folosita corect, ea poada vioiciune cuvantarii, trezeste emotii si ndeamna te da viat a unei cuvantari, poate atinge inima ascultatorila actiune. lor, poate trezi emotii Totusi, si poate ndemna la actiune. Lipsa modulatiei poate asemenea rezultate nu pot fi obtinute doar nsemnandu-ti indica lips a de interes locurile unde trebuie sa adaptezi volumul, sa schimbi ritfa t a de subiect. mul sau sa variezi naltimea tonului. Modulatia determina ta doar de aceste nsemnari ar suna artificial si, n loc sa dea viat a si culoare expunerii, n-ar face decat sa-i deranjeze pe cei din auditoriu. Pentru a modula corect, trebuie sa vorbesti din inima. Folosita cu discernamant, modulatia nu va atrage n mod excesiv atentia a mai asupra oratorului, ci i va ajuta pe cei prezenti sa nteleag bine subiectul n discutie. Adapteaza- ti volumul vocii. O modalitate prin care poti varia emi sia vocala este adaptarea volumului. Nu este nsa vorba de o simpla crestere sau descrestere a volumului vocii ntr-un ritm monoton pen tru ca astfel s-ar denatura sensul celor spuse. Daca vei creste prea des volumul vocii, vei lasa o impresie neplacuta. Volumul vocii trebuie sa fie adecvat materialului. Indiferent ca ci testi 14:6, 7 sau din Revelatia o porunca, cum este cea din Revelatia 18:4, ori o declaratie de convingeri, precum cea consemnata n Exo dul 14:13, 14, trebuie sa ridici volumul vocii. In mod asemanator, cand citesti din Biblie cuvinte de condamnare vehementa, cum sunt cele
111

112

Modula tie

din Ieremia 25:2738, poti scoate n evident a anumite expresii prin variatii de volum. In plus, trebuie sa tii cont de scopul cuvantarii. Vrei sa-ti ndemni auditoriul la actiune? Vrei sa scoti n evident a ideile principale? O usoar a crestere a volumului vocii te va ajuta sa-ti ndeplinesti obiecti vul. Dar s-ar putea ca simpla crestere a volumului s a nu te ajute n rea lizarea scopului propus. De ce? Deoarece e nevoie, poate, de caldura si de sentiment, nu de un volum ridicat. Vom SUGESTII discuta despre aceste aspecte n lectia nr. 11. Adapteaza volumul vocii cand vrei sa exprimi o porunca, Prin scaderea usoar a, bine gandita, a volumului vocii poti o convingere ferma sau o conanticipa unele idei. Insa, imediat dupa aceea, va trebui sa damnare. Fii deosebit de atent intensifici tonul vocii. Reducand volumul, dar crescand inla acele pasaje ale cuvantarii care pretind o voce mai tensitatea vocii vei transmite o stare de neliniste si de tea puternica. ma. Poti reduce volumul si atunci cand spui ceva mai pu Schimba ritmul expunerii vor tin important comparativ cu restul ideilor. Totusi, daca vobind mai repede cand prezinti idei secundare sau mai lent lumul va fi ntotdeauna scazut, vei da impresia ca nu esti cand aduci n discutie arguconvins de ceea ce spui, c a e sti nesigur de informa tiile pe mente si idei importante. Pen care le expui sau ca nu te intereseaza subiectul. De aceea, tru ca entuziasmul tau sa fie molipsitor, trebuie sa vorbesti tonul foarte coborat trebuie folosit cu moderatie. ntr-un ritm rapid. Schimb a ritmul. In vorbirea obi snuit a, cuvintele ne Variaza nal timea tonului, vin spontan. In schimb, cand suntem emotiona ti, avem cand este cazul, pentru a trans mite anumite stari sufletesti si tendinta de a vorbi repede. Daca vrem ca ceilalti sa-si apentru a-i sensibiliza pe cei din minteasc a exact ceea ce spunem, ar trebui s a ncetinim auditoriu. Daca vorbesti o lim ba tonala, largesteritmul. ti sau res trange-ti registrul vocal. Exista nsa si oratori ncepatori care schimba ritmul pe Modulatia ncepe odata parcursul cuvantarii. De ce? Ei si pregatesc expunerea cu cu selectarea materialului prea multa grija, astern and poate totul n scris. Chiar daca pentru cuvantare. nu tin cuvantarea dupa un manuscris, poate ca au nvatat-o pe de rost si o prezinta ntr-un ritm sacadat. Invat and sa vorbesti corectezi aceasta slabiciune. dupa o schit a, vei reusi sa-ti Nu accelera prea brusc ritmul, deoarece senzatia pe care ai crea-o s-ar putea asemana cu cea pe care ti-ar da-o o pisica ce ce merge linistit a si care, dintr-o data, la vederea unui caine, o ia la fuga. Sa nu vorbesti niciodata atat de repede, ncat dictiunea sa aiba de suferit. A varia ritmul nu nseamna doar a-l accelera sau a-l ncetini la in tervale regulate de timp. In loc sa confere frumusete materialului, acest stil nu va face decat sa-i stirbeasc a valoarea. Variatiile de ritm ar tre

Modula tie

113

bui sa se armonizeze cu ceea ce spui, cu sentimentele pe care vrei sa le transmiti si cuvantarea ntr-un ritm cu obiectivul urmarit. Expune-ti moderat. Pentru ca entuziasmul tau sa fie molipsitor, ncearca sa vor besti ntr-un ritm mai alert, adica asa cum te exprimi n mod obisnuit. Aceasta sugestie este valabila si c and prezin ti unele idei de importan t a secundara sau cand vorbesti despre anumite evenimente ale caror detalii sunt nesemnificative. Vorbind natural, vei varia ritmul si vei evita monotonia. In schimb, argumentele solide, ideile principale si punctele culminante necesita de obicei un ritm mai lent. Variaza nal timea tonului. Imagineaza-ti ca cineva canta la un in strument circa o ora. In tot acest timp el interpreteaza doar o singura nota: la nceput tare, apoi suav, uneori repede, alteori lent. Chiar daca exista variatii de tonalitate va face de volum si de ritm, lipsa variatiilor ca melodia sa fie monotona. In mod asemanator, fara variatii n re gistrul vocal, vocea noastra nu va delecta auzul. Trebuie sa retinem nsa ca variatiile de tonalitate nu au acelasi efect n toate limbile. Intr-o limba tonala, cum este chineza, schimbarea naltimii tonului poate modifica sensul cuvintelor. Dar chiar si n aces te limbi exista modalitati de variere a emisiei vocale. Se pot face exer citii de largire a registrului vocal, sau de ntindere a vocii, pastrand nsa pentru fiecare ton o naltime relativa. In felul acesta, tonurile din re gistrul acut (tonurile nalte) vor putea fi redate ascendent, iar cele din registrul grav (tonurile joase), descendent. Dar chiar si n limbile atonale, varia tiile de tonalitate pot reda diver se idei. De exemplu, un ton usor adec ascendent nso tit si de o crestere vata a volumului vocii poate contribui la accentuarea anumitor idei im portante. Prin schimbarea nal timii tonului se pot indica si dimensiuni sau distan te. O intona tie ascendenta la sfarsit de propozi tie poate suge ra o interoga tie. Unele limbi cer, poate, o intona tie descendenta. O stare de emotie sau de entuziasm poate fi transmisa prin tonuri mai nalte. (In limbile tonale, s-ar putea sa fie nevoie de o largire a re gistrului vocal.) Sentimentele de suferint a si de ngrijorare vor pretin de tonuri din registrul grav. (Sau, n limbile tonale, o restrangere a re gistrului vocal.) Cand reda aceste sentimente printr-o intonatie adec vata, oratorul atinge inima publicului. Daca vrei sa transmiti astfel de sentimente, nu te multumi doar sa roste sti cuvinte. Foloseste vocea ti n asa fel ncat sa demonstrezi ca le si traie sti.

114

Modula tie

De unde sa ncepem. Cand ar trebui sa ncepem sa ne gandim la modulatie? Cand ne alegem materialul pentru cuvantare. Daca te vei concentra doar asupra argumentatiei sau a ndemnurilor, nu prea vei avea posibilitatea de a-ti varia prezentarea. De aceea, este bine sa-ti analizezi schita pentru a fi sigur ca dispui de toate elementele necesare unei expuneri vii si interesante. Sa presupunem ca pe parcursul unei cuvantari ti dai seama ca ex punerea ta este monotona si nevoia de a-i da mai multa viat a. simti Ce-ai putea face? Schimba modul de prezentare. Cum? Deschizand Biblia, invitand publicul sa o deschida si el, oprindu-te din expunere si ntr-o in citind un verset biblic. Sau ai putea transforma o afirmatie terogatie printr-o pauza de accentuare. Ori poti prezenta o ilustrare. Acestea sunt doar cateva metode folosite de oratorii cu experient a. Insa, oricata experient a ai avea, poti si tu aplica aceste sugestii cand pregatesti un material. Putem spune ca modulatia constituie sarea si piperul unei cuvan tari. Daca este folosita cu masura si la locul potrivit, ea va da gust prezentarii, delectand, totodata, auditoriul.

EXERCITII: 1) Citeste n gand 1 Samuel 17:1753, fiind atent la fragmentele n care ai putea face variatii a tonului. Ci adecvate de volum, de ritm si de naltime teste apoi de mai multe ori pasajul respectiv cu voce tare, ntr-o maniera ex presiva, dar nu afectata. 2) Pentru a capata flexibilitate n voce, citeste cu voce tare versetele 4851 cat poti de repede si fara sa te poticnesti. Articu land corect cuvintele, citeste fragmentul de mai multe ori, ntr-un ritm din ce n ce mai rapid. Dupa aceea, citeste materialul din ce n ce mai lent. Apoi, alternativ, fa exercitii de citire rapida si de citire lenta pana cand vei deveni stapan pe voce.

ENTUZIASM 10

Ce trebuie sa faci? Demonstreaza printr-o expunere nsufletit a ca apreciezi valoarea informatiilor pe care le prezinti.
ENTUZIASMUL nsuflete ste cuvantarea. Desi e important ca materia lul sa fie informativ, elementul care va capta atentia auditoriului va fi entuziasmul expunerii. Poti cultiva entuziasm, indiferent de personalitate sau de mediul din care provii. Vorbe ste cu sentiment. In timp ce discuta cu o samariteana, Isus i-a spus ca cei ce i se nchina lui Iehova trebuie sa i se n chine cu spirit si adevar (Ioan 4:24). Inchinarea lor tre IMPORTANTA buie sa porneasca dintr-o inima plina de apreciere si sa se Entuziasmul tau se va armonizeze cu adevarul revelat n Cuvantul lui Dumnezeu. transmite si ascultatorilor, Cand o persoana are o astfel de apreciere profunda o va redeterminandu-i sa fie atenti flecta n modul de vorbire. Ea se va simti ndemnata sa le si sa puna n practica cele auzite. faca si altora cunoscute masurile pline de iubire luate de Iehova. Mimica, gesturile si vocea ei vor transmite ceea ce simte. Si totusi, de ce i-ar putea lipsi entuziasmul unui vorbitor care l iubeste pe Iehova si crede n cuvintele sale? Deoarece nu este suficient ca el sa se pregateasca pentru ceea ce va spune. Trebuie si sa traiasca cele spuse, sa fie absorbit de expunere. Sa presupunem ca unui orator i se cere sa vorbeasca despre jertfa de rascumparare a lui Isus Cristos. In timpul expunerii, el nu trebuie doar sa se concentreze asu pra detaliilor, ci trebuie si sa arate apreciere fat a de ceea ce semnifica jertfa lui Isus n viata sa si celor din auditoriu. Trebuie sa se n viata gandeasca la cat le este de recunoscator lui Iehova Dumnezeu si lui Cristos Isus pentru aceasta masura extraordinara luata n favoarea oa menilor. Trebuie, de asemenea, sa mediteze la mareata perspectiva ce i se ofera omenirii: sanatate perfecta si viat a eterna si fericita pe un pa mant paradiziac! Dar toate aceste sentimente trebuie sa izvorasca din inima. Biblia spune ca scribul Ezra, un instructor al Israelului, si pregati se inima ca sa consulte legea lui Iehova, ca sa o mplineasca si ca sa
115

116

Entuziasm

instruiasca n Israel (Ezra 7:10, NW). Daca si noi vom proceda la fel, pregatindu-ne nu numai informatiile, ci si inima, vom vorbi cu since ritate. Cuvintele noastre sincere i vor ajuta mult pe cei carora ne adre sam sa dezvolte o iubire profunda fat a de adevar. Gande ste-te la auditoriu. Pentru a manifesta entuziasm, este im portant sa fii convins ca auditoriul trebuie sa auda ceea ce ai de spus. Aceasta nseamna ca, atunci cand ti pregatesti cuvantarea, nu-i suficient sa culegi informatii interesante. Este necesar SUGESTII si sa-i ceri lui Iehova n rugaciune sa te ajute sa prezinti Pregateste ti odata aceste idei ntr-un mod care sa fie spre folosul persoanelor cu informatiile necesare carora le vei vorbi (Ps. 32:8; Mat. 7:7, 8). Gandeste-te: De ce si inima; asa vei putea participa afectiv are nevoie auditoriul sa auda aceste informatii? In ce fel l la expunere. vor ajuta ele? Ce maniera de abordare ai putea folosi pen Gandeste-te la modul tru ca auditoriul sa le poata aprecia valoarea? n care ideile pe care Cauta cu constiinciozitate informatii pana cand vei gasi le abordezi i vor fi ceva interesant. Nu e nevoie sa cauti idei care sa nu mai fi de ajutor publicului. fost tratate! Noutatea trebuie sa constea n modul de aborGaseste fragmentele care dare! Daca materialul pregatit i va ajuta pe cei din auditocer un ton mai entuziast. riu sa-si cu Iehova, sa aprecieze masu consolideze relatiile Adopta un stil energic. Asigura-te ca mimica ti rile luate de el n folosul nostru, sa faca fat a stresului pro reflecta trairile. Vorbeste vocat de acest sistem vechi de lucruri sau sa fie eficienti n cu tarie si vigoare. lucrarea de predicare, nseamna ca ai toate motivele sa fii entuziasmat de cuvantarea pe care o vei tine! Dar daca ti se cere sa citesti n public? Pentru a o face cu entuziasm, nu este suficient sa citesti corect cuvintele sau sa le gru pezi dupa sens. Studiaza bine materialul! Daca trebuie sa citesti un fragment din Biblie, fa anumite cercetari. Asigura-te ca ntelegi ideea transmisa de text. Gandeste-te la valoarea practica pe care o au aceste versete atat pentru tine, cat si cu dorinta pentru auditoriu si citeste-le de a-i face constien ti si pe cei din auditoriu de valoarea lor. Te pregatesti cumva pentru ministerul de teren? Reia atunci subiec tul de conversatie sa-l abordezi si pe care intentionezi versetele pe care vrei sa le folosesti. si Gandeste-te la ceea ce i-ar putea ngrijora pe oa meni. Care sunt stirile de ultima ora? Cu ce probleme se confrunta? Cand esti solutii oamenilor ca Biblia contine bine pregatit sa le arati chiar la problemele lor, devii nerabdator sa le vorbesti, iar entuziasmul vine spontan.

Entuziasm

117

Manifesta entuziasm printr-o expunere nsufle tita. Cea mai buna modalitate de a arata entuziasm este aceea de a-ti prezenta cuvantarea cu nsufletire. Entuziasmul trebuie sa ti se citeasca pe fat a. Ceea ce spui trebuie sa reflecte convingere, nu fanatism. E nevoie nsa si de echilibru. Unii se entuziasmeaza din orice. Ei tre buie sa fie totusi a ca, atunci cand vorbirea cuiva este sa nteleag ajutati bombastica sau patetica, atentia se va ndrepta asupra persoanei, nu asupra mesajului transmis. In schimb, cei timizi au nevoie de ncurajare pentru a-si putea exprima sentimentele. Entuziasmul este contagios. Cand comunici bine cu publicul si esti entuziasmat de ceea ce spui, si auditoriul va fi cuprins de entuziasm. Apolo si-a prezentat n mod dinamic expunerea si a fost considerat nfl ac arat de spiritul lui Dumnezeu, un model de elocint a. Daca esti expunerea ta dinamica i va ndemna la actiune pe cei ce te asculta. Fap. 18:24, 25; Rom. 12:11. Un entuziasm adecvat materialului. Nu ncerca sa prezinti toata cuvantarea pe acelasi ton entuziast pentru ca nu vei face decat sa-ti obosesti publicul si s a-l determini s a nu te mai asculte. Materialul tre buie pregatit n asa fel ncat sa se preteze la abordari variate. Straduies te-te sa eviti un stil care denota indiferent a. Daca-ti vei alege cu grija materialul, vei fi si captivat de el. Este normal nsa ca unele idei sa ceara mai mult entuziasm decat altele, dar ele ar trebui intercalate cu maiestrie n expunere. Si dezvolti ideile principale cer o prezentare entuziasta. Trebuie sa-ti expunerea pe baza anumitor puncte-cheie. Constituind momentele de varf ale cuvantarii, ele au menirea de a ndemna publicul la actiune. Dupa ce i-ai adus auditoriului argumente convingatoare, va trebui sa-l ncurajezi si foloasele pe care le-ar putea trage din aplicarea sa-i arati ideilor dezbatute. Entuziasmul te va ajuta sa ajungi la inima asculta torilor. Dinamismul cu care vrei sa prezinti expunerea trebuie sa fie real, nu artificial. El trebuie sa fie generat de ideile din material.

EXERCITIU: Analizeaza Iosua capitolele 1 si 2 si observa locul si modul n care trebuie sa manifesti entuziasm. Citeste de mai multe ori materialul cu voce tare si cu un entuziasm adecvat.

11 C ALDURA SI SENTIMENT

Ce trebuie sa faci? Vorbeste n asa fel ncat cuvintele tale sa reflecte sentimentele de care esti animat.
SENTIMENTELE sunt o parte intrinseca a fiintei umane. Cand le ex teriorizam, dezvaluim ce avem n inima, care este adevarata noastra personalitate si fat a de anumite situatii sau persoane. Din ce simtim uneori, a influen telor culturale, multi cauza unor experiente dure si, oameni si ascund sentimentele. Dar Iehova ne ndeamna sa culti vam nsusiri pozitive si sa le exteriorizam n mod potrivit. Rom. 12:10; 1 Tes. 2:7, 8. IMPORTANTA Cuvintele pe care le folosim tradeaza sentimentele noasSunt absolut necesare daca vrei sa ajungi la inima tre launtrice. Dar, daca nu sunt rostite cu sentiment potri celor ce te asculta. vit, cei ce ne asculta s-ar putea ndoi de sinceritatea noas tra. In schimb, daca vorbim cu sentiment, exprimarea noastra va fi mai frumoasa si mai variata si va atinge ini ma celor ce ne asculta. Cum sa manifestam caldura. Sentimentele calde sunt, de obicei, expresia gandurilor pozitive pe care le avem fat a de altii. Astfel, cand vorbim despre calitatile admirabile ale lui Iehova si ne exprimam aprecierea fat a de bunatatea sa, vocea noastra ar trebui sa fie plina de caldura (Is. 63:79). Iar, cand ne adresam semenilor nostri, modul nostru de vorbire ar trebui sa fie tot plin de caldura. Intr-o zi, un lepros se apropie de Isus si l roaga sa-l vindece. Ima gineaza-ti tonul cu care rosteste Isus cuvintele: Vreau. Fii curat (Mar. 1:40, 41). Vizualizeaza si urmatoarea scena: o femeie care suferea de 12 ani de o scurgere de sange se apropie ncet de Isus, pe la spate, si i atinge franjurii mantiei. De ndata ce si da seama ca a fost obser vata, femeia nainteaza tremurand, cade la picioarele lui Isus si mar turiseste naintea tuturor motivul pentru care s-a atins de vesminte le lui si tonul cu care Isus i spu cum a fost vindecata. Imagineaza-ti ne: Fiica, credinta ta te-a facut bine; du-te n pace (Luca 8:42b48). Caldura manifestata de Isus n acele ocazii ne nduioseaz a si pe noi astazi.
118

Caldura si sentiment

119

Cand, asemenea lui Isus, simtim compasiune fat a de oameni si vrem cu adevarat sa-i ajutam, le-o vom arata prin modul nostru de a vorbi. Caldura pe care o manifestam va fi sincera, nu artificiala. Ea poate influenta ntr-o mare masura reactia oamenilor. Mesajul plin de caldura pe care-l transmitem n ministerul de teren cand ne ar gumentam ideile, cand oferim ncurajare si ndemnuri si cand le ara tam ca le dorim binele i poate determina pe oameni sa reactione ze pozitiv. Daca nutresti lasa-le sa ti sentimente calde fat a de altii, se citeasca pe fat a. Cand manifesti caldura, publicul se va SUGESTII simti atras spre tine ca spre un foc ntr-o noapte geroasa. Nu fi excesiv de preocupat Daca nu ti se va citi pe fat a caldura, nu-ti vei putea conde cuvintele pe care le vinge auditoriul ca esti sincer interesat de el. Acest sentifolosesti, ci concentreaza-te ment nu este o masca; el trebuie sa izvorasca din interior, asupra dorintei de a-ti ajuta ascultatorii. sa fie sincer. Atat tonul vocii, cat Caldura trebuie sa se observe si din voce. Daca ai o voce si mimica trebuie dura si este mai greu sa te exprimi cu aspra, probabil ca ti s a reflecte sentimente caldura. Dar, n timp si cu multe eforturi, vei reusi. Tehnic adecvate materialului vorbind, sunetele scurte si unei vor sacadate dau nastere prezentat. biri inexpresive si afectate. Invat a sa alungesti sunetele meFii atent la cei ce vorbesc expresiv si nvat a de la ei. lodioase. Aceasta metoda te va ajuta sa-ti prezinti cuvanta rea cu caldura. De o important a si mai mare nsa este obiectivul pe care-l urmaresti. sunt ndreptate asupra acelora ca Daca gandurile ti rora le vorbesti ceva util, aceste senti si doresti sincer sa le transmiti mente se vor reflecta n modul tau de vorbire. O expunere dinamica este stimulativa, dar este nevoie si de delica tete. Nu este suficient sa convingi mintea, ci trebuie si sa sensibilizezi inima. Cum putem sa exprimam si alte sentimente. O persoana trista este cuprinsa de sentimente de ngrijorare, de teama si de descurajare. Dar sentimentul care ar trebui sa ne caracterizeze viata este bucuria; ar fi po trivit sa o manifestam ori de cate ori vorbim cu altii. Pe de alta parte, unele sentimente trebuie nabusite, pentru ca nu sunt compatibile cu personalitatea crestin prin cuvintele pe a (Ef. 4:31, 32; Filip. 4:4). Asadar, care ni le alegem, prin tonul vocii, prin forta cu care vorbim, prin mi mica si prin gesturi putem transmite o varietate de sentimente.

120

Caldura si sentiment

Biblia vorbeste despre o gama larga de sentimente umane. Uneori, le mentioneaz a doar n treacat. Alteori, relateaza anumite evenimen te sau reproduce unele afirmatii care dezvaluie sentimente. Citit cu sentiment, materialul va avea un mai mare impact asupra ta si asu pra celor ce te asculta. Insa trebuie sa te transpui n situatia persona jului despre care citesti. teatrala. O cuvantare nu este o reprezentatie Fii deci atent sa nu exagerezi! Ajuta-i pe cei din auditoriu sa traiasca pasajele pe care le citesti. Adecvate materialului prezentat. Caldura, entuziasmul, precum si depind n mare ma celelalte sentimente pe care vrei sa le transmiti sura de materialul pe care-l ai de expus. Deschide Biblia la Matei 11:2830 si ce se spune observa cu atentie aici. Citeste apoi din Matei, capitolul 23 condamnarea pe care o pro nunt a Isus mpotriva scribilor si fariseilor. Nu ni l-am putea imagina pe Isus rostind aceste cuvinte de condamnare pe un ton apatic si inexpresiv, nu-i asa? Ce sentimente crezi ca ar trebui sa transmiti cand citesti relatarea din Geneza, capitolul 44, despre pledoaria lui Iuda n favoarea frate lui sau Beniamin? Remarca sentimentele ce transpar din versetul 13, rationamentul lui Iuda n legatura cu motivul nenorocirii care-i lovi se, prezentat n versetul 16, si lui Iosif despre care se vorbeste reactia n Geneza 45:1. Asadar, fie ca citesti, pe care o vei exercita fie ca vorbesti, influenta va depinde nu doar de atentia pe care o acorzi cuvintelor si ideilor, ci si de sentimentele cu care le exprimi.

EXERCITIU: Citeste cu voce tare urmatoarele fragmente biblice, cu sentimentele cerute de context: Matei 20:2934; Luca 15:1132.

GESTURI SI MIMIC A 12

Ce trebuie sa faci? Misc a-ti mainile, umerii sau corpul pentru a transmite idei, sentimente sau atitudini. Foloseste ti ochii si gura si misc a-ti capul pentru a ntari cele spuse si pentru a-ti exterioriza sentimentele.
IN UNELE culturi oamenii sunt mai dezinvolti decat n altele. De fapt, aproape toti oamenii si si schimba expresia fetei fac anumite gesturi cand converseaza sau tin un discurs public. Si gesturile lui Isus si ale primilor discipoli au fost firesti. Cu o a numita ocazie, cineva i-a spus lui Isus ca mama si lui voiau sa-i fratii vorbeasca. Isus a raspuns: Cine este mama mea si cine sunt fratii mei? Apoi, Biblia adauga: Intinzandu-si mana IMPORTANTA spre discipolii sai, a zis: Iata! Mama mea si mei! fratii Gesturile si mimica (Mat. 12:48, 49). Biblia contine multe pasaje de exem dau vorbirii tale vioiciune plu Faptele 12:17 si 13:16 care arata ca apostolii Petru si si traire. Te pot nsufleti, ajut andu-te s a vorbe sti Pavel faceau si ei gesturi spontane. cu patos. Ideile si sentimentele sunt transmise nu doar prin inter mediul vocii, ci si prin gesturi si mimica. Daca nu sunt fo losite corect, acestea pot da impresia ca cel ce vorbeste este indiferent. Dar, cand aceste mijloace de comunicare sunt armonios mbinate, expunerea ta si va atinge scopul. Mimica si ges turile adecvate sunt utile chiar si atunci c and vorbe sti la telefon, caci vocea ta va reda cu mai multa convingere importanta mesajului si sentimentele pe care le ai fat a de ce spui. Prin urmare, indiferent ca te exprimi liber sau ca citesti, ca auditoriul se uita la tine sau n Bi blie, gesturile si mimica sunt de mare important a. Insa gesturile si mimica nu trebuie sa fie artificiale. Nu a fost nici odata necesar sa nveti sa razi sau sa fii indignat. Gesturile ar trebui sa reflecte sentimentele tale launtrice si sa fie cat mai spontane. Exista doua categorii mari de gesturi: descriptive si de accentuare. Gesturile descriptive exprima o actiune sau indica dimensiunile si lo cul. La scoal a, cand ai de facut mbunatatiri la aceasta calitate orato rica, nu e bine sa te rezumi doar la unu sau doua gesturi. Incearca sa
121

122

Gesturi si mimica

gesticulezi n mod natural pe parcursul cuvantarii. Daca ti-e greu, cau ta acele cuvinte care indica directia, distanta, dimensiunile, localiza rea sau pozitii relative. De cele mai multe ori nsa, unicul lucru pe care-l ai de facut este acela de a te lasa absorbit de cuvantare, fara sa te gandesti la impresia pe care ai putea-o produce. Incearca sa vor besti firesc. Cand esti si sa te comporti relaxat, gesturile vor fi spontane. Gesturile de accentuare exprima simtire si convingere. Ele punctea za, anima si ntaresc ideile. Gesturile de accentuare sunt importante, dar ai grija sa le folosesti cu masura, deoareSUGESTII ce pot degenera usor n ticuri. Folosirea repetata a anu Gesturile si mimica sunt eficiente cand reflecta mitor gesturi poate distrage atentia de la cuvantare. Daca adevarata stare launtrica. supraveghetorul scolii te avertizeaza asupra acestei ches Observa-i pe altii cum se tiuni, ncearc a s a te rezumi o vreme doar la gesturi descripmanifesta, dar nu ncerca tive. Dupa un timp, poti sa-i copiezi. rencepe sa folosesti gesturi de ac centuare. Studiaza materialul pentru cuvantare pana Pentru a decide ce fel de gesturi de accentuare sa folosesti c bine. and l vei sti si la sentimentele ascultatorilor cat de frecvent, gandeste-te Insuse trece-l prin ste ti-l, tai. Daca vei arata cu degetul spre ei, i-ai putea face sa se filtrul imaginatiei. Apoi, simta penibil. In unele culturi, daca un barbat si prezinta-l cu ajutorul vocii, pune ma al mainilor si al fetei. na la gura n semn de surprindere, gestul lui va fi conside rat efeminat. In unele zone de pe glob, este o lipsa de de cent a ca femeile sa gesticuleze larg; de aceea, surorile de aici trebuie sa recurga mai mult la mimica. Si, aproape peste tot n lume, gesturile largi, facute naintea unui grup mic de persoane starnesc ilaritate. Dar, pe masura ce vei castiga experient a si vei fi mai dezinvolt, ges turile de accentuare pe care le vei folosi vor oglindi n mod firesc sen timentele tale launtrice, convingerea si sinceritatea ta. Ele vor da sens vorbirii tale. Mimica. Spre deosebire de oricare alta parte a corpului, fata este oglinda sufletului. Ochii, forma gurii si capului si pozitia au toate rolul lor. Chiar si nici un cuvant, fata ta poate atunci cand nu scoti sa exprime indiferent a, dezgust, uimire, stupoare sau bucurie. Daca vor fi nsotite de cuvinte, aceste expresii ale fetei vor avea un profund impact vizual si emo tional asupra auditoriului. Creatorul a nzestrat fata Cand zambesti, omului cu peste 30 de muschi. intra n actiune aproape jumatate dintre acestia.

Gesturi si mimica

123

Indiferent ca te afli pe podium sau n lucrarea de predicare, mesa jul pe care te straduiesti oamenilor este placut si sa-l transmiti bucu ra inima. Un suras cald le va da de nteles acest lucru. Dar, daca fata ta va fi inexpresiva, ascultatorii ti-ar putea pune la ndoiala sinceri tatea. In plus, un zambet le va sugera celorlalti ca nutresti sentimente cal de fat a de ei. Acest amanunt este deosebit de important astazi, deoa rece oamenilor le este n general teama de straini. Zambetul tau i poate destinde pe cei ce te asculta, facandu-i mai receptivi.

EXERCITII: 1) Citeste Geneza 6:1322. Descrie cu propriile cuvinte cum a fost construi ta arca si cum au fost stranse animalele. Nu te preocupa de detalii. Spune doar ceea ce-ti amintesti. Folose ste gesturi descriptive. Roaga pe cineva sa te urmareasca si sa-ti dea sugestii. 2) Vorbeste ca si cum i-ai depune marturie cuiva despre Regatul lui Dumnezeu si despre binecuvantarile acestuia. Stra duieste-te ca expresia fetei sa reflecte exact sentimentele pe care le ai fat a de descrierea pe care o faci.

13 CONTACT VIZUAL

Ce trebuie sa faci? Uita-te la cei carora le vorbesti, ti iar daca uzantele permit, priveste-i n ochi cateva secunde. Nu te uita la toti odata, ci la fiecare persoana n parte.
OCHII sunt oglinda sufletului. Ei pot trada surpriza sau teama, com pasiune sau iubire, ndoiala sau durere. Vorbind despre compatriotii sai, care suferisera mult, un barbat n varsta a spus: Comunicam cu ochii. Altii poate ca si fac o idee despre noi si despre ceea ce spunem n functie de directia n care privim. In multe culturi, oame nii tind s a aib a ncredere doar n cei care-i privesc cu prieIMPORTANTA tenie. In schimb, se ndoiesc de sinceritatea sau de compeIn multe culturi, a privi pe cineva n ochi nseamna tenta cuiva care, n loc sa se uite n ochii lor cand vorbes a-i sti. arata ca-l pretuie te, se uit a n jos sau la vreun obiect. In alte culturi, o pri In plus, este si o dovada vire insistenta dezvaluie o atitudine nepoliticoasa, agresiva ca vorbesti cu convingere. sau provocatoare, mai ales daca ne adresam unei persoane de sex opus, unui sef sau unei persoane proeminente. In unele zone, un tanar care se uita direct n ochii unei per soane mai n varsta este considerat lipsit de cuviint a. Totusi, n ochi interlocutorul daca nu constituie o jig privindu-ti nire cand spui ceva important, dai greutate cuvintelor tale. Sa ob servam cum a reactionat Isus cand discipolii au spus cuprinsi de mi rare: Cine deci poate fi salvat? Biblia relateaza: Privindu-i drept n fat a, Isus le-a zis: Oamenilor le este imposibil lucrul acesta, dar lui Dumnezeu toate lucrurile i sunt posibile (Mat. 19:25, 26). Scriptu rile arata, de asemenea, ca apostolul Pavel era foarte atent la reactii le celor din public. Cu o anumita ocazie, n auditoriu se afla un bar bat schiop din nastere. In Faptele 14:9, 10 se spune: Acest om ascul ta vorbirea lui Pavel, care, privindu-l tint a si vazand ca avea credint a pentru a se face bine, a zis cu voce tare: Ridica-te si stai drept pe picioarele tale. Sugestii pentru ministerul de teren. In ministerul de teren, fii prietenos si amabil atunci cand i abordezi pe oameni. Cand e cazul,
124

Contact vizual

125

pune ntrebari incitante pentru a ncepe o conversatie pe baza unui subiect de interes comun. Straduieste-te sa stabilesti un contact vizual sau cel putin sa privesti persoana ntr-un mod respectuos si amabil. Un zambet cald care reflecta bucurie launtrica o va atrage. O atare ex presie poate dezvalui multe despre tine si l ajuta pe locatar sa se sim ta la largul lui n timpul conversatiei. Observand, daca este potrivit, expresia din ochii interlocutorului, ti poti da seama cum sa orientezi discutia. Vei putea sesiza daca per soana este furioasa sau daca pur si simplu nu manifesta nici cel mai mic interes. Iti sau nu. Vei observa daca vei da seama daca te ntelege devine nerabdatoare sau daca este sincer interesata de su biect. Expresia ochilor ei ti poate arata daca este cazul sa SUGESTII schimbi ritmul, sa te straduiesti s-o antrenezi mai mult n Fii natural si prietenos, conversatie, sa nchei discutia sau, poate, sa o continui araarata-le un interes sincer celor carora le vorbesti. tandu-i cum se studiaza Biblia. Cand citesti, materialul tine Indiferent ca participi la lucrarea de predicare sau con n m an a, dep art and duci un studiu biblic la domiciliu, straduieste-te sa pastrezi barbia de piept, astfel contactul vizual cu interlocutorul, aratandu-i, n acelasi ncat sa trebuiasca timp, respect. Nu te uita fix la el, ntrucat este jenant sa misti doar ochii, nu si capul. (2 Imp. 8:11). Priveste-l nsa frecvent n ochi cu un aer na tural, prietenesc. In multe t ari, acest mod de a proceda de nota un interes sincer. Evident, cand citesti din Biblie sau dintr-o alta publicatie, privirea ta este ndreptata spre pagi na tiparita. Cand vei avea nsa de accentuat o idee, va trebui sa te uiti direct, dar scurt, la persoana cu care discuti. Privind-o din cand n cand, vei putea sa-i observi reactia la cele citite. Chiar daca, la nceput, din cauza timiditatii, ti va fi greu sa reali zezi un contact vizual cu cel caruia i te adresezi, nu renunta. Cu efort, vei reusi privesti sa-ti interlocutorul n ochi si sa comunici cu mai multa usurin t a. Cand tii o cuvantare. Biblia ne spune ca Isus, nainte de a-si n cepe Predica de pe munte, si-a ridicat ochii spre discipolii sai (Luca 6:20). Invat a din exemplul sau. Daca trebuie sa te adresezi unui grup, uita-te la auditoriu cateva secunde nainte de a-ti ncepe discursul. In multe locuri, acest rastimp i permite vorbitorului sa stabileasca un contact vizual cu cativa dintre cei prezenti si i ofera ocazia de a tre ce peste emotiile de nceput. Totodata, i va ajuta pe ascultatori sa se

126

Contact vizual

familiarizeze cu starea sau cu sentimentele de pe fata oratorului. In plus, le va permite sa faca liniste si sa-i acorde atentie. Priveste publicul n timpul expunerii. Nu te uita la tot auditoriul odata, ci ncearca sa privesti persoanele ce-l compun. In aproape toa te culturile, oratorilor li se cere sa mentin a un oarecare contact vizual cu publicul. A te uita la auditoriu nu nseamna doar a-ti misca ritmic privirea dintr-o parte a salii ntr-alta. Uita-te cu respect la cineva si, se daca ti pare potrivit, adreseaza-i un enunt complet. Priveste apoi spre altci neva si spune-i si acestuia o idee. Nu te uita la cineva atat de insis tent ncat sa-l faci sa se simta stanjenit si privirea doar asu atinti nu-ti pra catorva persoane din public. Uita-te pe rand la toti cei din audi toriu, iar cand i te adresezi unei persoane, vorbeste-i efectiv si obser va-i reactia nainte de a privi catre altcineva. Tine noti tele pe pupitru, n mana sau n Biblie ca sa le poti vedea dintr-o singura privire. Daca va trebui sa-ti cobori prea mult capul pentru a le privi, contactul cu auditoriul va avea de suferit. Ai grija cand si pe notite. Daca le consulti ntr-un mo de cate ori te uiti ment-cheie al cuvantarii, nu vei putea vedea reactia publicului, iar forta expunerii va scadea. Iar, daca te vei uita n permanent a pe notite, vei pierde contactul cu auditoriul. Cand arunci cuiva o minge, te uiti sa vezi daca o prinde. Fiecare idee din cuvantarea ta este o pasa spre cei din public. Faptul ca au prins-o poate fi indicat de reactia un zambet, o lor: o ncuviintare, privire atenta. Mentin and un bun contact vizual, vei putea sa te asi guri ca ideile tale sunt prinse. Dar ce poti face cand trebuie sa citesti ceva naintea congrega tiei? Ar fi potrivit sa te uiti Daca ur la auditoriu n timp ce citesti? maresc n Biblie ceea ce citesti, nu-si majoritatea celor prezenti vor da seama daca te uiti sau nu la ei. Dar, privindu-i, vei putea citi cu mai multa nsufletire deoarece le vei putea observa reactiile. Iar pe aceia din auditoriu care nu urmaresc n Biblie si con nu sunt atenti, tactul vizual cu oratorul i poate ajuta sa se concentreze din nou asupra celor citite. Evident, nu le vei putea arunca decat o privire scurta ca sa nu te poticnesti n citire. De aceea, ar fi mai bine sa tii Biblia n mana si sa stai cu capul sus si cu barbia departe de piept.

Contact vizual

127

Uneori, cu ocazia congreselor, batranii sunt solicitati sa tin a cuvan tari de pe un manuscris. Citirea eficienta a unui manuscris pretinde experient a, o pregatire atenta si Desigur, citirea ma multe repetitii. nuscrisului impieteaza contactul vizual cu publicul. Dar, daca orato rul este bine pregatit, si va putea privi din cand n cand auditoriul fara sa piarda randul. In felul acesta va putea capta atentia publicu lui, ajutandu-l sa traga foloase maxime din aceasta importanta in struire spirituala.

EXERCITIU: In conversatiile zilnice pe care le ai cu familia si cu prietenii, straduieste-te sa-i privesti cat mai mult n ochi, fara a ncalca totusi obiceiurile locale.

14 NATURALETE

Ce trebuie sa faci? Fii tu nsuti: comunicativ, sincer si spontan.

EXPRIMANDU-TE ntr-un mod firesc, vei putea castiga ncrederea ce lorlalti. Ai avea ncredere n cuvintele cuiva care vorbeste de dupa o masca? I-ai acorda mai mult credit daca ar arata mai bine cu masca de cat fara ea? Putin probabil. Iata de ce este important sa nu te prefaci, ci sa fii tu nsuti. Naturaletea nu ar trebui confundata cu neglijenta. Gre selile gramaticale, pronuntia gresit a si exprimarea incoeIMPORTANTA rent a trebuie evitate. Tot de evitat este si limbajul argotic. Daca esti tensionat, rigid sau stangaci n exprimare Noi vrem ntotdeauna sa dam dovada de demnitate atat n din cauza grijii de a lasa o vorbire, cat si n conduita. O persoana care manifesta na buna impresie, s-ar putea turalete nu este nici oficiala, nici excesiv de preocupata de ca auditoriul sa fie distras impresia pe care o produce asupra altora. de la ceea ce spui. In ministerul de teren. Esti cumva tensionat cand, pen tru a depune marturie, te apropii de o casa sau de cineva aflat ntr-un loc public? Majoritatea dintre noi suntem, numai ca pen tru unii aceasta stare este mai acuta decat pentru al tii. Tensiunea inte rioara poate face ca vocea noastra sa para gatuita sau tremuranda. Tra cul poate sa provoace si misc ari necontrolate ale mainilor si capului. Orice vestitor se poate lovi de asemenea probleme. Ele sunt produ se de mai multi factori. Poate ca cel n cauza se gandeste la impresia pe care o va face sau se ntreaba daca expunerea sa va avea succes. Aces te ngrijorari sunt firesti. Problema apare cand li se acorda prea multa atentie. Ce te-ar putea ajuta daca te simti ncordat nainte de a ncepe predicarea? Pregatirea judicioasa si la Iehova (Fap. rugaciunile fierbinti 4:29)! Reflecteaza la ndurarea nemarginita a lui Iehova, care-i invita pe oameni sa se bucure de sanatate perfecta si de viat a eterna ntr-un Paradis! Gandeste-te la aceia pe care te straduiesti si sa-i ajuti la cat de necesar este ca ei sa auda vestea buna! Aminteste ca oamenii sunt nzestrati cu liber arbitru: ei pot sa ac ti cepte sau sa respinga mesajul, asa cum au facut si cei din Israelul antic
128

Naturale te

129

cand Isus le depunea marturie. Tu nu trebuie decat sa predici (Mat. 24:14). Si chiar daca oamenii nu te lasa sa vorbesti, tu depui marturie prin simpla prezent a. Activitatea ta este deja un succes, deoarece te-ai pus n slujba lui Iehova pentru a-i duce la ndeplinire vointa. Dar cand ti se ofera ocazia sa vorbesti, sa cum te vei exprima? Daca vei nvata fii atent la necesitatile altora, exprimarea ta va fi placuta si naturala. Daca, atunci cand depui marturie, te comporti si vorbesti firesc, ti ajuti ascultatorii sa se destinda. S-ar putea chiar sa devina mai recep tivi la ideile biblice pe care vrei sa li le mpartase o pre sti. Nu le tine dica, ci converseaza cu ei. Fii prietenos. Arata-te interesat de ceea ce spun si aproba-i cand fac comentarii. Evident, SUGESTII daca limba si obiceiurile locale pretind sa fii mai protocoVorbeste natural. Nu te gandi la tine, ci la Iehova lar, respecta convenientele n semn de apreciere fat a de per si la necesitatea ca oamenii soana straina careia i te adresezi. In orice caz, fii ntotdeau sa nvete despre el. na relaxat si zambitor. Cand pregatesti o Pe podium. Cand prezinti o expunere naintea unui cuvantare, concentreaza-te grup, vorbeste natural, ca si cum ai purta o conversatie. asupra ideilor, nu asupra cuvintelor. Desigur, atunci cand ai de-a face cu un auditoriu numeros, trebuie sa vorbesti nveti cu tare si clar. Daca ncerci sa-ti In cuvantari sau n vorbirea de zi cu zi, straduieste-te vantarea pe de rost sau daca notitele ti sunt prea detalia sa vorbesti corect si ngrijit; te, nseamna ca esti exagerat de preocupat de modul n care nu ncerca sa folosesti te exprimi. Formularea corecta a ideilor este importanta, anumite calitati oratorice dar, daca i se acorda prea multa atentie, discursul devine pentru a atrage atentia asupra ta. greoi si lipsit de naturalete. Chiar daca trebuie pretentios, Pregateste-te bine pentru sa te gandesti bine la ceea ce vei spune, concentreaza-te mai citirea n public. Citeste mult asupra ideilor, decat asupra cuvintelor. cu sentiment, tin and cont Tine cont de aceasta sugestie si se ia un interviu cand ti de sens. la ntruniri. Pregateste-te bine, dar nu citi si nici nu me mora raspunsurile. Expune-le cu o modulatie fireasca, ast fel ncat comentariile tale sa atraga prin spontaneitate. Chiar si calita tile oratorice demne de dorit pot deveni suparatoare daca sunt folosite n mod exagerat. De exemplu, ar trebui sa cau ti sa vorbesti clar si sa pronun ti corect cuvintele, nsa nu pana ntr-acolo ncat expri marea ta sa para greoaie sau artificiala. Gesturile descriptive sau de ac centuare corect facute pot nsufle ti expunerea, dar gesturile rigide sau exagerate pot distrage auditoriul de la ceea ce ai de spus. Vorbeste tare, dar nu tipa. Uneori este bine sa vorbesti cu patos; evita totusi stilul

130

Naturale te

pre tios. Modula tia, entuziasmul si trairea trebuie mpletite n asa fel n cat sa nu atragi aten tia asupra ta si nici sa nu- ti stanjenesti auditoriul. Unii oameni se exprima ngrijit tot timpul, nu numai cand tin o cuvantare. Altii nsa au un stil mai popular. Dar ceea ce conteaza cel mai mult este sa vorbim corect n fiecare zi si sa ne comportam cu demnitate crestin a. In felul acesta, cand ne vom afla pe podium, ne va fi mult mai usor sa vorbim si sa ne comportam placut si firesc. Cand trebuie sa cite sti n public. Sunt necesare eforturi pentru a citi cu naturalete n public. Iti va fi mai usor un ton firesc sa adopti daca identifici ideile principale din materialul pe care l ai de citit si sesizezi modul n care sunt ele dezvoltate. Fixeaza-ti-le bine n minte; altminteri, vei citi doar cuvinte. Verifica pronuntia cuvintelor necu noscute. Exerseaza citind cu voce tare ca sa poti avea o buna modula tie si grupa cuvintele ntr-un mod care sa transmita clar ideile. sa poti Fa exercitii pana cand vei citi fluent. Familiarizeaza-te cu materialul atat de bine, ncat atunci cand l vei citi cu voce tare sa imprimi lec turii tale un ton de conversatie. In asta consta naturaletea! De obicei, textul pe care-l avem de citit n public este extras din pu blicatiile noastre biblice. Pe langa exercitiile de citire de la Scoala de Minister Teocratic, noi citim versete biblice n lucrarea de predicare si cand tinem cuvantari de pe podium. Fratii au ndatorirea de a citi un anumit material la studiul Turnului de veghere si la studiul de carte al congregatiei. Fra tilor capabili li se ncredin teaz a la congrese citirea unor manuscrise. Daca fragmentele pe care le citesti din Biblie sau din alte publicatii sa le dai viat a. Daca ai contin dialoguri, straduieste-te de-a face cu un dialog ntre mai multe personaje, schimba tonul vocii n functie de personaj. Fii nsa atent sa nu devii teatral. Da viat a citi rii ntr-un mod cat mai natural. Cand citim pe un ton natural e ca si cum am purta o conversatie. Lectura nu suna artificial, ci emana convingere.

EXERCITII: 1) Citeste n gand Maleahi 1:214 si fii atent la personaje. Citeste apoi cu voce tare si cu expresivitatea ceruta de context. 2) Apoi, cu primele trei oca zii cand te pregatesti sa mergi n predicare, citeste din nou primele dou a paragrafe ale acestei lectii, precum si materialul prezentat la subtitlul In ministerul de teren, de la pagina 128. Straduieste-te sa aplici aceste sfaturi.

ASPECT INGRIJIT 15

Ce trebuie sa faci? Imbraca-te ordonat, curat si modest. Aranjeaza-ti bine parul. Adopta o tinut a care sa reflecte ntotdeauna o atitudine demna.
ASPECTUL tau arata cine esti. Cu toate ca Iehova se uita la inima, oa menii se lasa de obicei influenta ti de ceea ce izbeste ochiul (1 Sam. 16:7). Daca esti curat si bine piept anat, cei ce te v ad vor trage conclu zia ca ai respect de sine si vor fi mai dispusi sa te asculte. In plus, fap tul ca te vei mbraca ngrijit se va rasfrange favorabil asupra organizatiei pe care o reprezinti si pozitiv va influenta IMPORTANTA parerea pe care si-o vor face ascultatorii tai despre Dumne Aspectul t au ar putea zeul caruia i te nchini. influenta opinia celorlalti fa t a de convingerile tale Sfaturi practice. Biblia nu ne impune multe reguli pri crestine si fat a de modul vitoare la aspect, dar ne furnizeaza principii echilibrate care de viat a pe care sa ne ajute sa luam decizii ntelepte. Principiul fundamen l reprezinti. tal este ca trebuie sa facem toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu (1 Cor. 10:31). Care sunt principiile de care tre cont cand este vorba de aspectul nostru exterior? buie sa tinem In primul rand, Biblia ne ndeamna sa avem o buna igiena corporala si o mbracaminte curata. In legea data Israelului antic, Iehova enun t a cateva cerinte De exemplu, erau precizate privitoare la curatenie. clar ocaziile cand preotii de serviciu trebuiau sa se mbaieze si sa-si spele hainele (Lev. 16:4, 24, 26, 28). Crestinii nu sunt sub incidenta Legii mozaice, nsa principiile continute n ea sunt valabile si astazi (Ioan 13:10; Rev. 19:8). Indeosebi cand mergem ntr-un loc de nchinare sau cand participam la lucrarea de predicare trebuie sa fim curati, sa avem o mbracaminte ngrijita, o respiratie placuta, astfel ncat sa nu fim o prezent a dezagreabila pentru cei din jur. Cei ce tin cuvantari sau pre zinta demonstratii ar trebui sa fie un exemplu n n fata congregatiei acest sens. Dand atentie aspectului nostru, demonstram respect fat a de Iehova si sa. fat a de organizatia In al doilea rand, Biblia ne ndeamna sa cultivam modestia si sa dam dovada de bun-sim t. Apostolul Pavel le-a ncurajat pe femeile crestine
131

132

Aspect ngrijit

sa se gateasca . . . cu modestie si nu cu mpletituri de par, bun-simt, nici cu aur, nici cu margaritare, nici cu mbracaminte scumpa, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun ca se tem de Dumnezeu (1 Tim. 2:9, 10; Biblia Cornilescu revizuita n 1991). Modestia si bu nul-simt sunt cerinte la fel de importante si pentru barbati. O persoana modesta are grija sa nu-i ofenseze pe altii si sa nu atra ga n mod inutil atentia asupra sa. Bunul-simt presupune discretie, sau judecata sanatoasa. Cel ce manifesta aceste calitati va da dovada de echilibru acel echilibru care deriva din respectarea nor melor divine. Dar aceasta nu nseamna ca nu putem sa ne EXAMINEAZA-TE mbracam frumos, ci, mai degraba ca trebuie sa dam dovaAi toate lucrurile curate? da de bun-simt, evitand mbracamintea si pieptanatura exReflecta tinuta ta modestie centrica (1 Ioan 2:16). Noi dorim sa aplicam aceste princisi bun-simt? pii la locul nostru de nchinare, n lucrarea de predicare sau Esti bine aranjat? cu ocazia altor activitati. Chiar si mbracamintea noastra de Iti este parul pieptanat zi cu zi ar trebui sa reflecte modestie si La scoa bun-simt. ngrijit? l a sau la locul de munc a ni se va ivi cu siguran t a ocazia sa Exista ceva n nfati ta sarea depunem marturie informala. Chiar daca n asemenea mocare ar putea sa reflecte iubire pentru lume? mente nu vom fi mbracati ca si atunci cand participam la Exista vreun motiv real ntruniri sau congrese, hainele noastre trebuie sa fie tot or care sa te faca sa crezi donate, curate si modeste. ca ai putea sa poticnesti E adevarat ca nu ne mbracam cu to tii la fel. Nici nu ni se pe cineva prin tinut a? cere asta. Oamenii au gusturi diferite si e normal sa fie asa. Totusi, normele biblice trebuie ntotdeauna aplicate. Apostolul Petru a aratat ca mult mai important decat coafura sau mbracamintea este vesm antul asociat cu persoana secreta a inimii (1 Pet. 3:3, 4). Cand inima noastra va fi plina de iubire, bucurie, pace, amabilitate si vor deveni vesmin o credint a statornica, aceste calitati tele noastre spirituale. Ele sunt cele care-l vor onora cu adevarat pe Dumnezeu. In al treilea rand, Biblia ne ndeamna sa ne aranjam cu gust. In 1 Ti motei 2:9, se face referire la o vestimentatie bine aranjata. Chiar daca apostolul Pavel se adreseaza femeilor, principiul este valabil si pentru barbati. O haina bine aranjata este curata si ordonata. Indiferent de si tuatia noastra materiala, putem avea un aspect placut. Unul dintre primele lucruri pe care l observa altii la noi este parul. El trebuie sa fie curat si pieptanat cu grija. Obiceiurile locale si facto-

Aspect ngrijit

133

rii ereditari au o mare influent a asupra modului n care ne aranjam parul. In 1 Corinteni 11:14, 15, apostolul Pavel da sfaturi cu privire la coafura, tin and, evident, cont de aceste doua aspecte. Totusi, cel ce-si aranjeaza parul n asa fel ncat sa semene cu o persoana de sex opus ncalca principiile biblice. Deut. 22:5. La barbati, a aranjata presupune si o tinut a fi bine ras. In zonele n care mustata ea trebuie sa arate este considerata o nota de distinctie, ngrijit. In al patrulea rand, aspectul nostru nu ar trebui sa reflecte iubire fat a de lume si fat a de caile ei. Apostolul Ioan ne-a avertizat: Nu iubiti lu mea, nici lucrurile din lume (1 Ioan 2:1517). Aceasta lume este sta panita de multe dorinte a pacatoase. Dintre acestea, Ioan mentioneaz dorinta carnii decazute si etalarea ostentativa a bunurilor. De aseme nea, Scripturile ne atrag atentia asupra spiritului de razvratire sau de neascultare fat a de autoritate (Prov. 17:11; Ef. 2:2). Aceste dorinte si ati tudini se reflecta deseori n stilul de-a se mbraca si pieptana al oame nilor. Aspectul lor denota lipsa de modestie, este senzual, vulgar, ne ngrijit, dezordonat sau neglijent. Ca slujitori ai lui Iehova, noi evitam acele tendinte ale modei care reflecta un spirit necrestin. In loc sa imiti lumea n modul de a te mbraca si pieptana, ar fi mult mai bine sa urmezi exemplul excelent pe care-l dau persoanele matu re spiritualiceste crestin din congregatia a! Tinerii care aspira la privi legiul de orator trebuie sa observe aspectul exterior al celor care tin deja cuvantari publice. Putem trage cu totii nvat aminte din exemplul fratilor si al surorilor care participa cu loialitate, de ani de zile la ministerul public! 1 Tim. 4:12; 1 Pet. 5:2, 3. In al cincilea rand, cand decidem daca ceva este sau nu corect, ar tre bui sa avem n vedere ca nici Cristosul nu si-a placut lui nsusi (Rom. 15:3). Preocuparea principala a lui Isus a fost aceea de-a face vointa lui Dumnezeu. De asemenea, el a pus necesitatile altora naintea intere selor personale. Ce ar trebui facut daca stilul de mbracaminte sau de pieptanatura pe care l-am adoptat ar pune o bariera ntre noi si local nicii din zona n care slujim? Imitarea spiritului de umilint a manifes tat de Cristos ne poate ajuta sa luam decizii ntelepte. Apostolul Pavel a enuntat urmatorul principiu: Noi nu dam n nici un fel vreun mo tiv de poticnire (2 Cor. 6:3). Prin urmare, vom fi gata sa renunt am la acele coafuri sau articole de mbracaminte care i-ar face nereceptivi la mesajul nostru pe cei carora le depunem marturie.

134

Aspect ngrijit

Tinuta, sau pozi tia corpului. Un aspect frumos pretinde si o po zitie corecta a corpului. E adevarat ca noi nu putem avea toti aceeasi tinut a si nici nu vrem sa ne conformam unui tipar anume. Totusi, este demn de retinut ca, n sens biblic, faptul de a sta drept denota dem nitate si optimism (Lev. 26:13; Luca 21:28). Totusi, poate ca un frate sau o sora, din cauza ca a lucrat ani ndelungati ntr-o pozitie nco voiata ori din cauza varstei naintate sau a vreunei slabiciuni fizice, nu poate sta drept sau trebuie sa se sprijine de ceva. Insa cei ce pot este potrivit sa stea drepti cand vorbesc cu cineva, altminteri s-ar putea cre de ca sunt indiferenti sau abatuti. In mod asemanator, un orator va lasa o impresie mai buna daca nu se propteste de pupitru. Totusi, nu este nimic gresit dac a, din c and n c and, si sprijin a m ainile pe el. Publica tii si accesorii curate, tinute n ordine. Pe langa un aspect curat si ngrijit, n lucrarea de predicare avem nevoie si de publicatii si accesorii curate, tinute n ordine. Sa luam ca exemplu Biblia. Nu putem obtine toti o Biblie noua cand cea veche ni se uzeaza. Insa, oricat de mult am folosit-o, trebuie sa se vada ca o manuim cu grija. Desigur, exista multe moduri de a-ti aranja geanta de predicare; im portant este ca nauntru sa fie ordine. Ai vazut vreodata cazand hartii din Biblia unui vestitor care se pregateste sa-i citeasca un text biblic unui locatar sau din cea a unui frate care tine o cuvantare naintea con gregatiei? Acest lucru ti-a distras atentia, nu-i asa? Daca hartiile pastra te n Biblie constituie o sursa de distragere, ar fi bine sa le pui n alt loc si, tii lucrurile n ordine. Nu uita ca a pune Biblia sau astfel, sa-ti alte publicatii religioase pe jos nseamna, n unele culturi, lipsa de res pect. Cu totii ar trebui sa fim preocupati de aspectul nostru, ntrucat de acesta depinde felul n care suntem vazuti de altii. Dar, mai presus de toate, suntem deosebit de atenti la modul n care aratam deoarece do rim sa mpodobim nvat atura Salvatorului nostru, Dumnezeu, n toate lucrurile. Tit 2:10.

EXERCITIU: O data pe zi, timp de o saptamana, indiferent de activitatea planificata, ana lizeaza-te prin prisma sugestiilor de la rubrica Examineaza-te, de pe pagina 132.

SIGURANT A DE SINE 16

Ce trebuie sa faci? Poarta-te si vorbeste ntr-un mod care sa reflecte calm si dem nitate, demonstrand astfel echilibru.
ESTE firesc ca un orator sa aiba trac cand urca pe podium, mai cu sea ma daca nu tine teme frecvent. Tot la fel, un vestitor se poate simti oarecum ncordat cand suna la primele usi n ministerul de teren. Cand a fost numit profet, Ieremia a spus: Iata, eu nu stiu sa vorbesc, caci sunt un copil (Ier. 1:5, 6). Iehova l-a ajutat pe Ieremia si te va ajuta si pe tine. Cu timpul vei reusi sa dobandesti siguran t a de sine. IMPORTANTA Un orator sigur de sine este echilibrat. Iar echilibrul sau Daca vei fi sigur de tine, auditoriul se va concentra se reflecta n pozitia oratorului este natu corpului. Tinuta asupra a ceea ce spui, rala, adecvata momentului. Gesturile sale sunt sugestive. nu asupra ta. Vocea i este expresiva si controlata. Chiar daca nu te regasesti face n aceasta descriere, poti mbunatatiri. Cum? Sa vedem din ce cauza ar putea sa fie un orator emotionat si de sine. Cauza poate fi sa-i lipseasca siguranta de ordin fizic. Cand te confrunti cu o situatie noua si vrei ca lucrurile sa iasa ca la carte, nsa nu esti Din acest motiv, creie sigur de reusit a, ai emotii. rul i transmite organismului sa produca mai multa adrenalina. Cres terea nivelului de adrenalina poate duce la accelerarea ritmului cardiac si la transpiratii abundente, ba chiar si a respiratiei, la un tremur al mainilor si al genunchilor, precum si al vocii. Corpul se straduies te sa faca fat a situatiei d anduti un plus de energie. Dificultatea con sta acum n a-ti folosi surplusul de energie pentru a gandi pozitiv si pentru a tine o expunere dinamica. Cum sa-ti Este normal sa ai emotii. controlezi emotiile. Pentru a-ti pastra siguranta si de sine, trebuie sa ncerci sa-ti temperezi emotiile sa nfrunti situatia cu calm si demnitate. Cum ai putea face acest lucru? Pregateste-te temeinic. Pregateste cuvantarea pe ndelete. Asigu ti ra-te ca ai nteles bine subiectul. Daca ai posibilitatea sa alegi ideile
135

136

Siguran ta de sine

pe care le vei expune, trebuie sa tii cont de ceea ce auditoriul cunoas te deja cu privire la subiect si de obiectivul pe care-l urmaresti. Aces te criterii te vor ajuta sa selectezi materialul cel mai valoros. Daca, la nceput, o astfel de abordare a materialului ti se pare dificila, discuta cu un orator experimentat. El te va ajuta sa analizezi cu grija materia lul si cont de auditoriu. Cand vei fi sigur ca dispui de un mate sa tii rial util pentru auditoriu, iar ideile ti vor fi clare, dorinta de a le m partasi va atenua starea de ncordare. altora ti Fii deosebit de atent la introducere. Trebuie sa stii di nainte cum ti vei ncepe expunerea. Pe masura ce-ti vei SUGESTII dezbate subiectul, vei vedea ca emotiile dispar. Pregateste-te bine. Aceste etape fundamentale trebuie urmate si cand te preRepeta-ti expunerea cu voce tare. gatesti atat la su pentru ministerul de teren. Gandeste-te biectul pe care intentionezi sa-l abordezi, cat si Arunca-ti la genul de sarcina asupra lui Iehova n rugaciune. persoane carora li te vei adresa. Pregateste cu grija intro ti Ps. 55:22. ducerea. Profita de experienta vestitorilor maturi. Participa cu regularitate la Cand trebuie sa prezinti o expunere naintea unui grup, lucrarea de predicare, fa frec ai putea crede ca vei fi mai stapan pe tine daca vei folosi vent comentarii la ntruniri si ofera-te sa tii a teme la scoal un manuscris. In realitate, nu ai face decat sa-ti maresti tra cand cei desemnati lipsesc. cul. Unii oratori folosesc notite ample, altii, notite scurte. Observa-ti manifestarile ce Dar ceea ce te va ajuta s ati nvingi emo tiile si s a te con indica lipsa de echilibru si n centrezi mai bine asupra informatiilor nu vor fi cuvintele vat a sa le prentampini ori sa le tii sub control. de pe foaie, ci convingerea ca materialul pe care l-ai pre gatit pentru auditoriu este cu adevarat interesant. Repeta expunerea cu voce tare. Repetitia ti va da ncrederea ca ti poti transpune ideile n cuvinte. Pe masura ce vei exersa, ti se vor ntip ari n minte diverse expresii, pe care ti t a le vei putea aminti cu usurin cand vei tine cuvantarea. Repeta ca si cum ai fi pe podium. Incearca sa-ti imaginezi auditoriul. Stai la masa sau n picioare exact asa cum vei face n timpul expunerii. Roaga-te lui Iehova sa te ajute. Iti va raspunde el la rugaciune? Aceasta este ncrederea pe care o avem cu privire la el: ca, indiferent ce am cere potrivit vointei sale, el ne asculta (1 Ioan 5:14). Daca do resti pe oameni sa traga sa-i aduci onoare lui Dumnezeu si sa-i ajuti foloase din Cuvantul sau, el ti va raspunde cu sigurant a la rugaciu ne. Aceasta certitudine te va ajuta sa te achiti de sarcina pe care ai pri mit-o. In plus, pe masura ce vei cultiva roadele spiritului iubire,

Siguran ta de sine

137

bucurie, pace, blandete si stapanire de sine , vei ajunge sa dezvolti atitudinea mentala necesara pentru a face fat a situatiei n mod echi librat. Gal. 5:22, 23. Dobandeste experient a. Cu cat vei participa mai mult la lucrarea de predicare, cu atat vei fi mai degajat. Cu cat vei face mai multe comen tarii la ntrunirile congregatiei, cu atat ti va fi mai usor sa vorbesti naintea altora. Si, mai multe cuvantari n fata pe masura ce vei tine congregatiei, tracul dinaintea fiecarei cuvantari va fi tot mai mic. Ti-ar placea sa ai mai multe ocazii de a vorbi de pe podium? Daca da, ofe ra-te sa tii a cand cei desemnati o tema la scoal s-o faca nu pot. Dupa ce ai urmat sugestiile de mai sus, ar fi bine sa observi care ti sunt manifestarile ce tradeaza lipsa de echilibru. Identificandu-le si nvat and sa le stapanesti, vei reusi sa fii sigur de tine cand vorbesti. Aceste manifestari pot fi de natura fizica sau vocala. Manifestari de natura fizica. Siguranta de sine se va oglindi n pozitia corpului sau n modul n care ti folosesti mainile. Sa vorbim mai ntai despre maini. Iata cateva semne ale lipsei de sigurant a: ti tii pe langa corp ori nclestate pe pupitru; mainile la spate, le tii tepene ti tot bagi sau scoti mainile din buzunare, ti tot nchei ori deschei haina, ti duci fara nici un rost mana la barbie, la nas sau la ochelari; te joci cu ceasul de la mana, cu un creion, cu un inel ori cu notitele; faci gesturi bruste sau incomplete. Tradezi lipsa de sigurant a si misti daca ti ncontinuu picioarele ori te legeni de pe-un picior pe altul, daca ai o pozitie prea rigida sau, dimpotriva, prea relaxata, daca ti umezesti frecvent buzele sau nghiti ntruna si dac a ai o respira tie ntret aiat a. Cu efort, aceste manifestari de emotivitate pot fi controlate. Incear ca sa le elimini pe rand. Identifica problema si stabileste ce ai putea face pentru a o prentampina. Daca te vei stradui, vei demonstra prin tinut a ca esti stapan pe situatie. Manifestari vocale. Manifestarile vocale de emotivitate ar putea sa includa o voce pitig aiata sau tremuranda. Poate ca ti tot dregi glasul sau vorbesti ticuri pot fi nvinse prin prea repede. Aceste probleme si eforturi constiente de a-ti controla vocea. Daca esti ncordat, respira adanc de cateva ori nainte de a merge la pupitru. Straduieste-te sa-ti relaxezi tot corpul. In loc sa te gandesti la cat esti concentreaza-te asupra motivului pentru care de emotionat,

138

Siguran ta de sine

vrei sa-i transmiti pe care le-ai pregatit. Inain publicului informatiile te de a-ti ncepe expunerea, uita-te putin prin sala, gaseste o fat a prie tenoasa si Prezinta introducerea pe ndelete, dupa care an zambeste-i. gajeaza-te n cuvantarea propriu-zisa. Fii realist. Nu te astepta sa ti Exista se risipeasca toate emotiile. multi oratori cu experient a care au si nainte de a urca acum emotii pe podium. Ei au nvatat n schimb sa si le controleze. Iata ce a spus unul dintre ei: Si acum am trac, doar ca-l pot controla. Daca te vei stradui sa-ti auditoriul te va consi stapanesti emotiile, dera un orator stapan pe sine. Chiar daca vei mai avea trac, el nu va mai fi atat de vizibil. Retine ca acel surplus de adrenalina care produce tracul contribuie si energiei. Foloseste-o pentru a vorbi cu nsufletire. la cresterea Pentru a pune n practica toate aceste sugestii nu trebuie sa astep ti sa urci la pupitru. Invat a sa manifesti sigurant a de sine si autocontrol n viata cotidiana. Incearca, de asemenea, sa te exprimi cu sentiment n fiecare zi. Aplicarea acestor sugestii te va ajuta foarte mult sa devii sigur de tine cand vei fi pe podium, dar mai ales n lucrarea de predicare.

EXERCITIU: Straduieste-te, timp de o luna, sa faci saptamanal cel putin doua comentarii la studiul Turnului de veghere si Vei ob la studiul de carte al congregatiei. serva ca la al doilea sau la al treilea raspuns pe care-l vei da vei fi mai degajat.

FOLOSIREA MICROFONULUI 17

Ce trebuie sa faci? Daca la ntrunirile congregatiei exista un microfon pentru amplificarea vocii, foloseste-l corect.
FRATII si surorile dedica mult timp si multa energie ca sa asiste la n trunirile crestine. Pentru a putea beneficia de program, ei trebuie sa auda foarte clar. In Israelul antic nu existau statii de amplificare. Cum au reusit mi lioanele de israeliti care se aflau n pragul T arii Promise sa-l auda pe Moise cand li s-a adresat n Campiile Moabului? Este po sibil ca Moise sa fi plasat la distante precise n tabara meIMPORTANTA sageri care sa-i fi transmis succesiv cuvintele (Deut. 1:1; Cei prezen ti vor putea 31:1). Dupa ce israelitii au nceput campania de cucerire a sa beneficieze de program doar daca vor auzi bine. tinutului de la vest de Iordan, Iosua a adunat natiunea n fata Gherizim si muntilor se aflau n valea care Ebal. Levitii despartea muntii. Aici, tot poporul a auzit si a subscris la ceea ce i s-a spus cu privire la blestemele si la binecuvantarile divine (Ios. 8:3335). S-ar putea ca si cu aceasta ocazie sa se fi folosit mesa geri, desi acustica excelenta a zonei a jucat, fara ndoiala, un rol nsemnat. Dupa aproximativ 1500 de ani, cand, la Marea Galileii, se stransese o multime foarte numeroasa pentru a-l asculta pe Isus, el s-a urcat ntr-o barca, a ndepartat-o de t arm, s-a asezat si s-a adresat multimii (Mar. 4:1, 2). De ce a vorbit Isus dintr-o barca? Fara ndoiala, datorita faptului ca, pe suprafata lucie a apei, vocea umana capata mai multa amploare si claritate. Pana la nceputul secolului al XX-lea, numarul celor ce puteau audia un discurs depindea de volumul si de claritatea vocii oratorului. Dupa 1920 nsa, slujitorii lui Iehova au putut beneficia la congresele lor de statii de amplificare. Echipamentul de sonorizare. Acest echipament poate amplifica de mai multe ori volumul vocii unui orator, pastrandu-i nsa neal terate calitatea si tonul. Astfel, oratorul nu va fi obligat sa-si forteze coardele vocale, iar ascultatorii nu vor trebui sa faca eforturi pentru
139

140

Folosirea microfonului

a auzi, putand n schimb sa se concentreze mai bine asupra mesajului. La congresele Martorilor lui Iehova este asigurat un echipament de sonorizare performant. In plus, multe Sali ale Regatului folosesc echi pamente de sonorizare pentru amplificarea vocii celor ce tin cuvan tari, conduc ntrunirile sau citesc de pe podium. Unele congregatii au si microfoane ce sunt folosite de cei din auditoriu cand fac comentarii la ntruniri. Daca n congregatia ta este dispoSUGESTII nibil un astfel de echipament, nvat a sa-l folosesti corect. Tine microfonul Instructiuni elementare. Pentru a folosi corect echipa la o distant a de 1015 mentul de sonorizare, ncearca sa tii cont de urmatoarecentimetri de gura. le sugestii: 1) Microfonul trebuie sa stea la o distant a de Ai grija sa vorbesti doar cand te afli n dreptul circa 1015 centimetri de gura. Daca microfonul este prea microfonului. aproape, cuvintele s-ar putea auzi distorsionat. Daca este Vorbeste mai tare si cu prea departe, vocea ti va fi neclara. 2) Microfonul ar tre mai multa nsufletire bui sa fie n fata ta, nu ntr-o parte. Daca-ti misti capul spre decat n mod obisnuit. sti dreapta sau spre st anga, ai grij a s a vorbe doar cand te afli Daca trebuie sa-ti dregi n dreptul microfonului. 3) Vorbeste mai tare si putin cu glasul, ndeparteaza-te mai multa nsufletire decat n mod obisnuit, dar fara sa de microfon. tipi. Echipamentul de sonorizare va face ca vocea sa-ti fie auzita chiar si de ascultatorii din ultimul rand. 4) Daca tre buie sa-ti dregi glasul, sa tuse ndepar sti sau sa stranuti, teaza-te de microfon. Cand tii cand urci la pupitru, un o cuvantare. In mod obisnuit, frate ti va aranja microfonul. In acel moment, ncearca sa stai nor mal, cu fata pe pupitru si notitele spre public. Pune-ti asigura-te ca microfonul nu-ti va bloca vizibilitatea. In timp ce vorbesti, se aude vocea la difuzoare. Este asculta cum ti volumul prea tare, sau pronunti unele cuvinte n asa fel ncat se aud sunete explozive? In acest caz trebuie sa te dai cu 25 centimetri mai n spate. Cand ti arunci privirea peste notite, sa nu uiti ca trebuie sa vorbesti ndreptata spre microfon sau sau sa citesti doar cand ai fata putin deasupra lui, niciodata dedesubtul lui. Cand citesti de pe podium. Este indicat sa tii Biblia si publicatiile n mana, astfel ncat fata s ati fie ndreptat a spre auditoriu. Intruc at microfonul va fi, probabil, fixat exact n fata ta, va trebui sa tii mate rialul pe care-l ai de citit ntr-o parte a lui. Aceasta nseamna ca vei

Folosirea microfonului

141

avea capul putin ntr-o parte a microfonului, astfel ncat, n timpul citirii, vocea ti se va ndrepta spre microfon. Majoritatea fratilor care citesc la studiul Turnului de veghere stau n picioare n fata unui microfon fix. Aceasta pozitie le permite sa respi re mai usor ca cea mai mare si sa citeasca mai expresiv. Gandeste-te parte a ntrunirii consta n citirea paragrafelor. Pentru ca auditoriul sa poata trage foloase maxime din program, va trebui sa auda bine ceea ce se citeste. Cand faci comentarii la ntruniri. Daca n congregatia ta se folo sesc microfoane cand cei din auditoriu fac comentarii, ai grija sa vor besti n mana clar si suficient de tare. Cand raspunzi, ncearca sa tii publicatiile de studiu sau Biblia. In felul acesta vei putea sa vezi bine materialul. In unele congregatii exista frati care au sarcina de a duce microfo nul la cei invitati s a r aspund a. Dac a si ta se procedea n congregatia za la fel, tine mana sus si dupa ce esti numit sa raspunzi pentru ca fra tele care poarta microfonul sa te poata vedea si sa ajunga repede la tine. In cazul n care microfonul este mobil, fii pregatit sa-l iei. Nu-ti ncepe raspunsul nainte de a tine corect microfonul. Dupa ce ter mini, returneaza-l imediat. Cand participi la o demonstratie. Folosirea microfonului n timpul unei demonstratii pretinde o pregatire prealabila. Daca este fixat pe un suport, vei avea ambele maini libere ca sa manuiesti Biblia si notitele. Daca folosesti un microfon mobil, vei avea mai mult a libertate de mi s care, dar va trebui, poate, sa-ti rogi partenerul sa-l tin a el. Asa, vei pu tea folosi cu usurin t a Biblia. Pentru ca partenerul sa stie sa tin a corect microfonul va trebui sa faceti cateva repetitii mpreuna. De asemenea, cand te afli pe podium trebuie sa ai grija sa nu stai cu spatele la public, mai cu seama cand vorbesti. La demonstratiile ce se tin cu ocazia ntrunirii de serviciu participa uneori mai multe persoane. Poate ca acestea vor trebui sa se miste pe podium. In acest caz va fi nevoie de mai multe microfoane. Ele trebuie montate dinainte sau trebuie date participantilor la demonstra tii n momentul n care urca pe podium. Pentru ca microfoanele sa se afle la locul potrivit n momentul potrivit, trebuie pregatit totul din timp. Daca cei ce tin demonstratii le vor repeta nainte, vor pu tea nvata cum sa foloseasca n mod corect microfoanele. Cand nu

142

Folosirea microfonului

pot repeta pe podium, ar fi bine ca surorile si respectivi sa tin a fratii totusi n mana un obiect de marimea unui microfon pentru a nvata sa manuiasca n mod corect microfonul. Dupa demonstratie, cursan tii cu grija microfoanele mobile, fiind atenti vor trebui sa aseze sa nu se mpiedice de cabluri cand coboara de pe podium. Avand grija sa folosim corect microfoanele, vom contribui la reali zarea unui obiectiv major al ntrunirilor noastre: acela de a ne ncu raja reciproc prin studierea Cuvantului lui Dumnezeu (Evr. 10:24, 25). Daca nvat am sa manuim corect microfoanele, putem contribui fiecare la realizarea acestui important obiectiv.

EXERCITIU: Daca la Sala Regatului la care mergi exista un echipament de sonorizare, fii deosebit de atent la modul n care folosesc oratorii experimentati microfoa nele fixe si pe cele mobile. Observa ce trebuie sa faci si ce trebuie sa eviti cand folosesti microfonul si de ce trebuie sa procedezi n acest mod.

FOLOSIREA BIBLIEI IN ARGUMENTARE 18

Ce trebuie sa faci? Foloseste-te din plin de Biblie cand raspunzi la ntrebari.

CAND suntem ntrebati despre convingerile noastre, despre modul nos tru de viat a, despre parerea noastra cu privire la evenimentele actuale sau despre speranta noastra de viitor, noi ne straduim sa raspundem fo losindu-ne de Biblie. De ce? Deoarece ea este Cuvantul lui Dumnezeu. Convingerile noastre se ntemeiaza pe Biblie. La baza modului nostru de viat a se afla Biblia. Ea ne ajuta sa ntelegem evenimente le mondiale. Speranta noastra de viitor se ntemeiaza pe proIMPORTANTA misiunile ei inspirate. 2 Tim. 3:16, 17. Noi avem responsabilitatea Noi suntem perfect constien ti pe ca de responsabilitatile de a predica cuvantul. Isus ne-a dat un excelent re le implica numele pe care-l purtam. Suntem Martori ai lui exemplu n acest sens. El Iehova (Is. 43:10, 12). De aceea, nu raspundem la ntrebari a declarat: Nu . . . vorbesc apeland la filozofia omeneasca, ci la ceea ce spune Iehova n de la mine nsumi. Cuvantul sau inspirat. Este adevarat ca avem opinii personale 2 Tim. 4:2; Ioan 14:10. asupra unor chestiuni, nsa i permitem Cuvantului lui Dum nezeu sa ne modeleze gandirea, deoarece suntem ferm con vinsi n ca acesta este adevarul. Evident, Biblia ne da libertate de optiune multe probleme. Noi nu le impunem altora preferintele noastre, ci do rim sa-i nvat am principiile enuntate n Scripturi pentru ca si ei sa se poa ta bucura de aceeasi libertate de alegere. Asemenea apostolului Pavel, noi ne straduim sa promovam ascultarea prin credint a. Rom. 16:26. In Revelatia 3:14, Isus Cristos este numit martorul fidel si adevarat. Cum raspundea el la ntrebarile ce i se puneau sau cum reactiona n si tuatii neplacute? Uneori, el folosea ilustrari care sa-i determine pe oa meni sa gandeasca. Alteori, si textul ntreba interlocutorul cum ntelege biblic n discutie. Deseori nsa, el cita versete din Scripturi, le parafraza sau facea aluzie la ele (Mat. 4:310; 12:18; Luca 10:2528; 17:32). In seco lul I, sulurile biblice erau pastrate de obicei n sinagogi. Nu exista dovezi ca Isus ar fi detinut o colectie bine personala de suluri, dar el cunostea Scripturile si (Luca facea frecvent referire la ele cand i instruia pe altii 24:27, 4447). El a putut spune pe buna dreptate ca nu a predat nimic de la sine. El vorbea pe baza celor auzite de la Tatal sau. Ioan 8:26.
143

144

Folosirea Bibliei n argumentare

Si noi dorim sa urmam exemplul lui Isus. Noi nu l-am auzit vorbind pe Dumnezeu, asa cum l-a auzit el. Dar Biblia este Cuvantul lui Dum nezeu. Daca apelam la ea pentru a ne argumenta raspunsurile, nu vom atrage atentia asupra noastra. In loc ca noi, niste sa oameni imperfecti, emitem pareri proprii, vom demonstra ca suntem ferm hotarati sa-i la sam lui Dumnezeu dreptul de a spune ce este adevarul. Ioan 7:18; Rom. 3:4. SUGESTII Desigur, dorinta noastra nu este doar aceea de a apela la Citeste zilnic din Biblie. Fa-ti Biblie, ci si de a o folosi ntr-un mod care sa-l ajute cat mai un bun program de studiu. mult pe interlocutorul nostru. Noi am vrea ca acesta sa ne Obisnuie ste-te sa incluzi si texte biblice n raspunsurile asculte fara prejudecati. In functie de atitudinea pe care-o pe care le dai la ntruniri. manifesta, ai putea introduce o idee biblica prin cuvintele: Cand ti se pun ntrebari Nu considerati ca ceea ce conteaza cu adevarat este parerea sau te confrunti cu lui Dumnezeu? Sau ai putea spune: Stia ca Biblia vorbes ti anumite situatii, ntreaba-te te chiar despre acest subiect? Daca interlocutorul tau desntotdeauna nainte considera Biblia, va trebui sa folosesti de a raspunde sau un alt gen de introdu de a reactiona: Ce spune cere. Ai putea sa spui: Permiteti-mi sa va citesc o profetie Biblia despre acest lucru? f acut a n antichitate. Sau: Cea mai r asp andit a carte din is Cand nu cunosti raspunsul toria omenirii spune ca . . .. biblic la o anumita Uneori, poate ca vei prefera doar sa parafrazezi un verset. chestiune, nu face speculatii Dar cel mai bine ar fi, daca poti, si sa deschizi Biblia si sa ci nu emite pareri personale. Ofera-te testi direct din ea. Si, cand ai ocazia, arata-i interlocutorului sa faci cercetari. versetul n Biblia sa. Citirea din Biblie are deseori un efect puternic asupra oamenilor. Evr. 4:12. Batranii crestini au obligatia de a folosi Biblia cand raspund la ntre barile ce li se pun. Una dintre conditiile cerute celor ce aspira la privi legiul de batran este sa fie ferm atasa de cuvantul fidel n ce priveste ti arta de a preda (Tit 1:9). Poate ca n urma sfaturilor primite de la un batran, un membru al congregatiei va lua o decizie capitala n viat a. De aceea, este deosebit de important ca aceste sfaturi sa fie bine ancorate n Scripturi! Exemplul dat de batrani n acest sens i poate ajuta pe multi crestini sa-si a stilul de predare. mbunatateasc
EXERCITIU: Scrie cateva ntrebari care ti s-au pus: 1) n lucrarea de predicare, 2) cu privire la anumite evenimente recente sau 3) referitor la participarea la o anu mita activitate populara. La fiecare dintre acestea gaseste cel putin un text biblic pe care l-ai putea folosi n raspuns.

INCURAJEAZA FOLOSIREA BIBLIEI 19

Ce trebuie sa faci? Incurajeaza-ti auditoriul sa urmareasca n Biblie citirea textelor.


DORINTA noastra este aceea de a ndrepta atentia oamenilor asupra Cuvantului lui Dumnezeu, Biblia. Aceasta carte sacra este temelia me sajului pe care-l predicam. Noi dorim ca oamenii sa nteleag a faptul ca ceea ce spunem nu provine de la noi, ci de la Dumnezeu. Ei trebuie sa capete ncredere n Biblie. In lucrarea de predicare. Cand te pregatesti pentru lu crarea de predicare, alege ntotdeauna unu sau mai multe IMPORTANTA versete pe care sa li le citesti celor dispu si s a te asculte. Chiar Ceea ce vedem cu ochii nostri, mai ales n Biblie, daca intentionezi sa prezinti pe scurt o publicatie biblica ne ramane adanc ntiparit pe care o ai la tine, ar fi potrivit sa citesti si un text biblic n minte. adecvat. Cuvantul lui Dumnezeu poate exercita o influen t a mult mai mare asupra celor asemanatori oilor decat cu vintele tale. Daca n-ai posibilitatea sa citesti din Biblie, ma fragmente din car citeaza din ea. In secolul I, sulurile care contineau Scripturi nu erau disponibile peste tot. Dar Isus si apostolii sai au ci tat frecvent din Scripturi. Si noi ar trebui sa facem efortul de a memo ra versete biblice si de a le folosi corect n minister, citandu-le cand e cazul. Cand citesti Biblia n asa un verset, tine fel ncat si locatarul sa poa ta urmari. Dar, daca va urmari n propria-i Biblie, poate ca reactia lui va fi chiar mai favorabila. Trebuie sa fii nsa constient ca unii traducatori ai Bibliei si-au per mis anumite libertati n redarea Cuv antului lui Dumnezeu. Traduce rile lor s-ar putea sa nu fie n totalitate conforme cu textul biblic original. Mai multe versiuni moderne au scos din text numele personal al lui Dumnezeu si au ascuns ceea ce spuneau scrierile originale de spre starea mortilor si despre scopul pe care-l are Dumnezeu cu pa mantul. Pentru a-i putea arata cuiva aceste neconcordante, va fi, poa te, nevoie sa citesti anumite texte-cheie din mai multe traduceri bi blice sau sa recurgi la traducerile mai vechi, din limba ta, si sa faci
145

146

Incurajeaza folosirea Bibliei

comparatie ntre versiuni. Cu privire la anumite subiecte, lucrarea Sa aducem argumente din Scripturi prezinta n paralel mai multe variante de traducere a unor expresii-cheie din versetele pe care le folo sim frecvent. Oricine iubeste adevarul va fi bucuros sa cunoasca aces te amanunte. La ntrunirile congrega tiei. Toti trebuie ndemnati sa-si foloseasca Biblia la ntrunirile congregatiei. Folosirea ei prezinta mai multe avan taje. Ajuta auditoriul sa fie atent la ceea ce se discuta. Produce un impact vizual asupra celor prezenti, sporind efecSUGESTII tul instruirii orale. Le d a celor nou-interesa ti convingerea Cand citesti un verset, ca Biblia este, ntr-adevar, fundamentul credintei noastre. arata-i-l locatarului n Biblia ta sau invita-l Pentru ca ascultatorii sa te urmareasca n propria Biblie, sa-l urmareasca va trebui sa-i ncurajezi sa faca acest lucru. Cea mai buna n propria sa Biblie. metoda este invitatia directa. Cand tii o cuvantare n Este responsabilitatea ta de orator sa-ti ncurajezi ascultacongregatie, invita-ti torii sa urmareasca textele biblice pe care vrei sa le accenn mod direct auditoriul sa caute versetele-cheie si tuezi. Este preferabil sa citesti versetele care te vor ajuta sa asteapt a pana le gaseste. dezvolti ideile principale. Apoi, daca-ti ramane timp, mai poti adauga si sustin a argumentatia. alte versete care sa-ti Desigur, nu este suficient sa mentionezi dovada biblica sau sa-ti inviti ascultatorii sa caute versetele. Daca treci repede de la un verset la altul, nainte ca ei sa-l gaseasca pe primul, se vor descuraja si sa mai urmareasca n Biblie. Fii un bun observator! Ci vor renunta teste textul respectiv dupa ce majoritatea l vor fi gasit. Fii prevazator! Anunt a versetul cu suficient timp nainte de a-l citi. Astfel, vei astepta mai putin pana cand cei prezenti l vor fi gasit. Chiar daca vei fi nevoit sa reduci din material pentru a le lasa timp sa caute versetele, foloasele vor compensa sacrificiul.

EXERCITII: La vizitele ulterioare ncearca urmatoarele sugestii: 1) Intinde-i locatarului Biblia ta si a-l daca nu ar dori sa citeasca personal versetul pe care ntreab l-ai gasit. 2) Intreaba-l pe locatar daca ar vrea sa-si aduca propria Biblie si sa citeasca un verset-cheie.

INTRODUCEREA EFICIENTA A TEXTELOR BIBLICE 20

Ce trebuie sa faci? Pregateste mintea ascultatorilor nainte de a citi un text biblic.


SCRIPTURILE constituie fundamentul instruirii pe care o primim la ntrunirile congrega tiei. Textele biblice sunt punctele-cheie ale argumen telor pe care le folosim n ministerul de teren. Efectul pe care-l vor pro duce versetele n discu tia noastra depinde, n parte, de eficien ta cu care le prezentam. Nu e suficient doar sa facem referire la un verset si sa invitam pe ci neva sa-l citeasca. Cand l prezinti, sa atingi ur straduieste-te matoarele doua obiective: 1) sa starnesti interesul si 2) sa nIMPORTANTA drepti atentia asupra motivului pentru care folosesti versetul Printr-o introducere respectiv. Aceste obiective pot fi realizate prin mai multe meeficienta a textului biblic tode. ti poti ajuta auditoriul sa-i nteleag a semnificatia Pune o ntrebare. Aceasta metoda va fi cu atat mai efi exact a. cienta cu cat cei din auditoriu nu cunosc nca raspunsul. Stra duieste-te sa formulezi ntrebarea n asa fel ncat sa-i deter mini pe oameni sa gandeasca. Isus asa proceda. Cand fariseii l-au abordat n templu, testandu-i n public cunostin din Scripturi, tele Isus i-a ntrebat: Ce credeti despre Cristosul? Al cui fiu este el? Ei i-au zis: Al lui David. El le-a zis: Atunci cum se face ca David, prin inspi ratie, l numeste Domn?. Dupa aceste cuvinte, el a citat Psalmul 110:1. Fariseii au tacut malc. Multimea nsa l asculta pe Isus cu placere. Mat. 22:4146. In ministerul de teren, ai putea folosi ntrebari introductive de genul: Si dumneavoastra, si eu avem un nume propriu. Oare Dumnezeu sa nu aiba si el un nume? Putem gasi raspunsul n Psalmul 83:18. Va exista vreodata un singur guvern pentru toata omenirea? Observati ce spune n acest sens Daniel 2:44. Vorbeste exis ntr-adevar Biblia despre conditiile tente astazi? Comparati ce se spune n 2 Timotei 3:15 cu ceea ce vedeti ca se ntampla n jurul dumneavoastra. Vor disparea vreodata suferinta si 21:4, 5. moartea? Raspunsul Bibliei poate fi gasit n Revelatia Intr-o cuvantare, folosirea atenta a ntrebarilor menite sa introduca anumite texte biblice i poate face pe cei din auditoriu sa priveasca din tr-o perspectiva noua versetele citite, chiar daca le sunt bine cunoscute. 147

148

Introducerea eficienta a textelor biblice

Intrebarea este nsa: Vor face ei acest lucru? Depinde de cat de intere sante li se vor parea ntrebarile pe care li le pui. Si chiar daca subiectul i intereseaza, s-ar putea totusi ca mintea sa le hoinareasca atunci cand citesti anumite versete pe care le-au auzit de mai multe ori. Pentru a evi ta aceasta situatie, trebuie sa-ti pregatesti bine materialul, astfel ncat sa-i faci o prezentare cat mai atragatoare. Prezinta o problema. Ai putea sa men tionezi o problema si apoi sa atragi aten tia asupra unui verset care ofera solu tia. Nu-i da auditoriului impresia ca vei prezenta mai multe explica tii decat o vei face. Uneori, textul biblic ofera doar o rezolvare par tiala a probleSUGESTII mei. Totusi, n timp ce-l citesti, invita- ti publicul sa observe Cand alegi o metoda prin solu tia data de verset la problema. care sa starnesti interesul ascultatorilor, tine cont de In mod asemanator, ai putea sa enun ti un principiu referi ceea ce auditoriul cunoaste tor la conduita sfanta si apoi sa te folosesti de o relatare biblideja si de sentimentele pe ca pentru a arata cat este de n telept sa respectam acest princare le are fat a de subiect. cipiu. Cand un verset con tine doua sau mai multe idei-cheie Pastreaza clar n minte legate de subiectul discutat, unii oratori si invita ascultatorii scopul pentru care citesti sa le identifice. Daca o problema pare prea dificila, ti-ai putea fiecare text biblic si prezinta-l ntr-un mod ajuta auditoriul sa gandeasca prezentandu-i mai multe posi cat mai potrivit. bilita ti de rezolvare. Apoi, lasa-l sa observe singur solu tia din verset si din aplicarea lui. Fa referire la Biblie ca la o autoritate n materie. Daca ai reusit deja sa starnesti interesul auditoriului fa ta de subiect si ai men tionat unu sau mai multe aspecte ale acestuia, ai putea sa introduci un text biblic prin cuvintele: Remarca ti ce spune Cuvantul lui Dumnezeu cu privire la acest subiect. Expresii de acest gen arata ca ideile pe care urmeaza sa le citesti sunt demne de ncredere. Iehova s-a folosit de barba ti ca Ioan, Luca, Pavel si Petru pentru a scrie anumite par ti ale Bibliei. Dar ei sunt simpli redactori, Iehova este Auto rul! Mai ales cand te adresezi unor oameni care nu studiaza Sfintele Scripturi, introducerile de genul Petru a scris sau Pavel a spus s-ar putea sa nu fie eficiente. Ar trebui sa folosesti o introducere care sa ara te ca sursa acestor cuvinte este nsusi Dumnezeu. Este demn de remar cat ca, n unele ocazii, Iehova l-a instruit pe Ieremia sa introduca anu mite proclama tii prin cuvintele: Asculta ti cuvantul lui Iehova (Ier. 7:2; 17:20; 19:3; 22:2, NW ). Chiar daca nu folosim numele lui Iehova cand prezentam un verset, ar fi bine ca, nainte de a ncheia discu tia, sa men tionam ca lucrurile scrise n Biblie sunt cuvintele lui Dumnezeu.

Introducerea eficienta a textelor biblice Tine cont de context. Pentru a hotar cum sa introduci un verset, tre buie sa-i cunosti bine contextul. In unele situa tii, ai putea sa te referi di rect la acesta; totusi, contextul exercita si n alte moduri influen ta asupra a ceea ce spui. Ai prezenta, de exemplu, cuvintele rostite de Iov, un om cu teama de Dumnezeu, la fel cum ai prezenta afirma tiile facute de falsii lui consolatori? Cartea Faptele este scrisa de Luca. Insa Luca i-a citat, de exemplu, pe Iacov, Petru, Pavel, Filip, Stefan, precum si pe Gama liel si pe al evrei care nu erau cre stini. El i-a citat si pe ngeri. Cui i vei ti atribui textul pe care-l citezi? Nu uita, de exemplu, ca nu to ti psalmii au fost compusi de David si ca nu toata cartea Proverbele a fost scrisa de So lomon. De asemenea, este bine sa stii cui i s-a adresat scriitorul biblic si care este n mare subiectul discutat. Prezinta informa tii suplimentare. Ele sunt deosebit de eficiente pen tru a demonstra ca situa tiile existente n timpurile biblice sunt asema natoare celor despre care vorbesti. Alteori, informa tiile suplimentare sunt necesare pentru clarificarea unui anumit text. De exemplu, daca trebuie sa folosesti versetele din Evrei 9:12, 24 ntr-o cuvantare referitoare la ras cumparare, ar fi bine sa- ti introduci lectura textului oferind cateva infor ma tii despre camera cea mai launtrica a tabernacolului care, potrivit Scripturilor, simbolizeaza locul n care a intrat Isus cand s-a urcat la cer. Ai grija sa nu folosesti nsa prea multe detalii si sa pui n plan secundar textul pe care-l prezin ti. Pentru a- ti mbunata ti modul de introducere a textelor biblice, obser va cum procedeaza oratorii cu experien ta. Remarca diferitele metode pe care le folosesc. Analizeaza eficien ta acestora. Cand pregatesti o cuvan tare, identifica versetele-cheie si ce urmaresti gandeste-te sa ob tii prin intermediul unora. Pentru mai multa eficien ta, pregateste cu grija cate o introducere la fiecare verset. Procedeaza la fel cu toate textele biblice pe care vrei sa le folosesti. Facand mbunata tiri la acest aspect al prezen tarii tale, ti vei concentra mai mult aten tia asupra Cuvantului lui Dumnezeu.

149

EXERCITIU: Alege un verset pe care crezi ca-l vei putea folosi cu eficient a n teritoriu. Gandeste-te la: 1) ntrebarea sau problema pe care o vei prezenta pentru a starni interesul locatarului si a motivul 2) cum l vei putea face sa nteleag pentru care i citesti versetul respectiv.

CITIREA SI ACCENTUAREA CORECTA 21 A TEXTELOR BIBLICE

Ce trebuie sa faci? Puncteaza cuvintele sau expresiile care ti sustin argumentatia. Citeste cu sentiment.
CAND le vorbesti altora despre scopurile lui Dumnezeu, n particular sau de pe podium, prezentarea ta ar trebui sa graviteze n jurul Cuvan tului lui Dumnezeu. Aceasta nseamna sa citesti versete din Biblie, iar citirea sa fie corecta. Accentuarea corecta pretinde sentiment. Textele biblice trebuie ci tite cu sentiment. Sa analizam cateva exemple. Cand citesti Psalmul 37:11, vocea ta ar trebui sa transmita bucuria pe IMPORTANTA care ti-o produce speranta a pro de a trai n lumea pasnic Accentuate corect, misa n acest verset. Cand citesti 21:4, care descrie Revelatia versetele prind viat a. sfarsitul suferin tei si al mor tii, vocea ta ar trebui sa reflec te o apreciere profunda pentru extraordinara eliberare pre zisa. Versetelor din Revelatia 18:2, 4, 5, unde gasim consemnat apelul de a iesi din Babilonul cel Mare, plin de pacate, imprima-le un ton de urgent a. Evident, sentimentul cu care ci tim aceste texte trebuie sa fie sincer, totusi nu exagerat. Intensitatea trairii va depinde de textul propriu-zis si de ceea ce urmaresti prin citirea lui. Accentueaza cuvintele potrivite. Daca explici doar o parte a verse tului, n citire trebuie sa o accentuezi doar pe aceea. De exemplu, cand citesti Matei 6:33, nu vei accentua cuvintele dreptatea Sa sau toate aceste alte lucruri daca doresti expresiei sa analizezi semnificatia cautati mai ntai regatul. Poate ca ntr-o cuvantare pe care o vei tine la ntrunirea de serviciu intentionezi sa citesti Matei 28:19. Ce cuvinte vei scoate n evident a? Daca vrei sa-i ndemni pe frati studii bibli sa-si sa initieze dea silinta ce la domiciliu, accentueaza cuvintele faceti discipoli. Dar, daca vrei sa vorbesti de a face cunoscut despre responsabilitatea unui crestin adevarul unei comunitati de emigranti sau sa-i ncurajezi pe unii ves titori sa slujeasca n zone unde este mare nevoie de predicatori, accen tueaza expresia oameni ai tuturor natiunilor.
150

Citirea si accentuarea corecta a textelor biblice

151

De multe ori, un text biblic este citit pentru a raspunde la o ntrebare sau pentru a sustine un argument cu care unii nu sunt de acord. Daca vei accentua toate expresiile din text n acelasi fel, ascultatorii nu vor putea sesiza legatura pe care vrei s-o faci. Ideea va fi clara doar n mintea ta, nu si n a lor. De exemplu, cand citesti Psalmul 83:18 dintr-o Biblie care contine numele divin, dar accentuezi expresia Cel-Prea-Inalt, locatarul nu va sesiza dovada evidenta ca Dumnezeu are un nume personal. Ar trebui sa pui accentul pe numele Iehova. Totusi, cand folosesti acelasi text biblic pentru a vorbi despre suveranitatea lui SUGESTII Iehova, expresia pe care ar trebui sa o scoti n evident a este Referitor la orice verset Cel-Prea-Inalt. In mod asemanator, cand folosesti pe care vrei sa-l citesti, Iacov ntreaba-te: Ce sentimente 2:24 pentru a arata cat este de important sa ne demonstram sau emotii trezesc aceste credinta prin fapte, nu trebuie sa accentuezi expresia decuvinte? Cum as putea clarat drept n locul cuvantului fapte, pentru ca interlosa le transmit si eu? cutorul tau ar putea sa nu nteleag a ideea. Analizeaza textele pe care Un alt exemplu graitor este cel din Romani 15:713. Este inten tionezi sa le folosesti. Intreaba-te cu privire vorba despre un fragment din scrisoarea adresata de aposto la fiecare: Ce scop are lul Pavel unei congrega tii alcatuite atat din evrei naturali, cat acest text? Ce cuvinte si din neevrei. Aici, apostolul Pavel arata ca de ministerul lui trebuie subliniate pentru atingerea acestui scop? Cristos nu beneficiaza doar evreii circumcisi, ci si oameni din alte na tiuni, pentru ca na tiunile sa-l glorifice pe Dum nezeu pentru ndurarea sa. Apostolul Pavel citeaza patru versete, atragand aten tia asupra acestei ocazii oferite na tiu nilor. Cum ar trebui sa citesti aceste versete pentru a accentua ceea ce avea Pavel n vedere? Daca obisnuie sti sa- ti subliniezi expresiile pe care vrei sa le sco ti n eviden ta, atunci nsemneaza- ti cuvintele na tiunile din versetul 9, na tiuni din versetul 10, toate na tiunile si toate po poarele din versetul 11 si na tiunile din versetul 12. Incearca sa citesti Romani 15:713 accentuand cuvintele indicate mai sus. In felul acesta, argumenta tia lui Pavel va deveni mai clara si mai usor de n teles. Metode de accentuare. Exista mai multe metode de accentuare a cuvintelor semnificative dintr-un text. Metoda pe care o vei folosi tre buie aleasa n functie de pasajul citit si cuvanta de cadrul n care tii rea. Iata cateva sugestii utile. Modula tia. Ea implica orice modificare a vocii care scoate n eviden t a cuvintele semnificative dintr-un text si se realizeaza prin ridicarea

152

Citirea si accentuarea corecta a textelor biblice

ori scaderea volumului vocii sau, n multe limbi, prin variatii de ton. In alte limbi, acest ultim procedeu poate schimba chiar semnificatia cuvintelor. Pentru a da greutate unor expresii-cheie, putem ncetini ritmul citirii. In limbile care nu permit aceasta metoda de accentuare, pot fi folosite metodele proprii limbii respective. Pauza. Poate fi facuta nainte sau dupa citirea unui fragment-cheie dintr-un verset, ori atat nainte, cat si dupa citirea acestuia. Pauza fa cuta chiar nainte de citirea unei idei importante pregateste auditoriul pentru ceea ce urmeaza. Pauza care urmeaza dupa citirea fragmentu lui discutat adanceste impresia produsa de versetul respectiv. Dar, daca faci prea multe pauze, nu vei reusi sa accentuezi nimic n mod special. Repeti tia. Poti accentua o anumita idee ntrerupandu-ti lectura si re citind un cuvant sau o expresie. Este de preferat, totusi, s a cite sti mai ntai tot textul si dupa aceea expresia-cheie. sa repeti Gesturile. Misc arile corpului si mimica pot deseori sa dea viat a unui cuvant sau unei expresii. Tonul vocii. In unele limbi, tonul folosit poate schimba sensul cu vintelor sau le poate diferentia de altele. Dar si aceasta metoda cere prudent a, mai ales cand este vorba despre un ton sarcastic. Cand textele sunt citite de al tii. Cand interlocutorul citeste textul biblic, s-ar putea sa accentueze alte cuvinte sau sa nu accentueze nici unul. Ce poti De regula, e bine sa clarifici sem face n aceasta situatie? nificatia versetului respectiv prin aplicarea pe care o faci. Dupa aceea, ai putea accentua cuvintele-cheie direct din Biblie.

EXERCITII: 1) Analizeaza un verset pe care intentionezi sa-l folosesti n lucrarea de pre dicare. Citeste-l de mai multe ori cu o traire adecvata. Gandindu-te la mo dul n care vrei sa-l folosesti, cu voce tare, accentuand cuvintele po citeste-l trivite. 2) Selecteaza dintr-o publicatie aflata n studiu un paragraf care con tine citate biblice. Observa cum anume sunt folosite. Marcheaza-ti cuvin tele-cheie. Citeste tot paragraful cu voce tare, accentuand corect textele biblice.

APLICAREA CORECTA A TEXTELOR BIBLICE 22


Ce trebuie sa faci? Asigura-te ca modul n care aplici textele biblice este n ar monie cu contextul si ntreaga Biblie. Aplicarea versetului cu trebuie sa fie conforma si publicate de scla cu informatiile vul fidel si prevazator.

CAND le predam altora adevarul, nu trebuie sa ne mul tumim cu citi rea catorva versete din Biblie. Apostolul Pavel i-a scris colaboratorului sau Timotei urmatoarele: Fa tot posibilul sa te prezin ti aprobat lui Dumnezeu, ca un lucrator care nu are de ce sa-i fie rusine, care expune corect cuvantul adevarului. 2 Tim. 2:15. Pentru a expune corect adevarul, trebuie ca explicatiile pe care le dam versetelor sa fie conforme cu nvat aturile BiIMPORTANTA bliei. Aceasta nseamna ca trebuie sa avem n vedere con Instruirea altora din Cuvan textul, nu doar sa selectam anumite expresii care ni se par tul lui Dumnezeu este o res interesante si, apoi, sa facem aprecieri personale pe marponsabilitate serioasa. Ieho va vrea ca oamenii sa ajunginea lor. Prin intermediul lui Ieremia, Iehova a avertizat ga la o cuno stin ta exacta a cu privire la profetii care pretindeau ca spun cuvintele lui adevarului (1 Tim. 2:3, 4). Iehova, dar care, n realitate, vorbeau despre o viziune din Prin urmare, noua ne revine sarcina de a preda corect propria lor inima (Ier. 23:16, NW ). Apostolul Pavel i-a pre Cuvantul lui Dumnezeu. venit pe crestini sa nu contamineze Cuvantul lui Dum nezeu cu filozofii omenesti spunandu-le: Ne-am lasat de lucrurile ascunse care sunt rusinoase, neumbland cu viclenie si ne falsificand cuvantul lui Dumnezeu. Pe vremea aceea, negustorii ne cinstiti diluau vinul pentru a avea mai multa marfa si pentru a castiga mai multi bani. Noi nu falsificam Cuvantul lui Dumnezeu ameste candu-l cu filozofii omenesti. Noi . . . nu suntem vanzatori ambulanti ai cuvantului lui Dumnezeu, cum sunt multi oameni, a spus Pavel, ci vorbim cu sinceritate, da, ca trimisi de Dumnezeu, sub privirile lui Dumnezeu, n compania lui Cristos. 2 Cor. 2:17; 4:2. Uneori, po ti cita un verset pentru a eviden tia un principiu. Biblia con tine nenumarate principii n telepte menite a ne ajuta sa facem fa ta unui numar mare de probleme (2 Tim. 3:16, 17). Dar trebuie sa fii si gur ca aplicarea pe care o faci textelor biblice este exacta. Trebuie sa ai grija sa nu denaturezi un verset si sa nu lasi impresia ca spune ceea ce
153

154

Aplicarea corecta a textelor biblice

vrei tu sa spuna (Ps. 91:11, 12; Mat. 4:5, 6). Aplicarea ta trebuie sa fie n armonie cu scopul lui Iehova, cu tot Cuvantul lui Dumnezeu. Expunerea corecta a cuvantului adevarului presupune si sesizarea spi ritului transmis de Biblie. Biblia nu este un ciomag cu care sa-i ame nin ti pe al tii. Conducatorii religiosi care i se mpotriveau lui Isus Cristos citau din Scripturi, dar nchideau ochii la cerin te mult mai importante, cum ar fi dreptatea, ndurarea si fidelitatea, cerin te trasate de Dumnezeu (Mat. 22:23, 24; 23:23, 24). Cand preda Cuvantul lui Dumnezeu, Isus re flecta personalitatea Tatalui sau. Zelul lui Isus pentru adevar era nso tit de o afec tiune profunda fa ta de oamenii pe care-i SUGESTII instruia. Sa ne straduim sa-i urmam exemplul! Mat. 11:28. Citeste cu regularitate Cum putem fi siguri ca facem o aplicare corecta a verseBiblia. Studiaza cu atentie tului? Citirea cu regularitate a Bibliei va constitui un ajutor Turnul de veghere si pregateste-te bine pentru n acest sens. De asemenea, trebuie sa nutrim apreciere fa ntrunirile congregatiei. t a de darul furnizat de Iehova: sclavul fidel si prevazator Asigura-te ca stii grupul de crestini unsi de spirit prin intermediul caruia semnificatia fiecarui Dumnezeu furnizeaza hrana spirituala pentru casa credin cuvant din versetele biblice tei (Mat. 24:45). Studiul personal, precum si asistarea si parpe care intentionezi ticiparea cu regularitate la ntrunirile congrega tiei ne vor sa le folosesti. Cite ste cu atentie versetele alese ajuta sa tragem mari foloase din instruirea oferita prin in pentru a le ntelege corect. termediul clasei sclavului fidel si prevazator. Obisnuie ste-te sa faci Daca n limba ta exista cartea Sa aducem argumente din cercetari n publicatiile Scripturi si stii sa o folosesti corect, nseamna ca ai la ndecrestine. mana ndrumarea necesara pentru a aplica bine sutele de versete folosite frecvent n ministerul nostru. Daca inten tionezi sa folosesti cunoscut, modestia te va deter un verset mai putin mina sa faci cercetarile necesare pentru a expune corect cuvantul ade varului cand vei vorbi. Prov. 11:2. Fa o aplicare clara. Cand i nveti le pe altii, asigura-te ca nteleg gatura dintre subiectul n discutie si textele biblice folosite. Dac a intro duci versetul printr-o ntrebare, ascultatorii trebuie sa vada cum anu me raspunde el la ntrebarea ta. Daca-l folosesti o sustine pentru a-ti afirmatie, fii sigur ca elevul ntelege bine modul n care citatul biblic sustine ideea n discutie. De obicei, nu este suficient sa citesti si sa accentuezi un text biblic. Nu uita ca oamenii de rand nu cunosc Biblia si, probabil, nu vor nte lege de la prima citire ce vrei sa spui. Atrage-le atentia asupra fragmen tului care se aplica exact la ceea ce discutati.

Aplicarea corecta a textelor biblice

155

De obicei, aceasta pretinde sa izolezi cuvintele-cheie, adica acele cu vinte care au legatura directa cu ideea n discutie. Cea mai simpla me toda este aceea de a le repeta. Daca vorbesti cu o singura persoana, ai putea sa-i pui niste ntrebari care sa o ajute sa identifice cuvintele-che ie. Cand se adreseaza unui grup, anumiti oratori prefera sa-si realizeze obiectivul folosind sinonime sau reformuland ideea. Totusi, daca alegi aceasta varianta, trebuie sa ai grija ca auditoriul sa nteleag a legatura dintre ideea n discutie si textul biblic. Prin izolarea cuvintelor-cheie pui o baza discutiei. Mergi apoi mai de parte. In prezentarea pe care ai facut-o versetului, ai indicat clar moti vul pentru care-l folosesti? Daca da, explica acum legatura dintre cu vintele pe care le-ai accentuat si motivul amintit. Arata clar n ce con sta aceasta legatura. Daca n introducere n-ai facut o aplicare prea ex plicita a textului biblic, trebuie sa o faci acum. Fariseii i-au pus lui Isus o ntrebare pe care o considerau dificila. Ii este permis unui barbat sa divorteze de sotia sa pentru orice motiv? Isus si-a bazat raspunsul pe Geneza 2:24. Observa ca el si-a concentrat atentia doar asupra unui fragment din acest verset, dup a care a facut aplicarea de rigoare. Dupa ce a aratat ca barbatul si femeia devin o singura carne, Isus a concluzionat: Prin urmare, ceea ce a pus Dum nezeu n acelasi jug, omul sa nu desparta. Mat. 19:36. Cate explicatii ar trebui sa dai pentru a face o aplicare clara a unui text biblic? Depinde de profilul auditoriului si ideii n de importanta discutie. Oricum, explicatia ta trebuie sa fie simpla si la obiect. Argumente bazate pe Scripturi. Referitor la ministerul efectuat de apostolul Pavel n Tesalonic, n Faptele 17:2, 3 se spune ca el discuta pe baza Scripturilor. Aceasta este o arta pe care fiecare slujitor al lui Iehova ar trebui sa o stapaneasca. De exemplu, Pavel a relatat ntam plari din viata si ministerul lui Isus, aratand ca acestea fusesera prezise n Scripturile ebraice, dupa care a prezentat o concluzie incontestabi la: Acesta este Cristosul, acest Isus pe care vi-l vestesc. In scrisoarea adresata evreilor, Pavel a citat frecvent din Scripturile ebraice. Pentru a accentua sau a clarifica o idee, el izola deseori un cuvant sau o expresie scurta, dupa care i arata semnificatia (Evr. 12:26, 27). In relatarea din Evrei, capitolul 3, Pavel a citat din Psal mul 95:711. Observa cum a dezvoltat el trei idei din acest text: 1) re ferirea la inima (Evr. 3:812), 2) sensul cuvantului astazi (Evr. 3:7, 1315; 4:611) si Nu vor intra n odihna afirmatiei: 3) semnificatia

156

Aplicarea corecta a textelor biblice

mea (Evr. 3:11, 18, 19; 4:111). Incearca sa imiti acest exemplu cand faci aplicari ale versetelor. Remarca eficacitatea cu care a adus Isus argumente din Scripturi, asa cum este relatat n Luca 10:2537. Un om versat n Lege l-a ntrebat: Inva tatorule, ce trebuie sa fac pentru a mosteni via ta vesnic a? Mai ntai, Isus l-a invitat pe acest barbat sa-si exprime parerea despre ches tiunea n discu tie, dupa care a accentuat importan ta aplicarii Cuvan tului lui Dumnezeu. Cand a vazut ca omul nu sesizeaza miezul proble mei, Isus a analizat n detaliu un singur cuvant din Scripturi: aproa pele. In loc sa dea pur si simplu defini tia cuvantului, el a folosit o ilus trare pentru a-si ajuta interlocutorul sa ajunga singur la concluzia co recta. Este evident ca Isus nu se mul tumea sa citeze niste texte biblice care sa raspunda clar si direct la ntrebarile care i se puneau. El le analiza con tinutul, dupa care le aplica la ntrebarea propriu-zisa. Cand saducheii au contestat speran ta nvierii, Isus si-a concentrat discu tia asupra unui anumit fragment din Exodul 3:6. El nu s-a rezumat la citarea versetului, ci a argumentat pe marginea lui, aratand cat se poate de clar ca nvierea face parte din scopul lui Dumnezeu. Marcu 12:2427. Stapanirea artei de a argumenta corect si eficient pe baza Scripturi lor contribuie si ea la des av ar sirea ta ca orator.

EXERCITIU: Gandeste-te la semnificatia textului din 2 Petru 3:7. Demonstreaza acest ver set ca pamantul va fi distrus prin foc? (Cand vei explica semnificatia terme nului pamant, clarifica si sensul cuvantului ceruri. Ce versete arata ca ter menul pamant poate fi folosit si n sens figurat? Cine sau ce este n reali tate distrus, potrivit versetului 7? Cum concorda acest fapt cu cele ntampla te n zilele lui Noe, asa cum se specifica n versetele 5 si 6?)

EVIDENTIEREA VALORII PRACTICE 23

Ce trebuie sa faci? Ajuta-i pe cei din auditoriu sa nteleag a cum i influenteaz a subiectul sau cum pot folosi n mod practic informatiile pre zentate.
INDIFERENT ca i te adresezi unei persoane sau unui public mai larg, ar fi nentelept sa presupui ca cei ce te asculta vor fi interesati de subiect doar pentru ca tu esti interesat de el. Poate ca mesajul tau este impor tant, dar, daca nu-i vei sublinia valoarea practica, nu vei reusi treaz sa tii prea mult timp interesul celor din auditoriu. Acelasi lucru este valabil si n cazul auditoriului de la Sala IMPORTANTA Regatului. Poate ca cei prezen ti vor fi foarte aten ti cand vei Daca ascultatorii folosi o ilustrare sau o experien ta pe care n-au auzit-o pana nu sesizeaza valoarea practica a expunerii, atunci. Dar s-ar putea sa nu te mai asculte cand vei dezbate ar putea spune ca nu sunt un subiect pe care l cunosc deja, mai ales daca nu reuse sti interesati de subiect sa-l dezvol ti asa cum ar trebui. Este important sa-i aju ti sa sau ar putea sa te ignore, n teleaga de ce si n ce mod le este util ceea ce le spui. gandindu-se la altceva. Biblia ne ndeamna sa gandim practic (Prov. 3:21, NW ). Iehova l-a folosit pe Ioan Botezatorul pentru a ndruma po porul spre n telepciunea practica a celor drep ti (Luca 1:17). Acest gen de n telepciune si are radacinile n teama sanatoasa de Iehova (Ps. 111:10). Cei ce o apreciaza sunt ajuta ti sa depaseasc a problemele vie tii si sa apuce adevarata via ta, via ta eterna. 1 Tim. 4:8; 6:19. Sugestii pentru o cuvantare practica. Daca doresti ca discursul tau sa fie practic, trebuie sa ai n vedere nu doar materialul, ci si auditoriul. Nu considera auditoriul un grup compact. Acest grup poate fi format din persoane necasatorite si din familii, din copii, adolescen ti si persoa ne n varsta. Probabil ca este alcatuit din persoane nou-interesate, dar si din fra ti si surori care au nceput sa-i slujeasca lui Iehova cand tu nca nici nu te nascusesi. al tii sunt nca pu Unii sunt maturi spiritualiceste, ternic influen ta ti de anumite atitudini si practici lumesti. Intreaba-te: In ce mod le va fi de folos celor din auditoriu materialul pe care-l voi expune? Cum i voi putea ajuta sa sesizeze ideea de baza? Poate ca de cizi sa- ti ndrep ti aten tia doar asupra unuia sau a doua dintre grupurile men tionate mai sus. Incearca nsa sa nu-i ignori total pe ceilal ti.
157

158

Eviden tierea valorii practice

Dar daca ti a spre dezbatere o nvat atura biblica fun se ncredinteaz damentala? Cum ai putea prezenta o cuvantare utila cand cei prezenti cred deja n doctrina despre care vorbesti? Straduieste-te sa le ntaresti ncrederea n aceasta nvat atura. Cum? Explicandu-le pe larg dovezile biblice care o sustin si face acest sporindu-le aprecierea fat a de ea. Poti lucru aratand legatura dintre ideea dezbatuta si alte adevaruri bibli ce, precum si modul n care se armonizeaza ea cu personalitatea lui Iehova. Foloseste reala daca este posi exemple din viata bil care sa arate cum i-a ajutat pe altii corec ntelegerea SUGESTII ta a acestei nvat aturi si conceptia de cum le-a influentat Cand pregatesti spre viitor. o cuvantare, nu trebuie Nu te limita sa scoti n evident a aspectele practice ale masa te gandesti doar la terialului prin cateva remarce scurte la finalul cuvantarii. material, ci si la auditoriu. Prezint-o ntr-un mod care Fiecare persoana din auditoriu ar trebui sa-si poata spune sa i fie efectiv de ajutor. nca de la nceput: Asta mi se aplica mie. Dupa introduce Nu prezenta aspectele re, continua sa faci aplicari practice pe masura ce dezvolti practice doar n ncheiere. fiecare idee principala din cuprinsul cuvantarii si din nSubliniaza-le pe tot cheiere. parcursul cuvantarii. Cand faci o aplicare, ai grija sa fie n armonie cu princiCand te pregatesti pentru piile Bibliei. Cu alte cuvinte, trebuie sa o faci cu iubire si cu lucrarea de predicare, gandeste-te care sunt empatie (1 Pet. 3:8; 1 Ioan 4:8). Apostolul Pavel a avut grij a preocuparile oamenilor sa sublinieze progresul spiritual al surorilor si cres fratilor din teritoriul tau. tini din Tesalonic chiar si atunci c and a fost nevoit s a re Cand depui marturie, glementeze problemele grave de acolo. In plus, el si-a expri asculta cu atentie si mat convingerea c a ei vor dori s a corecteze situa tia (1 Tes. adapteaza-ti prezentarea 4:112). Ce exemplu demn de imitat! la necesitatile interlocutorului. Intentionezi prin cuvantare sa-i ncurajezi pe frati sa participe cu mai mult zel la lucrarea de predicare si de predare a vestii bune? Insufla-le entuziasm si apreciere fat a de acest privilegiu. Totusi, pot sa participe n trebuie sa ai n vedere ca nu toti aceeasi masura la aceasta activitate, fapt recunoscut, de altfel, si de Bi blie (Mat. 13:23). Nu ar trebui sa-i facem pe frati s a se simt a vinova ti. Evrei 10:24 ne ndeamna sa ne stimulam la iubire si la lucrari excelen te. Daca ne ndemnam la iubire, vom face fapte ce vor avea la baza o buna motivatie. cont ca Iehova vrea Nu ncerca sa impui reguli, ci tine sa promovam ascultarea prin credint a (Rom. 16:26). Animati fiind de acest principiu, vom cauta sa ntarim atat credinta noastra, cat si pe cea a fratilor nostri.

Eviden tierea valorii practice

159

Cum sa-i ajutam pe altii a valoarea practica a mesaju sa nteleag lui nostru. In timp ce depui marturie, ai grija sa subliniezi valoarea practica a vestii bune. Pentru aceasta nsa, trebuie sa stii ce anume i pre ocupa pe oamenii din teritoriul tau. Dar cum poti afla? Fii atent la sti rile de la radio sau televizor. Uita-te pe prima pagina a ziarelor. Stra duieste-te sa-i atragi pe oameni n conversatie si asculta-i cand vorbesc. Vei vedea ca se confrunta cu probleme grele: somaj, plata chiriei, boli, moartea unui membru al familiei, pericolul de a cadea victima de lincventei, nedreptati, destramarea casniciei, supravegherea copiilor s.a.m.d. Ii poate ajuta Biblia pe acesti oameni? Categoric! Cand ncepi o conversatie, probabil ca ai deja n minte un subiect. To tusi, daca observi ca persoana este interesata de altceva, nu ezita, ci dis cuta cu ea despre ceea ce o intereseaza, daca stapanesti, evident, subiec tul. Daca nu, ofera-te sa revii pentru a-i aduce informatiile de care are nevoie. Desigur, noi nu ne amestecam n ceea ce nu ne priveste, dar le mpartasim cu bucurie altora sfaturile practice pe care le ofera Biblia (2 Tes. 3:11). Evident, ceea ce-i va impresiona cel mai mult pe oameni este un sfat biblic care sa li se aplice n mod concret. Daca nu vor ntelege ca acest mesaj le este util, s-ar putea sa puna brusc capat conversatiei. Dar, chiar daca ne lasa sa vorbim, iar noi nu reusim sa le aratam valoarea practica a subiectului, mesajul nostru le va fi de putin folos. In schimb, daca le explicam de ce este practic, discu tia s-ar putea dovedi un punct de cotitura n viata lor. La studiile biblice straduieste-te sa subliniezi n permanent a aspectele practice (Prov. 4:7). Ajuta-ti a exemplele, principiile si elevii sa nteleag sfaturile biblice care le arata cum sa umble pe caile lui Iehova. Scoate n evident a foloasele pe care le vor trage procedand astfel (Is. 48:17, 18). In modul acesta, ti vei ajuta elevii sa faca schimbarile necesare. Sades te si de a-i placea, si dezvolta n ei iubirea pentru Iehova si dorinta vei vedea ca dupa aceea vor dori ei nsi si sa aplice sfaturile din Cuvantul lui Dumnezeu.

EXERCITIU: Uita-te peste numerele Ministerului nostru pentru Regat de care dispui si ale ge una sau dou a prezent ari pe care le consideri practice pentru teritoriul tau. Incearca sa le folosesti n serviciul de teren.

24 ALEGEREA CUVINTELOR

Ce trebuie sa faci? Foloseste cuvinte pline de respect si amabilitate, usor de n teles, care sa dea varietate expunerii si sa transmita for t a si sentiment. Respecta regulile gramaticale.

CUVINTELE sunt instrumente eficiente ale comunicarii. Dar, pentru ca vorbele noastre sa ajunga la tint a, trebuie sa fie alese cu grija. Un cuvant potrivit ntr-o anumita ocazie ar putea produce un efect total opus ntr-o situatie diferita. Gresit folosite, expresiile colorate pot cauza durere. De fapt, ar denota nechibzuint a si ar reflecta lipsa de consideratie fat a de interlocutor. Exista si termeni cu doua sensuri, dintre care unul este insultator sau depreciativ IMPORTANTA (Prov. 12:18; 15:1, NW ). Pe de alta parte, un cuvant bun, Cuvintele tale arata cat de mult respecti mesajul adica un cuvant ncurajator, l umple de bucurie pe cel ca pe care-l transmiti si ce ruia i este adresat (Prov. 12:25). Gasirea cuvintelor potri fel de atitudine ai fat a vite pretinde eforturi chiar si din partea persoanelor ntede persoanele carora lepte. Biblia ne spune c a Solomon era con stient de necele vorbesti. Influen teaz a reactia interlocutorului. sitatea de a gasi cuvinte placute si de a scrie ntocmai cuvintele adevarului. Ecl. 12:10. In unele limbi, exista expresii ce se ntrebuinteaz a doar cand li te adresezi persoanelor n etate sau celor cu functii nalte, iar altele, doar celor de-o seama cu tine ori mai tineri. Ignorarea acestor conveniente ar fi o necuviint a. De asemenea, este nepotrivit sa folo sesti care, conform cu privire la propria persoana formule de politete obiceiurilor locale, sunt rezervate doar pentru altii. Referitor la acest subiect, Biblia stabileste norme net superioare legilor sau obiceiuri lor locale. Ea i ndeamna pe crestini sa onoreze oameni de orice fel (1 Pet. 2:17). Cei ce respecta aceste norme li se adreseaza respectuos tuturor oamenilor, indiferent de varsta. Multi adevarati dintre cei ce nu sunt crestini folosesc un limbaj gro solan sau vulgar. Ei cred ca prin acest limbaj necizelat condimentea za ceea ce spun. In realitate nsa, vorbele lor sunt dovada clara a unui vocabular ngrozitor de sarac. Celor ce au folosit un astfel de limbaj
160

Alegerea cuvintelor

161

nainte de a nvata caile lui Dumnezeu s-ar putea sa le fie greu sa scape de el. Este greu, dar nu imposibil! Spiritul lui Dumnezeu ne poa te ajuta sa ne schimbam modul de exprimare. Insa, si noi trebuie sa fim dispusi sa ne formam un vocabular ngrijit plin de cuvinte frumoase, ncurajatoare , dupa care sa-l folosim n permanent a. Rom. 12:2; Ef. 4:29; Col. 3:8. Un limbaj accesibil. O vorbire corecta trebuie sa fie, mai nainte de toate, usor (1 Cor. 14:9). Daca folosesti de nteles cu vinte pe care cei din auditoriu nu le nteleg, este ca si cum ai vorbi ntr-o limba complet necunoscuta lor. SUGESTII Exista persoane care, lucrand ntr-un anumit domeniu, Alege una dintre folosesc un limbaj de specialitate. Poate ca persoanele resrecomandarile facute n aceasta lectie si pective ntrebuinteaz a n fiecare zi acesti termeni. Dar, da straduieste-te sa o aplici ca i vei folosi n contexte gresite, te vei face greu nteles. timp de cel putin o luna. In plus, chiar si a, dar supra printr-o exprimare obisnuit Cand citesti sau ncarcata cu detalii, i poti determina pe ascultatori sa se c and ascul ti cuvantarile gandeasca n alta parte. unor oratori capabili, gandeste-te la obiectivul Un orator plin de consideratie va folosi cuvinte ce pot pe care vrei sa-l atingi. fi ntelese chiar si instruiti. El l va imi de cei mai putin Noteaza-ti expresiile ta pe Iehova, aratandu-le respect celor de conditie umipe care ai vrea sa ti le nsuse la (Iov 34:19, NW ). Daca oratorul considera necesar un sti si foloseste-le n urmatoarele doua zile. cuvant mai rar ntrebuintat, va trebui sa-l foloseasca ntr-o fraza simpla care sa-l faca usor de nteles. Cuvintele simple, dar bine alese, sunt deosebit de eficiente. Propozitiile scurte si expresiile simple sunt usor de nteles. Ele pot fi intercalate ntre propozitii mai lungi, pentru ca ex punerea sa nu devina abrupta. Insa, pentru ideile pe care vrei sa le fi xezi n mintea auditoriului, alege cuvinte accesibile si con propozitii cise. Varietate si acuratete n exprimare. Exista un izvor nesecat de cuvinte frumoase. In loc sa folosesti de fiecare data aceleasi expre sii, ncearca sa te exprimi cat mai variat. In felul acesta, vorbirea ta va deveni interesanta si poti mbogati vocabu expresiva. Dar cum ti larul? Cand citesti, toate cuvintele de al caror sens nu esti noteaza-ti ab solut sigur si Alege cateva dintre aceste cu cauta-le ntr-un dictionar. vinte si sa le folosesti se iveste straduieste-te cand ti ocazia. Incearca

162

Alegerea cuvintelor

sa le pronunti ntr-un context n care sa corect si sa le ntrebuintezi poata fi usor fara sa frapeze. Imbogatinduti vocabularul, te ntelese, vei putea exprima mai variat. Fii nsa atent, ntrucat cel ce pronunt a gresit cuvintele sau le foloseste ntr-un context nepotrivit da impre sia ca este strain de subiect. Noi dorim sa ne mbogatim vocabularul pentru a le oferi asculta torilor nostri nu pentru a-i impresiona. Vorbirea elabora informatii, ta si asupra oratorului. Dorin cuvintele savante tind sa atraga atentia ta noastra ar trebui sa fie aceea de a transmite informatii valoroase si cat mai interesante. Iata ce spune un proverb biblic: Limba ntelep tilor da pret cunostin (Prov. 15:2). Folosirea unor cuvinte frumoa tei se, bine alese si ne va ajuta sa vorbim cu nsufletire si usor de nteles sa evitam monotonia. In timp ce-ti mbogate sti vocabularul, ncearca sa folosesti cuvin te adecvate. Exista perechi de cuvinte cu sensuri asemanatoare, nsa usor de context. Daca tii cont de acest aspect, ti diferite n functie vei mbunatati claritatea expunerii si ofensezi ascul vei evita sa-ti tatorii. Asculta-i cu atentie pe cei ce vorbesc corect. Unele dictiona re indica sub fiecare cuvant atat sinonimele (cuvinte cu sensuri ase manatoare, nsa nu identice), cat si antonimele (cuvinte cu sensuri oarecum opuse) acestuia. De asemenea, vei vedea ca aceeasi idee este formulata n mai multe feluri si de ca exista diferite nuante sens. Acest lucru este deosebit de util cand cauti cuv antul potrivit pentru un anumit context. Inainte de a-ti nsusi un cuvant, asigu ra-te ca-i cunosti si sensul, pronuntia contextul n care trebuie folosit. Expresiile cu sens concret transmit un mesaj mai clar decat cele cu sens general. Un orator ar putea spune: Pe vremea aceea s-au mbol navit multi oameni. Sau: Dupa ncheierea primului razboi mon dial, circa 21000 000 de oameni au murit n doar cateva luni din cau za gripei spaniole. Remarcati cat de mult se schimba sensul cand ora torul precizeaza ce a vrut sa spuna prin pe vremea aceea, multi oa meni si s-au mbolnavit! Pentru a te putea exprima si tu la fel, tre buie sa detii informatii exacte despre subiect si alegi cu atentie sa-ti cuvintele. Folosirea cuvintelor potrivite ne ajuta sa ne exprimam concis. Loc vacitatea umbreste claritatea ideilor. In schimb, exprimarea simpla i

Alegerea cuvintelor

163

ajuta pe ascultatori sa nteleag a si a ideile importante si, sa retin tot odata, transmite cunostin exacta. Modul de predare al lui Isus ta Cristos s-a remarcat prin simplitatea limbajului. Si sa nveti de tu poti la el (vezi exemplele consemnate n Matei 5:312 si Marcu 10:1721). Invat a sa te exprimi concis, folosind cuvinte bine alese. Cuvinte care sa dea vigoare, traire si culoare. Daca vrei sa-ti m bogate sti vocabularul, nu te gandi doar la cuvinte noi, ci si la cuvin te cu caracteristici aparte. De exemplu, verbe care exprima fort a, ad jective care dau culoare si expresii care transmit caldura, amabilitate ori sinceritate. Biblia contine n mare parte un limbaj sugestiv. De exemplu, prin intermediul profetului Amos, Iehova a dat urmatorul ndemn: Ca utati ce este bine si ce este rau si ce nu ce este rau . . . Urati iubiti este bine (Am. 5:14, 15, NW ). Profetul Samuel i-a spus regelui Saul: DOMNUL a rupt astazi domnia lui Israel deasupra ta (1 Sam. 15:28). Iehova i s-a adresat lui Ezechiel n termeni greu de uitat, spu nandu-i: Toti cei din casa lui Israel au capul dur si inima dura (Ezec. 3:7, NW ). Referindu-se la gravitatea conduitei nelegiuite a Is un om pe Dumraelului, Iehova a ntrebat: Este potrivit sa nsele nezeu? Dar voi Ma nsela ti (Mal. 3:8). Descriind testul de credint a la care au fost supusi n Babilon, Daniel a spus n tinerii israeliti cuvinte plastice ca Nebucadnetar s-a umplut de manie deoarece Sadrac, Mesac si Abed-Nego au refuzat sa se nchine imaginii ridi cate de el si si n cuptorul aprins. a poruncit sa fie legati aruncati Pentru a ne ajuta sa ntelegem cat de mare era caldura, Daniel rela teaza ca regele si-a pus oamenii sa ncalzeasca de sapte ori mai mult cuptorul, de cum se obisnuia sa-l ncalzeasca, astfel ncat, atunci cand acestia s-au apropiat de cuptor, au fost distrusi de flacari (Dan. 3:1922). Adresandu-li-se locuitorilor Ierusalimului cu cateva zile nainte sa moara, Isus le-a spus adanc mahnit: De cate ori am vrut sa-i adun pe copiii tai, cum si aduna gaina puii sub aripi! Dar voi nu ati vrut. Iata! Casa va este abandonata si lasata voua. Mat. 23:37, 38. Cuvintele alese cu grija pot lasa o amprenta adanca n mintea ce lor ce te asculta. Daca vei folosi cuvinte care fac apel la simturi, as cultatorii vor vedea si vor pipai lucrurile despre care vorbesti, vor gusta si vor mirosi alimentele la care te referi si vor auzi

164

Alegerea cuvintelor

sunetele pe care le descrii si persoanele pe care le citezi. Auditoriul va fi absorbit de ceea ce spui deoarece l ajuti sa traiasca odata cu tine expunerea. Cuvintele expresive i pot face pe oameni sa rada sau sa planga. Ele pot da sperant a, i pot reaprinde unei persoane abatute dorinta de a trai si de a-l iubi pe Creator. Pretutindeni pe glob exista oameni ca rora speranta insuflata de cuvintele din Psalmul 37:10, 11, 34; Ioan 3:16 si 21:4, 5 le-a schimbat radical viata. Revelatia Cand citesti Biblia si publica tiile sclavului fidel si prevazator, ob servi o mare varietate de cuvinte si expresii (Mat. 24:45). Incearca sa ti le nsuse plac si sti. Alege-le pe cele care-ti include-le n vorbirea curenta. Vorbeste corect din punct de vedere gramatical. Unii sunt con stien ti ca nu vorbesc ntotdeauna corect. Ce pot face ei n aceasta pri vint a? Daca esti a, profita de aceasta ocazie pentru a-ti nsusi nca la scoal corect notiunile de gramatica si forma un vocabular ales. pentru a-ti Daca nu ntelegi bine o anumit a regul a gramatical a, cere ajutorul pro fesorului. Nu fi superficial n nvatare. Tu ai o motivatie pe care alti elevi probabil ca nu o au, aceea de a deveni un ministru eficient al vestii bune. Dar ce poti face daca esti n varsta, iar limba ta materna nu este cea pe care o vorbesti acum? Sau daca n-ai avut posibilitatea de a merge multi ani la scoal a? Nu te descuraja, ci straduieste-te sa nveti cat mai mult, din respect fat a de vestea buna. Putem nvata mai multa gra matica observand cum se exprima altii. De aceea, fii foarte atent la cuvantarile oratorilor cu experient a! Cand citesti Biblia si publicatii le biblice, observa structura frazei, anumite grupuri de cuvinte si con textul n care sunt folosite. Construieste frazele dupa modelul din ti publicatii. Unii comici si de renume folosesc cuvinte si cantareti expresii care ncalca regulile gramaticale, iar oamenii tind sa-i imite. Traficantii de droguri, delincventii sau persoanele imorale au deseori un vocabular specific, atribuind cuvintelor sensuri absolut diferite de cele obisnui te. Crestinii ar dovedi lipsa de ntelepciune daca ar imita astfel de per soane, deoarece ar ajunge sa se identifice cu aceste elemente ale lu mii si cu modul lor de viat a. Ioan 17:16.

Alegerea cuvintelor

165

Obisnuie ste-te sa vorbesti corect n fiecare zi. Daca n limbajul co tidian esti ti sa vorbesti necizelat, sa nu te astep frumos n ocazii deo sebite. Dar, daca vei vorbi frumos zilnic, vei ajunge sa te exprimi cu aceeasi t a si si usurin naturalete cand te vei afla pe podium sau cand vei depune marturie despre adevar.

EXERCITIU: Saptamana aceasta, n timp ce te pregatesti pentru studiul Turnului de ve ghere sau pentru studiul de carte al congregatiei, alege cateva cuvinte pe care nu le ntelegi prea bine. Cauta-le ntr-un dictionar sau discuta despre ele cu cineva care are cunostin te temeinice n acest domeniu.

Cuvinte pe care as vrea sa le includ n vocabularul meu


Pentru varietate si acurate te

Pentru a transmite vigoare, traire sau culoare


25 FOLOSIREA SCHITEI

Ce trebuie sa faci? Vorbeste dupa o schit a memorata sau scrisa , n loc sa ci testi cuvant cu cuvant de pe un manuscris.
IDEEA de a vorbi dupa o schit a i neliniste Ei se simt mai ste pe multi. siguri daca au totul asternut pe hartie sau nvatat pe dinafara. Si totusi, n vorbirea curenta nici unul dintre noi nu foloseste un manuscris. Cand stam de vorba cu familia ori cu prietenii sau cand participam la ministerul de teren, noi vorbim liber. Tot liber ne expri mam si cand rostim rugaciuni sincere, n particular sau n folosul unui grup de persoane. IMPORTANTA Ce diferent a exista ntre folosirea unui manuscris si foPregatirea unei schite te ajuta sa-ti losirea unei schite? ordonezi ideile. Desi cititul de pe un manuscris i asi Folosindu-te de ea n timp gura oratorului acuratete n exprimare si cuvinte alese, nu ce-ti expui tema, ti va fi nseamn a neap arat c a va si atinge inima ascultatorilor. mai usor sa fii natural Cand citesti un text mai lung, imprimi, de obicei, citirii si sa vorbesti din inima. tale un ritm si o inflexiune diferite de stilul spontan, ti pic unei conversatii. Daca te vei concentra mai mult asu pra notitelor decat asupra auditoriului, multi dintre cei prezenti nu vor asculta cu aceeasi cu care ar face-o daca ar vedea ca te in atentie teresezi cu adevarat de ei si adaptezi materialul la necesitatile lor. ca-ti Pentru ca o cuvantare sa fie ntr-adevar stimulatoare, trebuie prezen tata liber. Scoala de Minister Teocratic este menita sa ne ajute n viata de zi cu zi. Cand ne ntalnim cu prietenii, nu scoatem o foaie de hartie de pe care sa ncepem a ne citi gandurile, din dorinta de a ne exprima cat mai corect. In serviciul de teren, nu luam cu noi un manuscris ca sa citim de pe el, din teama de a nu uita unele idei pe care am vrea sa le transmitem altora. Cand, la Scoala de Minister Teocratic, arati cum tre buie depusa marturie ntr-o anumita mprejurare, ncearca sa vorbesti cat mai natural. Daca te vei pregati bine, vei vedea ca o schit a me morata sau scrisa este suficienta pentru a-ti aminti ideile principa le pe care vrei sa le dezbati. Dar cum poti fi sigur ca ti este de ajuns o schit a?
166

Folosirea schi tei

167

Ordoneaza- ti ideile. Pentru a folosi o schit a, trebuie mai ntai sa-ti ordonezi ideile n minte. Aceasta nu nseamna sa-ti alegi cuvintele pe care vrei sa le folosesti, ci doar sa gandesti nainte de a vorbi. In via ta de zi cu zi, o persoana impulsiva se poate trezi spunand lu cruri pe care mai tarziu le va regreta. Al tii ar putea vorbi fara noima, sa rind de la o idee la alta. Ambele tendin te pot fi combatute eficient daca, nainte de a ncepe sa vorbim, ne vom opri si ne vom n tocmi n minte un plan simplu de idei. Asadar, mai ntai fi SUGESTII xeaza- ti obiectivul, apoi stabileste etapele pe care vrei sa le Fii constient de avantajele urmezi pentru a-l atinge si dupa aceea ncepe sa vorbesti. pe care le prezinta vorbirea dupa o schit a. Te pregatesti ordona doar pentru serviciul de teren? Nu-ti In discutiile de fiecare zi, geanta, ci si ideile. Daca te hotarasti sa folosesti una dintre ordoneaz ati ideile nainte introducerile sugerate n Ministerul nostru pentru Regat, cide a vorbi. teste-o de mai multe ori pana cand vei ntelege clar ideile Pentru a dobandi siguranta principale. Sintetizeaza-le dupa aceea n una sau doua pro necesara vorbirii dupa pozitii scurte. Apoi, adapteaza-le la personalitatea ta si la o schit a, roaga-te lui conditiile din teritoriu. Iti face o va fi mai usor Iehova si ste-te daca ti-ai obisnuie sa faci comentarii libere schit a n minte. Ce ar putea include? 1) In introducere, poti la ntrunirile congregatiei. mentiona o problema de interes pentru majoritatea ce Fa-ti o schit a simpla, lor din comunitate. Invita locatarul sa-si exprime parerea. pe care sa o cuprinzi 2) Gandeste-te la un lucru concret n legatura cu subiectul dintr-o privire. abordat si la unu, doua versete biblice care arata ce a proPregateste-te pentru mis Dumnezeu sa faca pentru remedierea problemei n disexpunere recapituland idei, nu memorand cuvinte. cutie. Accentueaza, daca e posibil, ideea ca Iehova si va n deplini promisiunea prin intermediul Regatului sau, adica al guvernului sau ceresc. 3) Incurajeaza-ti interlocutorul sa actioneze n conformitate cu cele discutate. Ai putea sa-i oferi litera tura si/sau un studiu biblic si putea sa stabilesti concret cand va veti continua discutia. Probabil ca pentru o astfel de prezentare nu vei avea nevoie decat de o schit a facuta n minte. Daca, nainte de a suna la prima usa, vrei to tusi s a te ui ti pe o schi t a, ai grij a s a con tin a doar c ateva cuvinte de in troducere, unu sau doua versete biblice si o remarca pentru ncheiere. Pregatirea si ne ajuta sa vorbim coerent folosirea unei asemenea schite si sa transmitem un mesaj clar si usor de retinut. Daca n teritoriu te ntalnesti de mai multe ori cu aceleasi ntrebari sau obiectiuni, ar fi bine sa faci cercetari asupra problemelor ridicate.

168

Folosirea schi tei

De obicei, nu vei avea nevoie decat de doua, trei idei principale si de cateva versete care sa le sustin a. Ai putea gasi toate aceste informatii n Subiecte biblice de conversatie sau la subtitlurile scrise cu litere aldine din Sa aducem argumente din Scripturi. Evident, poti include pasaje interesante si din alte publica tii. F ati o schi t a scurt a, ataseaz a si langa celelalte materiale o fotocopie a pasajului respectiv si tine-le necesare n serviciul de predicare. Cand gazda pune o ntrebare sau ri dica o obiectie, arata-i ca te bucuri ca-ti acorda posibilitatea de a-ti ar gumenta credinta (1 Pet. 3:15). Foloseste cand i aduci argu schita mente. Si n rugaciune familia, grupa de studiu de atunci cand reprezinti carte sau congregatia trebuie sa-ti ordonezi gandurile. In conformi tate cu Luca 11:24, Isus le-a dat discipolilor sai un model simplu de rugaciune plina de sens. Cu ocazia dedicarii templului din Ierusalim, Solomon a rostit o rugaciune lunga, la care s-a gandit, cu sigurant a, dinainte. La nceput, el s-a referit la Iehova si la promisiunea facuta lui David, apoi, la templu si, n cele din urma, pe rand, la diverse si tuatii si grupuri de persoane (1 Imp. 8:2253). Si noi putem trage n vat aminte din aceste exemple. Fa o schi ta simpla pentru cuvantari. Ai nevoie de o schit a cand prezinti o cuvantare? Cat de ampla trebuie sa fie ea? Nu uita ca rolul schitei este acela de a te ajuta sa-ti amintesti idei. Poate consideri ca ai nevoie de cateva propozitii pentru introducere. Dupa aceea nsa, concentreaza-te asupra ideilor, nu a cuvintelor. Daca ti ideile n scris, ar fi mai bine sa folosesti asterni scurte. propozitii Cele cateva idei principale pe care intentionezi sa le dezvolti trebuie sa fie usor marca scriindu-le cu majuscu de sesizat n schit a. Le poti le, subliniindu-le sau evidentiindu-le prin culori. Scrie sub fiecare idee principala punctele pe care vrei sa le amintesti n dezbatere. Mentio neaza versetele pe care doresti sa le citesti. De obicei, cea mai buna metoda este aceea de a citi textul respectiv direct din Biblie. Noteaza-ti ilustrarile pe care vrei sa le folosesti. Poate c a dispui si de anumite ci tate din surse laice care ar putea fi binevenite. Insemnarile tale trebu ie sa fie suficient de ample, dandu-ti posibilitatea sa prezinti fapte con crete. Pentru a putea fi usor trebuie sa fie ngrijita. de folosit, schita Unii folosesc schite deosebit de concise. Ele pot cuprinde cateva cuvinte-cheie, versetele pe care oratorul le va cita din memorie si dese-

Folosirea schi tei

169

ne sau poze menite a-i aminti anumite idei. Cu ajutorul acestor noti te simple, un orator va putea sa-si si prezinte materialul cu naturalete n ordine logica. De fapt, acesta este si de fat a. obiectivul lectiei La paginile 3942 ale acestei carti vei gasi informatii referitoare la Cum sa faci o schit a. Ar fi bine sa citesti si acest material cand ti se va repartiza spre studiu lectia de fat a. Cum se folose ste schi ta. Insa acum obiectivul tau nu este doar acela de a-ti pregati cuvantarea sub forma unei schite, ci si de a folosi schi ta cu eficient a. Primul pas este pregatirea pentru expunere. Uita-te la titlul temei, citeste fiecare idee principala si observa legatura dintre idee si tema n discutie. Observa timpul alocat fiecarei idei principale. Acum, ntoar ce-te la prima idee si aprofundeaz-o. Analizeaza argumentele, versete le, ilustrarile si exemplele pe care vrei sa le folosesti n dezvoltarea acestei idei. Treci de mai multe ori peste material pana cand vei reti ne bine aceasta parte a cuvantarii. Procedeaza la fel si cu celelalte idei principale. Gandeste-te, de asemenea, ce ai putea omite la nevoie pen tru a te putea ncadra n timp. Uita-te apoi peste ntreaga cuvantare. Concentreaza-te asupra ideilor, nu asupra cuvintelor. Nu nvata cuvan tarea pe dinafara. In timpul expunerii, ar trebui sa ai un bun contact vizual cu publi cul. Dupa ce citesti argumenta pe marginea un verset, ar trebui sa poti lui ajutandu-te doar de Biblie, fara sa mai apelezi la notite. De aseme nea, daca folosesti unor prie o ilustrare, prezint-o ca si cum ai fi n fata teni, nu o citi de pe foaie. In timpul expunerii, nu te uita pe notite la fiecare propozitie. din inim a, si vei atinge inimile celor ce te Vorbeste asculta. Daca ai ajuns sa stapanesti arta vorbirii dupa o schit a, nseamna ca ai mai facut un pas important n formarea ta ca orator.

EXERCITIU: Inainte de a merge saptamana aceasta n lucrarea de predicare, pregates te-ti n minte o schit a cu cateva idei clare pe care vrei sa le transmiti (vezi pagina 167, paragraful 3). Apoi, n timp ce predici, observa de cate ori reu se sti sa prezinti subiectul pregatit sau macar ideea esential a.

26 DEZVOLTAREA LOGIC A A MATERIALULUI

Ce trebuie sa faci? Structureaza-ti a bine materialul n asa fel ncat sa se nteleag legatura dintre idei, dintre idei si concluziile la care ai ajuns sau dintre idei si obiectivul cuvantarii.
INAINTE de a-ti structura materialul dupa o anumita logica trebuie sa-ti cunosti bine obiectivul. Vrei doar sa informezi cu privire la un subiect, de exemplu o doctrina, o atitudine, o calitate, o anumita con duita sau un mod de viat a? Intentionezi sa sustii sau sa contesti o idee? Doresti pe sa cultivi apreciere fat a de ceva sau sa ndemni la actiune cineva? Pentru a-ti prezenta materialul n asa fel ncat sa produca efectul scontat, trebuie sa tii cont de atitudinea si IMPORTANTA de cuno stin tele pe care le are deja auditoriul cu privire la Cand informatiile sunt prezentate logic, subiect. Apoi, aranjeaza-ti materialul n asa mod ncat sa-ti auditoriului i va fi mai poti realiza obiectivul propus. usor a, sa le nteleag Referitor la ministerul efectuat de Saul (Pavel) n Damasc, sa si a si le nsuseasc Faptele 9:22 relateaza ca apostolul i uluia pe iudeii care sa si le aminteasca. locuiau n Damasc, dovedind n mod logic ca acesta este Cristosul. In ce constau aceste dovezi logice? Asa cum reie se din relatarea despre lucrarea pe care a ndeplinit-o mai tarziu n Antiohia si n Tesalonic, Pavel s-a bazat la nceput pe faptul ca iudeii acceptau Scripturile ebraice si credint a n ceea ce spuneau ca afisau ele despre Mesia. Apoi, Pavel a ales din Scripturi fragmentele care se refereau la viata si la ministerul lui Mesia. El a citat versetele respecti ve si le-a comparat cu evenimentele din viata lui Isus. In cele din urma, el a prezentat concluzia evidenta ca Isus este Cristosul, sau Mesia (Fap. 13:1641; 17:2, 3). Daca si tu vei expune adevarul biblic ntr-un mod logic, vei avea putere de convingere. Structureaza- ti materialul. Un material poate fi structurat n di verse moduri logice. La nevoie, ai putea sa combini mai multe meto de. Sa analizam cateva dintre acestea. Dupa subiect. Aceasta presupune structurarea materialului pe sectiuni, fiecare sectiune contribuind la realizarea obiectivului pe care ti l-ai propus. Aceste sectiuni pot fi ideile principale care concura la n
170

Dezvoltarea logica a materialului

171

telegerea temei. Sau pot fi niste sau argumente pertinente care sustin combat o idee. In functie de auditoriu sau de obiectivul propus, poti adauga sau omite anumite idei chiar daca au legatura cu subiectul. Sa observam urmatorul model de aranjare dupa subiect. O prezen tare scurta referitoare la numele lui Dumnezeu ar putea arata: 1) de ce este important sa cunoastem numele lui Dumnezeu, 2) care este nu mele lui Dumnezeu si 3) cum putem onora acest nume. Putem nvata multe despre structurarea unui material n functie de subiect facand o analiza atenta a publicatiilor editate de sclavul fidel si prevazator pentru studiile biblice la doINTREABA-TE . . . miciliu (Matei 24:45). In general, aceste publicatii cuprind Ce obiectiv urmaresc? o serie de teme menite a-i ajuta pe elevi sa-si faca o imagi Exista o legatura clara ntre ne de ansamblu asupra adevarurilor biblice fundamentale. fiecare idee principala Publicatiile mai cuprinzatoare au subtitluri care mpart ca si obiectivul meu? pitolele n fragmente. Subiectul fiecarui subtitlu l pregaCand mi aleg materialul, tin cont de necesitatile teste de la urmatoarele subti pe elev pentru informatiile auditoriului? tluri si contribuie la crearea unei imagini generale asupra Mi-am structurat materialul textului. n asa fel ncat sa pot dirija Cauzaefect. O alta metoda de prezentare a informatiilor usor atentia ascultatorilor ntr-un mod logic este aceea de a-ti formula argumentatia de la o idee la alta fara sa fac treceri bruste? conform principiului cauzaefect. Aceasta metoda de abordare ar putea fi eficienta cand te adresezi unui grup sau unui individ care trebuie sa ntelea ga mai bine consecintele anumitor actiuni prezente sau viitoare. In Proverbele, capitolul 7 ni se ofera un excelent exemplu n acest sens. Capitolul descrie deosebit de sugestiv modul n care un tanar lipsit de experient a si fara minte (cauza) s-a ncurcat cu o prostituata, suferind consecinte dezastruoase (efectul). Prov. 7:7. Pentru a accentua si mai bine ideea, ai putea pune n antiteza con secintele grave de care au parte cei ce deviaza de la caile lui Iehova si rezultatele pozitive de care se bucura cei ce asculta de Iehova. Indemnat fiind de spiritul lui Iehova, Moise s-a folosit de o astfel de antite za cand i-a vorbit natiunii Israel nainte de intrarea n Tara Promisa. Deut., cap. 28. Uneori este mai bine sa-ti ncepi discursul descriind o situatie (efec tul) si prezentand apoi factorii care au generat-o (cauza). Aceasta pre supune de obicei o abordare de tip problemasolutie.

172

Dezvoltarea logica a materialului

Problemasolu tie. Cand discuti cu oamenii n ministerul de teren de spre o problema ce-i preocupa si salutara, i le spui ca exista o solutie poti determina sa asculte. Aceasta problema poate fi adusa n discutie de tine sau de interlocutor. De exemplu, te-ai putea referi la faptul ca oamenii mbatranesc si mor, la cresterea delincven tei sau la r asp andirea pe scar a larg a a ne dreptatii. Nu este nevoie sa te lansezi ntr-o discutie prea ampla pen tru a demonstra existenta acestui gen de probleme, ntrucat ele sunt evidente. Fa doar o referire la problema si prezinta n continuare so lutia oferita de Biblie. Problema ar putea fi nsa si una strict personala, de exemplu dificul tatile pe care le ntampina un parinte fara partener, descurajarea pro vocata de o boala grava sau suferinta cauzata de tratamentul dur la care este supusa o persoana. Pentru a-ti ajuta cat mai bine interlocutorul, trebuie sa fii mai ntai un bun ascultator. Biblia contine solutii valo roase la toate aceste probleme; dar trebuie folosite cu discernamant. Pentru ca discutia sa-i fie cat mai utila interlocutorului, trebuie sa fii realist. Specifica daca te referi la o solutie permanenta, la o ameliora re de scurta durata sau doar la cum se poate ndura o situatie ce nu poate fi schimbata n acest sistem de lucruri. Cu alte cuvinte, asigu ra-te ca argumentul biblic pe care l prezinti este suficient pentru a-ti sustine concluzia. In caz contrar, s-ar putea ca solutia pe care o pro pui sa nu-i para deloc logica interlocutorului. In ordine cronologica. Anumite materiale se preteaza la o abordare cronologica. De exemplu, n cartea Exodul, cele zece plagi sunt descri se n ordinea n care au avut loc. In Evrei, capitolul 11, lista cu barba tii si femeile ce au avut o credint a exemplara este prezentata de apos tolul Pavel n ordine cronologica. Daca evoci anumite evenimente din trecut n ordine cronologica, ti vei ajuta auditoriul sa nteleag a cauza anumitor situatii. Aceasta meto da se preteaza atat la evenimentele istoriei moderne, cat si la cele din timpurile biblice. In felul acesta, poti sa combini metoda analizei cro nologice cu rationamentul cauzaefect. Daca intentionezi sa vorbesti despre evenimentele care, potrivit Bibliei, se vor ntampla n viitor, prezentarea cronologica este, poate, cea mai indicata, pentru ca i aju ta pe ascultatori sa te urmareasca mai usor pe a informatiile si sa retin care li le furnizezi.

Dezvoltarea logica a materialului

173

Totusi, abordarea cronologica nu se cere ntotdeauna chiar de la nceput. In unele situatii e mai eficient sa ncepi prezentand un anu mit eveniment important. De exemplu, cand amintesti o experient a, ai putea ncepe mention and cum a fost pusa la ncercare integritatea cuiva fat a de Dumnezeu. Dupa ce trezesti interesul publicului prin re latarea acestui episod, continua sa prezinti n ordine cronologica m prejurarile n care a avut loc acesta. Folose ste doar informa tii pertinente. Indiferent de modul n care ti sa folosesti structurezi materialul, straduieste-te per doar informatii tinente. Alegerea lor ar trebui sa depinda de tema si de profilul audi toriului. Pentru o categorie de ascultatori, o anumita idee ar putea fi esential a, n timp ce pentru o alta categorie, aceeasi ar pu informatie tea fi nesemnificativa. De asemenea, trebuie sa fii convins ca toate par tile materialului de care dispui te vor ajuta sa-ti ndeplinesti obiecti vul propus. Altminteri, prezentarea ta, desi captivant a, nu va produce efectul scontat. In timp ce faci cercetari, vei gasi o multitudine de informa tii intere sante legate de subiectul tau. Cate dintre ele vei folosi? Daca- ti vei obosi auditoriul cu prea multe, nu- ti vei atinge obiectivul. Mai pu tine idei, dar bine dezvoltate, vor fi mai usor de re tinut decat o rafala de informa tii turuite. Evident, aceasta nu nseamna ca nu putem include niciodata unele aspecte interesante. Trebuie doar sa fim aten ti sa nu ne abatem de la obiectivul propus. Observa ti cu cat tact sunt introduse astfel de deta lii n Biblie la Marcu 7:3, 4 si la Ioan 4:13, 79. Cand vrei sa treci de la o idee la alta, ai grija sa nu o faci atat de brusc, ncat auditoriul sa piarda firul argumentatiei. Pentru ca ideile sa se mbine armonios, va trebui sa creezi o anumita punte de legatu ra ntre ele o propozitie sau o fraza. In multe limbi, cuvintele de le gatura sunt folosite pentru a indica relatia dintre ideea nou-enuntat a si ideile precedente. Folosind un material adecvat si structurandu-l n ordine logica, vei reusi realizezi obiectivul propus. sa-ti

EXERCITIU: Dupa ce vei citi aceasta lectie, uita-te din nou peste material fara sa te gra besti si rezuma n gand fiecare paragraf. Observa modul n care fiecare paragraf contribuie la realizarea obiectivului acestei lectii.

27 EXPUNERE LIBERA

Ce trebuie sa faci? Pregateste ti bine ideile si exprima-te spontan.

POATE ca ai muncit mult pentru a-ti pregati cuvantarea, iar acum dis pui de un material informativ, structurat n ordine logica, pe care esti gata sa-l prezinti fluent. Dar te-ai ntrebat daca prezentarea ta va fi efi cienta chiar si atunci cand atentia auditoriului este mpartit a, cand nu aude tot ce spui pentru ca mintea i zboara n alta parte? Daca cei pre zenti nu se pot concentra la cuvantare, cum le-ai putea atinge inima? IMPORTANTA Care ar putea fi problema de fond? Exista probabil mai Expunerea libera este metoda cea mai eficienta multi factori. De cele mai multe ori, se pare ca oratorul este de a mentine viu interesul incapabil sa-si prezinte cuvantarea n mod liber. Cu alte cuauditoriului si de a-ti vinte, oratorul se uita prea des pe notite sau prezinta expundemna ascultatorii nerea pe un ton prea oficial. Aceste neajunsuri sunt nsa la actiune. strans legate de modul n care este pregatita expunerea. Daca obisnuie sti discursul n scris si asterni sa-ti abia dupa aceea sa-l transformi n schit a, vei vedea ca-ti va fi greu sa-l ex pui liber. De ce? Deoarece ti-ai notat fiecare cuvant pe care vrei sa-l folosesti. pro Chiar daca n timpul expunerii nu vei avea decat schita, babil ca vei ncerca sa-ti amintesti cuvintele din versiunea initia la. Spre deosebire de limba vorbita, limbajul scris este mai oficial, avand fraze mai elaborate. Cuvantarea ta va reflecta aceasta caracte ristica. In loc sa-ti scrii discursul n ntregime, ncearca urmatoarele suges tii: 1) Alege-ti tema si Pen ideile principale pe care vrei sa le dezvolti. tru o expunere scurta, sunt suficiente doua idei principale. O expune re mai lunga poate fi dezvoltata pe baza a patru, cinci idei. 2) Notea za-ti sub fiecare idee principala versetele importante pe care vrei sa le folosesti; include, de asemenea, ilustrari si argumente-cheie. 3) Gan deste-te la modul n care ti vei formula introducerea. Ai putea chiar sa-ti notezi una sau doua propozitii. Pregateste n acelasi ti mod si ncheierea.
174

Expunere libera

175

Pregatirea pentru expunere este foarte importanta. Dar nu-ti repeta expunerea cuvant cu cuvant n dorinta de a o memora. Cand prega testi o expunere libera, trebuie sa te concentrezi asupra ideilor, nu asu pra cuvintelor. Ideile trebuie repetate pana ce ti se vor succeda clar n minte. Daca ti-ai structurat cuvantarea bine si logic, aceasta va fi les ne de nteles, iar ideile ti vor veni usor n minte. Tine cont de avantaje. Un avantaj important al expunerii libere este acela ca vei folosi un stil simplu, la care oamenii reactioneaz a de obicei mai bine. Expunerea ta va fi mai dinamica si, deci, mai interesanta pentru auditoriu. SUGESTII Aceasta metoda ti permite sa ai un contact vizual perIntipareste ti n minte manent cu ascultatorii, ajutandu-te sa comunici mai bine avantajele expunerii libere. cu ei. Intrucat nu te vei uita peste notite pentru fiecare In loc sa-ti scrii toata cuvantarea pe hartie, cuvant, ascultatorii si vor da seama repede ca stapanesti fa-ti o schit a simpla. subiectul si ca esti convins de ceea ce spui. Prin urmare, Pregateste-te pentru acest tip de expunere este n general mai natural si mai plin expunere recapituland de caldura, pornind din inima. n gand fiecare idee In plus, expunerea libera permite o mai mare flexibiprincipala. Nu te concentra excesiv de mult asupra litate. Materialul nu este ntocmit atat de rigid, ncat sa exprimarii, ci mai degraba nu-ti permita sa faci schimbari. Sa presupunem ca n di asupra dezvoltarii logice mineata zilei n care trebuie sa tii cuvantarea, auzi o stire a ideilor. importanta legata direct de subiectul tau. Oare n-ar fi bine sa faci referire la ea? Sau, poate ca n timp ce vorbesti, ti dai seama ca n auditoriu exista multi a. Cat de copii de varsta scolar potrivit ar fi daca ti-ai adapta ilustrarile si prezentarea astfel ncat sa-i ajuti a n ce mod le poate influenta sa nteleag viata materialul pe care-l prezinti! Un alt avantaj al expunerii libere este acela ca ti stimuleaza min tea. Cand vezi ca auditoriul este receptiv si apreciaza ceea ce spui, capeti mai mult entuziasm si, dezvolta mai mult une prin urmare, poti le idei sau poti repeta anumite puncte pentru a le accentua. Daca ob servi ca interesul auditoriului slabeste, ai putea face ceva pentru a schimba situatia, n loc sa continui sa te adresezi unor oameni care nu sunt atenti. Evita capcanele. Ar trebui sa stii nsa ca si expunerea libera prezin ta unele capcane. Una dintre acestea este tendinta de a depasi timpul. Daca vei introduce prea multe idei suplimentare, ncadrarea n timp

176

Expunere libera

ar putea sa devina o problema. Ca sa nu cazi n aceasta capcana, n semneaza-ti pe schit a timpul alocat pentru fiecare parte a cuvantarii. Respecta apoi aceste nsemnari. Un alt pericol cu care se confrunta mai ales oratorii experimenta ti este ncrederea exagerata n propriile capacita ti. Fiind obisnui ti sa vorbeas ca n public, unii considera, poate, ca e usor sa nghesui cateva idei si sa umpli timpul alocat. Dar umilin ta si faptului ca partici recunoasterea pam la un program de instruire unde Iehova nsusi este Marele Inva ta tor ar trebui sa ne determine sa ne pregatim bine pentru fiecare sarcina primita, apeland la Iehova n rugaciune. Is. 30:20; Rom. 12:68. Probabil ca cea mai mare ngrijorare a oratorilor care nu stapanesc arta expunerii libere este aceea ca ar putea uita ce vor sa spuna. Nu permite unor asemenea temeri sa-ti franeze progresul n arta oratoriei. Pregateste-te bine si apeleaza la Iehova, cerandu-i ajutorul spiritului sfant. Ioan 14:26. Alti oratori nu ndraznesc sa vorbeasca liber din cauza grijii exage rate de a nu se exprima incorect. Intr-adevar, este posibil ca ntr-o ex punere libera sa nu te exprimi atat de ngrijit sau de exact din punct de vedere gramatical ca ntr-o cuvantare tinut a dupa un manuscris. Insa tonul de conversatie va compensa n mare masura aceste neajun suri. Oamenii sunt mai receptivi la ideile prezentate n cuvinte usor de nteles si simple. Daca te vei pregati bine, vei ajunge n propozitii sa te exprimi spontan, nu pentru ca ai nvatat totul pe de rost, ci pen tru ca ai revazut ideile de suficiente ori. Si daca te exprimi corect n vorbirea cotidiana, o vei face si cand vei fi pe podium. Ce fel de noti te este bine sa folose sti. Cu timpul si dupa multe exer citii, vei reusi reduci schita la doar cateva cuvinte pentru fieca sa-ti re idee din cuvantare. Aceste cateva cuvinte, precum si textele bibli ce pe care intentionezi sa le folosesti pot fi trecute pe un cartonas sau pe o coala de hartie pe care sa o consulti la nevoie. Pentru ministerul de teren, este suficient sa nveti pe de rost o schit a simpla. Daca, pen tru o vizita ulterioara, ai facut cercetari pe marginea unui subiect, ti poti nota unele idei pe o foaie de hartie pe care sa o introduci n Biblie. Sau, si folosi Subiecte biblice de conversa tie sau mai simplu, poti Sa aducem argumente din Scripturi. Totusi, s-au repartizat mai daca pentru urmatoarele saptamani ti multe parti si din programul ntrunirilor si ai de sustinut o cuvantare

Expunere libera

177

publica, s-ar putea sa ai nevoie de notite mai ample. In ce scop? Pen tru a-ti fiecarei teme. Dar, mprospata memoria nainte de sustinerea daca vei consulta prea des aceste notite, urmarind fraza cu fraza, vei pierde multe dintre atuurile unei expuneri libere. In cazul n care fo losesti ample, marcheaza ideile-cheie, precum si notite versetele din care e alcatuita schita t a. ta pentru a le putea vedea cu usurin Chiar daca un orator experimentat si prezinta de obicei cuvantarea sub forma unei expuneri libere, e bine uneori sa includa si alte tipuri de expunere. De exemplu, pentru introducere si ncheiere, unde, pe langa un bun contact cu auditoriul, sunt necesare si expresii pline de fort a si pe dinafara cate bine formulate, ar putea fi eficient sa nvete va idei. Cand trebuie sa prezinti date exacte, cifre, citate sau versete, este important sa le citesti bine. Cand ti se cere o explica tie. Uneori, ni se cere sa ne explicam con vingerile fara a avea posibilitatea de a ne pregati dinainte. Acest lu cru ni se poate ntampla de exemplu n serviciul de teren, cand cine va ridica o obiectie. Situatii similare se pot ivi si atunci cand suntem n compania rudelor noastre, la locul de munca sau la scoal a. S-ar putea ca unele oficialitati sa ne ceara explicatii asupra convingerilor noastre si asupra modului nostru de via t a. Scripturile ne ndeamna: [Fiti] ntotdeauna gata sa prezentati o aparare naintea oricui va cere motivul sperantei voastre, facand nsa aceasta cu blandete si respect profund. 1 Pet. 3:15. Observa n Faptele 4:19, 20 raspunsul pe care l-au dat Petru si Ioan n fa ta Sanhedrinului evreiesc. Ei si-au exprimat clar pozi tia n numai doua fraze un raspuns adecvat pentru acel auditoriu , aratand ca proble ma n discu tie nu i viza doar pe apostoli, ci si pe membrii tribunalului. Mai tarziu, lui Stefan i s-au adus acuza tii false si a fost tarat naintea ace luiasi tribunal. Citeste raspunsul sau improvizat dar de o deosebita for ta , consemnat n Faptele 7:253. Cum si-a structurat el expunerea? Prezentand evenimentele n ordine cronologica. La momentul potrivit, a nceput sa se refere n mod special la spiritul rebel al na tiunii Israel. In concluzie, el a aratat ca Sanhedrinul manifestase un spirit asemanator condamnandu-l la moarte pe Fiul lui Dumnezeu. Cand ti se cere, pe nepregatite, sa-ti explici convingerile, ce anume te poate ajuta sa faci comentarii eficiente? Imita-l pe Neemia, care s-a rugat n gand nainte de a raspunde la ntrebarea pusa de regele

178

Expunere libera

Artaxerxes (Neem. 2:4). Apoi, schiteaz a-ti rapid n minte cateva idei. Pasii fundamentali ar putea fi urmatorii: 1) Alege una sau doua idei pe care sa le incluzi n explicatia ta (ai putea sa apelezi la cartea Sa adu cem argumente din Scripturi). 2) Hotaraste-te asupra versetelor pe care le vei folosi n argumentatie. cum ti-ai putea ncepe ex 3) Gandeste-te plicatia cu mult tact, astfel ncat interlocutorul sa fie dispus sa te as culte. Dupa aceea, poti ncepe sa vorbesti. Dar daca esti vei mai aminti ce-ai de facut? Isus le-a tensionat, ti spus continuatorilor sai: Nu va ngrijorati cu privire la cum veti vorbi sau ce va trebui sa spuneti; ntruc at ce va trebui s a spune ti vi se va da n ceasul acela; fiindca cei care vorbesc nu sunteti doar voi, ci spiritul Tatalui vostru este cel care vorbeste prin intermediul vostru (Mat. 10:19, 20). Aceasta nu nseamna ca vei fi nzestrat cu o miraculoasa exprimare de ntelepciune, asemenea crestinilor din secolul I (1 Cor. 12:8). Dar, daca ti sti cu regularitate nv a t aturile pe care li le nsuse ofera Iehova slujitorilor sai din congregatia crestin a, spiritul sfant te va ajuta la momentul potrivit sa ti le amintesti pe cele de care ai nevoie. Is. 50:4. Desigur, expunerea libera poate fi deosebit de eficienta. Daca vei fo losi cu regularitate aceasta tehnica oratorica atunci cand tii teme n congregatie, la nevoie, sa dai raspunsuri improvizate, de ti va fi usor, oarece procedura este aceeasi. Nu ezita. Invat and sa vorbesti liber, vei deveni mai eficient n ministerul de teren. Si, daca ai privilegiul de a tine cuvantari naintea congregatiei, ti va fi mai usor sa captezi aten tia auditoriului si sa-i sensibilizezi inima.

EXERCITII: 1) Cand te pregatesti ste-te sa pentru studiul Turnului de veghere, obisnuie subliniezi doar cuvinte-cheie, nu propozitii ntregi. Raspunde cu propriile cuvinte. 2) In timp ce-ti a, repeta n pregatesti noua tema primita la scoal gand subiectul, precum si doua, trei idei principale.

TON DE CONVERSATIE 28

Ce trebuie sa faci? Vorbeste cont de auditoriu. normal, ca n fiecare zi, dar tine

CAND stau de vorba cu prietenii, oamenii sunt de obicei degajati. Cuvintele le vin spontan. Unii sunt mai dinamici, altii, mai rezervati. Insa si este placuta. conversatiei ntr-un caz si n altul naturaletea Cand ne adresam nsa unei persoane necunoscute, nu e indicat sa-i vorbim prea familiar sau prea liber. De fapt, n unele culturi, orice conversatie cu un strain ncepe potrivit unor reguli de eti cheta. Apoi, dupa ce i se arata respectul cuvenit, se poate IMPORTANTA trece, cu discernamant, de la un ton oficial la unul mai Vorbind pe un ton normal, amical, de conversatie. de conversatie, ti vei ajuta auditoriul s a se simt a Trebuie sa fii deosebit de atent si cand vorbesti de pe la largul lui si sa fie podium. Un stil prea familiar stirbe ste demnitatea unei receptiv la ceea ce spui. ntruniri crestine si seriozitatea lucrurilor spuse. In unele limbi, exista formule de adresare speciale pentru persoa nele n varsta, profesori, oficialitati sau rude (observa ex presiile folosite n Faptele 7:2 si 13:16). Cand vorbim cu partenerul conjugal sau cu un prieten apropiat, folosim alte formule de adresa re. Chiar daca vorbirea noastra de pe podium n-ar trebui sa sune prea oficial, ea nu trebuie sa fie nici lipsita de respect. Exista nsa anumiti factori care pot face ca expunerea sa sune exagerat de rigid sau de oficial. Unul dintre acestia este structura frazei. O problema apare cand oratorul ncearca sa repete exact cuvintele de pe pagina tiparita. De obicei, limbajul oral se deosebeste net de cel scris. Este adevarat ca oratorii folosesc, n pregatirea unei cuvantari, anumite publicatii. De obicei, discursul are la baza o schit a tiparita. Dar, daca n timpul cuvantarii folosesti sau cuvintele din publicatie citesti direct de pe schit a, nu te vei putea exprima pe un ton de con versatie. Pentru a-i da discursului tau o nota de naturalete, ncearca sa te exprimi cu propriile-ti cuvinte si frazele stufoase. sa eviti Un alt factor l reprezinta variatiile de ritm. Vorbirea rigida si ofi ciala se caracterizeaza printr-o nsiruire de cuvinte si printr-un ritm
179

180

Ton de conversa tie

constant. Intr-o conversatie a exista variatii obisnuit de ritm si pauze frecvente, mai scurte sau mai lungi. Desigur, cand te adresezi unui public numeros, ar trebui sa folo sesti, un volum mai ridicat, o intensi pe langa stilul de conversatie, tate mai mare a vocii si un entuziasm sporit, astfel ncat sa captezi atentia celor ce te asculta. SUGESTII Pentru a avea si n ministerul de teren un ton de conPrimul lucru este cultivarea versatie sti unei atitudini corecte adecvat, trebuie sa te obisnuie sa vorbesti corect fat a de cei din auditoriu. n fiecare zi. Aceasta nu nseamna ca trebuie sa ai studii Priveste-i ca pe niste superioare. Este totusi necesar sa cultivi bune deprinderi prieteni, dar nu fi totusi de vorbire care sa-i determine pe ceilalti sa te asculte cu prea familiar cu ei. Trateaza-i cu respect. respect. Avand n vedere cele discutate, stabileste care din tre sugestiile de mai jos ti-ar putea fi utile n conversatiile Vorbeste natural. Nu ncerca sa reproduci tale zilnice. exprimarea din materialul 1) Evita expresiile gresite din punct de vedere grama tiparit. Formuleaza ideile tical sau pe acelea care te-ar putea eticheta drept o percu propriile-ti cuvinte. Foloseste soana cu o conduita contrara principiilor divine. In ar propozitii scurte si variaza ritmul. monie cu sfatul din Coloseni 3:8, evita limbajul vulgar. Gandeste-te ca tu vrei sa Poti folosi nsa un limbaj colocvial, ntrucat nu este supa le comunici ceva. Vorbeste rator. Expresiile colocviale, desi populare, sunt acceptate din inima. Precumpanitor de norm a. trebuie sa fie mesajul, nu efectul pe care-l produci 2) Nu ntrebuinta aceleasi cuvinte sau expresii pentru asupra altora. fiecare idee pe care vrei s-o transmiti. Invat a sa folosesti Imbunatate ste ti calitatea cuvinte care s ati exprime clar g andurile. vorbirii de zi cu zi. Pune n 3) Nu repeta inutil ceea ce ai spus deja. Fa-ti mai ntai practica, pe rand, sugestiile ordine n minte si abia dupa aceea vorbeste. de pe aceasta pagina. ideile valoroase printr-o exprimare stu4) Nu nabusi foasa. Obisnuie ste-te sa exprimi clar si concis ideea care vrei sa fie retinut a. 5) Vorbeste pe un ton plin de respect.

EXERCITIU: Observa-ti obiceiurile de vorbire. Aplica cele cinci sugestii enumerate mai sus, concentrandu-te n fiecare zi asupra uneia. Ori de cate ori faci o gresea la, reia ideea de la capat, chiar si numai n minte, si formuleaz-o corect.

CALITATEA VOCII 29

Ce trebuie sa faci? Cultiva-ti vocea, respirand corect si decontractand muschii tensionati. Nu ncerca sa-i imiti pe altii.
OAMENII sunt puternic influenta ti nu numai de ceea ce se spune, ci si de modul n care se spune ceva. Daca cel ce ti vorbeste are o voce pla cuta, calda, prietenoasa si amabila, nu-i asa ca-l vei asculta cu mai mul ta atentie decat daca vocea i-ar fi rece sau aspra? Dezvoltarea calita tilor vocii nu tine doar de tehnica vocii, ci si de per sonalitate. Pe masura ce vom progresa n cunostin a si vom t aplica n via ta cu mai multa seriozitate adevarul biblic, ne IMPORTANTA vom schimba modul de vorbire. Vocea noastra va reflecta ca Avand o voce de calitate, lita ti divine precum iubirea, bucuria si amabilitatea (Gal. i vei ajuta pe cei prezenti 5:22, 23). Va transmite interesul sincer pe care-l manifestam s a se relaxeze si s a te fa ta de al tii. Cand spiritului de nemul tumire cronica i vor asculte cu placere. O voce necizelata ngreuneaza lua locul sentimentele de recunostin ta, aceasta transformare comunicarea, deranjand se va observa atat n cuvintele noastre, cat si n tonul vocii atat oratorul, cat si (Plang. 3:3942; 1 Tim. 1:12; Iuda 16). Chiar si atunci c and auditoriul. nu n telegem limba n care vorbeste cineva, ne putem da seama usor dac a persoana respectiv a este aroganta, intole ranta, critica si dura sau, dimpotriva, umila, rabdatoare, amabila si iubitoare. Uneori, un glas necorespunzator poate avea drept cauza anumite mal forma tii congenitale sau o boala care a afectat laringele. Unele dintre a ceste neajunsuri sunt atat de mari, ncat nu pot fi corectate total n acest sistem de lucruri. Totusi, calitatea vocii poate fi mbunata tita daca nva tam sa ne folosim n mod corect organele vorbirii. Trebuie sa precizam, mai ntai de toate, ca fiecare voce are particulari ta tile ei. Obiectivul tau nu trebuie sa fie acela de a imita o anumita voce, ci de a cultiva poten tialul propriei voci, cu toate particularita tile ei. Ce anume te-ar putea ajuta n acest sens? Exista doua condi tii esen tiale. Controlul corespunzator al coloanei de aer. Pentru dobandirea unei voci de calitate este nevoie de o cantitate suficienta de aer si de o respi ratie corecta. Dar fara ntrunirea acestor cerinte, vocea va fi stinsa, iar expunerea, sacadata.
181

182

Calitatea vocii

Cea mai lata parte a plamanilor nu se afla n sectiunea superioara a toracelui, unde pare mai mare doar datorita oaselor umerilor. De fapt, plamanii se latesc chiar deasupra diafragmei. Prinsa de coastele inferioa re, diafragma desparte toracele de abdomen. Daca, atunci cand inspiri, umpli cu aer doar partea superioara a pla manilor, vei ramane n scurta vreme fara suflu. Vocea va pierde din for t a, iar tu vei obosi repede. Pentru a respira corect, trebuie sa stai jos sau n picioare cu spatele drept si cu umerii trasi. Cand inspiri pentru a vorbi, fa un efort constient ca s a nu dila ti doar partea superioara a to racelui. Umple cu aer mai ntai partea inferioara a plamanilor. Cand aceasta se umple, sectiunea inferioara a cutiei toracice se va mari late ral. Concomitent, diafragma va cobor, apasand usor stomacul si intes tinele, astfel ncat vei simti n zona abdomenului stransoarea curelei sau a mbracamintei. Dar plamanii nu sunt jos, n cavitatea abdominala, ci n cavitatea toracica. Pentru a-ti controla respiratia, asaz palmele de a-ti o parte si de alta a perimetrului inferior al toracelui. Apoi, inspira adanc.

CUM SE REALIZEAZA VORBIREA


Coloana de aer pe care o eliberam din pla mani are un rol foarte important n producerea sunetului. Plamanii ac tioneaza asemenea unor foale care mping aerul, prin trahee, n laringe. Laringele se gase ste la jumatatea gatului. De o parte si de alta a laringelui, n interior, se afla doua pliuri fibroase minuscule numite coarde vocale. Ele sunt principalele responsabile de producerea sunetului. Aceste pliuri fibroase des chid si nchid trecerea curentului de aer n la ringe si mpiedica patrunderea unor corpuri straine n plamani. In timpul respira tiei norma le nu se produce nici un sunet cand aerul trece prin coardele vocale. Dar, cand cineva vrea sa vorbeasca, mu schii contracta coardele vocale, care, n contact cu aerul mpins din plamani, vibreaza. A sa se produce sunetul. Cu cat coardele vocale sunt mai ntinse, cu atat ele vibreaz a mai intens si produc sunete mai nalte. In schimb, cu cat sunt mai relaxate, cu atat tonurile vor fi mai grave. Dupa ce para se ste laringele, unda sonora patrunde n partea superioara a gatului, numita faringe. De aici ea trece n cavitatea bucala si n cea nazala. In aces te cavita ti, sunetul primar este mboga tit cu to nuri armonice, care l modifica, l amplifica sau l ntaresc. Palatul, limba, din tii, buzele si man dibula contribuie la farami tarea undelor sono re, care sunt mpinse afara sub forma vorbirii deslu site. Vocea umana este o minuna tie, capabila de performan te inegalabile. Nici un instrument creat de om nu se compara cu ea. Ea poate ex prima o gama larga de sentimente si emo tii: de la iubire tandra si binevoitoare la ura nendu plecata si violenta. Cand este bine cultivata si antrenata, vocea poate dobandi o ntindere de pana la trei octave. Ea poate emite atat sunete muzicale de o inegalabila frumuse te, cat si cu vinte alese, care impresioneaza.

Calitatea vocii

183

Daca inspiri corect, nu-ti vei suge burta si nu vei ridica umerii, ci vei simti cum coastele se mi sc a u sor n sus si n afara. In continuare, concentreaza-te asupra expiratiei. Nu expulza dintr-o data tot aerul din plamani. Elimina-l lent. Nu ncerca sa-ti controlezi ex piratia gatului, caci rezultatul ar fi o voce prea n contractand muschii cordata sau ascutit abdominali si a. Presiunea exercitata de muschii de cei intercostali determina expulzarea aerului, n timp ce diafragma con troleaza viteza de expulzare. Asemenea unui atlet care se antreneaza pentru o cursa, oratorul poa te nvata de respiratie. In sa respire corect cu ajutorul exercitiilor
Traseul coloanei de aer Organele articulatorii Palatul Limba Dintii Buzele Mandibula Cavitatea nazala Cavitatea bucala Gatlej Coardele vocale Traheea Plamanii Diafragma

Coardele vocale (privite de sus) In vorbire In respiratie In respiratie adanca

184

Calitatea vocii

picioare, cu umerii drepti, inspira adanc pana ce umpli cu aer partea in ferioara a plamanilor. Apoi, expira lent, numarand rar n gand cat mai mult, fara sa-ti tragi suflul. Apoi fa exercitii de citire cu voce tare ur mand aceasta tehnica. Relaxeaza-ti ncordati. muschii Un alt element esential n dobandi rea unei voci de calitate este relaxarea. Este uimitor sa vezi cat de mul te mbunatatiri se pot face daca nveti sa fii destins cand vorbesti. Min tea si trupul trebuie sa fie relaxate, ntrucat tensiunea psihica provoaca tensiune musculara. Inlatura tensiunea psihica formandu-ti o idee corecta despre cei ce te asculta. Daca este vorba despre persoane pe care le ntalnesti n mi nisterul de teren, gandeste-te ca tu, chiar daca studiezi poate Biblia doar de cateva luni, cunosti deja multe lucruri valoroase despre scopul lui

CUM POT FI CORIJATE ANUMITE DEFICIENTE


O voce slaba. O voce blanda nu este neapa rat slaba. Daca este mboga tita cu sunete armo nice, suave, ea va fi ascultata cu placere. Dar, pentru a fi eficienta, vocea trebuie sa aiba suficient volum. Pentru ca vocea noastra sa capete amploa re, trebuie sa fie cat mai sonora. Aceasta pre tinde sa nveti sa-ti relaxezi ntreg corpul, asa cum s-a explicat mai nainte. Relaxarea con stient a a corpului si de fredonare ne exercitiile pot fi de mare ajutor. Buzele nu trebuie stran se tare, ci trebuie abia sa se atinga. In timpul acestor exercitii, n ncearca sa simti vibratiile cap si n piept. Uneori vocea este slaba sau tensionata din cauza faptului ca vorbitorul nu se simte bine sau nu a dormit suficient. Daca aceste neajunsuri vor fi nlaturate, vei mbunata ti calitatea vocii. O voce pi tigaiata. Cand coardele vocale sunt prea ncordate, vocea va capata accente acute. Daca vocea vorbitorului este tensionata, si publicul va fi tensionat. Dar, relaxand mu schii gatului si, prin urmare, detensionand coardele vocale, vocea ta va deveni mai grava. Impune- ti sa faci acest lucru chiar si n timpul conversa tii lor zilnice. E bine sa respiri profund. O voce nazalizata. Aceasta deficien ta apare cateodata din cauza unei obstruc tii nazale. Dar exista si alte cauze. Prin contractarea mu schilor gatului si ai gurii, noi nchidem fosele nazale, mpiedicand aerul sa treaca liber prin ele. Rezultatul va fi un sunet nazal. Pentru a-l evita, e nevoie de relaxare. O voce aspra. O asemenea voce nu favori zeaza dialogul amical. Ea i tine pe ascultatori n defensiva. Uneori, singura solu tie este stradania per manenta de a ne schimba personalitatea (Col. 3:8, 12). Dupa efectuarea acestei schimbari, de un mare ajutor poate fi aplicarea tehnicilor vo cale. Este important sa- ti relaxezi atat gatul, cat si mandibula. In felul acesta, vocea va suna mai placut, fara distorsionarile cauzate de vorbirea printre din ti.

Calitatea vocii

185

Iehova pe care ai putea sa li le mpartase sti si lor. In plus, tu te afli la usa lor pentru ca ele au nevoie de ajutor, chiar daca nu sunt constien te de asta. In schimb, la Sala Regatului, majoritatea celor din auditoriu fac parte din poporul lui Iehova. Iti sunt prieteni si vor sa reuse sti. Cat nu si-ar dori si oratori din lume sa aiba un auditoriu la fel de prie alti tenos si de iubitor ca al nostru! Relaxeaza-ti gatului concentrandu-te asupra lor si muschii decontrac tandu-i printr-un efort constient. Nu uita: coardele vocale vibreaza sub influenta gatului se contracta sau se re coloanei de aer. Cand muschii laxeaza, tonul vocii se schimba, asemenea sunetului pe care-l produce o coarda de chitara sau de vioara cand, n timpul SUGESTII acordajului, este ntinsa sau destinsa. Prin destinderea coar Cultiva calitatile unei delor vocale iau nastere tonurile grave. Daca muschii gatu personalit a ti cre stine. lui sunt relaxati, fosele nazale raman deschise, mbunatatind Invat a sa respiri corect, considerabil calitatea vocii. umpland cu aer partea inferioara a plamanilor. Relaxeaza-ti tot corpul: genunchii, mainile, umerii, gatul. In felul acesta se creeaza rezonanta de care are nevoie vocea Cand vorbesti, relaxeaza-ti muschii, gatul, umerii, pentru a capata amploare. Rezonanta se produce cand ntre tot corpul. gul corp actioneaz a asemenea unei cutii de rezonant a. Ea nsa se pierde cand corpul este tensionat. Sunetul, elaborat n laringe, nu reverbereaza doar n cavitatile nazale, ci si n contact cu structura osoasa a toracelui, cu dintii, cu palatul si cu sinusurile. Toate aceste par ti ale corpului duc la o mai buna rezo nant a. Daca pe cutia de rezonant a a unei chitare este asezat a o greuta te, sunetul se va auzi nfundat. Pentru a avea rezonanta corespunzatoa re, cutia de rezonant a trebuie sa vibreze liber. Acelasi principiu este va labil si n cazul structurii osoase a corpului nostru, structura sustinu ta de muschi. Rezonanta da vocii modulatie si permite exprimarea unor sentimente cat mai nuantate. Mai mult decat atat, vei putea fi bine au zit de un public larg, fara sa-ti vocea. fortezi

EXERCITII: 1) Cateva minute pe zi, timp de o saptamana, fa exercitii de respiratie, um plandu-ti cu aer partea inferioara a plamanilor. 2) Cel putin o data pe zi, re laxeaza-ti muschii gatului n timp ce vorbesti. intentionat

30 INTERES FAT A DE INTERLOCUTOR

Ce trebuie sa faci? Manifesta consideratie fat a de opiniile celorlalti si arata ca le vrei binele.
ADEVARURILE biblice pe care li le mpartasim altora nu trebuie sa le hraneasca doar mintea, ci si inima. In acest sens, trebuie sa aratam ca suntem sincer interesati Interesul poate fi demon de ascultatorii nostri. strat n mai multe moduri. Tine cont de parerea interlocutorului. Apostolul Pavel a luat n con sideratie mentalitatea si mediul din care proveneau cei cu care discuta. El a explicat: Pentru iudei am devenit ca un iuIMPORTANTA deu, ca sa-i castig pe iudei; pentru cei ce sunt sub lege am Este o modalitate prin devenit ca si cum as fi sub lege, desi eu nsumi nu sunt sub care putem imita iubirea lege, ca sa-i castig pe cei ce sunt sub lege. Pentru cei ce sunt manifestata de Iehova si care ne ajuta sa atingem fara lege am devenit ca si cum as fi fara lege, desi eu nu sunt inima oamenilor. fara lege fat a de Dumnezeu, ci sub lege fat a de Cristos, ca sa-i castig pe cei fara lege. Pentru cei slabi am devenit slab, ca sa-i castig pe cei slabi. Am devenit orice lucru pentru oameni de orice fel, ca sa-i salvez cu orice pret pe unii. Dar fac toate lucrurile de dragul vestii bune, ca sa fiu partas (1 Cor. 9:2023). Dar as la ea mpreuna cu altii tazi, cum putem deveni orice lucru pentru oameni de orice fel? Daca, nainte de a vorbi cu o persoana, ai avea posibilitatea s-o observi, chiar si putea face o idee despre preocu pentru scurt timp, ti-ai parile si ei. Stii are? Ce religie? Ai observat ceva cu pri viata ce ocupatie vire la situatia ei familial a? Pe baza observatiilor tale, ai putea sa-ti adap tezi prezentarea, astfel ncat sa devina cat mai atragatoare pentru inter locutorul tau? Pentru ca prezentarea ta sa fie cat mai captivanta, trebuie sa te gan desti dinainte la modul n care ai putea sa-i abordezi pe cei din terito riu. In unele zone locuiesc si Daca si emigranti. n teritoriul tau exista astfel de persoane, ai gasit o modalitate eficienta de a le depune martu rie? Intrucat vointa lui Dumnezeu este ca orice fel de oameni sa fie sal vati sa si sa ajunga la o cunostin t a exacta a adevarului, straduieste-te prezinti mesajul despre Regat ntr-un mod cat mai interesant. 1 Tim. 2:4.
186

Interes fa ta de interlocutor

187

Asculta cu atentie. Chiar daca este atotstiutor, Iehova i asculta pe oameni. Profetul Mica a primit o viziune n care Iehova i ndemna pe ngeri sa-si arii unei chestiuni. Apoi, exprime parerea n vederea solution Iehova i-a permis unuia dintre ngeri sa aplice sugestia pe care o dadu se (1 Imp. 22:1922). Cand Avraam si-a exprimat ngrijorarea cu privi re la judecata ce urma sa fie executata asupra Sodomei, Iehova l-a ascul tat cu amabilitate (Gen. 18:2333). Cum putem imita si noi n minister exemplul lui Iehova? Incurajeaza-i pe altii sa se exprime deschis. Pune-le o ntrebare la obiect si lasa-le timp sa raspunda. Asculta-i cu adevarat. Daca-i urmaresti se vor simti ndemna ti sa vor cu atentie, SUGESTII beasca deschis. Daca, din raspunsul lor, poti deduce care le Asculta-ti interlocutorul n sunt domeniile de interes, ncearca, plin de tact, sa le pui si timp ce vorbeste. Arata-i ca te bucuri ca-si alte ntrebari. Straduieste-te sa-i cunosti exprima mai bine, dar nu fi parerile si sentimentele. indiscret. Felicita-i sincer pentru ideile lor, daca e cazul. Pune-i ntrebari pentru a-l Chiar daca nu esti de acord cu punctul lor de vedere, fii ama putea ntelege mai bine. bil si permite-le sa-si exprime opiniile. Col. 4:6. Gandeste-te la persoana Insa trebuie sa fim foarte atenti ca interesul nostru fat a de cu care ai stat de vorba. oameni sa nu degenereze n indiscretie. Dorinta de a le face Contacteaz-o din nou peste cateva zile. bine nu ne autorizeaza sa ne amestecam n problemele lor personale (1 Pet. 4:15). Trebuie sa avem grija ca persoanele Impartase acele ste-i adev aruri biblice care-i de sex opus sa nu ne interpreteze gresit amabilitatea. Intru pot fi de folos. cat gradul de interes pe care-l putem manifesta fat a de cine Ajut-o cu ce poti. Tine va difera de la tar a la tar a sau chiar de la persoana la persoa cont at at de necesit atile na, trebuie sa dam dovada de mult discernamant. Luca ei imediate, cat si de 6:31. cele de durata. Dar, pentru a fi buni ascultatori, avem nevoie si de prega tire. Daca stim bine ce vrem sa spunem, putem fi relaxati si atenti fara sa facem eforturi speciale. Atitudinea noastra i va ajuta si pe ascultatorii nostri sa se simta la largul lor si sa fie mai dispusi sa converseze cu noi. Daca ne ascultam cu atentie interlocutorul, demonstram ca-i acordam onoare, ca-i apreciem modul de gandire si sentimentele (Rom. 12:10). Atitudinea noastra chiar l-ar putea ajuta sa fie mai atent la ceea ce vrem sa-i spunem. De aceea, Cuvantul lui Dumnezeu ne sfatuieste sa fim prompti la ascultare, nceti la vorbire. Iac. 1:19. Ajuta-ti interlocutorul sa progreseze. Grija fat a de oameni ne va de termina sa ne gandim la cei interesati de adevar si sa-i vizitam din nou

188

Interes fa ta de interlocutor

pentru a le mpartasi acele adevaruri biblice care le pot fi de folos. Ina inte de a-i revizita, gandeste-te la ceea ce cunosti deja despre ei de la vi zitele anterioare. Aduna informatii despre un subiect care-i intereseaza. Scoate n evident a valoarea practica a materialului, ajutandu-i sa nte leaga cum pot aplica cele discutate. Is. 48:17. Daca locatarul este ngrijorat din cauza unei situatii sau a unei pro bleme, foloseste-te de aceast a ocazie ca s a-i prezin ti vestea buna. Urmea za exemplul dat de Isus, care era ntotdeauna gata sa-i consoleze pe cei aflati n necaz (Mar. 6:3134). Nu ceda tentatiei de a-i oferi o solutie de moment sau de a-i da un sfat superficial, caci ar putea crede ca nu esti sincer interesat de el. Arata-i, n schimb, empatie (1 Pet. 3:8). Fa apoi cercetari n publicatiile noastre biblice si utile care sa-l ofera-i informatii ajute sa nfrunte problema. Desigur, grija iubitoare pe care i-o porti te va mpiedica sa dezvalui chestiunile confidentiale pe care ti le destai nuie, cu exceptia cazului n care ai un motiv ntemeiat s-o faci. Prov. 25:9. Cu sigurant a ca persoanele carora trebuie sa le aratam un interes special sunt cele cu care studiem Biblia. Mediteaza n rugaciune la ne cesitatile fiecarui elev si cont de ele cand te pregatesti tine pentru stu diu. Intreaba-te: Ce ar trebui sa faca persoana respectiva pentru a con tinua sa progreseze spiritualiceste? Ajuta-ti elevul sa aprecieze ceea ce spun n acest sens Biblia si sclavului fidel si publicatiile prevazator (Mat. 24:45). Uneori nu e suficient sa-i dai o explicatie. Ar putea fi ne voie sa faceti ceva mpreuna pentru a-i arata cum sa aplice un anumit principiu biblic. Ioan 13:115. Cand i ajutam pe altii sa traiasca n armonie cu normele lui Iehova, avem nevoie de echilibru si de discernamant. Intrucat provin din di verse medii si au felurite talente, oamenii progreseaza n mod diferit. Fii rezonabil n astept arile tale (Filip. 4:5). Nu-i forta sa faca schimbari. Lasa ca spiritul si Cuvantul lui Dumnezeu sa-i motiveze. Iehova vrea ca oamenii sa-i slujeasca de bunavoie, nu din obligatie (Ps. 110:3). Nu emi te pareri personale referitor la deciziile pe care trebuie sa le ia si, chiar daca ti se cere, nu lua decizii n locul lor. Gal. 6:5. Ofera ajutor practic. E adevarat ca Isus se interesa n principal de bunastarea spirituala a ascultatorilor sai, dar el a fost receptiv si la ce lelalte necesitati ale lor (Mat. 15:32). Chiar daca resursele noastre ma teriale sunt limitate, exista multe alte modalitati practice de a-i ajuta pe altii.

Interes fa ta de interlocutor

189

Interesul fat a de semeni ne va determina sa fim amabili. De exemplu, n cazul n care conditiile atmosferice l deranjeaza pe interlocutor, mu tati-v a ntr-un loc mai bun sau fixeaza o alta zi pentru a va continua dis cutia. Daca l vizitezi la o ora nepotrivita, ofera-te sa revii mai tarziu. Cand un vecin sau cineva interesat de adevar este bolnav ori se afla n spital, arata-ti grija pe care i-o porti trimit andu-i o vedere sau o scrisoa re scurta, ori facandu-i o vizita. Ai putea chiar sa-i pregatesti ceva de mancare sau sa-l ajuti ntr-un alt fel. Pe masura ce progreseaza n studiul Bibliei, unii elevi ar putea simti un gol sufletesc deoarece nu mai pot petrece la fel de mult timp cu fos tii amici. Fii prietenos cu ei. Fa-ti timp sa stai de vorba cu ei dupa stu diu, precum si n alte ocazii. Indeamna-i sa-si aleaga cu grija prietenii (Prov. 13:20). Ajuta-i sa participe la ntrunirile congregatiei. Stai langa ei la ntruniri si sa poata obtine ocupa-te de copiii lor, astfel ncat toti cat mai multe beneficii de pe urma programului. Arata-le un interes sincer. Interesul fat a de altii nu este o tehnica pe care s-o stapanesti, ci o calitate a inimii. Gradul de interes pe care-l ara tam fat a de altii se observa n mai multe moduri. Reiese din felul n care ascultam si din ceea ce spunem. Se observa din amabilitatea si conside ratia pe care le manifestam fat a de altii. Si chiar daca nu spunem si nu facem nimic, se remarca din atitudinea si mimica noastra. Indiscutabil, cei din jur si vor da seama daca ne interesam sincer de ei. Cel mai important motiv pentru care trebuie sa le dorim cu sinceri tate binele semenilor nostri este acela ca putem imita astfel iubirea si ndurarea Tatalui nostru ceresc. Avand o atitudine amabila, ne vom pu tea ajuta interlocutorii sa se apropie de Iehova si de mesajul pe care el ni l-a ncredintat n timp ce le mpartasim al sa-l transmitem. Asadar, tora vestea buna, sa ne straduim sa privim cu interes personal nu doar propriile noastre treburi, ci si Filip. 2:4. treburile celorlalti.

EXERCITII: 1) Inainte de ntrunire, arata interes sincer fat a de o anumita persoana. Nu-i spune doar: Buna! Straduieste-te s-o cunosti bine. Arata-i ca esti mai pre ocupat de ea. Fa acest lucru cu regularitate. 2) In serviciul de predicare, in tereseaza-te sincer de persoana cu care stai de vorba. Nu te rezuma la a-i depune marturie. Incearca s-o cunosti a n mai bine. Vorbeste si actioneaz functie de ceea ce afli despre ea. Cauta cat mai multe ocazii de a face acest lucru.

A 31 RESPECT FAT DE ALTII

Ce trebuie sa faci? Manifesta consideratie fat a de altii, aratandu-le onoare.

SCRIPTURILE ne spun sa onoram oameni de orice fel si sa nu vorbim injurios despre nimeni (1 Pet. 2:17; Tit 3:2). De fapt, orice om pe care-l ntalnim a venit n existent a dupa asemanarea lui Dumnezeu (Iac. 3:9). Cristos a murit pentru fiecare om (Ioan 3:16). Asadar, toti merita sa auda vestea buna pentru a actiona n consecint a si pentru a fi salvati (2 Pet. 3:9). Unii au calitati sau sunt nvestiti exceptionale cu o autoritate pentru care merita o stima deosebita. IMPORTANTA Dar de ce se retin unii oameni sa arate respectul pe care Respectul fat a de altii Biblia ne ndeamna sa-l manifestam? Cultura locala ar pueste o cerint a crestin a care favorizeaza o atmosfera tea sa-si puna amprenta asupra lor determinandu-i sa le pasnic a n care oamenii acorde onoare altora n functie de casta, culoarea pielii, sex, vor accepta mai usor ceea starea sanatatii, varsta, bogatie sau statut social. Coruptia ce le prezinti din Biblie. tot mai raspandita n randul functionarilor publici a sub minat respectul fat a de autoritate. In unele t ari, oamenii sunt total nemultumi ti de viata pe care o duc, muncind cat e ziua de lunga doar pentru a obtine strictul necesar, n mijlocul unei societati lipsite de respect. Tinerii sunt instigati de colegii lor sa se raz vrateasca mpotriva profesorilor nepopulari sau mpotriva altor persoa ne cu autoritate. Multi sunt influenta ti de imaginea tanarului smecher ce-si promovata de programele TV. Trebuie sa depu domina parintii, nem eforturi serioase pentru ca aceste conceptii lumesti sa nu ne de termine sa ne comportam urat fat a de altii. Dar, daca le acordam oa menilor demnitate, vom crea o atmosfera prielnica schimbului liber de idei. O atitudine respectuoasa. De la cel ce efectueaza o activitate cu ca racter religios se asteapt a sa manifeste respect prin tinut a si fapta. Con venientele difera de la o zona la alta. Unii te considera lipsit de respect daca le vorbesti scoti palaria sau tin and mana n buzunar. In fara sa-ti alte locuri aceasta atitudine poate fi acceptata. Tine seama de sentimen tele localnicilor pentru a nu-i ofensa si pentru a le transmite cu eficien t a si fara oprelisti vestea buna.
190

Respect fa ta de al tii

191

Aceleasi ndeosebi pe principii sunt valabile si cand i salutam pe altii, cei n etate. De obicei, este o dovada de impertinent a din partea tinerilor sa li se adreseze adultilor pe numele mic fara permisiunea acestora. In unele locuri, chiar si trebuie sa evite a li se adresa strainilor pe nu adultii me. In plus, multe limbi folosesc pronumele personal la persoana a II-a plural sau, cum este cazul limbii romane, un pronume de politete n semn de respect fat a de o persoana n varsta sau fat a de o persoana cu autoritate. Saluturi pline de respect. In comunitatile mai mici se cere sa schi tezi un gest de respect cand te ntalnesti cu cineva cunoscut pe strada sau cand intri ntr-o ncapere. Acest gest poate fi un simplu salut, un zambet, o miscare a capului sau chiar ridicarea SUGESTII sprancenelor. A ignora prezenta cuiva nseamna a fi lipsit de Intelege modul n care-i respect. priveste Iehova pe oameni. Totusi, unii s-ar putea sim ti neb aga ti n seam a chiar si a Manifesta respect fat a tunci cand sunt salutati. De ce? Deoarece considera ca nu de autoritatea, varsta sau functia unei persoane. sunt tratati cu demnitate. In general, oamenii sunt catego Lasa-le oamenilor dreptul risiti n functie de trasaturile fizice. Oamenii cu infirmitati sa-si exprime liber opiniile. sau cu probleme de sanatate sunt deseori marginalizati. Dar Fii nteleg ator cu auditoriul. Cuvantul lui Dumnezeu ne arata ca aceste persoane trebuie tratate cu iubire si suntem afectati respect (Mat. 8:2, 3). Toti ntr-un mod sau altul de pacatul adamic. Te-ai simti respectat daca cei din jur te-ar cataloga ntotdeauna dupa defecte? Nu ai vrea mai degra ba sa fii identificat dupa multele tale calitati? Respectul presupune si autoritatii. In unele locuri, este recunoasterea necesar sa vorbesti cu capul familiei nainte de a le depune marturie celorlalti din casa. Desi sarcina de a predica si de a preda ne-a fost n credintat ca parintii a de Iehova, noi recunoastem sunt cei autorizati de Dumnezeu sa-si educe, sa-si disciplineze si sa-si ndrume copiii (Ef. 6:14). De aceea, cand sunam la o us a, de obicei este indicat sa vorbim cu parintii nainte de a ne angaja n discutii lungi cu copiii. Experienta se dobandeste odata cu trecerea anilor si trebuie respecta ta (Iov 32:6, 7). Recunoasterea acestui fapt a ajutat-o mult pe o pionie ra tanara din Sri Lanka atunci cand a sunat la usa unui domn n varsta. La nceput, el nu s-a aratat prea ncantat de vizita ei, spunandu-i: Cum ar putea o tanara ca dumneata sa ma nvete pe mine Biblia? Ea nsa i-a raspuns: De fapt, nu am venit sa va nvat ceva, ci sa va spun un lucru care, pe mine, m-a facut atat de fericita, ncat am simtit nevoia sa li-l mpartasesc si altora. Raspunsul respectuos al pionierei i-a starnit

192

Respect fa ta de al tii

curiozitatea acelui domn. Spune-mi, atunci, ce-ai aflat? , a ntrebat-o el. Am aflat ce pot face pentru a trai vesnic, i-a raspuns ea. Domnul n varsta a nceput sa studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Nu toate persoanele n etate si de a fi tratate cu res vor exprima deschis dorinta pect, dar, n general, vor aprecia o astfel de atitudine. Uneori nsa am putea exagera cu politeturile. In insulele din Pacific, precum si de n alte zone, folosirea cu respect a formulelor traditionale salut i poate ajuta pe Martori, cand li se adreseaza sefilor de trib sau de sat, sa fie ascultati si s a le poat a vorbi at at acestora, c at si oa celorlalti meni. Totusi, (Prov. nu este nici indicat, nici necesar sa fim lingusitori 29:5). In mod asemanator, gramatica anumitor limbi ar putea contine formule onorifice. Aceasta nu nseamna nsa ca, din respect fat a de o anumita persoana, sa le folosim prea des. Vorbire respectuoasa. Biblia ne ndeamna sa explicam motivul spe rantei noastre cu blandete si respect profund (1 Pet. 3:15). Chiar daca i-am putea arata imediat unei persoane ca are o optica gresit a, ar fi oare ntelept din partea noastra daca am face-o ntr-un mod care sa-i stirbeas ca demnitatea? Nu ar fi mult mai bine sa o ascultam cu atentie, ntre band-o, eventual, de ce gandeste n acel mod, si numai dupa aceea, plini de empatie, sa-i prezentam argumentele noastre biblice? Respectul pe care-l aratam cuiva ntr-o discutie particulara ar trebui manifestat si atunci cand vorbim de la pupitru. Un orator care-si respec ta ascultatorii nu-i va critica aspru si nici nu le va repro sa ceva prin cu vinte de genul: Ati putea face asta daca ati vrea cu adevarat. O astfel de vorbire nu ar face decat sa descurajeze. Ar fi mult mai bine sa se gan deasca la faptul ca persoanele din auditoriu l iubesc pe Iehova si vor sa-i slujeasca! Asemenea lui Isus, ar trebui sa manifestam ntelegere fat a fat a de cei lipsiti de cei slabi spiritualiceste, de experient a sau fat a de aceia care aplica mai greu sfaturile biblice. Ascultatorii vor simti ca oratorul i respecta daca se va include si el n randul celor ce trebuie sa aplice mai constiincios Scripturile. De aceea, este ntelept sa evitam folosirea permanenta a pronumelui personal tu/voi cand facem aplicari ale versetelor. Remarca, de exemplu, diferen ta dintre ntrebarea Faceti tot ce puteti? si Fiecare dintre afirmatia noi ar trebui sa se ntrebe: Fac tot ce pot?. In ambele situatii, ideea este aceeasi; n primul caz nsa, vorbitorul nu se considera egal cu cei din auditoriu. Al doilea exemplu adreseaza fiecarei persoane, inclusiv oratorului, ndemnul de a-si personala si analiza situatia motivatia.

Respect fa ta de al tii

193

Nu ceda tentatiei de a face remarce hazlii doar ca sa-ti vezi auditoriul razand. Aceasta atitudine ar stirbi demnitatea mesajului biblic. Este ade varat ca noi ar trebui sa gasim placere n serviciul pe care i-l aducem lui Dumnezeu. In plus, materialul repartizat ar putea chiar sa contin a anumite pasaje oarecum umoristice. Totusi, a transforma anumite proble me serioase n idei comice ar nsemna lipsa de respect atat fat a de au ditoriu, cat si fat a de Dumnezeu. Fie ca modul nostru de abordare, atitudinea si vorbirea noastra sa do vedeasca ntotdeauna ca am ajuns sa-i privim pe altii asa cum ne-a n vatat Iehova sa-i privim.

EXERCITIU: Gandeste-te la cineva mult mai n varsta sau mult mai tanar decat tine. Gan deste-te cum ai putea sa-l abordezi, ce i-ai putea spune pentru a ncepe o conversatie si ce ai putea face pentru a arata un respect sincer fat a de per soana respectiva si a ca atare. fat a de parerile ei. Apoi, actioneaz

Modalitati prin care as putea arata mai mult respect


32 EXPRIMARE CONVINGATOARE

Ce trebuie sa faci? Vorbeste n asa fel ncat sa arati ca esti ferm convins de veridicitatea si importanta celor spuse.
CAND cineva vorbeste cu convingere, ceilal ti vad ca este sigur de ceea ce spune. Apostolul Pavel a dat dovada de o astfel de convingere n mi nisterul sau. El le-a spus celor ce devenisera credinciosi n Tesalonic: Vestea buna pe care o predicam nu v-a fost prezentata numai cu vor be, ci si cu . . . convingere ferma (1 Tes. 1:5). El a reflectat aceasta con vingere atat n vorbire, cat si n via ta de zi cu zi. Si noi ar trebui s a d am dovad a de convingere c and prezent am adeIMPORTANTA varurile biblice. Convingerea ta i va ncuraja pe altii sa ia n A te exprima convingator nu nseamna nsa a fi insistent, serios ceea ce spui si sa dogmatic sau arogant. Dimpotriva, cel ce vorbeste cu con actioneze n consecint a. vingere despre Cuvantul lui Dumnezeu demonstreaza o cre din ta puternica. Evr. 11:1. Ocazii de a ne exprima convingerea. Este important sa vorbesti cu convingere cand te afli n ministerul de teren. De multe ori oamenii sunt aten ti mai mult la vorbe decat la mesaj. Ei ti simt adeva ratele sentimente. Mai mult decat cuvintele, convingerea cu care vorbesti poate arata ca ai sa le mpartase sti ceva de foarte mare importan ta. Dar trebuie sa te exprimi cu convingere si cand te adresezi unui auditoriu format din colaboratori crestini. Apostolul Petru si-a scris pri ma scrisoare inspirata pentru a oferi ncurajare si o marturie starui toare ca aceasta este adevarata bunatate nemeritata a lui Dumnezeu. Iata cum i-a ndemnat el pe fra ti: Sta ti ferm (1 Pet. 5:12). In scrisoa rea adresata congrega tiei din Roma, apostolul Pavel a vorbit cu convingere, ceea ce le-a fost de mare folos crestinilor de acolo. El a scris: Sunt convins ca nici moarte, nici via ta, nici ngeri, nici guvernari, nici lu cruri prezente, nici lucruri care vor veni, nici puteri, nici nal time, nici adancime, nici vreo alta crea tie nu ne va putea separa de iubirea lui Dumnezeu care este n Cristos Isus, Domnul nostru (Rom. 8:38, 39). Pe un ton foarte convingator, Pavel a vorbit despre necesitatea de a le predica altora. De fapt, zelul pe care l-a manifestat n aceasta activita194

Exprimare convingatoare

195

te a demonstrat ca era convins de importan ta ei (Fap. 20:1821; Rom. 10:9, 1315). Si de astazi ar trebui sa dea dovada de batranii crestini aceeasi convingere cand predau Cuvantul lui Dumnezeu. In timpul anumitor activita ti precum studiul, parin tii trebuie sa se exprime cu convingere cand discuta probleme spirituale cu copiii lor. Dar, mai ntai de toate, ei nsi si trebuie sa cultive n inima iubire fa ta de Dumnezeu si fa ta de caile lui. Doar asa le vor putea vorbi cu convingere deplina copiilor, caci din abunden ta inimii vorbeste gu ra (Luca 6:45; Deut. 6:57). O astfel de convingere i va determina pe parin ti sa fie exemple de credin ta lipsita de ipocrizie. 2 Tim. 1:5. SUGESTII Cand credin ta ti este pusa la ncercare, este deosebit de Vorbeste cu un sentiment adecvat subiectului. important sa te exprimi cu convingere. Poate ca un coleg de scoal a, un profesor sau un coleg de munca este surprins Foloseste un limbaj care sa reflecte convingere. ca nu participi la anumite sarbatori. Un raspuns bine argu Studiaza materialul pana mentat si ferm l-ar putea ajuta sa- ti respecte convingerile n ce-l vei ntelege bine temeiate pe Biblie. Dar ce po ti face cand cineva ncearca sa si-l vei putea exprima cu te determine sa ac tionezi gresit, de exemplu sa fii necinstit, propriile-ti cuvinte. Trebuie sa folosesti sa fii pe deplin convins droguri sau sa comi ti imoralitate? Este impor de veracitatea lui si de tant sa-i spui clar ca nu te vei angaja sub nici o forma ntr-o valoarea pe care o are astfel de conduita si ca, oricate eforturi ar depune pentru a n ochii publicului. te convinge, tu nu- ti vei schimba hotararea. Dar aceasta pre supune sa vorbesti cu convingere cand i respingi propune rile. In timp ce se mpotrivea avansurilor imorale ale so tiei lui Potifar, Iosif a spus cu fermitate: Cum as putea sa fac eu un rau atat de mare si sa pacatuiesc mpotriva lui Dumnezeu? Din cauza insisten telor ei, el a fugit din casa. Gen. 39:9, 12. Cum sa manifestam convingere. Cuvintele pe care le folosesti con tribuie n mare masura la exprimarea convingerii. De multe ori, nain te de a spune ceva important, Isus zicea: Foarte adevarat . . . va spun (Ioan 3:3, 5, 11; 5:19, 24, 25). Convingerea nutrita de Pavel reiesea din expresii precum sunt convins, stiu si sunt convins n Domnul Isus si spun adevarul, nu mint (Rom. 8:38; 14:14; 1 Tim. 2:7). Referitor la mplinirea cuvintelor sale, Iehova si-a inspirat uneori profe tii sa faca afirma tii categorice, cum ar fi: Se va mplini negresit (Hab. 2:3). Cand faci referire la aceste profe tii, si tu po ti folosi un limbaj asemanator. Daca ti vei pune ncrederea n Iehova, nu n tine, si le vei vorbi altora

196

Exprimare convingatoare

cu mult respect, exprimarea ta convingatoare va arata ca ai o credin ta puternica. Dar convingerea mai poate fi manifestata si prin entuziasmul si in tensitatea exprimarii, precum si prin gesturi si prin expresia fetei, prin misc difera ntrucatva de arile corpului desi ultimele trei modalitati la persoana la persoana. Si chiar daca esti timid sau ai o voce slaba, cand vei fi pe deplin convins ca ceea ce spui este adevarat si trebuie ca altii sa auda mesajul tau, te vei exprima cu convingere. Desigur, convingerea noastra trebuie sa porneasca din inima. Daca oamenii observa ca ne prefacem si ca nu vorbim sincer, vor trage con cluzia ca mesajul nostru este lipsit de substant a. Incearca nsa mai pre sus de orice sa fii tu nsuti. Daca te adresezi unui auditoriu numeros, s-ar putea sa fii nevoit sa vorbesti mai tare decat de obicei si cu mai multa fort a. Scopul tau ar trebui sa fie acela de a te exprima cu sinceritate si naturalete. Ajutoare pentru a ne exprima cu convingere. Intrucat convingerea depinde de sentimentele pe care le ai fat a de material, este absolut nece sar sa te pregatesti bine. Nu-i suficient sa copiezi un material dintr-o pu blicatie bine si Trebuie sa-l ntelegi si sa-l repeti. sa-l exprimi cu proprii le-ti cuvinte. Trebuie sa fii ferm convins de veridicitatea lui si de valoa rea pe care o are pentru auditoriu. Aceasta presupune ca atunci cand ti pregatesti expunerea s a te g ande sti si la situa tia auditoriului, la c at cu noaste cu privire la subiect sau la sentimentele pe care le are fat a de el. Cand expunerea noastra este cursiva, ascultatorii vor simti cu adeva rat ca suntem convinsi de ceea ce spunem. De aceea, pe langa pregatirea unui material interesant, este nevoie si de repetarea modului de pre zentare. Fii deosebit de atent la acele pasaje care necesita mai mult en tuziasm, pentru a le putea prezenta apeland cat mai putin la notite. Nu uita, de asemenea, sa-i ceri lui Iehova sa-ti binecuvanteze eforturile. Astfel, cu ajutorul Dumnezeului nostru, vei capata ndrazneala de a vorbi ntr-un mod care sa reflecte ca esti convins de veracitatea si importanta mesajului pe care-l transmiti. 1 Tes. 2:2.
EXERCITIU: Studiaza urmatoarele relatari biblice: Exodul 14:1014; 2 Imparati 5:13; Da niel 3:1318; Faptele 2:2236. In situatiile zugravite n aceste pasaje, cum si-au exprimat convingerea slujitorii lui Dumnezeu? Pe ce si-au ntemeiat ei convingerea? Dar astazi, cum ai putea manifesta si tu aceeasi convingere?

TACT SI FERMITATE 33

Ce trebuie sa faci? Fii atent la ceea ce vorbesti, precum si la modul si la momen tul n care vorbesti pentru a nu-i ofensa pe altii fara rost.
TACTUL este capacitatea de a-i trata pe altii cu respect, fara a-i ofensa. Pretinde a sti cum si cand sa vorbesti. Totusi, aceasta nu nseamna a face rabat de la ceea ce este drept sau a distorsiona faptele. Tactul nu trebuie confundat cu frica de oameni. Prov. 29:25. Cultivand roadele spiritului, vom reusi sa manifestam si tact. Astfel, cel ce este motivat de iubire nu vrea sa-i irite pe altii, ci sa-i ajute. O persoana binevoitoare si a cu ama blanda actioneaz IMPORTANTA bilitate. Daca este pasnic a, va cauta modalitati de a promo Daca manifesti tact, va relatii oamenii ar putea fi mai cordiale cu altii. Chiar si atunci cand are de-a fa receptivi la vestea buna. ce cu persoane dure, cel ndelung rabdator ramane calm. In plus, vei putea pastra Gal. 5:22, 23. relatii cu pasnice Dar, indiferent de modul n care este prezentat mesajul colaboratorii tai crestini. biblic, unii oameni l vor respinge. Din cauza inimii lor rele, Isus Cristos devenise pentru majoritatea evreilor din secolul I o piatra de poticnire si o stanca masiva de cade re (1 Pet. 2:7, 8). Iata ce a spus el n legatura cu lucrarea de procla mare a Regatului: Eu am venit sa pun un foc pe pamant (Luca 12:49). Iar mesajul despre Regatul lui Iehova, conform caruia oamenii trebu ie sa recunoasca suveranitatea Creatorului lor, constituie si astazi o chestiune arzatoare supusa atentiei omenirii. Multor oameni nu le pla ce cand le spunem ca Regatul lui Dumnezeu va nlatura n curand ac tualul sistem de lucruri nelegiuit. Si totusi, ascultand de Dumnezeu, noi continuam sa predicam, tin and nsa cont de urmatorul sfat biblic: Daca este posibil, atat cat depinde de voi, fiti n pace cu toti oamenii. Rom. 12:18. Sa depunem marturie cu tact. Avem multe ocazii de a le vorbi al tora despre credinta noastra. Desigur, noi predicam cand ne aflam n ministerul de teren, dar cautam si ocazii de a le vorbi rudelor noastre, colegilor de munca sau de scoal a. In toate aceste situatii este nevoie de tact.
197

198

Tact si fermitate

Daca prezentam mesajul despre Regat ca si o predica, cum am tine s-ar putea ca oamenii sa fie reticenti. Intrucat nu ne-au cerut ajutorul si, probabil, nici nu considera ca au nevoie de el, ar putea fi ostili daca le-am da de nteles ca trebuie sa faca schimbari. Ce putem face pen tru a nu lasa o impresie gresit a? O modalitate ar putea fi aceea de a nvata sa conversam pe un ton prietenesc. Straduieste-te sa ncepi conversa tia abordand un subiect care sa-l in tereseze pe interlocutor. Daca interlocutorul ti este ruda, co leg de munca sau de scoal a, probabil ca stii deja ce-l intereSUGESTII seaza. Si chiar daca nu l-ai vazut niciodata nainte, ai putea Converseaza cu cei ce te sa aduci n discu tie un subiect pe care l-ai auzit la stiri sau asculta, nu le tine predici. despre care ai citit n ziar. Acest gen de subiecte arata, de obiInainte de a face cei, ce i preocupa pe oameni. Cand lucrezi din casa n casa, comentarii, gandeste-te fii un bun observator. Decora tiunile interioare, jucariile din la impresia pe care o vor avea cuvintele tale asupra gradina, articolele religioase sau ab tibildurile de pe masini interlocutorului. pot arata ce l intereseaza pe locatar. Daca ti raspunde loca Inainte de a spune ceva, tarul, asculta ceea ce- ti spune. Cuvintele lui ti vor confirma gandeste-te daca este sau corecta deduc tiile privitoare la opiniile si la punctele sale momentul potrivit. de interes si ti vor oferi si alte informa tii de care ar trebui sa Cand e cazul, lauda-i tii cont cand i depui marturie. cu sinceritate pe cei ce te asculta. In timpul conversatiei, mentioneaz a idei din Scripturi si Nu te enerva din publicatiile biblice care au tangent a cu subiectul tau. cand interlocutorul Ai nsa grija sa nu monopolizezi discutia (Ecl. 3:7). Antre ridica obiectii. neaza-l si daca vezi ca este intere pe locatar n conversatie Nu arbora un aer sat de subiect. Asculta-i cu atentie opiniile, pentru a gasi de superioritate; indicii care sa te ajute sa manifesti tact. nu-i judeca pe altii. Inainte de a spune ceva, gandeste-te la impresia pe care o vor produce vorbele tale asupra celeilalte persoane. Pro verbele 12:8 elogiaza gura prevazatoare (NW ). Expresia ebraica folosita aici este asociata cu notiuni ca perspicacitatea si pru denta. Prin urmare, prevederea ne cere sa vorbim numai dupa ce can tarim bine lucrurile. Procedand astfel, vom da dovada de ntelepciu ne. Versetul 18 din acelasi capitol al Proverbelor avertizeaza ca vorbi rea necugetata este ca strapungerea unei spade. Putem sustine adeva rul biblic fara a jigni. Discernamantul cu care ne alegem cuvintele ne poate ajuta sa nu punem fara rost o bariera ntre noi si locatar. Daca locatarul are rezer-

Tact si fermitate

199

ve fat a de termenul Biblie, ai putea folosi mai degraba expresii ca scrierile sacre sau o carte publicata actualmente n peste 2 000 de limbi. Daca faci totusi ntrebi interlo referire la Biblie, ai putea sa-ti cutorul ce parere are despre ea si apoi cont de opiniile sale n sa tii timpul discutiei. Tactul nseamna deseori si a gasi momentul propice pentru a spune un anumit lucru (Prov. 25:11). Chiar daca nu esti de acord cu tot ceea ce zice locatarul, nu e cazul sa contesti nebiblica pe fiecare afirmatie care o face. Nu ncerca sa-i spui totul de la prima vizita. Isus le-a zis discipolilor sai: Mai am multe lucruri sa va spun, dar nu le puteti pur ta n prezent. Ioan 16:12. Cand e cazul, lauda-i cu sinceritate pe cei cu care vorbesti. Si chiar daca locatarului i place sa discute n contradictoriu, ai putea sa-l lauzi totusi pentru o anumita opinie a lui. Asa a procedat si apostolul Pavel cand a stat de vorba cu filozofii, n Areopagul din Atena. Filozofii au nceput sa vorbeasca cu el pe un ton polemic. Dar cum avea Pavel sa-si mai nainte, exprime punctul de vedere fara sa-i jigneasca? Putin el observase numeroasele altare dedicate zeilor lor. In loc sa-i condam ne pe atenieni pentru nchinarea lor idolatra, i-a laudat cu mult tact pentru religiozitatea lor. El le-a spus: Vad ca n toate lucrurile pareti a fi daruiti Aceste cuvinte i-au temerii de zeitati mai mult decat altii. dat prilejul sa-si prezinte mesajul despre Dumnezeul adevarat. In urma cuvantarii lui, unii au devenit credinciosi. Fap. 17:18, 22, 34. Nu te enerva cand locatarul ridica obiectii. Fii calm. Considera-le ocazii de a patrunde putin n gandurile persoanei respective. Ai putea sa-i arati ca te bucuri ca-si spune taios: exprima parerea. Dar daca ti Am religia mea? L-ai putea ntreba cu tact: Ati fost toata viata o per soana religioasa? Apoi, dupa ce-ti raspunde, i-ai putea spune: Cre deti c a omenirea va fi vreodat a unit a ntr-o singura religie? Aceste n trebari ti-ar putea oferi prilejul de a continua discutia. Daca avem o parere echilibrata despre noi, ne va fi mai usor sa ma nifestam tact. Suntem ferm convinsi de dreptatea cailor lui Iehova si de veridicitatea Cuvantului sau. Desi vorbim cu convingere despre a ceste lucruri, nu suntem ndreptati ti sa afis am un aer de superioritate (Ecl. 7:15, 16). Suntem recunoscatori ca detinem adevarul si ne bucu ram de binecuvantarea lui Iehova, dar stim foarte bine ca avem apro barea lui Dumnezeu n virtutea bunatatii sale nemeritate si a credintei

200

Tact si fermitate

noastre n Cristos, nu n virtutea propriei noastre dreptati (Ef. 2:8, 9). Noi suntem constien ti de faptul ca trebuie sa ne verificam mereu daca suntem n credint a si sa dovedim mereu ceea ce suntem noi nsine (2 Cor. 13:5). De aceea, cand le vorbim oamenilor despre necesitatea de a ne conforma cerintelor divine, noi aplicam acest sfat si la noi n sine. Nu este de competenta noastra sa ne judecam semenii. Iehova i-a ncredintat toata judecata Fiului, iar noi trebuie sa dam socotea la naintea scaunului de judecata al lui Cristos pentru ceea ce facem. Ioan 5:22; 2 Cor. 5:10. Fa ta de familie si fa ta de colaboratorii no stri cre stini. Nu ni se cere tact numai n ministerul de teren. Intrucat tactul este o expresie a roadelor spiritului lui Dumnezeu, noi ar trebui sa-l manifestam si n relatiile cu membrii familiei. Iubirea ne va determina sa aratam inte res fat a de sentimentele altora. Desi reginei Estera nu era un n sotul chinator al lui Iehova, ea l-a respectat si a dat dovada de mult discer namant cand i-a adus la cunostin t a anumite probleme ce-i vizau pe slujitorii lui Iehova (Estera, capitolele 38). Uneori, tactul fat a de mem brii necrestini ai familiei noastre ne-ar putea cere sa le depunem mar turie prin conduita, nu prin explicatii. 1 Pet. 3:1, 2. In mod asemanator, faptul ca-i cunoastem bine pe membrii congre gatiei nu ne da dreptul sa fim duri sau nepoliticosi cu ei. Nu ar trebui sa consideram ca, fiind maturi, nu se vor supara, si nici sa ne justifi cam prin scuze de genul: Ce sa-i faci, asta-i felul meu de-a fi. Daca observam ca, prin modul nostru de exprimare, i jignim pe cei din jur, ar trebui sa fim hotarati sa ne schimbam. Iubirea intensa pe care o avem fat a de altii ar trebui sa ne determine sa facem ce este bine . . . fat a de cei nruditi cu noi n credint a. 1 Pet. 4:8, 15; Gal. 6:10. Cand ne adresam unui auditoriu. Si cei care vorbesc de pe po dium trebuie sa manifeste tact. Auditoriul este constituit din oameni ce provin din medii diferite si diferite. Unii se confrunta cu situatii sunt mai maturi spiritualiceste, mai putin maturi. Unii se afla pro altii babil pentru prima data la Sala Regatului. Altii poate ca trec printr-o perioada foarte stresanta, de care oratorul nu are stiin t a. Ce anume l-ar putea ajuta pe un orator sa nu-si ofenseze auditoriul? In armonie cu ndemnul dat de apostolul Pavel lui Tit, straduieste-te si tu sa nu vorbesti injurios despre nimeni, . . . sa fii rezonabil, de monstrand blandete fat a de toti oamenii (Tit 3:2). Nu imita lumea

Tact si fermitate

201

folosind cuvinte depreciative la adresa oamenilor de alta rasa, grup lingvistic sau nationalitate (Rev. 7:9, 10). Discuta deschis despre cerin tele lui Iehova si sa le aplicam, dar evita re arata cat este de ntelept marcele njositoare cu privire la cei ce nu umbla nca n totalitate pe calea lui Iehova. Mai degraba, ndeamna-i pe toti sa discearna vointa lui Dumnezeu si sfaturile cu sa faca ceea ce-i este placut. Indulceste ti complimente sincere. Incearca sa transmiti prin modul de vorbire si prin tonul vocii acea afectiune frateasc a pe care ar trebui s-o nutrim unii fat a de altii. 1 Tes. 4:112; 1 Pet. 3:8.

EXERCITIU: Cite ste cu atentie relatarile biblice din 2 Samuel 12:19 si Faptele 4:1820. In fiecare dintre acestea, observa 1) dovezile de tact si care 2) afirmatiile sustin cu fermitate caile drepte ale lui Iehova.

34 INCURAJATOR SI POZITIV

Ce trebuie sa faci? Vorbeste despre lucruri care pot contribui la mbunatatirea unei situatii sau care transmit ncredere, n loc sa aduci la ne sfarsit n discutie aspecte negative.
MESAJUL ncredin tat noua spre predicare este o veste buna. Isus a spus: Trebuie mai ntai ca vestea buna sa fie predicata n toate na tiunile (Mar. 13:10). El a dat un exemplu n acest sens predicand vestea buna a regatului lui Dumnezeu (Luca 4:43). Mesajul anun tat de apostoli este numit si el vestea buna a lui Dumnezeu si vestea buna despre Cristosul (1 Tes. 2:2; 2 Cor. 2:12). Acest mesaj este ncurajator si pozitiv. In armonie cu vestea buna vesnic a anun tata de ngerul IMPORTANTA care zbura prin mijlocul cerului, i ndemnam pe oameni Oamenii s-au saturat sa traiasca n lumea aceasta spunandu-le: Teme ti-va de Dumnezeu si da ti-i glorie (Rev. lipsita de iubire. Multi se 14:6, 7). Noi le vorbim oamenilor de pretutindeni despre ade lupta cu probleme serioase. varatul Dumnezeu, despre numele sau, despre calita tile sale Cand este corect prezentat, mesajul Bibliei i ajuta pe cei minunate, despre lucrarile sale extraordinare, despre scopul sinceri sa priveasca viitorul sau plin de iubire, despre responsabilitatea pe care o avem cu optimism. fa ta de el si despre cerin tele pe care ni le traseaza. Vestea buna se refera si la distrugerea pe care o va aduce Iehova asupra celor nelegiui ti, care l dezonoreaza pe Dumnezeu si ruineaza via ta se menilor lor. Insa noi nu avem dreptul sa-i judecam pe cei carora le pre dicam. Dorin ta noastra sincera este aceea de a-i vedea pe cat mai mul ti oameni reac tionand favorabil la mesajul biblic, pentru ca acesta sa con stituie cu adevarat o veste buna pentru ei. Prov. 2:2022; Ioan 5:22. Redu informa tiile cu caracter negativ. Desigur, via ta are si aspecte le ei negative. Ai putea ncepe conversa tia abordand o problema care-i preocupa pe cei din teritoriul tau si discutand-o pe scurt. Insa nu e in dicat sa vorbesti prea mult despre necazuri. Intrucat oamenii aud n per manen ta stiri ngrijoratoare, o discu tie despre lucruri neplacute i-ar pu tea determina sa- ti nchida usa sau sa nu te asculte. Incearca de la nceput sa le ndrep ti aten tia asupra adevarurilor nvioratoare din Cuvantul lui Dumnezeu (Rev. 22:17). In felul acesta, chiar daca persoana nu vrea sa continue conversa tia, va putea medita la acea idee ncurajatoare, iar cu o alta ocazie ar putea fi mai dispusa sa asculte vestea buna. 202

Incurajator si pozitiv

203

In mod asemanator, daca esti invitat sa tii o cuvantare, nu- ti bombar da auditoriul cu informa tii negative doar pentru ca dispui de un arse nal de astfel de informa tii. Daca un orator insista prea mult asupra ese cului nregistrat de conducatorii umani, asupra delincven tei si violen tei si asupra raspandirii alarmante a imoralita tii, efectul poate fi deprimant. Men tioneaza aspectele negative ale subiectului numai daca slujesc unui scop util. Folosind doar cateva informa tii de acest gen, vei putea scoate n eviden ta oportunitatea cuvantarii. Vei putea identifica principalii fac tori care conduc la o anumita situa tie, demonstrand astfel valoarea prac tica a solu tiilor oferite de Biblie. Ori de cate ori este posibil, fa referiri concrete la problema discutata, avand totusi grija sa nu insisti prea mult asupra aspectelor negative. De obicei nsa nu este nici posibil, nici recomandabil sa SUGESTII elimini toate informa tiile negative dintr-o cuvantare. Arta Nu uita ca responsabilita tea noastra este aceea de consta n a mbina si prezenta elementele pozitive si negati a predica vestea buna. ve n asa fel ncat impresia generala sa fie una pozitiva. Dar, Fii constructiv, nu critic. pentru a ajunge aici, trebuie sa stabilesti ce vrei sa incluzi, ce vrei sa lasi Straduieste-te sa gandesti deoparte si ce vrei sa sco ti n eviden ta. In Predica pozitiv despre persoana de pe munte, Isus si-a sfatuit ascultatorii sa nu imite atitudi cu care vorbesti. nea egoista a scribilor si a fariseilor si a men tionat cateva Cand conversezi cu cineva, exemple pentru a ilustra aceasta idee (Mat. 6:1, 2, 5, 16). To gandeste-te la efectul tusi, n loc sa insiste asupra exemplelor negative date de acei pe care l-ar putea produce capi religiosi, Isus a accentuat necesitatea de a n telege adecuvintele tale asupra varatele cai ale lui Dumnezeu si interlocutorului. de a trai n armonie cu ele (Mat. 6:3, 4, 615, 1734). Efectul a fost pozitiv! Vorbe ste pe un ton pozitiv. Daca ai de tinut o cuvantare n congrega tie despre anumite aspecte ale activita tii crestine, n cearca sa fii constructiv, nu critic. Trebuie ca mai ntai tu sa aplici ceea ce i ndemni pe al tii sa aplice (Rom. 2:21, 22; Evr. 13:7). Adreseaza-te audi toriului avand ca motiva tie iubirea si nu un spirit de nemul tumire (2 Cor. 2:4). Daca esti vor sa-i placa lui Iehova, vei convins ca semenii tai crestini transmite aceasta convingere prin cuvinte, iar efectul va fi pozitiv. Obser va modul n care si-a exprimat apostolul Pavel aceasta convingere n 1 Tesaloniceni 4:112, 2 Tesaloniceni 3:4, 5 si Filimon 4, 814, 21. Uneori nsa este necesar ca batranii sa avertizeze asupra unei condu ite gresite. Dar umilin ta i va ajuta sa-si trateze fra tii cu blande te (Gal. 6:1). Modul n care sunt spuse lucrurile ar trebui sa reflecte respect fa ta de membrii congrega tiei (1 Pet. 5:2, 3). Biblia i ndeamna pe barba tii

204

Incurajator si pozitiv tineri sa fie deosebit de aten ti la acest aspect (1 Tim. 4:12; 5:1, 2; 1 Pet. 5:5). Cand este necesar sa mustre, sa disciplineze sau sa corecteze, ei ar trebui sa o faca n spiritul Bibliei (2 Tim. 3:16). Oratorul nu ar trebui niciodata sa for teze sau sa denatureze aplicarile din Scripturi doar pen tru a-si sus tine anumite idei la care tine foarte mult. Chiar si atunci cand este necesar un sfat corectiv, tonul cuvantarii poate fi men tinut pozitiv daca se subliniaza n principal cum poate fi evitata conduita nepotrivi ta, cum pot fi rezolvate problemele si greuta tile, cum pot fi co depasite rijate ac tiunile gresite si cum ne ocrotesc cerin tele lui Iehova. Ps. 119:1, 916. Cand ti pregatesti tema, acorda o deosebita aten tie modului n care ti vei ncheia fiecare idee principala, precum si ntreaga cuvantare. Cuvintele finale sunt re tinute deseori mai mult timp. Vor fi acestea pozitive? Cand stai de vorba cu colaboratorii cre stini. Slujitorii lui Iehova apreciaza ocaziile de a fi mpreuna cu semenii lor crestini la ntruniri. Ele ofera nviorare spirituala. Biblia ne ndeamna sa ne ncurajam unii pe al tii cand ne ntrunim n lacasurile noastre de cult (Evr. 10:25). Aceas ta ncurajare o putem oferi nu doar prin intermediul cuvantarilor si al comentariilor, ci si prin conversa tiile cu fra tii si surorile noastre nain te si dupa ntruniri. Este normal sa vorbim despre problemele vie tii de zi cu zi, dar cea mai mare ncurajare o vom primi purtand discu tii spirituale. Acestea pot in clude experien te din serviciul sacru. Chiar si interesul sanatos pe care-l manifestam unii fa ta de al tii poate fi o sursa de ncurajare. Trebuie totusi sa fim aten ti sa nu ne lasam influen ta ti de lumea care ne nconjoara. Scriindu-le crestinilor din Efes, Pavel a spus: Acum ca a ti ndepartat falsitatea, vorbi ti adevarul fiecare aproapelui sau (Ef. 4:25). A spune adevarul, nu falsitatea, mai nseamna a nu proslavi bu nurile materiale si persoanele idolatrizate de lume. In mod asemanator, Isus ne-a avertizat n privin ta puterii nsel atoare a boga tiilor (Mat. 13:22). ar trebui sa fim aten ti sa nu ne De aceea, cand vorbim cu fra tii nostri facem complici la aceasta nsel atorie preamarind bunurile materiale. 1 Tim. 6:9, 10. Sfatuind asupra necesita tii de a-i ncuraja pe al tii, apostolul Pavel ne ndeamna sa nu-l judecam si nici sa nu-l dispre tuim pe un frate care se ab tine, poate, de la anumite lucruri din cauza unor puncte slabe n cre din ta, sau, altfel spus, din cauza ca nu n telege pe deplin sensul liber-

Incurajator si pozitiv ta tii crestine. De fapt, pentru ca discu tiile noastre sa fie constructive, tre buie sa tinem cont de mediul din care provin cei cu care discutam si de gradul lor de dezvoltare spirituala. Ar fi trist sa punem n fa ta unui fra te [sau a unei surori] o piatra de poticnire sau un motiv de mpiedicare! Rom. 14:14, 13, 19. Cei ce se lupta cu probleme personale serioase de exemplu, cu o boala cronica apreciaza conversatiile ziditoare. Poate ca ei fac eforturi serioase pentru a asista la ntruniri. De aceea, fratii care le cunosc pro blemele i-ar putea ntreba: Cum te mai simti? Fara ndoiala, cel bol nav va aprecia aceasta dovada de interes. Dar s-ar putea ca starea sana tatii sale sa nu constituie pentru el cel mai ncurajator subiect de discutie. Pentru a-i ridica moralul, ar fi mai potrivite cuvintele de apreciere sau complimentele. Ai observat la el dovezi de iubire nestramutata fat a de Iehova si de perseverent a n ncercari? Te ncurajeaza cand face co mentarii? Nu ar fi atunci mai ziditor sa concentrezi discutia asupra punc telor sale forte si a lucrurilor pe care le face pentru congrega tie decat asupra limitelor lui fizice? 1 Tes. 5:11. Pentru ca discutiile noastre sa fie ziditoare, este foarte important sa ti nem cont de modul n care priveste Iehova problema respectiva. In Is raelul antic, cei ce au vorbit mpotriva reprezentantilor lui Iehova si s-au plans de mana si-au atras dezaprobarea Lui si (Num. au fost pedepsiti 12:116; 21:5, 6). Daca manifestam respect fat a de batrani si apreciem hrana spirituala ce ni se furnizeaza prin intermediul clasei sclavului fi del si prevazator, aratam ca am tras nvat aminte din aceste exemple din antichitate. 1 Tim. 5:17. De obicei este usor sa gasim subiecte ncurajatoare pe care sa le discu tam cu fratii Daca se ntampla nsa ca remarcele cuiva sa devina nostri. exagerat de critice, ia initiativa de a da discutiei o nota pozitiva. Indiferent ca le depunem marturie altora, ca vorbim de la pupitru sau ca discutam cu colaboratorii nostri crestini, sa dam dovada de discerna mant pentru a scoate din tezaurul inimii noastre cuvinte care sa fie bune pentru a zidi n functie de necesitate, ca sa le comunice ascultatorilor ce este favorabil! Ef. 4:29.

205

EXERCITIU: Fa-i o vizita cuiva infirm sau cuiva care nu poate iesi din casa. Poarta o con versatie ziditoare. Da dovada de empatie, dar vorbeste pozitiv. Pregateste-te dinainte pentru a-ti putea ndeplini obiectivul.

PENTRU ACCENTUARE 35 REPETITIE

Ce trebuie sa faci? Aminteste de mai multe ori ideile pe care ai vrea ca audito riul sa le retin a n mod deosebit.
PREDAREA eficienta pretinde si folosirea repeti tiei. Cand o idee impor tanta este men tionata de mai multe ori, cei din auditoriu o re tin mai bine. Daca ideea este reformulata n moduri usor diferite, ascultatorii tai o vor putea n telege si mai clar. Cand cei prezen ti nu re tin ceea ce spui, cuvintele tale nu le vor in fluen ta nici convingerile, nici modul de via ta. Dar e posi bil ca ei sa re tina acele idei pe care le accentuezi ntr-un IMPORTANTA mod deosebit. Pe langa faptul ca Iehova, Marele nostru Instructor, ne-a lasat un model reprezinta un mijloc n ce priveste folosirea repeti tiei. El i-a dat na tiunii Israel mnemotehnic, repetitia este o metoda eficienta cele Zece Porunci si, prin intermediul unui mesager ngepentru a evidentia ideile resc, i-a oferit poporului posibilitatea de a le auzi la Munprincipale si pentru tele Sinai. Mai tarziu, el i le-a dat lui Moise sub forma scria-ti ajuta auditoriul sa (Ex. 20:117; 31:18; Deut. 5:22). La cererea lui Iehova, sa le nteleag a bine. Moise le-a repetat israeli tilor aceste porunci nainte de a in tra n Tara Promisa si, cu ajutorul spiritului sfant, el le-a as ternut n scris. Aceasta consemnare se gaseste n Deutero nomul 5:621. Printre poruncile date Israelului era si aceea de a-l iubi pe Iehova si de a-i sluji cu toata inima, cu tot sufletul si cu toata for ta vitala. Aceasta cerin ta a fost si ea men tionata de nenumarate ori (Deut. 6:5; 10:12; 11:13; 30:6). De ce? Deoarece, asa cum a spus Isus, aceasta era cea mai mare si cea dintai porunca (Mat. 22:3438). Prin profetul Ieremia, Iehova i-a reamintit de peste 20 de ori lui Iuda importan ta ascultarii de toate poruncile pe care i le-a dat (Ier. 7:23; 11:4; 12:17; 19:15). Si, prin intermediul lui Ezechiel, Dumnezeu a spus de peste 60 de ori ca na tiunile vor trebui sa stie ca El este Iehova. Ezec. 6:10; 38:23, NW. Si n relatarile despre ministerul lui Isus putem ntalni repeti tii fo losite n mod eficient. Sa luam, de exemplu, cele patru Evanghelii: fiecare eveniment important este relatat n cel pu tin una sau doua Evanghelii, dar din unghiuri usor diferite. In timp ce preda adevarul,
206

Repeti tie pentru accentuare

207

Isus a abordat de mai multe ori aceeasi idee de baza, dar din perspec tive diferite (Mar. 9:3437; 10:3545; Ioan 13:217). Cu cateva zile nainte de a muri, cand se afla pe Muntele Maslinilor, el a folosit re peti tia pentru a sublinia urmatorul sfat de importan ta vitala: Ve ghea ti . . ., pentru ca nu sti ti n ce zi vine Domnul vostru. Mat. 24:42; 25:13. In ministerul de teren. Cand depui marturie, ti doresti ca oamenii sa re tina ceea ce spui. Folosirea eficienta a repeti tiei poate contribui la realizarea acestui deziderat. Deseori, repetarea unui argument n timpul dezbaterii va SUGESTII contribui la imprimarea lui n mintea ascultatorilor. De Imediat dupa mentionarea exemplu, dupa ce ai citit un text biblic, ai putea sa-l accenunei idei importante sau dupa dezvoltarea unei tuezi amintind fragmentul care va intereseaza si ntreband: idei principale. A ti observat ce cuvinte sunt folosite aici? In ncheierea conversatiei Si propozi tiile din finalul conversa tiei pot fi folosite n sau a cuvantarii. mod eficient. De exemplu, ai putea spune: Ideea pe care Cand ti dai seama ca sper sa o re tine ti din conversa tia noastra este . . .. Reforascultatorii nu nteleg bine muleaz-o apoi ntr-un mod mai simplu. Po ti spune ceva de o idee-cheie. genul: Scopul lui Dumnezeu este acela de a transforma paLa vizite ulterioare si la mantul ntr-un paradis. Acest scop se va realiza negresit. studii biblice, de mai multe ori, poate la interval de Sau: Biblia arata n mod clar ca traim n ultimele zile ale cateva zile sau saptamani. acestui sistem de lucruri. Pentru a supravie tui sfarsitului acestuia, trebuie sa nva tam ce anume pretinde Dumnezeu de la noi. Ori: Asa cum am vazut, Biblia ne da sfaturi prac tice privitoare la modul n care putem nfrunta problemele familiale. Uneori este suficient sa repe ti un verset din Biblie ca ideea sa ramana clara n minte. Evident, pentru a fi eficient, trebuie sa te pre gatesti dinainte. La vizitele ulterioare si la studiile biblice, repeti tia ar putea include folosirea ntrebarilor recapitulative. Cand cuiva i este greu sa n teleaga sau sa aplice sfaturile biblice, ar putea fi necesar sa dezba ti subiectul respectiv de mai multe ori. Incear ca sa-l abordezi din mai multe perspective. Dezbaterile nu trebuie sa fie neaparat lungi, ci ar trebui sa-l ncurajeze pe elev sa continue sa re flecteze la subiect. Re tine ca Isus a folosit acest tip de repeti tie pentru a-si ajuta discipolii sa-si nvinga dorin ta de proeminen ta. Mat. 18:16; 20:2028; Luca 22:2427.

208

Repeti tie pentru accentuare

Cand tii o cuvantare. Cand tii o cuvantare, nu urmaresti doar sa prezin ti informa tii. Vrei si ca auditoriul sa le n teleaga, sa le re tina si sa le aplice. In acest scop, foloseste-te n mod eficient de repeti tie. Daca repe ti totusi ideile principale prea des, s-ar putea ca ascultato rii sa nu mai fie aten ti. Alege cu grija ideile care merita o accentuare speciala. De obicei acestea sunt punctele-cheie n jurul carora gravitea za cuvantarea, dar ar putea fi si alte informa tii deosebit de utile pentru auditoriu. Ai putea sa sco ti n eviden ta ideile principale chiar din introducere. In acest scop, foloseste propozi tii scurte, care sa ajute auditoriul sa-si faca o idee generala asupra subiectului, si ntrebari sau exemple suc cinte care sa ilustreze problemele ce trebuie rezolvate. Men tioneaza ideile principale si enumera-le; apoi dezvolta-le pe rand pe parcursul cuvantarii. O alta modalitate de accentuare a ideilor principale n cuprinsul cuvantarii este aceea de a repeta fiecare idee principala na inte de a trece la urmatoarea sau de a da un exemplu care sa arate cum poate fi aplicata ideea respectiva. Mai po ti accentua ideile principale si n ncheiere, repetandu-le, eviden tiindu-le cu ajutorul contrastelor, ras punzand la ntrebarile puse de tine anterior sau expunand pe scurt solu tiile existente la problemele amintite. In plus, un orator experimentat si observa cu aten tie ascultatorii, iar daca unora dintre ei le este greu sa n teleaga o anumita idee, el si va da seama de acest lucru. Daca ideea este importanta, va reveni asu pra ei. Insa, daca va folosi aceleasi cuvinte, nu va realiza mare lucru. Predarea presupune mult mai mult. Oratorul trebuie sa fie flexibil, ca pabil sa improvizeze. Inva tand sa raspunzi nevoilor publicului n acest mod, vei ajunge sa predai adevarul cu mai multa eficien ta.

EXERCITII: 1) La sfarsitul unei conversatii cu o persoana pe care ai ntalnit-o pentru pri ma data n ministerul de teren, repeta o singura idee importanta pe care ati discutat-o si pe care vrei ca interlocutorul s-o retin a. 2) La finalul unei vizi te ulterioare, repeta una, doua idei-cheie pe care ai dori ca locatarul sa nu le uite.

DEZVOLTAREA TEMEI 36

Ce trebuie sa faci? Mentioneaz a tema si expune-o amplu pe parcursul cuvantarii, folosind metode variate.
ORATORII experimentati cat este de important sa aiba o tema. stiu Cand si pregatesc cuvantarea, tema i ajuta sa se concentreze doar asu pra unei anumite chestiuni si s-o aprofundeze. In loc sa prezinte super ficial mai multe idei, ei vor dezvolta materialul astfel ncat sa fie util pentru auditoriu. Daca fiecare idee principala are legatura directa cu tema si contribuie la dezvoltarea ei, auditoriului i va fi mult mai usor a impor a ideile principale si sa retin sa le nteleag IMPORTANTA tanta. Confera unitate expunerii Chiar daca se poate spune ca tema este subiectul cuvansi ajuta auditoriul tarii, vei vedea ca discursurile tale se vor mbunatati sa nteleag a si calita sa retin a ceea ce spui. tiv daca vei ntelege ca tema reprezinta de fapt perspectiva din care abordezi subiectul. De exemplu, Regatul, Biblia si nvierea sunt subiecte generale. Pe baza lor pot fi dezvolta te numeroase teme. Iata cateva exemple: Regatul este un guvern real, Regatul lui Dumnezeu va transforma pamantul n paradis, Biblia este inspirata de Dumnezeu, Biblia, un ghid practic pentru zilele noastre, Invierea le da sperant a celor ndoliati si nvierii Speranta ne ajuta sa stam ferm n persecutii. Fiecare dintre aceste teme specifi ce cere o abordare complet diferita. In armonie cu tema dominanta a Bibliei, predicarea efectuata de Isus Cristos n timpul ministerului sau pamantesc a avut tema: Regatul cerurilor s-a apropiat (Mat. 4:17). Cum a fost aceasta dezvol tata? In cele patru Evanghelii se gasesc peste 110 referiri la acest Re gat. Dar Isus nu s-a multumit sa repete termenul regat. Prin nvat a turile predate si prin miracolele nfaptuite, le-a demonstrat contem poranilor sai ca era Fiul lui Dumnezeu, Mesia, cel caruia Iehova avea sa-i dea Regatul. In plus, Isus a aratat ca prin intermediul sau si alte persoane aveau posibilitatea de a face parte din acest Regat, mentio nand apoi calitatile pe care trebuia sa le manifeste cei ce vor primi acest privilegiu. Prin nvat aturile si lucrarile sale de putere, el a aratat cu claritate ce influent a urma sa aiba Regatul lui Dumnezeu n viata
209

210

Dezvoltarea temei

oamenilor. Totodata, Isus a specificat ca puterea sa de a expulza de monii prin intermediul spiritului sfant demonstra ca regatul lui Dumnezeu venise realmente peste ascultatorii sai (Luca 11:20). El le-a spus continuatorilor lui sa depuna marturie chiar despre acest Regat! Mat. 10:7; 24:14. Folosirea unei teme adecvate. Cu sigurant a ca nu ti se cere sa dez volti o tema asa de amplu cum o face Biblia, dar este deosebit de im portant sa alegi o tema adecvata. Daca ti cont n primul rand de obiecti poti alege singur tema, tine vul expunerii. Apoi, n timp ce cauti ideile principale ce-ti vor alcatui schita, cu adevarat tema aleasa. asigura-te ca vor sustine Cand ti se da o tema, observa cum ar trebui dezvoltat SUGESTII materialul. Straduieste-te sa ntelegi importanta si valoarea Cand ti pregatesti temei. Daca ti poti alege singur materialul, alege-l cu gricuvantarea, alege ideile principale si detaliile care ja fara sa pierzi din vedere tema. In schimb, cand ti se da vor contribui semnificativ materialul, trebuie sa vezi cum poate fi el folosit n armo la dezvoltarea temei. nie cu tema. In plus, trebuie sa te gandesti si la importan In timp ce-ti repeti ta pe care o are materialul pentru auditoriu, precum si la cuvantarea, gandeste-te obiectivul pe care-l urm are sti prin expunerea lui. Aceste n ce mod si n ce moment aspecte te vor ajuta sa stabilesti ce anume vei accentua n al expunerii vei accentua tema. Ti-ai putea face cuvantare. cateva nsemnari pe schit a. Cum sa accentuezi tema. Accentuarea corecta a temei In timpul expunerii, ncepe odata cu alegerea si structurarea materialului. Folo repeta din cand n cand sind doar informatiile care sustin tema si urmand etapecuvintele-cheie sau le necesare pregatirii unei schite, vei reusi s-o accentuezi ideile-cheie. aproape automat. Repetitia contribuie si ea la accentuarea temei. In muzi ca clasica, tema este laitmotivul care caracterizeaza ntrea ga compozitie. Motivul melodic nu apare de fiecare data sub aceeasi forma. Uneori se repeta doar cateva masuri, alteori se recurge la varia tiuni pe aceeasi tema. Dar, si ntr-un caz si n altul, compozitorul mpleteste pana cand acesta se cu maiestrie laitmotivul n compozitie contopeste cu ntregul. Acelasi procedeu este valabil si n cazul te mei unei expuneri. Repetarea cuvintelor-cheie din tema se aseamana cu laitmotivul unei compozitii muzicale. Sinonimele sau expresiile echivalente constituie variatiuni pe aceeasi tema. Cu ajutorul aces tei tehnici, tema va deveni ideea principala pe care o va retine audi toriul.

Dezvoltarea temei

211

Aceste principii nu sunt valabile doar pentru cuvantarile rostite de pe podium; ele se aplica si relativ n ministerul de teren. O conversatie scurta sau informatiile analizate la un studiu biblic vor fi mai usor re tinute daca tema va fi bine reliefata. Asadar, straduindu-te sa-ti alegi si sa dezvolti teme adecvate, poti deveni un orator calificat si un maes tru n predarea Cuvantului lui Dumnezeu!

EXERCITIU: Alege pentru serviciul de teren o tema n concordant a cu un articol aparut ntr-un numar recent al revistelor Turnul de veghere si Trezi ti-va! Straduies te-te sa trezesti interesul fat a de tema n introducere, dezvolta apoi tema cu ajutorul a una sau doua idei pe parcursul discutiei si evidentiaz a-i impor tanta n ncheiere.

TEMA DOMINANTA A UNEI LUCRARI DE PROPORTII


Pentru a n telege mai bine rolul temei, vom analiza modul n care Iehova Dumnezeu, fo losindu-se de scriitori umani, a tesut o tema dominanta n paginile celor 66 de car ti care compun Biblia. Aceasta tema este justificarea dreptului lui Iehova de a guverna omenirea si realizarea scopului sau iubitor prin intermediul Regatului sau. Aceasta tema ncepe sa prinda contur n capitolele introductive ale Genezei, iar alte aspecte ale sale sunt dezvoltate pe larg pe parcursul ntregii Biblii. Numele divin este scos n eviden ta de nenumarate ori (de peste 7 000 de ori). Legitimitatea guvernarii lui Iehova reiese din relatarea despre crea tie. Biblia ne vorbe ste si despre contestarea dreptului lui Dumnezeu de a guverna si despre efectele dezastruoase ale neascultarii. Descriind rela tiile dintre Iehova si creaturile sale, ea ne dezvaluie iubirea absoluta a lui Iehova, n telepciunea lui, dreptatea si atot puternicia lui. Prin nenumarate exemple, Biblia prezinta avantajele ascultarii de Dumnezeu, dar si consecin tele nefaste ale neascultarii. Explica si arata masurile luate de Iehova, prin intermediul lui Isus Cristos, pentru eliminarea pacatului si a mor tii. Ne da detalii referitoare la un guvern ce resc care va distruge atat spiritele nelegiuite, cat si pe oamenii care refuza sa recunoasca dreptul lui Iehova de a- si guverna crea tia. Scoate n evi den ta ca Regatul va mplini scopul lui Iehova de a transforma pamantul ntr-un paradis locuit de oamenii care l iubesc pe singurul Dumnezeu adevarat, i se nchina lui si, totodata, se iubesc unii pe al tii.

IDEILOR PRINCIPALE 37 EVIDENTIEREA

Ce trebuie sa faci? Structureaza si expune materialul n asa fel ncat sa reliefezi ideile principale.
CARE sunt ideile principale ale cuvantarii? Ele nu sunt simple aspecte interesante pe care sa le men tionezi n treacat, ci idei importante ce trebuie dezvoltate pe larg. Sunt ideile absolut necesare pentru realizarea obiectivului stabilit. Pentru a reusi sa sco ti bine n eviden ta ideile principale, este nece sar sa- ti alegi si sa- ti structurezi cu discernamant materia lul. De obicei, cand faci cercetari pentru o cuvantare, gasesti IMPORTANTA mai multe informa dec at po prezenta. Cum ai putea sti tii ti Ajuta la memorarea ideilor, pe care sa le folosesti? facilitand meditarea si punerea n practica. In primul rand, gandeste-te la cei din auditoriu. Sunt ei familiariza ti cu subiectul sau le este aproape necunoscut? Sunt majoritatea de acord cu ceea ce spune Biblia despre acest subiect sau mai exista si sceptici? Ce probleme ntampina cand se straduiesc sa aplice sfaturile Bibliei referitoare la acest subiect? In al doilea rand, asigura-te ca ai clar n minte obiectivul pe care vrei sa-l atingi prezentand acel subiect naintea auditoriului. Tin and cont de aceste doua sugestii, analizeaza materialul si pastreaza doar informa tiile adecvate. Daca ai primit o schi ta ce- ti indica tema si ideile principale, urmares te-o ndeaproape. Dar prezentarea ta va castiga mult n valoare daca, n dezvoltarea fiecarei idei principale, vei tine cont de sugestiile de mai sus. Cand nu ti se da nici o schi ta, ai libertatea de a- ti alege singur ideile principale. Daca ai clare n minte ideile principale si ai stabilit si ideile secunda cuv antarea, iar publicul va putea trare, ti va fi mult mai usor sa expui ge mai multe foloase. Metode de structurare a materialului. Exista diverse metode de structurare a cuprinsului unei cuvantari. Pe masura ce te vei familiari za cu ele, vei vedea ca, n func tie de obiectivul pe care-l urmaresti, unele sunt deosebit de eficiente.
212

Eviden tierea ideilor principale

213

O metoda la ndemana oricui este mpar tirea pe idei (fiecare idee prin cipala contribuie la n telegerea subiectului sau la atingerea obiectivului propus). O alta metoda este abordarea cronologica (de exemplu, dupa ce men tionezi evenimentele dinaintea Potopului, po ti vorbi despre cele pe trecute nainte de distrugerea Ierusalimului n 70 e.n., dupa care te po ti referi la ceea ce se ntampla n zilele noastre). O a treia modalitate este men tionarea faptelor dupa principiul cauzaefect (aceasta abordare poa te urmari mai ntai cauza si apoi efectul, sau invers; de exem plu, ai putea ncepe men tionand o situa tie actuala efectul SUGESTII si apoi sa prezin ti cauza). Cea de-a patra metoda consta n Inainte de a-ti alege prezentarea unor antiteze (ai putea pune n contrast binele punctele principale, gandeste-te la ceea ce si negativul). Uneori, n expunerea unei raul sau pozitivul si auditoriul cunoa ste deja cuvantari pot fi folosite mai multe metode. despre subiectul respectiv Cand a fost acuzat pe nedrept naintea Sanhedrinului si stabileste obiectivul evreiesc, Stefan a tinut un discurs impresionant, abordand pe care vrei sa-l atingi. Structureaza-ti cronologic evenimentele. Citeste materialul Faptele 7:253 si observa n func tie de acesti factori. ca alegerea ideilor nu a fost facuta la voia ntamplarii. Ste Explica bine legatura dintre fan a specificat la nceput ca se referea la evenimente isto ideea principala si dovezile, rice pe care cei prezen ti nu le puteau contesta. Apoi, vorversetele si alte informatii bind despre Iosif, el a aratat ca, desi fra tii acestuia l renecare o clarific a. gasera, Iehova l-a folosit pentru a le aduce eliberarea. Dupa Indreapta atentia aceea, a amintit ca evreii nu au ascultat de Moise, chiar daca auditoriului asupra fiecarei Dumnezeu s-a folosit de el. In ncheiere, el a subliniat fapidei principale. Poti realiza acest lucru enumerand tul ca cei ce i-au provocat lui Isus moartea aveau acelasi spi ideile, mention and fiecare rit ca si evreii din genera tiile anterioare. idee principala nainte Nu folosi prea multe idei principale. Indiferent de tema de prezentarea materialului abordata, sunt suficiente doar cateva idei esentiale. In cele care o sustine sau amintind-o din nou mai multe cazuri le poti numara pe degetele de la o mana, dupa ce ai analizat-o. chiar daca tema dureaza 5, 10, 30 de minute sau chiar mai mult. Nu ncerca sa scoti n evident a prea multe idei. In mod normal, auditoriul nu poate retine decat cateva infor matii dintr-o cuvantare. Si, cu cat cuvantarea este mai lunga, cu atat ideile principale trebuie sa fie mai semnificative si mai clare. Indiferent de numarul ideilor principale, ai grija sa le dezvolti sufi cient de bine pe toate. Lasa-i auditoriului timp sa reflecteze la fiecare idee principala si ntipareasca bine n minte. sa si-o Cuvantarea ar trebui sa degaje simplitate. Dar simplitatea nu depin de neaparat de volumul de informatii grupat prezentate. Daca ti-ai

214

Eviden tierea ideilor principale

ideile sub cateva subtitluri principale pe care le vei dezbate pe rand, discursul va fi usor de urmarit si greu de uitat. Eviden tiaza ideile principale. Cand materialul este bine structurat, ti este mai usor sa reliefezi ideile principale pe parcursul cuvantarii. Cea mai buna modalitate de eviden tiere a unei idei principale este aceea de a prezenta dovezi, texte biblice si alte informa tii ntr-o maniera care sa ndrepte aten tia asupra ideii principale si sa o dezvolte. Ideile se cundare ar trebui, toate, sa clarifice, sa demonstreze sau sa dezvolte ide ea principala. Nu adauga idei nerelevante numai pe motiv ca sunt inte resante. Cand dezvol ti ideile secundare, explica bine legatura dintre aces tea si ideea principala pe care o sus tin. Nu lasa auditoriul sa o ghiceasca. Ai putea indica aceasta legatura repetand cuvintele-cheie care exprima ideea principala sau men tionand din cand n cand esen ta ei. Unii oratori scot n eviden ta ideile principale enumerandu-le. Desi subliniaza ideile principale, aceasta metoda nu ar trebui sa nlocuiasca alegerea cu grija si dezvoltarea logica a materialului propriu-zis. Sau ai putea sa men tionezi ideea principala chiar la nceput, dupa care sa prezin ti argumentele care o sus tin. Aceasta metoda va ajuta au ditoriul sa aprecieze valoarea informa tiilor ce urmeaza a fi prezentate, accentuand totodata ideea principala aflata n discu tie. Dupa dezbate rea ampla a punctului respectiv, ai putea sa-l accentuezi nca o data re zumandu-l. In ministerul de teren. Principiile discutate mai sus nu se aplica nu mai la cuvantarile propriu-zise, ci si la conversa tiile pe care le por ti n ministerul de teren. Cand te pregatesti, tine cont de problemele serioa se care-i preocupa pe cei din teritoriul tau si alege o tema care sa- ti per mita sa explici cum vor fi solu tionate problemele respective potrivit speran tei oferite de Biblie. Alege pentru prezentarea acestei teme, sa zi cem, doua idei principale si stabileste ce versete vei folosi pentru a le sus tine. Gandeste-te apoi la modul n care ti vei ncepe discu tia. Aceas ta pregatire te va ajuta sa cape ti flexibilitatea necesara unei conversa tii, precum si sa spui ceva de care locatarul sa-si aminteasca.

EXERCITIU: Analizeaza din Turnul de veghere articolul de studiu pentru saptamana n curs. Foloseste-te de subtitlurile scrise cu litere aldine si de ntrebarile din chenarul recapitulativ pentru a gasi ideile principale. Ar fi bine sa faci acest exercitiu saptamanal.

INTRODUCERI CARE TREZESC INTERESUL 38

Ce trebuie sa faci? In propozitiile introductive spune ceva pertinent care sa reti na atentia auditoriului si sa contribuie n mod direct la realizarea obiectivului propus.
INTRODUCEREA este un element fundamental al cuvantarii. Cand vei trezi interesul celor din auditoriu, ei vor fi mai dispusi sa urma reasca expunerea. Daca n introducerile pe care le prezinti n minis terul de teren nu reuse sti s a captezi aten tia locatarului, nu vei pu tea sa-ti continui prezentarea. Poate ca cei prezenti la Sala Regatului nu vor parasi sala cand nu reuse sti sa le trezesti interesul, nsa unii dintre ei ar putea ncepe sa se gandeasca n alta IMPORTANTA parte. Depinde de introducerea pe care o faci daca Cand ti cum poti pregatesti introducerea, gandeste-te publicul te va asculta atinge urmatoarele obiective: 1) sa retii atentia auditoriusi va fi atent. lui, 2) sa specifici subiectul si 3) sa explici de ce este el im portant pentru auditoriu. In unele situatii, aceste trei obiective pot fi atinse aproape simultan. Alteori nsa pot fi abordate separat si n ordine diferita. Cum poti atentia retine auditoriului. Faptul ca oamenii s-au adu nat pentru a asculta un discurs nu nseamna si ca sunt gata sa-l ur mareasca cu maxima atentie. De ce? Deoarece viata este plina de lu cruri care le solicita atentia. Poate ca sunt ngrijorati din cauza unei probleme familiale sau de alt gen. Ca orator, tu ai dificila sarcina de a le capta atentia si de a le-o pastra treaza. Exista mai multe modali tati de a realiza acest obiectiv. Una dintre cele mai renumite cuvantari rostite vreodata a fost Pre dica de pe munte. Cum ncepe? Potrivit relatarii lui Luca, Isus a spus: Fericiti sunteti voi, cei saraci, . . . fericiti sunteti voi, carora va este foame acum, . . . fericiti sunteti voi, care plangeti acum, . . . fericiti sunteti voi cand oamenii va urasc (Luca 6:2022). De ce a fost cap tivanta aceasta introducere? Isus a demonstrat n cateva cuvinte ca era constient de necazurile prin care treceau ascultatorii sai. Apoi, n loc sa staruie asupra acestor necazuri, el a aratat ca pana si cei ce se lupta
215

216

Introduceri care trezesc interesul

cu astfel de dificultati pot fi fericiti. El a pus problema n asa fel n cat ascultatorii sai sa doreasca sa cunoasca mai multe. Intrebarile pot fi foarte eficiente n trezirea interesului, dar trebu ie alese cu grija. Daca cei din auditoriu vor deduce din ntrebarile tale ca vrei sa vorbesti despre un subiect pe care l-au mai auzit, inte resul lor ar putea slabi. Intrebarile nu trebuie sa-i stanjeneasca sau sa-i ofenseze, ci sa le stimuleze gandirea. Dupa fiecare ntrebare fa o scurta pauza care sa le permita sa-si raspunda n gand. Cand si vor da seama ca i-ai antrenat ntr-un dialog mental, te vor asculta cu atentie. Relatarea unei experiente reale este o alta modalitate de SUGESTII captare a atentiei. Dar, daca vei spune o relatare care-i va Tine cont de cei din auditoriu: de situatiile prin stanjeni pe unii dintre cei prezenti sau din care auditoriul care trec, de grijile pe care va retine doar firul narativ, dar nu si nvat amintele ce se le au, de mentalitatea lor, desprind din ea, ti-ai ratat obiectivul. Cand prezinti n inde ceea ce cunosc deja troducere o experient a, aceasta ar trebui sa constituie baza despre subiect. unui argument solid din cuprinsul cuvantarii. Este adevaGandeste-te ce aspecte ale subiectului i-ar putea rat, pentru a da viat a naratiunii ti sunt necesare mai mul interesa n mod deosebit te informatii; ai grija nsa sa nu te pierzi n detalii. sau le-ar putea fi de folos. Unii oratori si de ultima ora, ncep cuvantarea cu o stire cu un citat extras dintr-un ziar local sau cu declaratia unei personalitati. Si aceste amanunte pot fi eficiente daca sunt adecvate subiectului si r auditoriului. aspund necesitatilor Daca ti prezinti discursul n cadrul unui simpozion sau la ntru nirea de serviciu, ar fi indicat sa folosesti o introducere scurta si la obiect. Daca tii o cuvantare publica, respecta timpul alocat partii introductive. Informatiile cele mai importante pentru auditoriu sunt cele din cuprinsul cuvantarii. Uneori ai putea fi nevoit sa vorbesti naintea unui auditoriu sceptic sau chiar ostil. Cum i vei convinge pe cei prezenti sa te asculte? Ste fan, un crestin din secolul I, considerat un barbat plin de spirit si de ntelepciune, a fost dus cu forta naintea Sanhedrinului. Aici el a apa rat cu convingere crestinismul. Cum si-a nceput el pledoaria? Intr-o maniera plina de respect si pornind de la o baza comuna. Barbati, frati nostru si ascultati. Dumnezeul gloriei i-a aparut stramosului tati, Avraam (Fap. 6:3; 7:2). Pe Areopagul din Atena, apostolul Pavel si-a adaptat introducerea la un auditoriu foarte diferit, spunand: Barbati

Introduceri care trezesc interesul

217

din Atena, vad ca n toate lucrurile pareti a fi daruiti temerii de zei tati (Fap. 17:22). Gratie mai mult decat altii acestor introduceri efi ciente, ambele grupuri de persoane au fost dispuse sa asculte n continuare. Si interlocutorilor cand te afli n mi tu trebuie sa le captezi atentia nisterul de teren. Daca nu ti-ai anuntat vizita, s-ar putea ca locatarul sa fie ocupat cu alte treburi. In unele regiuni ale globului, vizitatorii neinvitati trebuie sa-si explice imediat motivul vizitei. In alte locuri, uzantele pretind ndeplinirea anumitor formalitati nainte de explicarea motivului vizitei. Luca 10:5. In ambele cazuri, o atitudine prietenoasa poate contribui la crearea unei atmosfere prielnice conversatiei. De obicei este util sa ncepi dis cutia cu un subiect care l preocupa pe interlocutor. Ce-ai putea spu ne? Gandeste-te! Ce facea persoana respectiva cand ai abordat-o? Lu cra n gradina sau la camp, si gatea, spala rufe sau si repara masina, ngrijea copiii? Citea ziarul sau se uita la ce se petrecea pe strada? Exis ta ceva n ambientul sau care sa-ti sugereze ca-i place pescuitul, mu zica, sportul, calatoriile, computerele sau altceva? Deseori, oamenii sunt interesati de ceea ce-au auzit recent la radio sau la televizor. O ntrebare sau un comentariu scurt referitor la unul dintre aceste su biecte poate duce la o conversatie placuta. Un exemplu graitor despre modul n care poate fi nceputa o con versatie n vederea depunerii de marturie este cel dat de Isus cand a vorbit cu o femeie samariteana la fantana de langa Sihar. Ioan 4:526. Trebuie sa-ti pregatesti cu grija introducerea, mai cu seama cand congregatia si parcurge des teritoriul. Altminteri, nu vei reusi sa de pui marturie. Specifica subiectul. In congregatie, presedintele programului sau vorbitorul dinaintea ta va anunta tema cuvantarii si te va prezenta. Totusi, ar putea fi util sa-i reamintesti auditoriului subiectul chiar de la nceput. Desi nu e obligatoriu, po ti textual tema. In ori mentiona ce caz, tema trebuie dezvoltata treptat pe parcursul cuvantarii. Incear ca, asadar, n introducere sa ndrepti atentia asupra subiectului. Cand si-a trimis discipolii sa predice, Isus a precizat mesajul pe care trebuiau sa-l transmita. Cand va duceti, predicati, zicand: Regatul cerurilor s-a apropiat (Mat. 10:7). Referitor la zilele noastre, Isus a

218

Introduceri care trezesc interesul

zis: Aceasta veste buna a regatului va fi predicata (Mat. 24:14). Sun tem ndemnati sa predicam cuvantul, adica sa ne raportam cat mai mult la Biblie cand depunem marturie (2 Tim. 4:2). Totusi, nainte de a deschide Biblia sau de a ndrepta atentia spre Regat, este nevoie sa amintim un subiect de interes actual. Ai putea spune ceva despre de lincvent a, somaj, nedreptate, razboaie, boli, moarte sau despre ajuto rul ce-ar trebui acordat tinerilor. Nu insista nsa prea mult asupra as pectelor negative; mesajul nostru este pozitiv. Straduieste-te sa n drepti conversatia spre Cuvantul lui Dumnezeu si Rega spre speranta tului. Explica de ce este important subiectul pentru auditoriu. Daca ai de prezentat o tema naintea congregatiei, poti fi aproape sigur ca marea majoritate a celor prezenti ti vor asculta cu interes argumen tatia. Dar te vor urm ari ei cu aceea si cu care ar face-o daca atentie subiectul i-ar viza ndeaproape? Sau vor fi atenti ca deoarece nteleg materialul li se aplica personal si de a face ceva le-ai trezit dorinta n acest sens? Vei obtine acest rezultat doar dac a, n timp ce-ti pre gatesti prin cuvantarea, te gandesti la cei din auditoriu: la situatiile care trec, la grijile pe care le au, la mentalitatea lor. Daca ai proce dat astfel, mentioneaz a n introducere ceva care sa demonstreze acest lucru. Fie ca vorbesti de la pupitru, fie ca depui marturie, cea mai eficien ta modalitate de a trezi interesul fat a de subiect este aceea de a-ti an trena ascultatorii n discutie. Explica-le legatura dintre subiectul abor dat si si problemele, necesitatile nelamuririle lor. Daca vei spune clar ca nu te vei limita la generalitati, ci ca te vei referi la aspecte concre te, te vor asculta cu mai multa atentie. Important este sa te pregatesti bine! Cum se face o introducere. Pentru a trezi interesul ascultatorilor, n introducere trebuie sa fii deosebit de atent nu numai la ce spui, ci si la cum o spui. De aceea, cand te pregatesti, nu te gandi doar la continut, ci si la modul de prezentare. Intrucat alegerea unor cuvinte potrivite este foarte importanta n realizarea obiectivului propus, ar fi bine sa-ti pregatesti cu foarte mul ta grija primele doua, trei fraze. De obicei, frazele scurte si simple sunt cele mai eficiente. Cand pregatesti ai o cuvantare pentru congregatie, putea sa-ti notezi primele fraze sau sa le nveti pe dinafara; n acest

Introduceri care trezesc interesul

219

ultim caz, cuvintele tale introductive vor avea un impact deosebit asu pra ascultatorilor. O introducere eficienta, rostita fara graba, te va aju ta sa dobandesti calmul necesar pentru restul cuvantarii. Cand sa o pregatesti. Opiniile difera. Unii oratori cu experient a considera ca primul pas n pregatirea unei cuvantari ar trebui sa fie pregatirea introducerii. Cei ce au studiat retorica sunt de parere ca introducerea ar trebui pregatita dupa finalizarea cuprinsului cuvan tarii. Evident, nainte de a te gandi la detaliile unei introduceri potrivi te, ar trebui sa cunosti subiectul si ideile principale pe care urmeaza sa le dezvolti. Dar cand trebuie sa-ti pregatesti cuvantarea dupa o schi t a tiparita? Daca, dupa ce ai citit schita, ti vine n minte o idee pe care vrei s-o mentionezi n introducere, nu este nimic gresit sa ti-o notezi. Retine, de asemenea, ca eficienta introducerii tale depinde de atentia pe care o dai auditoriului si materialului din schit a.

EXERCITII: 1) Inainte de a merge n lucrarea din casa-n casa, pregateste o introducere care sa se potriveasca cu mesajul pe care trebuie sa-l prezinti si sa aiba le gatura cu un eveniment recent din teritoriu. 2) Analizeaza paragraful intro ductiv a cinci, sase articole din Turnul de veghere si Trezi ti-va! Gandeste-te de ce sunt eficiente aceste introduceri.

39 INCHEIERE EFICIENTA

Ce trebuie sa faci? In propozitiile de ncheiere ndeamna-ti auditoriul sa puna n practica ce a auzit.


SA PRESUPUNEM ca ai facut cercetari meticuloase si ca ti-ai structurat bine materialul ales pentru cuprinsul cuvantarii. In plus, ti-ai pregatit si o introducere care sa trezeasca interesul ascultatorilor. Acum mai ai nevoie de un singur lucru: o ncheiere eficienta. Nu-i subaprecia im portan ta. Ceea ce spui n final este deseori re tinut mai bine. Daca n cheierea este lipsita de consisten ta, s-ar putea ca si ideile ce au prece dat-o sa-si piard a din eficacitate. Gandeste-te la urmatorul exemplu: Spre sfarsitul vie tii, Io IMPORTANTA sua a tinut o cuvantare memorabila naintea batranilor Is De obicei, cuvintele finale raelului. Dupa ce a povestit cum a ac tionat Iehova fa ta de sunt retinute mai bine. Israel nca de pe vremea lui Avraam, s-a mul tumit Iosua sa De ele depinde eficienta rezume ideile importante? Nu, ci a ndemnat poporul din ntregii expuneri. toata inima: Teme ti-va de DOMNUL si sluji ti-I cu scumpa tate si si credinciosie [n mod ireprosabil n adevar, NW ]. Citeste ncheierea facuta de el n Iosua 24:14, 15. O alta cuvantare memorabila este cea din Faptele 2:1436. Ea a fost rostita de apostolul Petru naintea unei mul timi adunate la Ie rusalim cu ocazia Penticostei din anul 33 e.n. La nceput, el le-a expli cat ca asistau la mplinirea profe tiei lui Ioel referitoare la revarsarea spi ritului lui Dumnezeu. Apoi, le-a aratat legatura dintre mplinirea aces tei profe tii si profe tiile mesianice consemnate n Psalmi, care preziceau nvierea lui Isus Cristos si nal tarea sa la dreapta lui Dumnezeu. In ncheiere, Petru a vorbit clar despre o chestiune pe care nici unul dintre cei prezen ti nu putea s-o ignore. El a spus: Prin urmare, toata casa lui Israel sa stie cu certitudine ca Dumnezeu l-a facut si Domn, si Cristos pe acest Isus pe care voi l-a ti tintuit pe stalp. Cei prezen ti au ntrebat: Barba ti, fra tilor, ce trebuie sa facem? Petru le-a raspuns: Cai ti-va, si fiecare dintre voi sa fie botezat n numele lui Isus Cristos (Fap. 2:37, 38). In acea zi, circa 3000 de persoane din auditoriu, adanc mis cate de cele auzite, au acceptat adevarul referitor la Isus Cristos.
220

Incheiere eficienta

221

Idei de re tinut. Ceea ce spui n ncheiere trebuie sa aiba legatura direc ta cu tema cuvantarii. Incheierea ar trebui sa constituie concluzia logica la ideile principale pe care le-ai dezvoltat. Chiar daca vei include n ea ca teva cuvinte-cheie din tema, nu esti obligat sa le redai textual. In general, scopul unui discurs este de a-i ncuraja pe al tii sa ac tio neze n armonie cu informa tiile prezentate. Unul dintre obiectivele fun damentale ale ncheierii este acela de a-i arata auditoriului ce sa faca. Cand ti-ai ales tema si ideile principale, te-ai ganSUGESTII dit cu seriozitate de ce este materialul important pentru au Asigura-te ca ncheierea ta ditoriu si ce urmaresti prin prezentarea lui? Daca da, nconcorda cu ideile expuse. seamna ca stii ce-ai vrea sa faca ascultatorii tai. Acum este Explica-i auditoriului cum momentuI sa le explici ce se asteapt a de la ei si, eventual, poate pune n practica ce a auzit. modul n care sa ac tioneze. Pe langa faptul ca le arata celor prezenti Motiveaza-ti cum sa procede ascultatorii prin ceea ce spui si prin ze, ncheierea ar trebui si Ar trebui sa sa le dea o motivatie. modul n care o spui. cuprinda argumente convingatoare care sa-i ndemne la ac tiune si care sa le arate, eventual, beneficiile de care vor avea parte procedand astfel. Pregatita cu grija si bine formulata, fraza finala va potenta efectul ntregii cuvantari. Gandeste-te ca expunerea ta se apropie de sfarsit. Cuvintele tale trebu ie sa arate acest lucru. Ritmul trebuie sa fie adecvat. Nu vorbi repede pana la sfarsit, devina tot oprindu-te apoi brusc. Dar nu lasa nici ca vocea sa-ti mai stinsa. Volumul trebuie sa fie bine dozat: nici prea tare, nici prea ncet. Ultimele fraze trebuie spuse pe un ton conclusiv, cu sinceritate si con vingere. Cand ti pregatesti sa repeti si tema, sa nu uiti ncheierea. Dar cat ar trebui sa dureze ncheierea? Durata nu este stabilita doar n functie de ceas. Incheierea nu ar trebui sa treneze. Ii poti stabili du rata n functie de efectul pe care l produce asupra auditoriului. O n cheiere simpla, directa si pozitiva este ntotdeauna apreciata. Dar chiar si mai lunga, care sa cuprinda o ilustrare scurta, poa o ncheiere putin te fi eficienta daca este bine pregatita. Compara concisa ncheiere a cartii Eclesiastul, din Eclesiastul 12:13, 14, cu cea a scurtei Predici de pe munte, consemnata n Matei 7:2427. In ministerul de teren. In ministerul de teren ti se ofera cele mai multe ocazii de a face ncheieri. Daca te vei pregati si vei fi sincer inte resat de oameni, vei obtine rezultate excelente. Cu adaptarile de rigoa re, sfaturile oferite mai sus se pot aplica chiar si atunci cand vorbesti cu o singura persoana.

222

Incheiere eficienta

Conversa tia poate fi foarte scurta. Poate ca interlocutorul este ocu pat, iar vizita ta nu dureaza decat un minut. Ai putea spune ceva de ge nul: In teleg ca sunte ti ocupat. Permite ti-mi totusi o sa va mpartasesc idee ncurajatoare. Biblia arata ca Cel ce ne-a creat are un scop extraor dinar: acela de a transforma pamantul ntr-un paradis n care oamenii sa se poata bucura vesnic de via ta. Si noi putem trai n acest paradis daca respectam cerin tele lui Dumnezeu. Sau ai putea pur si simplu sa te oferi sa revii ntr-un moment mai potrivit. Chiar daca uneori trebuie sa ntrerupi brusc vizita din cauza ca locatarul este nepoliticos, ba chiar grosolan, po ti totusi ob tine un rezultat pozitiv. Gandeste-te la sfaturile din Matei 10:12, 13 si Romani 12:17, 18. Raspunsul tau bland l-ar putea face sa-si schimbe parerea despre Martorii lui Iehova. Iar asta ar fi o realizare! Sau poate ca ai o discu tie placuta cu locatarul. In acest caz, ar fi bine ca la sfarsit sa repe ti ideea principala pe care ai vrea s-o re tina. Ofera-i si argumentul care sa-l motiveze sa treaca la ac tiune. Daca ntrevezi posibilitatea de a continua discu tia cu o alta ocazie, da-i persoanei un motiv pentru care sa astepte acel moment. Pune-i o ntrebare, eventual una dintre cele analizate n cartea Sa aducem argu mente din Scripturi sau n alta publica tie folosita la studiile biblice la domiciliu. Nu pierde din vedere obiectivul stabilit de Isus si consem nat n Matei 28:19, 20. La terminarea unui studiu biblic, repetarea temei l va ajuta pe elev sa-si aminteasca lucrurile discutate. Intrebarile recapitulative i vor per mite sa-si ntipareasca n minte ideile-cheie, mai ales cand recapitula rea nu este facuta pe fuga. Intrebandu- ti elevul n ce fel i este util materialul studiat sau cum le-ar putea vorbi si altora despre el, l-ai putea determina sa se gandeasca la modalita tile de a pune n practica cele n va tate. Prov. 4:7. Nu uita: eficien ta temei tale depinde n mare masura de ncheierea pe care o faci.

EXERCITIU: Pregateste doua ncheieri pentru ministerul de teren: 1) ce vei spune cand gazda este nepoliticoasa si ai putin timp la dispozitie pentru a vorbi si 2) o ntrebare concreta pe care s-o dezbateti la urm atoarea vizit a.

EXACTITATEA AFIRMATIILOR 40

Ce trebuie sa faci? Transmite informatii care sa concorde cu realitatea.

CUM ar putea un crestin sa faca o afirmatie neadevarata? Ar putea pur si simplu sa repete ceva ce a auzit, fara sa-si faca timp sa verifice temei nicia acelor afirmatii. Sau ar putea exagera o idee deoarece, fara sa-si dea seama, a citit gresit materialul de referint a. Daca suntem scrupulosi cu privire la exactitatea afirmatiilor noastre chiar si atunci cand este vor ba despre probleme minore, ascultatorii nostri vor ntelege ca pot fi siguri de veridicitatea aspectelor majore ale mesaIMPORTANTA jului nostru. Exactitatea afirma tiilor tale In ministerul de teren. Stiind ca mai au multe de nva va crea o impresie buna despre tine, despre tat, unora le este teama sa nceapa sa predice. Dar si dau re organizatia din care faci pede seama ca pot depune o marturie eficienta chiar daca parte si despre Dumnezeul cunosc numai adevarurile biblice fundamentale. Cum anucaruia i te nchini. me? Printr-o buna pregatire. Inainte de a pleca n ministerul de teren, familiarizeaza-te cu subiectul pe care vrei sa-l discu ti. Incercand sa anticipezi ntrebarile ce ti se vor pune si cautand raspunsuri biblice edificatoare, vei reusi sa fii relaxat si sa dai raspunsuri exacte. Vei conduce un studiu biblic? Par curge cu aten tie materialul pentru studiu. Asigura-te ca n telegi argu mentele biblice care ofera raspunsul la ntrebarile tiparite. Dar daca locatarul sau un coleg de serviciu ti pune o ntrebare la care nu esti pregatit sa raspunzi? In cazul n care nu esti sigur de raspuns, nu ceda tenta tiei de a merge pe ghicite. Inima celui drept se gandeste ce sa raspunda (Prov. 15:28). Ai putea gasi informa tiile de care ai nevoie n cartea Sa aducem argumente din Scripturi sau n Subiecte biblice de conversa tie, daca sunt disponibile n limba ta. Daca nu ai la tine nici unul dintre aceste doua auxiliare, ofera-te sa cercetezi subiectul si sa te ntorci mai tarziu cu raspunsul. Cand cel ce ti-a pus ntrebarea este sin cer, nu se va supara ca va trebui sa astepte sa te ntorci cu raspunsul co rect. De fapt, ar putea ramane placut impresionat de umilin ta ta. Colaborarea n ministerul de teren cu vestitorii experimentati te va ajuta sa expui corect Cuvantul lui Dumnezeu. Observa ce versete
223

224

Exactitatea afirma tiilor

folosesc si cum argumenteaza pe marginea lor. Accepta cu umilint a sugestiile si le dau. Apolo, un discipol plin de zel, a tras sfaturile pe care ti foloase din ajutorul primit. Luca l descrie drept un om cu darul vor birii, foarte versat n Scripturi, nflacarat n spirit, care vorbea si preda corect lucrurile referitoare la Isus. Si to totusi, el nu ntelesese tul corect. Cand Priscila si dat seama de aceasta problema, Aquila si-au l-au luat cu ei si i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu. Fap. 18:2428. Fii ferm atasat de cuvantul fidel. Ceea ce spunem la ntruniri ar trebui sa reflecte o nalta consideratie fat a de SUGESTII rolul congregatiei de stalp si sprijin al adevarului (1 Tim. Rezista tentatiei de a ras 3:15). Pentru a sus tine adev arul, este important sa ntelegem punde la o ntrebare de al carei raspuns nu esti sensul versetelor pe care intention am sa le folosim n cuvan sigur. tari. Tine cont de context si scriitorului. de intentia Bazeaza-ti comentariile pe modelul cuvintelor Poate ca ceea ce spui la o ntrunire a congregatiei este re sanatoase din Biblie. petat si Desigur, noi toti ne poticnim de multe ori de altii. Fa cercetari n legatura (Iac. 3:2). Dar va fi spre binele tau sa te obisnuie sti sa faci cu subiectul. afirmatii exacte. Cu timpul, multi dintre fratii nscrisi la Verifica exactitatea datelor, Scoala de Minister Teocratic devin batrani de congregatie. a citatelor si a experientelor De la cei carora li s-a ncredintat aceasta responsabilitate se si fara sa le exa foloseste-le gerezi. Nu ncerca sa faci cere mai mult decat n mod obisnuit (Luca 12:48). Daca, supozitii cu privire la amadin neglijent a, un batran da un sfat gresit n urma caruia nunte pe care nu ti le membrii congrega tiei au de suferit, el si-ar putea atrage dez amintesti bine. aprobarea lui Iehova (Mat. 12:36, 37). Iata de ce orice batran numit trebuie sa fie cunoscut drept o persoana ferm atasa ta de cuvantul fidel n ce priveste arta de a preda. Tit 1:9. Ai grija ca argumentele tale sa corespunda cu modelul cuvintelor sa natoase care transpare din totalitatea adevarurilor biblice (2 Tim. 1:13). Acest lucru nu trebuie sa te sperie. Poate ca nca n-ai terminat de citit toata Biblia. Persevereaza. Intre timp nsa, tine cont de sugestiile de mai jos cand analizezi informatiile pe care intentionezi sa le folosesti n predare. Mai ntai de toate, ntreaba-te: Sunt aceste informatii n armonie cu ceea ce am nvatat din Biblie? Ii vor apropia pe ascultatorii mei de Iehova sau vor proslavi ntelepciunea lumii, ndemnandu-i sa se ghide ze dupa ea? Isus a spus: Cuvantul tau este adevar (Ioan 17:17; Deut. 13:15; 1 Cor. 1:1921). Apoi, foloseste-te din plin de instrumentele de studiu furnizate de clasa sclavului fidel si prevazator. Ele te vor ajuta nu

Exactitatea afirma tiilor

225

doar sa ntelegi corect versetele, ci si sa le aplici ntr-un mod echilibrat si Daca-ti vei ntemeia cuvantarile pe modelul cuvintelor sa rational. natoase si de Iehova cand ex te vei bizui pe canalul pus la dispozitie plici si tale vor fi exacte. aplici textele biblice, afirmatiile Verifica exactitatea informatiilor. Stirile de actualitate, citatele si experientele ti pot fi de folos cand faci o ilustrare sau cand aplici anumite idei. Cum poti fi sigur de exactitatea lor? O modalitate ar fi aceea de a-ti din surse sigure. Nu uita sa verifici daca in culege informatiile formatia este actuala. Statisticile si pierd cu timpul valabilitatea, desco peririle sunt repede depasite si, pe masura ce omul patrunde tot mai adanc n studiul istoriei si al limbilor antice, concluziile bazate pe cu nostin anterioare trebuie revizuite. Fii foarte atent daca intentionezi tele sa folosesti extrase din ziare, transmise la televizor, la radio, informatii prin posta electronica sau preluate de pe Internet. In Proverbele 14:15 se da urmatorul sfat: Omul simplu crede orice cuvant, dar omul pre vazator ia seama bine cum merge. Intreaba-te: Este considerata sursa respectiva exacta? Exista si res de a verifica informatiile alte modalitati pective? Daca te ndoiesti renunt a de veridicitatea unei informatii, la ea. Dupa ce ai verificat credibilitatea surselor, gandeste-te bine cum vrei sa folosesti Asigura-te ca utilizezi citatele si informatiile. statisticile n armonie cu contextul din care au fost luate. Ai grija ca nu cumva, din dorinta de a te exprima cu convingere, unii oameni sa devina majo ritatea, multi oameni sa devina toti, iar uneori sa se transforme n mereu. Exagerarea unei informatii sau a unor rapoarte referitoare la numere, la amploarea sau gravitatea unei chestiuni pune la ndoiala credibilitatea afirmatiilor. Daca afirmatiile tale vor fi ntotdeauna exacte, ti vei face reputatia de persoana care respecta adevarul, iar aceasta reputatie creeaza o imagine favorabila despre Martorii lui Iehova, ca grup. Dar si mai important este ca i va aduce onoare lui Iehova, Dumnezeul adevarului. Ps. 31:5.

EXERCITIU: Roaga-l pe un Martor matur sa te asculte si sa verifice exactitatea explicatii lor pe care le vei da cu propriile-ti cuvinte la urmatoarele ntrebari: 1) Ce fel de persoana este Iehova si 2) De ce si-a oferit Isus viata de unde stim? ca sacrificiu si cum putem beneficia noi de pe urma acestei jertfe? 3) Ce face Isus de cand a fost ntronat Rege?

41 EXPUNERE CLARA

Ce trebuie sa faci? Exprima-te n asa fel ncat sa fii usor nteles.

CAND vorbesti, Straduies nu te limita la transmiterea de informatii. te-te sa te faci nteles. In felul acesta, vei reusi sa comunici eficient, fie ca te adresezi congregatiei, fie cuiva care nu este Martor. Exista mai multi factori care contribuie la claritatea unui discurs. Cativa dintre acestia sunt analizati n lectia nr. 26, Dezvoltarea logi ca a materialului. Altii sunt examinati n lectia nr. 30, In teres fa t a de interlocutor. In lec tia de fa t a, vom aduce n IMPORTANTA discutie cateva aspecte noi. Cu cat materialul este Cuvinte simple, stil simplu. Cuvintele simple si mai usor cu atat propo de nteles, auditoriul va trage mai zitiile scurte sunt instrumentele principale ale comunica multe foloase din el. rii. Predica de pe munte a lui Isus este un exemplu remar cabil de cuvantare clara pentru toti, indiferent de identita tea sau de mediul din care provin ascultatorii. Chiar daca este vorba despre niste cu concepte noi, ascultatorii vor putea ntelege vintele spuse de Isus deoarece el a vorbit despre probleme care ne pre ocupa pe toti: relatii cum sa gasim fericirea, cum sa ne mbunatatim le cu altii, cum sa facem fat a ngrijorarilor, cum sa dam sens vietii. Isus si-a exprimat gandurile ntr-un limbaj foarte simplu (Mat., cap. 57). Evident, Biblia contine nenumarate fraze care difera ca lungime si structura. Principalul tau obiectiv ar trebui sa fie acela de a expri ma ideile ntr-un mod clar, inteligibil. Chiar si atunci cand explici un material profund, simplitatea stilu lui l va face mai usor Dar ce nseamna, de fapt, un stil sim de nteles. plu? Nu-ti mpovara ascultatorii cu detalii inutile. Organizeaza-ti idei le secundare n asa fel nc at s a le ntregeasc a pe cele principale. Alege cu grija versetele-cheie. In loc sa sari repede de la un verset la altul, ci teste-le pe rand si explica-le. Nu nabusi nsa o idee interesanta printr-o multime de cuvinte. Cand conduci un studiu biblic la domiciliu, aplica aceleasi princi pii. Nu ncerca sa explici toate detaliile. Ajuta-ti a bine elevul sa nteleag
226

Expunere clara

227

ideile principale. El va ajunge sa-si a si nsuseasc detaliile cu ocazia stu diului personal sau la ntrunirile congregatiei. Pentru a expune materialul cu simplitate, trebuie sa fii bine pre gatit. Daca vrei sa-l prezinti trebuie mai ntr-un mod usor de nteles, ntai sa fie clar pentru tine. Cand un lucru este bine nteles, poate fi si bine explicat. In plus, vei putea s a-l exprimi cu propriileti cu vinte. Explica termenii necunoscu ti. Uneori, pentru a prezenSUGESTII ta clar un anumit aspect trebuie sa le explici celor din auFoloseste un limbaj simplu; ditoriu semnificatia termenilor nefamiliari. Nu le supraencearca sa exprimi ideile principale n propozitii valua cunostin dar nici nu le subaprecia inteligenta. Ca tele, scurte. urmare a studiului Bibliei, ai putea folosi anumiti termeni Accentueaza doar cateva pe care unii oameni nu-i nteleg. Daca nu-i explici, cei ce idei principale. nu sunt asociati cu Martorii lui Iehova nu vor sti ca terme Explica-i auditoriului nii ramasi t a, sclavul fidel si prevazator, alte oi si matermenii necunoscuti. rea multime denumesc anumite grupuri de persoane Fa-ti timp sa explici si (Rom. 11:5; Mat. 24:45; Ioan 10:16; Rev. 7:9). In mod ase s a aplici textele biblice. manator, daca cineva nu cunoaste Martorilor organizatia Gandeste-te la modul lui Iehova, probabil ca nu va ntelege ce nseamna procla n care exemplul tau mator, pionier, supraveghetor de circumscriptie sau i-ar putea influenta pe cei carora le vorbesti. Comemorare. Totusi, chiar si unele expresii biblice folosite de cei ce nu sunt Martori trebuie explicate. Pentru multi oameni, Ar maghedonul nseamna un holocaust nuclear. Poate ca ei asociaza Regatul lui Dumnezeu cu o stare a inimii sau cu cerurile, dar nu cu un guvern. Cuvantul suflet i-ar putea duce cu gandul la o presupusa componenta spirituala a omului, care ar supravietui mor tii ca spiritul sfant este o trupului. Multe persoane au fost nvatate persoana, parte a unei Trinitati. In plus, foarte multi au abandonat normele morale ale Bibliei si ar putea avea nevoie deci de ajutor pen tru a ntelege ce vrea sa spuna Cuvantul lui Dumnezeu prin ndem nul: Fugiti 1 Cor. 6:18. de fornicatie. Daca nu citesc Biblia cu regularitate, unii ar putea sa nu nteleag a cand le vei spune Pavel a scris . . . sau Luca a spus . . .. Poate ca au prieteni sau vecini pe care i cheama asa. Va fi nevoie, probabil, sa le dai cateva explicatii ca le vorbesti pentru a ntelege despre un apostol sau despre un scriitor al Bibliei. crestin

228

Expunere clara

Ascultatorii au deseori nevoie de ajutor pentru a ntelege versetele care mentioneaz a unitati de masura sau obiceiuri din antichitate. De exemplu, afirmatia ca arca lui Noe avea 300 de coti n lungime, 50 de coti si s-ar putea sa nu le sugereze ni n latime n naltime 30 de coti mic (Gen. 6:15). Dar, daca vei exprima aceste dimensiuni n unitati de masura locale, cei din auditoriu si vor face imediat o idee despre dimensiunile arcei. Da explica tiile necesare. Pentru ca un termen sa fie bine n teles de auditoriu, nu este suficient sa-l definesti corect. La Ierusalim, pe timpul lui Ezra, citirea Legii era nso tita de explica tii. Pentru a ajuta poporul sa n teleaga, levi tii aratau semnifica tia Legii si faceau aplicari practice la si tua tiile prin care trecea poporul n acea vreme (Neem. 8:8, 12). Fa- ti si tu timp sa explici si sa aplici versetele pe care le citesti. Dupa moartea si nvierea sa, Isus le-a explicat discipolilor ca ceea ce tocmai se ntamplase constituia o mplinire a Scripturilor. El a subliniat, de asemenea, responsabilitatea ce le revenea ca martori ai acelor evenimente (Luca 24:4448). Cand i ajuti a n pe oameni sa nteleag ce mod ar trebui sa le influenteze viata nvat aturile biblice, ei le vor sesiza mai usor semnificatia. Implicarea inimii. Dar chiar daca explicatia este clara, pot exista alti O inima insensibila poate factori care sa ngreuneze ntelegerea. constitui un obstacol n calea ntelegerii sensului (Mat. 13:1315). Pen tru cei ce sunt hotarati s a priveasc a lucrurile doar din punct de vede re fizic, lucrurile spirituale sunt o nebunie (1 Cor. 2:14). Cand o per soana manifesta un astfel de spirit, cea mai nteleapt a cale este aceea de a pune capat discutiei, cel pu tin pentru moment. Uneori nsa, inima devine insensibila din cauza dificultatilor vietii. Dar, daca cineva aude adevarul biblic de mai multe ori n decursul tim pului, s-ar putea ca inima sa-i devina receptiva. Cand Isus le-a spus dis cipolilor sai ca avea sa fie biciuit si De ce? omorat, ei nu au nteles. Deoarece nici nu se gandisera, nici nu se asteptaser a la un asemenea deznodamant (Luca 18:3134)! Si totu si, cu timpul, 11 dintre acei apos toli au nteles si n armonie cu cele nvatate de la Isus. au actionat Efectul unui bun exemplu. Ii putem ajuta pe oameni sa nteleag a nu numai prin vorbe, ci si Referitor la prima lor vizita la prin actiuni. Sala Regatului, multi nu-si amintesc ceea ce s-a vorbit, ci iubirea pe care au observat-o acolo. In mod asemanator, numerosi locatari au de-

Expunere clara

229

venit receptivi la adevarul biblic vazand fericirea de pe fata noastra. Observand bunatatea iubitoare care domneste n mijlocul poporului lui Iehova, precum si cei care se con amabilitatea cu care sunt tratati frunta cu probleme, unii au ajuns la concluzia ca Martorii practica re ligia adevarata. De aceea, cand i ajuti a adevarul bi pe altii sa nteleag blic, reflecteaza la modul n care l explici, precum si la exemplul pe care l dai.

EXERCITIU: Incearca sa-i povestesti unei persoane care nu este Martora unei rude, unui vecin, unui coleg de munca sau de scoal a ceva ce ti-a placut n aceas ta saptamana la o ntrunire a congregatiei. Explica termenii pe care persoa na respectiva nu-i ntelege.

42 PREZENTARE INSTRUCTIVA

Ce trebuie sa faci? Transmite informatiile ntr-un mod care sa le stimuleze celor din auditoriu gandirea si sa le dea sentimentul ca nvat a ceva important.
PENTRU ca discursul tau sa fie instructiv, nu este suficient sa vorbesti despre un subiect important. Intreaba-te: De ce trebuie acest audito riu sa auda acest subiect? Ce as putea spune pentru ca sa simta ca a avut ceva de nva tat? Daca la scoal a ai de sustinut o demonstratie de depunere de martu rie, auditoriul tau va fi locatarul. Alteori nsa, va trebui sa te adresezi ntregii congregatii. IMPORTANTA Ce cunoaste auditoriul? Intreaba-te: Ce cunoaste audiDaca le spui oamenilor toriul despre subiect? Raspunsul la aceasta ntrebare ar pudoar ceea ce cunosc deja, nu vei reusi sa le captezi tea constitui un punct de plecare. Daca te adresezi unei con atentia prea mult timp. gregatii maturi, nu te multumi n care exista multi crestini doar sa repeti niste adevaruri fundamentale, pe care majo ritatea le cunosc. Dezvolta-le. Desigur, daca n auditoriu exista multe persoane interesate, va trebui sa tii cont de necesitatile ambelor grupuri. Adapteaza ritmul expunerii la cunostin auditoriului. Daca incluzi tele anumite idei pe care cei mai multi le cunosc, treci cat mai repede pes te ele. Incetineste idei care ar putea fi noi pen nsa ritmul cand prezinti tru majoritatea celor prezenti, bine. ca ei sa le poata ntelege In ce sens instructiv? Instructiv nu nseamna neaparat nou. Unii oratori au capacitatea de a exprima anumite adevaruri cunoscute n tr-un mod atat de simplu, ncat multi pen din auditoriu le vor ntelege tru prima oara pe deplin. In ministerul de teren nu este suficient sa mention am o stire pentru a ilustra ca traim n zilele din urma. Foloseste Biblia pentru a explica semnificatia evenimentului. In felul acesta, mesajul va fi instructiv pen tru locatar. In mod asemanator, cand mentionezi anumite detalii de spre legile naturii sau despre plante si animalelor, tu nu urma viata tific fascinant pe care locatarul sa nu-l mai resti un fapt stiin sa prezinti fi auzit niciodata. Scopul tau trebuie sa fie acela de a stabili o relatie
230

Prezentare instructiva

231

ntre dovezile oferite de natura si Bibliei referitoare la exis declaratiile tenta unui Creator iubitor. In felul acesta, locatarul va fi ajutat sa pri veasca lucrurile dintr-o perspectiva noua. Nu-i usor sa expui n fata auditoriului un subiect pe care acesta l-a auzit deja de mai multe ori. Dar, pentru a fi un bun instruc tor, trebuie sa nveti sa-l prezinti. Ce poti face? SUGESTII De un real ajutor ti va fi cercetarea. In loc sa incluzi n Tine cont de ceea ce expunere doar ideile care-ti auditoriul cunoaste vin usor n minte, foloseste in despre subiect. strumentele de cercetare prezentate la paginile 3338. Tine Adapteaza ritmul expunerii: cont de sugestiile oferite acolo privitor la obiectivele pe care accelerandu-l, n cazul ideiar trebui sa le urmaresti. In timpul cercetarilor ai putea des lor bine cunoscute, si nceti coperi ca un eveniment istoric mai putin cunoscut este n nindu-l, cand este vorba directa legatura cu argumentatia ta. Sau ai putea afla o sti despre idei noi. re recenta care sa ilustreze foarte bine ideea pe care vrei s-o Nu te multumi sa expui fapte; explica-le semnificatia discuti. sau importan ta. In timp ce examinezi materialul, pune-ti ntrebari de ge Pentru a-ti stimula facultati nul: Ce? De ce? Cand? Unde? Cine? si Cum? De exemplu: le de gandire pune-ti ntre De ce stau lucrurile asa? Cum pot s-o demonstrez? Ce crebari de genul: Ce? De ce? dinte a acest ade populare i mpiedica pe unii sa nteleag Cand? Unde? Cine? Cum? var biblic? De ce este acesta important? Cum ar trebui el sa Fa-ti timp sa argumentezi le influenteze viata oamenilor? Ce exemplu ar putea depe baza Scripturilor; dezvol ta anumite fragmente. monstra importanta aplicarii lui? Ce dezvaluie acest adevar biblic despre personalitatea lui Iehova? In functie Prezinta comparatii de ma si antiteze. terialul pe care-l dezbati, ntreaba-te: Cand a avut loc acest Fa o scurta trecere n revista eveniment? Ce aplicare practica ar putea avea acest mate a ideilor prezentate. rial astazi? Ai putea chiar sa-ti nsuflete sti expunerea men Arata cum pot fi folosite tion and chiar cateva dintre aceste ntrebari si raspunzand acele informatii n rezolvala ele. rea problemelor si n Poate ca n discurs e nevoie sa folosesti versete cunosculuarea deciziilor. te de auditoriu. Cum le-ai putea expune ntr-un mod in structiv? Nu te multumi sa le citesti. Explica-le. Analizarea unui verset cunoscut poate deveni si mai interesanta daca segmentam versetul respectiv, izoland fragmentele direct legate de te ma expunerii si explicandu-le. Sa vedem ce variante de abordare ne ofe ra un verset ca Mica 6:8 din Traducerea Lumii Noi. Ce este dreptatea? Despre a cui dreptate se vorbeste? Cum ai explica semnificatia expre siei a exercita dreptatea sau a iubi bunatatea? Ce este modestia? Cum ai aplica acest material la o persoana n varsta? Evident, materialul pe

232

Prezentare instructiva

care-l vei folosi va depinde de tema, de obiectivul pe care-l urmaresti, de auditoriu si de timpul alocat. Uneori este util sa dai o defini tie simpla a termenilor. Pentru unii este ncurajator sa afle ce nseamna regatul despre care se vorbeste n Matei 6:10. O defini tie l poate ajuta chiar si aflat de mul ti pe un crestin ani la adevar sa n teleaga mai bine adevarata semnifica tie a unui ver set. Citeste n acest sens cuvintele consemnate n 2 Petru 1:58 si defi neste apoi diversele calita ti men tionate n aceste versete: credin ta, vir tutea, cunostin ta, stapanirea de sine, perseveren ta, devo tiunea sfanta, afec tiunea fra teasca si iubirea. Cand, n acelasi context, sunt folosite cuvinte cu sens apropiat, definirea lor poate ajuta auditoriul sa le dife ren tieze. In aceasta categorie intra cuvintele n telepciune, cunostin ta, discernamant si n telegere, men tionate n Proverbele 2:16. Pentru auditoriu poate fi instructiva chiar si simpla analiza a unui text. Mul ti raman surprinsi cand descopera ca unele traduceri ale Bi bliei spun n Geneza 2:7 ca Adam a fost un suflet viu, iar n Ezechiel 18:4 ca sufletele mor. Cu o anumita ocazie, Isus i-a uluit pe saduchei citand Exodul 3:6, ale carui cuvinte pretindeau ca le cred, si aplican du-l apoi la nvierea mor tilor. Luca 20:37, 38. Uneori este instructiv sa men tionezi contextul unui verset, mpreju rarile n care au fost scrise acele cuvinte si identitatea vorbitorului sau bine Psalmul 110. Totusi, a ascultatorilor. Fariseii cunosteau Isus le-a atras aten tia asupra unui detaliu important din primul verset. El i-a ntrebat: Ce crede ti despre Cristosul? Al cui fiu este el? Ei i-au zis: Al lui David. El le-a zis: Atunci cum se face ca David, prin inspira tie, l numeste la Domn, cand spune: Iehova i-a zis Domnului meu: Sezi dreapta mea pana cand i voi pune pe dusmanii tai sub picioarele tale? Daca deci David l numeste Domn, cum este el fiul lui? (Mat. 22:4145). Cand vei aduce argumente pe baza Scripturilor, ase menea lui Isus, i vei ajuta pe oameni sa citeasca mai atent Cuvantul lui Dumnezeu. Cand un orator men tioneaza perioada n care a fost scrisa o carte a Bibliei sau timpul cand a avut loc un anumit eveniment, ar trebui sa descrie si condi tiile care au existat atunci. In felul acesta, auditoriul va n telege mai bine importan ta car tii sau a evenimentului n discu tie. Si compara tiile te pot ajuta sa- ti faci expunerea mai instructiva. Ai putea sa prezin ti o concep tie bine cunoscuta n antiteza cu declara tii-

Prezentare instructiva

233

le Bibliei. Sau ai putea sa compari doua relatari biblice paralele. Exista diferen te ntre ele? De ce? Ce nva tam din ele? Acest procedeu i poa te ajuta pe ascultatori sa priveasca subiectul dintr-o noua perspectiva. Daca ai de discutat despre un anumit aspect al ministerului crestin, ti-ai putea mboga ti expunerea pornind de la o prezentare generala. A nalizeaza ce anume trebuie facut si de ce, precum si modul n care se armonizeaza cu celelalte obiective ale noastre, ca Martori ai lui Iehova. Explica apoi unde, cand si cum se poate realiza respectiva activitate. Dar daca n expunere trebuie sa analizezi unele dintre lucrurile pro funde ale lui Dumnezeu (1 Cor. 2:10)? Daca vei ncepe cu identifica rea si clarificarea catorva elemente-cheie ale argumenta tiei, auditoriul va n telege mult mai usor detaliile. Iar, daca vei ncheia cu o scurta tre cere n revista a elementelor discutate, ascultatorii vor avea satisfac tia de a fi nva tat realmente ceva. Sfaturi privitoare la via ta cre stina. Daca ti vei ajuta ascultatorii sa n teleaga valoarea practica pe care o au n via ta lor informa tiile din ex punerea ta, le vei fi de mare ajutor. In timp ce examinezi versetele din materialul primit, ntreaba-te: De ce au fost pastrate n Scripturi aces te informa tii pana n zilele noastre? (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11). Gan deste-te la situa tiile prin care trec cei din auditoriu si analizeaza-le n lumina sfaturilor si a principiilor biblice. In timpul expunerii, argu menteaza pe baza Scripturilor aratand n ce mod i pot ajuta acele ver sete pe ascultatori sa nfrunte cu n telepciune dificulta tile prin care trec. Nu vorbi la modul general. Refera-te la atitudini si la ac tiuni concrete. Incepe aplicand la cuvantarea pe care o pregatesti una sau doua din tre sugestiile precedente. Pe masura ce dobandesti experien ta, pune n practica mai multe sugestii. Cu timpul vei vedea ca auditoriul va fi ne rabdator sa te asculte, fiind convins ca va auzi ceva cu adevarat util.

EXERCITII: 1) Fa cercetari pentru a gasi cateva aspecte instructive ntr-un text biblic cunoscut, cum ar Proverbele 8:30, 31 fi Matei 24:14 sau Ioan 17:3. 2) Citeste si Ioan 5:20. In ce mod ar putea meditarea la relatia dintre Iehova Dumne zeu si Cristos Isus sa te ajute sa folosesti aceste versete n folosul unei familii?

43 FOLOSIREA MATERIALULUI INDICAT

Ce trebuie sa faci? Construieste ti expunerea pe baza subiectului dat, iar daca ti se indica si sursa, extrage din ea versetele si ideile principale.
BIBLIA compara congrega tia crestin a cu corpul omenesc. Toate par tile lui sunt importante, dar nu au toate aceeasi func tie. In virtutea aces tui text biblic, noi ar trebui sa facem tot ce putem pentru a ne achita de orice responsabilitate ce ni se ncredin teaza. Aceasta pretinde sa ne straduim sa n telegem si sa pregatim orice tema primita fara a subaprecia importan ta anumitor subiecte, pe care le-am putea considera mai pu tin interesante (Rom. 12:48). Clasa sclavului IMPORTANTA fidel si prevazator are responsabilitatea de a furniza hrana Cand ne dezvoltam tema pe baza unui material spirituala la timpul potrivit (Mat. 24:45). Cand ne folosim primit, aratam apreciere capacit a tile pentru a ne pregati discursurile pe baza instruc fat a de programul de tiunilor primite, demonstram apreciere fa ta de acest prohranire spirituala stabilit gram si contribuim la bunul mers al ntregii congrega tii. de clasa sclavului fidel si prevazator. a, ai griCe po ti men tiona. Cand primesti o tema la scoal ja sa dezvol ti subiectul primit, si nu un altul. In majorita tea cazurilor ti se specifica si bibliografia. Daca nu ti se spu ne pe baza carui material sa- ti pregatesti tema, ti po ti alege singur sur sa. Asigura-te, totusi, n timp ce- ti pregatesti expunerea, ca prezentarea ta se concentreaza numai asupra subiectului repartizat. Cand decizi ce informa tii vei include, ia n considerare si necesita tile auditoriului. Studiaza cu aten tie materialul de referin ta, analizand versetele bibli ce aferente. Gandeste-te apoi cum l-ai putea prezenta cel mai bine n folosul auditoriului. Alege din materialul tiparit doua, trei puncte care sa constituie ideile principale ale expunerii tale si ce texte gandeste-te biblice vei citi si analiza. Cat material ar trebui sa cuprinzi? Doar atat cat po ti expune cu efi cien ta. Nu sacrifica valoarea instruirii de dragul includerii prea multor informa tii. Daca unele par ti din material nu contribuie la realizarea obiectivului expunerii, concentreaza-te doar asupra acelora care te vor ajuta sa-l atingi. Alege din materialul primit doar informa tiile cele mai instructive si mai utile pentru auditoriu. Rolul acestei lec tii este de a te
234

Folosirea materialului indicat

235

ajuta sa n telegi ca trebuie sa ai n vedere nu analizarea unui mare numar de informa tii, ci folosirea materialului indicat ca baza pentru expunere. Expunerea nu trebuie sa fie doar un rezumat al materialului. Fii pre gatit sa explici anumite idei, sa le dezvol ti, sa le ilustrezi si, eventual, sa ara ti cum pot fi puse n practica. Orice informa tie suplimentara tre buie sa contribuie la dezvoltarea ideilor principale, nu sa le nlocuiasca. SUGESTII Cu timpul, fra tii califica ti sa predea ar putea fi invita ti sa Foloseste doar materialul tina teme la ntrunirea de serviciu. Ei sunt constien ti ca tre care se refera direct la subiectul primit. buie sa foloseasca n mod eficient materialul primit si sa nu-l nlocuiasca cu altceva. In mod asemanator, fra tii care Daca tema pe care ai primit-o prevede ca baza tin cuvantari publice primesc o schi ta dupa care sa vorbeaspentru expunere un ca. Aceste schi te permit o oarecare flexibilitate, dar ti speanumit material, alege-ti cifica ideile principale, argumentele aferente lor si verseteideile principale si versetele-cheie din acest le care sus tin discursul. Inva tand sa predai pe baza unui ma material, nu din alte surse. terial indicat, te vei putea pregati pentru alte privilegii rezervate oratorilor. Acest tip de instruire te va ajuta si sa conduci n mod efi cient studiile biblice. Vei nva ta sa- ti concentrezi aten tia asupra mate rialului aflat n studiu si sa nu faci digresiuni aducand n discu tie idei care ar putea fi interesante, dar nu sunt esen tiale pentru clarificarea subiectului. Totusi, daca ai n teles esen ta acestei lec tii, nu vei fi atat de rigid, ncat sa nu-i furnizezi elevului tau explica tiile suplimentare de care are nevoie.

EXERCITIU: Timp de trei zile, cand citesti textul zilei, ncercuieste cuvantul sau expresia care indica subiectul dezbatut. Subliniaza unu sau doua comentarii scurte aflate n legatura directa cu subiectul. Apoi, prezinta liber subiectul folosin du-te de textul biblic si de ideile pe care le-ai nsemnat.

44 FOLOSIREA EFICIENTA A INTREBARILOR

Ce trebuie sa faci? Pune ntrebari care sa produca efectul scontat. Poate ca ur maresti sa obtii un raspuns oral sau sa-ti ncurajezi interlocu torul sa raspunda n gand la ntrebarea pusa. Succesul ntre barilor tale va depinde de continutul lor si de modul n care sunt formulate.
INTRUCAT pretind si un raspuns verbal sau mental , ntrebarile sunt utile pentru a-i antrena n discutie pe ascultatori. Intrebarile ne pot aju ta sa initiem conversatii si sa ne bucuram de un placut schimb de idei. In calitate de orator si folosi ntrebari pentru a suscita in nvat ator, poti teresul celor ce te asculta, pentru a ajuta pe cineva sa ratio neze pe marginea unui anumit subiect sau pentru a accenIMPORTANTA tua ceea ce vrei sa spui. Daca stii cum sa folosesti ntrebariIntrebarile eficiente le, i vei ncuraja pe cei de langa tine sa gandeasca, nu doar i vor ajuta pe ascultatori sa se implice mai mult. sa asculte. Fixeaza-ti un obiectiv si fel pune ntrebarile n asa Raspunsurile la ntrebarile nc at s a-l atingi. bine puse i pot furniza Pentru a ntretine conversatia. In ministerul de teren, informatii celui pretioase foloseste-te de orice ocazie pentru a-i invita pe oameni sa-si ce preda. exprime parerile, binenteles, daca vor. Multi Martori ncep discutii interesante punand o ntre bare simpla: V-ati gandit vreodata . . .? Cand ntrebarea lor vizeaza o problema care i preocupa cu adevarat pe oameni, succesul n lucrarea de predicare este aproape garantat. Si chiar daca interlocutorul nu s-a gandit niciodata la ntrebarea respectiva, ea i poate trezi curiozitatea. Exista nenumarate subiecte ce pot fi introduse prin ntrebari de genul: Ce parere aveti . . .? , Vi se pare ca . . .? si ca . . .? Credeti Apropiindu-se de un functionar de la curtea Etiopiei care citea cu voce tare profetia lui Isaia, evanghelizatorul Filip nu a facut decat sa-l ntre be: Intelegi ntr-adevar ce citesti? (Fap. 8:30). Aceasta ntrebare i-a ofe rit lui Filip ocazia de a-i explica adevarurile despre Isus Cristos. Cu aju torul unor ntrebari asemanatoare, unii Martori de astazi au gasit per soane nsetate dupa adevarul biblic. Cand le dai posibilitatea sa-si exprime parerea, unii oameni sunt mai re ceptivi. Dupa ce pui o ntrebare, asculta cu atentie. Nu fi critic, ci amabil,
236

Folosirea eficienta a ntrebarilor

237

aratandu-i persoanei ca-i apreciezi raspunsul. Laud-o sincer cand e cazul. Odata, dupa ce un scrib i-a raspuns n mod inteligent, Isus l-a laudat spu nandu-i: Tu nu esti departe de regatul lui Dumnezeu (Mar. 12:34). Chiar daca nu esti sti totusi sa-i multume pentru de acord cu interlocutorul, poti ca si-a spus punctul de vedere. Cuvintele lui ar putea dezvalui o atitudine de care este bine sa tii cont cand i explici adevarul biblic. Pentru a introduce notiuni importante. Cand i te adresezi SUGESTII unui grup sau conversezi cu o persoana, pune ntrebari penPentru a initia conversatia, tru a aduce n discutie importante. Asigu anumite notiuni pune ntrebari legate de probleme cu adevarat ra-te ca ntrebarile tale fac referire la chestiuni cu adevarat inimportante pentru teresante pentru auditoriu. Pentru a-i trezi interesul, ai putea interlocutor. chiar folosi ntrebari al caror raspuns nu este usor de ntreva Inainte de a mentiona o zut. Daca, imediat dupa ntrebare, faci o scurta pauza, audito idee important a, ncearc a riul ar putea sa te asculte apoi cu mai mult interes. sa pui o ntrebare care Cu o anumita ocazie, profetul Mica a folosit o serie de npoate trezi curiozitatea ascultatorilor. trebari. Dupa ce a ntrebat ce cere Dumnezeu de la nchina Foloseste torii sai, profetul a mai pus patru ntrebari, fiecare avand ntrebarile pentru a-i ajuta pe oameni cate un raspuns posibil. Ele i pregatesc pe cititori pentru ras sa nteleag a ratiunea punsul deosebit de important cu care Mica si-a ncheiat a afirmatiilor tale, logica ceasta parte a argumentatiei (Mic. 6:68). N-ai putea face si adevarurilor prezentate tu ceva asemanator cand predai? Incearca! si efectul pozitiv pe care-l pot avea acestea asupra Pentru a rationa pe marginea unui subiect. Intrebarile vietii lor. pot fi folosite pentru a-i ajuta pe altii sa urmareasca dezvolta Recurge la ntrebari rea logica a unei argumentatii. Iehova a apelat la aceasta me pentru a-l ncuraja pe elev toda cand a rostit o declaratie solemna naintea Israelului, asa nu numai sa repete cum citim n Maleahi 1:210. La nceput, el le-a zis israeliti anumite informatii, ci si lor: V-am iubit. Intrucat ei nu i-au pretuit iubirea, Iehova i-a sa spuna ce simte fat a de ceea ce nvat a. ntrebat: Nu este Esau frate cu Iacov? Apoi Iehova le-a amin tit starea de dezolare n care se afla tinutul Edomului pentru a le arata ca nu a iubit aceasta natiune din cauza nelegiuirii ei. Dupa aceea, el a folosit ilustrari, intercalate cu ntrebari, pentru a accen tua ideea ca israelitii la iubirea sa. Unele ntrebari sunt nu au reactionat puse pe buzele unor preoti infideli. Altele sunt adresate de Iehova preoti lor. Acest schimb tulburator de replici ne emotioneaz a si ne capteaz a aten tia. Logica argumentatiei este de necombatut, iar mesajul, de neuitat. Unii oratori experimentati folosesc cu eficient a ntrebarile ntr-un mod asemanator. Chiar daca anumite ntrebari nu cer un raspuns ver bal, auditoriul se implica mental, ca si cum ar participa la un dialog.

238

Folosirea eficienta a ntrebarilor

Cand conducem studii biblice, noi folosim o metoda care solicita par ticiparea elevului. Daca se limiteaza la repetarea raspunsului tiparit, ele vul nu va beneficia prea mult de pe urma studiului. Pune-i n mod ama bil ntrebari suplimentare pentru a afla ce gandeste. Cand e vorba despre nvat aturi fundamentale, ncurajeaza-l sa raspunda pe baza Bibliei. Ai pu tea chiar sa-l ntrebi: Ce legatura exista ntre aspectul despre care discu tam acum si subiectul studiat nainte? De ce este important acest aspect? Cum ar trebui sa ne influenteze viata? Aceasta metoda este mai eficien ta decat aceea de a-ti exprima propriul punct de vedere sau de a da ex plicatii ample. Facand asa, vei ajuta elevul sa se foloseasca de capaci ti tatea sa de a rationa pentru a-i sluji lui Dumnezeu. Rom. 12:1. Daca elevul nu sesizeaza o anumita idee, ai rabdare. Poate ca ncear ca sa compare ceea ce spui cu ceea ce a crezut atatia ani. Ar fi util sa abordezi subiectul dintr-un unghi diferit. Alteori nsa nu este nevoie de cat de explicatii extrem de simple. Foloseste cat mai mult Scripturile. Fa ilustrari si pune ntrebari simple care sa determine persoana sa reflecteze asupra dovezilor prezentate. Pentru a scoate la iveala sentimentele interlocutorului. Raspunsul la o ntrebare nu oglindeste neaparat ceea ce este n inima persoanei. Unii ti-ar putea da raspunsul pe care considera ei ca-l astep ti. De aceea, este nevoie de discernamant (Prov. 20:5). Ai putea sa ntrebi si tu ca Isus: Crezi tu aceasta? Ioan 11:26. Cand multi dintre discipoli s-au simtit ofensati de vorbele lui si l-au parasit, Isus si-a invitat apostolii sa-si spuna punctul de vedere. El i-a n trebat: Nu vreti sa va duceti si voi, nu? Exprimand sentimentele tu turor, Petru a spus: Doamne, la cine sa ne ducem? Tu ai cuvinte de via t a vesnic a; si ca tu esti noi am crezut si am ajuns sa stim Sfantul lui Dum nezeu (Ioan 6:6769). Altadata, Isus si-a ntrebat discipolii: Cine spun oamenii ca este Fiul omului? . Apoi le-a mai pus o ntrebare pentru a-i determina sa spuna ce aveau n inima: Dar voi, cine spuneti ca sunt? Atunci Petru a raspuns: Tu esti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu. Mat. 16:1316. Cand conduci un studiu biblic, ai putea aborda anumite chestiuni n aceeasi sa ntrebi: Cum vad colegii tai aceasta proble maniera. Poti ma? Iar dupa aceea: Dar tu, ce crezi? Cand stii exact ceea ce simte elevul, l poti ajuta mult mai bine. Pentru a accentua. Intrebarile mai pot fi folosite si pentru a accen tua anumite idei. Apostolul Pavel folosea aceasta metoda, asa cum reie-

Folosirea eficienta a ntrebarilor

239

se din Romani 8:31, 32: Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi m potriva noastra? El, care nu l-a crutat nici chiar pe propriul sau Fiu, ci l-a dat pentru noi toti, cum nu ne va da cu bunatate mpreuna cu el si toate celelalte lucruri? Retine ca, n fiecare caz, ntrebarea ntareste ide ea exprimata anterior. Dupa ce a consemnat sentinta judecatoreasca pronuntat a de Iehova mpotriva regelui Babilonului, profetul Isaia si-a exprimat convingerea ferma prin cuvintele: DOMNUL ostirilor a luat aceasta hotarare: cine I se va mpotrivi? Mana Lui este ntinsa: cine o va face sa se retraga? (Is. 14:27). Aceste ntrebari arata ca ideea n discutie nu poate fi negata. De aceea, nu este necesar un raspuns. Pentru a dezvalui un mod de gandire gresit. Intrebarile bine for mulate au puterea de a scoate la iveala un mod de gandire gresit. Inain te de a vindeca un bolnav, Isus i-a ntrebat pe farisei si pe unii experti n Lege: Este permis sa vindeci n sabat sau nu? Dupa ce l-a vindecat, Isus a mai pus o ntrebare: Cine dintre voi, daca fiul sau taurul sau ca de ntr-o fantana, nu-l va scoate imediat afara n ziua de sabat? (Luca 14:16). Aceste ntrebari nu cereau nici un raspuns, si nici nu au primit vreunul! Ele scoteau n evident a cat de gresit era modul de gandire al fariseilor. Uneori, chiar si pot ajunge sa gandeasca gresit. crestini adevaratii In secolul I, unii corinteni si-au tarat fratii prin tribunale pentru a rezolva probleme pe care ar fi trebuit sa le rezolve ntre ei. Ce a facut apostolul Pavel n aceasta situatie? El le-a pus o serie de ntrebari menite a le co recta modul de gandire. 1 Cor. 6:18. Cu putin exercitiu si tu vei ajunge sa folosesti n mod eficient ntre barile. Ai grija nsa sa fii respectuos, mai cu seama cand te adresezi unor persoane n varsta, unor oameni pe care nu-i cunosti sau unor oficiali tati. Foloseste ntrebarile pentru a prezenta adevarul biblic ntr-un mod atragator.

EXERCITII: 1) Tin and cont de teritoriul n care predici, pregateste mai multe ntrebari cu ajutorul carora sa initiezi conversatii pline de sens. 2) Citeste capitolul 3 din Romani, acordand deosebita atentie modului n care foloseste Pavel n trebarile pentru a explica ce pozitie aveau iudeii si neevreii naintea lui Dumnezeu.

45 ILUSTRARI SI EXEMPLE INSTRUCTIVE

Ce trebuie sa faci? Foloseste figuri de stil, povestiri fictive si experiente din viata reala pentru a-ti atinge obiectivele didactice.
ILUSTRARILE si exemplele sunt procedee didactice deosebit de eficien te. Ele au puterea de a trezi si vie atentia ascultatorilor. de a mentine Stimuleaza facultatile de gandire. Trezesc emotii, sensibilizand inima si con stiin ta. Uneori, pot fi folosite pentru a nvinge prejudecati. Ele sunt si un mijloc mnemotehnic. Te folosesti de ele cand predai ade varul? IMPORTANTA Figurile de stil zugravesc doar prin cateva cuvinte ima Folosirea corecta a acestor gini mentale vii. Cand sunt alese cu grija, sensul lor va fi procedee didactice mbunausor de nteles. Dar un nvat ator le poate spori valoarea tate ste calitatea expunerii, prin scurte explica tii. Biblia este plina de exemple din care influenteaz a viata oamenilor si le imprima n putem nvata. minte infor matiile auzite. Intrebuintate Incepe cu compara tii si metafore. Comparatia este cea gresit, ele pot abate atentia mai simpla figura de stil. Daca vrei sa nveti sa folosesti de la unele idei importante. ilustrarile, ar fi, poate, mai bine sa ncepi cu comparatii le. De obicei, ele sunt introduse prin cuvintele: aseme nea sau ca. Atunci cand compari doua lucruri diferite, poti scoa te n relief o particularitate comuna. Biblia abunda n figuri de stil inspirate din creatie dar si (plante, animale sau corpuri ceresti), din experienta uman a. In Psalmul 1:3 ni se spune c a cel ce cite ste cu re gularitate din Cuvantul lui Dumnezeu este ca un pom sadit langa niste paraie de apa, un pom care aduce rod si ale carui frunze nu se vestejesc. Despre cel r au se spune c a este ca leul care asteapt a sa-si prinda victima (Ps. 10:9). Iehova i-a promis lui Avraam ca samanta sa va deveni, din punct de vedere numeric, ca stelele cerului si ca ni sipul de pe t armul marii (Gen. 22:17). Referitor la relatia sa stransa cu natiunea Israel, Iehova a spus: Cum se lipeste braul de coapsele unui om, asa Imi lipisem Eu toata casa lui Israel si toata casa lui Iuda. Ier. 13:11. Si metafora scoate n evident a asemanarile dintre doua lucruri to tal diferite, dar este mult mai sugestiva. Ea vorbeste despre un ter240

Ilustrari si exemple instructive

241

men ca si cum ar fi un altul, atribuindu-i caracteristici ce apartin celuilalt termen. De exemplu, Isus le-a spus discipolilor sai: Voi sun teti lumina lumii (Mat. 5:14). Descriind raul pe care-l poate cauza o vorbire necugetata, discipolul Iacov a scris: Limba este un foc (Iac. 3:6). David i-a cantat lui Iehova: Tu esti mea stanca mea, cetatuia (Ps. 31:3). O metafora bine aleasa nu are nevoie de aproape nici o explicatie. Forta ei de sugestie este amplificata de con cizie. Metafora i poate ajuta pe ascultatori sa-si aminSUGESTII teasca o idee mult mai bine decat ar face-o o simpla afirCiteste cu regularitate Biblia; fii atent la ilustrari; mediteamatie. za la valoarea exemplelor. Hiperbola este o exagerare si trebuie folosita cu grija pen In timp ce observi lumea tru a nu fi gresit a. Isus a apelat la aceasta figura nteleas din jurul tau, asociaza men de stil pentru a zugravi o imagine de neuitat. De ce prital atitudinea si comporta mentul oamenilor cu vesti . . . la paiul din ochiul fratelui tau, dar nu iei n con argumentele pe care vrei siderare barna din propriul tau ochi? (Mat. 7:3). Inainte sa le prezinti. de a folosi aceasta figura de stil sau altele, nvat a sa utili Adun a c at mai multe exem zezi cu eficient a comparatia si metafora. ple si ilustr ari eficiente. Ele pot fi culese din publicatii, Da exemple. In locul figurilor de stil, ai putea recurge din cuv ant arile pe care le n scop didactic la exemple fie povestiri fictive, fie expeasculti sau din observatiile riente reale. Deoarece exista riscul de a fi utilizate n exces, tale personale. Pastreaza-le ntr-un dosar si foloseste-le ele trebuie prezentate cu multa grija. Exemplele ar trebui ulterior. folosite doar pentru a sustine idei deosebit de importante si a ideea, nu ar trebui expuse n asa fel ncat sa fie retinut doar exemplul. Desi nu este nevoie ca toate exemplele sa fie inspirate din realitate, ele ar trebui totusi sau atitudini sa reflecte situatii din viat a. De pilda, cand a explicat cum trebuie priviti pacatosii peni tenti, ilustrat ideea narand povestea unui om care s-a bucurat Isus si-a la gasirea oii pierdute (Luca 15:17). Raspunzandu-i unui barbat care nu ntelesese pe deplin ce voia sa spuna Legea prin porunca de a-ti iubi aproapele, Isus a relatat povestea unui samaritean ce a ajutat un om ranit, pe langa care trecusera pasivi un preot si un levit (Luca 10:3037). Daca vei nvata si sa observi cu atentie actiunile comportamentul oamenilor, vei putea valorifica din plin acest procedeu didactic. Profetul Natan a relatat o ntamplare fictiva pentru a-l mustra pe re gele David. Relatarea a avut efectul scontat, mpiedicandu-l pe David

242

Ilustrari si exemple instructive

sa se justifice. Era vorba despre un bogat care avea multe oi si despre un sarac care nu avea decat o mielusea, pe care o crestea cu multa dragoste. David fusese pastor, asa sentimentele pro ca putea ntelege prietarului acestei mielusele. De fapt, el a fost indignat de compor tamentul bogatului, care i luase saracului oaia de care era atat de atasat. Atunci Natan i-a spus direct: Tu esti omul acesta! Inima lui Da vid a fost sensibilizata, iar el s-a cait sincer (2 Sam. 12:114). Prin exer citii, delicate cu tot atat discer si sa abordezi situatiile tu vei nvata namant. Din relatarile biblice putem extrage multe exemple utile n arta pre darii. Isus a folosit astfel de exemple. Odata a spus concis: Amintiti-v a de sotia lui Lot (Luca 17:32). Cand a descris semnul prezentei sale, el a facut referire la zilele lui Noe (Mat. 24:3739). In Evrei, capito lul 11, apostolul Pavel a mentionat numele a 16 barbati si femei care au fost exemple de credint a. Pe masura ce vei cunoaste mai bine Bi blia, vei putea gasi n ea exemple elocvente cu privire la anumite evenimente sau personaje. Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11. Uneori, ai putea considera util sa accentuezi o anume idee prin re latarea unei experiente din zilele noastre. Insa ai grija sa folosesti doar experiente verificate care s a nu st anjeneasc a pe cineva din auditoriu sau sa puna n discutie un subiect controversat, total diferit de tema ta. Nu uita ca relatarea trebuie sa slujeasca unui scop. Nu aminti deta lii inutile care sa distraga atentia de la obiectivul expunerii. Te vei face n teles? Indiferent ce ilustrari sau exemple folosesti, ele trebuie sa urmareasca un scop precis. Dar va fi asa daca nu explici ce legatura au cu subiectul n discutie? Dupa ce si-a comparat discipolii cu lumina lumii, Isus a expli cat pe scurt cum se ntrebuinteaz a o lampa si le ce responsabilitati revin, n consecint a, discipolilor sai (Mat. 5:15, 16). La finele ilustra rii cu oaia pierduta, el a vorbit despre bucuria simtit a n ceruri cand un pacatos se caieste (Luca 15:7). Iar dupa nararea parabolei despre bunul samaritean, el i-a pus interlocutorului sau o ntrebare perti nenta si i-a dat un sfat concret (Luca 10:36, 37). Insa Isus le-a explicat ilustrarea despre diversele tipuri de sol si cea despre neghi na doar celor umili care i-au cerut lamuriri, nu multimilor (Mat. 13:130, 3643). Cu trei zile nainte sa moara, el a relatat parabo la vierilor asasini. Isus nu a facut nici o aplicare. De fapt, nici nu era

Ilustrari si exemple instructive

243

nevoie. Preotii ca vorbea despre ei de seama si fariseii . . . au nteles (Mat. 21:3345). Asadar, decizia de a folosi sau nu o ilustrare depin de de natura acesteia, de atitudinea auditoriului si de obiectivul ur marit. Desigur, e nevoie de timp pentru a nvata sa folosesti eficient ilus trarile si exemplele. Dar merita efortul! Ilustrarile bine alese se adre seaza atat mintii, cat si inimii. Cu ajutorul lor, mesajul va fi trans mis cu o fort a imposibil de egalat doar printr-o simpla relatare de fapte.

EXERCITIU: Analizeaza ilustrarile din urmatoarele texte biblice: Isaia 44:920; Matei 13:44; Matei 18:2135. Ce nvat atura se desprinde din fiecare? De ce sunt ilustrarile eficiente?

Figuri de stil pe care vreau sa le folosesc cand predau


Exemple din viata reala pe care vreau sa le retin si sa le folosesc


ILUSTRARI INSPIRATE 46 DIN SITUATII OBISNUITE

Ce trebuie sa faci? Foloseste ilustrari privitoare la activitati si situatii cunoscute celor din auditoriu.
ESTE important, evident, ca ilustrarile folosite sa se armonizeze cu ma terialul dezbatut. Dar, pentru mai multa eficient a, ele trebuie sa fie adecvate auditoriului. Cum ar putea influenta profilul auditoriului modul n care ti alegi ilustrarile? Cum a procedat Isus Cristos? Indiferent ca le vorbea mul timilor sau discipolilor, Isus nu facea aluzii la viata popoarelor vecine Israelului. Astfel de exemple le-ar fi fost straine celor ce-l ascultau. De pilda, Isus nu s-a referit niciodata la viata de IMPORTANTA la curtea Egiptului sau la practicile religioase din India. ToIlustrarile inspirate din tusi, comune oasituatii vor atinge ilustrarile sale erau inspirate din activitati obisnuite inima ascultatorilor. menilor de pretutindeni. El a vorbit despre repararea hainelor, despre afaceri, despre pierderea unui obiect de valoa re, despre asistarea la petreceri de nunta. El stia cum reac tioneaz a oamenii n diferite situa tii si s-a folosit de ceea ce cunostea (Mar. 2:21; Luca 14:711; 15:8, 9; 19:1523). Intrucat Isus predica n deosebi poporului Israel, ilustrarile lui faceau referire n general la obiectele si El a vorbit de din viata de zi cu zi a israelitilor. activitatile spre lucrarile agricole, despre reactia oilor la vocea pastorului si despre folosirea pieilor de animale pentru pastrarea vinului (Mar. 2:22; 4:29; Ioan 10:15). De asemenea, el a amintit evenimente istorice cunoscute: crearea primei perechi umane, Potopul din zilele lui Noe, distrugerea Sodomei si lui Lot etc. (Mat. 10:15; a Gomorei, moartea sotiei 19:46; 24:3739; Luca 17:32). Cand ti alegi ilustrarile, te gandesti si tu cu atentie cunoscute de ascultatorii tai sau la mediul la activitatile cultural din care provin acestia? Dar ce poti face cand nu te adresezi unui grup numeros, ci numai catorva persoane sau doar uneia? Incearca sa alegi o ilustrare care sa i se potriveasca foarte bine acestui auditoriu restrans. Cand i-a depus marturie unei samaritene langa o fantana din apropierea Siharului, Isus a vorbit despre apa vie, despre faptul ca celui ce o bea nu-i va
244

Ilustrari inspirate din situa tii obi snuite

245

mai fi sete niciodata si despre un izvor de apa care t asne ste pentru a da viat a vesnic a. Toate aceste figuri de stil folosite de Isus aveau tan gent a cu munca femeii respective (Ioan 4:715). Iar, cand le-a vorbit pescarilor care-si spalau mrejele, el a folosit un limbaj figurativ inspi rat din activitatea pescarilor (Luca 5:211). In fiecare dintre exemple le date, Isus ar fi putut face referire la muncile campului, deoarece as cultatorii sai traiau ntr-o regiune agricola, dar imaginile mentale create de Isus prin mentionarea activitatilor lor SUGESTII personale a produs un efect mult mai puternic asupra lor. Invat a sa te gandesti Te straduiesti nu doar la ceea ce vrei si tu sa faci la fel? sa spui, ci si la ascultatori. In timp ce Isus si-a concentrat atentia asupra oilor pier Observa cu atentie ce dute ale casei lui Israel, apostolul Pavel a fost trimis atat se ntampla n jurul tau. la Israel, cat si pagane (Mat. 15:24; Fap. 9:15). la natiunile Propune-ti sa folosesti A influentat acest lucru modul lui Pavel de a vorbi? Da. n fiecare saptamana cel Cand le-a scris crestinilor din Corint, el a facut aluzie la putin o ilustrare adecvata cursele atletice, la obiceiul de a manca n templele idolipe care sa n-o mai fi folosit. lor si la procesiunile triumfale: lucruri bine cunoscute acestor crestini neevrei. 1 Cor. 8:110; 9:24, 25; 2 Cor. 2:1416. Esti si tu la fel de atent ca Isus si Pavel cand alegi ilustra rile sau exemplele pe care sa le folosesti cont de prove n predare? Tii nienta zilnice ale ascultatorilor tai? Evident, lumea si de activitatile s-a schimbat mult ntre timp. Prin intermediul televiziunii, oamenii sunt informati ce se ntam despre ceea ce se petrece n lume. Ei stiu pla si n strainatate. Daca si oamenii din zona ta au cunostin t a despre aceste evenimente, ai putea face ilustrari bazate pe astfel de stiri. Si to tusi, ceea ce-i afecteaza cel mai mult pe oameni sunt, de obicei, problemele personale: casa, familia, serviciul, hrana, vremea. Daca ilustrarea pe care o faci pretinde sa dai multe explicatii, nseam na ca vorbesti despre ceva necunoscut auditoriului. O astfel de ilustra re va eclipsa ideea pe care intentionezi s-o transmiti. In acest caz, au ditoriul ar putea retine ilustrarea, dar nu si adevarul biblic pe care vrei sa i-l faci cunoscut. Isus nu a facut comparatii complicate, ci a amintit exemple simple, cunoscute. El s-a folosit de lucruri mici ca sa explice lucruri mari si de lucruri usoare ca sa clarifice lucruri dificile. Facand analogii ntre ade varurile spirituale si cotidiene, Isus i-a ajutat pe oameni aspectele vietii

246

Ilustrari inspirate din situa tii obi snuite

sa nteleag a mai bine si a adevarurile spirituale pe care li le ex sa retin plica. Ce exemplu demn de imitat!

EXERCITIU: Analizeaza ilustrarea din Matei 12:1012. De ce a fost ea eficienta?

Ilustrari pe care le-as putea folosi cand discut cu un adolescent despre principiile morale

Ilustrari pe care le-as putea folosi cand discut cu un adult despre un adevar biblic fundamental

FOLOSIREA EFICIENTA A MIJLOACELOR VIZUALE 47

Ce trebuie sa faci? Foloseste ilustratii, har ti, grafice sau alte lucruri pentru a pre zenta cat mai sugestiv ideile importante.
DE CE sunt importante mijloacele vizuale cand predai? Deoarece fac predarea mult mai eficienta. Iehova Dumnezeu si Isus Cristos s-au fo losit de ele, iar noi putem nva ta din exemplul lor. Cand cuvintele sunt nso tite de mijloace vizuale, informa tiile sunt receptate cu ajutorul a doua sim turi. In felul acesta aten tia auditoriului este men tinuta vie, iar eficien ta informa tiilor creste. Cum te po ti folosi de mijloa cele vizuale cand prezin ti vestea buna? Cum po ti fi sigur ca IMPORTANTA le folosesti cu eficien ta? Imaginea lasa deseori o amprenta mai clara Cei mai mari Inva tatori s-au folosit de mijloace vi si mai puternica asupra zuale. Iehova s-a folosit de mijloace vizuale de neuitat pen mintii decat cuvintele. tru a preda lec tii deosebit de importante. Intr-o noapte, el l-a dus pe Avraam afara si i-a spus: Uita-te spre cer si nu mara stelele, daca po ti sa le numeri. . . . Asa va fi saman ta ta (Gen. 15:5). Chiar daca din punct de vedere omenesc aceasta pro misiune parea imposibila, Avraam a fost profund impresionat si si-a pus ncrederea n Iehova. Alta data, Iehova l-a trimis pe Ieremia n atelie rul unui olar ca sa observe cum modeleaza lutul. Ce lec tie memorabi la despre autoritatea pe care o exercita Creatorul asupra fiin telor uma ne (Ier. 18:16)! Si cum ar fi putut uita Iona lec tia de ndurare pe care i-a dat-o Iehova prin intermediul unei curcubete (Iona 4:611)? Iehova chiar le-a spus profe tilor sai sa foloseasca anumite obiecte cunoscute pentru a-si pune n scena mesajele profetice (1 Imp. 11:2932; Ier. 27:18; Ezec. 4:117). Tabernacolul si templul sunt reprezentari care ne ajuta sa n telegem realita tile ceresti (Evr. 9:9, 23, 24). Dumnezeu s-a folosit de multe ori si de viziuni pentru a transmite informa tii importan te. Ezec. 1:428; 8:218; Fap. 10:916; 16:9, 10; Rev. 1:1. Dar cum s-a folosit Isus de mijloacele vizuale? Cand fariseii si mem brii partidului lui Irod au ncercat sa-i ntinda o cursa, Isus a cerut un dinar si a atras aten tia asupra efigiei lui Cezar. Apoi, el a expli cat ca lucrurile Cezarului trebuie restituite Cezarului, iar lucrurile lui
247

248

Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale

Dumnezeu, lui Dumnezeu (Mat. 22:1921). Pentru a-i ajuta sa n telea ga ce nseamna a-l onora pe Dumnezeu cu tot ce avem, Isus le-a vorbit despre o vaduva sarmana care si-a donat la templu toate mijloacele de existen ta: doua monede mici (Luca 21:14). Alta data, el s-a folosit de un copilas pentru a ilustra ce nseamna sa fii umil, lipsit de ambi tii (Mat. 18:26). In plus, a aratat personal semnifica tia umilin tei spalan du-le discipolilor sai picioarele. Ioan 13:14. Cum ne putem folosi de mijloacele vizuale. Spre deosebire de Iehova, noi nu putem comunica prin intermediul MIJLOACELE VIZUALE viziunilor. Cu toate acestea, n publica tiile Martorilor lui EFICIENTE . . . Iehova exista multe imagini sugestive. Foloseste-le pentru Ar trebui sa evidentieze sau sa clarifice conceptele a-i ajuta pe cei interesa ti sa vada cu ochii min tii Paradisul care se cer subliniate. pamantesc promis n Cuvantul lui Dumnezeu. La un stu Ar trebui, mai ntai diu biblic la domiciliu ai putea sa-i ara ti elevului o imagi de toate, sa instruiasca. ne care are legatura cu ceea ce studia ti si sa-l rogi sa o de Cand sunt aratate de pe scrie. Este demn de remarcat ca, dupa ce i-a dat profetu podium, ar trebui sa fie lui Amos anumite viziuni, Iehova l-a ntrebat: Ce vezi, usor de vazut de catre Amos? (Am. 7:7, 8; 8:1, 2). Si toti tu po ti pune ntrebari asema cei din auditoriu. natoare cand vrei sa-i atragi cuiva aten tia asupra imaginilor cu rol didactic din publica tiile noastre. Pentru a- ti ajuta elevul sa n teleaga mai bine profe tii precum cea despre cele sapte timpuri din Daniel 4:16 sau cea despre cele sapte zeci de saptamani din Daniel 9:24, ai putea sa faci calcule pe o foaie de hartie sau sa ntocmesti un tabel cronologic care sa arate succesiu nea evenimentelor importante. Astfel de mijloace vizuale apar n multe dintre publica tiile noastre de studiu. In timpul studiului biblic n familie, a ti putea n telege mai usor detaliile despre tabernacol, despre templul din Ierusalim sau despre tem plul din viziunea lui Ezechiel daca a ti folosi o ilustra tie sau o reprezen tare grafica, asemenea celor din Perspicacitate pentru n telegerea Scripturilor, din apendicele la Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi cu referin te si din diverse edi tii ale Turnului de veghere. Cand citesti Biblia mpreuna cu familia, foloseste din plin har tile. Ur mareste calatoria lui Avraam din Ur spre Haran si de acolo la Betel. Ob serva drumul parcurs de israeli ti de la iesirea din Egipt pana cand au ajuns n Tara Promisa. Delimiteaza teritoriul mostenit de fiecare trib is raelit. Determina suprafa ta regatului lui Solomon. Identifica traseul

Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale

249

parcurs de Ilie cand, amenin tat de Izabela, a fugit din Izreel pana n desertul aflat dincolo de Beer-Seba (1 Imp. 18:4619:4). Localizeaza orasele si satele n care a predicat Isus. Urmeaza-l pe Pavel n calatorii le sale, lasandu-te calauzit de cartea Faptele. Mijloacele vizuale sunt utile si pentru a- ti ajuta elevul sa n teleaga mo dul n care func tioneaza congrega tia. Ai putea sa-i ara ti un program tipa rit si sa-i explici ce fel de informa tii se analizeaza la congrese. Mul ti au ramas impresiona ti dupa ce au vizitat Sala Regatului sau o filiala a Mar torilor lui Iehova. Astfel de vizite pot fi o modalitate eficienta de a nvin ge prejudeca tile fa ta de lucrarea noastra si scopul ei. Cand vin la Sala Re gatului, arata-le prin ce se deosebeste de alte lacasuri de cult, accentuand ca este o construc tie simpla, dar propice studiului. Eviden tiaza aspectele direct legate de ministerul nostru public: standurile de literatura, har ti le cu teritorii si cutiile de dona tii (diferite de farfuriile pentru colecta). Daca dispui de videocasetele pregatite sub ndrumarea Corpului de Guvernare, foloseste-le pentru a le insufla elevilor ncredere n Biblie, pentru a-i familiariza cu activitatea Martorilor lui Iehova si pentru a-i ncuraja sa traiasca n armonie cu principiile Bibliei. Folosirea mijloacelor vizuale n prezen ta unui auditoriu numeros. Cand sunt bine pregatite si folosite, mijloacele vizuale pot fi instrumente didactice deosebit de eficiente pentru instruirea unui auditoriu numeros. Clasa sclavului fidel si prevazator ne ofera diverse tipuri de asemenea mijloace. De obicei, articolele de studiu din Turnul de veghere con tin ilustra tii de care conducatorul studiului se poate folosi pentru a reliefa ideile importante. Publica tiile pentru studiul de carte al congrega tiei pot fi fo losite n acelasi mod. Unele schi te de cuvantari publice s-ar putea preta la folosirea unor mijloace vizuale pentru a ilustra anumite idei. Dar cel mai eficient ma terial didactic ramane Biblia, deoarece ea se afla n mana majorita tii ce lor prezen ti. Daca, pentru a ilustra una sau mai multe idei principale ale unui discurs, folosesti uneori un desen sau o schi ta scurta, asigu ra-te mai ntai ca ascultatorii din ultimele randuri pot sa vada bine aces te auxiliare. Foloseste-le totusi cu masura. Cand pregatim o expunere sau cand predam adevarul, noi nu ntre buin tam mijloace vizuale pentru a ne distra auditoriul. In cazul n care folosim un mijloc vizual trebuie sa ne convingem ca eviden tiaza cu

250

Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale

seriozitate ideile pe care vrem sa le accentuam n mod deosebit. El este util numai cand contribuie la clarificarea unei idei, facand-o mai usor de n teles, sau cand dovedeste veridicitatea celor spuse. Corect folosi te, mijloacele vizuale adecvate lasa o amprenta adanca n mintea ascul tatorului, ajutandu-l sa-si aminteasca dupa mul ti ani atat mijloacele vi zuale la care s-a recurs, cat si ideea pe care au clarificat-o. Auzul si vazul joaca un rol important n nva tare. Re tine modul n care s-au folosit cei mai mari Inva tatori de aceste doua sim turi si stra duieste-te sa-i imi ti cand le predai altora adevarul.

EXERCITIU: Enumera mai jos mijloacele vizuale pe care le-ai putea folosi . . .

Pentru a insufla apreciere fat lui Iehova a de organizatia

Pentru a-i explica unui copil anumite adevaruri biblice

RATIONAMENTE LOGICE 48

Ce trebuie sa faci? Foloseste textele biblice, ilustrarile si ntrebarile ntr-un mod rational si n asa fel ncat sa-i stimuleze pe cei prezenti sa as culte si sa gandeasca.
NOI suntem bucurosi de schimbarile pe care Cuvantul lui Dumnezeu le-a produs n viata noastra si sa simta aceasta bucurie. dorim ca si altii De asemenea, suntem constien ti ca viitorul oamenilor depinde de reac tia lor la vestea buna (Mat. 7:13, 14; Ioan 12:48). Noi dorim din toata inima ca ei sa accepte adevarul. Si cele mai totusi, pentru ca sa obtinem bune rezultate, zelul si convingerile noastre puternice trebu ie nsotite de discernamant. IMPORTANTA Daca i vom spune clar si raspicat unei persoane ca o docO abordare prea directa trina la care tine mult este falsa si sau dogmatica i va i vom demonstra chiar determina pe ascultatori adevarul celor spuse printr-o serie lunga de texte biblice, nu sa-si nchid a mintea vom avea prea mult succes. De exemplu, daca ne mul tumim si inima. In schimb, doar sa condamnam anumite sarbatori populare afirmand un rationament logic, pe langa faptul ca este ca sunt de origine pagana, este mai mult ca sigur ca nu vom deosebit de convingator, schimba sentimentele interlocutorului. Insa, fiind ra tionali, favorizeaza discutia, sau rezonabili, vom avea mai mult succes. Dar ce nseamna i stimuleaza pe oameni sa mediteze la ceea ce au a fi ra tional, sau rezonabil? auzit si pune bazele unei Scripturile ne spun ca n telepciunea de sus este . . . pas noi conversatii. nica, rezonabila (Iac. 3:17). Termenul grecesc redat aici prin rezonabila nseamna literalmente mpaciuitoare. Alte traduceri l redau prin blanda, plina de conside ra tie sau rabdatoare. Observa ca atitudinea rezonabila este asocia ta aici cu calitatea de a fi pasnic. In Tit 3:2 este men tionata alaturi de blande te si n contrast cu agresivitatea. In Filipeni 4:5 ni se spu ne sa fim cunoscu ti pentru rezonabilitatea noastra. O persoana re zonabila, sau ra tionala, tine cont de trecutul, de situa tia si de senti mentele celui cu care vorbeste, fiind gata sa lase de la ea cand este ca zul. Tratandu-ne semenii n acest mod, i vom ajuta sa-si deschida min tea si inima, astfel ncat sa fie mai receptivi la argumentele noastre biblice.
251

252

Ra tionamente logice

De unde sa ncepem. Istoricul Luca afirma ca apostolul Pavel, cand era la Tesalonic, a folosit Scripturile explicand si dovedind cu citate ca trebuia ca Cristosul sa sufere si (Fap. 17:2, 3). Sa sa se ridice din morti retinem ca acest episod s-a petrecut ntr-o sinagoga, unde cei prezenti recunosteau autoritatea Scripturilor ebraice. De aceea, era in dicat sa porneasca discutia de la ceva acceptat de toti. SUGESTII Cand li s-a adresat grecilor adunati pe Areopagul din AteCand decizi cum sa ncepi na, Pavel nu si-a nceput discursul cu citate din Scripturi. El conversatia, cont tine de mediul din care a pornit de la adevaruri pe care ei le cunosteau si le accep provin ascultatorii tai tau si s-a folosit de acestea pentru a-i determina sa-l asculte si de atitudinea lor. n timp ce le vorbea despre Creator si scopurile Sale. Fap. Nu contesta fiecare 17:2231. afirmatie eronata La ora actuala exista miliarde de oameni care nu recunosc pe care o fac. autoritatea Bibliei. Dar aproape toti sunt afectati de conditii Exprima-te cu convingere, le dificile din acest sistem de lucruri. Oamenii t anjesc dup a dar nu uita ca si ceva mai bun. Afla mai ntai ce-i preocupa si ascultatorii tai, la fel dupa aceea ara ca tine, au dreptul sa ta-le explicatiile pe care le ofera Biblia. Rationamentele tale aleaga n ce sa creada. logice i-ar putea determina sa asculte ce spun Scripturile de Nu te grabi sa le raspunzi spre scopul pe care-l are Dumnezeu cu omenirea. la ntrebari, ci foloseste-te S-ar putea ca elevul sa fi mostenit de la parinti anumite de ilustrari sau de ntrebari obiceiuri si practici religioase. Acum, ns a, el descoper a ca suplimentare pentru a-i ajuta sa rationeze. acestea nu-i sunt placute lui Dumnezeu si renunt a la ele pen tru a se conforma nvat aturilor biblice. Cum va putea sa le Obisnuie ste-te sa-ti ajuti ascultatorii sa rationeze explice parintilor sai decizia pe care a luat-o? Poate ei con asupra textelor biblice, sidera ca fiul lor, renegand mostenirea religioasa pe care i-au explicand expresiile-cheie, lasat-o, i reneaga pe ei nsi si. De aceea, nainte de a le exaratand modul n care plica motivul biblic care sta la baza hotararii sale, elevul va contextul sau alte versete le clarifica sensul sau trebui, poate, sa-si de iubirea si asigure parintii de respectul recurgand la exemple care sau. sa demonstreze cum poate Cand sa cedezi? Desi autoritate absoluta, chiar si detine fi aplicat un anumit verset. Iehova se dovedeste Cand i-au a fi extraordinar de rational. scos pe Lot si pe familia acestuia din Sodoma, ngerii lui Iehova i-au spus lui Lot: Scapa la munte ca sa nu pieri! Dar Lot i-a implorat: O! nu, Doamne! El i-a rugat sa-l lase sa fuga la Toar. Iehova a aratat consideratie fat a de el acceptandu-i rugamintea. A distrus celelalte orase, Mai tarziu nsa, Lot a respec dar nu si Toarul. tat instructiunile date initial de Iehova si s-a mutat n regiunea monta na (Gen. 19:1730). Desi ca instructiunile pe care i le-a dat lui a stiut

Ra tionamente logice

253

Lot erau corecte, Iehova a asteptat cu rabdare si pana cand consideratie Lot si-a dat seama de asta. Pentru a mentine bune relatii si cu semenii nostri, noi trebuie sa fim rationali. Poate ca suntem convinsi ca celalalt a gresit si avem si argu mente s-o demonstram. Totusi, de multe ori este mai bine sa nu insis tam. A fi rational, sau rezonabil, nu nseamna a ncalca normele lui Iehova. Ar fi nsa mult mai indicat sa-i spui interlocutorului ca te bucuri ca si-a exprimat punctul de vedere si ero sa treci peste unele afirmatii nate, dirijand discutia spre aspecte ziditoare. Chiar dac a interlocutorul ti respinge cu vehement a convingerile, nu-ti pierde calmul. Intreaba-l de ce gandeste In felul acesta i vei n acest mod si asculta-l cu atentie. ntelege mai bine punctul de vedere si vei putea pune bazele unei noi conversatii, mai constructive. Prov. 16:23; 19:11. Iehova a nzestrat fiintele umane cu liber arbitru si le permite sa si-l foloseasca chiar daca uneori nu iau decizii ntelepte. Ca purtator de cu vant al lui Iehova, Iosua a aratat modul n care s-a purtat Dumnezeu fat a de Israel. Apoi el a zis: Si DOM daca vi se pare ca e rau sa slujiti NULUI, alegeti astazi cui vreti sa slujiti: sau dumnezeilor carora le slu jeau parintii dincolo de Fluviu, sau dumnezeilor amoritilor, n a vostri caror tar a locuiti. Cat despre mine, eu si casa mea vom sluji DOMNU LUI (Ios. 24:15). Desi avem si astazi misiunea de a depune marturie si de a vorbi cu convingere, noi nu obligam pe nimeni sa creada (Mat. 24:14). Fiecare om trebuie sa aleaga singur, iar noi i respectam acest drept! Pune ntrebari. Isus ne-a lasat un exemplu remarcabil n ce priveste modul de a-i face pe altii El a tinut cont de mediul din care sa rationeze. proveneau ascultatorii, apeland la ilustrari usor S-a folosit n de nteles. mod eficient si de ntrebari, oferindu-le astfel interlocutorilor posibili tatea de a-si spune parerea si de a dezvalui ce aveau n inima. In plus, i-a ncurajat sa gandeasca rational chestiunile discutate. Un barbat versat n Lege l-a ntrebat: Invat atorule, ce trebuie sa fac pentru a mosteni viat a vesnic a? Isus i-ar fi putut da usor raspunsul, nsa l-a invitat sa-si exprime punctul de vedere ntrebandu-l: Ce este scris n Lege? Cum citesti? Raspunsul barbatului a fost corect. Dar a pus acest raspuns capat conversatiei? Nu. Isus l-a lasat sa vorbeasca, iar din ntrebarea pe care acest om i-a adresat-o dupa aceea reiese ca ncer ca sa-si dovedeasca dreptatea. Intrebarea suna astfel: Cine este de fapt aproapele meu? In loc sa-i dea direct definitia cuvantului aproapele,

254

Ra tionamente logice

pe care acesta oricum ar fi contestat-o, data fiind atitudinea generala a evreilor fat a de neevrei si cu aju samariteni, Isus l-a ajutat sa rationeze torul unei ilustrari. Era vorba despre un samaritean care, din compasiu ne, a venit n ajutorul unui calator ce fusese jefuit si batut, n timp ce un preot si un levit trecusera pe langa el nepasatori. Punand o ntreba re simpla, Isus s-a asigurat ca omul a nteles ideea. Prin rationamentul sau, Isus a conferit cuvantului aproapele o semnificatie la care omul nu se gandise niciodata (Luca 10:2537). Ce exemplu demn de imitat! In loc sa monopolizezi discutia si sa gandesti n locul locatarului, nva t a sa folosesti cu mult tact ntrebari si ilustrari care sa-l ndemne sa gan deasca. Adu argumente. Cand vorbea n sinagoga din Tesalonic, apostolul Pavel nu se multumea doar sa citeasca dintr-o sursa acceptata de audi toriu. Luca relateaza ca Pavel a explicat, a demonstrat si a aplicat ceea ce citea. Rezultatul a fost ca unii . . . au devenit credinciosi si s-au asociat cu Pavel si cu Sila. Fap. 17:14. Indiferent de componenta de acest gen auditoriului, rationamentele sunt ntotdeauna utile. Sunt utile cand le vorbesti rudelor, colegilor de munca sau de scoal a, cand le depui marturie n minister unor persoa ne necunoscute, cand conduci studii biblice sau cand tii o cuvantare n congregatie. Cand citesti un text biblic, nu nseamna ca, daca tu i n telegi sensul, i-l vor ntelege si si Explicatiile altii. aplicarile tale ar pu tea parea dogmatice. N-ar fi mai bine sa alegi si sa explici cateva cuvin te-cheie din verset? Sau sa prezinti dovezi suplimentare din context ori dintr-un alt verset care prezinta aceeasi idee? Ai putea sa demonstrezi cu ajutorul unei ilustrari logica celor spuse sau sa pui ntrebari care sa aju te auditoriul sa rationeze? Folosind rationamente logice, vei lasa o buna impresie si vei ndemna ascultatorii sa mediteze la cele discutate. ti

EXERCITII: 1) Dupa ce-i depui marturie cuiva care are convingeri puternice, analizea za-ti modul n care ai condus discutia. Ce dovezi ai adus? Ce ilustrari ai in clus? Ce ntrebari ai pus? Cum ai tinut cont de sentimentele interlocutoru lui tau sau de mediul din care provine? Daca nu poti aplica aceste sfaturi n serviciul de teren, ncearca sa exersezi cu un alt proclamator. 2) Gandes te-te ce rationamente i-ai putea prezenta cuiva fie adult, fie copil care intentioneaz a sa faca ceva gresit, si repeta-le cu voce tare.

ARGUMENTE CONVINGATOARE 49

Ce trebuie sa faci? Furnizeaza dovezi concludente care sa-ti sprijine afirmatiile.

CAND afirmi ceva, cei ce te asculta au tot dreptul sa se ntrebe: Ce si gurant a am ca acest lucru e adevarat? Ce dovezi exista ca ceea ce spune oratorul trebuie luat n seama? Ca nvat ator, ai datoria sa le raspunzi la astfel de ntrebari sau sa-i ajuti sa gaseasca ei raspunsul. Daca ideea enuntat a de tine este esential a pentru argumentatie, asigura-te ca le oferi motive ntemeiate ca s-o accepte. In felul acesta, expunerea ta va avea fort a de convingere. IMPORTANTA Apostolul Pavel a avut si el fort a de convingere. Prin arguDaca nu-i convingi mente solide, prin rationamente logice si sincere, rugaminti de veridicitatea celor spuse de tine, ascultatorii nu te el ncerca sa-si ajute ascult atorii s asi schimbe mentalitatea. vor crede si nu vor trece El este un excelent exemplu pentru noi (Fap. 18:4; 19:8). la actiune. Exista nsa si oratori care folosesc puterea de convingere pen tru a-i induce n eroare pe oameni (Mat. 27:20; Fap. 14:19; Col. 2:4). Poate ca pornesc de la o premisa gresit a, se bazeaza pe surse tendentioase, folosesc argumente superficiale, ignora faptele contrare opiniilor lor sau fac apel mai mult la sentimente decat la ratiune. Ar tre bui sa evitam astfel de metode. Bine ancorate n Cuvantul lui Dumnezeu. Noi nu ar trebui sa pre dam idei personale, ci, mai degraba, sa transmitem ceea ce am nvatat din Biblie. In acest sens, ne sunt de mare ajutor publicatiile clasei sclavului fidel si prev az ator. Ele ne ndeamn a s a examin am cu aten tie Scripturile. La randul nostru, noi ndreptam atentia oamenilor spre Biblie, nu pen tru a le arata ca avem dreptate, ci din dorinta sincera de a-i ajuta sa vada personal ce scrie n ea. Noi subscriem la cuvintele lui Isus Cristos, care a spus n rugaciunea adresata Tatalui sau: Cuvantul tau este adevar (Ioan 17:17). Nu exista autoritate mai mare decat aceea exercitata de Iehova Dumnezeu, Creatorul cerului si al pamantului. Pentru ca argumentele noastre sa fie convingatoare, trebuie sa se bazeze pe Cuvantul sau. Uneori ai putea ntalni persoane care nu cunosc Biblia sau care nu o accepta drept Cuvantul lui Dumnezeu. In aceste cazuri trebuie sa dai do vada de discernamant pentru a sti textele cand si cum sa mentionezi
255

256

Argumente convingatoare

biblice. Ar fi bine sa ncerci totusi atentia cat mai repede sa le ndrepti spre aceasta sursa de informatii demna de ncredere. Dar nseamna oare ca simpla citare a unui text biblic important consti tuie n sine un argument de necontestat? Nu neaparat. Ar putea fi nece sar sa te referi si susti la context pentru a demonstra ca citatul biblic ti ne cu adevarat afirmatiile. Daca dintr-un verset al carui context se refera la alt subiect extragi doar un principiu, va fi nevoie sa prezinti mai multe dovezi. Va trebui, poate, sa mentionezi si alte verSUGESTII sete din care transpare principiul amintit pentru a-ti convin Nu te mul tumi sa faci ge auditoriul ca ceea ce spui se bazeaza efectiv pe Scripturi. simple afirma tii, ci prezinta Nu ncerca sa spui mai mult decat spune versetul. Cites si dovezi convingatoare care sa sus tina ideile te-l cu atentie. Chiar daca pasajul respectiv se refera la subiec importante. tul pe care-l discuti, el nu va avea fort a de convingere daca Bazeaza- ti argumentele cel ce te asculta nu vede n el dovada afirmatiilor tale. pe Scripturi. Coroborate prin dovezi suplimentare. Uneori, pentru a-ti Adu dovezi suplimentare ajuta interlocutorul sa nteleag a caracterul logic al Scripturi pentru a- ti atinge obiectivul lor, ar putea fi util s a-i aduci argumente din anumite surse exsi pentru a raspunde nece trabiblice demne de crezare. sita tilor auditoriului. De exemplu, ai putea face aluzie la universul vizibil pentru a demonstra existenta legile natu unui Creator. Ai putea mentiona rii, de pilda gravitatia, explicand ca acestea presupun existenta unui Le gislator. Logica ta va fi imbatabila daca se va armoniza cu ceea ce se afir ma n Cuvantul lui Dumnezeu (Iov 38:3133; Ps. 19:1; 104:24; Rom. 1:20). Dovezile de acest gen sunt utile ntrucat demonstreaza ca tot ceea ce spune Biblia corespunde realitatii. Incerci sa ajuti a ca Biblia este ntr-adevar Cuvan pe cineva sa nteleag tul lui Dumnezeu? Ai putea sa citezi afirmatiile unor eruditi care sustin aceasta idee, dar constituie oare declaratiile lor o proba de necontestat? Astfel de citate le vor fi de folos doar celor ce au respect fat a de acei eruditi. tifice pentru a demonstra veridicitatea Ai putea aduce dovezi stiin Bibliei? Daca ai folosi ca baza pentru argumentele tale opiniile unor oa meni de stiin t a, care sunt si nseamna ca ti construiesti ei imperfecti, argumentatia a. In schimb, daca vei porni n argu pe o temelie subred mentatia ta de la Cuvantul lui Dumnezeu, amintind dupa aceea desco peririle stiin tifice care confirma exactitatea Bibliei, argumentele tale vor avea o temelie solida. Adu suficiente dovezi cand doresti sa demonstrezi ceva. Numarul do vezilor va depinde de auditoriu. De exemplu, daca vorbesti despre de-

Argumente convingatoare

257

scrierea zilelor din urma facuta n 2 Timotei 3:15, ai putea atrage aten tia recenta din care reiese ca oamenii nu au afectiune na spre o stire turala. Exemplul respectiv ar putea fi suficient pentru a demonstra ca acest aspect al semnului care arata ca traim n zilele din urma este acum n curs de mplinire. Cateodata este bine venita o analogie (sau compararea a doua lucruri care au n comun elemente importante). Totusi, analogia n sine nu are nici o valoare daca nu-si gaseste suportul n Biblie. Ea poate nsa ajuta pe cineva sa sesizeze logica ideii. O asemenea analogie poate fi folosita pentru a explica, de exemplu, ca Regatul lui Dumnezeu este un guvern. Ai putea sa specifici ca, asemenea guvernelor omenesti, Regatul lui Dumnezeu are conducatori, supusi, legi, un sistem judiciar si un sistem educational. Uneori, pentru a arata ca aplicarea sfaturilor biblice este o dovada de ntelepciune poti afirma folosi experiente reale, iar pentru a-ti sustine tiile poti include si personale. De exemplu, cand i spui unei experiente persoane cat este de important sa citeasca si sa studieze Biblia, ai putea sa-i explici cum te-a ajutat pe tine n viat a acest studiu. Pentru a-si ncuraja fratii, apostolul Petru a vorbit despre transfigurare. El fusese mar cator ocular la acest eveniment (2 Pet. 1:1618). Si Pavel a mentionat teva experiente personale (2 Cor. 1:810; 12:79). Evident, ar trebui sa amintesti aceste experiente pentru a nu atrage n mod ne cu moderatie potrivit atentia asupra ta. Intrucat mediul din care provin oamenii si mentalitatea lor sunt di ferite, ceea ce-i convinge pe unii ar putea sa nu-i satisfaca pe altii. Prin urmare, pentru a decide asupra argumentelor pe care le vei folosi si asu pra modului n care le vei prezenta, tine cont de mentalitatea asculta torilor tai. In Proverbele 16:23 se spune: Cine are o inima nteleapt a si arata ntelepciunea cand vorbeste si mereu se vad nvat aturi noi pe buzele lui.

EXERCITII: 1) Deschide cartea Sa aducem argumente din Scripturi la capitolul despre Isus Cristos. Observa modul n care raspunsurile la ntrebari se bazeaza n principal pe Biblie. 2) Examineaza articolele introductive dintr-un numar al Turnului de veghere sau din Trezi ti-va! Alege cateva idei principale. Sublinia za textele biblice importante si dovezile care le sustin.

50 SENSIBILIZAREA INIMII

Ce trebuie sa faci? Tine cont de ceea ce simt ascultatorii fat a de subiectul n dis cutie. sentimente si Trezeste-le o motivatie care sa-i ndemne sa se apropie de Dumnezeu si sa-i devina prieteni.

CAND depui marturie, straduieste-te sa sensibilizezi inima celor ce te asculta. Deseori, n Biblie, inima este pusa n contrast cu ceea ce este omul n aparent a. Inima figurativa reprezinta persoana launtrica: ce simte, ce gandeste, de ce gandeste ntr-un anume fel si cum i sunt in fluentate actiunile de ganduri. Inima simbolica este locul unde se plan teaza samanta adevarului (Mat. 13:19). Tot n inima trebuie sa se cultive si ascultarea de Dumnezeu. Prov. 3:1; Rom. IMPORTANTA 6:17. Pentru a-i placea lui Daca vrei, deci, ca nvat atura pe care o predai sa patrunIehova, oamenii trebuie sa-si ntipareasca adanc da n adancul inimii, concentreaza-te asupra urmatoarelor n inima Cuvantul obiective: 1) Observa ce anume i-a influentat deja inima inlui Dumnezeu. terlocutorului. 2) Scoate n evident a nsusiri cum ar fi iubi rea si interlocutorul sa-si teama de Iehova. 3) Incurajeaza-ti analizeze motivatiile cele mai profunde, pentru a-i putea placea pe de plin lui Iehova. Da dovada de discernamant. Unii oameni nu au acceptat nca ade varul din diverse motive. Cand conduci un studiu biblic la domiciliu, poate ca va trebui sa nlaturi anumite prejudecati si sa furnizezi infor matii ale elevului. Sau poate care sa corecteze eventualele idei gresite ca nu va trebui decat sa aduci cateva dovezi. Intreaba-te: Este aceasta persoana constient a ca are necesitati spirituale, ca orice fiint a umana? Cat de mare i este credinta? Ce anume nu crede? De ce? Are nevoie de ajutor pentru a-si care ar putea-o mpiedica sa-si nvinge dorintele asu me responsabilitatile ce decurg din cunoasterea adevarului? Nu este ntotdeauna usor sa afli motivul pentru care oamenii cred anumite lucruri. Sfatul n inima unui om este ca o apa adanca, se spu ne n Proverbele 20:5, si sa omul priceput [cu discernamant, NW ] stie scoata din ea. Discernamantul este capacitatea de a privi dincolo de aparente. El pretinde un fin spirit de observatie si interes fat a de altii.
258

Sensibilizarea inimii

259

Comunicarea nu este doar verbala. Anumite subiecte l-ar putea face pe elev sa-si schimbe expresia fe tei sau tonul vocii. Daca esti parinte, n telegi, fara ndoiala, ca o schimbare n comportamentul copilului tau ar putea fi, de fapt, o reac tie la anumite influen te noi. Nu ignora aces te semnale! Ele dezvaluie ce se ntampla n inima persoanei. Intrebarile alese cu grija ti permit sa descoperi ce se afla n inima cuiva. Ai putea sa ntrebi: Ce crezi despre . . .? , Ce te-a convins ca . . .? , Cum ai reac tiona daca . . .? Fii nsa SUGESTII atent sa nu-l bombardezi cu ntrebari. Cu mult tact, ai puManifesta o iubire sincera. tea sa-i spui mai ntai: Pot sa te ntreb . . .? A patrunde n Intelege ce anume inima cuiva este o munca grea, care nu se realizeaza de azi le-a influentat inima ascultatorilor. pe maine. Pentru ca cineva sa fie dispus sa- ti dezvaluie sen timentele sale cele mai launtrice trebuie mai ntai sa-i cas Scoate n evident a extraordinarele calitati tigi ncrederea, iar asta cere timp. Dar, chiar si dupa aceea, ale lui Iehova. trebuie sa fii atent sa nu creada ca vrei sa te amesteci n tre Ajuta-ti ascultatorii burile lui. 1 Pet. 4:15. sa nteleag a cum si pot De asemenea, ai nevoie de discernamant pentru a- ti conanaliza si corecta trola reac tiile la cuvintele interlocutorului. Nu uita ca obiecmotivatiile. tivul tau este acela de a-i n telege sentimentele pentru a sta bili ce fel de informa tii biblice l-ar putea determina sa trea ca la ac tiune. Ab tine-te de a-i arata ca are un punct de vedere gresit si ncearca sa discerni sentimentele din spatele cuvintelor. In felul acesta vei sti cum sa raspunzi, iar elevul, sim tindu-se n teles, va privi proba bil cu mai multa seriozitate ceea ce-i spui. Prov. 16:23. Dar chiar si atunci cand te adresezi unui grup numeros ai putea sa exerci ti o oarecare influen ta asupra lui. Daca men tii un bun contact vi zual cu ei, esti atent la mimica lor sau le pui ntrebari retorice pentru a-i ndemna sa gandeasca, vei putea afla, n mare, ce cred despre ceea ce le spui. Daca- ti cunosti bine auditoriul, manifesta considera tie fa ta de situa tia lui. Iar, cand aduci argumente din Cuvantul lui Dumnezeu, tine cont de spiritul congrega tiei. Gal. 6:18. Treze ste sentimente pozitive n ascultatorii tai. Odata ce vei n telege ce crede sau ce nu crede cineva si de ce, te vei putea folosi de aceste informa tii. Dupa nviere, Isus le-a sensibilizat inima discipolilor deschi zandu-le pe deplin Scripturile si examinandu-le n lumina evenimente lor ce tocmai avusesera loc (Luca 24:32). Si tu ar trebui sa ncerci sa faci o legatura ntre situa tia persoanei respective, aspira tiile sale si ceea ce

260

Sensibilizarea inimii

citeste n Cuvantul lui Dumnezeu. Inima sa va fi cu adevarat sensibili zata numai cand va n telege pe deplin ca acesta este ADEVARUL! . Cand eviden tiezi ndurarea lui Iehova, iubirea sa, bunatatea sa ne meritata si dreptatea cailor sale, i aju ti pe cei carora le predai sa-si con solideze iubirea pentru Dumnezeu. Facandu- ti timp sa le ara ti calita ti le pe care Dumnezeu le observa la fiecare dintre ei, le dai motive sa creada ca pot lega o rela tie de prietenie cu El. Pentru a ajunge la acest rezultat, ndeamna-i sa reflecteze la texte biblice ca Psalmul 139:13, Luca 21:14 si Ioan 6:44 si ajuta-i sa aprecieze afec tiunea profunda pe care o nutreste Iehova pentru slujitorii sai fideli (Rom. 8:38, 39). Expli ca-le ca Iehova priveste se uita la ntreaga noastra dincolo de greseli, via ta, la zelul nostru pentru nchinarea curata, la iubirea pe care o avem pentru numele sau (2 Cron. 19:2, 3; Evr. 6:10). El re tine pana si cele mai nensemnate trasaturi ale noastre si i va readuce la via a, ntr-un t mod remarcabil, pe to ti cei din mormintele de amintire (Ioan 5:28, 29; Luca 12:6, 7). Intrucat fiin tele umane sunt create dupa i maginea si asemanarea lui Dumnezeu, o discu tie despre calita tile lui Iehova poate atinge deseori coarda sensibila a inimii. Gen. 1:27. Inima mai poate fi sensibilizata si atunci cand cineva nva ta sa-i pri veasca pe ceilal ti asa cum i priveste Iehova. Este logic sa credem ca, din moment ce Iehova are considera tie fa ta de fiecare dintre noi, el ma nifesta, cu siguran ta, aceeasi fa ta de restul oamenilor, considera tie si indiferent de originea, na tionalitatea sau rasa lor (Fap. 10:34, 35). Oda ta ce a n teles aceste adevaruri, elevul dispune de o baza biblica traini ca pentru a nlatura din inima ura si prejudeca tile. Si, pe masura ce va nva ta sa ndeplineasca voin ta lui Iehova, aceasta baza l va ajuta sa pas treze bune rela tii cu semenii sai. Un alt sentiment pe care ar trebui sa li-l insufli altora este teama sfan ta (Ps. 111:10; Rev. 14:6, 7). Acest respect profund, sau teama de Dum nezeu, i poate motiva sa realizeze lucruri pe care nu le-ar putea face altfel. Vorbind cu al tii despre lucrarile magnifice ale lui Iehova si de spre extraordinara sa bunatate iubitoare, i-ai putea ajuta sa manifeste si ei teama sanatoasa de a nu-i displacea. Ps. 66:5; Ier. 32:40. Asigura-te ca ascultatorii tai n teleg faptul ca Iehova nu este nepasa tor la conduita noastra. Iehova are sentimente, iar noi, n func tie de modul n care reac tionam la ndrumarea sa, l ndureram sau l bucu ram (Ps. 78:4042). Explica-le rolul important pe care conduita lor l

Sensibilizarea inimii

261

joaca n oferirea raspunsului la provocarea lansata de Satan lui Dumnezeu. Prov. 27:11. Ajuta- ti ascultatorii sa n teleaga ca este n interesul lor sa respecte ce rin tele stabilite de Dumnezeu (Is. 48:17). In acest sens, scoate n evi den ta consecin tele de ordin fizic si emo tional ce rezulta din respinge rea, chiar si pentru scurt timp, a n telepciunii lui Dumnezeu. Explica-le faptul ca pacatul ne ndeparteaza de Dumnezeu, i priveaza pe al tii de posibilitatea de a nva ta adevarul de la noi si le lezeaza drepturile (1 Tes. 4:6). Ajuta-i pe cei din auditoriu sa pre tuiasca binecuvantarile pe care le primesc nca de pe acum pentru ca respecta legile lui Dumnezeu si sa n teleaga ca, umbland pe caile drepte ale lui Iehova, sunt scuti ti de multe necazuri. Dupa ce dobandesc credin ta n n telepciunea cailor lui Dumnezeu, vor avea repulsie fa ta de orice ar veni n contradic tie cu ele (Ps. 119:104). Ascultarea de Dumnezeu nu va fi o povara, ci o modali tate de a-si fa ta de el. exprima atasamentul Ajuta-i pe al tii sa- si faca o autoanaliza. Pentru a continua sa pro greseze spiritualiceste, oamenii trebuie sa reac tioneze la ceea ce au n inima. Explica-le cum le poate fi de folos Biblia n acest sens. Ajuta- ti ascultatorii sa n teleaga ca Biblia nu este doar o culegere de porunci, sfaturi, evenimente istorice si profe tii. Ea ne dezvaluie si gan durile lui Dumnezeu. In Iacov 1:2225, Cuvantul lui Dumnezeu este comparat cu o oglinda. Prin reac tia noastra la nva taturile sale si la mo dul n care Iehova si realizeaza scopul, mesajul Bibliei scoate la iveala ce avem n inima. De fapt, dezvaluie cum ne vede Dumnezeu, Cel care examineaza inimile (Prov. 17:3, NW ). Incurajeaza- ti ascultatorii sa tina cont de aceste lucruri. Indeamna-i sa reflecteze la tot ceea ce a pastrat Dumnezeu pentru noi n paginile Bibliei si la schimbarile pe care ar trebui sa le faca n via ta pentru a-i fi si mai placu ti lui Iehova. Ajuta-i sa considere citirea Bibliei drept un mijloc de a cunoaste parerea lui Iehova despre gandurile si inten tiile inimii lor, ca sa poata colabora cu el facand schimbarile necesare. Evr. 4:12; Rom. 15:4. Unii dintre cei ce studiaza Biblia ar vrea sa puna n practica ce nva ta, dar sunt ngrijora ti de ce-ar putea spune al tii. Poate ca lupta mpotriva unor puternice dorin te carnale. Sau ncearca sa gaseasca o cale de a-i sluji lui Iehova fara a renun ta nsa la practicile lumii. Subliniaza pericolele a cestei atitudini nehotarate (1 Imp. 18:21). Indeamna-i sa-l roage pe Dum nezeu sa le examineze si sa le purifice inima. Ps. 26:2; 139:23, 24.

262

Sensibilizarea inimii

Arata-le ca Iehova vede lupta lor si ca Biblia explica ceea se ntampla (Rom. 7:22, 23). Ajuta-i sa nu se lase domina ti de nclina tiile inimii imperfecte. Prov. 3:5, 6; 28:26; Ier. 17:9, 10. Incurajeaza- ti elevul sa-si analizeze motiva tia care sta la baza ac tiuni lor sale. Inva ta-l sa se ntrebe: De ce vreau sa fac asta? Ii voi demon stra n felul acesta lui Iehova ca apreciez cu adevarat tot ceea ce a fa cut pentru mine? Incearca sa-i ntaresti convingerea ca aprobarea lui Iehova este bunul cel mai de pre t pe care l-ar putea avea. Ajuta- ti auditoriul sa n teleaga ce nseamna a-i sluji lui Iehova cu toata inima (Luca 10:27). Aceasta pretinde ca toate sentimentele, do rin tele si motiva tiile lor sa fie n armonie cu caile lui Iehova. De aceea, nva ta- ti ascultatorii sa analizeze nu numai ce fac, ci si ce simt fa ta de cerin tele lui Dumnezeu, precum si motivele pentru care i slujesc (Ps. 37:4). Si, pe masura ce elevii tai n teleg unde anume trebuie sa faca m bunata tiri, ndeamna-i sa se roage lui Iehova asemenea psalmistului: Unifica-mi inima ca sa se teama de numele tau. Ps. 86:11, NW. Daca elevul va lega rela tii apropiate cu Iehova, va asculta n virtutea credin tei, si nu datorita ndemnurilor tale. Din proprie ini tiativa, el va continua sa se asigure de ceea ce i este placut Domnului (Ef. 5:10; Fi lip. 2:12). Iehova se va bucura vazand ca aceasta ascultare vine din ini ma. Prov. 23:15. Sa nu ui ti ca Dumnezeu este cel care analizeaza inimile si i aduce pe oameni ntr-o rela tie stransa cu el (Prov. 21:2; Ioan 6:44). Noi nu sun tem decat simpli colaboratori (1 Cor. 3:9). Este ca si cum Dumnezeu ar implora prin noi (2 Cor. 5:20; Fap. 16:14). Iehova nu constrange pe nimeni sa accepte adevarul, dar, cand folosim Scripturile, el i poate face pe ascultatorii nostri sa-si dea seama ca tot ce aud constituie ras punsul la ntrebarile sau la rugaciunile lor! Gandeste-te ntotdeauna la aceasta idee cand predai adevarul si roaga-l cu sinceritate pe Iehova sa te ndrume si sa te ajute. 1 Cron. 29:18, 19; Ef. 1:1618.
EXERCITII: 1) Citeste Matei 6:21 si analizeaza cum poti aplica acest text n viata ta. Ci teste ce schimbari te ndeamna inima sa si versetele 19 si 20 si gandeste-te faci. 2) Reflecteaza la ceea ce te-a impulsionat sa ncepi sa-i slujesti lui Iehova. Ce te impulsioneaza n prezent? Ce motivatii placute lui Iehova ai dori sa-ti cimentezi?

CALCULAREA SI REPARTIZAREA JUDICIOASA A TIMPULUI 51

Ce trebuie sa faci? Cand tii o cuvantare, ncadreaza-te n timpul alocat si acorda fiecarei par ti minutele rezervate.
DESI cel mai important element al unui discurs este calitatea predarii, nici timpul nu trebuie neglijat. Intrunirile noastre sunt programate sa nceapa si a la momente bine stabilite. Pentru aceasta nsa sa se sfarseasc este nevoie de colaborarea tuturor celor ce sus tin par ti n program. In timpurile biblice, oamenii percepeau viata diferit de noi. Timpul era exprimat n termeni aproximativi, de pilda pe la ceasul al treilea sau pe la ceasul al zecelea (Mat. 20:36; IMPORTANTA Ioan 1:39). Oamenii erau rareori preocupati sa-si proFiecarei idei principale grameze cu exactitate activitatile zilnice. Aceasta concep din discurs trebuie sa i se aloce suficient timp. Este tie despre timp mai exista si ale lu astazi n anumite parti important ca ntrunirea sa mii. se termine la ora stabilita. Dar, chiar daca din cauza obiceiurilor locale sau a prefe rintelor personale unii si iau libertatea de a nu fi punc tuali, este deosebit de util sa acordam atentia cuvenita fac torului timp. Cand mai multe persoane au de sustinut parti ntr-un program, ele trebuie sa tin a cont de timpul alocat fiecarei parti. In acest sens, este valabil principiul toate sa aiba loc decent si n ordine. 1 Cor. 14:40. Cum ne putem ncadra n timp. Secretul consta n pregatire. De obicei, oratorii care au probleme cu ncadrarea n timp nu sunt sufi cient de bine pregatiti. Poate sunt prea siguri de sine. Sau probabil ca s-au pregatit n ultimul moment. Pentru a te ncadra n timp, trebuie mai ntai de toate sa apreciezi privilegiul de a sustine teme si sa doresti sa te pregatesti bine. Ti s-a repartizat ca tema o citire? In acest caz, ar fi indicat sa revezi lectiile 47, referitoare la cursivitate, pauze, accentuare si evidentierea ideilor principale. Aplica apoi aceste sfaturi n timp ce citesti cu voce tare materialul primit. Cronometreaza-te. E nevoie sa citesti mai repe de pentru a te putea ncadra n timp? Accelereaza ritmul n portiuni le mai putin importante, dar fa pauze si citeste mai rar cand trebuie
263

264

Calcularea si repartizarea judicioasa a timpului

sa evidentiezi ideile esentiale. Repeta de mai multe ori. Si, cu cat vei citi mai cursiv, cu atat te vei ncadra mai bine n timp. Te folosesti de noti te cand tii discursul? Ca sa te po ti ncadra n timp, nu ai nevoie de o schi ta prea detaliata, de propor tiile unui manuscris. Cand ai pregatit lec tia nr. 25, ai nva tat o metoda mai buna. Re tine ur matoarele cinci idei: 1) Pregateste un material de calitate, dar nu inclu de prea multe informa tii. 2) Re tine clar ideile principale, dar nu nva ta pe de rost fraze ntregi. 3) Insemneaza- ti pe schi ta cat timp inten tionezi sa dedici fiecarei sec tiuni din discurs sau cat SUGESTII timp ar trebui sa se scurga pana la un anumit punct. 4) In Pregateste-te bine timp ce te pregatesti, la ce detalii ai putea renun gandeste-te din timp. pentru a nu dep a si timpul. 5) Exerseaza- ti expunerea. ta Imparte-ti bine timpul Exercitiul este important. In timp ce repeti, observa n ntre diversele sectiuni ale expunerii si respecta cat timp parcurgi fiecare parte a cuvantarii. Exerseaza pa apoi aceasta planificare. na cand te vei ncadra bine n timpul repartizat. Nu ncer Repeta expunerea. ca sa ngramadesti Acorda-ti o mar prea multe informatii. ja de timp, ntrucat o cuvantare rostita naintea unui audi toriu ar putea sa dureze putin mai mult decat una repetata n particular. Aloca fiecarei par ti a expunerii timpul necesar. Buna ncadrare n timp depinde n mare masura de modul judicios n care ti mpar ti timpul. Cea mai mare parte a timpului trebuie rezervata cuprinsului cuvantarii, care include ideile principale. Introducerea ar trebui sa fie suficient de lunga pentru a ndeplini cele trei cerin te enun tate n lec tia nr. 38. Cuprinsul nu ar trebui sa fie atat de lung, ncat sa ia din timpul necesar unei ncheieri eficiente, asa cum se arata n lec tia nr. 39. Straduindu-te sa te ncadrezi bine n timp, ti vei putea mbunata ti calitatea discursului si vei demonstra ca ai respect fa ta de ceilal ti care vor sus tine teme, precum si fa ta de ntreaga congrega tie.
EXERCITIU: Propune-ti sa sosesti la ntrunirile congregatiei cu 15, 20 de minute nainte de nceperea programului, calculand timpul de care tu si familia ta aveti ne voie ca sa va pregatiti. E bine sa ai n vedere si timpul necesar deplasarii la locul de ntrunire. Gande ste-te cum ai putea sa rezolvi problemele care v-ar putea face sa ntarziati. Incearca sa respecti de mai multe ori aceasta pro gramare si Aceleasi adu-i mbunatatiri. principii sunt valabile si cand tii cu vantari.

INDEMNURI EFICIENTE 52

Ce trebuie sa faci? Indeamna-i pe altii prin argumente convingatoare la actiune sau prin sfaturi extrase din surse credibile. Vorbeste din inima.

BATRANII crestini trebuie sa fie capabili sa ndemne prin nva tatura care este sanatoasa (Tit 1:9). Uneori, ei sunt nevoi ti sa faca acest lu cru n mprejurari deosebit de dificile. Deoarece este important sa dea ndemnuri n armonie cu normele biblice, ei trebuie sa urmeze sfatul: Continua sa te dedici . . . ndemnarii (1 Tim. 4:13). Desi aceasta lec tie se adreseaza n primul rand batranilor sau celor ce aspi ra la acest privilegiu, principiile enun tate aici sunt valabile IMPORTANTA si pentru parin ti, caci ei trebuie uneori sa-si ndemne coIi ajut a pe al tii a sa nteleag piii, precum si pentru cei ce conduc studii biblice, caci si ei necesitatea de a actiona ntr-un mod aprobat trebuie sa-si ndemne elevii. de Iehova. Situa tii care pretind ndemnuri. Pentru a sti n ce si tuatii trebuie sa dai un ndemn, este bine sa examinezi cateva dintre ndemnurile consemnate n Biblie. Aposto lul Petru i-a sfatuit pe batrani sa-si ndeplineasca bine responsabilitatea de a pastori turma lui Dumnezeu (1 Pet. 5:1, 2). Pavel l-a povatuit pe Tit sa-i ndemne pe tineri sa aiba o minte sa natoasa (Tit 2:6). Pavel si-a ndemnat colaboratorii crestini sa vor beasca toti n acord si sa-i evite pe cei care ncercau sa produca dez binari ntre frati (1 Cor. 1:10; Rom. 16:17; Filip. 4:2). Desi i-a laudat pe membrii congregatiei din Tesalonic pentru lucrarile lor bune, Pa vel i-a ncurajat totusi primite sa aplice si mai mult instructiunile (1 Tes. 4:1, 10). Petru si-a implorat colaboratorii crestini sa se abti na de la dorintele carnale (1 Pet. 2:11). Iuda si-a ncurajat fratii sa lupte din greu pentru credint a din cauza influentei exercitate de oamenii nelegiuiti, care aveau o conduita libertina (Iuda 3, 4). Cres tinii, n general, au fost sfatuiti sa se ndemne unii pe altii pentru ca nici unul sa nu devina insensibil din cauza puterii nsel atoare a pa catului (Evr. 3:13). Petru i-a ncurajat pe iudeii care nca nu mani festau credint a n Cristos: Salvati-v a din aceasta generatie stramba. Fap. 2:40.
265

266

Indemnuri eficiente

Ce calita ti sunt necesare pentru a da ndemnuri pline de for ta n si tua tii de acest gen? Cum ar putea cel ce da ndemnuri sa imprime ur gen ta sfatului sau, fara sa para autoritar sau aspru? Pe baza iubirii. Daca ndemnul nostru nu se bazeaza pe iubire, va suna a dojana (Filim. 9). Este adevarat ca, atunci cand se cere o ac tiu ne imediata, oratorul ar trebui sa transmita prin cuvantarea sa urgen ta situa tiei. Daca vorbeste pe un ton bland, ar putea da impre sia ca-si cere scuze. Apelul sau ar trebui sa reflecte sinceritaSUGESTII te si empatie. Un ndemn plin de iubire va impulsiona mai Da dovada de iubire mult ca sigur auditoriul. Vorbind despre sine si despre colasi de ndelunga rabdare si vorbeste din inima. boratorii sai, Pavel le-a scris tesalonicenilor: Sti ti bine ca, Bazeaza-ti asa ndemnurile cum face un tata cu copiii lui, nu am ncetat sa va ndem pe Cuvantul lui Dumnezeu. nam pe fiecare dintre voi (1 Tes. 2:11). Acei supraveghetori Sustineti ndemnurile crestini i implorau pe fra ti cu iubire. Cuvintele tale trebuie oferind un bun exemplu. sa izvorasca dintr-un interes sincer fa ta de ascultatori. Da dovada de tact. Nu- ti atrage antipatia celor pe care n cerci sa-i ndemni la ac tiune. Dar, n acelasi timp, nu te re tine sa le spui tot sfatul lui Dumnezeu (Fap. 20:27). Cei ce apreciaza sfaturile nu se vor sim ti jigni ti si nici nu te vor iubi mai pu tin pentru ca i-ai ndemnat cu amabilitate sa se comporte corect. Ps. 141:5. Deseori, este bine sa- ti ncepi ndemnul cu laude concrete, sincere. Reflecteaza la lucrurile pozitive pe care le fac fra tii si care, cu siguran ta, l bucura pe Iehova. Gandeste-te la credin ta pe care o manifesta n lu crarea lor, la iubirea care-i mboldeste sa mearga nainte, la perseveren ta de care dau dovada n situa tiile dificile (1 Tes. 1:28; 2 Tes. 1:35). Daca vei face asa, n telesi, si-i vei pre i vei ajuta sa se simta aprecia ti si gati sufleteste pentru ndemnurile pe care li le vei da. Cu toata ndelunga rabdare. Indemnurile trebuie date cu toata ndelunga rabdare (2 Tim. 4:2). Ce presupune aceasta? Suportarea cu rabdare a unei nedrepta ti sau a unei provocari. Cel ce este ndelung rab dator nutreste speran ta ca ascultatorii sai vor pune n practica ceea ce le spune. Daca i vei ndemna n acest spirit, nu vor avea impresia ca ai o parere negativa despre ei. Exprimandu- ti convingerea ca fra tii si surorile tale vor sa-i slujeasca lui Iehova cu tot ce au mai bun, le vei n tari hotararea de a se comporta corect. Evr. 6:9. Prin nva tatura care este sanatoasa. Cum poate un batran sa ndemne prin nva tatura care este sanatoasa? Fiind ferm atasat de

Indemnuri eficiente

267

cuvantul fidel n ce priveste arta lui de a preda (Tit 1:9). In loc sa avan sezi pareri personale, bazeaza- ti ndemnurile pe Cuvantul lui Dum nezeu. Permite Bibliei sa te ajute sa discerni ceea ce trebuie sa spui. Men tioneaza beneficiile pe care le aduce aplicarea sfaturilor biblice re feritoare la problema n discu tie. Reflecteaza ndelung asupra consecin telor prezente si viitoare ale nerespectarii Cuvantului lui Dumnezeu. Adu-le n discu tie, pentru a- ti convinge auditoriul de necesitatea de a ac tiona cum se cuvine. Asigura-te ca le explici limpede celor prezen ti ce au de facut si cum sa ac tioneze. Fa-i sa n teleaga bine ca ra tionamentul tau se bazeaza n exclusivitate pe Biblie. Daca Scripturile ne lasa o oarecare libertate de alegere n luarea anumitor decizii, specifica limitele ce n-ar trebui to tusi Apoi, n ncheiere, lanseaza-le un ultim apel care sa le ci depasite. menteze hotararea de a trece la fapte. Cu libertate de exprimare. Pentru a putea ndemna cu eficien ta, trebuie sa ai libertate de exprimare n credin ta (1 Tim. 3:13). Cum poate avea cineva libertate de exprimare? Aratand prin exemplul sau de lucrari excelente ca aplica si el ndemnurile pe care li le da fra tilor sai (Tit 2:6, 7; 1 Pet. 5:3). In acest caz, cei ndemna ti sa treaca la fapte vor n telege ca cel ce le da sfaturi nu asteapt a ca ei sa faca ceva ce nici el nu face. Dimpotriva, vor vedea ca i pot imita credin ta n timp ce si el se straduieste sa-l imite pe Cristos. 1 Cor. 11:1; Filip. 3:17. Indemnurile bazate pe Cuvantul lui Dumnezeu si date n spiritul iu birii pot fi deosebit de eficiente. Cei carora le-a fost ncredin tata aceas ta sarcina ar trebui sa se straduiasca sa se achite de ea cu sim tul respon sabilita tii! Rom. 12:8.

EXERCITIU: Citeste scrisoarea adresata de Pavel lui Filimon. Cauta urmatoarele aspecte: 1) laude sincere, 2) motivul pentru care Pavel a pledat cauza lui Onisim, 3) argumentul folosit pentru a-l convinge pe Filimon de modul n care ar trebui sa-si primeasca sclavul rentors si 4) ncrederea lui Pavel ca Filimon va proceda corect. Gandeste-te cum ai putea imita acest model cand dai sfaturi.

INT ARIREA AUDITORIULUI 53 INCURAJAREA SI


Ce trebuie sa faci? Insufla-le ascultatorilor tai sperant a si curaj. Invioreaza-i si m barbateaza-i.

IN CIUDA problemelor cu care se confrunta, slujitorii lui Dumnezeu ar trebui sa gaseasca ncurajare n congregatia crestin a. Pentru aceas ta, ndeosebi batranii trebuie sa se asigure ca expunerile si sfaturile lor sunt o sursa de ncurajare. Ei trebuie sa demonstreze ca sunt ca un adapost mpotriva vantului si ca un loc de scapare mpotriva fur tunii, ca niste rauri de apa ntr-un loc uscat, ca umbra unei st anci mari ntr-un pamant ars de sete. Is. 32:2. IMPORTANTA Din cauza presiunilor Daca esti batran, sunt sfaturile tale nvioratoare si man la care ne supune lumea, gaietoare? Ii ntaresc ele pe cei ce se straduiesc sa-i slumulti dintre noi se simt jeasca lui Iehova cu fidelitate? Le insufla ele puterea de a descurajati. Oratorul continua sa ndeplineasca vointa lui Dumnezeu n pofipoate exercita o influent a profunda asupra da opozitiei sau a apatiei celor din teritoriu? Dar ce pu auditoriului prin ceea tem spune despre acele persoane din auditoriu care suce spune si prin modul fera de depresie sau din cauza unor serioase probleme n care o spune. economice, sau care se lupta cu o maladie grava si incu rabila? Iti poti ntari fratii prin cuvintele gurii tale. Iov 16:5, NW. Foloseste-te de ocaziile de a tine cuvantari pentru a-ti ajuta fratii sa gaseasca n Iehova si n masurile luate de el n favoarea noastra spe ranta si t aria de care au nevoie. Rom. 15:13; Ef. 6:10. Aminteste-i auditoriului de lucrarile lui Iehova. O modalitate efi cienta de a insufla curaj este aceea de a arata cum si-a ajutat Iehova n trecut poporul sa depaseasc a situatiile dificile. Rom. 15:4. Iehova i-a spus lui Moise sa-l ntareasca si sa-l ncurajeze pe Iosua nainte ca Israelul sa intre n Tara Promisa, ocupata la vremea aceea de popoarele dusmane. Cum a procedat Moise? In prezenta lui Iosua, el le-a reamintit israelitilor ceea ce facuse Iehova pentru ei cand au parasit Egiptul (Deut. 3:28; 7:18). De asemenea, a mentionat victoria pe care le-a dat-o Iehova asupra amoritilor. Apoi, Moise l-a ndemnat pe Iosua: Fii tare si curajos (Deut. 31:18, NW ). Cand ncerci sa-ti
268

Incurajarea si ntarirea auditoriului

269

ncurajezi fratii, le insufli tu tarie amintindu-le ce anume a facut deja Iehova pentru ei? Cateodata, unii sunt atat de coplesi de probleme, ncat se ntrea ti ba daca se vor putea bucura vreodata de binecuvantarile Regatului. Adu-le aminte ca promisiunile lui Iehova sunt demne de ncredere. Ios. 23:14. In unele t ari, lucrarea noastra de predicare este interzisa prin decret guvernamental. Batranii iubitori din aceste locuri si pot ajuta cola boratorii n credint a sa capete tarie din experientele apostolilor lui Isus Cristos (Fap. 4:15:42). Si, modului n cu sigurant a, evidentierea care a dirijat Iehova evenimentele n situatia descrisa n cartea Estera le va da curaj. Exista persoane care asista la ntrunirile congregatiei, dar nu fac progrese. Ele cred, probabil, ca Dumnezeu nu le va ierta nicioda ta pentru viata dusa n trecut. Poti sa le relatezi cum s-a purtat Iehova cu regele Manase (2 Cron. 33:116). Sau vorbeste-le despre acei locuitori din Corintul antic care si-au schimbat modul de viat a, au devenit crestini si drepti de Dumnezeu. 1 Cor. au fost declarati 6:911. Cred unii dintre cei prezenti ca problemele prin care trec dovedesc ca au pierdut favoarea lui Dumnezeu? Le-ai putea aminti despre ne cazurile ndurate de Iov si despre bogatele binecuvantari pe care le-a primit pentru ca i-a ramas fidel lui Iehova (Iov 1:122; 10:1; 42:12, 13; Ps. 34:19). Falsii consolatori ai lui Iov au insinuat ca Iov trebuie sa fi comis un pacat (Iov 4:7, 8; 8:5, 6). Spre deosebire de ei, Pavel si Bar naba, care voiau sa-i ntareasca pe discipoli si sa-i ncurajeze sa rama na n credint a, au spus: Trebuie sa intram n regatul lui Dumnezeu prin multe necazuri (Fap. 14:21, 22). Tot asa, ntari pe cei si tu i poti ce trec prin ncercari, aratandu-le ca toti trebuie sa perseve crestinii reze si lor are o mare valoare n ochii lui Dumnezeu. ca perseverenta Prov. 27:11; Mat. 24:13; Rom. 5:3, 4; 2 Tim. 3:12. Incurajeaza-ti ascultatorii sa reflecteze la modul n care Iehova si-a respectat promisiunile fat a de fiecare. Cu putin ajutor, ei ar putea sa vada cum actioneaz a deja Iehova n favoarea lor, respectandu-si pro misiunile. In Psalmul 32:8 citim: Te voi nvata si voi arata calea pe ti care trebuie s-o urmezi; te voi sfatui cu ochiul asupra ta. Amintin du-le ascultatorilor tai de momentele n care Iehova i-a ndrumat sau

270

Incurajarea si ntarirea auditoriului

ntarit, i vei ajuta sa nteleag a personal ca Dumnezeu le poarta de grija si a orice ncercare prin care ca este gata sa-i ajute sa depaseasc trec. Is. 41:10, 13; 1 Pet. 5:7. Sa aratam apreciere pentru tot ce face Iehova n prezent. Cand ncerci sa-ti pe care ncurajezi fratii, atrage-le atentia asupra actiunilor le nfaptuieste Iehova n prezent. Vorbindu-le cu apreciere, vei trezi n inima lor sentimente similare. Atrage-le atentia asupra modului n care Iehova ne ajuta SUGESTII sa nfruntam presiunile vietii. Dumnezeu ne arata cel mai Cand ti pregatesti bun mod de viat a (Is. 30:21). Ne explica de ce exista decuvantarea, gandeste-te lincvent a, nedreptate, saracie, boala si moarte si ne spune la problemele cu care se confrunta cei din auditoriu. cum le va pune cap at. Ne ofer a ajutorul iubitor al fratilor Mediteaza la modul n care si surorilor noastre n credint a. Ne acorda marele privile i-ai putea ncuraja si ntari. giu al rugaciunii. Ne da si favoarea de a-i fi Martori. Ne aju Foloseste n mod eficient t a s a n telegem c a Cristos este deja ntronat n cer si ca ulCuvantul lui Dumnezeu. timele zile ale acestui vechi sistem de lucruri sunt pe sfarExplica relatia dintre cuvintele Bibliei site. Rev. 12:112. si pe care situatiile Adauga la toate aceste binecuvantari si ntrunirile con le avem de nfruntat. gregatiei si congresele. Daca vei vorbi cu apreciere despre Vorbeste cu sinceritate aceste masuri luate de Iehova, le vei ntari fratilor hotara si cu sentiment. rea de a nu neglija ntrunirile. Evr. 10:2325. Chiar si rapoartele care reliefeaza cum ne-a binecuvan tat Iehova eforturile depuse n ministerul de teren sunt o sursa de ncurajare. In secolul I, cand Pavel si Barnaba erau n drum spre Ierusalim, ei le-au facut o mare bucurie tuturor fratilor vor bindu-le amanuntit (Fap. despre convertirea celor dintre natiuni 15:3). Si mpartasindu-le experiente aduce bucurie fratilor tu le poti ziditoare. Ti-ai mai putea ncuraja ascultatorii ajutandu-i sa devina constien ti de valoarea faptelor lor. Felicita-i ca participa la ministerul crestin. Lauda-i pe cei ce nu pot face prea mult din cauza varstei sau a bolii, dar care persevereaza n credint a. Aminteste-le ca Iehova nu uita iu birea pe care au aratat-o pentru numele sau (Evr. 6:10). Credinta tes tata n ncercari este un bun de mare pret (1 Pet. 1:6, 7). Fratii au ne voie sa li se aminteasca aceste lucruri! Vorbeste cu sentiment despre speranta noastra. Promisiunile in spirate cu privire la lucrurile viitoare sunt o importanta sursa de n-

Incurajarea si ntarirea auditoriului

271

curajare pentru toti cei ce-l iubesc pe Dumnezeu. Poate ca majorita tea celor din auditoriu au auzit de nenumarate ori aceste cuvinte. Dar, daca vorbesti da viat a, poti insufla n cu apreciere despre ele, le poti credere n mplinirea lor si face ca inima celor ce te asculta sa tre poti salte de recunostin t a. Vei putea atinge aceste obiective punand n practica ceea ce nveti de Minister Teocratic. la Scoala Iehova nsusi este principala sursa de ncurajare si de tarie pen tru poporul sau. Iar tu poti colabora cu Dumnezeu n transmiterea acestor binecuvantari. Vorbeste despre ele cand te adresezi congregatiei.

EXERCITIU: Saptamana aceasta, n timp ce citesti din Biblie sau faci studiu personal, ale ge un pasaj pe care crezi ca l-ai putea folosi pentru a-i ncuraja pe altii. Dis cuta despre el cu cineva din congregatie.

Continua sa progresezi
AI APROFUNDAT fiecare lectie de pe fisa de calitati oratorice? Ai efectuat toate exercitiile recomandate? Aplici toate suges tiile cand tii a ori la alte ntruniri teme sau cuvantari la scoal sau cand participi la ministerul de teren? Continua sa tragi foloase din cursurile Scolii de Minister Teocratic! Indiferent de experienta pe care o ai ca orator, vor exista ntotdeauna domenii n care vei putea face mbunatatiri.

MESAJUL PE CARE TREBUIE SA-L PROCLAMAM


Iehova ne-a ncredin tat o responsabilitate si un mare privilegiu spunand: Voi Imi sunte ti martori . . . ca Eu sunt Dumnezeu (Is. 43:12). Noi nu suntem ni ste credincio si pasivi, ci martori care predica adevarurile vitale din Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu. Ce mesaj ne-a nsarcinat Iehova sa anun tam astazi? Un mesaj care se concentreaza asupra lui Iehova Dumnezeu, a lui Isus Cristos si a Regatului mesianic.

TEME-TE DE DUMNEZEU SI PORUNCILE LUI PAZESTE


CU MULT timp naintea erei crestine, Iehova i-a vorbit fidelului Avraam despre masura prin intermediul careia se vor binecuvanta toate popoarele pamantului (Gen. 22:18). Mai tarziu, l-a inspirat pe Solomon sa con semneze o cerint a fundamentala pe care ar trebui s-o respecte toti oamenii: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om (Ecl. 12:13). Dar cum aveau sa afle oamenii tuturor natiunilor despre aceste lucruri? De si ntotdeauna au existat persoane care au crezut n ceea ce spune Dumnezeu, Biblia arata ca activitatea intensa de predicare a ve s tii bune tuturor na tiunilor urma sa fie efectua ta n ziua Domnului, care a nceput n 1914 (Rev. 1:10). Referitor la aceasta perioada, Re vela tia 14:6, 7 a prezis ca sub ndrumarea n gerilor avea sa se desfa soare o activitate de proclamare de importan ta vitala adresata ori carei na tiuni si trib si limbi si popor. Iata ce ndemn li se da acestora: Teme ti-va de Dum nezeu si da ti-i glorie, pentru ca a sosit ora ju deca tii sale; si nchina ti-va Celui care a facut cerul si pamantul si marea si izvoarele de ape. Voin ta lui Dumnezeu este ca acest me saj sa fie proclamat, iar noi avem marele pri vilegiu de a participa la aceasta activitate. Adevaratul Dumnezeu. Iehova a facut de clara tia voi sunte ti martorii Mei n contextul unei dezbateri privitoare la identitatea adevaratului Dumnezeu (Is. 43:10). Mesajul nostru nu se rezuma doar la faptul ca oamenii trebu ie sa apar tina unei religii sau sa creada ntr-un dumnezeu. Trebuie sa le dam ascultatorilor no stri posibilitatea sa afle ca Cel ce a creat ce rul si pamantul este singurul Dumnezeu ade varat (Is. 45:5, 18, 21, 22, NW; Ioan 17:3). Nu mai adevaratul Dumnezeu poate prezice cu exactitate viitorul. Noi avem privilegiul de a le explica oamenilor ca mplinirea cuvantului lui Dumnezeu n trecut ne ofera siguran ta ca si

272

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

273

promisiunile pe care le-a facut despre viitor se ducatorii lor religiosi: sa nu foloseasca acest vor realiza. Ios. 23:14; Is. 55:10, 11. nume. Desigur, multi Care ar fi atunci cea mai buna cale de a le dintre cei carora le depunem marturie se nchina altor dumnezei sau pre- face cunoscut oamenilor numele lui Dum tind ca nu se nchina nici unuia. Pentru a-i nezeu? Aratandu-li-l direct n Biblie, prefera face sa ne asculte, poate ca ar trebui sa nce- bil n Biblia lor. In unele traduceri, el apare pem prin a le vorbi despre lucruri de interes de mii de ori. In altele, nu se gaseste decat la comun. In acest sens, putem nvata multe din Psalmul 83:18 sau la Exodul 6:36. In Biblia exemplul relatat n Faptele Cornilescu, editia nerevizui 17:2231. Sa retinem ca, desi a, este men tionat n nota de t TO TREBUIE SA AUDA a dat dovada de tact, apossubsol de la Geneza 22:14 si TI C A IEHOVA ESTE . . . tolul Pavel a spus raspicat ca Exodul 17:15. Ori de cate ori Creatorul cerului si toti numele divin apare n tex trebuie sa dam socotea al pamantului. la naintea lui Dumnezeu, tul original, multe traduceri Singurul Dumnezeu Creatorul cerului si ale Bibliei folosesc n locul al paadevarat. mantului. lui cuvintele Domnul sau Un Dumnezeu al iubirii Dumnezeu, scrise cu maSa facem cunoscut numesublime, al ntelepciunii juscule. Intrucat traducatorii le lui Dumnezeu. Noi trebuinfinite, al dreptatii absolute si al puterii moderni au eliminat numeie sa-l prezentam pe Dum nemarginite. le personal al lui Dumnezeu, nezeu sub adevaratul sau Cel c aruia trebuie s a-i ar fi bine sa folosesti nume, caci El si o tra iubeste nu dam socoteala de ceea ducere mai veche pentru a mele (Ex. 3:15; Is. 42:8). El ce facem. le arata oamenilor modificavrea ca oamenii sa-i cunoas rea. Totodata poti ca numele. Iehova s-a ngri sa speci jit ca acesta sa fie mentionat n Biblie de pes- fici ca n unele t ari numele divin apare n im de pe monute 7000 de ori, iar noi avem responsabilita- nuri religioase sau n inscriptiile mente. tea de a-l face cunoscut. Deut. 4:35. Pasajul din Ieremia 10:1013, conform TraViitorul tuturor depinde de cunoasterea lui ducerii lumii noi, i poate ajuta si Iehova si de invocarea cu credin t a a numelui pe cei ce se sau (Ioel 2:32; Mal. 3:16; 2 Tes. 1:8). Dar ma- nchina altor dumnezei, deoarece nu numai ca mentioneaz a numele lui Dumnezeu, dar si joritatea oamenilor nu-l cunosc, desi multi pretind ca i se nchina Dumnezeului Bibliei. explica cine este adevaratul Dumnezeu. Chiar daca au Biblia si Sa nu ascunzi numele lui Dumnezeu n spa o citesc, ei nu cunosc numele personal al lui Dumnezeu, deoarece tele unor titluri ca Dumnezeu si Domnul, acesta a fost scos din multe traduceri moder- cum face crestin atatea! Aceasta nu nseamna ne. Singurul lucru pe care unii l stiu despre nsa ca trebuie sa-l folosesti la nceputul fie numele Iehova este ceea ce le-au spus con- carei conversatii. Daca vei face asa, unii, orbiti

274

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

de prejudecati, vor pune imediat capat discu- pentru noi, ci sunt spre binele nostru (Is. tiei. Insa, dupa ce ai stabilit o baza pentru 48:17, 18; Mica 6:8). Arata cum fiecare mani conversatie, nu te sfii sa folosesti acest nume. festare a puterii lui Iehova dezvaluie ceva de Este demn de remarcat ca n Biblie nume- spre personalitatea sa, despre normele sale si le personal al lui Dumnezeu apare mult mai despre scopul sau. Indreapta atentia asupra des decat titlurile Domnul si Dumnezeu echilibrului pe care l manifesta Iehova n sale. Vorbeste puse laolalta. Cu toate acestea, scriitorii Bi- exercitarea calitatilor deschis bliei nu au cautat sa includa numele lui Dum- despre ceea ce simti tu nsuti fat a de Creator. nezeu n fiecare fraza, ci l-au Astfel, le vei putea insufla si mentionat pur si altora iubire fat a de Iehova. simplu n INCHINAREA mod natural, spontan si resMesajul urgent transmis LA IEHOVA . . . pectuos. Exemplul lor este n zilele noastre i ndeamna Trebuie sa fie motivata demn de imitat. pe toti sa se teama de Dumde iubire pentru el. Persoana identificata dunezeu. Prin ceea ce spunem Trebuie sa izvorasca pa nume. Faptul ca Dumtrebuie sa cautam sa cladim dintr-o inima completa, nezeu are un nume personal teama sfanta o teama sacare nu iubeste si lucrurile lumii. este un adevar profund, dar natoasa, un respect profund Trebuie sa demonstreze aflarea lui nu este decat nfat a de Iehova (Ps. 89:7). ca dorim nespus de mult ceputul. Acest sentiment ne face con sa primim aprobarea sa. stien ti Ca sa-l iubim pe Iehova si ca el este Judecatorul suprem si sa-l invocam cu credint a, tre ca viitorul nos tru depinde de aprobarea sa buie sa stim ce fel de Dum nezeu este el. Cand Iehova i-a facut cunoscut (Luca 12:5; Rom. 14:12). Teama sfanta este numele sau lui Moise la muntele Sinai, El nu deci indisolubil legata de iubirea profunda pe s-a limitat la o simpla repetare a cuvantului care o avem pentru el si de dorinta arzatoa Iehova, ci a atras atentia asupra c atorva care de a-i pl acea (Deut. 10:12, 13). Teama sfan litati remarcabile ale Sale (Ex. 34:6, 7). Putem ta ne ndeamna si sa uram raul, sa ne supu imita acest exemplu. nem poruncilor lui Dumnezeu si sa ne n Fie ca le depui marturie unor persoane chinam lui cu o inima completa (Deut. 5:29; 1 Cron. 28:9; Prov. 8:13). Ea ne fereste de nou-interesate, fie ca tii o cuvantare n fata congregatiei, arata, cand vorbesti despre bi- capcana de a ncerca sa-i slujim lui Dumne timp si lucrurile lumii. necuvantarile Regatului, ce indica ele despre zeu, iubind n acelasi Dumnezeul care face astfel de promisiuni. 1 Ioan 2:1517. Numele lui Dumnezeu este un turn tare. Cand vorbesti despre poruncile divine, subli niaza ntelepciunea si iubirea pe care le re- Oamenii care ajung sa-l cunoasca ntr-adevar flecta ele. Explica n mod clar ca lucrurile pe pe Iehova se bucura de ocrotire. Ei beneficia care le cere Dumnezeu nu sunt o povara za de ocrotire nu numai pentru ca i folosesc

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

275

numele sau ca stiu enumera cateva calita ti di vine, ci si pentru ca se ncred n El. Cu privire la astfel de persoane, n Proverbele 18:10 se spune: Numele lui Iehova este un turn tare. Cel drept fuge la el si i se da ocrotire (NW ). Foloseste-te de orice ocazie pentru a le in sufla ascultatorilor tai ncredere n Iehova (Ps. 37:3; Prov. 3:5, 6). Aceasta ncredere demon streaza ca avem credint a n el si n promisiu nile sale (Evr. 11:6). Cuvantul lui Dumnezeu ne asigura ca oricine invoca numele lui Ieho va va fi salvat, fiindca recunoaste ca el este Suveranul universului, iubeste caile sale si crede sincer ca numai el poate oferi adevara ta salvare (Rom. 10:13, 14). In timp ce le pre dai altora, ajuta-i sa demonstreze acest fel de credint a n fiecare aspect al vietii lor.

Multi oameni trec prin probleme foarte grele si Indeamna-i nu ntrevad nici o iesire. sa nvete caile lui Iehova, sa se ncreada n el si sa puna n practica ceea ce nvat a (Ps. 25:5). Incurajeaza-i sa-l implore pe Iehova pentru ajutor si a pentru bi sa-i multumeasc necuvantari (Filip. 4:6, 7). Cand l vor cunoas te realmente pe Iehova, nu doar din citirea anumitor pasaje biblice, ci si traind mplini rea promisiunilor sale, vor ajunge sa simta si guranta deplina a pe care o da ntelegerea semnificatiei numelui Sau. Ps. 34:8; Ier. 17:7, 8. Sa ne folosim de orice prilej pentru a-i aju sa ta pe altii a cat este de ntelept sa nteleag se teama de Iehova, adevaratul Dumnezeu, si sa respecte poruncile lui!

SA DEPUNEM MARTURIE DESPRE ISUS


DUPA nviere, dar nainte de a se sui la cer, Isus Cristos si-a instruit discipolii spunan du-le: Imi veti fi martori . . . pana n cea mai ndepartata parte a pamantului (Fap. 1:8). Despre slujitorii loiali ai lui Dumnezeu din timpurile moderne se spune ca au lucrarea de depunere a marturiei despre Isus (Rev. 12:17). Cat de sarguincios depui tu marturie? Multi dintre cei ce afirma cu sinceritate ca au credint a n Isus nu stiu nimic despre exis tenta ca, pe pa sa preumana. Ei nu nteleg mant, Isus a fost realmente om. Ei nu pricep n ce sens este el Fiul lui Dumnezeu; cunosc foarte putine despre rolul pe care-l are el n mplinirea scopului lui Dumnezeu; nu stiu ce face el acum si cum le va fi influentat a viata de ceea ce va face n viitor; ar putea chiar gandi n mod gresit ca Martorii lui Iehova nu cred n Isus. Noi avem privilegiul de a le spu ne adevarul despre aceste chestiuni. O alta categorie de oameni cred ca perso najul Isus, descris n Biblie, nu a existat nici odata. Pentru unii, Isus nu a fost decat un mare om. Multi resping ideea ca ar fi Fiul lui Dumnezeu. A le depune marturie despre Isus unor astfel de oameni este o sarcina care pretinde mult efort, multa rabdare si mult tact. Indiferent de parerea pe care o au, ascul tatorii tai trebuie sa asimileze cunostin t a

276

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

despre Isus Cristos daca vor sa se bucure de Iehova Fiului sau ntai-nascut, nu putem n viata Biblia. De ce? Deoarece Iehova a facut eterna promisa de Dumnezeu (Ioan telege 17:3). Iehova si-a exprimat clar vointa ca ori- din Isus personajul central n realizarea tutu ce fiint a sa recunoasca n mod deschis ca ror scopurilor Sale (Col. 1:1720). Profetiile Isus Cristos este Domn si sa se supuna biblice graviteaza n jurul acestui adevar (Rev. autoritatii sale (Filip. 2:911). Prin urmare, 19:10). Prin intermediul lui Isus Cristos se vor remedia toate problenoi nu putem evita subiec mele cauzate de razvratirea tul cand ntalnim persoane AJUT A-I PE OAMENI lui Satan si care au convingeri puterni de pacatul lui SA INTELEAG A... Adam. Evr. 2:59, 14, 15. ce, dar eronate, sau pre Ca numai prin judecati. Este adevarat ca Pentru a ntelege rolul n intermediul lui Isus Cristos se pot apropia uneori putem vorbi liber dedeplinit de Cristos, trebuie de Dumnezeu. spre Isus Cristos chiar de sa recunoastem ca omenirea Ca doar exercitand la prima vizita, dar alteori se afla ntr-o stare deplora credint a n Isus Cristos trebuie sa ne exprimam cu bila din care nu poate iesi pot fi eliberati din multa grija pentru a ne ajusingura. Cu totii ne-am naspacat si moarte. ta ascultatorii sa dobandeascut n p acat, iar pacatul ne C a Dumnezeu vrea ca to ti ca un punct de vedere corect apasa n multe feluri pe paroamenii sa-l recunoasca pe Isus drept Domn, nu cu privire la Isus. In plus, ar cursul vietii. Si, mai devreme doar numindu-l Domn, ci fi necesar sa ne gandim si sau mai t arziu, ne va duce la la si respectandu-i poruncile. modalitatile prin care am moarte (Rom. 3:23; 5:12). Ca ceea ce spune Biblia putea prezenta si Discuta despre acest adevar alte asreferitor la Isus Cristos pecte ale subiectului noscu cei carora le depui martueste adevarat, dar ca majoritatea nvat aturilor tru la urmatoarele vizite. Torie. Subliniaza apoi ca, prin pe care le pred a tusi, intermediul jertfei lui Isus nu vom putea discu crestin atatea denatureaza ta n profunzime subiectul Cristos, Iehova, n marea sa adevarul. daca nu ncepem cu persoaiubire, a facut posibila elibe na respectiva un studiu birarea din pacat si moarte blic. 1 Tim. 2:37. pentru cei ce exercita credint a n darul ras Rolul esen tial pe care-l are Isus n scopul cumpararii (Mar. 10:45; Evr. 2:9). Acest dar le lui Dumnezeu. Trebuie sa-i ajutam pe oa- deschide perspectiva de a primi viat a vesni c a perfect a (Ioan 3:16, 36). Nu exist a nici un meni sa nteleag a ca, din moment ce Isus este (Fap. 4:12). Indiferent calea si nimeni nu vine la Tatal decat prin alt mod de a o obtine intermediul lui, este imposibil sa primim ca explici Biblia n particular sau n congre nu te multimi doar cu enumerarea aprobarea lui Dumnezeu daca nu exercitam gatie, credint a n Isus Cristos (Ioan 14:6). Pana cand acestor adevaruri. Cu amabilitate si rabdare, nu ntelegem rolul esential ncredintat de ncearca sa sadesti n inima ascultatorilor tai

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

277

recunostin t a fat a de rolul lui Isus de Eliberator. Aprecierea acestui dar poate avea un efect profund asupra atitudinii, a conduitei si a obiectivelor lor. 2 Cor. 5:14, 15. Evident, Isus si-a depus via ta ca jertfa o sin gura data (Evr. 9:28). Acum el sluje ste ca Mare Preot. Ajuta- ti ascultatorii sa n teleaga ce im plica aceasta responsabilitate. Sunt ei stresa ti sau deziluziona ti? Sufera sau au probleme din cauza rauta tii oamenilor? Cand a fost pe pa mant, Isus a trecut prin toate aceste situa tii. El stie ce-i n inima noastra. Sim tim si noi ca, din cauza imperfec tiunii, avem nevoie de ndura rea lui Dumnezeu? Daca l rugam pe Iehova sa ne ierte n virtutea jertfei de rascumparare, Isus va ac tiona n calitate de ajutor la Tatal. El pledeaza pentru noi plin de compasiune (1 Ioan 2:1, 2; Rom. 8:34). Prin intermediul lui Isus Cristos si al serviciilor pe care le aduce ca Mare Preot, noi putem sa ne apropiem de tronul bunata tii nemeritate al lui Iehova pentru a primi ajutor la momentul oportun (Evr. 4:15, 16). De si imperfec ti, i putem sluji lui Iehova cu o con stiin ta curata, gra tie ajuto rului pe care ni-l da Isus n calitate de Mare Preot. Evr. 9:13, 14. In plus, fiind numit de Dumnezeu Cap al congregatiei Isus exercita o mare au crestine, toritate (Mat. 28:18; Ef. 1:22, 23). In aceasta calitate, el ne ofera ndrumarea necesara, n armonie cu vointa lui Dumnezeu. Cand le predai altora adevarul, ajuta-i sa nteleag a ca Isus Cristos este Capul congregatiei crestine, nu un om oarecare (Mat. 23:10). Inca de la prima vizita, invita-i pe cei interesati la ntrunirile congregatiei locale, unde studiem Biblia cu ajutorul materialelor furnizate de

sclavul fidel si prevazator. Nu le explica doar cine este sclavul, ci si cine este Stapa nul, ca sa nteleag a ca suntem condusi de Isus (Mat. 24:4547). Fa-le cunostin t a cu ba biblice pe care tretranii si explica-le cerintele buie sa le ntruneasca acesti barbati (1 Tim. 3:17; Tit 1:59). Mentioneaz a ca batranii ne ajuta sa calcam pe urmele lui Isus Cristos, iar congregatia crestin a nu este proprietatea lor (Fap. 20:28; Ef. 4:16; 1 Pet. 5:2, 3). Ajuta-i pe cei interesati a ca, la nivel mondial, sa nteleag exista un popor organizat care si a desfasoar activitatea sub conducerea lui Cristos. Din Evanghelii aflam ca, atunci cand Isus a intrat n Ierusalim, cu putin timp nainte sa moara, el a fost aclamat de discipolii sai si numit Cel care vine ca Rege n numele lui Iehova! (Luca 19:38). Pe masura ce vor pro gresa n studiul Bibliei, elevii tai vor nvata ca Iehova l-a nvestit pe Isus cu autoritate rega la. Isus si exercita aceasta autoritate asupra oamenilor din toate natiunile (Dan. 7:13, 14). Cand tii cuvantari n congregatie sau conduci studii biblice, ajuta-ti a ascultatorii sa nteleag si sa aprecieze semnificatia pe care o are pentru fiecare dintre noi domnia lui Isus. Atrage-le atentia ca prin modul nostru de viat a demonstram daca credem cu adevarat ca Cristos este Rege si daca ne supunem de bunavoie autoritatii sale. Insista asupra lucra rii pe care Isus le-a ncredintat-o continuato rilor sai dupa ce a fost uns Rege (Mat. 24:14; 28:1820). Discuta despre prioritatile pe care ar trebui sa le avem n viat a, n armonie cu ndemnurile lui Isus, Sfatuitorul Minunat (Is. 9:6, 7; Mat. 6:1934). Subliniaza spiritul pe care, potrivit Printului Pacii, ar trebui sa-l

278

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

manifeste continuatorii sai (Mat. 20:2527; ta situatie? Voi demonstra prin actiunile mele Ioan 13:35). Ai grija sa nu-ti arogi dreptul de ca apreciez la justa valoare ceea ce a facut el a-i judeca pe altii n legatura cu cat fac. Incu- pentru mine? rajeaza-i sa-si analizeze faptele pentru a venu pleca de Cand te adresezi congregatiei, dea daca se supun regalitatii lui Cristos. Cand la premisa ca, din moment ce fratii manifes le dai astfel de sfaturi, mentioneaz a ca ele ta deja credint a n Isus, nu mai este necesar sunt valabile si pentru tine. sa le atragi n mod special atentia asupra lui. Temelia voastra sa fie Cristos. Biblia com- Invat atura pe care o dai este mai plina de para lucrarea de facere de sens daca se bazeaza pe discipoli cu construirea unui o asemenea credint a. Cand INTREABA-TE: edificiu a carui temelie este vorbesti despre ntruniri, fa Demonstrez ca am nteles Isus Cristos (1 Cor. 3:1015). analogie ntre ele si rolul lui bine rolul lui Isus Cristos De aceea, ajuta-i pe oameni Isus de Cap al congregatiei. de Cap al congregatiei? sa-l cunoasca pe Isus asa Cand discuti despre ministeEste aprecierea pe care cum este el descris n Biblie. rul de teren, evidentiaz a spio manifest pentru jertfa ritul de care a fost animat Ai grija sa nu ncerce sa lui Cristos un factor motivational suficient Isus n timp ce-si te urmeze pe tine (1 Cor. ndeplinea de puternic n viata mea? ministerul si 3:47). Indruma-i spre Isus arata legatura Cum as putea sa imit dintre acest minister si Cristos. actiu mai bine prin conduita si nile ntreprinse de Isus n Daca ai pus o buna temeac tiunile mele exemplul calitate de Rege pentru a-i lie, elevii tai vor ntelege ca Fiului lui Dumnezeu? aduna pe cei ce vor fi salvati Cristos ne-a lasat un model pentru lumea noua. ca sa urmam ndeaproa Asadar, nu este suficient sa nvat am niste pe pasii lui (1 Pet. 2:21). Pentru a cladi de baza despre Isus. Pentru a deveni pe aceasta temelie, ncurajeaza-i sa citeasca notiuni adevarati, Evangheliile si trebuie sa exercitam cre ajuta-i sa nu le considere doar crestini o istorie adevarata, ci ndeosebi un model dint a n el si sa-l iubim din toata inima. Aceas demn de urmat. Ajuta-i sa aprecieze atitudi- ta iubire ne va impulsiona sa-i fim supusi nea si calitatile lui Isus. Indeamna-i sa obser- loiali (Ioan 14:15, 21). Tot ea ne va ajuta sa ve ce sentimente avea el fat a de Tatal sau, ramanem fermi n credint a cand ne confrun cum a nfruntat ispitele si ncercarile, cum a tam cu ncercari, sa continuam sa calcam pe urmele lui Cristos pe parcursul ntregii noasdemonstrat supunere fat a de Dumnezeu si maturi, ferm cum s-a comportat fat a de oameni n diverse tre vieti si sa ne dovedim crestini situatii. si stabiliti pe temelie (Ef. 3:17). Scoate n evident a activitatea careia i nradacinati s-a consacrat Isus. Astfel, cand va avea de luat Printr-un asemenea mod de viat a i vom adu decizii sau se va confrunta cu ncercari, ele- ce glorie lui Iehova, Dumnezeul si Tatal lui vul se va ntreba: Ce ar fi facut Isus n aceas- Isus Cristos.

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

279

ACEASTA VESTE BUN A A REGATULUI


CAND a vorbit despre caracteristicile semnu- va ca un Fiul al Omului, si anume pe Isus lui prezentei sale si despre ncheierea siste- Cristos, primind de la Cel Batran de Zile, mului de lucruri, Isus a prezis: Aceasta ves- Iehova Dumnezeu, stapanire, slava si mpa pentru ca toate popoarele, neamurile te buna a regatului va fi predicata pe tot pa- ratie, si mantul locuit ca marturie pentru toate natiu oamenii de toate limbile sa-I slujeasca (Dan. 7:13, 14). Acest eveninile; si atunci va veni sfarsi tul. Mat. 24:14. ment de important a mon OAMENII diala a avut loc n ceruri, n La ce se refera, de fapt, TREBUIE SA AUDA . . . anul 1914. Dupa aceea, Diaacest mesaj ce trebuie pro Ca Regatul lui Dumnezeu volul si demonii sai au fost clamat la scara mondiadomne ste acum din cer aruncati la? La Regatul pentru care pe pamant (Rev. si ca va nlocui n curand toate guvernele omene sti. 12:710). Vechiul sistem de Isus ne-a nvatat sa ne ru C a Regatul va transforma lucruri a intrat n ultimele gam: Sa vina regatul tau pamantul ntr-un paradis sale zile. Dar, nainte de a fi (Mat. 6:10). Revelatia 11:15 populat de oameni care definitiv nlaturat, trebuie sa l numeste regatul Domnul iubesc pe Dumnezeu si se proclame pe tot globul ca si iubesc si semenii. lui nostru [Iehova] si al Cris Regele mesianic al lui Iehotosului sau, deoarece autoCa numai prin intermediul Regatului vor putea fi realiva domneste acum de pe ritatea regala provine de la zate pe deplin aspira tiile tronul s au ceresc. Oamenii Iehova si i este ncredin tat a legitime ale neamului din ntreaga lume sunt nlui Cristos. Sa retinem nsa omenesc. stiin ta ca mesajul despre care Isus ti despre acest eveniCa prin actiunile noastre prezente aratam daca vrem ment. Reactia a spus ca va fi proclamat n lor la acest sa devenim supu si ai mesaj dezvaluie ce atitudizilele noastre este mult mai Regatului lui Dumnezeu. ne au fat a de Cel Preanalt, cuprinzator decat cel predi care domneste cat de continuatorii sai din peste mpa secolul I. Ei le-au spus oamenilor: Regatul ratia oamenilor. Dan. 4:32. lui Dumnezeu s-a apropiat de voi (Luca Este adevarat ca mai trebuie sa se mpli 10:9). Isus, cel uns Rege, se afla pe atunci n neasca multe lucruri! Noi ne rugam si acum mijlocul lor. Dar, potrivit celor consemnate n sa vina regatul tau, dar nu n sensul ca in Matei 24:14, Isus a prezis proclamarea la sca- staurarea Regatului lui Dumnezeu ar fi nc a ra mondiala a unei alte etape importante din de domeniul viitorului, ci n ideea ca Regatul realizarea scopului lui Dumnezeu. ceresc va contribui n mod decisiv la mplini Profetul Daniel a primit o viziune n lega- rea unor profetii precum cele din Daniel tura cu acest eveniment. El a vazut pe cine- 2:44 si Revelatia 21:24. El va transforma

280

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

pamantul ntr-un paradis locuit de oameni care l iubesc pe Dumnezeu, dar care si iu besc si semenii. In timp ce predicam aceas ta veste buna a regatului, noi le ndreptam oamenilor atentia asupra acestor perspecti ve. In plus, noi le spunem cu convingere ca Iehova i-a oferit deja Fiului sau autoritate re gala deplina. Scoti si tu n evident a aceasta veste buna cand depui marturie despre Regat? Explica ce este Regatul. Cum ne achitam de responsabilitatea de a anunta Regatul lui Dumnezeu? Putem trezi interesul oamenilor initiind conversatii bazate pe diferite subiec te, dar ar trebui sa specificam cat mai repe de ca mesajul nostru se refera la Regatul lui Dumnezeu. Un aspect important al lucrarii noastre este citirea sau citarea textelor biblice refe ritoare la Regat. Cand vorbesti despre Regat, asigura-te ca persoanele cu care discuti n teleg ce este acesta. Nu va fi suficient sa spui pur si simplu ca Regatul lui Dumnezeu este un guvern. Unora le este greu sa-si imagineze un guvern invizibil. Ai putea aborda su biectul n diverse moduri. De exemplu, for ta a este invizibila, dar are un gravitational puternic efect asupra vietii noastre. Nu-l putem vedea pe Cel ce a conceput legea gra vitatiei, dar este clar ca are o putere extraor dinara. Biblia l numeste Regele eternitatii (1 Tim. 1:17). Sau ai putea argumenta ca ntr-o tar a mare exista numerosi locuitori care nu ajung niciodata sa vada capitala sau pe seful statului. Ei stiu de existenta lor doar din mass-media. In mod asemanator, Biblia, care a fost publicata n peste 2200 de limbi,

ne vorbeste despre Regatul lui Dumnezeu; ea ne spune cine a fost nvestit cu autorita te si care sunt realizarile Regatului. Revista Turnul de veghere, publicata n mai multe limbi decat orice alt periodic, declara pe co perta ca are scopul de a anunta Regatul lui Iehova. Pentru a-i ajuta pe oameni sa nteleag a ce este Regatul, ai putea mentiona cateva din tre realizarile pe care toti a de la le asteapt un guvern: stabilitate economica, pace, disparitia drepturi egale pentru delincventei, toate grupurile etnice, instruire si asistent a medicala. Explica-le ca doar prin interme diul Regatului lui Dumnezeu vor fi satisfa cute pe deplin aceste astept ari, precum si toate aspiratiile legitime ale omenirii. Ps. 145:16. Straduieste-te sa le insufli dorinta de deveni supusi ai acestui Regat condus de Isus Cristos. Scoate n evident a miracolele pe care le-a nfaptuit Isus pentru a anticipa ceea ce va face n calitate de Rege ceresc. Vorbes te-le deseori despre atragatoarele calitati pe care le-a manifestat (Mat. 8:2, 3; 11:2830). Explica-le ca Isus si-a dat viata pentru noi si ca Dumnezeu l-a nviat dupa aceea la viat a nemuritoare n ceruri, de unde guverneaza acum ca Rege. Fap. 2:2935. Scoate n evident a ca Regatul lui Dumnezeu domneste cont, acum din ceruri. Tine totusi, a de ca majoritatea oamenilor asteapt la Regatul lui Dumnezeu conditii diferite de cele existente astazi. Da-le dreptate si n treaba-i daca stiu ce a spus Isus Cristos n acest sens. Mentioneaz a cateva aspecte ale semnului compozit descris n Matei, capito-

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam

281

lul 24, n Marcu, capitolul 13 sau n Luca, ca- n armonie cu ele. Deut. 30:19, 20; Rev. pitolul 21. Apoi ntreaba-i de ce ntronarea 22:17. lui Cristos n ceruri a produs astfel de conAjuta-i pe altii sa puna Regatul pe primul ditii pe pamant. Arata-le raspunsul n Reve- plan. Chiar si dupa ce o persoana accepta latia 12:710, 12. mesajul Regatului, ea mai are de luat multe Pentru a le prezenta o dovada concreta a decizii. Ce loc va ocupa Regatul n viata sa? ndemnat discipolii sa continue ceea ce realizeaza Regatul lui Dumnezeu Isus si-a sa caute mai ntai regatul n prezent, citeste-le Matei (Mat. 6:33). Cum ne pu24:14. Descrie-le programul INTREAB A-TE: tem ajuta colaboratorii cresmondial de instruire biblica Arat a modul meu de via t a tini sa asculte de acest nce se desfasoar a actualmen ca pun pe primul plan demn? Dand noi nsine un te (Is. 54:13). Spune-le ca Regatul? bun exemplu si Martorii lui Iehova benefi explicanCe schimbari mai am ciaza de diverse scoli, ale cadu-le ce ar putea face. In de facut pentru a progresa n aceasta privin ta? ror cursuri se bazeaza pe Bitrebandu-i, uneori, daca au Ce as putea face pentru blie si luat n calcul toate posibili sunt gratuite. Expli a le insufla si altora dorinca-le ca, pe langa ministerul tatile existente sau spunan ta de a c auta mai nt ai din casa n casa, noi oferim du-le cum au procedat altii. Regatul? instruire biblica gratuita la Explicandu-le anumite rela domiciliu persoanelor partitari biblice n asa fel ncat sa culare sau familiilor din peste 230 de t ari. Ce le ntaresti iubirea pentru Iehova. Subliniind guvern omenesc este capabil sa asigure un ca Regatul este o realitate si accentuand im program educational de asemenea propor tii portanta lucrarii de proclamare a Regatului. nu doar pentru cetatenii sai, ci si pentru alte Deseori, cel mai bun ajutor pe care li-l putem persoane de pe ntregul pamant? Invita-i pe da altora nu este acela de a le spune ce tre oameni la Sala Regatului si la congresele buie sa faca, ci de a le insufla dorinta de a Martorilor lui Iehova, pentru a vedea cu ochii trece la actiune. lor efectul pe care-l produce aceasta instruiFara ndoiala, mesajul de important a vita re n viata multora. Is. 2:24; 32:1, 17; Ioan la pe care cu totii trebuie sa-l proclamam se 13:35. refera nainte de toate la Iehova Dumnezeu, Dar va ntelege interlocutorul ce efect vor la Isus Cristos si la Regat. Noi trebuie sa avea toate acestea n viata lui? Ai putea sa-i scoatem n evident a aceste adevaruri esen explici cu tact ca scopul vizitei tale este acela tiale n lucrarea de predicare, n congrega de a-i spune ca tuturor oamenilor li se ofera tie si n viata noastra personala. Daca vom ocazia de a deveni supusi ai Regatului lui face asa, vom demonstra ca tragem cu ade Dumnezeu. Cum? Invat and care sunt cerin- varat foloase din cursurile Scolii de Minister tele lui Dumnezeu si traind nca de pe acum Teocratic!

INSTRUCTIUNI PENTRU SUPRAVEGHETORUL SCOLII


IN FIECARE congregatie exista un batran numit supraveghetor al Scolii de Minister Teo cratic. Daca si tie ti s-a ncredintat aceasta res ponsabilitate, atunci o buna parte din rezul tatele pe care le va nregistra scoala vor de pinde de entuziasmul pe care-l ai fat a de cursurile ei si de interesul pe care-l manifesti fat a de progresul fiecarui cursant. Printre ndatoririle tale se numara si aceea de a prezida saptamanal Scoala de Minister Teocratic. Nu uita ca n afara cursantilor care prezinta teme, mai exista si auditoriul. De aceea, condu scoala n a sa mod ncat ntrea ga congregatie sa fie ncurajata si sa primeas ca sfaturi practice referitoare la cel putin unul dintre obiectivele scolii, mentionate la pagi nile 58 ale acestui manual. Manifesta interes fat a de toti cursantii: fat a de cei ce au primit ca tema citirea Bibliei, fat a de cei ce prezinta demonstratii si fat a de cei ce tin o cuv antare. Ajut a-i s a n teleag a ca te mele pe care le au de sustinut nu sunt doar o ndatorire, ci si o modalitate de a face pro grese n serviciul lui Iehova. Desigur, un fac tor-cheie n progresul lor este efortul perso nal. Dar este necesar ca si tu sa arati un inte res sincer fat a de ei, sa-i ajuti a im sa nteleag portanta aspectelor oratorice asupra carora primesc sfaturi si sa le explici ce trebuie sa faca. In acest sens, asculta cu atentie fiecare tema ca sa poti face observatii pertinente. Nu uita ca scoala trebuie sa nceapa si sa se termine la timp. Fii un exemplu, ncadran du-ti comentariile n timpul alocat. Daca tema unui cursant depase ste timpul, tu sau asistentul tau trebuie sa faceti un semn, iar cursantul si va termina propozitia nceputa si va cobor de pe podium. Daca cineva care prezinta o alta parte din program depase ste timpul, scurteaza-ti comentariile si discuta cu fratele respectiv dupa ntrunire. Cand esti prezent, trebuie sa conduci tu scoala. Daca uneori esti nevoit sa lipsesti, scoala va fi tinut a de un alt batran, desemnat dinainte de corpul de batrani. Daca ai nevoie de ajutor la pregatirea programarilor, la scrierea si pentru teme sau la distribuirea fiselor efectuarea eventualelor nlocuiri, acesta ti poate fi acordat de un slujitor ministerial de semnat de corpul de batrani. Inscrierea la scoala. Incurajeaza-i pe to ti proclamatorii sa se nscrie la scoala. Si alte per soane care asista cu regularitate la ntruniri pot sa se nscrie daca sunt de acord cu nva ta turile biblice si traiesc n armonie cu principii le cre stine. Cand cineva si exprima dorin ta de a se nscrie la scoala, lauda-l cu caldura. Daca cel n cauza nu este nca proclamator, tu, ca supraveghetor al scolii, ar trebui sa discu ti cu el despre cerin tele pentru nscrierea la scoala de preferin ta n prezen ta celui care studia za cu el, sau, daca este minor, n prezen ta unui parinte credincios. Aceste cerin te sunt identi ce cu cele pe care trebuie sa le satisfaca cei ce vor sa devina proclamatori neboteza ti si se ga sesc la paginile 98100 ale car tii Organiza ti pentru a ne efectua ministerul. Pastreaza o lis ta actualizata cu to ti cei nscri si la scoala. Cum se folose ste fi sa personala de sfaturi oratorice. Fisa fiecarui cursant se gaseste n

282

Instruc tiuni pentru supraveghetorul scolii

283

manualul personal, la paginile 7981. Asa cum arata benzile colorate, pentru temele care constau ntr-o citire sunt indicate punctele de la 1 la 17. Pentru demonstratii se pot folosi toate punctele cu exceptia lectiilor nr. 7, 52 si 53, iar pentru cuvantari, toate, cu exceptia nr. 7, 18 si lectiilor 30. Cand elevului i se da sa studieze o anumi ta calitate oratorica, supraveghetorul scolii va trebui sa indice cu creionul data la rubrica Data nceperii, n spatiul corespunzator punctului respectiv de pe fisa din manualul elevului. Dupa ce elevul si-a prezentat tema, ntreaba-l n particular daca a facut exercitii le indicate la sfarsitul lectiei care trateaza res pectiva calitate oratorica. Daca raspunsul e afirmativ, bifeaza n casuta de pe fis a. Daca-i recomanzi elevului sa continue sa faca mbu natatiri la acel aspect oratoric, nu e nevoie sa notezi nimic pe fis a, adica n spatiul de la ru brica Data finalizarii. Acest spatiu trebuie completat numai cand elevul va fi pregatit sa treaca la un alt punct de pe fis a. In plus, la pagina 82 a car tii elevului, n stanga cadrului folosit trebuie scrisa data dupa fiecare tema sustinut a de elev. Spatiul liber de pe fisa per sonala si de pe lista cu sugestii de cadru i permite elevului sa foloseasca fiecare aspect oratoric sau fiecare cadru de doua ori. In timpul programului, elevii trebuie sa aiba manualul asupra lor. Repartizeaza spre studiu doar cate o calita te oratorica odata. Cel mai bine ar fi sa alegi calitatile oratorice n ordinea n care sunt mentionate. Totusi, daca unii elevi sunt foar te capabili, poti sa-i ncurajezi sa studieze si sa aplice din proprie initiativ a anumite lectii.

Apoi puteti discuta mpreuna aspectele care i vor ajuta sa devina oratori si nvat atori mai destoinici. Chiar si un elev nscris de multi ani la scoa la poate sa traga mari foloase daca studiaza si aplica fiecare lectie. Pentru a-i ajuta pe ele vii cu nevoi speciale, ar fi bine sa alegi anu mite calitati oratorice potrivite pentru ei n loc sa le repartizezi lectiile n ordinea n care apar pe fis a. Cum po ti da sfaturi. Cand dai sfaturi, fo loseste cu eficient a exemplele si principiile bi blice. Elevii trebuie sa observe ca atat sfatu rile, cat si spiritul cu care sunt date se bazea za pe principiile nalte ale Cuvantului lui Dumnezeu. Sa nu uiti ca esti un colaborator al fratilor si (2 Cor. 1:24). Ase al surorilor tale crestine menea lor, si tu trebuie sa te straduiesti n continuu sa-ti calitatile perfectionezi de ora tor si nvat ator. Studiaza acest manual, aplica sfaturile pe care le contine si fii un bun exemplu pentru altii. Intre timp, propune-ti sa-i ajuti pe cursanti sa devina cititori buni, oratori capabili si n vat atori destoinici. In acest scop, straduies te-te sa le acorzi tot sprijinul de care au ne voie ca sa nteleag a bine fiecare calitate ora torica, de ce este importanta si cum poate fi ea cultivata. Manualul de fat a este conceput pentru a te ajuta n acest sens. De cele mai multe ori nsa nu va fi suficient sa le citesti su gestiile din carte. Explica-le ideile prezentate aici si modul n care pot fi ele aplicate. Daca un elev stapaneste bine calita tea oratorica pe care i-ai repartizat-o, lau da-l. Explica-i pe scurt de ce este eficienta

284

Instruc tiuni pentru supraveghetorul scolii

sau importanta calitatea oratorica respectiva. Daca esti de parere ca trebuie sa aprofunde ze mai mult un anumit aspect, asigura-te ca a nteles bine motivul. Da-i sugestii practice. Fii concret, dar amabil. Trebuie sa ntelegi ca multora nu le este de loc usor o sa urce pe podium pentru a tine expunere naintea unui auditoriu. Daca cine va considera ca nu se descurca bine, s-ar pu tea ntreba daca mai merita sa ncerce. Imi ta-l pe Isus care nu a zdrobit trestia franta si nici nu a stins fitilul care fumega (Mat. 12:20). Tine cont de starea afectiva a elevu lui. Cand dai sfaturi, e bine sa ai n vedere daca elevul este relativ nou la adevar sau daca este un proclamator cu experient a. Lau dele calduroase si sincere l pot ncuraja si im pulsiona sa dea si n continuare tot ce are mai bun. Trateaza-l pe fiecare elev cu demnitate. In Romani 12:10 citim: In a va arata onoare unii altora fiti n frunte. Ce sfat potrivit pentru consilierul Scolii de Minister Teocratic! Da ca elevul este mai n varsta decat tine, ai gri ja sa respecti de la 1 Timotei instructiunile 5:1, 2. De fapt, indiferent de varsta elevului, sfaturile care cer efectuarea anumitor schim bari vor fi acceptate mult mai usor daca sunt date cu amabilitate. Prov. 25:11. Cand dai sfaturi, aminteste-i elevului moti vul pentru care se instruieste. El nu se va pre gati bine pentru a fi laudat sau pentru a pu tea trece la studierea urmatoarei calitati ora torice, si nici pentru a-i fi admirate calitatile de orator si nvat ator (Prov. 25:27). Dorinta noastra este aceea de a ne folosi darul vorbi rii pentru a-l slavi pe Iehova si pentru a-i aju-

ta si pe altii sa-l cunoasca si sa-l iubeasca. In struirea pe care o primim aici ne da posibili tatea sa ne achitam cu simtul responsabilita tii de sarcina descrisa n Matei 24:14 si 28:19, 20. Fratii botezati care ntrunesc cerin tele necesare ar putea fi invitati, cu timpul, sa poarte de grija turmei lui Dumnezeu ca ora tori si nvat atori. 1 Pet. 5:2, 3. Recomanda-le elevilor ca de-ndata ce pri mesc o tema sa citeasca lectia despre calita tea oratorica pe care o au de pregatit. In deamna-i sa aplice sfaturile primite la scoal a cand si zil pregatesc temele, n conversatiile nice, n comentariile pe care le fac la ntruniri si n serviciul de teren. Cum se repartizeaza temele. De obicei, te mele sunt date cu cel putin trei saptamani nainte. Repartizarea lor ar trebui sa se faca n scris. Par tile care constau n predare ar trebui re partizate batranilor, de preferat celor ce stiu sa prezinte expuneri eficiente, precum si ace lor slujitori ministeriali care stiu sa predea bine. Cand hotarasti ce teme le vei repartiza fra tilor si ce teme surorilor, urmeaza instructiu nile din programa scolii. Daca la scoal a par ticipa mai putini frati si mai multe surori, da-le fratilor ocazia de a sustine teme care presupun mai mult decat o simpla citire. Cand distribui temele, tine cont de situatia fiecaruia. Este oare necesar sa-i repartizezi unui batran sau unui slujitor ministerial o cu vantare la scoal a daca n aceeasi seara are de sustinut si o parte la ntrunirea de serviciu sau daca tot n saptamana respectiva are de tinut cuvantarea publica n congregatie? Este in

Instruc tiuni pentru supraveghetorul scolii

285

dispensabil ca o anumita sora sa sustin a o tema n aceeasi seara n care si unul dintre co piii ei, pe care trebuie sa-l ajute, prezinta una? Gandeste-te daca tema pe care o repar tizezi este adecvata persoanei, mai cu seama cand este vorba despre un tanar sau despre o persoana nebotezata. Verifica, de aseme nea, daca tema se potriveste cu calitatea ora torica pe care elevul o are de studiat. In ce priveste desemnate surorilor, par tile cursanta si va alege n general singura cadrul, conform instructiunilor de la paginile 78 si 82. Chiar daca i se va repartiza o singura asistenta, se mai poate apela la cineva. Daca eleva solicita o anumita asistenta care s-ar po trivi mai bine cadrului ales, trebuie sa se tin a cont de solicitarea ei. Clase suplimentare. Daca la scoal a sunt n scrisi peste 50 de cursanti, ar putea fi luata n discutie posibilitatea de a se folosi si alte sali unde elevii sa-si prezinte temele. In functie de necesitatile locale, n aceste sali ar putea fi sustinute toate temele desemnate cursanti lor sau cel putin ultimele doua. Fiecare clasa suplimentara va beneficia de un consilier competent, de preferint a un ba tran. La nevoie, batranul poate fi nlocuit si de un slujitor ministerial capabil. Acesti con silieri trebuie sa aiba aprobarea corpului de batrani. Colaboreaza strans cu ei pentru a pu tea urmari ndeaproape progresul cursantilor, indiferent de sala n care si vor sus tine urm a toarea tema. Cursuri speciale de citire. In cazul n care corpul de batrani considera ca anumiti membri ai congregatiei trebuie sa nvete sa citeasca mai bine n limba vorbita de congre-

gatie, poti programa un curs special, comple mentar Scolii de Minister Teocratic. Aceasta instruire va consta n cursuri de alfabetizare sau de perfectionare a citirii. Aceste cursuri nu trebuie sa se tin a neapa rat n acelasi de timp cu temele de la Scoala Minister Teocratic. Pentru a-i ajuta cat mai bine pe acei frati, va fi, poate, nevoie de mai mult timp decat cel alocat scolii. Batranii lo cali vor hotar care sunt necesitatile locale si cand se vor tine aceste cursuri. In functie de necesitati, pot fi programate cursuri indivi duale sau n grup. Este nevoie nsa de un instructor calificat, de preferint a un frate care citeste corect si cu noaste bine limba. Daca nu este disponibil nici un frate, batranii pot solicita ajutorul unei surori capabile si cu o conduita exemplara. Cand preda la clasa, sora trebuie sa-si acopere capul. 1 Cor. 11:310; 1 Tim. 2:11, 12. Publicata n multe limbi, brosura Apply Yourself to Reading and Writing (Straduiti-v a sa scrieti si sa cititi corect) este special conce puta pentru a transmite notiuni elementare de scriere si citire. Mai pot fi folosite nsa si alte materiale didactice, n functie de nivelul de educatie Dupa ce vor pro al cursantilor. gresa suficient, cursantii vor fi ncurajati sa se nscrie la cursurile normale ale Scolii de Mi nister Teocratic. In calitate de supraveghetor al Scolii de Mi nister Teocratic, ti poti ajuta foarte mult con gregatia. Pregateste-te bine si, n armonie cu sfatul din Romani 12:68, achita-te cu constiinciozitate de responsabilitatea primi ta, considerand-o un privilegiu de mare pret ncredintat tie de Iehova!

INDEX
Accentuare corespunzatoare 101104, 150152 Alegerea cuvintelor 160165, 176, 198199, 220 care exprima convingere 195196 compara tii si metafore 240241 u sor de n teles 227228 Alegerea unui material adecvat 54, 146, 234235 Analogie 257 Antiteze 5758, 232 Aplicare practica 5354, 60, 157159, 220, 233 Argumente convingatoare 255257 Arta conversa tiei 6265 contact vizual 124125 cum sa ascul ti 159, 187 cum sa faci pauze 99100 cum sa ini tiezi conversatii 198, 217 ncurajator 204205 ntrebari 236237 Arta predarii 5661 antiteze 5758, 232 aplicari practice 5354, 60, 157159, 220, 233 bazata pe Scripturi 143144, 148, 225, 255256, 267 batrani Vezi Batrani cum sa atingi inima Vezi Inima dezvoltare logica 41, 170173, 214 folosirea Scripturilor 5254, 155156, 231233, 254 ilustrari 53, 57, 240246, 253254, 257 ndemn 265267 ntrebari Vezi Intrebari prea mult material 41, 98, 173, 213214, 226227, 234235, 264 speculatii si pareri personale 54, 153, 188 umor 193 Articulare 8688 Ascultare 1316, 64, 187 Aspect personal 131134, 190 Audiocasete 44, 9192 Batrani cum dau sfaturi 203204 cum instruiesc congrega tia 47 49, 284 cum raspund la ntrebari 144 ncurajari 268 ndemnuri 265 predau exact 225 Balbaiala 95 Biblia Vezi Texte biblice Biblioteca, Sala Regatului 34, 37 Cadru 4445, 78, 82, 283, 285 Calitatea vocii 119, 137138, 181185 Casete video 249 Caldura 118120, 123, 125, 266 Cercetari 12, 29, 3338, 40, 226, 231232 Citire 2126 accentuarea ideilor principale 105106 citire la prima vedere 95 citirea n public 4344, 85, 9798, 105, 116, 126127, 130, 140141 corecta 8385 cursuri speciale de citire 2123, 285 ntelegere 18, 2426, 85 pregatirea temelor 43 44, 9495, 98, 105106, 116, 130, 263264 texte biblice clar accentuate 104, 150 152 Citirea Bibliei 912, 60, 248249 Comentarii la ntruniri 70, 141 Compara tii 240 Concentrare 14, 25 Congrese 16, 50 Contact vizual 124127, 169, 175 Contactul cu auditoriul Vezi Contact vizual Controlul respiratiei 109, 181185 Conversa tie Vezi Ton de conversa tie, Arta conversa tiei Convingere 194196 accentuarea cuvintelor-cheie 103 contact vizual 124 folosirea ntrebarilor 239 gesturi 122 n ncheiere 221 volum 109 Cursivitate 9396, 196 balbaiala 95 Cuvantare de instruire 4849 Cuvantare de pe manuscris 50 accentuare 102103 accentuarea ideilor principale 105106 contact vizual 127 folosirea microfonului 141 naturale te 130 Cuvantare publica 5255, 249 Cuvinte bine alese 160165, 195196, 199, 218219, 228, 240241 clar articulate 8688 Defecte de vorbire 88 Demonstra tii 4445, 4950, 78, 82, 141142, 166 Depunere de marturie cand interlocutorul nu recunoa ste autoritatea Bibliei 6869, 144, 198199, 252 initierea unei conversa tii 6264, 100, 125, 159, 167, 186, 198, 202, 217, 236237 ncheiere 222 mesaj 272281

286

Index
obiectii 168, 177178, 195, 199, 253 scrisori 7173 studii biblice 60, 6970, 188189, 221222, 227228, 235, 238, 248249, 258262 vizite ulterioare 222 Dezvoltare logica 41, 170173, 214 Entuziasm 115117, 270271 Exactitate n afirmatii 38, 223225, 242 n citire 8385 Exemple, folosirea 34, 57, 158, 216, 240246, 257 Exemplu, a da 61, 195, 228, 267 Experient a 7677, 137 Expunere libera 50, 114, 129130, 166, 174178 Familie citirea Bibliei 11, 60, 248249 instruirea copiilor 16, 60 studierea Bibliei 3132, 195, 248 Gesturi 121123, 196 Gramatica 164165 Har ti 12, 248249 Hiperbola 241 Idei importante din Biblie 47, 48 Idei principale 29, 3942, 105106, 146, 168, 212214 Iehova Dumnezeu 272275 Ilustrari 53, 57, 240246, 253254, 257 Improvizatie 177178, 208 Inima eforturi pentru a o atinge 3334, 49, 5960, 166, 238239, 258262 pregatirea propriei inimi 1314, 2728, 115116 Instructiv 3334, 46, 116, 157158, 218, 230233 Interes fat a de semeni 6265, 119, 125, 159, 186189, 198, 218 Interpret 55 Interviu 4950, 129 Introducere 215219 cuvantari 208, 215219 ministerul de teren 6264, 167, 186, 202, 217219, 236237 texte biblice 144, 147149 Isus Cristos 275278 Imbracaminte si coafura 131134, 190 Incadrare n timp 34, 45, 175176, 263264, 282 Incheiere 177, 208, 220222 Incurajator si pozitiv 158, 192, 202205, 266 Incurajari 266, 268271 Indemnuri 221, 265267 Inregistrari ale propriei voci 88 casete audio 44, 9192 Intrebari cum sa pui ntrebari 5859, 64, 147148, 187, 216, 222, 231, 236239, 253254, 259 cum sa raspunzi 64, 6670, 143144, 177178, 188, 223 Intrunirea de serviciu 4950, 141142, 216, 235 Intruniri participare 70, 141 pregatire 2831 Limbi straine depunere de marturie 64, 186 interpret 55 Meditare 1819, 25, 31, 261 Memorie 1720 ajutorul spiritului sfant 1920, 178 ilustrari 240 mijloace vizuale 249250 recapitulare 31 repetare 136 repetitie 206 Metafora 240241 Microfon 139142 Mijloace vizuale 247250 Mimica 117, 119, 121125, 196 Ministerul de teren vezi Depunere de marturie Modulatie 111114 Naturale te 121, 128130, 166, 175176, 179180, 196 Obiective 56, 77

287

Pauze 97100, 125126, 152 Pozi tia corpului 109, 133134, 137 Pregatirea expunerilor 3955 cadru 4445, 78, 82, 283, 285 cuvantare de instruire 4849 cuvantare de pe un manuscris 50, 105106, 127, 130 cuvantare publica 5255, 249250 demonstratii 4445, 50, 78, 82, 141142, 166 idei importante din Biblie 47 48 ntocmirea schi tei 3942, 168169, 174 ntrunirea de serviciu 4950, 141142, 216, 235 repetitii 46, 5455, 136, 264 sus tinerea unor par ti la congrese 50 teme care constau dintr-o citire 43 44, 9495, 98, 105106, 116, 130, 263264 teme repartizate cursantilor 43 46 Pregatirea cuvantarilor Vezi Pregatirea expunerilor Progres 68, 23, 7477, 271 Pronuntie 8992 clara 8688 corecta 162 defecte de vorbire 88 nume biblice 91 semne diacritice 90 Punctua tie 84, 9798 Ra tionamente logice 6670, 192, 198200, 237238, 251254 Regat 58, 209211, 257, 279281 Relaxarea muschilor ncordati 87, 184185

288

Index
Spirit sfant 1920, 178 Studii biblice Vezi Depunere de marturie Studiu 2732 Scoala de Minister Teocratic asistenta 285 cadru 4445, 78, 82, 283, 285 citirea Bibliei 11, 47 48 cursuri complementare 285 cursuri speciale de citire 2123, 285 fi sa de sfaturi oratorice 43 45, 7881, 283284 folosirea manualului 67, 283 nlocuirea unui cursant absent 7, 137 nscriere 282 scop 58 supraveghetor 45, 78, 282285 temele cursan tilor 7, 43 49, 78, 284285 Tact 69, 192193, 197201, 236237, 242, 251254 Tema 3940, 209211, 218219, 220221, 234 Texte biblice accentuare corecta 104, 150152 aplicare corecta 153156, 203204, 256 baza nvat aturii 5253, 143144, 148, 224225, 255256, 267 context 3435, 149, 232, 256 cum sa argumentezi pornind de la 155156, 231233, 254 introducerea lor 144, 147149 ncurajeaza folosirea lor 145146 Ton de conversatie 129130, 166, 175176, 179180 Trac 43, 125126, 128, 135138 Traducator Vezi Interpret Umor 193 U sor de nteles 161, 226229, 232233, 242246 Vizite ulterioare Vezi Depunere de marturie Vocabular 26, 9495, 160165 Volum 102, 107112 folosirea microfonului 139142 Vorbire negativa 202203

Repetare demonstratii 50, 141142 exercitii de citire 9495, 130, 263264 expuneri 5455, 136, 264 Repetitie 152, 206208, 210211, 214 Respect 6768, 124, 187, 190193, 200201, 203204, 252 Rugaciune 14, 28, 56, 178 n public 168 raspuns 136137 Schit a cum se ntocmeste 3942, 168169, 174 folosire 52, 126, 166169, 176177, 264 n minte 167, 178 tiparita 50, 5255, 179 Scrisori 7173 Semne diacritice 90 Sentiment 115116, 118120, 122, 150, 266, 270 Sfaturi oratorice 43 45, 7881, 282284 Sigurant a de sine 43, 125126, 128, 135138

Pute ti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Doriti mai multe informatii?

Plin de compasiune Impar tial

Nici un alt om nu a

Umil

mai vorbit vreodata n felul acesta


Rabdator

Om al rugaciunii

be-M