CUPRINS

ARGUMENT Nursingul, parte integrant a sistemului de ngrijre a sntii, cuprinde promovarea sntii, prevenirea mbolnvirilor i ngrijirea bolnavului, psihic i fizic. Nursingul, arta de ngrijiri, impune din ce n ce mai mult la o practic difereniat fa de arta de a vindeca, reprezentnd nivelul de cretere calitativ a ngrijirilor, avnd la baz compensarea lipsei de autonomie a pacienilor. Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoanele bolnave, sntoase i s rectige sntatea sau s-l ajute pn n ultimele sale clipe, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voin, putere i cunotinele necesare s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct acesta si recapete independena ct mai repede posibil. Asistenta medical ajut bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale medicului. Ea este contiina celui lipsit de contiin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curnd, mijloc de locomoie pentru copilul mic, ncrederea pentru tnra mam, vocea celor slabi pentru a se putea exprima.

Virginia Henderson

CAPITOLUL I

MENINGITA NOIUNI GENERALE Meningitele sunt afeciuni plurietiologice caracterizate prin afectarea inflamatorie de cauz infecioas a seroaselor meningiene cu semne i simptome de boal infecioas acut, cu evoluie variabil de la vindecare spontan la evoluie letal. Nu intr in accepiunea curent de meningit o sum de stri patologice neinfecioase ce se soldeaz cu iritarea de alte cauze a meningelor. In aceast categorie intr strile patologice produse de: Ageni chimici: substane de contrast, antibiotice, meprobamat. Ageni fizici: iradiere cu UV, insolaie, boala de iradiere, ultrasunete, trepidaii. Ageni mecanici: traumatisme nchise. Ageni imunologici: vaccinuri, virusuri. Ageni biologici: celule neoplazice, leucoze. Dei teoretic meningele poate fi insmnat cu orice agent patogen, practice, n etiologia meningitelor se regsesc doar acei germeni ce demonstreaz elemente de patogenitate sau beneficiaz in mod excepional de anumite condiii favorizante. Agenii etiologici ntlnii in etiologia meningitelor sunt urmtorii: Virusuri ARN: Enterovirusuri: polio, ECHO, coxsakie. Togavirusuri: virusul rubeolic. Arenavirusuri: virusul Armstrong. Myxovirusuri: virusul urlian, virusul rujeolic, virusurile gripale, virusurile paragripale. Rhabdovirusuri: virusul rabic. Retrovirusuri: virusul HIV. Virusuri ADN:
3

Herpesvirusuri: virusurile herpes simplex 1 si 2, virusul varicelo-zoosterian, virusul citomegalic. Adenovirusuri. Bacterii: Coci Gram pozitivi: pneumococ, stafilococ, streptococci diversi. Coci Gram negativi: meningococ, gonococ. Bacili Gram pozitivi: listeria monocitogenes, bacilus anthracis. Bacili Gram negativi: haemophylus influenzae, salmonelle, escherihia coli, proteus, pseudomonas aeruginosa, klebsiella, brucella. Mycobacterii: tuberculosis. Spirochetaceae: leptospire, borelia, treponema. Fungi: criptococus neoformans, candida. Chalmidia: chalmidia psittaci. Mycoplasma: mycoplasma pneumoniae. Richettsia: diverse specii. Protozooare: toxoplasmoza gondii, plasmodium. Metazooare: cysticercus cellulosae, angiostrongillus cantonensi.

SIMPTOMATOLOGIA. Meningita meningococic este considerat prototip al meningitelor bacteriene cu LCR purulent, pe de o parte fiind prima identificat clinic i bacteriologic iar pe de alt parte pentru frecvena mare cu care se ntlnete mai ales la copii i adolesceni. De obicei este precedat de o faringit i este nsoit adesea de bacteriemie. Incubaia este scurt, 2-7 zile, deseori neputnd fi apreciat prin necunoaterea momentului infectant. Debutul este brusc i rapid progresiv, cu frisoane, febr mare, cefalee, facies vultuos, greuri, vrsturi. La copii apar i convulsii. n formele severe, debutul poate fi cu intrare rapid n com, boala fiind confundat cu AVC.
5

Perioada de stare se instaleaz de obicei repede, n cteva ore de la debut i este exprimat clinic prin mai multe sindroame: Sindromul infecios inflamator, const n principal din febr, cu sau fr frisoane, alterare rapid a strii generale, cefalee, curbatur, stare de ru. Acest sindrom se instaleaz de la nceput precednd celelalte manifestri cu mai multe ore i reprezint unul din parametrii clinici de evoluie a bolii. La nou nscut i sugar, n 50% din cazuri febra poate lipsi, copilul refuz s sug, prezint vrsturi i diaree, fontanelele bombeaz, semn extrem de preios dar care lipsete n caz de deshidratare. Sindromul de hipertensiune intracranian, caracterizat prin cefalee intens i persistent, fotofobie, greuri intense i vomismente repetate uneori incoercibile. n aproximativ 40% din cazuri se asociaz bradicardie relativ, semn clinic cu ajutorul cruia se poate face diferena de meningism nainte de controlul prin puncie al LCR. n cazuri foarte rare cnd se adaug i perturbarea progresiv i persistent a circulaiei LCR prin cloazonri, se pot aduga ca semne clinice convulsiile i somnolena. Sindromul de iritaie meningee, caracterizat prin rahialgii care l oblig pe bolnav s adopte poziii de protecie a meningelui inflamat. Bolnavul adopt clinostatismul lateral n tripl flexie, poziie caracteristic n meningit i numit sugestiv ,,coco de puc. n cazurile mai puin avansate cnd bolnavul poate sta n ezut, el adopt poziia trepiedului: trunchiul nclinat oblic spre spate, sprijinit n palme, cu genunchii flectai nsumnd n total 3 puncte de sprijin: palme, ischioane, clcie. Aceast poziie solicit mai puin starea de tensiune a leptomeningelor. Mare valoare diagnostica manevrele de elongaie a coloanei: - Redoarea cefei: flexia pasiv a cefei bolnavului aflat n decubit dorsal este limitat ca micare i foarte dureroas, n majoritatea cazurilor fiind imposibil. - Semnul Brudzinski al cefei: prin forarea micrii de flexie peste limita suportat de bolnav, acesta i va uura suferina prin ndoirea genunchilor. - Semnul Brudzinski colateral: prin flexia total a unui membru inferior din genunchi i din coaps aducnd genunchiul s ating abdomenul, bolnavul este forat s fac aceiai micare i cu cellalt membru inferior. - Semnul Kernig : din poziia culcat n decubit dorsal se ridic trunchiul bolnavului la vertical realizndu-se un unghi de 90 ntre membrele inferioare i trunchi. Durerea l foreaz pe bolnav s ndoaie genunchii. - Semnul Kernig : din poziia culcat n decubit dorsal se produce flexia din articulaia oldului, ridicnd la vertical membrele inferioare. Bolnavul nu poate suporta durerea dect prin ndoirea genunchilor.
6

- Semnul Kernig sensibilizat: se adreseaz cazurilor cu sindrom meningean slab, la limita exprimrii clinice: din poziia seznd, cu trunchiul la vertical, realiznd cu membrele inferioare un unghi de 90, poziie n care pacientul suport cu stoicism durerea, se face suplimentar i flexia cefei. Aceast manevr este posibil doar cu preul ndoirii genunchilor. Dac primul semn cercetat este gsit pozitiv, atunci vor fi gsite i celelalte, deci nu se recomand cercetarea tuturor semnelor tiind c provoac suferin inutil bolnavului. Aceste semne pot fi terse sau chiar absente la sugar, obez, vrstnic. La sugarii sub 4 luni, a cror musculatur a cefei nu este destul de tonic , se poate cerceta ,,semnul spnzuratului: sugarul va fi susinut n aer de la nivelul axilelor; un copil sntos i va agita membrele inferioare, n timp ce un copil cu meningit i ridic membrele inferioare la 90 flectnd i genunchii. Sindromul encefalic, apare foarte repede, n aproximativ 12-24 ore de la debut i este caractarizat prin nelinite, stare de agitaie psihomotorie, dezorintare temporo-spaial, tulburri amnezice, delir, cu tendin rapid spre agravare, evoluia spre com fiind de ordinul orelor (12-24). Pot aprea convulsii, ipt encefalic i tardiv afectri de nervi cranieni. Pe parcursul perioadei de stare mai pot apare n tabloul clinic: Manifestri cutaneo-mucoase: Herpex simplex periorificial sau la distan, cu risc de keratit herpetic. Exantem embolic de meningococemie: iniial apar pete mici distante, eritematoase, depresibile pentru 6-12 ore, apoi peteiale; acestea se pot nmuli sau se pot extinde n suprafa pn la formarea de plci mari infarctiforme cu aspect caracteristic ,,n cocard (avnd central o zon de escar neagr cu o margine purpurie de tromboz vascular i o bordur de hiperemie intens). Plcile au contur neregulat, geografic, iar pe teritoriul infarctizat se pot forma bule. Exantemul este cunoscut i sub denumirea de ,,purpura fulminans din cauza evoluiei rapide. Mecanismul este mixt: trombotic vascular i embolic, de la nivelul acestor plci putndu-se cultiva meningococi. Manifestri cardio-circulatorii cu evoluie rapid spre oc, n 8-14 ore i sfrit letal rapid, chiar i n condiii de terapie intensiv dac intervenia este tardiv (Sindrom Waterhause-Fridierchsen). Patogenia sindromului este nc subiect de discuie, n prezent fiind acceptate dou ipoteze ambele verificate n anumite cazuri fiind posibil ca acestea s nu se exclud, ci chiar s se completeze la acelai bolnav:

-ipoteza unui Sindrom de Coagulare Intravascular Diseminat (CID) n cursul unui oc de tip endotoxinic pur; ca msur se recomand heparinizarea intens a pacienilor nc de la primele semne pentru a mpiedica evoluia spre CID. -ipoteza blocrii sistemului monocitar cu endotoxin n cursul unui Sindrom Sanarelli-Schwatzman generalizat; evoluia poate fi blocat prin administrarea de la nceput a unor doze mari imunosupresoare, de corticoizi. Manifestri articulare tardive (artrite reactive) de obicei n convalescen, chiar i n cazurile tratate corect i precoce cu antibiotice, mecanismul fiind imunologic.

FORME CLINICE. Forma clinic cea mai frecvent este meningita acut simpl (aproximativ 60% din cazuri). 20-30% din cazuri evoluiaz cu tablou clinic de meningococemie (cu exantem necrotic manifest). 3-5% din cazuri pot realiza tablou de sindrom Waterhouse-Friederichsen. 1-5% sunt cazuri fruste, cu manifestri clinice moderate la care diagnosticul pe date de laborator poate constitui o surpriz etiologic.

DIAGNOSTIC. Diagnosticul n meningita este deosebit de important, de el depinde instituirea rapid a tratamentului antibiotic i implicit viaa bolnavului. 1. Diagnosticul pozitiv cumuleaz urmtoarele: - Date epidemiologice: contact cu cazuri similare, epidemie cunoscut. - Date clinice necesare att pentru conturarea diagnosticului de boal (prezena sindroamelor: inflamator, de hipertensiune intracranian, de iritaie meningee, encefalic) ct i pentru orientarea etilogic n cazul asocierii exantemului necrotic-embolic, a herpesului i mai ales a instalrii fulminante a strii de oc. - Date de laborator, indispensabile pentru un diagnostic cert. n ordinea urgenei i a valorii diagnostice pe primul plan se plaseaz examinarea LCR. n meningita meningococic, LCR este tulbure sau franc purulent cu aspect de zeam de varz, cu tent glbui-verzuie i n cazuri foarte rare poate fi doar opalescent sau clar. LCR este hipertensiv sau normotensiv, cu reacia Pandy intens pozitiv, corespunznd unei albuminorahii de peste 300-500 mg%, i n sediment are mii sau
8

zeci de mii de elemente celulare din care 95-100% sunt neutrofile. Biochimic, pe lng albuminorahie se ntlnete glicorahie mult sczut, clorurahie sczut i un pH acid prin acumulare de acid piruvic i lactic. Sedimentul obinut prin centrifugarea LCR, permite vizualizarea germenilor la microscop n 60% din cazurile clinic manifeste. Acetia apar caracteristic ca diplococi Gram negativi, cu aspect de ,,boabe de cafea fa n fa, situate intra i extra celular. Morfologia caracteristic a acestora se poate modifica n cazurile n care pacienii au primit deja un tratament cu Penicilina G, germenii avnd dimensiuni sporite i uneori ridicnd probleme de diagnostic. Aspectul morfologic coroborat cu datele clinice, permite de cele mai multe ori diagnosticul de meningococ, dar confirmarea trebuie obinut prin culturi urmate de serotipare sau prin teste imune (CIE, coaglutinarea cu stafilococ sau latex), aglutinarea LCR cu antiseruri specifice pentru ct mai multe serotipuri de meningococ. Culturile se fac direct de pe acul de puncie, n tuburi de cultur speciale, nclzite n prealabil la temperatura camerei i incubate rapid la 37C la termostat. Examenul hematologic confirm existena sindromului inflamator: VSH mult crescut, leucocitoz important cu neutrofilie la care se pot aduga: hiperglicemie tranzitorie, hiperazotemie, acidoz metabolic sau mixt. Alte determinri de mare utilitate sunt: hemocultura, imediat dup internarea pacientului, nainte de nceperea tratamentului. cultivarea din exudatul nazofaringian mai ales de la persoanele adulte, dar i de la copiii din anturajul bolnavului cu scopul depistrii sursei. cercetarea n snge a prezenei antigenelor specifice prin CIE, coaglutinare cu stafilococ sau latex-aglutinarea cu antiseruri specifice. 2. Diagnosticul diferenial are n vedere: - eliminarea situaiilor de hipertensiune intracranian de alte cauze, prin absena febrei. - evitarea confuziei cu alte septicemii cu CID: septicemii stafilococice, septicemii cu bacili Gram negativi, se face prin reconstituirea unei pori de intrare sugestive, existena altor focare metastatice, examene de laborator. - eliminarea situaiilor de meningism n cursul diverselor boli acute febrile, acestea evoluiaz cu tahicardie concordant, LCR va fi normal. - eliminarea strilor de com febril de alte etiologii prin absena sindromului meningian: post traumatice, endogene, prin intoxicaii diverse. - eliminarea situaiilor de encefalite secundare, de obicei consecutive unor boli febrile cu exantem sau altor infecii sau vaccinri; n aceste cazuri sindromul
9

meningian lipsete sau este discret; encefalitele primare pot fi eliminate prin absena sindromului meningean. - eliminarea meningitelor de alt etiologie: - meningitele virale se elimin uor prin invazia mai lung, 3 -7 zile i pstrarea unei stri generale mai puin afectate, fr sindrom encefalic. Examinarea LCR definitiveaz diagnosticul prin citologie (predomin mononuclearele polimorfe) i biochimia caracteristic: hiperalbuminorahie moderat, glicorahie normal. - meningitele fungice pot fi recunoscute prin terenul cu mare depresie imun, de obicei cunoscut i prin examinarea microscopic a LCR, care poate evidenia fungii. Biochimic alterrile lipsesc n LCR sau sunt foarte discrete. - alte meningite bacteriene purulente, cu ajutorul examenului LCR i a culturilor din LCR i snge sau din alte locuri ca: pori de intrare, metastaze septice. - meningita tuberculoas se difereniaz prin evoluia mult mai lung n invazie (sptmni), tabloul caracteristic al LCR, asocierea precoce a unor tulburri neurologice (afectri de nervi cranieni) i prin existena de obicei a unor leziuni specifice vizibile la RX pulmonar. COMPLICAII. Cazurile netratate la timp, tratate insuficient sau incorect, pot s se vindece, dar cu riscul unor sechele: - retard psiho-intelectual, cu att mai redutabil cu ct vrsta pacientului este mai mic. - afectri de nervi cranieni, mai ales senzoriali, cu cecitate sau surditate ireversibile. - formarea de focare epileptogene cu dezvoltarea unei epilepsii secundare. - hidrocefalie intern prin sinechii, clooazonri i obturri cicatriceale ale gurilor de comunicare interventriculare. - persistena unor focare nesterilizate i apariia de recidive, uneori la distane de ani de zile. n afara acestor complicaii, pe parcursul evoluiei pot apare i unele complicaii reversibile: - complicaii toxice: nefrit, miocardit, pericardit, hepatit. - complicaii septice: tromboze septice ale sinusurilor longitudinale ale durei, abcese cerebrale de vecintate, teci inflamatorii perineurale cu afectare reversibil a unor nervi cranieni, labirintit. - complicaii alergice: artrite reactive, pneumonii, encefalite.
10

- complicaii medicamentoase: erupii alergice, reacii febrile sau anafilactoide la antibiotice sau antiinflamatorii. EVOLUIE. n absena unui tratament etiologic energic evoluia este de regul letal. Foarte rar evoluia n aceste cazuri poate fi spre remisiune spontan dup 3 -4 sptmni, cu vindecare dar cu sechele neuropsihice deosebit de grave. n cazurile corect tratate, evoluia este bun, remisiunea febrei i a strii generale preced de obicei ieirea din com, urmat de atenuarea sindromului de iritaie meningee i a celui de hipertensiune intracranian. Ultimul, n ordinea evoluiei spre vindecare, este aspectul LCR, acesta constituind cel mai valoros criteriu de apreciere a vindecrii. Chiar i n condiiile unui tratament corect, letalitatea se menine ntre 1 -5%, cea mai mare fiind n cazurile cu sindrom Waterhouse-Friederichsen, unde mortalitatea este de 30-40%.

TRATAMENT Meningita meningococic este o boal de internare i tratament obligatorii i declarare nominal. Tratamentul trebuie s nceap imediat sau ct mai devreme dup ce s -a pus diagnosticul i s cumuleze msuri etiologice, patogenice, simptomatice i igienodietetice. Se vor asigura izolare, repaos la pat i condiii ambientale care s elimine riscul unor complicaii.

1. Tratament etiologic. n ordinea urgenei, se va ncepe ct mai repede tratamentul etilogic. Lund n considerare sensibilitatea tulpinilor izolate la noi n ar se recomand monoterapia parenteral cu Penicilina G. Administrarea se va face iniial prin injecii intravenoase. Administrarea n perfuzie nu este recomandat avnd n vedere faptul c penetraia n LCR este direct proporional cu concentraia maxim seric a antibioticului. Doza este de 8 - 12 milioane UI/zi la adult, respectiv 100000 UI/kg corp/zi la copil, fracionat n 4 administrri zilnice. n zilele urmtoare se poate trece la administrarea alternativ intravenoas i intramuscular sau numai intramuscular tot de 4 ori/zi. Durata tratamentului este de 7 zile, dar n cazurile cu
11

complicaii sau cu sindrom encefalic persistent se poate prelungi pn la 10 zile. Nu se vor diminua dozele (dei din a doua sau a treia zi remisiunea clinic ar putea sugera acest lucru) deoarece scderea inflamaiei locale va diminua oricum coeficientul de penetraie a antibioticului n LCR, astfel c scderea suplimentar a dozei risc s scad nivelul de antibiotic n LCR sub valoarea CMI. Ampicilina d rezultate asemntoare i are avantajul unei penetraii superioare prin bariera hematoencefalic. Doza este de 8 - 12g/zi la adult. Datorit apariiei tulpinilor de meningococ rezistente la penicilin, n SUA, Africa de Sud, Spania se folosesc cu rezultate foarte bune: - Ceftriaxon n doze de 100 mg/kg corp/zi, maxim 4g/zi; - Cefotaxime n doze de 200 mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi; - Cefuroxima n doze de 200 mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi. Aceste medicamente sunt folosite n monoterapie i au avantajul unei foarte bune penetraii n LCR i aciune puternic asupra meningococului. n ultima perioad aceste medicamente au nceput s fie folosite i n ara noastr. n clinicile de Boli Infecioase din tara noastr se folosesc cu succes, avnd rezultate comparabile cu ale penicilinei i alte medicamente: Cloramfenicol 100mg/kg corp/zi; Rifampicin 600mg/12 ore; Cotrimoxazol 2g/zi. Aceste medicamente se folosesc i la persoanele alergice la Penicilin.

2. Tratament patogenic. - Terapie depletiv osmotic cu Manitol soluie 10% sau 20% administrat intravenos i se poate continua cu diuretice de ans. - Terapie antiinflamatorie cu Dexametazon 0,5mg/kg corp, eventual Hemisuccinat de hidrocortizon 5-10 mg /Kg corp.Durata administrarii este de 2-5 zile. - Terapie de sedare a starii de agitaie psihomotorie sau convulsiilor cu Diazepam administrat intramuscular 10-40 mg / zi. - Hidratare intravenoasa cu glucoza 5-10 % eventual si ser fiziologic. - Reechilibrare acido-bazica, susinere cardiocirculatorie, oxigenoterapie in funcie de particularitaile clinico-evolutive ale fiecarui caz in parte.

3. Tratament simptomatic.
12

Pentru combaterea febrei si durerii se pot administra: aspirin, algocalmin, paracetamol, piafen Pentru combaterea vrsturilor se administra: emetiral, metoclopramid, torecan.

4. Tratament igieno-dietetic

Dieta (pentru cazurile cu intoleranta digestiva) va fi de tip hidrolactozaharat cu preparate care s permit o digestie si resorbie intestinal rapid, fr reziduuri sau care s duc la ntrzierea evacurii alimentelor din stomac (vor fi evitate alimentele bogate in celuloz, carnea, grsimile). Ulterior, dieta va respecta eventual restriciile impuse de terapia antiinflamatorie: in cazul corticoterapiei dieta va fi desodat. Cazurile de sindrom Waterhouse-Friederichsen trebuie monitorizate in secii specializate de terapie intensiv. n aceste cazuri, pe lng tratamentul etiologic mai sunt necesare: - corticoterapie intensiv cu Hemisuccinat de hidrocortizon 10 mg/Kg corp /zi sau Prednison 2 mg /zi; - heparinizare 5000 UI la fiecare 4 ore, intravenos; - oxigenoterapie; - susinere cardiac, - reechilibrare circulatorie, acido-bazica, hidroelectrolitic.

PROFILAXIE Profilaxia consta n: - izolarea nentrziat n spital; - dezinfecie terminal-sumar (curatenie, aerisire); - cercetarea contacilor apropiai prin exudatul faringian pentru depistarea sursei de infecie; - chimioprofilaxie pentru contacii receptivi, in special persoane cu handicap imun major cunoscut; chimioprofilaxia se face cu Rifampicina 600 mg/12 ore la
13

adult i 10mg/12 ore la copil timp de 2 zile sau Sulfodiazina 1 g/8 ore timp de 3 zile; - imunoprofilaxie pentru cazurile izolate cu risc permanent (colectivitati de copii). Se poate folosi vaccin monovalent A sau C, bivalent AC sau tetravalent ACYW-135. Vaccinarea va fi dublat de chimioprofilaxie in cazul contactului intim cu bolnavul. Vaccinarea nu este eficienta la copii sub 2 ani. Anticorpii obtinui asigur titru protector timp de 2-4 ani dup vaccinare.

CAPITOLUL II: PLAN DE INGRIJIRE

CAZUL NR. I I. CULEGEREA DATELOR NUME SI PRENUME: Iacob Simona VARSTA: 17 ani SEX: F INALTIMEA: 1,65 m GREUTATEA: 60 Kg. ALERGII: nu se stie alergica DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita seroasa acuta de etiologie virala CONDITII DE VIATA: pacienta locuieste impreuna cu parintii si o sora mai mica, intr-un apartament cu doua camere, baie si bucatarie; are conditii medii de viata. COMPORTAMENT: pacienta prezinta un comportament tipic adolescentin (nu respecta anumite sfaturi primite de la parinti - program de activitate si odihna incorect urmat (are o conditie buna). OBISNUINTE SI DEPRINDERI DE VIATA: ii place sa urmareasca filmele de la TV, sa iasa la plimbare si la distractii, in zilele libere, cu prietenii.
14

DURATA SOMNULUI: este de 7 ore, uneori mai mult sau putin, are un somn linistit, rareori se trezeste in timpul noptii, obisnuieste sa se culce la orele 23 si se trezeste dimineata la ora 6. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: este nascuta la termen, pe cale naturala, este primul copil, nascut cu o greutate de 3200gr., i-au iesit dintii la 7-8 luni, a mers la 1 an si a inceput sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani. Menarha, la 13 ani, cantitate normala, durata 4-5 zile, interval regulat, fara dureri. ANTECEDENTE PATOLOGICE: a facut bolile copilariei pana la varsta de 7 ani. A mai fost internata in 2003, operata de apendicita acuta; in 2005 a fost internata la ORL, avand probleme cu sinuzita. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga TBC, lues, SIDA, hepatita A,B in familie. SEMNE SUBIECTIVE: pacienta prezinta fotofobie, redoarea cefei, ameteli, disconfort manifestat prin greturi, inapetenta. SEMNE OBIECTIVE: pacienta prezinta facies crispat, greturi, varsaturi, postura inadecvata, hipertermie, buze uscate, cefalee si gemete. ISTORICUL BOLII: debut sub forma de viroza respiratorie, in urma cu 4-5 zile, manifestate prin cefalee, hipertemie, disfagie (stare patologica cu dureri musculare, insotite de pronuntata senzatie de oboseala, intalnita in perioada de inceput a unei boli infectioase - gripa). Fiind la scoala la orele de curs si simtindu-se extrem de rau, pacienta s-a prezentat pentru consult, la cabinetul medical al scolii, unde, medicul, in urma investigatiilor, i-a dat bilet de trimitere la sectia de Contagioase. Asistenta medicala de la cabinet i-a masurat si inregistrat functiile vitale: TA=110/80, T =38,8C, P=80, R=23, dupa care a anuntat Serviciul ambulatoriu si a fost transportat la sectia de Contagioase

II. ANALIZA DATELOR

NEVOI PERTURBATE 1. Nevoia de a evita pericolele. 2. Nevoia de a comunica. 3. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale 4. Nevoia de a se alimenta si hidrata. 5. Nevoia de a elimina. 6. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura. 7. Nevoia de a invata cum
15

sa-si pastreze sanatatea. 8. Nevoia de a se recrea. 9. Nevoia de a dormi si de a se odihni. SURSE DE DIFICULTATE - biofizic: varsta, inflamatia meningelui de natura infectioasa, efortul fizic, imunitate scazuta; - socio-cultural: obiceiuri alimentare nesanatoase (cartofi prajiti, cafea, coca-cola); - lipsa de cunoastere: insuficienta cunoastere despre sanatate si boala; - de ordin psihologic: anxietate, agitatie psihomotorie, situatie de criza. DIAGNOSTICUL DE NURSING ACTUAL: vulnerabilitate fata de pericole, din cauza procesului inflamator si infectios, manifestat prin redoarea cefei, fotofobie, greata, teama, ameteli, febra moderata POTENIAL: apariia eventualelor complicaii pe toata durata vietii POSIBIL: alterarea morfo-functionala a S.N. si meningelui, proces infectios

PLANUL DE INGRIJIRE
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca - ii creez un microclimat corespunzator - cu rol delegat, recoltez analize pentru laborator: 2 ml de sange pe substanta anticoagulat (EDTA) pentru hemoleucograma - ii inregistrez functiile vitale si vegetative, notandu-le in foaia de temperatura - cu rol delegat, administrez medicatia prescrisa de medic: HHC i.v. 100 mg - cu rol delegat, administrez medicatia prescrisa de medic (antitermice, analgezice) pentru diminuarea febrei si a durerii: 1 f (2 ml) Algocalmin si 1 tb (500 mg) Paracetamol - aplic compresii umede si reci pe frunte - inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora
16

- supraveghez pacienta - asez pacienta in decubit lateral, la marginea patului, cu capul intr-o parte si captez varsaturile - cu rol delegat, administrez tratamentul medicamentos antiemetic ( 1 f de 2 ml i.v. ) Metoclopramid - supraveghez pacienta - creez un mediu adecvat prin aerisirea salonului; - ii dau pacientei sa consume lichide cu lingurita, pentru a preveni dezhidratarea - instalez perfuzia cu glucoza 5% i.v. (500 ml), la indicatia medicului si o supraveghez - o ajut sa se instaleze intr-o pozitie cat mai comoda, fara dureri (decubit lateral) pentru evitarea escarelor si confort - creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp - indepartez toate sursele care sr putea perturba somnul pacientei - administrez delegat o tableta de Diazepam (2mg) oral - o incurajez si-i spun ca starea sanatatii s-a mai imbunatatit, pentru a deveni mai optimista - ii sugerez sa citeasca o revista sau sa completeze un rebus, pentru a se relaxa - spun pacientei ca trebuie sa aiba grija de sanatate - trebuie sa aiba un model de viata ordonat - sa consume alimente proaspete bogate in calorii si sanatoase organismului EVALUARE FINALA Pacienta Iacob Simona, in varsta de 17 ani, a fost internata pe data de, in sectia de Boli infectocontagioase cu diagnostic clinic de Meningita acuta seroasa de etiologie virala. In urma examenelor clinice si paraclinice, a investigatiilor facute pe pacienta, s-a efectuat tratament si ingrijire medicala, in urma acestora pacienta prezinta o stare generala buna, fara complicatii. Pacienta mai ramane internata in spital pentru continuarea tratamentului.

17

CAZUL NR. II I. CULEGEREA DATELOR NUME SI PRENUME: P. A. VARSTA: 12 ani SEX: M INALTIMEA: 1,50 m GREUTATEA: 45 Kg. GRUPA SANGUINA: AB IV RH: (-) OCUPATIA: elev ALERGII: nu se stie alergic DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal cu pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de somnolenta, disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia Boli infectioase. In schimb culeg date de la apartinatori,din biletul de trimitere,echipa medicalade ingrijire(asistente,infirmiere) ANTECEDENTE PERSONALE a) Fiziologice: - este primul copil in familia Popescu, nascut la termen cu o greutate la nastere de 3,500 kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 7 luni si jumatate dupa care i s-a diversificat alimentatia. - rezultate scolare: bune b) Patologice: - a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale; - a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita; - in 2004 a fost operat de apendicita; - fara antecedente patologice meningiene; ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi OBISNUINTE DE VIATA: a) Conditii de viata si mediu: Nivel social mediu Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un singur nivel cu o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala. b) Comportament: Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa aasimileze orice informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe plan intellectual, fie pe plan fizic. Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul rind al orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si fast-food-urile.
18

Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee, insotite de o stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat billet de trimitere la sectia de ,,Boli contagioase. Asistenta medicala i-a inregistrat functiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/min Se anunta serviciul ambulatoriu si este transportat la Spitalul Municipal Onesti, sectia C.T.G. copii salon A.T.I., fiind insotit de mama sa. Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra ridicata ,redoarea cefei ,varsaturi . Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii si tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a vocii foarte scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente foarte fierbinti,buze uscate, varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat spatio - temporal . SURSE DE DIFICULTATE : - de ordin biofizic: varsta, durerea ,inflamatia si tumefierea glandelor parotide bilaterale;inflamatia meningelui si contaminarea cu germeni patogeni - de ordin psihologic:anxietate,stress ,neliniste - de ordin sociologic: necunoasterea pericolelor ( copilul bolnav fata de colegi), obiceiuri alimentare proaste, insuficiente cunostinte despre boala si sanatate.

II. ANALIZA DATELOR

NEVOI PERTURBATE

1)Nevoia de a-si mentine temperature in limite normale 2)Nevoia de a evita pericole 3)Nevoia de a elimina 4)Nevoia de a se odihni 5)Nevoia de a se alimenta si hidrata 6)Nevoia de a comunica 7)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 8)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 9)Nevoia de a se recrea DIAGNOSTIC DE NURSING Actual : alterarea starii de sanatate manifestata prin inflamatia glandelor parotide bilaterale si contaminarea meningelui cu germeni patogeni manifestate prin: - febra ridicata
19

- redoarea cefei - fotofobie - disfagie - dispnee - anorexie - astenie fizica si psihica - varsaturi - contractii musculare Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata durata vietii. PLAN DE INGRIJIRE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - admiistrez pacientei un regim hipocaloric fara sare si un aport hidric cca 1300 ml/zi - urmaresc pacienta sa consume numai alimente cuprinse in regim - cu rol delegat, administrez tratament medical antiemetic: Metoclopramid 1 f (2 ml) ora 12 - asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca - supraveghez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura - cu rol delegat administrez tartament prescris de medic cu: Ampicilina (1 g) i.v. , HHC i.v., perfuzie cu glucoza 5% - creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp - indepartez toate sursels care ar putea perturba somnul pacientului - cu rol delegat, administrez antitermice, analgezice, antiseptice prescrise de medic - aplic comprese umede reci local si pe frunte - inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora - ajut pacientul sa se instaleze intr-o pozitie mai comoda in pat - cu rol delegat, administerz o fiola de 5 ml. Plegomazin i.m. - sprijin pacientul sa mearga la toaleta - inregistrez functiile vitale si le notez in foaia de temperatura - creez un microclimat corespunzator (aerisesc salonul) - efectuez impreuna cu pacientul exercitii de respiratie, din ora in ora - delegat i-administerz oxigen prin sonda nazala, timp de 30 minute si supraveghez pacientul - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie - educ pacientul si-i explic cat de important e sa aiba o igiena corespunzatoare pentru a preveni pericolele - fac pacientului educatie sanitara - creez un microclimat corespunzator - explic pacientului necesitatea internarii in spital
20

- il anunt ca starea lui de sanatate merge spre bine, sa inlature teama si frica EVALUARE FINALA Pacientul PA, in varsta de 12 ani, a fost internat cu DIAGNOSTIC CLINIC: meningita limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala alterata in sectia de Boli infectocontagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de dependenta redoarea cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor parotide bilaterale, disfagie, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare, fotofobie. Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.

CAZUL NR. III I. CULEGEREA DATELOR NUME SI PRENUME: A R VARSTA: 34 ani SEX: F INALTIMEA: 1,60 m GREUTATEA: 63 Kg. GRUPA SANGUINA: 01 RH: (+) STAREA CIVILA: casatorita NATIONALITATEA: romana ALERGII: nu se stie alergicaDIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTEI : greoi , deficitar , datorita starii generale grave. Pentru a putea usura comunicarea ii pun pacientei intrebari deschise, la obiect. De asemenea comunicarea se face si cu pauze lungi de catre pacienta. Datele au mai fost culese de la echipa medicala de ingrijire a pacientei Adam Rita ,din biletul de trimitere, din foaia de observatie si de la apartinatorii pacientei . ANTECEDENTE PERSONALE: a) Fiziologice - este al 7- lea copil al familiei sale , provenind dintr-o familie dezorganizata - menarha : la 12 ani si 10 luni , ciclu regulat la 28 zile , durata de 4 zile , flux abundent avand 6 nasteri si 8 avorturi ( 5 la cerere si 3 spontane din diferite cauze). b) Patologice : nu se stie daca a avut boli infectioase in copilarie - a fost operata de apendicita la varsta de 28 de ani. - este suferinda de Reumatism Articular Acut ( R.A.A.) inca din copilarie si Gastrita dobandita pe parcursul vietii datorita unei hiperaciditati si a tratamentelor prelungite cu medicamente (antiinflamatorii), alimentatiei necorespunzatoare si a modului de viata.
21

ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: Tatal: necunoscut Mama: 50 de ani, suferind de R.A.A, H.T.A , actual cu diabet zaharat. Sotul: 36 de ani, zilier ,aparent sanatos Frati in numar de 6 , 3 frati si 3 surori nu stie daca sunt sau nu suferinzi de vreo boala . COMPORTAMENTUL DE VIATA : locuieste impreuna cu sotul si 6 copii intr-o garsoniera oferita ca ajutor social de catre Primaria Onesti. Conditiile de viata si mediu sunt modeste , la limita dintre mediu si mediocre. Pacienta recunoaste ca este o fumatoare inraita , pe langa faptul ca ea consuma toate produsele alimentare pe baza de carne de porc afumata si conservata, are si un stil de viata dezordonat. SEMNE OBIECTIVE: pacienta este orientata spatio-temporal, constienta , avand o stare de somnolenta. Datorita fotofobiei pacienta are ochii semideschisi. De asemenea am mai constatat ca pacienta prezinta tegumente palide si in timpul comunicarii este disfonicamodificarea temporala sau permanenta a vocii , interesand timbrul si intensitatea . Pacienta are mereu senzatie de voma. Astenia marcata a pacientei manifestata prin cearcane periorbitale. SEMNE SUBIECTIVE : pacienta acuza cefalee , redoarea cefei , inapetenta si discomfort general manifestate prin semnele clinice ale bolii lumina puternica o deranjeaza, iar datorita varsaturilor se simt mult mai slabita , nu se poate deplasa singura.Toate acestea le-am aflat in urma intrebarilor directe, puse de mine ca asistenta medicala, pe intelesul pacientei si a gradului sau de cunostinta . ISTORICUL BOLII Debut de aproximativ de trei zile cu fotofobie, varsaturi, redoarea cefei, astenie marcata, inapetenta, ameteli, drept pentru care pacienta s-a prezentat la medical de familie care i-a intocmit un bilet de trimitere la medical de specialitate . In urma consultatiei efectuate de catre acesta i s-a pus diagnosticul Sindrom meningean suspect meningita seroasa si i s-a intocmit bilet de internare in sectia de boli contagioase a spitalului Onesti. Ajunsa in sectia de boli infectioase, dupa 72 de ore s-a confirmat diagnosticul de meningita limfocitara acuta seroasa de etiologie probabil virala si ramane internata pentru tratament. Daca a mai fost internata : prima internare a fost in sectia de interne in jurul varstei de 29 de ani cu diagnosticul de gastrita. A doua internare a fost in jurul varstei de 32 de ani fiind intrernata in sectia de boli infecto-contagioase cu sindrom febril si viroza respiratorie. II. ANALIZA DATELOR 1) Nevoia de a elimina 2) Nevoia de a evita pericole 3) Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limita normala 4) Nevoia de a fi curat si de a proteja tegumentele 5) Nevoia de a se alimenta si hidrata
22

6) Nevoia de a dormi si a se odihni 7) Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale 8) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura 9) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea SURSE DE DIFICULTATE :

- de ordin fizic: inflamatia meningelui de natura infectioasa, imunitate scazutra, efort fizic - de ordin psihologic: anxietate, agitatie psiho-motorie, labilitate psihica, situatie de criza - de ordin sociologic: insalubritatea mediului, locul de munca neadecvat care o determina pe pacienta sa stea in frig, umezeala, poluare etc. - lipsa cunostintelor: insuficienta cunoastere de sine si lipsa de cunostinte despre boala si sanatate.

DIAGNOSTIC DE NURSING ( P.E.S.) Actual: alterarea starii generale a pacientei datorita varsaturilor , imposibilitatea de hidratare si alimenatie corespunzatoare , alterarea functiilor vitale Potential: producerea unor complicatii cum ar fi aparitia unor deshidratari masive in urma varsaturilor Posibil: alterarea morfo- functionala a sistemului nervos si meningelui proces infectios PLANUL DE INGRIJIRE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - asigur repaus la pat, asez pacienta in decubit lateral, la marginea patului, cu capul intr-o parte si captez varsaturile - cu rol delegat, administrez tratament medicamentos- antiemetic (Motroclopramid 1f 2 ml i.v.) - creez un microclimat corespunzator, aerisesc salonul - cu rol delegat recoltez analize de laborator si administerz tratament conform prescriptiei medicale cu Ampicilina i.m., HHC i.v. si Paracetamol oral - sprijin pacienta sa se deplaseze la toaleta - cu rol automat, masor temperatura corpului, administrez medicatia prescrisa de medic, antitermice, antibiotice - aplic comprese umede si reci local, pe frunte - urmaresc si supraveghe pacienta, masor functiile vitale si le notez in foaia de T - invat pacienta despre importanta regimului alimentar - administrez pacientei un regim hiposodat si hipocaloric si un aport hidric cca 1500 ml/zi - urmaresc apcienta sa consume numai alimente cuprinse in regim - creez conditii de odihna si confort
23

- invat pacienta tehnici de relaxare, sa citeasca reviste - invat pacienta exercitii de respiratie pentru a-i facilita somnul - notez orarul somnului, observ calitatea somnului - ajut pacienta la efectuarea toaletei (dus) - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie - educ pacienta si-i explic cat de important este sa aiba igiena corespunzatoare pentru a preveni infectiile - identific impreuna cu pacienta deprinderile gresite - corectez deprinderile si obiceiurile daunatoare sanatatii - fac pacientei educatie sanitara, o incurajez sa gandeasca pozitiv EVALUARE FINALA Pacienta Adam Rita, in virsta de 34 ani, a fost internata cu diagnostic clinic : Meningita limfocitara seroasa acuta, de etiologie virala in sectia de Boli infectiocontagioase adulti, prezentand ca manifestari de dependenta: cefalee, fotofobie, febra 38,9 C transpiratie, greata, voma, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare. Pacienta a fost internata pentru tratament si investigatii clinice si paraclinice.

CAZUL NR. IV I. CULEGEREA DATELOR NUME SI PRENUME: M. A.

24

VARSTA: 18 ani SEX: M INALTIMEA: 1,80 m GREUTATEA: 75 Kg. GRUPA SANGUINA: AB IV OCUPATIA:elev ALERGII: nu se stie alergic DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal cu pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de somnolenta, disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia Boli infectioase. In schimb culeg date de la apartinatori,din biletul de trimite re,echipa medicalade ingrijire(asistente,infirmiere) ANTECEDENTE PERSONALE a) Fiziologice: - este primul copil in familie, nascut la termen cu o greutate la nastere de 3,000 kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 10 luni si jumatate dupa care i s-a diversificat alimentatia. - rezultate scolare: bune b) Patologice: - a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale; - a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita;; - fara antecedente patologice meningiene; ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi OBISNUINTE DE VIATA: a) Conditii de viata si mediu: Nivel social mediu Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un singur nivel cu o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala. b) Comportament: Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa aasimileze orice informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe plan intellectual, fie pe plan fizic. Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul rind al orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si fast-food-urile. Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee, insotite de o stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat billet de trimitere la sectia de ,,Boli contagioase. Asistenta medicala i -a inregistrat functiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/min
25

Se anunta serviciul ambulatoriu si este transportat la Spitalul Municipal Onesti, sectia C.T.G. copii salon A.T.I., fiind insotit de mama sa. Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra ridicata ,redoarea cefei ,varsaturi . Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii si tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a vocii foarte scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente foarte fierbinti,buze uscate, varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat spatio - temporal . SURSE DE DIFICULTATE : - de ordin biofizic: varsta, durerea ,inflamatia si tumefierea glandelor parotide bilaterale;inflamatia meningelui si contaminarea cu germeni patogeni - de ordin psihologic:anxietate,stress ,neliniste - de ordin sociologic: necunoasterea pericolelor ( copilul bolnav fata de colegi), obiceiuri alimentare proaste, insuficiente cunostinte despre boala si sanatate. II. ANALIZA DATELOR NEVOI PERTURBATE 1)Nevoia de a-si mentine temperature in limite normale 2)Nevoia de a evita pericole 3)Nevoia de a elimina 4)Nevoia de a se odihni 5)Nevoia de a se alimenta si hidrata 6)Nevoia de a comunica 7)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 8)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 9)Nevoia de a se recrea

DIAGNOSTIC DE NURSING Actual : alterarea starii de sanatate manifestata prin inflamatia glandelor parotide bilaterale si contaminarea meningelui cu germeni patogeni manifestate prin:
26

- febra ridicata - redoarea cefei - fotofobie - disfagie - dispnee - anorexie - astenie fizica si psihica - varsaturi - contractii musculare Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata durata vietii. PLAN DE INGRIJIRE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE - admiistrez pacientei un regim hipocaloric fara sare si un aport hidric cca 1300 ml/zi - urmaresc pacienta sa consume numai alimente cuprinse in regim - cu rol delegat, administrez tratament medical antiemetic: Metoclopramid 1 f (2 ml) ora 12 - asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca - supraveghez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura - cu rol delegat administrez tartament prescris de medic cu: Ampicilina (1 g) i.v. , HHC i.v., perfuzie cu glucoza 5% - creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp - indepartez toate sursels care ar putea perturba somnul pacientului - cu rol delegat, administrez antitermice, analgezice, antiseptice prescrise de medic - aplic comprese umede reci local si pe frunte - inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora - ajut pacientul sa se instaleze intr-o pozitie mai comoda in pat - cu rol delegat, administerz o fiola de 5 ml. Plegomazin i.m. - sprijin pacientul sa mearga la toaleta - inregistrez functiile vitale si le notez in foaia de temperatura - creez un microclimat corespunzator (aerisesc salonul) - efectuez impreuna cu pacientul exercitii de respiratie, din ora in ora - delegat i-administerz oxigen prin sonda nazala, timp de 30 minute si supraveghez pacientul - schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie - educ pacientul si-i explic cat de important e sa aiba o igiena corespunzatoare pentru a preveni pericolele
27

- fac pacientului educatie sanitara - creez un microclimat corespunzator - explic pacientului necesitatea internarii in spital - il anunt ca starea lui de sanatate merge spre bine, sa inlature teama si frica EVALUARE FINALA Pacientul PA, in varsta de 12 ani, a fost internat cu DIAGNOSTIC CLINIC: meningita limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala alterata in sectia de Boli infecto-contagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de dependenta redoarea cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor parotide bilaterale, disfagie, pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare, fotofobie. Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.

CONCLUZII
28

Rolul asistentei medicale in sectia de boli infecto-contagioase este : - de a asigura un mediu de siguranta si incredere pentru bonlavi. - de a asigura repaos la pat, fizic si psihic pe toata perioada de internare. - efectuarea unor anchete epidemiologice in focar, efectuarea vaccinurilor,inregistrarea functiilor vitale, administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic. - asigura un regim igieno-dietetic. - pregateste bonlavul si materialele necesare unor investigatii ca de exemmplu: punctia lombara pentru examenul L.C.R. - aplica tehnici specifice de prelevare a produselor patologice si biologice in vederea depistarii germenilor patogeni. Lucrarea este structurata pe mai multe capitole care cuprind : Partea teoretica cu notiuni de anatomie si fiziopatologie, epdemiologie, morfopatologie, etiologie, complicatii,diagnostic clinic si paraclinic, investigatii, tratamentul, rolul A.M. general si specific sectiei. Ma opresc in special asupra subcapitolului :Anatomia si fiziologia meningelui, unde intalnim mai multe clasificari de meningita. Meningita acuta poate fi clasificata dupa diferite criterii si anume : Etiologie, dupa aspectul L.C.R.-ului, dupa mecanismul de producere. a)dupa etiologie meningitele acute infectioase pot fi cauzate de bacterii,virusi,fungi si protozoare. b) in meningita acuta infectioasa, aspectul L.C.R.-ului(obtinut prin rahicente-za) poate fi: clar, purulent, hemoragic. Meningitele acute infectioase constitue o urgenta a patologiei infectioase datorita persistentei pe plan mondial a unei morbiditati crescute. In timpul efectuarii stagiului in Sectia de Contagioase, sector de care mam atasat si m-a impresionat cel mai mult prin numarul mare de urgente cu bonlavi ce se prezentau cu diferite boli infectioase. Cu rol automat si delegat am acordat ingrijiri in aceasta sectie unde am invatat si practicat multe lucruri noi, cum ar fi: participarea la luarea unor probe de laborator, punctia lombara pentru L.C.R., recoltare de sange pentru analize, ingrijiri acordate pe pacienti, am urmarit indeaproape evolutia unor boli si oprirea lor din evolutie.

29

BIBLIOGRAFIE: 1. Dr. C. Bocarnea: Boli infectioase si epidimiologice, Edit. Info-Team, 1999; 2. C. Borendel: Manual de medicina interna pentru cadre medii, Edit. Bic All, Buc. 2000; 3. M. Ifrim, GH. Niculescu: Compendiu de Anatomie, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Buc.-1988; 4. P. Iurasog : Clinica meningitelor in practica medicala, Buc.-1985; 5. Dr. M. Mincu: Anatomia si fiziologia omului, Edit. Universului Buc.-2001; 6. C. Mozes: Tehnici de ingrijirea bolnavului; 7. L. Titirca: Ghid de Nursing, viata, Edit. Viata Medicala

30