Sie sind auf Seite 1von 28

PROIECT

Tehnologia moraritului

Student:

Danciu Ioan

CUPRINS

1.Denumirea proiectului...........................................................................................3 1.1Scopul si obiectivele proiectului......................................................................3 1.2Capacitatea specifica.Materia prima utilizata...............................................3 1.2.1Caracteristicile fizico-chimice.........................................................................4 1.2.2Caracteristicile tehnologice.............................................................................6 1.3Produse finite....................................................................................................8 1.3.1Caracteristicile fizico-chimice.........................................................................8 1.3.2Caracteristicile tehnologice.............................................................................9 2.Specificitatea fabricatiei......................................................................................10 2.1Varianta de macinis.......................................................................................10 2.2Sistemul si varianta de macinis.Justificare..................................................11 3.Elemente de inginerie tehnologica......................................................................12 3.1Dimensionarea utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis..................................................................................................................12 3.1.1Calculul capacitatii de productie a sectiei de pregatire a cerealelor pentru macinis.......................................................................................................12 3.1.2Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis.Caracteristici tehnice si functionale..............................................12 3.2Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic adoptat pentru sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis................................................................14 3.3Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis....................16 3.3.1Dimensionarea si alegerea valturilor. Caracteristici tehnico-functionale.........................................................................16 3.3.2Dimensionarea si alegerea sitelor plane. Caracteristici tehnico-functionale.........................................................................19 3.3.3Dimensionarea si alegerea masinilor de gris. Caracteristici tehnico functionale..........................................................................22 3.3.4Finisoare pentru tarate...................................................................................23 3.4Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic adoptat pentru sectia de macinis..................................................................................................................24 5.Bibliografie...........................................................................................................27

1.Denumirea proiectului
Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 90t/24h pentru:-faina alba -faina neagra -faina semi daca extractia totala este de 78% si masa hectolitrica este de 81kg?hl.

1.1Scopul si obiectivele proiectului


La finalizarea acestui proiect studentii vor fi capabili sa realizeze schema tehnologica a unei mori, sa dstabileasca diagrama de macinis a unei mori si deasemenea sa redacteze un proiect.

1.2Capacitatea specifica.Materia prima utilizata


Capacitatea specifica a mori este de 90 de tone in decursul a 24 de ore cu un macinis pe trei extractii in urma caruia se obtin sorturile de faina: - faina alba - faina semi - faina neagra Materia prima utilizata este graul.Aceasta cereala se foloseste la obtinerea diferitelor sorturi de faina,la obtinerea expandatelor si a aplatizatelor de tipul pufarinului si fulgilor si la obtinerea crupeelor de tipul arpacasului si grisului. Principalele tipuri de garu sunt:-graul comun(Triticum vulgare) -graul dur(Triticum durum) In figura de mai jos se poate observa structura, forma si culoarea bobului de grau.

Forma bobului:- oval-alungita cu dimensiuni cuprinse intre 5-8mm iar diametrul intre 2,5-3,33 Culoarea bobului:- galben-rosiatic Structura bobului de grau:- la exterior prezinta un invelis din care se obtin taratele, la interior se gaseste endospermul format din stratul aleuronic si corpul fainos si deasemenea tot in interior se gaseste si germenele. Endospermul reprezinta aproximativ 78-82% din masa bobului de grau.Este format din stratul aleuronic care inconjoara miezul fainos mai putin in regiunea germenelui.Invelisul este format si el din doua straturi si anume pericarp si tegument.Pericarpul la randul sau este compus din trei straturi care contin celule lignificate(epiderma,mezocarp si endocarp).Tegumentul este si acesta stratificat:-un strat contine celulele pigmentare si substante colorate si unu strat hialin la interior numit endopleura. Continutul invelisului raportat la masa bobului de grau este de 6-8%.La macinis acesta este eliminat alaturi de startul aleuronic sub forma de macinis care impreuna reprezinta 15-22%. Germenele reprezinta 2-3% si la macinis acesta se elimina impreuna cu taratele sau se extrage separat. Un rol important in insusirile de panificatie ale graului il are continutul in gluten care poate varia intre limite foarte largi si anume 25-40%.Continutul glutenului este influentat de sol,soi,ingrasaminte,etc.glutenul este o pasta cu insusiri elastico-vascoase care iau nastere prin combinatia de substante proteice existente in faina rezultata in urma macinisului prin adaugarea unei anumite cantitati de apa.

Reteaua glutenica

Substantele prezente in gluten in cea mai mare proporti si datorita carora prezinta proprietetile de vascozitate si elasticitate sunt gliadina 70% si glutenina in proportie de aproximativ 30%.

1.2.1Caracteristicile fizico-chimice
Caracteristicile fizice: Acestea sunt:-masa hectolitrica -masa relativa a 1000 de boabe -masa absoluta -masa specifica -marimea,forma si uniformitatea boabelor -culoarea boabelor -maturitatea,prospetimea si uniformitatea boabelor -duritatea boabelor -sticozitatea boabelor -compozitia fizica a masei de cereale Masa hectolitica: reprezinta greutatea exprimata in kg a unui volum de boabe egal cu 0,1m3, echvalenta cu capacitatea de 100l. Masa relativa a 1000 de boabe: reprezinta greutatea a 1000 de boabe la umiditatea care o contin in momentul determinari. Masa absoluta:reprezinta greutatea a 1000 de boabe raportata la substanta uscata. Substanta uscata se refera la greutatea produsului ramas dupa scaderea greutati apei pe care o contine.Se determina cu formula:

unde,-G:greutatea absoluta -u:umiditatea in % -g:greutatea a 1000 de boabe Sticlozitatea boabelor de grau: se refera la boabele care in sectiune transversala acestea se prezinta sub forma sidefata,translucida. Maturizarea graului:dupa recoltare graul este incomplet maturizat de aceea se recomanda pastrarea lui pentru 90 de zile inainte de a fi introdus in fux tehnologic-in caz contrar se va obtine o faina de calitate inferioara. Masa specifica:reprezinta raportul dintre masa a o mie de boabe in grame si volumul a o mie de boabe in cm3: Culoarea boabelor de cereale: indica vechimea acestora, prezenta sau absenta luciului caracteristic etc. Marimea, forma si uniformitatea boabelor:dau masa de cereale care este deosebit de importanta pentru morar deoarece in functie de aceste caracteristici acesta alege uitilajele de curatat si srotat. Prospetimea cerealelor: este data de aspectul boabelor, de prezenta sau absenta luciului caracteristic, de gustul si mirosul placut sau neplacut in functie de prospetimea acestora. Taria si duritatea cerealeor:reprezinta un indiciu important pentru procesul de macinare.In functie de taria boabelor se apreciaza consumul de energie la macinare. Caracteristicile chimice: Se refera la:-umiditatea boabelor de grau -proteinele si calitatile acestora -aciditatea -grasimea Umiditatea-umiditatea graului in conditii normale de temperatura si aerisire este de aproximativ 13%.Odata depasita aceasta valoare au loc anumite procese biochimice care duc la deteriorarea cerealelor din silozuri. Proteinele si calitatile acestora-constitue un procedeu modern de apreciere a clitati cerealeor, cu cat procentul de proteina este mai ridicat cu ata si continutul de aminoacizi si astfel creste apreciabilitatea cerealei.Continutul de proteine din cereale este influentat de sol, ingrasaminte, soi,vrietatea, clima, etc. Aciditatea-cerealele proaspat recoltate au aciditatea scazuta, pe masura invechiri lor aceasta creste prin urmare aciditatea da indici asupra conservabilitati cerealelor. Grasimea-grasimile se gasesc cu precadere in stratul aleuronic si in germene.Acestea sunt usor oxidabile ceea ce conduce la rancezirea fainurilor.In procesul de macinis acestea sunt indepartate in mare parte prin indepartarea stratului aleuronic si a germenilor.
6

G=(100-u)/100*g

1.2.2Caracteristicile tehnologice
Caracteristicile tehnologice au influen sau legtur direct cu procesele de prelucrare, cu extracia produselor finite, calitatea acestor produse i consumul de energie.Principalele caracteristici tehnologice sunt impartite in trei categorii: Insusiri ce se manifesta in vehicularea interna:-capacitatea de curgere -capacitatea de plutire -autosortarea cerealelor Insusiri ce se manifesta la depozitare:-densitatea si spatiul intergranular -rezistenta stratului de cereale -termoconductibilitatea masei de cereale -higroscopicitatea boabelor Insusiri ce se manifesta in procesul de prelucrare Capacitatea de curgere reprezint deplasarea masei de boabe n stare liber. Ea este influenat de o serie de nsuiri ale masei de boabe cum ar fi: forma, dimensiunile i starea suprafeei boabelor, umiditatea boabelor, cantitatea de impuriti i compoziia acestora, starea, forma i materialul pe care se deplaseaz masa de boabe. Capacitatea de plutire reprezint nsuirile cerealelor de a se menine n stare de suspensie la o anumit vitez a unui curent de aer ascendent. Pe baza acestei nsuiri se separ impuritile uoare din masa de cereale i se efectueaz transportul pneumatic prin conducte, n curtorie i moara propriu-zis. Autosortarea cerealelor. n cderea lor liber, cerealele se aeaz sub form de grmad care are n centru boabele cele mai grele i pe msur ce se ndeprteaz de centru boabele uoare. Se observ c la sfritul operaiei de evacuare vor rmne boabele care nu mai curg, pleava i alte impuriti uoare. Acestea nfund de obicei gura de evacuare a celulei sau hambarului. Densitatea si spatiul intergranular:in cadere libera si asezare sub forma de gramada masa de cereale ocupa un spatiu mai mare decat cel ocupat efectiv de boabe.Intre acestea raman goluri care poarta numele despatiu intergranularVolumul ocupat de boabe poarta numele de densitatea masei de cereale.Spatiul intergranular da posibilitatea aerului de a circula mai usor ceea ce contribuie la deplasarea umiditati sub forma de vapori si la transmiterea calduri. Rezistenta stratului de cereale:pentru o pastrare mai buna a masei de cereale este necesara o uscare fortata.Rezistenta stratului creste proportional cu viteza aerului si

cu grosimea materialuilui strabatut.Determinarea rezistentei totale a stratului de cereale se face cu formula: S=Axh-vn in care S-rezistenta stratului de cereale h-grosimea stratului v-viteza conventionala a aerului sau gazului raportata la sectiunea stratului de cereale A si n-coeficienti ce depind de diametrul boabelor Termoconductibilitatea boabelor de cereale:reprezinta proprietatea corpurior de asi ceda unul altuia energie termica.Masa de cereale are o termoconductibilitate redusa datorita structuri organice a boabelor de cereale si datorita golurilor intergranulare. Higroscopicitatea boabelor:reprezinta capacitatea boabelor de a absorbi sau de a elimina apa.S-a constatat ca nu toate partile componante ale bobului prezinta aceiasi higroscopicitate.Procesul de absorbtie/desabsorbtie se realizeaza prin intermediul fenomenului de difuziune a vaporilor de apa din atmosfera. Insusirile care se manifesta in procesul de prelucrare sunt de natura fizica si sunt reprezentate de separarea boabelor de impuritati, macinarea acestora astfel modificandu-si forma,structura,dimensiunile etc.

1.3Produse finite
Produsele finite pe care dorim sa le obtinem sunt faina alba, faina semi si faina neagra.

1.3.1Caracteristicile fizico-chimice

nsuirile fizice ale finii depind de materia prima folosita si de calitatea acesteia , fineea sau granulaia i proporia particulelor provenite din diferitele pri anatomice ale bobului de gru. Caracteristicile fizice: Culoarea finii este determinat n cea mai mare msur de culoarea alb-glbuie a particulelor provenite din miez, datorit prezenei pigmenilor carotenici, ct i de culoarea mai nchis a trelor prezente n fin datorit pigmenilor flavonici. Culoarea finii este influenat i de mrimea particulelor cat i de prezena mlurii sau tciunelui.

Gradul de finee al finii are o importan deosebit pentru c ea influeneaz n mare msur viteza proceselor coloidale i biochimice i deci nsuirile de panificaie ale aluatului precum i proprietile fizice i digestibilitatea pinii. Umiditatea finii provine atat din materia prima utilizata cat si din procesul de prelucrarea a acesteia. Fina este un produs foarte higroscopic i, din aceast cauz, coninutul su n umiditate se modific n timpul depozitrii. Continutul de impuritati sunt considerate impuritati doar particulele care nu provin din bobul de cereala. Caracteristicile chimice Proteinele care se gsesc n fina de gru sunt de dou feluri: 1. generatoare de gluten(se gsesc n endosperm) 2. negeneratoare de gluten Glucidele reprezint 80% din masa finii. Lipidele variaz cu extracia, mergnd de la 0,6 0,7% pn la 2% la finurile de extracie mare. Vitaminele principale din fina de gru sunt cele din complexul B(B1, B2, B6, B12, biotina etc.). Dintre vitaminele liposolubile se gsesc vitaminele A i E. Aciditatea finii se datoreaz fosfailor acizi rezultai din hidroliza fitinei sub aciunea enzimei fitaz. Prospetimea faini se apreciaza prin observarea modificarilor de culoare cat si prin aprecierea miriosului.In cazul invechiri faini poate aparea mirosul de mucegai. Coninutul de cenu al finii evideniaz gradul de participare al trei la formarea tipului respectiv. Grasimea din faina se datoreaza prelucrari unor parti componente ale bobului de cereala cum ar fi germenele.Continutul de grasime influenteaza periada de pastrare a faini. Hidratii de carbon constituie 80% din masa de faina.Principali hidrati de carbon prezenti in faina sunt:amidonul si celuloza. Glutenul din faina este format din doua fractiuni si anume gliadina si glutenina, proteine care in prezenta apei formeaza o masa coloidala cu proprietati elasticovascoase.

1.3.2Caracteristici tehnologice
Principalele caracteristici tehnologice ale faini sunt: capacitatea de hidratare a faini proprietatile elastico-vascoase ale aluatului

capacitatea de retentie a gazelor

2.Specificitatea fabricatiei
2.1Varianta de macinis
Mciniul reprezint principala etap n procesul de obinere a finii. Pentru transformarea cerealelor n fin i mlai de diferite caliti n industria morritului se folosesc mai multe sisteme de mcini clasificate astfel: Dup numrul de treceri prin utilajele de zdrobire i mcinare avem: -mcini plat - mcini repetat Dup gradul de dezvoltare al tehnologiei aplicate avem: -mcini simplu - mcini dezvoltat Dup numrul sortimentelor de fin sau mlai avem: -mcini pe o extracie - mcini pe mai multe extracii Dupa criteriul cantitativ se calsifica in: -cu capacitate mica -cu capacitate medie -cu capacitate mare Alegerea tipului de mcini la o moar depinde de numrul de sortimente, calitatea i extraciile de fin ce se doresc a fi realizate. Macinisul plat se realizeaza prin trecerea unei singure dati a cerealeor printr-un utilaj de macinat pe cand in cazul macinisului repetat trecerea boabelor se realizeaza de mai multe ori.Acest tip de macinis se utilizeaza in cazul in care dorim sa extragem mai multe sortimente de faina. Macinisul simplu se bazeaza pe un proces de srotuire si pe unul redus de macinare.Dupa fiecare macinare produsul este cernut iar particulele grosiere sunt supuse unui nou proces de macinare.Macinisul dezvoltat se bazeaza in totalitate sau partial pe procese de srotuire. Macinisul pe o singura extractie permite extragerea unui singur sortiment de faina iar macinisul bazat pe mai multe cai de extractie permite obtinerea a doua sau trei sortimente de faina.

10

2.2Sistemul si varianta de macinis.Justificare


In acest proiect se cere obtinerea a trei sortimente de faina si anume faina alba, faina semi si faina neagra prin urmare pentru obtinerea lor vom alege macinis pe mai multe extractii(3 extractii). n procesul de mcinare a cerealelor se disting fazele principale: a). rotarea n care se separ endospermul boabelor n final, stratul de nveli va rmne sub form de tre. b). Divizarea griurilor i dunsturilor- particulele de endosperm obinute n procesul de rotare sunt sortate pe clase de granulozitate i uscate sub form de fin. Acest lucru se va realiza numai prin cernere. c). Curirea griurilor i dunsturilor-produsele intermediare sunt mbogite numai n endosperm curat(se realizeaza cu masini speciale). d). Desfacerea griurilor in aceasta etapa produsele intermediare cu granulozitate mare sunt supuse operaiei de mrunire pentru extragerea particulelor de endosperm curat i nlturarea acelora ce mai conin straturi de nveli. e). Mcinarea griurilor i dunsturilor- aceasta etapa realizeaza uniformizarea tuturor particuleor aducandu-le la dimensiunea particulelor de faina. In schemele de mcini mai apar altele operatii n funcie de dezvoltarea pe care o are procesul, astfel pot apare fazele: - de degerminare - de mcinare a refuzurilor - de prelucrare a produselor refuzate de la mainile de gri n procesul de mcinare nu toate fazele principale sunt obligatorii.

11

3.Elemente de inginerie tehnologica


3.1Dimensionarea utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis 3.1.1Calculul capacitatii de productie a sectiei de pregatire a cerealelor pentru macinis
Calcularea capacitati orare a curatatoriei: Cm=90t/24h Cc= Cm+(10-20)%Cm in care- Cc-capacitatea curatatoriei Cm-capacitatea mori Cc=90+20x90/100=108t/24h Cc/h=108000/24=4500kg/h Calculul cantarului automat: Cntarul automat se face n funcie de capacitatea orar a curtoriei i de numrul de rsturnri. Exist cntare cu capacitatea ntre: - 10 50 kg (cele cu trei rsturnri); - 50 100kg (cele cu dou rsturnri); - peste 100kg (cea cu o rsturnare). Voi alege un cntar automat care face 3 rsturnri / minut. Cntarele se construiesc cu capacitatea cupei de 10, 20, 30, 50, 100, 500, 600kg. Capacitatea cupei cntarului automat se calculeaz astfel: X= Cc/h/3x60=4500/180=25kg prin urmare vom alege capacitatea cupie de 30kg

3.1.2Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis.Caracteristici tehnice si functionale
Calculul separatorului aspirator Se face n funcie de ncrcarea specific a acestuia exprimat n kg/cm, limea ciurului i capacitatea orar a curtoriei. . ncrcarea specific a separatoarelor aspiratoare variaz ntre 50 55kg/cm h.Vom alege incarcatura de 50kg/cm Ls= Cc/h/incarcare=4500/50=90 vom alege suprafata de 100cm
12

Calculul triorului cilindric Se calculeaz n funcie de ncrcarea specific,care poate varia ntre 500 600kg/m2. -diametrul unui trior este de 600mm -lungimea unui trior este de 2000mm -suprafata necesara de trioare se calculeza astfel: S= Cc/h/qs=4500/600=7,5 -calculul suprafetei unui singur trior: s=dl=3,14x2x0,6=3,76 Numr trioare = Stotal de triorare/ Sunui singur trior=7,5/3,76=2,9 luam 2 trioare Calculul triorului spiral Se calculeaz n funcie de ncrctura specific i de cantitatea de deeuri rezultat de la triorul cilindric. -se realizeaza astfel: cant.de deseuri=4500x5/100=225kg deseuri Numarul trioare =225/150=1,5 aproximam la 2 Calculul decojitorului Calculul este asemntor cu cel de la triorul cilindric. Este influenat de ncrctura specific a decojitorului i de suprafaa necesar de decojire. ncrctura specific variaz ntre 800 900kg/m2h. -calculul suprafetei Cc/h/inc.sp=4500/900=5m2 Suprafaa unui decojitor se calculeaz n funcie de decojitorul pe care-l alegem. Am ales decojitorul dublu DD 714 i deaceea suprafaa decojitorului va fi : dl=3,14x0,7x1,4=3,08m2 Nr decojitoare=5/3,08=1,62 aproximam la 2 Calculul mainii de splat Maina de splat se calculeaz n funcie de capacitatea orar a curtoriei i de ncrcarea specific a mainii de splat, care este de 6000kg/h. Astfel vom avea : Numrul de maini de splat=4500/6000=0,7 luam o masina de spalat Calculul aparatelor de umectat Se realizeaza in functie de capacitatea acestuia care este de 5t/h Nr.aparate=4500/5000=0,9 luam un aparat de umectat;

13

Calculul aparatelor magnetice Nr.magneti= Cc/h/150=30 magneti l.magnet=40mm Ltotala magneti=30xa,a4=1,2m Calculul celulelor de odihna Dimensiunile unei celule de odihn sunt urmtoarele: - lungimea 2m - limea 2m - nlimea 12m Volumul celulei se afl prin formula :LxlxH=2x2x12=48m2 Cantitatea de garu: 4500x24=108.000kg/24h Mhl=81kg/hl Cantitatea de grau dintr-o celula:48x81=38880kg Nr.cel=108000/38880=2,777 luam nr.par deoarece sunt mai usor de aranjat: 2

3.2Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic adoptat pentru sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis
Ca orice sectie si in aceasta se doreste sa producerea unor cantitati mari de cereale pregatite din punct de vedere al calitati si cantitati lor dar costurile sa fie minimale. Pregatirea cerealelor cuprinde mai multe etape. O prima etapa o constitue recepia i depozitarea cerealelor. Recepia grului se face cantitativ i calitativ. Receptia cantitativ const n cantarirea masei de cereale cu ajutorul cantarului bascula. Recepia calitativ trebuie sevidentieze indicii calitativi ai lotului de cereale, indici care trebuie s se ncadreze n limitele standardului sau a unor condiii speciale la care au cazut deacord beneficiari cu furnizori. Depozitarea grului se face dup nite criterii de calitate, ntregul proces purtnd numele de compartimentare. n funcie de destinaia cerealelor se stabilesc i criteriile de compartimentare astfel comaprtimentarea se realizeaza in primul rand dupa continutul in gluten al acestora deoarece cele cu continut ridicat in gluten se utilizeaza in procesul de panificatie.Un al doi-lea criteriu de compartimentare este cantitatea de impuritati continuta.Exista mai multe criterii unu din ele fiind si cel care se bazeaza pe umiditatea cerealelor ceea ce presupune existenta unui sistem de ventilatie. Reelele de ventilaie din curtorie sunt formate din ventilatoare sau filtre cu ciorapi textili i conducte.

14

A doua etapa o constitue precuratirea si curatirea cerealelor. Utilajul care realizeaz separarea impuritilor n precurtorie este separatorul aspirator de siloz care acioneaz pe baza principiilor de curire dup mrime cu ajutorul sitelor i dup proprietile aerodinamice cu ajutorul curenilor de aer. Amplasarea curatatoriei se face in fata silozului.In urma proceselor de precuratire si curatire trebuie sa se obtina cereale cu un grad de curatire ridicat Curatatoria este prevazuta cu doua ramuri si anume curatatoria alba si curatatoria neagra. Curtoria neagra prevede eliminarea corpurilor strine mai mari, mai mici i mai uoare fa de cereala de baz dup viteza de plutire i dup dimensiuni; eliminarea pietrelor prin separarea pe baza diferenei de densitate si eliminarea prafului i a brbiei de pe suprafaa Cerealele trec prin separatorul de pietre,deorece in masa lor ar putea sa contina pietricele sau bulgri de pamant.Urmatorul aparat prin care trec cerealele in timpul operatiei de curatire este triorul cilindric care ajut la pregtirea cerealelor pentru mcini prin separarea impuritilor cu form sferic sau apropiat de aceasta, cum sunt; mzrichea, neghina i sprturile. n general se folosesc trioare cilindrice de mare capacitate.Separatorul magnetic este urmatorul utilaj de curatire prin care trec cerealele datorita posibilitati de a ajunge in masa acestora a unor impuritati de natura fieroasa. Dup trecerea prin toate aceste aparate de eliminare a impuritilor, grul va trece la etapa urmtoare de curire i anume la descojire i periere, deoarece pe lng impuritile libere din masa de cereale, grul conine pe suprafaa boabelor, n nule i n brbi, praf i microorganisme. Operaia de descojit se efectueaz trei trepte Urmtoarea etap o reprezinta splarea grului care realizeaz ndeprtarea impuritilor existente pe suprafaa boabelor de gru, care nu au fost ndeprtate cu aparatele anterioare.Spalarea graului este importanta deoarce se indeparteaza aproximativ toate impuritatile ramase pana la acest punc al operatiei de curatire. Umeaza condiionarea grului prin care se nelege tratarea grului cu ap sau cu ap i cldur. Prin aceast operaie se influeneaz n mare parte procesul tehnologic de mcini, gradul de extracie, coninutul n substane minerale ale finii i ntr-o anumit msur nsuirile de panificaie ale finii. Condiionarea cu ap se realizeaz n una sau dou trepte. Obinuit, prima treapt de umectare se face dup prima treapt de descojire, iar ultima nainte de intrarea grului la mcini. Controlul efectului de curire a grului se face dup fiecare utilaj n parte, precum i un control final, toate acestea avnd un caracter permanent.

15

Efectul de curire al ntregului proces se stabilete calculnd diferena dintre coninutul iniial de impuriti i cel de la sfritul procesului.Dupa acest proces de conditionare a materiei prime(graul)urmeaza macinarea lui.

3.3Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis


3.3.1Dimensionarea si alegerea valturilor. Caracteristici tehnico-functionale

Pentru realizarea unui macinis in urma caruia sa rezulte cele trei sortimente de faina alba,semialba si neagra cu o extractie totala de 78% numarul de sroturi este cuprins intre 6-7 iar cel al macinatoarelor intre 16-17. Calculul necesarului de valturi: -incarcarea specifica este de 50kg/cm de tavalug ltt=Cm/qs= 90/50*1000=1800 cm Prelucrarea se face pe doua linii:-linia sroturilor -linia macinatoarelor Raportul dintre linia macinatoarelor si linia sroturilor este cuprins in cazul acestei extractii intre 1,3-1,5,alegem Lm/Ls=1,5/1. Suma celor 2 va fi Lm+Ls=2,5. Lungimea sroturilor va fi: Ls=1800/2,5=720cm Lungime macinatoarelor va fi: Lm=720*1.5=1080cm Pentru finisarea produselor fainoase se vor folosi si finisoare de tarate.Din Stasuri in functie de raportul Lm/Ls se va alege numarul sroturilor 6 iar numarul macinatoarelor 16 in care se vor include si pasajele pentru desfacere si macinatorul de refuz. Vom alege valturi V825 si V1025 . Tinand cont de aceste dimensiuni a valturilor si de lungimile tavalugilor in care trebuie sa se faca incadrarea, in urmatorul tabel este prezentata situatia.

16

17

Pasaj

Indici orientativi de lungime(%0 14 22 22 16 14 12 100 6 13 12 12 5 3 7 7 6 3 4 3 5 6 3 5

Lungimea rezultata in cifre absolute(cm) 101 158 158 115 101 86 720 64 140 130 130 54 32 76 76 64 32 43 32 54 64 32 54 1080 1800

Lungimea Lungimea Numarul reala in reala(%) valturi care se poate incadra 100 160 160 160 100 100 780 80 100 100 100 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 1340 2120 12,82 20,51 20,51 20,51 12,82 12,82 99,99 4,77 10,44 9,70 9,70 4,02 2,38 5,67 5,67 4,77 2,38 3,20 2,38 4,02 4,77 2,38 4,02 80.33 1/2x800 1x1000 1x1000 1x1000 1/2x800 1/2x800

de

Sr l Sr ll Sr lll Sr lV Sr V Sr Vl Total sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 M5 M6 M7 M8 M9 D3 M10 M11 M12 M13

3x1000;2,5x800 1/2x800 1x1000 1x1000 1x1000 1/2x800 1/2x800 1x1000 1x1000 1/2x800 1/2x800 1/2x800 1/2x800 1/2x800 1/2x800 1/2x800 1/2x800 4x1000;5,5x800 7x1000;8x800

Total 100 macinatoare Total

Caracteristici tehnico-functionale:

18

Valul de moar este un utilaj modern, complet mecanizat i automatizat, constituind principalul utilaj tehnologic folosit pentru operaiile de mrunire. Organele de lucru le constituie tvlugii care se rotesc n sensuri contrare. Suprafaa tvlugilor poate fi : rifluit -pentru sfaramarea boabelor; neted-transformarea particulelor de endosperm in faina; Valturile pot indeplini mai multe functii si anume functie de desfacator, srot sau macinator.Asupra valturilor actioneaza anumiti factori care pot influenta capacitatea de lucru a acestora.Factorii cei mai importani sunt: Gradul de mrunire(gradul de mcinare) Este n funcie de caracteristicile tehnice ale tvlugilor i de modul n care este condus operaia de mcinare de ctre morar. Strngerea sau ndeprtarea tvlugilor duce la reducerea sau mrirea spaiului dintre tvlugi, ceea ce permite trecerea unei cantiti mai mari sau mai mici de produs prin zona de mcinare astfel gradul de maruntire aeste mai mic sau mai mare. Tipul de produse Fiecare val macin o anumit categorie sau un anumit tip de produse. Umiditatea produselor Coninutul de umiditate al produselor supuse mcinrii influeneaz capacitatea de producie al valurilor. Cu ct produsele sunt mai umede, cu att acestea trec mai greu printre tvlugii mcintori, se lipesc de suprafaa acestora i se reduce efectul de mcinare.Valturile se curata cu un sistem pe care acestea le prezinta-sisteme de perii sau de cutite.Pentru a se realiza o macinare buna a produselor este necesar ca garaul sa aiba o anumita umiditate. Uniformitatea granulaiei Dac se introduc ntre tvlugii mcintori, produse cu mrimea granulelor diferit, se vor mcina numai cele cu granulaie mare i mijlocie pentru care s-a reglat distana dintre tvlugi. Starea suprafeelor de lucru a tvlugilor Suprafaa de lucru a tvlugilor trebuie s se afle ntr-o stare bun, care s permit desfurarea fr nici un fel de probleme a activitii urmrite. Gradul de ncrcare a valurilor ncrctura specific este mult mai redus n cazul obinerii de fin alb dect atunci cnd se urmrete obinerea de fin integral sau faina neagra. Graul supus macinari este introdus in primele pasaje de macinare si anume la sroturi.Valturile realizeaza o macinare care are ca rezultat faina de la faina de cea mai fina granulatie pana la sfarmaturi mari.Amestecul obtinut este supus operatiei de cernere.O parte din produsele obtinute in urma cerneri sunt dirijate spre alte operatii de prelucrare.

19

3.3.2Dimensionarea si alegerea sitelor plane. Caracteristici tehnico-functionale


Calculul sitelor plane: Alegem sita plana SP412 ,adica-4 pasaje -12 rame 2 Stotala=22m Sunui comp=5,5m2 Stot de cernere=Cm/Qs=90000/500=180m2 Repartizarea suprafetei de cernere pe linia sroturilor si a macinatoarelor este urmatoarea: -pentru calcul alegem raportul dintre suprafata de cernere a macinatoarelor si suprafata de cernere de pe linia sroturilor de 1,2/1 - lungimea totala va fi: Sm+Ssr=1,2+1=2,2 -suprafata de cernere pe linia sroturilor va fi: Ssr=180/2,2=82m2 -suprafata de cernere pe linia macinatoarelor va fi de: Sm=82/1,2=99m2 In tabeleul de mai jos va fi prezentata repartizarea suprafetei de cernere pe linia sroturilor si macinatoarelor.

20

Pasaj

Sr l Sr ll Sr lll Sr lV Sr V Sr Vl So1 2 3 Sist.perii Recernere filtru Total sroturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 M5 M6 M7 M8 M9 D3 M10 M11 M12 M13 Sist.perii Recernere filtru Tot.acinatoare Contr.faina Total site

S totala de S rez.in S reala in cernere cifre care se absolute face incadrarea 13 10,66 11 13 10,66 11 12 9,84 11 13 10,66 11 9 7,38 11 8 6,56 5,5 5 4,1 5,5 5 4,1 5,5 6 4,92 5,5 11 9,02 10 5 4,1 5,5 100 4 12 12 9 6 6 6 6 5 4 4 5 3 3 4 3 5 3 100 82 3,96 11,88 11,88 8,91 5,94 5,94 5,94 5,94 4,95 3,96 3,96 4,95 2,97 2,97 3,96 2,97 4,95 2,97 99 22 92,5 5,5 11 11 11 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 10 5,5 120 20

S.reala Nr.site plane fata de total 10,76 10,76 10,76 10,76 10,76 5,08 5,08 5,08 5,08 9,25 5,08 99,91 4,58 9,16 9,16 9,16 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 4,58 100 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 4;1/4 1/4 2/4 2/4 2/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 4;3/4 1 10 site
21

Caracteristici tehnico-functionale: Prin cernere se nelege separarea cu sita, dintr-un amestec de produse mcinate, a unor fraciuni compuse din particule cu granulaia cuprins ntre anumite limite dimensionale. Sita format din estur de srm, fire sintetice din material plastic sau mtase natural. Cernerea are loc datorit micrii n plan orizontal a suprafeei cerntoare. La punerea sitei n funciune i la alimentarea ei cu un amestec de produs mcinat se vor separa doua fraciuni si anume: -cernutul-fractiunea care trece prin ochiurile sitei -refuzul-fractiunea care ramane pe sita Capacitatea de cernere a sitelor este influenat de urmtorii factori: suprafaa util a sitei; numrul sitei desimea acesteia; ntinderea sitei pe ram; curirea sitei; ncrctura cu produs; umiditatea produsului de cernut; diferenierea granulometric; temperatura produsului cernut; starea de uzur a sitelor; micarea produsului pe suprafaa sitei. Fiecare din acesti factori influenteaza in mod diferit functionarea sitei astfel ca suprafata utila a sitei este cu atat mai mare cu cat numarul ochiurilor este mai redus iar firul tesaturi mai subtire.Desimea sitei deasemenea influenteaza procesul de cernere.Aceasta este data de numarul de ochiuri pe cm2.Sita pe rama trebuie sa fie bine intinsa.Rama sitei deobicei este confectionata din lemn moale.Curatirea sitelor se realizeaza cu perii de par aspru sau moale.O buna curatire a sitelor realizeaza o buna cernere.Incarcarea sitei cu produs pentru cernere trebuie astfel realizata incat sa nu duca la ruperea ei.O incarcatura mai putina duce la o cernere mai rapida. Umiditatea mare a produsului are o influenta negativa asupra cerneri.Uzura sitelor isi spune si ea cuvantu daca sunt foarte uzate deasemenea influenteaza in mod negativ procesul de cernere.Dupa cum vedem fiecare factor influenteaza intr-un mod sau altul procesul de cernere.Pentru o cernere eficienta este nevoie de site noi,umiditate scazuta,sita sa aiba dimensiunea ochiurilor adecvata produsului pe care dorim sa-l obtinem, sa fie in permanent curatata.

22

3.3.3Dimensionarea si alegerea masinilor de gris. Caracteristici tehnico functionale


Calculul masinilor de gris necesare: Incarcarea specifica a masini de gris o luam de 250kg grau macinat pe parcursul a 24 de ore. Calculam latimea totala a sitelor masinilor de gris: Lt= Cm/Qs=90000/250=360 -alegem masini cu sita dubla cu latimea de 350cm Prin urmare numarul masinilor de gris va fi: Nr.m.g=3600/2x350=5 masini Caracteristici tehnico-functionale: Amestecul de produse rezultat la mcinarea cu valuri este sortat cu sitele plane n grupe cu calitate i granulaie cuprins ntre anumite limite. Una dintre aceste grupe care trebuie supus unei noi sortri este griul. Operaia respectiv se realizeaz cu utilaje speciale numite maini de gri. n funcionarea lor, acestea combin cernerea prin site cu curentul de aer, care ajut produsul la stratificare i antreneaz particulele uoare de tr i fin. Prile mari componente ale mainii de gri sunt: batiul-susine tot ansamblul de piese al utilajului; cadrul-care sustine sitele cilindru de alimentare tije de sutinere si colectoare pt produsele cernute palnie de evacuare a refuzurilor Griul intrat n main prin sistemul de alimentare este repartizat n strat uniform pe ntreaga lime a sitei. Datorit micrii rectilinie-alternativ imprimat de mecanismul cu excentric cadrului cu site, griurile nainteaz pe suprafaa cerntoare, iar particulele corespunztoare ca mrime trec prin orificii ca cernut. Datorit micrii greutii specifice a produsului i a curentului de aer, se produce o stratificare, astfel c particulele grele se las la baza stratului, iar cele uoare se plaseaz la suprafa. Cele mai uoare particule sunt antrenate de curentul de aer. Produsele care nu trec ca cernut i nici nu sunt antrenate de aer, alunec pe suprafaa sitei i se evacueaz pe la captul opus celui de alimentare. ncrctura specific a mainilor de gri condiioneaz buna lor funcionare. Aceasta se calculeaz de obicei n kg/cm lime de sit receptoare. Un important efect n funcionarea mainilor de gri l au i periile care cur permanent sitele.

23

3.3.4 Finisoare pentru tarate


Finisoarele de tre de tipul FT 30x60 i FT 40x80 sunt realizate n ara noastr dup licen OCRIM Italia. Ele sunt compuse din dou rotoare cu palete montate paralel n plan orizontal i mantale de tabl perforat montate pe stator, amplasate n dou compartimente cu elemente constructive identice i care pot lucra independent, fiecare putnd prelucra produse de morrit de calitate diferit. Produsul de mcinat intr n utilaj prin gura de alimentare i apoi este preluat de segmentul de nec de pe axul rotorului i mpins n interiorul mantalei, unde paletele rotorului l antreneaz i-l arunc puternic pe suprafaa acesteia. Prin antrenare i lovire, o mare parte din miezul rmas pe nveli este dislocat sub form de particule mici, care trec prin orificiile mantalei i se colecteaz n tremie, de unde se evacueaz i se trimit la un pasaj de cernere la sitele plane. Produsele mari (tra), care nu trec prin orificiile mantalei, sunt transportate de paletele rotorului pn la gura de evacuare, prin care prsesc utilajul. Dirijarea lor se face conform diagramei. Efectul tehnologic al finisorului se apreciaz prin compararea aspectului produselor intrate n utilaj cu cel al produselor ieite. Refuzurile vor avea o culoare mai rocat datorit ndeprtrii unei pri din endospermul finos. Cernutul, format din particule de endosperm, va avea o culoare deschis datorit particulelor de nveli care au fost separate prin trecerea lor prin mantaua finisorului. Folosirea finisoarelor de tr la ncheierea procesului de rotare al grului mbuntete efectul de mrunire realizat de valuri dnd posibilitatea reducerii lungimii de rotare.

24

3.4Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic adoptat pentru sectia de macinis


Moara propriu-zis este secia n care se desfoar operaiile tehnologice de transformare a grului n produse finite (fin, tre i uneori un produs redus de gri comestibil). Aici au loc operaiile de mcinare, sortare, cernere i cele mai multe vehiculri interne ale produselor intermediare. Amplasarea seciei de moar ntre curtorie i secia de omogenizare trebuie s asigure prin transporturi minime alimentarea cu cereale pentru mcinat i evacuarea produselor finite la omogenizare. Controlul calitii de cereale mcinate i al produselor finite se face, de obicei, prin cntrire automat. Utilajele folosite la mcinare sunt valurile i dislocatoarele. La cernere se folosesc site plane i maini de gri. Utilajele ajuttoare sunt cele de la transportul pneumatic: ventilatoare de nalt presiune, cicloane de descrcare, baterii de cicloane pentru filtrare i filtre cu ciorapi textili. Transportul mecanic se face cu necuri i elevatoare, iar ventilaia este format din ventilatoare de joas i medie presiune i filtre. Mcinarea reprezint operaia de sfrmare i mrunire a boabelor de cereale n particule cu diferite dimensiuni, avnd ca scop final obinerea finii i a trei i n unele cazuri griuri. Operaia de mcinare se bazeaz pe aciunea mecanic a tvlugilor mcintori ai valului asupra boabelor de cereale i pentru c miezul cerealelor se transform n fin numai parial la o singur trecere prin tvlugii de val se repet operaia pn ce ntregul miez ajunge n stare de fin. rotarea este faza tehnologic prin care se realizeaz fragmentarea boabelor de gru n particule de diferite dimensiuni i detaarea n cea mai mare parte a cojii sub form de tr. Dup fiecare trecere a produsului printre tvlugii valului cu funcie de rot, se face cernerea cu sitele plane, deci o treapt de rotuire este format dintr-una sau mai multe perechi de tvlugi i unul sau mai multe compartimente de sit plan. Din amestecul de produse rezultat la rotuire, cu ajutorul sitei plane se separ la primele trei trepte urmtoarele produse: roturi mari, roturi mici, griuri mari, mijlocii i mici, dunsturi i fin de calitate inferioar, iar la ultima treapt se obine fin inferioar, irimic (tr mic), tr obinuit. Finisorul de tarate:cu acest aparat se realizeaza o operaie tehnologic de terminare a rotuirii, fiind introdus i la terminarea fazei de mcinare. Cernere a produselor mcinate reprezinta etapa urmatoare in procesul de extarctie a faini albe.faini semi si a faini neagra.Aceasta realizeaz separarea cu ajutorul
25

sitei, dintr-un amestec de produse mcinate, a unor fraciuni compuse din particule cu granulaia cuprins ntre anumite limite dimensionale. Sita este o suprafa format din estur de srm, fire sintetice din material plastic sau mtase natural. Cernerea are loc datorit micrii n plan orizontal a suprafeei cerntoare. Aceast micare poate fi rectilinie-alternativ sau circular, provocat de un ax orizontal sau ax vertical cu excentric. La punerea sitei n funciune i la alimentarea ei cu un amestec de produs mcinat se vor separa, dup mrime, dou, trei, patru sau mai multe fraciuni. Forma constructiv a acestor site este deosebit fa de cea a sitelor clasice. Deosebirea const n lungimea ramelor cu site, acestea fiind cu 30-50% mai scurte dect ramele sitelor plane clasice. O alt caracteristic specific acestor site este i aceea c fiecare compartiment este detaabil, manipularea la demontare i demontare fcndu-se mult mai uor. Dac sitele clasice se construiesc numai cu 4 i 6 compartimente, sitele plane cu ram dreptunghiular se construiesc i cu 8 compartimente. n practic sitele plane cu ram scurt sunt cunoscute cu urmtoarele denumiri: SP-412, SP-612, SP-614, SP-812. Sortarea grisurilor este etapa care urmeaza dupa cernere.O parte din grisuri sunt cernute cu ajutorul sitelor iar o parte din ele cu ajutorul masinilor de gris descrise mai sus. Maina de gri realizeaz o nou sortare a griului rezultat la mcinare. n funcionarea lor acestea combin cernerea prin site cu curentul de aer, care ajut la stratificare i antreneaz particulele uoare de tr i fin. Intensificarea cernerii a fost realizat prin crearea de maini care au dou sau chiar trei rnduri suprapuse de site. Griul supus curirii este un amestec de particule cu dimensiuni i forme variate provenite din bobul de gru. Cu ct amestecul conine particule cu dimensiuni i forme mai apropiate, cu att sortarea prin cernere cu mainile de gri este mai eficace. Dac griul supus cernerii i curirii conine un procent ridicat de fin, sortarea este mai anevoioas deoarece acesta nainteaz mai greu pe suprafaa cerntoare, nfund sitele i mpiedic curentul de aer s treac mai uor prin stratul de produs. Dac aceast fin nu este extras de curentul de aer, ea trece n cea mai mare parte, din nou, n gri curat. Griurile rezultate n faza de rotuire, dei au fost sortate n dou etape anterioare, continu s mai conin printre particulele de gri puin fin i unele particule de tr. Simultan cu extragerea finii i a trei se face i mprirea griurilor curate n grupe cu granulaie mai apropiat ca mrime i calitate. Deci, aezarea sitelor va ncepe cu cele care au ochiuri mici i se termin cu cele care au ochiurile
26

cele mai mari. Produsele care nu trec prin ochiurile sitelor se elimin ca refuz i va fi mcinat la un val special numit mcintor de capete. Macinarea grisurilor si a dunsturilor Griurile produse n fazele tehnologice de rotuire i pregtire prin sortare, desfacere i curire sunt transformate treptat n fin n faza tehnologic de mcinare. Numrul treptelor de mcinare este stabilit n funcie de dezvoltarea diagramei de mcini, de gradul de extracie i de sortimentele de fin.

27

Bibliografie:
1. Tehnologii si utilaje in industria moraritului Conf.Dr.Ing.Ee Mihai Leonte,Edit.Milenium Piatra Neamt,2002 2. Cartea morarului, Ionel Costin, Edit.Tehnica, Bucuresti 1988 3. Manualul inginerului de industrie alimentara Edit.Tehnica, Bucuresti 2002 4. Tehnologia moraritului si panificatiei Constanta Virginia Modoran, Edit. Risoprint,Cluj-Napoca,2007

28