CERCETAREA LA FATA LOCULUI

1. Notiunea, importanta si sarcinile cercetarii la fata locului

Cercetarea la fata locului se inscrie printre activitatile ce contribuie in mod substantial la realizarea scopului procesului penal. In acceptiunea legii procesuale penale , cercetarea la fata locului constituie un procedeu probatoriu care serveste la administrarea sau la aflarea unor mijloace de proba. Dar, cu tot caracterul, asa-zis, auxiliar, acestei activitati i se atribuie o semnificatie deosebita, de ea depinzand direct aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, inclusive cu privire la persoana faptuitorului. In acceptiunea noastra , cercetarea criminalistica la fata locului reprezinta activitatea procedural si de tactica criminalistica al carei obiect il constituie perceperea nemijlocita a locului unde s-a savarsit infractiunea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea si examinarea urmelor si a mijloacelor materiale de proba, precizarea pozitiei si starii acestora, avand ca scop stabilirea naturii si imprejurarilor comiterii faptei, precum si a datelor necesare identificarii faptuitorului.1 In opinia mea, cercetarea la fata locului are o importanta vitala in ancheta penala deoarece este singura modalitate de obtinere a probelor in faza incipient a cercetarilor. Lipsa unei cercetari la fata locului ar priva ancheta penala de unele informatii cheie. De asemenea, refuzul organului judiciar de a se deplasa la fata locului, lipseste ancheta penala de una dintre cele mai importante activitati, prin care pot fi cunoscute date importante, cu privire la infractiunea cercetata. In conformitate cu art.129 Cod procedura penala, cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se

1Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati

stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost comisa. Cercetarea la fata locului este, de regula, o activitate de debut a urmaririi penale si cuprinde masurile pregatitoare ce se intreprind , dupa sesizarea savarsirii faptei penale, la sediul organului de urmarire penala si la fata locului, activitatea de cercetare propriu-zisa, interpretarea urmelor si intocmirea actelor procedurale.2 De asemenea, cercetarea la fata locului reprezinta o conditie de baza pentru solutionarea corecta si cu succes a cauzelor penale , deoarece, in majoritatea infractiunilor rezultatele obtinute cu acest prilej constituie punctual de plecare a anchetei, determina directiile in care se vor desfasura ulterior cercetarile. Cercetarea la fata locului este o activitate cu o natura complexa, procesuala si de tactica criminalistica,- care poate fi dispusa si efectuata atat de catre organele de ancheta, cat si de catre instanta de judecata. Legea procesuala penala nu precizeaza intelesul expresiei fata locului. O atare precizare este inutila, atat timp cat, referindu-se la competent teritoriala a organelor judiciare, legiutorul a definit notiunea de locul savarsirii infractiunii. Aceasta definitie acopera aproape in totalitate si intelesul expresiei fata locului. Prin loc al faptei se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea ilicita, precum si cel in care sau produs rezultatele acesteia. Avand in vedere prevederile legale si practica organelor judiciarese poate concluziona ca locul savarsirii infractiunii difera de la caz la caz, in raport cu natura faptei savarsite, cu multitudinea de metode si mijloace folosite in acest scop. 3 Astfel, in cazul infractiunilor de omor, locul faptei il constiuie: Incaperea, portiunea de teren sau segmental de drum unde a fost descoperit cadavrul; Locul unde a fost suprimata viata victimei, a fost dezmembrat cadavrul ori acesta a fost abandonat;
2 Nelu Viorel Catuna Criminalistica Editura C.H.BECK pg.93 3 Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati

Imprejurimile incaperii sau portiunii de teren unde au fost descoperite urme si mijloace material de proba ce au legatura cu fapta comisa; Locul unde a survenit decesul in situatia in care acesta nu coincide cu locul agresiunii.

In cazul unui accident de circulatie cu urmari mortale, locul faptei cuprinde- dupa caz: Locul impactului autovehicul- pieton ori locul unde calatorul, insotitorul etc. a cazut de pe scara, din cabina, remorca; Portiunea de suprafata carosabila pe care a fost tarata victima; Traseul parcurs de autovehicul din momentul impactului sau coliziunii pana la oprire; Locul unde a oprit conducatorul auto pentru a sterge urmele infractiunii de pe autovehicul; Atunci cand se cerceteaza furturi sau talharii- savarsite fie in paguba avutului public, fie in dauna avutului privat- , in acceptiunea de loc al faptei intra: Locuintele, unitatile de stat, organizatiile publice, mijloacele de transport etc. din care s-a furat; Caile de acces, precum si cele folosite de faptuitori pentru a parasi campul infractiunii; Locul unde au fost ascunse bunurile si valorile sustrase ori s-a ascuns faptuitorul, urmarit de organele de urmarire penala, martori sau persoana vatamata; Locul unde persoana vatamata a fost amenintata, lovita, imobilizata sau deposedata de bunuri; Itinerariul pe care s-a deplasat victima pentru a scapa de agresiune; Locul unde a fost transportata si abandonata victima;

La distrugerile prin explozii, incendii sau alte asemenea mijloace, cercetarea la fata locului la cuprinde: Locul unde s-a produs explozia; Zona pana la care a actionat suflul exploziei- atat pe orizontala cat si pe verticala;

Locul unde a izbucnit incendiul si suprafata pe care s-a extins; Locurile unde se gasesc bunurile distruse si imprejurimile acestora, inclusive caile de acces; Locurile unde au fost descoperite mijloacele folosite pentru initierea focului sau producerea exploziei etc.

In cazul catastrofelor aeriene, feroviare, maritime si fluvial, in locul faptei se include: Aeroportul- de decolare sau aterizare; Suprafata de teren un de sunt raspandite corpurile pasagerilor, aeronava distrusa si resturile acesteia; Locomotivele si vagoanele- franele, aparatura de bord, etc;

In conditiile in care, cercetarea la fata locului este efectuata la timp, atent si calificat, aceasta poate duce la lamurirea multiplelor problem care apar pe parcursul instrumentarii unei cause penale, cum ar fi: Existenta unor urme care sa demonstreze ca s-a savarsit o infractiune; Caile folosite de faptuitori pentru a patrunde in locul infractiunii; Activitatile desfasurate de faptuitori la locul faptei; Instrumentele folosite la savarsirea infractiunii; Locurile pe unde s-au deplasat faptuitorii in campul infractiunii; Numarul faptuitorilor; Bunurile si valorile care lipsesc de la locul faptei; Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau facilitate savarsirea infractiunii si masurile de prevenire ce trebuie luate in viitor etc. Se stie ca imprejurarile negative sunt situatii care demonstreaza ca, spre exemplu, locul gasirii cadavrului nu este totodata si locul faptei. Daca anchetatorul sau medicul legist nu sesizeaza aceste situatii, se poate ajunge intr-un impas, mai ales daca aranjarea locului faptei s-a facut de catre un specialist. Astfel, intr-un caz, cadavrul victimei gasit pe calea ferata, prezenta multiple traumatisme, inclusiv sectionarea, iar in apropierea acestuia s-a gasit un cos rasturnat. Pe baza interpretarii

leziunilor si in contextul tuturor datelor de ancheta, s-a ajuns la concluzia ca victima a decedat ca urmare a unui accident de cale ferata. Dupa catva timp, pe baza unor informatii din care rezulta o alta situatie de fapt, cadavrul a fost exhumat si s-a efectuat o noua expertiza medico-legala. De aceasta data medicul legist a constata pe craniul victimei urmele unei lovituri active, produsa probabil de muchia unui topor. S-au reluat cercetarile si s-a stabilit ca victima a fost ucisa prin lovituri de topor, transportarea si asezarea cadavrului pe calea ferata, ca si rasturnarea cosului in apropierea acestuia facandu-se in scopul inducerii in eroare a organelor de ancheta. Daca s-ar fi efectuat de la inceput si examenele histopatologice, s-ar fi stabilit fara dubiu ca sectionarea victimei s-a produs post mortem.4 Examinand cele aratate, putem concluziona ca, rezultatele cercetarii penale nu numai ca directioneaza cercetarile si, de asemenea, conditioneaza insasi finalitatea investigatiilor efectuate in cauza. Cu alte cuvinte, cercetarea penala este activitatea cu care debuteaza cercetarile, faza in care se strang toate datele cu privire la natura faptei, imprejurarile comiterii ei, faptuitorii sunt extreme de sumare sau cateodata inexistente. Concluzionand asupra sarcinilor cercetarii la fata locului se poate aprecia ca acestea sunt urmatoarele: Examinarea si fixarea procesuala a ambiantei de la locul savarsirii infractiunii; Cautarea, relevarea, fixarea, ridicarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de proba, precum si fixarea procesuala a acestora; Elaborarea si verificarea versiunilor cu privire la infractiunea comisa si faptuitori ori referitoare la diversele imprejurari ale comoterii faptei- loc, timp, activitati desfasurate, metode si mijloace folosite, mobil si scop, urmarile produse etc; Determinarea cauzelor, conditiilor si imprejurarilor ce au determinat sau favorizat savarsirea infractiunii si a masurilor de prevenire care se impun.5

4 Ion Argeseanu Criminalistica si criminologia in actiune Editura Lumina Lex, pg125 5 Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati

2. Trasaturile caracteristice ale cercetarii la fata locului

Cercetarea la fata locului are o multime de trasaturi particulare ce o diferentiaza de celelalte activitati desfasurate de organele de urmarire penala. Cercetarea la fata locului este o activitate initiala deoarece se situeaza la inceputul anchetei penale, ea constituie cu alte cuvinte, debutul cercetarii infractiunilor. Infractiuni ca: omor, distrugere, talharie sau furt, accidente de circulatie, catastrofe aeriene, feroviare, navale sau fluvial, accidente grave de munca, etc. sunt fapte a caror solutinare este de neconceput fara cercetarea la fata locului.6 Importanta cercetarii la fata locului este subliniata in literatura de specialitate, atat procesual penala cat si criminalistica, marea majoritate a autorilor fiind de acord ca ne aflam in fata unui procedeu probator cu adanca semnificatie in aflarea adevarului.7 Cercetarea la fata locului este de asemenea o activitate cu caracter imediat. Efectuarea cercetarii la fata locului este urgent deoarece orice intarziere duce la modificarea ambiantei locului faptei, la distrugerea sau pierderea a urmelor si a mijloacelor materiale de proba, cu urmari dintre cele mai daunatoare pentru desfasurarea ulterioara a cercetarilor in cauza. Totodata, cercetarea la fata locului este o activitate cu caracter obligatoriu, deoarece perceperea nemijlocita a situatiei de la locul faptei nu poate fi inlocuita prin nici o alta activitate. Ascultarea martorilor, a persoanei vatamate ori a invinuitilor, efectuarea reconstituirii sau orice alta activitate de urmarire penala pot oferi celui ce instrumenteaza cauza o imagine mai mult sau mai putin precisa despre situatia de la fata locului, insa nu in masura in care o realizeaza perceperea nemijlocita a acesteia. Cercetarea la fata locului este o activitate, ce, ca regula, nu poate fi repetata, datorita interventiei echipei de cercetare in starea initiala a locului cercetat, ce sufera astfel modificari- cu ocazia unei noi cercetari la fata locului, descoperindu-se in primul rand, urmele echipei care a efectuat prima interventie si numai intamplator urme care sa intereseze cercetarea si care sa nu fi fost viciate. Totusi, in anumite situatii si in 6 Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.30

7 Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, Editura ACTAMI, 2001

mod cu totul exceptional, cercetarea la fata locului poate fi repetata. Astfel de situatii de exceptie pot aparea in urmatoarele cazuri: Cercetarea initiala s-a desfasurat in conditii atmosferice si de vizibiliate improprii; Nu a fost cunoscuta intreaga intindere a locului faptei si acesta nu a putut fi correct delimitat; Nu au fost cunoscute toate portiunile de teren ce intra in notiunea de loc al faptei, examinarea impunandu-se pentru descoperirea si in aceste locuri a urmelor si mijloacelor material de proba. Din aceste considerente, cercetarea la fata locului oblige organele de urmarire penala sa o considere partea cea mai importanta a instrumentarii cauzei penale.

3. Masuri ce se impun a fi luate persoanele sosite primele la fata locului

O data cu sesizarea desfasurarii unei activitati de natura infractionala sau a rezultatelor unei astfel de activitati, primele persoane ajunse la fata locului, sunt de regula, agenti ai politiei, sau ai jandarmeriei, aflati in executarea sarcinilor de serviciu specifice. Aceste masuri sunt menite sunt menite sa asigure conservarea locului faptei. Una dintre masurile luate de organele judiciare este salvarea victimelor si asigurarea acordarii ajutorului medical. In cazul infractiunilor indreptate impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii, precum si in cazul infractiunilor de talharie, nerespectarea normelor privind circulatia pe drumurile publice, accidentelor de munca si a catastrofelor, salvarea vietii si asigurarea acordarii primului ajutor este o sarcina prioritara. In raport cu natura si gravitatea leziunilor, primele masuri de ajutor medical pot fi luate chiar la fata locului, in acest sens solicitandu-se ajutorul persoanelor competente- medici sau personal medical cu pregatire medie- aflate in apropiere. Insa nu se va permite in nici un caz, interventia unor persoane, care datorita lipsei cunostintelor medicale, pot provoca agravarea leziunilor, desi sunt animate de cele mai bune intentii. De cele mai

multe ori se impune transportarea victimei la cea mai apropiata unitate de profil, in vederea acordarii asistentei medicale calificate. Inainte de a ridica victima, cel sosit primul fata locului trebuie sa noteze sis a marcheze locul si pozitia in care se afla aceasta in momentul sosirii la fata locului. Daca, din lipsa altor mijloace de transport, transportarea victmei s-a facut chiar cu autovehiculul implicat in evenimentul rutier, este necesar ca, pe langa identificarea victimei si a conducatorului auto, acestuia din urma sa i se atraga atentia despre obligatia legala ce ii revine de a se inapoia, de indata, la locul faptei si de a incunostiinta organul de politie, competent din punct de vedere territorial, cu privire la evenimentul produs. Totodata, cel ce asigura luarea primelor masuri are datoria sasi noteze unitatea sanitara unde a fost transportata si internata victima. O alta masura luata de primele persoane sosite la fata locului este identificarea martorilor ocular, a persoanelor suspecte, identificarea si retinerea faptuitorilor sau- dupa caz, luarea masurilor de urmarire si prindere a acestora. Odata sosite la fata locului, organele sesizate intra in contact cu un numar mare de persoane. De multe ori, in randul persoanelor prezente la locul faptei se afla martori ocular, persoane ce au dat primul ajutor victimei, sau chiar faptuitorul. Din acest motiv, practica judiciara recomanda ca inainte de indepartarea acestora din locul ce conserva urmele infractiunii sa se procedeze la o selectie intre persoanele care pot furniza informatii de folos referitoare la fapta comisa si imprejurarile savarsirii ei fiind identificate si invitate sa ramana pana la sosirea echipei de cercetare. Daca faptuitorul a ramas la locul faptei- fie din proprie initiativa, fie ca a fost retinut de catre martorii oculari, de alte persoane sau chiar de victima- acesta trebuie identificat si izolat, luandu-se masura de paza si asigurare a integritatii sale corporale pana la sosirea echipei. Masura se impune atat pentru a-l proteja pe cel in cauza de eventualele agresiuni din partea celor prezenti si indignati de fapta comisa- in special rudele ori prietenii victimei. n situaia n care fptuitorul a prsit locul svririi infraciunii, iar semnalmentele sale au fost reinute de ctre martorii oculari sau/i de ctre persoana vtmat, se vor lua msuri operative de cutare, dare n urmrire i comunicarea semnalmentelor la

unitile de poliie, pe teritoriul de competen al crora se presupune c s-ar ascunde sau s-ar deplasa, n vederea ascunderii. Persoanele ajunse primele la faa locului, pe lng cele artate, trebuie s identifice acele persoane, care au perceput, prin propriile simuri, ntreaga activitate infracional sau fragmente ale acesteia. Se vor reine datele de identificare ale acestora nume, prenume, domiciliu, loc de munc, etc. i se vor lua msuri, pentru a se mpiedica influenarea lor de ctre persoane interesate ori, chiar, de a se influena ntre ele, cunoscut fiind tendina unor persoane de a-i impune opinia, ca o manifestare a personalitii. Agenii de poliie, ca de altfel, i celelalte persoane prezente la faa locului, trebuie s se abin de la a face constatri cu privire la natura faptei svrite, de a-i exprima convingerile cu privire la cei vinovai, la modul cum a fost svrit infraciunea, la modul cum ar trebui fcute declaraiile, cum vor fi pedepsii fptuitorii, cum se va desfura ancheta n continuare. O alta masura a cercetarii la fata locului este conservarea aspectului locului prin: indepartarea curiosilor; interzicerea patrunderii in campul infractiunii; asigurarea urmelor si mijloacelor material de proba, in raport cu natura acestora, natura locului faptei si conditiile meteorologice existente. Factorii de natur obiectiv, care pot aciona asupra locului svririi infraciunii, degradnd sau distrugnd urmele, sunt condiiile atmosferice ploaie, ninsoare, vnt puternic, etc. i natura unor categorii de urme cum sunt cele de miros existena sau posibilitatea de exploatare a acestora fiind condiionate de factorul timp. Desigur, nu se poate pune problema anihilrii aciunii factorilor descrii asupra urmelor, ns, pn la sosirea echipei, ca, de altfel, i pe timpul desfurrii cercetrii la faa locului, aciunea acestor factori poate fi diminuat prin folosirea mijloacelor tehnico-criminalistice sau prin acoperirea ori folosirea, n mod adecvat, a unor mijloace improvizate. n cazul urmelor condiionate, n mod fundamental, de factorul timp, se impune ca, primii ajuni la faa locului, s le rein caracteristicile, urmnd ca, ulterior, pe parcursul cercetrii, observaiile acestor persoane s fie coroborate cu descoperirile echipei.

Factorii de natur subiectiv pot influena locul svririi unei infraciuni sunt circumscrii, n mod esenial, aciunii oamenilor. Astfel, avem de-a face cu aciunea valului de curioi n principiu, persoane neinteresate, atrase la locul svririi infraciunii, n mod instinctual, de ineditul i spectaculozitatea situaiei; cu aciunea persoanelor interesate fptuitori sau apropriai ai acestora, interesai n distrugerea de urme sau/i n crearea de urme, n mod artificial, pentru ngreunarea cercetrilor; cu aciunea unor persoane care au caliti oficiale superiori din Ministerul Administraiei i Internelor, Ministerul de Justiie, alte autoriti publice crora opinia public, datorit calitii pe care o au, le cere s ia msuri, s dea explicaii, s fac ceva. Mecanismul, ce determin implicarea unor persoane, din afara echipei competente n cercetarea la faa locului, este complex, fiind condiionat de factori ce in de psihologia persoanei, de dorina de informare, de interesul mass-mediei. Indiferent de particularitile situaiei, persoanele aflate la faa locului trebuie s depun toat diligena, pentru ca echipa de cercetare s poat efectua activitatea n condiii ct mai bune. Este necesar sa se respecte intocmai prevederile legale care statueaza ca se interzice la intrarea in locul savarsirii infractiunii a ofiterilor si subofiterilor de politie, precum si a caror altor persoane, indifferent de grad, functie sau calitate, daca nu au sarcini in legatura cu cercetarea la fata locului sau cu salvarea victimelor8. Anuntarea organului de urmarire penala competent sa efectueze cercetarea la fata locului este o alta masura a cercetarii la fata locului. Dupa luarea masurilor mentionate sau, daca este posibil, in paralel cu acestea, cel ce a sosit primul la fata locului sesizeaza organul de urmarire penala de pe raza teritoriala de competent unde s-a savarsit fapta. Din continutul incunostiintarii trebuie sa rezulte, pe cat posibil, date cu privire la natura faptei savarsite, principalele aspecte ale comiterii acesteia, intinderea locului unde s-a comis infractiunea si pe care sunt dispuse urmele.9
8Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.33 9Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.33

Persoana care a luat primele masuri la fata locului este obligat sa astepte sosirea echipei de cercetare si sa aduca la cunostinta sefului acesteia masurile intreprinse pana in acel moment si rezultatele obtinute. Literatura de specialitate- atat din tara, cat si din strainatate- evidentiaza rolul deosebit pe care-l are cel sosit primul la fata locului. Atunci cand face descinderea imediat dupa savarsirea infractiunii anchetatorul ar trebui: Sa il aresteze pe faptas, daca este present; Sa impiedice persoanele care au asistat la infractiune, care au descoperit-o sau care sunt gasite la fata locului de a pleca inainte de a fi identificate si interrogate; Sa izoleze locul, sa impiedice persoane neautorizate de a patrunde in zona unde a avut loc infractiunea si sa impiedice pe cei prezenti de a distruge dovezile; Sa obtina toate informatiile disponibile; Sa inregistreze toate faptele.10

De asemenea, se precizeaza in literatura, ca, acela care soseste primul la locul faptei are obligatia sa se ingrijeasca ca nici una din probe sa nu fie omisa din neglijenta, prostie sau superficialitate. Daca insa acest lucru s-a intamplat, cele omise nu mai pot fi reconstituite; reconstituire probelor este imposibila. Activitile urgente, care nu sufer amnare ridicarea unor urme sau a unor mijloace materiale de prob, ascultarea persoanei vtmate, aflate n stare grav, etc. a cror neefectuare urgent ar putea conduce la ngreunarea ori compromiterea cercetrii, pot fi efectuate de ctre organele judiciare necompetente. Este recomandabil ca ncunotinarea organelor judiciare competente s se fac paralel cu efectuarea celorlalte activiti urgente, astfel nct, sosirea echipei i desfurarea efectiv a cercetrii la faa locului s se fac ntr-un timp ct mai scurt dupa savarsirea infractiunii.
10Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.34

PROCESUL VERBAL DE CERCETARE LA FATA LOCULUI

Procesul-verbal incheiat in vederea fixarii rezultatelor cercetarii la fata locului se numara printre mijloacele de proba cu o semnificatie deosebita in solutionarea cauzei penale. Data fiind importanta sa, el va trebui sa corespunda anumitor cerinte, o buna parte stabilite in mod expres de legiuitor.11 Procesul verbal de cercetare la fata locului are un dublu caracter. In primul rand, el se numara printre mijloacele de proba cu semnificatie importanta in solutionarea cauzei, deoarece, prin continutul sau, sunt evidentiate elementele de fapt ce pot contribui la aflarea adevarului. Totodata, procesul-verbal de cercetare la fata locului se constituie intr-o dovada procedural, de natura a demonstra indeplinirea dispozitiilor legale cu ocazia efectuarii cercetarii locului faptei. Din acest motiv, procesul-verbal trebuie incheiat imediat dupa terminarea activitatii, la locul faptei. Acesta nu va fi niciodata incheiat in alt loc decat acela in care s-a facut cercetarea si la o data ulterioara. Pentru a avea valoare pentru cauza si forta juridical, la incheierea procesului-verbal trebuie respectate o serie de conditii de fond si de forma. Sub aspectul formei, procesul verbal trebuie sa raspunda unor exigente de stil, cat si unor cerinte, astfel: Sa prezinte situatia generala de la locul savarsirii faptei. Caracterul obiectiv al procesului verbal de cercetare la fata locului trebuie sa manifeste in redarea imaginii fidele a locului unde s-a comis infractiunea asa cum a fost ea perceputa de echipa de cercetare si lucratorii care au ajuns primii la locul faptei; Sa fie complet, in sensul de a evidentia absolute toate constatarile facute, oglindind locul unde au fost descoperite urmele si mijloacele materiale de proba ori obiectele presupuse a avea legatura cu fapta, inclusive pozitia acestoraraportata la reperele stabile si planurile orizontale si verticale;

11 Emilian Stancu Tratat de criminalistica, Editura ACTAMI, pg.345

Sa se caracterizeze prin precizie si claritate. Descrierea urmelor si mijloacelor material de proba, precum si a altor obiecte examinate si ridicate trebuie facuta in mod detaliat.

Sa fie concis. In cuprinsul procesului verbal trebuie sa se regaseasca intr-o forma concentrate toate constatarile facute cu ocazia cercetarii la fata locului.

In conformitate cu dispozitiile legii procesuale penale, procesul verbal de cercetare la fata locului trebuie sa cuprinda urmatoarele: data si locul efectuarii cercetarii la fata locului; numele, prenumele, calitatea si organul de urmarire penala din care fac parte membrii echipei de cercetare; numele, prenumele expertilor, specialistilor, tehnicienilor si celorlalto participant la cercetarea la fata locului, precum si unitatea din care provin; datele de identificare a martorilor asistenti; temeiul de fapt si de drept care au impus deplasarea la fata locului si examinara acestuia, cu indicarea modului de sesizare si a continutului, pe scurt, al sesizarii; descrierea locului unde s-a comis fapta, inclusive orientarea acestuia din punct de vedere topographic si criminalistic; persoanele gasite la fata locului si, in primul rand, cele care au asigurat paza si conservarea acestuia pana la sosirea echipei de cercetare; modificarile survenite in aspectul initial al locului faptei, cu indicarea persoanelor care le-au facut si a motivelor ce au determminat schimbarile respective; urmele si mijloacele materiale de proba descoperite, relevate, fixate si ridicate- respectandu-se intocmai regulile de descriere a acestora- metodele si mijloacele folosite in acest scop; mentiune despre faptul ca, in afara urmelor si mijloacelor material de proba descriese nu au fost ridicate de la fata locului alte obiecte, inscrisuri sau valori; alte masuri luate la fata locului, referitoare la victim, cadavru, autovehiculul implicat in eveniment; ora inceperii si ora terminarii cercetarii la fata locului, evidentiindu-se conditiile atmosferice si de vizibilitate existente atat in momentul sosirii echipei de cercetare, cat si pe durata activitatii; mentiune despre realizarea schitei locului faptei; mentiune despre folosirea cainelui de urmarire si a rezultatului obtinut, cu precizarea ca schita traseului parcurs si procesul verbal intocmit cu aceasta ocazie se anexeaza la procesul verbal de cercetare la fata locului; numarul de exemplare in care s-a intocmit procesul verbal si destinatia acestora.

Concluzionand cu privire la conditiile de fond si forma ale procesului verbal de cercetare la fata locului trebuie retinut faptul ca este obligatorie consemnarea tuturor constatarile facute- indiferent daca se poate stabili sau nu vreo legatura logica intre urmele, mijloacele materiale de proba ori diversele imprejurari de fapt si versiunile elaborate privitoare la modalitatile comiterii faptei sau la legatura acestora cu infractiunea sesizata.12 In procesul verbal este strict interzis sa se faca presupuneri, sa se emita pareri ori sa se traga concluzii pe marginea celor constatate cu ocazia cercetarii la fata locului. Modul in care este redactat procesul-verbal ..este piatra de incercare pentru judecatorul de instructie. In nici o imprejurare nu el nu-si manifesta mai bine indemanarea, limpezimea vederii, logica rationamentului, energia metodica si constienta a scopului pe care il urmareste; si iarasi, in nici o alta imprejurare nu-si manifesta mai bine neindemanarea, prevederea, dezordinea, nesiguranta si ezitarea.13

SCHITA LOCULUI FAPTEI

Schita locului faptei, denumita si plan-schita sau desen-schita, este destinata fixarii si prezentarii, in ansamblu, a locului faptei, a modului in care sunt dispuse, in plan, obiectele si urmele infractiunii, precum si a distantelor sau a raportului de pozitie dintre acestea.14 Principalul rol al schitei locului faptei este acela de a facilita formarea unei imagini cat ma apropiate de realitate asupra scenei infractiunii, astfel incat constatarile cuprinse in procesul-verbal sa fie clar intelese. Plan-schita este executat la scara, in care sunt respectare riguros proportiile dintre dimensiunile reale ale suprafetelor, distantelor si reprezentarile acestora din plan.
12Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.51

13Constantin Aioanitoaie, Vasile Berchesan- Tratat de criminalistica, Editura Carpati pg.51 14 Emilian Stancu Tratat de criminalistica Editura ACTAMI, pg 347

Desen-schita se realizeaza, de regula, printr-o simpla desenare a locului faptei, fara sa se respecte cu rigurozitate proportiile dintre dimensiunile reale si reprezentarile grafice, insa tot pe baza masuratorilor executate la fata locului si prezentarea in schita.

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Argeseanu Criminalistica si criminologia in actiune Editura Lumina Lex 2001; 2. Emilian Stancu Tratat de criminalistica Editura ACTAMI, 2001; 3. Nelu Viorel Catuna Criminalistica Editua C.H.BECK, 2008; 4. Constantin Aioanitoaie, Ion-Eugen Sandu Tratat de criminalistica, Editura Carpati

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA: STIINTE PENALE- BOLOGNA ANUL I, SEMESTRUL I

DISCIPLINA: Tactica criminalistic TEMA: Cercetarea la faa locului: noiune, importan, pregtire, desfurarea i fixarea rezultatelor, reluarea i repetarea acestei activiti

COORDONATOR STIINTIFIC Lect. univ.dr. : Vasile Vidrighin

MASTERAND VLASOV DESPINA