F.E.G AMG.

I E

PIONEFROZA
F.E.G. A.M.G. 1 E

F.E.G AMG. I E

PLANUL CUPRINS Cap.1 1.1 1.2

LUCRRII

Noiuni generale de anatomie a sistemului renal Fizionomia aparatului renal

Cap.2 PIONEFROZA 2.1 Definitie 2.2 Simtomatologie 2.3 Etiopatologie 2.4 Tablou clinic 2.5 Anatomie patologica 2.6 Diagnostic 2.7 Tratament 2.6.1 Tratament chirurgical 2.6.2 Tratament medicamentos 2.8 Evolutie, complicatii, prognostic Cap.3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU PIONEFRITA 3.1. Rolul propriu 3.1.1. Rolul asistentei medicale in examinarea pacintului 3.1.2. Participarea asistentei medicale la Educatia sanitara 3.2. ROL DELEGAT 3.2.2. Participarea asistentei medicale la acte terapeutice 3.3. Descrierea tehnicilor efectuate de asistenta medicala in cazul pacienti cu PIONEFRITA Cap. 4 STUDIU DE CAZ Bibliografia

F.E.G AMG. I E

CAPITOLUL I 1.1 NOIUNI GENERALE DE ANATOMIE A APARATULUI RENAL Aparatul renal este reprezentat de organele abdominale retroperitoneale producatoare de urina. Rinichii au forma de boabe de fasole, situati in lojele renale, de o parte si de alta a coloanei verebrale. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame, are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si mediala concava). Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic APARATUL SECRETOR se compune din: - rinichi, orgene de excreie, - ci urinare: - calice-mici - calice-mari - pelvis renal - uretere - vezic urinar - uretr. 1.2. FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL Structura rinichiului Rinichiul este aclatuit dintr-o capsula renala fibroasa si parenchimul renal, cu doua zone: zona medulara, formata din 7 14 piramide renale si zona cortical acare cuprinde glomerulii si tuburile urinifere ale nefronilor. Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. n alcatuirea unui nefron intra doua parti: corpusculul renal si un sistem tubular. Corpusculul renal e format din capsula Bowman si glomerulul renal. In zona centrala a rinichiului se gasesc calicele mici si mari si pelvisul renal cai urinare intrarenale.

F.E.G AMG. I E

Rinichiul mai are i alte activiti: prin secreia de renin contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietin controleaz eritropoieza, prin schimbrile ionice contribuie la meninerea echilibrului acido-bazic. NEFRONUL,Este unitatea structurala si functionala a rinichiului; ndeplinete toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alctuit duntr-o capsul i un tub unifer lung. Capsula Bowman, cu extremitatea pronimal, nchis dilateral a nefronului, are forma unei cupa cu pereti dubli care inconjoara glomerulul renal. Capsula are o foita interna, viscerala, care inconjoara glomerulul si este permiabila pentru ultrafiltratul glomerular, si o foita externa, parietala, care delimiteaza o cavitate capsulara. In adncitura capsular se afl un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul), care rezult prin diviziunea arteriolei aferente i care se reunesc la ieirea din capsul, n arteriola aferent. Capsula mpreun cu glomerulul alctuiesc capsulul renal Malpighi.

Cap. 2 PIONEFROZA

2.1.DEFINIIE: PIONEFRZ s.f. (Med.) Formare de puroi n cavitatea renal. [< fr. pyonphrose, cf. gr. pyon puroi, nephros rinichi]. Infectie supurativa a rinichiului obstrurat cu distrugerea morfo functionala a unitatii renale respective. Similar unui abces, pionefroza este asociata in mod tipic cu aparitia clinica a febrei, frisoanelor si durerii in flanc, desi exista si situatii in care pacientii, desi aveau boala, nu prezentau simptome. Pionefroza este o afectiune de natura infectioasa, care poate sa apara fie ca urmare a complicarii unei infectii urinare, fie prin diseminarea hematogena a bacteriilor dintr-un focar infectios aflat la distanta. 2.2. SIMTOMATOLOGIE Febra ridicata, Frisoane Stare generala alterata Piurie Lombalgii

F.E.G AMG. I E

Nefromegalie Sensibiltate generalizata spontana si la palpare a abdomenului Disurie, mictiuni dureroase (daca exista infectie urinara acuta).

2.3. ETIOPATOGENIE: Pionefroza apare ca urmare a combinarii obstructiei si hidronefrozei cu infectii urinare inalte. Acestea pot evolua si spre formarea de abcese renale si perirenale. In procesul patologic sunt esentiale doua etape: cea de infectie si cea de obstructie. Germenii cei mai frecveni ntlnii sunt: E. coli; Specii de Enterococcus; Specii de Candida si alti fungi; Specii de Enterobacter; Specii de Klebsiella; Proteus; Pseudomonas; Bacteroides; Specii de Stafilococ; Salmonela; Mycobacterium tuberculosis, in cadrul tuberculozei genitourinare. Al doilea factor esential dezvoltarii pionefrozei este obstructia, care poate fi cauzata de: Litiaza (la peste 75% din pacienti); Fungi; Fibroza metastatica retroperitoneala (ce apare in urma unor tumori renale, cancerului testicular sau cancerului colonic); Carcinomul obstructiv cu celule de tranzitie; Sarcina; Ureterocelului obstructiv; Obstructiei jonctiunii ureterovezicale; Staza urinara cronica si hidronefroza secundara vezicii neurogene; Structuri ureterale; Necroza papilara; Tuberculoza genitourinara; Vezica neurogena. 2.4. TABLOU CLINIC Tabloul clinic al pacientilor cu pionefroza variaza foarte mult, de la bacteriurie asimptomatica (15%) la semne de soc septic. Adesea simptomele sunt nespecifice, ceea ce face ca diagnosticul sa fie stabilit cu intarziere. Totusi, specialistii sunt de parere ca pionefroza ar trebui suspectata la pacientii care descriu urmatoarele simptome (mai ales daca exista si factorii de risc amintiti): - Febra ridicata, - Frisoane - Stare generala alterata - Piurie - Lombalgii - Nefromegalie - Sensibiltate generalizata spontana si la palpare a abdomenului - Disurie, mictiuni dureroase (daca exista infectie urinara acuta). PROBLEME:

F.E.G AMG. I E

2.5

Alterarea ritmului cardiac i circulator; Alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ; Eliminare urinar insuficient calitativ i cantitativ; Dificultatea de a se odihni; Deficit de autongrijire; Alterarea imaginii de sine; Comunicare insuficient la nivel afectiv; Dificultatea de a aciona conform propriilor credine i valori; Nelinite fa de semnificaia propriei existene; Dificultate n a ndeplini activiti recreante; Lipsa cunotiinelor fa de afeciunea sa.

ANATOMIE PATOLOGIC:

Rinichi mare Parenchim distrus cu continut purolent Ureter obstruat Cavitati dilatate si deformate Suprafata neregulata 2.6. DIAGNOSTIC Diagnostic Urocultura este pozitiva n pionefroza deschisa. RRVS+ UIV - rinichi mare, mut urografic, calculi renali sau ureterali. Ecografic - parenchimul nlocuit cu cavitati lichidiene transonice. Cistoscopic - eliminare de puroi prin orificiul ureteral de partea bolnava. Ureteropielografia retrograda (UPR) evidentiaza obstacolul. Diagnostic diferential : - hidronefroza; - pionefroza bacilara; - tumori renale. 2.7 TRATAMENT 2.7.1. Tratamentul chirurgical Tratamentul este exclusiv chirurgical - nefrectomie. 2.7.2 Tratamentul medicamentos Tratamentul medical starea toxico-septicza reechilibrare hidroelectrolitica, tonice generale.

antibiotice,

F.E.G AMG. I E

Tratamentul actual al pionefrozei a evoluat foarte mult comparativ cu cel care se practica acum 3 decenii, cand se prefera nefrectomie de urgenta. Procedura avea insa o rata foarte crescuta a morbiditatilor si complicatiilor, inclusiv infectarea plagii, sepsis, peritonite si fistule. Tratamentul actual recomanda administrarea unei antibioticoterapii intravenoase adecvate. Aceasta poate contine gentamicina (sau alte aminoglicozide) si un antibiotic ce acopera spectrul germenilor gram pozitivi (de exemplu, ampicilina). Tratamentul medicamentos se administreaza anterior realizarii procedurilor diagnostice si terapeutice. Uneori, in functie de contextul clinic al debutului pionefrozei, se poate recomanda si un antibiotic impotriva germenilor anaerobi. Administrarea agentilor antimicrobienei si antifungici se face initial empiric, si abia ulterior in functie de rezultatele antibiogramei. Unii pacienti pot dezvolta sepsis si pot avea indicatie de reechilibrare volemica cu fluide si solutii cristaloide. In vederea mentinerii tensiunii arteriale in parametri normali se poate administra dopamina.

2.7. EVOLUIE, PROGNOSTIC, COMPLICAII PIONEFROZA Evolutii: -generale - soc toxico-septic; -locale - extindere spre teritoriile sau organele nvecinate. - bloc fibro-lemnos care nglobeaza rinichiul.

Prognostic Prognostic - favorabil = ndepartatea obstacolului si eradicarea infectiei duc la vindecarea pacientului Ca urmare a tratamentului prompt, majoritatea cazurilor se vor ameliora in 24 - 48 de ore, starea generala imbunatatindu-se dupa efectuarea unei nefrostome sau dupa montarea unui stent pentru drenarea retrograda a infectiei. Prognosticul este deci favorabil in cazul pacientilor care primesc tratament corespunzator. Prognosticul este insa foarte rezervat daca pionefroza nu este recunoscuta si tratata corect cat mai rapid. Pacientul poate dezvolta insuficienta renala acuta, sepsis, iar pe un teren imunodeprimat, astfel de complicatii pot fi fatale

F.E.G AMG. I E

Complicatii Complicatiile pionefrozei apar ca urmare administrarii tratamentului. Cele mai frecvente complicatii sunt: a temporizarii

- Leziuni ireversibile ale nefronilor; - Abcese; - Fistule: cel mai adesea fistulele sunt renocolice (comunicarea este intre rinichi si colon), renoduodenale (intre rinichi si duoden) si renocutanate (colectia purulenta se deschide la piele). Astfel de complicatii ar trebui suspicionate la pacientii care prezinta in continuare anomalii hidroelectrolitice, diaree si infectii urinare recurente, chiar si dupa tratarea aparenta a pionefrozei; - Cicatrizari ale parenchimului renal; - Insuficienta renala; - Peritonita generalizata: poate sa apara ca urmare a rupturii rinichiului hidronefrotic. Au fost descrise chiar si abcese splenice care au aparut in urma unor astfel de complicatii; - Urosepsis: este de fapt cea mai frecventa complicatie perioperatorie daca tratamentul este amanat. Complicatii mai rare sunt: pneumoperitoneu, fistula nefrobronsica, tromoboza de vena renala, abces al muschiului psoas, abces perirenal, rabdomioliza. Complicatii asociate drenajului percutan: - Hematoame perirenale; - Necesitatea transfuziilor sangvine; Indicatii de schimbare a Complicatiile pe termen lung sunt administrat cat mai rapid. tubului de nefrostoma; rare daca tratamentul este

F.E.G AMG. I E

Cap.3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU PIONEFROZA 3.1. Rolul propriu 3.1.1. Rolul asistentei medicale in examinarea pacintului. Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea i examinarea clinic a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaie profesional. Ajutnd medicul i bolnavul, asistenta creaz un climat favorabil pentru relaia medicpacient asistent. Pentru aceasta, asistenta trebuie s in cont de urmtoarele sarcini: -s pregteasc fizic i psihic pacientul; -s pregteasc materialele i instrumentele necesare examinrii; -s asigure condiiile de desfurare a examinrii; -s pregteasc documentele medicale (fi de consultaii, foaia de observaie clinic, rezultatele examinrii); -asigur iluminaia necesar examinrii unor caviti naturale a organismului; -ferete pacientul de traumatisme, cureni de aer; -asigur linitea necesar desfurrii examenului; -pregtete produse biologice ale pacientului, pentru a le arta medicului la vizit. 3.1.2. Participarea asistentei medicale la Educatia sanitara Dobndirea obinuinelor corecte de eliminare. Evitarea inhib rii reflexului de miciune, deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA URINAR, care poate favoriza formarea calculilor. Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fr prescripie medical. Efectuarea corect a toaletei regiunii perineale pentru a evita ptrunderea microorganismelor n tractul urinar. Evitarea aportului excesiv de sruri minerale. Se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agenii toxici, afeciunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizani n apariia i voluia afeciunilor renale.

F.E.G AMG. I E

Se vor efectua exerciii fizice pentru creterea tonusului musculaturii perineale i abdominale, acestea favoriznd contraciile vezicii urinare i al sfincterului extern al uretrei.

3.2. ROL DELEGAT 3.2.2. Participarea asistentei medicale la acte terapeutice Tratamentul se administreaz de asistenta medical doar la indicaiile medicilor. In general, tratamentul are drept scop ndep rtarea infeciei urinare i apoi tratamentul simptomatic. Tratamentul etiologic antiinfecios const n indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive i testarea sensibilit ii prin antibiogram. In formele grave se administreaz antibiotice majore: -AMPICILIN activ n infecii cu Escherichia, Colli, Proteus; inactiv pentru Pseudomonas Aeruginosa (Pioccianic) Klebsiella; nu este toxic: efecte secundare apar rar (grea vr-sturi, diaree); reacii de hipersensibilitate (cazinofilie); se adminstreaz per os sau intra-muscular 500 mg 1g de 4 ori/zi. -GENTAMICIN activ n infecii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococ; este nefrotoxic, dozele mari administrate la pacienii cu I.R produc leziuni vestibulare ireversibile; se adminstreaz intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg, repartizate n 3 doze la interval de 8 ore. - ALGOCALMIN- activ n infecii cu E. coli, Citrobacter, Enterobacter, Klebsiella, Proteus - Se administreaza oral 500-1000 mg metamizol sare de sodiu monohidrat (1-2 comprimate Algocalmin 500 mg)o data. La nevoie, se poate repeta pana la cel mult de 4 ori pe zi. Doza pe 24 ore nu trebuie sa depaseasca 5 g metamizol sare de sodiu monohidrat (aproximativ 70 mg metamizol sare de sodiu monohidrat/kg). - AUGMENTIN - activ n infecii cu Streptococcus, Proteus, Klebsiella, Escherichia coli, Borrelia burgdorferi, Chlamidiae.

F.E.G AMG. I E

- nu este toxic: efecte secundare apar rar (diaree, indigestie, greturi, varsaturi, colite pseudomembranoase si candidoze intestinale) - se administraza, in infectiile severe, cate un comprimat de 1 g de 2 ori pe zi. Terapia poate fi inceputa parenteral si continuata cu preparate orale.

Tratamentul simptomatic const n administrarea de: -analgezice: -antispastice: -pentru scderea valorilor tensionale: Se pot face asocieri de antibiotice: ex: AMPICILIN+GENTAMICIN Nu se prescriu antibiotice i sulfamide la persoanele alergice. Tratamentul dureaz 1-3 luni, respectndu-se regulat urocultura cu antibiograma. 3.3. DESCRIEREA TEHNICILOR EFECTUATE DE MEDICALA IN CAZUL PACIENTI CU PIONEFROZA ASISTENTA

3.3.1. RECOLTAREA URINII Examen sumar de urina Se face sediment urina + ex. Biochimic Materiale: Urinar, plosca, muama, alez, materiale pentru igiena organelor externe. Se pregtete pacientul psihic: Se instruete privind folosirea bazinetului; s urineze fr defecaie, s verse imediat urina n vasul colector. Se pregtete pacientul fizic: Se face toaleta organelor genitale externe. Se aeaz plosca sub pacient. Se recolteaz prima urin de diminea. Dup recoltare urina se eticheteaz i se trimite la laborator (un eantion de 100-150 ml). Proba ADDIS-HAMBURGER Pune n eviden studiul cilindrilor. cantitativ al elementelor figurate i al

F.E.G AMG. I E

Se nva pacientul ca la ora stabilit (3) s urineze i urina se arunc. Dup trei ore n care pacientul nu mai consum lichide, urineaz toat cantitatea ntr-un bazinet curat. Toat urina se colecteaz ntr-un recipient i se trimite la laborator, dup ce n prealabil s-a etichetat. Recoltarea urinii pentru urocultur Urocultura stabilete prezena bacteriilor in urin. Se recolteaz urina de diminea. Se pregtete pacientul psihic. Se informeaz pacientul asupra tehnicii. Acest examen este indicat a se face naintea nceperii tratamentului cu antibiotice. Prima cantitate de urina emis 50ml se elimin. Apoi, fr s ntrerupem jetul urinar se recolteaz aproximativ 5 ml de urin ntr-o eprubet de unic folosin, dup care etichetm. Se transport la laborator unde se nsmneaz i se pune la termostat. 3.3.2. RADIOGRAFIA RENAL SIMPL Definiie Explorarea radiologic fr substan de contrast, care poate evidenia controlul i poziia rinchilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci. Se pregtete pacientul din punct de vedere psihic. Se anun i se explic necesitatea tehnicii. I se va explica tehnica i regmul alimentar necesar pentru reuita acesteia. Se face pregtirea alimentar a pacientului. Cu 2-3 zile naintea examenului va consuma un regim alimentar fr alimente ce conin celuloz (adic fr fructe, legume, zarzavaturi, paste finoase, pine) i ape gazoase. In ziua precedent examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, ap. In seara precedent examenului va consuma o can cu ceai i o felie de pine prjit. In dimineaa examenului nu mnnc i nu consum lichide. Dup examen regimul alimentar este obinuit. Inaintea examinrii pacientul i golete vezica urinar i se controleaz radioscopic dac nu mai exist aer n intestin. Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat s se dezbrace i s se aeze n decubit dorsal pe masa radiologic. Dup efectuarea radioscopiei bolnavul este condus n salon i instalat comod n pat. Examenul se noteaz n Foaia de observaie.

F.E.G AMG. I E

3.3.3

UROGRAFIA Definiie Este o metod curent de examinare morfofuncional a rinichilor i a cilor urinare, utiliznd substane iodate hidrosolubile, administrate intra-venos. Materiale necesare -toate materiale necesare radiografiei renale simple; -substane de contrast: Iomeron sau UROGRAFIN; -medicamente antihistamice; -medicamentaia de urgen; -seringi de 20;10;2 ml de unic folosin; -ace de unic folosin pentru intra-venoase i intra-musculare. Se pregtesc materialele. Se efectueaz pregtirea psihic, alimentar i medicamentoas descris la radiografia renal simpl (n plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut). Se face testarea sensibilitii organismului la substana de contrast. Se injecteaz un ml lomeron sau urografin intra-venos prin omogenizare cu snge. Se comunic pacientului s nu se sperie la unele simptome ce pot s apar: ameeli, greuri sau dureri abdominale care dispar repede i fr consecine. Dac pacientul prezint reacii hiperalergice se ntrerupe administrarea i se anun medicul. Dac tolerana este bun se administreaz intra-venos substane de contrast: 1 ml/Kg UROGRAFIN La 8-10 minute de la efectuarea injeciei se execut radiografii n serie, aproximativ la 5;10;15 minute. Dup examen pacientul este condus la salon. Examenul se noteaz n Foaia de observaie.

F.E.G AMG. I E

Cap. 4 STUDIU DE CAZ PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI V.A. CU PIONEFROZA 1. CULEGEREA DATELOR Sursa de date: - PACIENTUL - FAMILIA -ECHIPA DE INTERVENIE -FOAIA DE OBSERVAIE

Date relativ stabile: -Numele i prenumele: C.V. -Vrsta: 64 ani -Sex: masculin -Stare civil: cstorit -Domiciliu: Brasov -Ocupaie: pensionar -Naionalitate: romn -Religie: ortodox -Condiii de via: locuiete mpreun cu soia sa ntr-un apartament cu 2 camere; Soia este casnica si de cele mai multe ori este plecata sa-si viziteze parintii foarte bolnavi. -Obiceiuri: fumeaz aproximativ 5 igri/zi, bea cafea 1-2 cafea/zi, ocazional consum alcool. Ii place s joace sah cu prietenii in parc si s citeasc ziarele locale.. Elemente fizice RH pozitiv Grupa sanguin A Date antropometrice Greutate 77 kg Inlime 1.69 m

F.E.G AMG. I E

Interventia chirurgicala principal Montare NEFRASTOMIE PERCUTANATA 31.01.2011 Alte interventii chirurgicale NFRECTOMIE STANGA 08.02.2011 Examen histopatologic Rinichi stang Transfer intre sectii ATI Piohematurie 08.02.2011 internare 10.02.2011- iesire Antecedente heredo colaterale -neaga

ECOGHIDATA

STG.

Antecedente personale, fiziologice si patologice -BCI -Malformatie congenital RS -Apendicetomie la 20 de ani Motivele internrii -febr 40 -piohematurie -dureri lombare stanga Medicatie de fond administrata inaintea internarii: Preductal mr 35 mg

Istoricul bolii Pacientul are antecedente urologice, operat pentru malformatii congenitale a rinichiului stang. Se prezinta cu piohematurie. Se interneaza pentru tratament de specialitate la Spitalul Marzescu, Secia Urologie. In urma controlului i a investigaiilor fcute la spital i s-a pus diagnosticul. Diagnostic medical la 72 de ore de la internare PIONEFROZA STANGA Data internrii: 24.01.2011

F.E.G AMG. I E

F.E.G AMG. I E

2.ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR NEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN- MANIFESTRI DAMENTAL DE INDEPEN 1. A respira i a R= 18 R/MINUT avea o bun -respiraie ampl pe nas circulaie -respiraie cu tip costal inferior -puls ritmic bine btut P=78 p/minut;TA =115/75 mm Hg 2. A bea i a -masticaie uoar mnca -dentiie bun (conform vrstei) -consum alimente i lichide n funcie de nevoi 3. A elimina -urina clar, diluat sau concentrat -pH 4,5-7,5 -cantitate 1500-1800 ml/24h -scaun normal, -frecven scaun 1/zi 4. A se mica, a -postur adecvat n ortostatism, eznd i avea o bun clinostatism postur 5.A dormi, a se -durata somnului adecvat sezonului, vrstei odihni -somn profund vise regulate

DE DEPENDETN

SURSA DE DIFICULTATE

-inopeten -consum redus de lichide

-afeciunea -mediul de via

-miciuni 10-12/zi -polakiurie - piurie -disurie -postura neadecvata - anxietate - durere -treziri n timpul somnului

-afeciunea -proces infecios

- afectiunea -afeciunea

F.E.G AMG. I E

-veminte curate i ngrijite, adecvate climatului, anotimpului -tegumente curate, normal colorate -temperatur 39-40oC o -temperatura mediului ambiant 18-25 C -frison -transpiraii --dificultate de a-si acorda ingrijiri de igiena - metroragie - durere - slabiciune 9. A evita -cunoate msuri de prevenire a accidentelor, -risc de complicaii pericolele traumatismelor -i poart singur de grij 10. A comunica -debit verbal normal -ordin biologic, funcionare normal a organelor de sim -relaii anevoioase cu familia, prietenii, colegii 11.A practica -religios;-particip ocazional la slujbe religia religioase 12. A se realiza -integritate fizic i psihic 13. A se recrea -inactivitate; -tristee -plictiseal 14. A nva -receptiv la tot ce este nou -lipsa cunotinelor despre -dorin i interesul de independen afeciunea sa 6. A se mbrca i dezbrca 7. A menine temp. corpului n limite constante 8. A fi curat i ngrijit

-proces infecios afectiunea

-mediul de via

-anxietate -spitalizare -mediul de via

F.E.G AMG. I E

Diagnostic nursing 1. alterarea temperaturii corporale datorit procesului infecios manifestat prin frisoane hipertermice; 2. anxietate datorit bolii i necunoaterii acesteia manifestate prin team, nelinite, agitaie; 3. eliminare inadecvat cantitativ i calitativ datorit procesului infecios manifestat prin disurie i piurie; 4. imposibilitatea de a se recrea, datorit spitalizrii manifestat prin tristee, plictiseal; 5. alterarea perfuziei tisulare datorit atingerii interstiiului renal prin disurie; 6. alimentaie inadecvat cantitativ i calitativ in deficit datorit afeciunii manifestat prin inapeten; 7. lipsa cunotinelor despre boal; 8. incapacitatea de a fi curat si ingrijt datorita durerii, slabiciunii cauzate de interventie. 9. Incapacitatea de a se misca si de a avea o postura buna datorita durerii, anxietatii. Gradul de dependen II Pacientul are nevoie de echipa de ngrijire pentru a I se explica ce trebuie s fac. Examene paraclinice Analize biochimie: Test 2.1020 Glucoza 2.1014 Creatina 2.1011 Urea Na K Cl VSH 77 - 107 mm

Result 0,85 0,90 0,29 136 4.32 100

Unit g/l mg/dl (0,50 g/L mmol/L mmol/L mmol/L

Expected value (0,70 1,10) 120) (0,10 0,50) (136 145) (3,5 5,1) (98 107)

F.E.G AMG. I E

WBC 14,60 [10,3/uL] RBC 4.11 [10,6/uL] HGB 12,1 [g/dL] HCT 38,8 [/] MCV 94,4 [fL] MCH 29,4 [pg] MCHC31,2 [g/dL] PLT 242 [10,3/uL] RDW RD 44,3 [fL] NEUT 11,89+ [10,3/uL] LYMPH 1,13 [10,3/uL] MONO 1,57+ [10,3/uL] Peste 100.000 col/ml Ecoli ANTIBIOGRAMA Acid nalidixic Amoxicilin + Acid clavulanic Cefatoxim/Ceftriaxona Cefoperazona Colistin Gentamicina Imipenem Morfloxacina Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil Sensibil

Examen ecografic 26.01.2011 Ficat, pancreas VB - normal Rinichi Dreapta - normal Rinichi stanga degenerat chistic cu alterare totala a structurii renale cu calcul bazinetal 10 mm VU prostata normala

F.E.G AMG. I E

3,4,5 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR PROBLEME INTERVENII PROPRII Tulburri Pacientul s -am asigurat repaos la pat urinare prezinte -am asigurat un climat cald i confortabil cantitative i eliminri -am calculat bilanul hidric- ingestia i calitative fiziologice n excreia -piurie decurs de 4 -am administrat un regim bogat n lichide: -disurie supe, ceaiuri, compoturi zile -polikiuruie -am educat pacientul s aibe un regim uor hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic -am explicat pacientului necesitatea respectrii regimului alimentar -am cntrit zilnic bolnavul -am explicat pacientului cum s recolteze urocultura, sumarul de urin, testul Addis Hamburger -am notat zilnic diureza -am asigurat zilnic lenjerie de pat i de corp OBIECTIVE EVALUARE DELEGATE 28 30 . 01.2011 -am administrat perfuzie litic, ser fiziologic 9%, 500ml -antibiotice: GENTAMICIN 1f/6 ore i.v. AUGMENTIN 2 comprimate/zi, cale orala 31.01 08.02.2011 -perfuzie litic -antibiotice GENTAMICIN 1f/zi i.v. AUGMENTIN 2 comprimate/zi, cale orala 10 15.02.2011 am administrat Augmentin 28 30 .01.2011 n urma interveniilor tulburrile urinare sau diminuat 31.01 08.02.2011 tulburrile au disprut. Prezint eliminri fiziologice.

10 15.02.2011 eliminri fiziologice

F.E.G AMG. I E

Hipertermie frisoane

-pacientul s prezinte temperatura corpului n limite normale pe perioada spitalizrii

-am aerisit salonul -am educat pacientul s schimbe lenjeria ori de cte ori este nevoie -am meninut tegumentele curate i uscate -am aplicat comprese reci pe frunte -am msurat zilnic temperatura - la apariia frisoanelor, am nc lzit pacientul cu pturi i pern electric -am administrat un regim bogat n lichide:supe, ceaiuri, compoturi aproximativ 2 l/zi -educ pacientul s nu consume buturi acidulate, grsimi -am calculat bilanul ingesto-excreta -am masat i tamponat cu alcool mentolat zonele de presiune predispuse escarelor de decubit -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate i eliminate -am cntrit zilnic pacienta -am prevenit apariia escarelor prin masaj i tamponare -am meninut integritatea tegumentelor prin educarea pacientului s aib o igien riguroas -am administrat un regim lichidian complex: ceaiuri, supe compoturi, diuretice -am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi

Risc de Pacientul s deshidratare fie echilibrat hidroelectroli -tic pe perioada spitalizrii

28 30 . 01.2011 am administrat antitermice, antiinflamatorii: ASPIRIN 3 tab/zi per os ALGOCALMIN 2 f/zi i.m. 31.01 08.02.2011 -am administrat ALGOCALMIN 2 f/zi i.m. 10 15.02.2011 ALGOCALMIN 1 f/zi 28 30 . 01.2011 am administrat Glucoza 5% 250 ml -un complex de vitamine B -diuretice 31 15.02.2011 Glucoza 5% 250 ml perfuzie

28 30 .01.2011 Pacientul febril prezint transpiraii 31.01 08.02.2011 Pacientul este uor febril Transpiraiile au disprut 10 15.02.2011 Pacient afebril

28 30 .01.2011 pacientul echilibrat hidroelectrolitic 31 15.02.2011 pacientul prezint bilan ingestoexcreta corespunztor

F.E.G AMG. I E

Anxietate

-am pregtit pacientul fizic i psihic, cnd s- au efectuat examenele de snge, urinare, radiologice -am asigurat un climat de linite i securitate -am ncurajat pacientul s-i exprime temerile -am oferit informaii despre boal -am facilitat vizitele familiei -am ncurajat pacientul s fac plimbri n aer liber, s efectueze activiti recreative -am facilitat contactul cu echipa medical asigurat un mediu ambinat Tulburri ale Pacienta s -am somnului aib un somn corespunztor odihnitor, -am asigurat un climat conforttabil relaxant pe -am oferit pacientului un pahar cu lapte nainte de culcare toat -am educat pacientul s citeasc sau s perioada spitalizrii asculte muzic nainte de culcare Pacientul s aib o stare de bine psihic pe perioada spitalizrii

31.01 08.02.2011 pacient nelinitit, trist, agitat 09 10.02.2011 Pacientul nu mai este anxios 11 15/02.2011 pacientul are toate cunotinele despre boal 24 31.01.2011 -pacient neodihnit 01 07.02.2001 -pacientul doarme profund, calm 08 10.02.2011 -pacient neodihnit 11-15.02.2011 pacientul are somn fiziologic 24.01 31.01.2011 -pacientul refuz regimul alimentar impus 01 07.02.2011 -pacientul a neles importana regimului i

Alimentaia inadecvat cantitativ i calitativ

-pacientul s prezinte o alimentaie adecvat n decurs de 3 zile

-am asigurat un climat conforttabil -se indic pacientului n cazul apariiei senzaiei de grea s inspire profund. -am educat pacientul s consume un regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic -aduc pacientului alimente gustoase, bune, aranjate n farfurie pentru a-I spori senzaia de foame

F.E.G AMG. I E

Lipsa cunotinelor despre afeciune

Pacientul s aib cunotine despe boal pe perioada spitalizrii

-evaluez capacitatea pacientului de a _ nelege -aduc pacientului toate cunotinele despre boala sa -pun n legtur pacientul cunotine alte persoane care au aceeai afeciune -pun n legtur pacientul cunotine echipa de ngrijire -favorizez discuiile de grup -discut cu pacientul tratamentul i alimentaia i importana lor -discut cu pacientul complicaiile afeciunii i cum s se fereasc de ele

colaboreaz cu echipa de ngrijire cu privire la alimentaia corespunztoare 09.- 15.02.2011 -pacientul la externare este alimentat corespunztor 24 30.02.2011 -pacientul nu are cunotine despre afeciune i nu colaboreaz cu echipa de ngrijire 31.01- 14.02.2011 -pacientul a nceput s colaboreze cu echipa de ngrijire i i-a insuit cunotinele despre afeciune 15.02.2011 -pacientul are cunotine despre afeciune la externare

F.E.G AMG. I E

6. EXTERNAREA Intervenii constante -monitorizarea funciilor vitale i vegetative zilnic; -asigurarea unui climat corespunztor n salon; -administrarea tratamentului prescris de medic; -asigurarea unei igiene riguroase; -asigurarea unei alimentaii adecvate; -asigurarea unor eliminri fiziologice; -asigurarea unei stri de bine fizic i psihic; -msurarea bilanului ingesto-excreta; -pregtirea fizic i psihic a pacientului pentru explorri i analize. Evaluarea interveniilor constante -am asigurat condiii optime n salon -am explicat pacientului importana unei igiene riguroase pentru a preveni suprainfecia; -am asigurat pacientului lenjerie de pat curat i bine ntins pentru a nu se produce escarele de decubit; -am asigurat o alimentaie adecvat afeciunii sale, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucide. Nu va consuma buturi carbogazoase i grsimi. -am asigurat un regim hidric corespunztor: 2-3 l lichid pe zi Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice. -am asigurat eliminri fiziologice prin calcularea zilnic a bilanului ingesto-excretor; -am cntrit zilnic pacientul; -am administrat lichide n cantiti mari; -am ncurajat pacienta s efectueze activiti recreactive (citit, plimbat); -am monitorizat funciile vitale i vegetative; -am pregtit fizic i psihic pacientul pentru intervenii i explorri. Epicriza Pacientul se interneaza cu DIAGNOSTICUL DE MAI SUS. In data de 31.02.2011 se monteaza tub de nefrestomie percutanata acoghidat( rinichi in functie minima, deocamdata prin probe de uree si creatinina urinara) Se decide si se practica nefrectomie stanga in data de 08.02.2011. Pacient, stare favorabila, sindrom febril, urina limpede. Se externeaza cu: - Regim igienodietetic - Rp (Houfloxcin 2x1/10 zile) - Revine la control conform indicatiilor - Revine pentru rezultatul HP peste 2 saptamani. Bilanul funciilor vitale la externare P=79 pulsaii pe minut T=36.8C

F.E.G AMG. I E

T.A.=120/70 mm Hg R=18 respiraii/minut

Bibliografie:

Tatiana Oglinda, Codruta Nemet, Rodica Stoia TEHNICA INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV, editura Romprint,2002 Ionel Rosu, Calin Istrate, Monica Silvester ENCICLOPEDIA CORPULUI UMAN, editura CORINT 2009 Poze efectuate la data de 8.02.2011, in timpul operatiei de NEFRECTOMIE.

F.E.G AMG. I E

F.E.G AMG. I E