1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie I.

Respiratia reprezinta nevoia fiecarei finite umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator , necesar proceselor de oxidare din organism , si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare . Independenta in satisfacerea nevoii Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratori , de eficienta functionarii lor . Etapele respiratiei: 1) Ventilatia reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon . Are 2 timpi : inspiratia expiratia 2) Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare , si dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele pulmonare. 3) Etapa circulatorie consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi, si dioxidul de carbon adus de la tesuturi , prin vasele venoase , la plamani pentru a se elimina . 4) Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi , cu ajutorul unui sistem enzimatic complex . Asistenta face observatii privind doar etapa ventilatorie a respiratiei . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira: 1) Factori bilogici : varsta la copil numarul de respiratii este mai mare ca la adult. sexul la femei , valorile frecventei respiratorii se inregistreaza la limita maxima , iar la barbati la limita minima . statura la persoanele mai scunde , numarul de respiratii/minut este mai mare decat la persoanele inalte somnul in timpul somnului frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in timpul starii de veghe postura pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei . Pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica , prin contractia corespunzatoare a diafragmei . alimentatia influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si favorizeaza buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori . exercitiul fizic influenteaza frecventa respiratiei. 2) Factori psihologici : emotiile influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei 3) Factori sociologici : mediul ambiant procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia , iar mediul poluat influenteaza negativ respiratia climatul caldura determina cresterea frecventei respiratiei , frigul-scaderea frecventei , vantul perturba respiratia , altitudinea determina cresterea frecventei locul de munca prin poluare chimica sau microbiana , devine un mediu nefavorabil bunei respiratii . Manifestari de independenta : - frecventa respiratiei reprezinta numarul de respiratii/minut si este influentata de varsta si sex , astfel : a) la nou-nascut 30-50 respiratii/min b) la 2 ani 25-35 respiratii/min c) la 12 ani 15-25 respiratii/min d) la adult 16-18 respiratii/min e) la varstnic 15-25 respiratii/min - amplitudinea este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie .Deci , respiratia poate fi profunda sau superficiala.

- ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii ; deci , respiratia este ritmica. - respiratia nu trebuie sa fie zgomotoasa , este linistita ; in somn poate deveni zgomotoasa (sforait) - in timpul respiratiei (inspiratiei si expiratiei) ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare - mucoasa respiratorie este umeda , cu secretii reduse , transparente - tusea = reprezinta o expiratie fortata , prin care se elimina secretiile din caile respiratorii , fiind un fenomen de protectie al organismului Exista 3 tipuri de respiratie : a) costal superior intalnit la femeie , prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice , datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei b) costal inferior intalnit la barbat , prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice c) abdominal intalnit la copii si varstnici , prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice . Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii : asistenta exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului invata pacientul sa faca exercitii respiratorii sa faca exercitii de relaxare , fizice sa adopte posturi adecvate care sa favorizeze respiratia invata pacientul sa inlature obiceiurile daunatoare cum ar fi : imbracamintea stramta, tabagismul , mesele copioase. Dependenta in satisfacerea nevoii. Probleme de dependenta : 1) Alterarea vocii 2) Dispneea 3) Obstructia cailor respiratorii 1) Alterarea vocii . Surse de dificultate : procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare : nas , faringe , laringe prezenta alergenilor din mediul inconjurator Manifestari de dependenta : DISFONIE = raguseala , voce stinsa , aspra AFONIE = imposibilitatea de a vorbi Senzatia de sufocare 2) Dispneea = respiratie dificila Surse de dificultate : boli ale inimii boli ale cailor respiratorii superioare Manifestari de dependenta : ORTOPNEE = pozitie fortata , dificila in pozitie sezand APNEE = oprirea respiratiei BRADIPNEE = reducerea frecventei respiratiei TAHIPNEE = cresterea frecventei respiratiei Modificarea amplitudinii respiratiei (superficiala sau profunda) HIPERVENTILATIE = patrunderea unei cantitati mai mari de aer in plamani HIPOVENTILATIE = patrunderea unei cantitati mai mici de aer in plamani HEMOPTIZIE = hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala , provenind de la plamani Tuse Sputa

Dispnee de tip CHEYNE-STOKES = respiratie frecventa ajunsa la un grad maxim , dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee , dupa care ciclul se reia (respiratie in 4 timpi) Dispnee de tip KUSMAUL= inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata , apnee , dupa care ciclul se reia. Zgomote respiratorii . Sunt de diferite tipuri: a) crepitante b) romflante c) sibilante - CIANOZA = colorarea albastrui-vanata a extremitatilor (nas , buze , lobul urechii , unghii) 3) Obstructia cailor respiratorii . Cauze : procese inflamatorii ale cailor respiratorii prezenta unor corpi straini in caile respiratorii superioare deformari ale nasului Manifestari de depandenta : secretii abundente nazale care impiedica respiratia respiratie dificila pe nas (bolnavul respira pe gura) EPISTAXIS = hemoragie nazala deformari ale nasului cum ar fi deviatia de sept , traumatisme stranut = expiratie fortata CORNAJ = zgomot inspirator cu caracter de suieratura , auzibil de la distanta TIRAJ = depresiune inspiratorie (infundatura) a partilor moi ale toracelui , mai ales supraclavicular , intercostal si epigastru Interventiile asistentei .

Obiective Pac. sa respire pa nas in termen de

Interventii autonome si delegate asistenta indeparteaza secretiile nazale sau educa pacientul sa-si indeparteze secretiile in batista personala umezeste aerul din incapere hidrateaza pacientul cu lichide Pac. sa nu devina sursa de infectie asistenta educa pacientul pentru a folosi batista individuala , de unica folosinta educa pacientul pentru a folosi scuipatoarele speciale , sa evite imprastierea secretiilor nazale Pac. sa i se opreasca epistaxisul de catre nursa in asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal cu termen de 5 min capul in hiperextensie comprima cu policele , pe septul nazal, nara care sangereaza timp de 5-10 min aplica comprese reci pe frunte , nas sau ceafa recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul Pac. sa prezinte mucoase respiratorii umede si intacte asistenta umezeste aerul din incapere permanent recomanda pacientului repaus vocal absolut invata pacientul sa utilizeze comunicarea nonverbala educa pacientul sa faca gargara cu solutii

Pac. sa inghita fara dificultate in termen de.

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

antiseptice se hidrateaza pacientul cu lichide asistenta intrerupe alimentatia solida instituie alimentie semisolida si lichide caldute recomanda pacientului sa faca gargara cu solutii antiseptice administreaza medicatia prescrisa de medic asistenta pregateste pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici

Pac. sa prezinte sau sa capete rezistenta la infectii in asistenta educa pacientul sa evite schimbarile termen de bruste de temperatura sa evite locurile aglomerate Pac. sa prezinte cai respiratorii permeabile permanent asistenta invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze si sa colecteze sputa umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata aspira secretiile bronsice , daca este cazul invata pacientul sa adopte o pozitie care sa favorizeze respiratia invata pacientul sa efectueze exercitii respiratorii educa pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare administreaza medicatia prescrisa de medic

II. Circulatia . Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine , care are drept scop transportul substantelor nutritive si oxigenului la tesuturi , dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare . Asistenta supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale . Independenta in satisfacerea nevoii . 1) Pulsulreprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan osos. Factori care influenteaza pulsul : a) Factori biologici : varsta la copilul mic si la varstnic , frecventa pulsului este mai crescuta decat la adult . inaltimea corporala persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor inalte somnul in timpul somnului frecventa pulsului este mai redusa alimentatia in timpul digestiei , frecventa pulsului creste efortul fizic determina cresterea frecventei pulsului b) Factori psihologici : emotiile plansul teama produc cresterea frecventei pulsului . c) Factori sociali : mediul ambiant influenteaza frecventa pulsului prin concentratia in oxigen a aerului inspirit Manifestari de independenta : frecventa pulsului (nr. de pulsatii/minut) :

a) la nou-nascut 130-140 pulsatii/min b) la copilul mic 100-120 pulsatii/min c) la 10 ani 90-100 pulsatii/min d) la adult 60-80 pulsatii/min e) la varstnic peste 80-90 pulsatii/min pulsul este ritmic , pauzele dintre pulsatii fiind egale amplitudinea (volumul) pulsului este determinata de cantitatea de sange existenta in vase ; amplitudinea este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima celeritatea pulsului reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile tegumentele , inclusiv extremitatile trebuie sa fie calde , roz 2) Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali . Factorii care determina T.A sunt : debitul cardiac forta de contractie a inimii elasticitatea si calibrul vaselor vascozitatea sangelui T.A scade de la centru catre periferie . Factori care influenteaza tensiunea arteriala : a) Factori biologici: varsta T.A este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta ; creste usor la varstnic somnul T.A este mai mica in timpul somnului decat in perioada de veghe activitatea efortul fizic produce cresterea T.A , la fel si activitatea diurna b) Factori psihologici : - emotiile - bucuriile - anxietatea determina cresterea T.A c) Factori sociologici : - climatul frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea T.A - caldura produce vasodilatatie , deci scaderea T.A

Manifestari de independenta : tensiunea sistolica corespunde momentului de ejectie a sangelui in artere prin contractia inimii si este mai mare tensiunea diastolica corespunde fazei de umplere a inimii cu sange tensiunea sistolica + tensiunea diastolica = tensiunea arteriala tensiunea arteriala se exprima in mm Hg Valori normale ale T.A : intre 1-3 ani 75-90/50-60 mm Hg intre 4-11 ani 90-110/60-65 mm Hg intre 12-15 ani 100-120/60-75 mm Hg adult 110- 140/75-90 mm Hg varstnic peste 150/90 mm Hg tensiunea diferentiala este diferenta dintre T.A maxima si T.A minima si este aproximativ 60 mm Hg T.A minima (diastolica) = T.A maxima /2 +1 Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei :

educa pacientul pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere (aerisire) educa pacientul sa-si mentina tegumentele curate si integre sa aiba o alimentatie echilibrata , fara exces de grasimi sa evite tutunul , excesul de alcool sa evite sedentarismul sa poarte imbracaminte lejera , care sa nu stanjeneasca circulatia . Dependenta in satisfacerea nevoii . Circulatie inadecvata . Surse de dificultate : de ordin fizic : alterarea muschiului cardiac , a peretilor arteriali , venosi ; obstructii arteriale , supraincarcarea inimii de ordin psihologic : anxietatea , stresul , situatia de criza lipsa cunoasterii de sine , despre altii , despre obiceiurile daunatoare , despre alimentatia echilibrata Manifestari de dependenta : 1) Modificari ale pulsului : a) de frecventa TAHICARDIE = cresterea frecventei pulsului - BRADICARDIE = scaderea frecventei pulsului b) de volum puls filiform = puls cu volum foarte redus , abia perceptibil - puls asimetric = volum diferit al pulsului la arterele simetrice c) de ritm puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii - puls dicrot = se percep 2 pulsatii , una puternica si alta slaba , urmata de pauza

2) Modificari ale T.A : - hipertensiunea arteriala (H.T.A.) = cresterea T.A peste valorile normale - hipotensiunea arteriala = scaderea T.A sub valorile normale - modificari ale T.A diferentiale - T.A difera la segmente simetrice (brat stang , drept) - COLAPS= prabusirea T.A 3) Tegumente modificate : - reci , palide datorita irigarii insuficiente a pielii - cianotice coloratie violacee a extremitatilor 4) HIPOXEMIE = scaderea cantitatii de oxigen din sange HIPOXIE = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa prezinte circulatie adecvata permanent Interventii autonome si delegate asistenta invata pacientul sa renunte la tutun , alcool sa aiba o alimentatie bogata in fructe , zarzavaturi sa evite grasimile si sarea din alimentatie asistenta aplica tehnici de favorizare a circulatiei : exercitii pasive , active , masaje administreaza medicatia prescrisa de medic(antiaritmice , diuretice , vasodilatatoare , tonice cardiace , hipotensoare , antianginoase ,

anticoagulante) urmareste efectul medicamentelor educatie sanitara a bolnavului Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale , asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna , asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos

2. Nevoia de a manca si a bea Oricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indinspensabila unei bune functionari . Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului : glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale . 1)Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului. Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie ) . COLITA = inflamatia intestinului Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire), denutritie , afectiuni hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri , siropuri , limonade , sucuri de fructe etc. (mai ales in perioada febrile) . Principala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul . Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg corp/24 h 2)Proteinelereprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa importanta de energie si constituie material prima a enzimelor si a hormonilor . Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina distrugerea parenchimului hepatic , aparitia anemiei si retentia (retinerea) apei in organism cu formare de edeme . Aceste probleme se datoreaza scaderii proteinelor din plasma . Cresterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator , evacuari pleurale si abdominale . Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile . Necesarul de proteine = 4-6g/kg corp/24 h Rezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic ; in anumite cazuri ( de arderi exaggerate sau pierderi patologice ) , necesarul proteic creste ; in afectiuni renale (insuficienta renala ) necesarul proteic este scazut pentru menajarea rinichiului. Proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate (fasole si mazare). 3)Lipideleau valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. Ele au rol energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului (globulul rosu), au rol de sustinere pentru organelle interne , rol de deposit pentru rezervele de energie . Necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 h Aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va creste in malnutritie , hipertiroidism (datorita arderilor exagerate). Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala (ulei).

4)Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Necesarul de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe. Vitaminele pot fi clasificate in : vitamine hidrosolubile vitamine liposolubile 5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol structural si catalizator. Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din arderea hidratilor de carbon si a lipidelor . Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg Fe/zi , 0,15g Mg/zi .Pentru ca absorbtia de Ca si Mg sa fie optima, raportul trebuie sa fie de 2 la 1. Surse de Ca si K : branza , lapte si derivate. Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii abundente , arsuri intinse ; si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc. Necesitatile calorice ale omului sanatos. Valoarea energetica a principiilor alimentare : glucide 4,1cal prin metabolizarea unui gram lipide 9,3 cal prin metabolizarea unui gram proteine 4,1cal prin metabolizarea unui gram Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate : in repaus 25 cal/kg corp/zi efort fizic usor -35 cal/kg corp/zi efort mediu 45 cal/kg corp/zi efort mare 55 cal/kg corp/zi Necesarul caloric pe 24 h in functie de varsta : se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii se scade cu 10-15% pentru varstnici la femei este cu 10% mai mic decat la barbat in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10% la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30% Necesarul caloric este de 2500-3000 cal/zi . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii . 1) Factori bilogici : varsta si dezvoltarea nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic. activitati fizice cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul alimentar orarul si repartizarea meselor un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta 2) Factori psihologici : emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multe alimente) . anxietatea hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste si de bunastare 3) Factori sociologici : climatul iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide statutul socio-economic saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii religia in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : post urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente (carne de porc , cafea , alcool ) , dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual

cultura alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture. Manifestari de independenta : 1) Cavitatea bucala dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara (daca este cazul) trebuie sa fie adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si aderente dintilor . 2) Masticatia trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa . 3) Reflexul de deglutitie (inghitire) trebuie sa fie prezent 4) Digestia trebuie sa fie usoara , lenta . 5) Deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de repaus nocturn). 6) Apetitul trebuie sa fie prezent. 7) Satietatea (senzatia de satul) trebuie sa fie prezenta 8) Hidratarea reprezinta consumul de lichide in functie de varsta 9) Simtul gustative trebuie sa fie prezent. Rolul nursei pentru mentinerea independentei : asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si starea fiziologica asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri minerale) . asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel: 50-55% glucide 10-15% lipide 30-40% proteine asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala : a) 40% proteine de origine animala b) 60% proteine de origine vegetala c) 35% lipide de origine animala d) 65% lipide de origine vegetala ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea reala si cea ideala. Greutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel: 50+0,75(Tcm -150) + Vani -20/ 4 x 0,9 (la femei) T=talie V =varsta Indicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre 0,9-1,1. Intre: 0,8-0,9 distrofie gradul I 0,7-0,8 distrofie gradul II 0,6-0,7 distrofie gradul III peste 1,1-1,2 obezitate gradul I intre 1,2-1,3 obezitate gradul II peste 1,3 obezitate gradul III Dependenta in satisfacerea nevoii. Probleme de dependenta : 1) Alimentatie inadecvata prin deficit 2) Alimentatie inadecvata prin exces au surplus 3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata 4) Dificultate de a urma dieta 5) Greturi si varsaturi

6) Refuz de a se alimenta si hidrata Surse de dificultate : 1) de ordin fizic : alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine obstructii sau strangulari intestinale 2)de ordin psihologic : tulburari de gandire anxietate stress stari de criza 3)de ordin sociologic : insalubritatea religia 4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator . Alimentatia inadecvata prin deficit aport insufficient de alimente . Manifestari de dependenta : ANOREXIE = lipsa totala a poftei de mancare INAPETENTA = apetit scazut DISFAGIE = durere la inghitire GINGIVITE = inflamatia gingiilor Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor GLOSITA =limba incarcata Dificultate in masticatie La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de slabiciune Greturi Varsaturi Diaree Scaderea indecelui ponderal Greseli in alegerea si prepararea alimentelor REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa aiba o stare de bine , fara greturi si varsaturi cu ajutorul nursei in termen de Interventii autonome si delegate asistenta aseaza pacientul in pozitie semisezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte protejeaza lenjeria de corp si de pat a pacientului cu musama , aleza , prosop ajuta pacientul in timpul varsaturilor sprijinindu-l invata pacientul sa inspire profound copilul mic se aseaza in decubit lateral asistenta introduce sau interzice anumite alimente administreaza medicatia prescrisa de medic

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de..

Pac. sa fie echilibrat nutritional cu ajutorul nursei in termen de..

Pac. sa fie echilibrat psihic

(antiemetice , vitamine , saruri minerale) alimenteaza pacientul parenteral , daca nu poate singur , instituind perfuzii cu glucoza 5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia medicului calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea patologica (febra , varsaturi , diaree) in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric 10% pentru fiecare grad de temperatura peste 37 grade C si 20-30% pentru agitatie , convulsii , arsuri dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici de lichide reci la intervale egale de timp exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului valorificandu-le educa pacientul asupra importantei dietei alimentare controleaza pachetele de la apartinatori face bilantul lichidelor ingerate si eliminate exploreaza preferintele pacientului serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare alimentele sa fie prezentate cat mai atragator educa pacientul asupra regimului alimentar pe care trebuie sa-l urmeze colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate , contraindicatiile regimului stabileste curba ponderala asigura climat cald , confortabil incurajeaza pacientul si ii explica scopul interventiilor manifesta empatie

Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ . Manifestari de dependenta : greturi , varsaturi POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate BULIMIE = sezantie exagerata de foame indice ponderal crescut cu 15-20% (ingrasare) Surse de dificultate : stres , anxietate singuratate tulburari psihice

dezechilibre endocrine sau organice

Interventiile asistentei. Obiective Interventii autonome si delegate Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in asistenta calculeaza indicele ponderal functie de varsta , sex , fiziologie invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice si varsta alcatuieste impreuna cu pacientul un regim alimentar hipocaloric urmareste orarul si distributia meselor controleaza pachetele de la apartinatori urmareste curba ponderala Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si preferintele pacientului Pac. sa fie echilibrat psihic permanent stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile nelasandu-l in negativism verbal sau izolare il invata metode de relaxare administreaza medicatia prescrisa de medic

Dificultate de a se alimenta si hidrata. Manifestari de dependenta : disfagie oboseala slabiciune diminuarea mobilitatii mandibulei tegumente uscate , palide Interventiile asistentei. Obiective 1) Pac. sa se alimenteze singur utilizand ustensile adecvate in termen de.. 2) Pac. sa consume alimente care se mananca cu mana (fructe , paine) , singur la fiecare masa in termen de. 3) Pac. sa se alimenteze singur fara nici o jena in termen de.. Interventii autonome si delegate asistenta ajuta pacientul sa se alimenteze il incurajeaza apreciindu-i efortul administreaza medicatia prescrisa de medic

Dificultate de a urma dieta . Manifestari de dependenta : nu bea omite mesele ameteli

paloare indispozitie constipatie Surse de dificultate : obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are pacientul neacceptarea bolii Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen de.. Interventii autonome si delegate ajuta pacientul sa se alimenteze ii explica necesitatea dietei alimentarea administreaza medicatia prescrisa de medic

Greturi , varsaturi. Manifestari de dependenta : astenie (oboseala) fizica paloarea tegumentelor inapetenta balonari regurgitatii PITUITE = reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica varsaturi bilioase = contin bila galbena si gust amar varsaturi alimentare HEMATEMEZA = varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa

Interventiile asistentei. Obiective 1) Pac. sa-si diminueze greturile si varsaturile cu ajutorul nursei in termen de 2) Pac. san u mai prezinte greturi/varsaturi in termen de. Interventii autonome si delegate asistenta impune pacientului repaus alimentar impune repaus la pat treptat , instituie dieta hidrozaharoasa (apa si glucide) , iar apoi hidrolactozaharoasa revine in cateva zile la regim alimentar corespunzator varstei educa pacientul san u-si administreze alimente greu digerabile (conserve , afumaturi , tocaturi , condimente , mezeluri) verifica pachetele primite de la apartinatori hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati mici la intervale egale de timp (ingestia de cantitati mari provoaca varsaturi)

administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice)

Refuzul de a se alimenta. Manifestari de dependenta : refuzul de a manca refuzul de a bea Surse de dificultate: depresii majore singuratatea (divort , deces) pierderi sociale ( somaj , de avere etc.) Interventiile asistentei. Obiective 1) Pac. sa-si exprime dreptul de a manca si abea singur in termen de.. 2) Pac. sa aiba confort psihic si fizic cu ajutorul nursei permanent Interventii autonome si delegate asistenta stimuleaza pacientul sa-si exprime anxietatea , emotiile care au provocat decizia de negativism colaboreaza cu apartinatorii in situatii de singuratate pentru a nu lasa singur pacientul explica pacientului necesitatea de a bea si a manca , ridica moralul pacientului , reda pofta de viata pacientului administreaza medicatia prescrisa de medic (antidepresive)

Hidratarea si mineralizarea organismului. Apa : reprezinta 70% din greutatea organismului este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice , necesare bunei functionari a organismului nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel: a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 luni b) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9 luni c) 120ml apa/kg corp/zi intre 9-12 luni d) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel : a) 1000-1500 ml prin urina b) 350-500 ml prin transpiratie c) 350-500 ml prin respiratie d) 100-200 ml prin scaun in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare. Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :

1) deshidratare izotona cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi proportie (varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) . 2) deshidratare hipertona se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata, polipnee) 3) deshidratare hipotona se elimina sarurile minerale in proportie mai mare. Cauzele deshidratarii sunt : de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide , climat cald de ordin psihologic : stres , stari de criza de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara Manifestari de dependenta : tegumente uscate pliu cutanat persistent buze uscate senzatie de sete astenie fizica si intelectuala cefalee ameteli tendinta la hipotensiune febra modificari de puls (tahicardic) Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa fie hidratat cu ajutorul nursei in termen de Interventii autonome si delegate pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu cantitati mici de lichide in greturi , varsaturi, stari febrile si lichide calde in degeraturi , si la recomandarea medicului asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate hidrata face bilantul ingest-excret (bilantul hidric) pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu pai sau cu o lingurita in starile febrile asistenta administreaza limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie de necesitatile fiziologice si patologice

Caile de hidratare ale organismului : 1) Orala 2) Perfuzie intravenoasa introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor medicamentoase 3) Subcutanata se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza tesutului prin compresiune , complicatii septice. 4) Duodenala administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala 5) Rectala se face prin clisma , picatura cu picatura.

Diversificarea alimentatiei la sugari: la varsta de 2 luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata la varsta de 4 luni se da supa de zarzavaturi , incepandu-se cu 1-2 lingurite , apoi se completeaza pane ce ajunge la un biberon de supa/zi treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema la varsta de 5 luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui (pasate) ; se introduce oul fiert tare , initial administrandu-se numai galbenusul , iar la 2-3 saptamani albusul. Se administreaza un ou fiert tare la 3 zile (interzis ou de rata) la 6 luni copilul trebuie sa aiba 6 mese/zi a 180 ml : a) 3x san sau lapte de vaca sau lapte praf b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar c) 1x supa de zarzavat + 25g carne mixata + ulei vegetal d) 1x orez pasat +branza de vaci Sau e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala la 9 luni copilul primeste 5 mese/zi a 200ml : a) 2x san sau lapte de vaca sau lapte praf b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar c) 1x supa de zarzavat + 50g carne mixata +piure de legume+ ulei vegetal d) 1x orez pasat +branza de vaci sau e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana, mamaliga cu branza , banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singur Se interzice : pestele pana la varsta de 3 ani ciocolata si capsunile pana la 2 ani ciresele se pot da dar fara samburi

3. Nevoia de a eliminare Asigurarea eliminarilor fiziologice . Definitie

Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism. Excretia deseurilor se realizeaza prin mai multe cai: - aparat renal urina - piele transpiratie perspiratie - aparat respirator - aparat digestiv scaun - aparat genital feminin menstruatie - in stari patologice, apar eliminari - pe cale digestiva - sub forma de varsaturi si - pe cale respiratorie sputa

FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII Factori biologici: a) Alimentatia cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea nevoii de eliminare - o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume, fructe, cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala - mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor c) Exercitiile activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular - fortifica musculatura abdominala si pelvina, care au un rol important in eliminarea intestinala d) Varsta are un rol important in satisfacerea nevoii daca tinem seama de control sfincterelor - la copii, controlul se obtine in 2-3 ani - la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii - la barbati, hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune
e) Programul de eliminare intestinala regularitatea programului de eliminare este un factor ce

influenteaza satisfacerea acestei nevoi - momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul. Factori psihologici: a) b) c) Stresul Anxietatea Emotiile puternice pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale

Factori sociologici a) Normele sociale fiecare societate isi stabileste masuri de igiena, astfel incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor publice b) Educatia c) Cultura MANIFESTARI DE INDEPENDENTA URINA: solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism. Generalitati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea acestor substante se face in solutie apoasa impreuna cu saruri minerale si alte substante de dezasamilatie care nu sunt necesare organismului. In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi si tubul digestiv, ficatul, glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator toate fiind influentate de activitatea sistemului nervos. MICTIUNE = emisiune de urina, act fiziologic constient de eliminare DIUREZA = cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 ore a) cantitatea - variaza in functie de varsta: nou-nascut 30-300 ml/24h copii 500-1200 ml/24h adult 1200-1400 ml/24h... 180 ml/24h b) frecventa mictiunilor: nou-nascut mictiuni frecvente copil 4-5/zi adult 5-6/zi varstnic 6-8/zi c) ritmul mictiunilor 2/3 din numarul mictiunilor in timpul zilei, 1/3 noaptea d) culoarea urinei galben deschis pana la galben inchis modificare in functie de alimente culoare inchisa (in regim bogat in carne), - culoare deschisa (in regim vegetarian) medicamentele schimba culoarea astfel: - roz, rosu-caramiziu = tratament cu piramidon - albastru-verde = tratament cu albastru de metilen - cafeniu-rosu sau brun negru = tratament cu chinina sau acid salicilic e) mirosul urinei: de bulion = urina proaspata amoniacal = dupa un timp din cauza fermentatiei alcaline f) reactia urinei: normal = reactie acida = pH-ul intre 4,5-7 Reactia urinei in functie de alimentatie: regimul bogat in carne acidifica urina regimul vegetarian scade aciditatea urinii h) aspectul urinei: normal clar, transparenta la inceput; poate deveni tulbure in mod normal datorita coagularii mucinei i) densitatea urinei: se determina imediat dupa emisie

normal 1010-1025la regim mixt; la temperatura de 15 grade C

SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul defecatiei. Scaunul este alcatuit din: reziduurile ramase in urma digestiei alimentelor celulele descuamate de pe suprafata tubului digestiv si a glandelor digestive produsele de excretie a tubului digestiv si a glandelor anexe numar mare de microbi DEFECATIE = eliminarea materiilor fecale prin anus. a) frecventa: normal la adult 1-2 pe zi sau unul la doua zile 1-2 scaune pe zi la nou-nascut b) orarul ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire c) cantitatea zilnic 150-200 g materii fecale d) consistenta pastoasa, omogena e) forma cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variata culoarea: bruna, la adult, data de stercobilina In functie de alimentatie: - deschis-galben = regim lactat - brun inchis = regim carnat - negru = alimente preparate care contin sange - verde = legume verzi - culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine Modificarea culorii in functie de medicamente: - brun-negru = bismut - negru-verzui = fier - alb = bariu - negru mat = carbune g) mirosul fecaloid difera de la un individ la altul

Scaunul la copilul mic in primele 2-3 zile dupa nastere = verde-brun inchis (meconiu) la sugari:aspectul si culoarea se modifica in functie de felul alimentatiei. Astfel: - galben-auriu = sugar alimentat la san, in contact cu aerul, prin oxidarea bilirubinei devine verzui sau verde - galben-deschis =sugar aliment artificial - brun = dupa introducerea fainii in alimentatie c) numarul : 3-4 pe zi pana in luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi; daca sugarul este alimentat pe cale artificiala, numarul scaunelor este de 1-2 pe zi c) mirosul: usor acru, reactie acida = sugar alimentat la san fad, reactie alcalina sau neutra = alimentatie artificiala a) culoarea:

TRANSPIRATIA: fenomen, fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie, prin intermediul glandelor sudoripare. SUDOAREA = solutie apoasa constituita din apa 990 g si 10 reziduu uscat (uree, urati, acizi grasi, acizi organici volatili, saruri minerale). reactia acida pH = 5,2 sau usor alcalina cantitatea minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor mirosul variaza in functie de alimentatie, climat si de deprinderile igienice ale individului perspiratia: pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie Compozitia aerului expirat : - O2 16% - CO2 3% - N 74% - H2O 7% MENSTRA: pierdere temporara sau periodica de sange, prin organele genitale apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii. MENARHA = prima menstra, apare intre 11 si 14 ani si este influentata de mediu, clima, conditii sociale. a) ritmul la 28-35 zile b) durata 3-5 zile c) aspectul mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza d) culoarea rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis e) cantitatea 50-200 g f) mirosul dezagreabil g) evolutia fara dureri, usoara jena fiziologica a) b) c) d)

4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare , de a-si mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente ale corpului intr-o postura care sa permita confortul si functiile organismului . Aceasta nevoie este strict legata de nevoia de a avea o buna circulatie ( miscarea favorizeaza si conditioneaza circulatia sangelui) . Independenta nevoii este determinate de integritatea : aparatului locomotor ( sistemul osos si muscular ) sistemul nervos vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul echilibrului aparatul vestibular are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Varsta si dezvoltarea fizica : copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindu-si controlul pe masura ce se maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete miscarilor si le coordoneaza varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ in exercitii moderate 2) Constitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii efortului fizic . 3) Factorii psihologici : emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea involuntare stresul , teama prelungite pot determina ticuri personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai calm 4) Factorii sociologici spirituali : cultura individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de societatea in care traieste factorii sociali in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai mari sau mai mici , eforturi compensate prin ore de repaus factorii spirituali implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase

Manifestari de independenta . 1) Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre diferite segmente ale corpului .

Raporturile normale : pozitia in picioare se numeste ORTOSTATISM : capul drept , privirea drept inainte , spatele drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare drepte , piciorul in unghi drept cu gamba pozitia SEMISEZAND : culcat pe spate , toracele formeaza un unghi de 30-45 grade cu linia orizontala pozitia in SEZUT : capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare sprijinite , coapsele orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba CLINOSTATISM sau pozitia DECUBIT sau pozitia culcat : a) decubit dorsal = culcat pe spate b) decubit ventral = culcat pe burta c) decubit lateral stang = culcat pe partea stanga d) decubit lateral drept = culcat pe partea dreapta 2) Miscari adecvate : ABDUCTIE = indepartarea unui segment de corp de linia mediana ADDUCTIE = miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana miscarea de FLEXIE si EXTENSIE = apropierea sau indepartarea a doua segmente de corp unul de celalalt PRONATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara (palma) in jos SUPINATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara (palma) in sus miscarea de rotatie = miscarea unei articulatii in jurul axului Clasificarea exercitiilor fizice : active miscari executate de individ passive executate de o alta persoana exercitii cu deplasare cu efectuare de lucru mechanic exercitii izometrice fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta miscari armonioase coordinate Rolul nursei pentru pastrarea independentei : educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta implica obligatoriu postura confortabila evitarea si eliminarea tabagismului evitarea meselor copioase evitarea surplusului ponderal .

Dependenta in satisfacerea nevoii . Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de dependenta : A)Imobilitate B)Hiperactivitate C)Necoordonarea miscarilor D)Postura inadecvata E)Miscari inadecvate F)Refuzul de a face miscare G)Edeme ale membrelor

A) Imobilitatea reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind recomandata , adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale . Surse de dificultate care determina imobilizarea : a) de ordin fizic : alterarea centrilor nervosi ( A.V.C ) alterarea integritatii aparatului locomotor ( fracture , entorse , luxatii ) piedici ale miscarii ( pansamente , aparat gipsat , extensie continua ) b) de ordin psihologic : tulburari de gandire anxietate , stes , pierderea , separarea c) de ordin sociologic : esecul izolarea d) lipsa cunoasterii de sine , despre altii . Manifestari de dependenta : 1) dificultate de deplasare dificultate de a se ridica , dificultate de a se aseza , dificultatea de a merge 2) diminuarea sau absenta miscarilor prezenta parezelor sau paraliziilor PAREZA = diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest nivel PARALIZIA = absenta totala a miscarii , tonus muscular 0 MONOPAREZA sau MONOPLEGIE = intereseaza un membru HEMIPAREZA sau HEMIPLEGIE = intereseaza jumatate de corp PARAPAREZA sau PARAPLEGIE = sunt interesate membrele inferioare TETRAPAREZA sau TETRAPLEGIE = sunt interesate toate cele 4 membre 3) Contracura musculara = reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata . 4) Crampa musculara = este o contractie musculara dar de scurta durata . 5) ATONIE musculara = absenta totala a tonusului muscular HIPOTONIE musculara = diminuarea tonusului muscular 6) ATROFIE musculara = absenta volumului muscular si a tonusului muscular HIPOTROFIE musculara = scaderea volumului muscular si a tonusului muscular 7) ANCHILOZA = imposibilitatea miscarii unei articulatii 8) ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua Regiuni predispuse aparitiei escarelor : e) Decubit dorsal : regiunea occipitala omoplatii coate regiunea sacrococcigiana calcaie f) Decubit lateral : umar regiunea trohanteriana fetele laterale ale genunchilor maleole

g) -

Decubit ventral : tample umeri creasta iliaca genunchi degetele picioarelor

Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a activitatii articulare Interventii autonome si delegate - asistenta planifica un program de exercitii , in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacintului asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 ore maseaza regiunile expuse riscului de aparitie a escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza sau asigura igiena perfecta a regiunilor predispuse la escare efectueaza miscari pasive la fiecare 2 ore invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active asistenta efectueaza tapotaj toracal educa pacientul sa practice exercitii de respiratie profunde schimbarea pozitiei pacientului in pat la interval de 2-4 ore educa pacientul sa expectoreze ( sa elimine) secretiile , sa tuseasca educa pacientul sa renunte la fumat sau sa reduca numarul de tigari administreaza medicatia prescrisa de medic pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul -supravegheaza pacientul - il ajuta in satisfacerea celorlalte nevoi - il serveste la pat cu cele necesare

Pac. sa-si mentina functia respiratorie

Pac. sa fie echilibrat psihic

Pac. sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale

B) Hiperactivitatea consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului , determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor . Sursele de dificultate : de ordin fizic : dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism. de ordin psihologic : senilitate , tulburari de gandire , criza , pierdere , separatie lipsa cunoasterii de sine Manifestari de dependenta : 1) Vorbire caracteristica = vorbeste mult , precipitat 2) Miscari caracteristice rapide , frecvente 3) Spasme = contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi 4) Ticuri = miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale unui picior 5) Euforie = stare de buna dispozitie nejustificata 6) Hiperactivitatea la orice stimul 7) Manie = comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizica AUTOAGRESIVITATE = se loveste pe el HETEROAGRESIVITATE = ii loveste pe altii ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua

Interventiile asistentei Obiective Pac. sa recapete o mobilitate normala singur Interventiile autonome si delegate asistenta inlatura toti stimulii din mediul inconjurator creaza izolare fonica , semiobscuritate asigura conditii pentru bai calde , relaxante , masaj relaxant asistenta supravegheaza pacientul pentru a nu se rani permanent inlatura obiectele cu care pacientul se poate rani aplica constrangeri fizice , daca este cazul ( chingi , camasa de forta ) administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic

Pac. sa-si mentina integritatea fizica

C) Necoordonarea miscarilor reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare . Surse de dificultate : de ordin fizic : boli ale A.V.C , intoxicatii medicamentoase , intoxicatii cu droguri , intoxicatie cu alcool , maladia Parkinson

de ordin psihologic : stresul , anxietatea de ordin sociologic : mediu de lucru necunoscut lipsa cunoasterii de sine , a anturajului Manifestari de dependenta : 1) AKINEZIE = absenta miscarilor voluntare 2) ATAXIE = tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare 3) Tremuraturi 4) Tulburari ale mersului 5) Convulsii = contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de relaxare 6) Dificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand 7) Expresie faciala rigida

Interventiile asistentei

Obiective Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse

Pac. sa fie echilibrat psihic

Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului

Interventii autonome si delegate asistenta planifica impreuna cu pacientul un program de exercitii fizice active si pasive , exercitii de mers in functie de capacitatea pacientului ; invata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere ajuta pacientul sa faca bai calde ii face masaje la nivelul extremitatilor administreaza medicatia prescrisa de medic pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire indeparteaza stimuli din mediul extern asigura televizor , presa , lectura pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile organismului

D) Postura inadecvata reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta postura normala . Surse de dificultate : de ordin fizic : leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu impiedicarea posturii normale de ordin psihologic : anxietate , stress

de ordin sociologic : conditii inadecvate de munca lipsa cunoasterii de sine , a anturajului . Manifestari de dependenta : 1) Oboseala musculara = scaderea temporara a tonusului muscular 2) Deformari ale coloanei vertebrale. CIFOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu convexitatea in afara LORDOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea in fata SCOLIOZA = deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei . 3) Deformari ale membrelor inferioare . GENU VALGUM = genunchii sunt apropiati , iar picioarele departate GENU VARUM = genunchii sunt departati si picioarele apropiate PICIOR ECVIN = sprijinit pe degete PICIOR TALUS = sprijinit pe calcai PICIOR VARUS = sprijinit pe partea externa PICIOR VALGUS = sprijinit pe partea interna PICIOR PLAT = bolta plantara prabusita 4) Deformari ale soldurilor . LUXATIE = iesirea capului femural din articulatia coxofemurala 5) Pozitii patognomonice ( specifice unei boli ). OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in extensie (in tetanos ) PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei si umar , corpul fiind in extensie ( in tetanos ) Pozitia COCOS de PUSCA = capul in hiperflexie , iar membrele inferioare flectate pe coapse , iar coapsele pe abdomen 6) TORTICOLIS = inclinarea capului intr-o parte datorita musculaturii gatului . 7) Batatura ( clavus ) . Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa aiba o postura adecvata singur Interventii autonome si delegate asistenta instaleaza pacientul in pat , respectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului foloseste utilaje auxiliare si de confort pentru mentinerea pozitiei anatomice asistenta aseaza pacientul intr-o pozitie semisezanda in tulburari de respiratie aseaza pacientul in pozitie Trendelemburg in starile de anemie foloseste utilaje pentru confortul pacientului asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 h verifica tegumentele zilnic in regiunile cu proeminente osoase efectueaza masaj bland tapotaj toracal

Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze respiratia si circulatia

Pac. sa nu prezinte complicatii precum escare , anchiloze

asigura igiena tegumentelor si mucoaselor a lenjeriei de corp si de pat efectueaza exercitii active si passive invata pacientul care este pozitia adecvata si supravegheaza daca recomandarile sunt respectate

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Omul, ca si animalele, de altfel, nu ar putea trai fara odihna si somn, consecinta privarii fiintelor vii de aceste doua aspecte esentiale ale vietii putand fi insasi moartea acestora. Prin urmare, primordial in studierea nevoii de odihna si somn este definirea acestora. Lucretia Titirca defineste odihna ca fiind perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor. In DEX, gasim urmatoarea definitie data odihnei: ,,ntrerupere temporar a unei activiti n scopul refacerii i al ntririi forelor; (stare sau timp de) repaus; odihnire. Norbert Sillamy1 defineste odihna ca fiind suspendarea activitatilor fizice sau mentale, pentru a-i permite organismului sa se dezintoxice si sa-si recupereze energia vitala. Odihna nu trebuie, insa confundata cu notiunea de somn . Ritmul biologic al vietii omului implica alternarea starii de veghe cu cea de somn, insa, starea de odihna poate surveni in formele ei constiente, in timpul starii de veghe, prin actiuni reconfortante (in general sportive) sau deprinderea unor tehnici de relaxare (relaxarea musculara progresiva, antrenamentul autogen sau exercitii de tip chi gong, etc.). Prin urmare, odihna poate include starea de somn dar nu se limiteaza numai la aceasta. Somnul, pe de alta parte, este definit ca fiind starea fiziologica periodica, caracterizata prin reducerea activitatii, relaxarea tonusului muscular si, foarte important, prin suspendarea constientei. O definitie mai simpla a somnului ar fi aceea de forma particulara de odihna, prin absenta starii de veghe. (Lucretia Titirca) M. Jouvet subliniaza in definitia sa cateva aspecte privind pastrarea unui oarecare contact cu realitatea, chiar si in timpul somnului, pe care il considera ca fiind o pierdere a cunostintei, fara a pierde nsa receptiile senzitive cu lumea exterioara, acompaniat de o diminuare progresiva a tonusului muscular, care survine la intervale regulate". W. Dement si N. Kleitmen au descris doua tipuri de somn, sustinute de traseele electroencefalografice (EEG).: 1. Somnul cu unde lente sau somnul lent (Non REM), cvare are 4 substadii:

1.1. Somnolenta sau adormirea este o tranzitie de la starea de veghe la starea de somn si ocupa aproape 5% din timpul alocat somnului la adultii sanatosi. Undele Beta (12-30 Hz) cresc in amplitudine; procentul de unde Alfa (8-12 Hz) in lobul posterior (parietal-occipital) scade sub 50 % si e treptat inlocuit de unde Theta (4-8 Hz). 1.2. Somnul usor, caracterizat prin forme de unde EEG specifice (fusuri de somn si complex K), ocupand 50% din timpul rezervat somnului. Apar unde Theta, fusuri de somn (cu frecventa de 14 Hz, amplitudinea de 40-50 Hz); la o persoana adulta sanatoasa, acestea trebuie sa fie prezente simultan atat in emisfera stanga cat si in ce dreapta. De asemenea amplitudinea undelor creste semnificativ in ariile cerebrale centrale. 1.3. Somn stabil reprezinta stadiul 3 Non REM, procentul de unde Delta (0,5-4 Hz) depaseste 20 %, fiind unde ritmice in cea mai mare parte; undele Theta sunt neregulate; mai exista fusuri de somn. 1.4. Somnul profund sau stadiul 4 Non REM, impreuna cu stadiul 3 Non REM, sunt cele mai profunde nivele de somn si ocupa aproximativ 10%-20% din timpul de somn; procentul de unde Delta ritmice creste peste 50%; undele Theta apar acum regulat; dispar fusurile de somn. 2. Somnul cu unde rapide sau somnul paradoxal sau somnul REM (Rapid Eye Movement), important pentru refacerea creierului, prin cresterea fluxului sangvin in creier, este etapa in care survin majoritatea viselor asemenatoare unei naratiuni tipice, ocupand 20%-25% din somnul total. Somnul rapid este numit si paradoxal intrucat traseul undelor EEG este asemanator cu cele din momentul trezirii, cu toate ca somnul este profund, fiind necesari stimuli puternici pentru a trezi o persoana din acest stadiu, situatia in care cel mai adesea isi va aminti cu exactitate si ceea ce tocmai a visat. Ce este deosebit de important de mentionat aici este faptul ca, in urma cercetarilor efectuate, se pare ca absolut toti oamenii viseaza. Stadiile de somn au o anumita ciclicitate pe durata noptii, cele NREM 3 si 4 tind sa survina in prima treime sau jumatate a noptii si cresc in durata ca raspuns la deprivarea de somn, in timp ce somnul REM survine in tot timpul noptii, crescand ca durata spre dimineata, alternand cu NREM aproximativ la fiecare 80-100 minute. Somnul uman variaza in functie de mai multi factori: 1. Cel mai important factor in diagnosticarea unei tulburari de somn la orice individ este varsta: in copilarie si inceputul adolescentei predomina mari cantitati de somn lent, continuitatea si profunzimea somnului deteriorandu-se pe masura ce individul inainteaza in varsta, prin cresterea starii de vigilenta si a somnului de tip 1 NREM, si diminuarea stadiilor 3 si 4. 2. Factori individuali precum rezistenta la efort, la stres si suprasolicitare 3. Ciclul circadian circa (ro. n jurul), i la. 'diem saudies, (ro.zi), propriu fiecarui individ, prin obiceiurile sau deprinderile legate de somn care pot favoriza sau amana starea de somn. 4. Ritmul nictemeral, (cuv.gr.nuktos=noapte, hemera=zi): pe durata iernii, datorita scaderii duratei de expunere a omului la lumina naturala, indivizii, cu predispozitie catre depresie, pot dezvolta o form specific a acesteia, numit tulburare afectiv sezonier (seasonal affective disorder SAD), cunoscuta si sub numele de depresia de iarna.. Caracteristic acestei forme de depresie este starea permanent de somnolen, senzaia de oboseal; persoane active n alte luni devin indispuse, apatice, retrase,

frecvent, crete pofta de mncare, n primul rnd consumul unor alimente bogate n carbohidrai. Aceast form de apatie poate fi corelat cu suprasecreia anui anumit hormon (melatonina), cauzat de absena luminii naturale, de aceea, cel mai bun remediu natural este petrecerea unui timp ct mai ndelungat la lumina natural, precum si scaderea cantitatii de serotonina, pentru a carei secretie indispensabili sunt carbohidraii (dulciurile). 5. Factori psihologici, precum anxietatea, nyctophobia (teama de intuneric), traume psihice, etc. 6. Factori sociologici: de ordin profesional, (ex: sint persoane care lucreaza numai de noapte) sau familial (nr membrilor familiei, care convietuiesc in acelasi imobil, obiceiurile acestora, ale persoanelor din proximitate vecinilor, etc.)

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata , dupa circumstante, temperatura , activitate , pentru a-si proteja corpul de rigorile climei , permitandu-i o libertate a miscarilor . Independenta in satisfacerea nevoii . Omul are nevoie de haine cu care sa se imbrace , pentru a se proteja de rigorile climei , el isi alege vesmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii .Vesmintele atesta integritatea individului si ii protejeaza intimitatea sexuala .In plus , imbracamintea din punct de vedere estetic , contribuie la expresia corporala si participa , in mod semnificativ , la comunicare . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici : varsta talia , statura activitatea 2) Factori psihologici : credinta emotiile 3) Factori sociologici si culturali : clima statutul social munca cultura Manifestari de independenta : vesmintele trebuie sa fie adecvate climatului , statutului social sa se acorde o importanta imbracamintei si tinutei personale vesmintele sa fie alese dupa gust si circumstante purtarea de obiecte semnificative pune in evidenta rangul social , insemnatatea personala , functie religioasa , etc. mobilitate articulara , tonus muscular , maturitate psihomotorie Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei : asistenta invata persoana sa-si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei , temperaturii mediului inconjurator , activitatii , varstei

exploreaza gusturile si semnificatia vesmintelor la fiecare persoana incurajeaza persoana pentru a-si alege singura imbracamintea , ornamentele , accesoriile dorite Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Dificultate de a se imbraca si dezbraca 2) Dezinteres pentru tinuta vestimentara 3) Neindemanare in a-si alege haine potrivite Surse de dificultate : lezare fizica absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru (bont) aparate gipsate , chingi , pansamente durere , slabire , fatigabilitate tulburari de gandire , anxietate , stres , situatie de criza pierderea imaginii de sine esecuri , conflicte , saracie insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator Dificultate de a se imbraca si dezbraca. Dezinteres pentru tinuta vestimentara. Manifestari de dependenta : -dificultate de a-si incheia si descheia nasturii - dificultatea sau incapacitatea de a-si misca mebrele superioare - dificultatea de a se incalta si descalta - apatie in a se imbraca - refuzul de a se imbraca si dezbraca - imbracaminte exagerata , caraghioasa , coafuri bizare - vesminte neadecvate taliei , masei corporale Interventiile asistentei. Obiective Interventii autonome si delegate Pac. sa cunoasca importanta satisfacerii asistenta educa pacientul privind nevoii de a se imbraca si dezbraca in termen importanta vestimentatiei in identificarea de.. personalitatii noteaza zilnic interesul pacientului de a se imbraca si dezbraca supravegheaza cu ce se imbraca pacientul incurajeaza pacientul Pac. sa se poata imbraca si dezbraca singur , asistenta identifica capacitatile si in termen de .. limitele fizice ale persoanei ingrijite sugereaza apartinatorilor sa-i procure haine largi , usor de imbracat , cu mod de incheiere simplu , incaltaminte fara siret asistenta imbraca si dezbraca

pacientul in caz de paralizii ale membrelor ; incepe imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarea invers Pac. cu tulburari psihice sa-si recastige evalueaza gradul de confuzie a independenta de a se imbraca si dezbraca in pacientului si observa schimbarile de termen de. comportament , orientandu-l regulat in timp si spatiu solicita pacientului sa se imbrace , vorbindu-i clar , cu respect si rabdare respectand ritmul acestuia aseaza hainele in camera in ordinea folosirii lor si solicita pacientului la dezbracare sa le puna in ordine inversa

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale

Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a-si conserva o temperatura la un grad aproximativ constant , pentru a-si mentine starea de bine . Temperatura corpului se mentineconstantadatorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza. Termogeneza reprezinta caldura din organism rezultata in urma proceselor oxidative din organism . Organele principale ale termogenezei sunt muschii , ficatul , glandele endocrine. Termoliza reprezinta pierderea de caldura si se produce prin mecanisme fizice . Se pierde prin piele , rinichi , plaman . Manifestari de independenta : a) valori normale ale temperaturii : nou-nascut si copilul mic 36,1-37,8 grade C adult 36-37 grade C (in axila) varstnic 35-36 grade C b) daca temperatura se masoara in cavitati inchise (rect , vagin , cavitate bucala) valorile sunt cu 0,3-0,5 grade C mai mare decat in axila c) tegumentele : roz , caldute , transpiratie minima , senzatie placuta fata de frig sau caldura d) temperatura mediului ambiant : 18-25 grade C Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici : varsta temperatura variaza in functie de varsta exercitiul fizic in timpul activitatii intense temperatura corpului creste , iar in timpul inactivitatii scade alimentatia ingestia de alimente ridica temperatura corpului variatia diurna temperatura este minima dimineata intre orele 3-5 si maxima seara intre orele 18-23

sexul la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 grade C in a doua jumatate a ciclului menstrual , in timpul ovulatiei 2) Factori psihologici : anxietatea emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale 3) Factori sociologici : locul de munca climatul locuinta temperatura incaperii influenteaza temperatura corpului Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii : atunci cand temperatura mediului ambiant este crescuta , asistenta invata pacientul sa reduca din alimentatie , mai ales alimentele cu valoare energetica mare sa consume lichide si alimente reci sa aeriseasca incaperile sa poarte o imbracaminte lejera , ampla atunci cand temperatura mediului ambiant este scazuta , asistenta invata pacientul sa creasca cantitatea de alimente sa ingere alimente si lichide calde sa aiba in incapere temperatura de 18-25 grade C sa poarte imbracaminte calduroasa Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Hipertermia . 2) Hipotermia . 1) Hipertermia temperatura corporala peste valorile normale . Surse de dificultate : imunitatea sistemului de termoreglare caldura dereglari hormonale dereglari functionale ale hipotalamusului anxietatea emotiile lipsa cunoasterii Manifestari de dependenta : 1) Subfebrilitate temperatura intre 37-38 grade C 2) Febra moderata temperatura intre 38-39 grade C 3) Febra ridicata temperatura intre 39-40 grade C 4) Hiperpirexie temperatura peste 40 grade C 5) Frisoane 6) Piele rosie , calda , umeda 7) Sindrom febril = grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee , inapetenta, sete , oligurie , convulsii , halucinatii , dezorientare. 8) Eruptii cutanate intalnite in bolile infectioase .

Tipuri de febra :

febra continua (subfebrilitate rigida) temperatura peste 37 grade C cu diferenta sub 1 grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara febra intermitenta diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara, cele mai mici valori scazand sub 37 grade C febra intermitenta periodica febra remitenta diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara , dar valorile cele mai mici nu scad sub 37 grade C febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile , ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facandu-se brusc febra ondulanta perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facandu-se lent febra de tip invers valorile crescute se inregistreaza dimineata si cele minime seara In evolutia fiecarei febre se disting 3 perioade : perioada de debut brusc - lent - perioada de stare poate dura zile , saptamani - perioada de decline poate fii scurta sau de cateva zile Interventiile asistentei . Obiective Interventii autonome si delegate Pac. sa-si mentina temperatura corpului in asistenta aeriseste salonul limitele fiziologice in termen de asigura pacientului imbracaminte lejera aplica comprese reci , punga cu gheata efectueaza pacientului impachetari reci incalzeste pacientul in caz de frisoane administeaza medicatia prescrisa de medic : antibiotice , antitermice Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in asistenta face bilantul hidric termen de hidrateaza pacientul cu lichide reci , in cantitati mici , la intervale scurte de timp,conform bilantului hidric Pac. sa aibe o stare de bine fizic si psihic asistenta schimba lenjeria de corp si de pat pacientului asigura igiena tegumentului pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici

2)Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale , cauzata de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza .

Surse de dificultate : expunerea prelungita la frig dereglari endocrine abuzul de sedative si alcool incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici) lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copii) Manifestari de dependenta : 1) HIPOTERMIE = temperature corpului sub 36 grade C 2) Hipotensiune arteriala 3) Cianoza 4) Eritem = roseata (a pielii , fetii , urechilor , mainilor) 5) Edem generalizat tumefierea intregului corp 6) Durere 7) Oboseala 8) Vorbire lenta 9) Somnolenta 10)Degeraturi = leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura scazuta 11)Apatie = indiferenta 12)Parestezii = senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig Interventiile asistentei. Obiective Interventii autonome si delegate Pac. sa aiba temperature corpului in asistenta incalzeste pacientul cu limitele normale in termen de . paturi creste temperatura mediului ambiant recolteaza sange pentru examene de laborator administreaza pacientului lichide calde pregateste pacientul pentru examen cardiologic Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in asistenta administreaza pacientului termen de. lichide calde in cantitati mici la intervale egale de timp face bilantul hidric Pac. sa aiba o stare de bine fizic si psihic asistenta schimba pacientului des in termen de. lenjeria de corp si de pat mentine igiena tegumentelor pacientului pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricaror tehnici

8. Nevoia de a fi curat , ingrijit si de a-si proteja tegumentele si mucoasele A fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru ati mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sa-si poata indeplini functiile . Independenta in satisfacerea nevoii. Pielea indeplineste o serie de functii , si anume : apara organismul impotriva agentilor patogeni , impiedicand patrunderea acestora apara organismul impotriva unor radiatii (ultravioletele) , prin pigmentii pe care ii contine receptioneaza excitatiile termice , tactile , dureroase participa la excretia substantelor rezultate din metabolism , prin glandele sudoripare participa la termoreglare prin stratul adipos ce are rol de izolator termic participa la absorbtia unor medicamente participa la respiratie (o cantitate mica de oxigen poate intra prin piele si o cantitate mica de dioxid de carbon se elimina prin piele) Pentru a indeplini aceste functii , pielea trebuie sa fie curata , sanatoasa si ingrijita . La fel trebuie sa fie si mucoasele care acopera orificile (nas , ochi , urechi , vagin , rect) pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective. Factori care influenteaza satisfacerea nevoii. 1) Factori biologici : varsta la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de temperatura , la infectii si microbi . La varstnici , dintii slabesc si cad , parul si unghiile devin mai putin rezistente . temperatura datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se dezhidrateaza. exercitiile fizice amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din organism prin piele alimentatia absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii 1) Factori psihologici : emotiile pot creste sudoratia educatia in functie de educatie , indivizii au deprinderi igienice diferite 2) Factori sociologici : cultura importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura organizarea sociala obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice , materiale Manifestari de independenta : parul sa aiba suplete , stralucire urechile configuratie normala nasul mucoasa umeda , fose nazale libere cavitatea bucala dentitie alba , completa , fara carii ; mucoasa bucala umeda si roz; gingiile aderente dintilor si roz

unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal deprinderi igienice frecvente (baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului) Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei: asistenta exploreaza deprinderile igienice ale pacientului planifica un program de igiena cu pacientul , in functie de activitatile sale il invata masuri de igiena corporala Dependanta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Carente de igiena 2) Alterarea tegumentelor si fanerelor 3) Dezinteres fata de masurile de igiena 4) Dificultate de a urma prescriptiile de igiena 5) Alterarea mucoaselor A)Carente de igiena neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat. Surse se dificultate : slabiciunea sau paralizia membrelor superioare lezare fizica refuzul de a se spala saracie pierderea imaginii corporale imibilitate slabiciune lipsa cunoasterii Manifestari de dependenta : 1) Parul este murdar si gras , in dezordine ; pediculoza . 2) Urechile prezinta pavilioane murdare , murdarie retroauriculara , murdarie acumulata in conductul auditiv extern 3) Nasul prezinta rinoree , cruste 4) Cavitatea bucala: absenta dintilor carii dentare culoarea galbena a dintilor prezenta tartrului pe dinti halena fetida glosita (limba incarcata) fisuri ale buzelor 5) Unghii netaiate cu murdarie acumulata la capatul unghiilor 6) Piele gri sau neagra ; barba murdara , aspra 7) Lipsa deprinderilor igienice : nu se spala nu se piaptana dezinteres fata de masurile de igiena degaja miros dezagreabil Interventiile asistentei . Obiective Interventii autonome si delegate

Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate in termen de .

Pac. sa-si redobandeasca stima de sine in termen de..

asistenta ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus , sau ii efectueaza toaleta pe regiuni pregateste materialele pentru efectuarea baii pregateste cada asigura temperatura apei (37 grade C) si in camera(22-24 grade C) ajuta pacientul sa se imbrace , sa se pieptene , sa-si faca toaleta cavitatii bucale , sa-si taie unghiile pentru efectuarea toaletei pe regiuni , pregateste salonul si materialele , protejeaza pacientul cu paravan si-l convinge cu tact si cu blandete sa accepte asistenta efectueaza toaleta cavitatii bucale la pacientii inconstienti asistenta identifica , impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de ingrijirile igienice constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor , pentru prevenirea imbolnavirilor

8) Alterarea tegumentelor si fanerelor. Cauze : leziuni ale pielii diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune iritatia produsa de vesminte acumularea de murdarie Manifestari de dependenta : Eritem = pata congestiva datorata vasodilatatiei Excoriatii = zgarieturi Cruste = leziune datorata uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie (vezicula , flictena) Vezicule = ridicaturi ale epidermului (basici) rotunde , de dimensiuni mici pline cu lichid clar , insotite de prurit si durere de cele mai multe ori

 Pustule = abces minuscule la suprafata pielii , localizat la radacina firului de par si constituind leziunile de foliculita (cosuri) Papule = leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii Fisuri = intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului Descuamatie = desprinderea celulelor cornoase , superficiala , din epiderma Acnee = pustula determinata de un agent patogen specific Furuncule = infectie specifica foliculului polisebaceu , produsa de stafilococul auriu Intertrigo = micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital Vitiligo = leuco-melano-dermie de natura neuroendocrina , caracterizata prin pete acromice , marginita de o zona hiperpigmentata Ulceratii = pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologic ce actioneaza asupra pielii Escare Edeme = acumulare de lichid seros in tesuturi Varice = dilatari permanente ale venelor superficiale , insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos Hemoroizi = afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului , constand in dilatarea acestor vene , cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice Ulcere varicoase = erodare a tesuturilor pe teren varicos Alopecie = lipsa partiala sau totala a parului

Inteventiile asistentei . Obiective Interventii autonome si delegate

Pac. sa nu devina sursa de infectie in termen asistenta protejeaza leziunile de suprainfectate cu pansament efectuat in conditii de asepsie, atat a tegumentelor , materialelor cat si a mainilor persoanei care il executa pansamentul se va face cu blandete , pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin procesul de vindecare desfacerea pansamentelor se va face bland , umezindu-le la nevoie asistenta supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse , pentru a nu impiedica circulatia sanguina Pac. sa fie echilibrat nutritional pentru asistenta indruma pacientul sa favorizarea cicatrizarii leziunilor cutanate in consume alimente neiritante si termen de.. neexcitante contoleaza alimentele provenite de la apartinatori

Pac. sa aiba o stare de bine psihic si fizic permanent

invata pacientul sa cosume legume , fainoase , fructe si zarzavaturi constientizeaza pacientul in legatura cu rolul nociv al alcoolului , cafelei , condimentelor , alimentelor prajite , conservelor , afumaturilor asistenta incurajeaza pacientul permanent ii explica pacientului necesitatea interventiilor asistenta preleveaza produse specifice pentru investigatii de laborator (cruste, puroi , fire de par , unghii)

9. Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agresiunilor , pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice . Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul uman este protejat impotriva agresiunilor (agenti fizici , chimici , microbieni sau din alte motive) , pentru ca poseda numeroase medii naturale ca : parul , secretiile pielii , ca obstacole de penetrare a agentilor externi . El este capabil sa-si mentina integritatea sa prin mecanisme naturale de autoaparare . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici : varsta mecanismul de autoaparare individul poseda mecanisme de autoaparare innascute (termoreglarea) sau dobandite 2) Factori psihologici : emotiile anxietatea stresul 3) Factori sociologici : salubritatea mediului un mediu sanatos este esential persoanelor pentru un trai fara pericole clima religia organizarea sociala masuri legale care trebuie luate de societate pentru protectia individului impotriva pericolelor cultura educatia Manifestari de independenta :

securitatea fizica prin prevenirea accidentelor , infectiilor , bolilor , agresiunilor securitatea psihologica prin metode de destindere , relaxare , practicarea unui obicei , o religie ; raspuns eficace si adaptat la agent stresant securitatea sociologica prin salubritatea mediului

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei : 1) Pentru mentinerea unui mediu sanatos : asistenta educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei prin stergerea umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor indeparteaza sursele cu miros dezagreabil participa la programe de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos 2) Pentru prevenirea accidentelor : asistenta verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii , mai ales in unitatile cu activitati cu risc de accidente exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu 3) Pentru prevenirea infectiilor : asistenta supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena , salubritate , dezinfectie , dezinsectie si deratizare asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si promovarea sanatatii supravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice , mai ales persoanelor cu risc crescut la infectie organizeaza si efectueaza imunizarile obligatorii Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Vulnerabilitatea fata de pericole 2) Afectarea fizica si psihica 3) Anxietate 4) Durere 5) Stare depresiva 6) Pierderea stimei de sine 7) Pierderea imaginii de sine 8) Pierdere , separare 9) Frica 1) Vulnerabilitatea fata de pericole. Pericolul fata de infectii , accidente , boli este mare la organismele slabite , obosite , surmenate Surse de dificultate : deficit sensorial , lipsa de sensibilitate afectare fizica , durere dezechilibru metabolic si electrolitic tulburari de gandire anxietate stres pierdere , pierderea imaginii corporale

insalubritatea mediului , poluare saracie , conditie deficitara de munca insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului inconjurator Manifestari de dependenta : neatentia leziuni ale tegumentului deshidratarea manifestari pulmonare , ale aparatului cardiovascular , din partea S.N.C surmenaj = slabire fizica excesiva care influenteaza organismul fatigabilitate = slabire fizica , lipsa de forta acte antisociale (crima , automutilare mergand pana la sinucidere) Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa fie in siguranta fara accidente si infectii permanent Interventii autonome si delegate asistenta ia masuri pentru asigurarea conditiilor de munca amplaseaza pacientul in salon , in functie de starea sa , afectiune si receptivitatea lui ia masuri de prevenire a transmiterii infectiilor alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie efectueaza imunizarile necesare Pac. sa fie echilibrat psihic cat mai curandasistenta favorizeaza adaptarea pacientului la conditiile de spital invata pacientul tehnici de relaxare face masaj al spatelui , mainilor si picioarelor creaza conditii de lecturare , activitati, etc asigura legatura pacientului cu familia participa la reintegrarea pacientului in societate

2) Afectarea fizica si psihica . Manifestari de dependenta : semnele inflamatiei agitatie , iritatie , agresivitate , neincredere , frica , idei de sinucidere Interventiile asistentei . Obiective Interventii autonome si delegate Pac.sa-si satisfaca nevoile singur in termen asistenta ajuta si suplineste de.. pacientul in satisfacerea nevoilor organismului

Pac. sa aiba siguranta psihica in termen de.

determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile administreaza tratamentul medicamentos , la indicatia medicului aplica masurile de prevenire a complicatiilor septice foloseste metode de relaxare pasiva (masaj , muzica) asistenta asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului aplica tehnici de psihoterapie adecvata incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur , sa-si exprime emotiile , nevoile , frica , opiniile asistenta invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare

10. Nevoia de a comunica

Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai .Ea pune in miscare un proces dinamic , verbal si nonverbal , permitand persoanelor sa se faca accesibile una alteia , sa reuseasca sa puna in comun sentimentele, opiniile , experientele si informatiile . Independenta in satisfacerea nevoii. Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale pentru a-si satisface nevoile sale superioare. Comunicarea se realizeaza in 2 moduri : 1) modul verbal este vehicul al gandirii , permite o exprimare mai clara , mai precisa si mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat ; limbajul scris este mai cizelat , este insotit de semne de punctuatie pentru a reda intonatiile , nuantele . 2) modul nonverbal limbajul corpului (expresia ochilor , a figurii , gesturile , postura , mersul) este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare . Pentru a se realiza din plin , din punct de vedere al nevoii de comunicare , individul trebuie sa aiba o imagine pozitiva despre sine , o cunoastere a eului sau material , adaptiv si social . Independenta in satisfacerea acestei nevoi presupune integritatea individului , a organelor de simt , o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia mesajelor schimbate . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare : 1) Factori biologici : integritatea organelor de simt auzul , vazul permit comunicarea cu lumea exterioara ; gustul , pipaitul protejeaza individul fata de pericolele din lumea inconjuratoare integritatea organelor fonatiei permite comunicarea verbala

integritatea aparatului locomotor face posibila comunicarea nonverbala (gesturi , miscari) 2) Factori psihologici : inteligenta comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului , de puterea de intelegere a stimulilor primiti , de gandire , imaginatie , memorie perceptia reprezinta reflectarea personala a unui fenomen , obiect care se face cu ajutorul simturilor emotiile sunt exprimate prin expresia fetei , prin debitul verbal (bucurietristete ; ras-plans) 3) Factori sociologici : anturajul este determinant , deoarece , climatul armonios in anturaj , in familie , permite individului sa stabileasca legaturi affective cultura si statutul social educatia , cultura joaca un rol important in comunicare personalitatea determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se exprima , a se afirma , sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur Manifestari de independenta : functionarea adecvata a organelor de simt : - acuitate vizuala - acuitate auditiva - finete gustativa si a mirosului - sensibilitate tactila - debit verbal usor cu ritm moderat , limbaj clar si precis - expresie nonverbala facies expresiv , privire semnificativa , posturi si gesturi ale mainii adecvate , mecanisme senzoro-perceptuale adecvate - exprimare usoara a nevoilor , dorintelor , ideilor , emotiilor , exprimare clara a gandurilor - imagine pozitiva de sine - exprimarea sentimentelor prin pipait - utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare - atitudinea receptiva si de incredere in altii - stabilirea de relatii armonioase in familie , la locul de munca , in grupuri de prieteni Interventiile asistentei pentru mantinerea independentei nevoii de a comunica : exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare invata pacientul sa-si mentina integritatea simturilor (vaz , auz , gust , miros) sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor , emotiilor sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane sa mentina legaturi cu persoanele apropiate Dependenta in satisfacerea nevoii. Probleme de dependenta : 1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor 2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual 3) Comunicare ineficienta la nivel afectiv 4) Confuzie 5) Singuratate 6) Atingerea integritatii functiei si rolului sexual 7) Izolare sociala 8) Perturbarea comunicarii familiale

1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor . Reprezinta dificultatea individului de a capta , prin intermediul simturilor sale , mesaje care vin din anturaj, din mediul exterior sau din ambele . Surse de dificultate: tulburari circulatorii cerebrale atingere cerebrala sau nervoasa obstacole in functionarea simturilor si a limbajului (pansamente , aparate) alcoolism mediu inadecvat esec , conflicte lipsa cunoasterii de sine , a anturajului Manifestari de dependenta : Tulburari senzoriale : SURDITATE = pierderea auzului HIPOACUZIE = diminuarea auzului CECITATE = pierderea vederii scaderea acuitatii vizuale pierderea sau diminuarea gustului ANOSMIE = pierderea mirosului HIPOSMIE = scaderea mirosului HIPOESTEZIE = scaderea simtului tactil HIPERESTEZIE = cresterea sensibilitatii tactile ANESTEZIE = pierderea simtului tactil Tulburari motorii : paralizii pareze Tulburari de limbaj : balbaiala = greutate in pronuntarea unor cuvinte mutism = bolnavul nu raspunde , nu comunica cu anturajul DISLALIA = vorbire fara inteles DIZARTRIA = tulburari in articulatia sunetelor AFAZIE = nu poate sa vorbeasca Reactii afective in insuficienta sau exces sensorial : neliniste inactivitate lipsa activitatii fizice si/sau intelectuale anxietate incetinirea dezvoltarii gandirii halucinatii = perceptii fara obiect izolare singuratate

Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa fie echilibrat psihic permanent Interventii autonome si delegate asistenta linisteste bolnavul cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor

familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant asigura un mediu de securitate , linistit administreaza medicatia prescrisa de medic Pac. sa foloseasca mijloace de asistenta cerceteaza posibilitatile de comunicare adecvate starii sale comunicare ale bolnavului furnizeaza mijloacele de comunicare invata pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale Pac. sa fie compensat senzorial si motor asistenta asigura ingrijiri de suplinire prin propriile forte la perturbarile senzoriale si motorii ale pacientului (cecitate, surditate , paralizie) pregateste pacientul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa examinare administreaza medicatia prescrisa de medic efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor musculare , articulare

2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual reprezinta dificultatea individului de a intelege stimulii primiti si de a-si utiliza judecata , memoria pentru a putea comunica cu semenii . Manifestari de dependenta : tulburari de memorie pe componentele de fixare si evocare : -de evocare =pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute demult - de fixare = pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute de curand - tulburari de gandire , de judecata , de inteligenta - confuzie - OBNUBILARE = stare de confuzie , vorbire incoerenta , dezorientare in timp si spatiu Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa fie orientat in timp si spatiu

Interventiile autonome si delegate asistenta ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu sugereaza pacientului sa tina un jurnal si-l ajuta sa-l completeze ajuta pacientul sa-si evalueze capacitatile si preferintele lasa pacientul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace

Pac. sa fie ferit de pericole permanent

da posibilitate pacientului sa ia singur decizii invata pacientul tehnici de afirmare de sine ,de comunicare , de relaxare antreneaza pacientul in diferite activitati , care sa-i dea sentimentul de utilitate asistenta supravegheaza in permanenta bolnavul administreaza medicatia prescrisa de medic : anxiolitice , tranchilizante , antidepresive .

11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM CREDINTELOR SI VALORILOR Cel dinti drept fundamental al omului este dreptul la existen i, deci, la via. Dreptul la via const n ndreptirea pe care o are fiecare persoan uman de a tri i de a i se respecta viaa de ctre semenii si.
Trim ntr-o lume tot mai pregnant pluralist, att n plan cultural, ct i religios. Dintotdeauna i peste tot, omul i-a exprimat o anume nelinite, indiferent de forma pe care a mbrcat-o: existenial, cultural, local sau personal. De cele mai multe ori, remediul a fost i a rmas religia, prin credina, practicile i mijloacele proprii, menite s aduc alinare. Spiritualitatea i religia sunt lucruri diferite, chiar dac unii folosesc cuvintele cu sens interschimbabil. SPlRITUALITATEA este o credin n puteri superioare, fore creatoare, fiine divine sau surse infinite de energie. De exemplu, o persoan poate s cread n "Dumnezeu", n "Alah" sau ntr-o "putere supranatural". Dimensiunea spiritual ncearc s fie n armonie cu universul i lupta pentru rspunsuri despre infinit. O RELIGIE este un sistem organizat de nchinare. Religia are concepte centrale, ritualuri i practici obinuite privitoare la natere, moarte, cstorie i salvare. CREDINA este o trstur universal a vieii. A avea credin nseamn a crede n sau a se angaja fa de ceva sau cineva. ntr-un sens general, religia sau credinele sunt o ncercare a individului de a-i nelege locul n univers, a nelege cum se vede acea persoan pe sine n relaie cu ntregul mediu nconjurtor. Libertatea religioas cuprinde dreptul oricrei persoane de a avea sau de a adopta o religie, de a i-o manifesta n mod individual sau colectiv, n public sau n particular, prin practicile i ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaie religioas, precum i libertatea de a-i pstra sau schimba credina religioas. Libertatea de a-i manifesta credina religioas nu poate face obiectul altor restrngeri dect al celor care sunt prevzute de lege i constituie msuri necesare ntr-o societate democratic pentru securitatea public, protecia ordinii, a sntii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului.

Nimeni nu poate fi mpiedicat sau constrns s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas, contrar convingerilor sale, i nici nu poate fi supus vreunei discriminri, urmrit sau pus ntr-o situaie de inferioritate pentru credina, apartenena sau neapartenena sa la o grupare, asociaie religioas sau uncult ori pentru exercitarea, n condiiile prevzute de lege, a libertii religioase. Nimeni nu poate fi mpiedicat sau constrns s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas, contrar convingerilor sale, i nici nu poate fi supus vreunei discriminri, urmrit sau pus ntr-o situaie de inferioritate pentru credina, apartenena sau neapartenena sa la o grupare, asociaie religioas sau uncult ori pentru exercitarea, n condiiile prevzute de lege, a libertii religioase. Problemele religiei i ale sentimentului religios sunt centrale n societatea contemporan, deoarece fr valori fundamentale omenirea nu poate exista. Fora religiei n general nu const n faptul c a inventat valori; ea a preluat valorile fundamentale i le-a sanctificat. De aceea, credincioi sau nu, trebuie s acceptm aceste valori fundamentale, deoarece ele constituie chiar condiia existenei tuturor societilor: cretine, musulmane, hinduse etc.; a societilor neideologice sau a celor ideologice. Valorile fundamentale sunt produsul cel mai nalt al spiritualitii umane, construit n multe milenii de evoluie. Valorile morale sunt valori personale, deoarece suportul lor este persoana uman i nu faptele ei. Fiind personale, suporturile valorilor morale sunt i spirituale. Binele este valoarea moral cel mai des folosit, cu nenumrate sensuri corelate cu tot attea nevoi sociale sau motive (cele cinci tipuri stabilite de Maslow: biologice, de securitate, de apartenen, de stim i recunoatere, de autorealizare). Valorile morale sunt scopuri fundamentale ale vieii oamenilor, n sensul disciplinrii nevoilor biologice imediate (hran, adpost etc.) i al depirii permanente a biologicului prin adoptarea unor idei i idealuri mree. Religia nu exist fr oameni. Oamenii reflect religia. O reflect la nivelul sentimentului religios. Se ncepe cu ritualul (copilul merge la biseric, nva rugciuni, se nchin). Pornind de la comportament, sentimentul religios i dobndete i celelalte dou componente: obiectul (divinitatea, valorile cosmogonice) i trirea, cea de a treia component; dac omul nu triete afectiv religia, atunci sentimentul nici nu exist putem avea cunotine religioase i fr s fim credincioi, i putem avea comportamente religioase pur formale. Analiza psihologic a fenomenului religios necesit trecerea din planul social, public (societi i comuniti de credincioi) n planul psihologic (trirea credinei la nivel subiectiv individual). Se are n vedere modul n care se manifest sacrul n viaa psihic a individului. Religia nu se reduce nici la instituii nici la explicarea dogmatic (raionalist) a crilor sfinte, i nici la manifestrile practice i organizatorice. Religia exist mai nti n suflet, ea este n primul rnd trire sufleteasc, reflectare subiectiv. Abordarea psihologic a fenomenului religios nu trebuie s ignore dimensiunea social. Religia nu este o creaie pur individual, elaborat de credincios, n afara cadrului instituional, aa cum nu este nici pur social. Dac este adevrat c societatea nu poate exista n afara religiei i c religia nu poate exista n afara societii, la fel de adevrat este i faptul c ambele, att religia ct i societatea nu pot exista n afara indivizilor (a psihologiei individuale i de grup).

Acesta este i argumentul pentru care considerm c axa religie societate individ necesit o abordare interacionist dinamic. Valorile i sentimentul religios se nva sau se nsuesc n diferite moduri de timpuriu. Primele componente ale nvrii sunt comportamentele cele mai simple, imitative (nvm s ne nchinm, s mergem la biseric, s ne rugm etc.). Valorile religioase se nsuesc n grupul familial (primul grup uman cu care copilul vine n contact dup natere). Dac grupurile umane reprezint cartea din care se nva valorile, atunci prima carte de nvtur a valorilor religioase este familia, grupul familial. nsuirea valorilor religioase ncepe, aadar, cu comportamentul religios, cu ritualul, la care individul asist, l practic i l apreciaz; partea teoretic (dogma, cunotinele religioase)i tririle sunt ulterioare comportamentului religios. Valorile reprezint fundamentul pentru sentimentul religios (sentimentul religios este o valoare), dar i invers: sentimentul religios privete multe valori i la fiecare individ ele sunt organizate altfel. Rezult natura dubl a conceptului de sentiment religios: generat de valori i subordonnd valori. Trirea este o component esenial a sentimentului religios (i a oricrui sentiment), ea apare i la nivelul ritualului (rugciunea n grup este obinuit), dar i la nivelul relaiei cu sacrul. Parte a sentimentului religios, trirea asigur relaia cu divinul i cu sacrul, cu ritualul reflectat ca ritual i ca trire. Nici religia i nici sentimentul religios nu sunt ns reductibile la trire, la sfera afectiv. Sentimentul religios este att de natur individual (el aparine unui individ concret, religia este trit de un individ concret), ct i de natur social, colectiv (se obietiveaz n plan social), fiind rezultatul interaciunii dinamice dintre factorii psihologici individuali i factorii socioculturali. Legtura dintre minte i sntate este mai important dect ne dm seama. Sntatea noastr depinde de calitatea bun a relaiilor cu ceilali. Dac urm pe cineva, sau dac pur i simplu nu putem ierta, lucrul acesta ne roade pe dinuntru. n schimb, atunci cnd reuim s iertm, toat fiina noastr se va bucura de pace. nelegerea faptului c exist un Dumnezeu iubitor , care este gata s ne ierte, poate s ne dea i nou puterea de a-i ierta pe alii, i abia atunci vom putea s ne bucurm de vindecarea adevrat. Firea omeneasc are dou componente eseniale: sufletul i trupul. Trupul este condiia vieuirii omului n timp i spaiu; el nu este temnia sufletului, nici organul su, ci, mpreun cu el, constituie fiina uman. Viaa trupului face parte constitutiv din viaa sufletului nostru. Fr trup, spiritul uman n-ar putea mica prin sine lumea, n-ar putea modifica micrile ei. Participnd la suflet ca subiect, trupul nu poate fi definit ca un obiect, pur i simplu. Trupul omului nu e numai materie, ci materie subiectivizat. Suferina, boala i moartea au un anume sens n cretinism. Pentru cretinismul tradiional, suferina, boala i moartea sunt recunoscute ca fiind legate de pcat, iertare i mntuire. Cretinul tie c sntatea nu-i folosete la nimic dac nu este folosit n scopul mntuirii, iar suferina, boala i moartea nu trebuie s-l sperie, pentru c ele i afecteaz numai trupul, dar nu-i pot ucide i sufletul. Libertatea nseamn capacitatea omului de a alege valori spirituale care mbogesc viaa persoanei i a comunitii umane.

n acest sens, valorile oferite de educaia religioas sunt extrem de necesare, ntruct ele reprezint pentru tineri un reper spiritual esenial i un liant existenial ntre toate cunotinele teoretice, dobndite prin studiul celorlalte discipline. Valorile cultivate i virtuile ncurajate de religie sunt necesare sntii spirituale a persoanei i a comunitii. Religia l nva pe copil i pe tnr iubirea fa de Dumnezeu i de oameni, credina, sperana i solidaritatea, dreptatea i recunotina fa de prini i fa de binefctori, drnicia i hrnicia, sfinenia vieii, valoarea etern a fiinei umane, adevrul prim i ultim al existenei, binele comun i frumuseea sufletului profund uman, cultivat i mbogit prin virtui. Teologia ortodox privete omul n integralitatea sa dihotomic cu toate c se recunosc trei dimensiuni ale fiinei omeneti: trupeasc, psihic i spiritual. "Dihotomia (trup-suflet) coexist cu trihotomia (trup-suflet-spirit) psihicul i trupescul exist unul n altul, dar fiecare este condus de legile sale proprii; pe cnd elementul spiritual nu formeaz o a treia sfer, sau al treilea etaj al structurii omeneti, ci este principiul care se exprim prin psihic i prin trupesc i le spiritualizeaz." Din aceast perspectiv gndirea cretin a dezvoltat o concepie complex n legtur cu bolile mintale ajungnd s disting la originea lor "trei cauze posibile: organic, demonic i spiritual." Viziunea gndirii cretine asupra bolii mintale fa de altele este una mai ampl i, din aceast cauz, repertoriul terapeutic crete. Am putea spune c terapeutica cretin nglobeaz tot arsenalul terapeuticii laice, psihiatrice, plus un numr mare de terapii proprii specifice boli i bolnavului respectiv. Omul este privit n integralitatea sa i n menirea sa, nu doar ca individ social, mai mult sau mai puin integrat mediului. Omul nu este doar o personalitate n devenire, ci este o persoan ce necesit iubire, libertate i comuniune. Credina este prima virtute cu care omul pornete la drum. nceputul comuniunii noastre cu Dumnezeu i naintarea spre asemnarea tot mai deplin cu el se face prin credin. Nu se poate pune nceput nici unei virtui dac nu e prezent credina, ca imbold. Ndejdea e un pas mai departe spre apropierea i comuniunea cu Dumnezeu. Ea ntrete voina omului i l ndeamn la aciune. Credina i ndejdea se valorific prin iubire care este coroana tuturor virtuilor cretine. Dac pentru ntreinerea vieii materiale avem nevoie de aer curat, tot aa, pentru ntreinerea vieii spirituale, avem nevoie de rugciune. Oxigenul rugciunii mprospteaz i ntreine buna funcionare a vieii sufleteti. Rugciunea are rolul de a pune lumin n viaa omului. Cnd nceteaz rugciunea, ncepe pcatul. Pcatul este o boal grea a sufletului care-i slbete vitalitatea spiritual i poate, chiar, s-l ucid pe om. El poate avea i consecine trupeti; multe boli i au consecina n pcat. Rugciunea acioneaz asupra spiritului i asupra trupului ntr-un fel care pare s depind de calitatea, de intensitatea i de frecvena ei. Atunci cnd rugciunea este rostit cu regularitate, influena ei devine evident i este comparabil cu influena binefctoare a unor glande cu o funcionalitate normal. Ea determin un fel de transformare mental i organic, care se produce progresiv. Sar putea spune c n contiin se aprinde o flacr.

Omul i vede adevratul chip. El i descoper egoismul, lcomia, greelile de judecat i orgoliul. ncetul cu ncetul se instaleaz o linite interioar, o armonie moral i spiritual, o mai mare putere de a ndura srcia, calomnia, grijile, de a suporta mai uor prierderea celor dragi, de a suporta mai uor durerea, boala i moartea. Astfel, faptul c medicul ( asistentul medical ) vede un bolnav rugndu-se, poate constitui un motiv de bucurie. Linitea generat de rugciune devine un puternic ajutor terapeutic. Rugciunea genereaz curajul, imprim asupra credincioilor o influen deosebit. Senintatea privirii, linitea atitudinii, senintatea comportamentului i, cnd este necesar, acceptarea cu senintate a morii, pun n eviden prezena comorii ascunse n adncul trupului i al sufletului. Sub aceast influen pn i ignoranii, retardaii, i folosesc mai bine forele intelectuale i morale. Rugciunea i ridic pe oameni deasupra nivelului lor intelectual dobndit prin ereditate i prin educaie. Prin rugciune omul se ndreapt spre Dumnezeu, iar Dumnezeu intr n om. Rugciunea devine indispensabil dezvoltrii noastre optime. Nu trebuie s considerm rugciunea ca fiind un act cruia i se druiesc cei slabi cu duhul, ceretorii, sau cei lai. "Este ruinos s te rogi" scria Nietzsche. De fapt, nu este mai ruinos s te rogi dect s te hrneti, dect s bei ap sau dect s respiri. Omul are nevoie de Dumnezeu tot aa cum are nevoie de ap i de oxigen. Adugat la intuiie, la simul moral, la simul frumosului i la lumina inteligenei, simul sfineniei d personalitii deplina sa dezvoltare. Este nendoielnic c reuita vieii cere dezvoltarea integral a fiecreia dintre activitile noastre fiziologice, intelectuale, afective i spirituale. Spiritul este n acelai timp raiune i sentiment. Trebuie s iubim deci frumuseea tiinei i de asemenea frumuseea lui Dumnezeu. Ori de cte ori suntem nefericii nseamn c sufletul nostru nu este tocmai sntos. Din punct de vedere transindividual, orice suflet care nu aspir la desvrirea sa, la decondiionarea total, care nu exprim frumosul i binele, este un suflet bolnav sau insuficient dezvoltat i trebuie vindecat de urgen sau ajutat s se dezvolte nainte ca boala s contamineze i mintea i trupul i s aduc imense prejudicii. Sntatea fizic depinde ntr-o mare msur de sntatea sufleteasc. Religia personal este exteriorizat prin comportament, prin cuvinte i prin fapte. Adevrata religie nu este sentiment, ci manifestarea concret a iubirii i milei, prin fapte. O asemenea religie este necesar n vederea sntii i fericirii. Contiena faptului c avem o conduit corect este cel mai bun medicament pentru un trup i o minte bolnave. Relaia care exist ntre psihic i trup este deosebit de strns. Suferina unuia se rsfrnge asupra celuilalt. Starea psihic influeneaz sntatea corpului. Atunci cnd mintea este liber i fericit, contiina unei conduite corecte i simmntul de satisfacie genereaz o stare de bucurie i de mulumire, care se reflect n ntregul sistem fiziologic, stimuleaz circulaia sanguin i tonific organismul. Influena minii asupra trupului i a trupului asupra minii trebuie s fie luat n considerare cu o deosebit atenie. Energia produs de activitatea creierului vitalizeaz ntregul sistem fiziologic i, n acest fel, confer organismului un ajutor extrem de preios n aprarea mpotriva bolii.

Este necesar, de asemenea, s fie prezentate adevrurile referitoare la puterea voinei i importana autocontrolului n meninerea i recuperarea sntii i s fie contientizate att efectele demobilizatoare i chiar distrugtoare ale mniei, nemulumirii, egoismului sau imoralitii, ct i puterile miraculoase, dttoare de via, care izvorsc din simmintele de mulumire, altruism i bunvoin. Rugciunea nu trebuie s fie un efort, ci trebuie s reprezinte o comunicare plin de pace, puritate, tcere luntrica profund, iubire copleitoare. Foarte muli credincioi se roag zilnic, n spiritul religiei i credinei proprii. Fiecare dorete, aspir, comunic sau pur i simplu se bucur n rugciunea sa, dorind s obin un anume rspuns sau semn ca ea a fost ascultat. Efectele fiziologice ale rugciunii Dr. Koening de la Universitatea Duke concluziona n urma mai multor ani de cercetri: Se pare c rugciunea are efecte excepionale asupra ntregului organism. Ea poate s scad foarte mult secreia de cortizon, epinefrina i noreprinefina - hormoni care sunt secretai de suprarenale n condiii de stress accentuat. Astfel se reduce foarte mult riscul tulburrilor imunitare, al afeciunilor cardiace, mai ales riscul infarctului miocardic, al ulcerelor sau al bolilor intestinale inflamatorii. In opinia lui ca si a altor medici, rugciunea poate fi utilizat ca o metod de terapie alternativ eficient n prevenirea tuturor bolilor grave, n revenirea dup intervenii chirurgicale, pentru a depi momentele dificile sau, n cazuri excepionale, chiar pentru a vindeca boli grave cum sunt cancerul, scleroza multipl sau complicaiile diabetului. Efectele asupra psihicului sunt de asemenea remarcabile, inducnd o stare de linite i control, diminund nevoia de excitante sau stimulente, eliminnd gndurile i tendinele nocive sau morbide. Rugciunea n viziunea tiinei Medicul Williams Harris, de la Mid America Heart Institute, Kansas, a realizat un studiu asupra puterii vindectoare a rugciunii. Pentru a fi ct mai obiectiv, el a urmrit s stabileasc foarte precis cadrul i condiiile de desfurare a studiului, exact ca n cazul testrii unui medicament nou. Pentru a elimina orice suspiciune de placebo, nici unul dintre pacienii si nu a tiut c cineva se roag pentru el i nu au tiut c sunt inclui n vreun experiment. Astfel, timp de un an, 1000 dintre pacienii care au trecut prin secia de urgene a spitalului de cardiologie n care lucra dr. Harris, au fost mprii n dou grupe: pentru una dintre grupe s-au rugat n mod sistematic un grup de voluntari i preoi, n timp ce cealalt grup a urmat numai medicaia clasic. Toi pacienii au fost urmrii astfel timp de un an i starea lor de sntate a fost monitorizat n conformitate cu cteva norme clare, stabilite de ctre medici care nu cunoteau cror grupe aparin pacienii supravegheai. Rezultatele? Pacienii pentru care s-au realizat rugciuni au avut cu 11% mai puine atacuri de cord i complicaii cardiace care le puteau amenina viaa. In finalul acestui experiment, un alt medic eminent, care s-a hotrt cu greu s participe la acest studiu, dr. O' Keefe, afirma : Studiul pe care l-am realizat ofer o perspectiv tulburtoare asupra modului n care Dumnezeu poate s influeneze n mod direct viaa noastr pe pmnt. Ca om de tiin sunt

realmente bulversat de aceste rezultate, pentru c nu am nici o posibilitate s le explic dect prin acest ajutor invizibil. Alexis Carrel (1873 1944) este cunoscut mai ales ca fiziolog i chirurg francez, mare specialist n histologie. Reputaia de care s-au bucurat lucrrile, cercetrile i descoperirile sale a fost att de mare nct n cele din urm a obinut Premiul Nobel pentru fiziologie i chirurgie fiziologic. Experiena sa de chirurg, de doctor, de fiziolog, studiile de laborator crora li s-a dedicat, timp de mai muli ani, chiar asupra regenerrii esuturilor i asupra cicatrizrii accelerate a rnilor, i-au permis n cele din urm s aprecieze la adevrata lor valoare anumite efecte curative complexe ale rugciunii. A vorbi despre rugciune oamenilor moderni, pare la prima vedere o strdanie cu totul inutil. Cu toate acestea, n ciuda refractaritii lor, nu este oare absolut necesar s cunoatem ct mai bine toate activitile omeneti de care fiecare n parte n mod potenial suntem n stare? Cci nu putem lsa vreuna din ele adormit sau nefolosit, fr o mare primejdie ce se va arta mai devreme sau mai trziu pentru noi sau pentru urmaii notrii. Atrofierea simului de divin i a simului moral se arat a fi tot att de pgubitoare i generatoare de suferin ca i atrofierea inteligenei n cazul unora. Rndurile acestea inspirate de dragostea pentru oameni se adreseaz tuturor: att necredincioilor, ct i credincioilor. Ele vor fi, sperm, foarte utile, pentru c tuturor viaa le impune, mai mult sau mai puin, pentru a reui, aceleai obligaii. Ea cere n esen s ne conducem astfel, dup cum structura noastr fizic, psihic, mental i spiritual ne dicteaz. Iata de ce nimeni nu trebuie s ignore nevoile fundamentale cele mai adnci i mai subtile ale naturii noastre luntrice. -Alexis Carrel Expresia "a-i face snge ru" este adevrat n sensul cel mai propriu. Activitatea mental haotic i negativ orientat poate s aduc gradat chiar leziuni organice. Instabilitatea vieii moderne, stressul, agitaia continu, nencrederea n sine, lipsa de siguran creeaz, datorit rezonanei nebnuite cu energii subtile, malefice din Univers, stri ale contiinei care aduc dup ele n cele din urm dezechilibre nervoase i structurale ale stomacului i intestinelor, dezechilibrul nutriiei i trecerea microbilor intestinali n circulaie. Colitele i infeciile renale i ale vezicii, care le nsoesc, sunt adeseori rezultatul ndeprtat al unor dezechilibre psihice, mentale i morale. Aceste maladii sunt aproape necunoscute n grupurile umane pline de optimism i fericite n care viaa a rmas mai simpl, mai puin agitat i n care starea de nelinite e mai puin constant. De asemenea, cei care tiu s-i pstreze calmul interior i umorul n mijlocul tumultului oraului modern, rmn la adapost de dezordinile nervoase i viscerale. Activitile fiziologice n stare normal de sntate trebuie s ramn incontiente. Ele se tulbur numai atunci cnd atenia noastr panicat i suspicioas se ndreapt asupra lor. Ca s fii mereu sntos cel mai bine este s fii optimist i ramnnd detaat s iei din tine nsui printr-un efort spontan care nu disperseaz atenia. Funciile psihice, mentale i organice se armonizeaz cel mai bine cnd i ordonezi activitatea n raport cu un scop superior benefic precis. Unificarea armonioas a dorinelor, orientarea mentalului ntr-o direcie unic, confer o stare euforic de pace interioar. Omul se concentreaz prin rugciune mult mai bine dect prin aciune.

Rugciunile arat realitatea indubitabil a anumitor legturi, de natur nc necunoscut, existente ntre procesele mentale, psihologice i cele organice. Adeseori raiunea ni se pare superioar intuiiei i preferm, nu odat, inteligena sentimentului. tiina lumineaz puternic, n timp ce spiritualitatea, credina n divin se stinge. Fora spiritual este tot att de necesar reuitei n via ca i cea intelectual i material. Se impune s renviem n noi ct mai curnd activitile spirituale, care mai mult dect cele intelectuale, imprim personalitii sensul fundamental i puterea lor. Cea mai neglijat dintre ele este simul sacrului sau altfel spus, simul divinului.Simul divinului se exprim ndeosebi prin rugciune. Lumea spiritual se gsete cu mult dincolo de limitele tehnicii noastre. Rugciunea este vorbire cu Dumnezeu. Rugciunea nu este o teorie, ci via practic, aductoare de nesfrit bucurie i mpcare cu sine. PROBLEME DE DEPENDEN: 1. Culpabilitate Manifestri de dependen: Sentiment de vinovie; Depresie; Anxietate; Tegumente reci i umede, respiraie accelerat; Culpabilitatea este starea psihic complex predominant afectiv-intelectiv, resimit de o persoan ca urmare a svririi unei fapte nepermise de normele sociale. Se manifest prin mustrri de contiin,conflicte morale i poate duce la perturbri patologice. Culpabilitatea poate s aib caracter imaginar, limitndu-se la gnduri, dorine, dar poate fi generat i de fapte reale (ex. victima unui incest), care sunt resimite ca vinovie. Dup S. Freud, sentimentul de culpabilitate se nrudete cu sentimentul de inferioritate. Organizarea complexual a culpabilitii este de fapt ceea ce ntrete riscul ca persoana s dezvolte cndva n istoria ei stri depresive cu simptomatologii din cele mai diverse, care se nscriu ns n ceea ce este specific acestei afeciuni. Culpabilitatea este interiorizat i integrat contiinei sale, ea genernd fore care tind s modifice nu numai relaiile cu lumea, ci chiar propria sa reprezentare. Specificul contiinei umane este cutarea unui echilibru de valori ntre eu i lume. n acest proces devalorizarea eu-lui duce la sentimentul culpabilitii fa de sine, deci la un grav conflict, aproape imposibil de rezolvat. Perturbarea dispoziiei bazale: perturbarea dispoziiei; inhibiia gndirii; scderea iniiativei, inhibare psihomotorie; afectarea vitalitii; simptome vegetative;

 tulburri ale somnului; gnduri, reacii sau tentative suicidale; 2. Frustrare Manifestri de dependen: Sentiment de pierdere, de inutilitate; Supunerea la un regim; Incapacitate de a exercita practica religioas; Tulburri de gndire; Ignoran fa de sensul propriei sale existene; 3. Dificultate de a aciona dupa credinele i valorile sale 4. Dificultate de a participa la activiti religioase 5. Nelinite fa de semnificaia propriei existene

13. Nevoia de a se recrea

A se recrea - Este o nevoie comun tuturor fiinelor umane. Componenta bio-fiziologic - persoanele se pot recrea specific vrstei i funcie de starea de sntate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte ci de recreere dect cei sntoi. Fenomenele psihosociale, culturale pot influena nevoia de a se recrea. Aceast nevoie poate fi satisfacut att de familie ct i de societate. Dei nu e un nlocuitor al odihnei, recreerea este i ea esenial n meninerea sntii i caracterului plcut al vieii. Avem cu toii, periodic, nevoie de relaxare profund, de recreere, de divertisment, de veselie, de distracie, de o mic pauz care ne ajut s ieim din grijile, stresurile i tracasrile existenei cotidiene. Aproape fiecare dintre noi avem, mai mult sau mai puin, nevoie de astfel de momente de amuzament, de distracie. S nu uitm c n fiecare fiin uman exist un copil, care ar trebui s fie foarte viu i s nu moar niciodat. Genialul sculptor romn Constantin Brncui spunea: n momentul n care ncetm s mai fim copii, suntem deja mori. Copiii tiu instinctiv c att relaxarea, ct i inventarea feluritelor jocuri pline de imaginaie i dinamism le nsufleete fiina. Timpul liber reprezint momentul n care trebuie luate decizii. Selecia unei aciuni sau a alteia depinde n cea mai mare msur de un sistem de valori, aprecieri i nelegeri, interese i capaciti ce sunt n principal promovate prin educaie. In timpul liber, oamenii fac dac au posibilitatea, ceea ce le place; dar mai ales le place s fac lucruri ce le ofer bun dispoziie, fericire i satisfacie. Prin urmare, educarea timpului liber reprezint principala responsabilitate permanent a familiei, a colii n relaie cu recreerea. Educarea modului de petrecere a timpului liber nu e ceva ce trebuie ataat educaiei i nici nu trebuie spus oamenilor ce ar trebui s fac n timpul

liber. n principal, trebuie trezite i stimulate facultile creative i create posibilitile de exprimare, nct ori de cte ori exist timp liber, oamenii s aleag acele activiti care i satisfac, potrivite pentru a demonstra eficiena, ca for vital, de a atinge gradul unei "viei fericite". Din nefericire, n parte datorit i spiritului n care am fost educai, recreerea nu este acceptat ca parte a vieii egal ca importan cu educaia. Importana recreerii. Recreerea este definit ca o activitate social plcut, la care individul particip de bun -voie i care i aduce satisfacie imediat i de durat. De fapt, recreerea ar trebui s contribuie la mplinirea unor dorine - altfel nu ar aduce satisfacii , i s sporeasc relaiile individului. Oamenii fiind diferii, ceea ce unii consider recreere, poate fi pentru alii mai puin plcut. Presupunnd c o anumit activitate ntrunete toate condiiile, factorul hotrtor rmne motivaia. Dac un individ se implic pentru c i se pare distractiv s o fac, este recreere. Dac se supune unei constrngeri exterioare - cum ar fi nevoia de bani este munc. Recreerea aduce mai mult satisfacie cnd este ctigat prin munc. Dar munca fr odihn nu conduce dect la extenuare. Astfel, munca i recreerea, dei sunt antonime, prin natura lor sunt complementare. O via normal trebuie s le cuprind pe amndou. Astfel conceput, recreerea devine educaie. Recreerea trebuie s se debaraseze de trivialitate, inutilitate; s-i stabileasc eluri i valori pentru individ i societate, s selecteze activitile ce corespund acestora. Pe scurt, recreerea trebuie s-i ntreasc scopul educativ. Caracteristici ale recreerii: - este liber-aleas (individul nu are nevoie de o motivaie suplimentar); - este plcut, interesant i util: altfel nimeni nu ar participa; - are o mare ncrctur emoional i constituie o experien din care se nva uor. Muli educatori trebuie s renune la ideea c omul poate fi mprit n dou - minte i corp, mintea fiind superioar i de o importan vital n dezvoltarea intelectual, n timp ce recreerea este o operaiune relativ nesemnificativ, axat pe corp, amuzament i frivolitate. Recreerea i educaia ar trebui s fie indivizibile. La cel mai nalt nivel ele nu pot fi separate. Recreerea este o activitate voluntar svrit fr constrngere i care are ca rezultat revitalizarea trupului i a minii . Se poate defini ca o activitate n afara muncii, destinat plcerii , savurat n timpul odihnei. Recreerea este conceput ca o refacere a individului prin folosirea timpului de odihn ntr-un asemenea mod nct s restaureze sau s reconstruiasc ceea ce s-a consumat n procesul muncii i s adapteze cunotinele i calitile personale n direcia unei viei ct mai depline i mai mulumitoare.

 Recreerea are tendina de a ntri i zidi. Prin ntreruperea grijilor i ocupaiilor noastre obinuite, ea permite refacerea minii i a trupului i ne face astfel n stare s ne ntoarcem cu puteri noi la munca serioas a vieii. Distracia, pe de alt parte, este cutat de dragul plcerii i este adesea dus la extrem; aceasta absoarbe energia necesar muncii folositoare i se dovedete n acest fel o piedic n calea adevratului succes al vieii. Sociologul Joffre M. Dumazadier definete recreerea drept un ansamblu de activiti crora individul li se dedic n mod liber, de bun voie i cu plcere, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra i a-i satisface nevoile estetice, fie pentru a-i mbogi informaia sau a-i completa n mod dezinteresat formaia, pentru a-i lrgi i dezvolta participarea social voluntar sau capaciatea creatoare, dupa ce s-a eliberat de obligaiile profesionale, sociale i familiale . Fiecare organism are nevoie de perioade de recuperare n timpul crora forele sale reconstruiesc ceea ce s-a pierdut n perioadele de activitate. Recuperarea este esenial i indispensabil pentru meninerea sntii i vitalitii fiecruia dintre noi i poate fi realizat prin odihn, recreere i somn. Recreerea A fi Relaxat Semnificaa noiunii de a fi relaxat comport trei aspecte. Primul se refer la cortexul cerebral tensionat; gndurile i strile noastre de spirit au nevoie de relaxare. Al doilea aspect se refer la articulaiile corpului; n special talia, ceafa i umerii au nevoie de relaxare. Cel de-al treia aspect se refer la organele interne; i ele au nevoie de relaxare. A fi relaxat nseamn starea de a nu fi ncordat, dar aceasta stare nu trebuie considerat drept a fi fr via (vlag), lipsit de energie. Semnificatia noiunii de a fi calm comport, de asemenea, trei aspecte. - n primul rnd, mediul ambiant trebuie s fie relativ calm, linitit; - n al doilea rnd, corpul nostru trebuie s fie curat i linitit; - iar in al treilea rnd, gndurile noastre, trebuie s fie linitite, senine. Potrivit unui studiu aprut n Archives of Internal Medicine, activitatea fizic acioneaz asemenea unui antidepresiv natural. Micarea stimuleaz creierul s produc endorfine, substane care ne confer starea de bine. Aa se explic de ce ne simim relaxai i avem un tonus psihic bun dup ce practicm sportul preferat. n plus, inima, plmnii, aparatul locomotor vor funciona mai bine dac ne obinuim s facem micare periodic. Activitatea fizic are efecte benefice asupra ntregului organism, nu doar asupra strii de spirit. O serie de studii au demonstrat c persoanele care practic n mod constant exerciii fizice au mai puine riscuri dect sedentarii de a suferi de hipertensiune arterial, infarct sau accident vascular cerebral. La nivelul aparatului pulmonar, activitatea fizic mrete capacitatea respiratorie. Micarea are totodat efecte pozitive asupra sistemului muscular i osos. Persoanele active sunt protejate de osteoporoz, reumatism sau artroz. Dezvoltarea masei musculare datorit exerciiilor fizice, asociat cu o

alimentaie echilibrat, contribuie la meninerea greutii n limite normale. Sportul menine i mbuntete reflexele, ceea ce previne czturile accidentale n cazul vrstnicilor. Alergarea ne d vitalitate. Pare a fi un paradox, dar este adevrat. Alergarea, ca orice activitate fizic, este consumatoare de energie, dar n acelai timp este furnizoare de energie psihic. Nu trebuie s uitm c boala profit ntotdeauna de oboseala noastr pentru a se infiltra. Starea de relaxare este o stare opus, din punct de vedere fiziologic, celei de stres. Ceea ce nseamn c atunci cnd suntem relaxai, corpul nostru este orientat ntr-o direcie diametral opus celei din starea de stres. Stresul de durat poate fi recunoscut dup urmtoarele simptome: Grij continu pentru lucrurile pe care nc le avei de fcut, Greuti n luarea deciziilor, Agresivitate, Depresie, Fric iraional sau Consum excesiv de alcool i droguri. Stare de oboseal, Dezorganizare i lips de memorie, Poft redus sau excesiv la mncruri, Poft sexual redus, Boli Insomnii. A nva s te relaxezi este foarte important pentru c relaxarea permite corpului s se odihneasc i s se vindece, att fizic ct i psihic. Relaxarea este la fel de important pentru copii, ca i pentru aduli. Problemele apar n momentul n care meninei starea de tensiune mult timp dup ce problema care a generat-o a disprut. Termenul de relaxare semnific un proces de autoreglare psiho-fizic, ce urmrete deconectarea de la activitatea cotidian i realizarea unui repaus profund, cu rol recuperativ. Rspunsul la stres i relaxarea au caracteristici distincte, n sensul c rspunsul la stres este nnscut, n timp ce rspunsul la relaxare trebuie s l nvm. DEPRESIVUL - Trsturi caracteristice incapacitate de a tri satisfacia, realizarea, succesul, Refuzndu-i bucuria sau chiar relaxarea; Modelul comportamental A - ambiioi, pasionai de munca lor, fac ore suplimentare i se supun la stri conflictuale i ambigue, fac mai multe lucruri n acelai timp, nu precupeesc nici un efort i uit de relaxare, distracii pentru a-i atinge obiectivele. Probleme de dependen: 1. Dificultatea de a ndeplini activiti recreative poate determina: Narcomania provine de la cuvintele greceti narche nseamn somn, amorire, nepenire, iar manie patim , demen, pasiune (nebunie), care nseamn o atracie puternic, bolnvicioas de droguri. Narcomania este o deprindere, pasiune bolnvicioas bine pronunat, pentru unele mijloace toxice care acioneaz asupra sistemului nervos central, provocnd grave

tulburri psihice i fizice. Se manifest prin necesitatea organic de a consuma noi cantiti de narcotice, pentru relaxare, recreere. Definiia narcomaniei elaborat de Organizaia Internaional de Ocrotire a Sntii (O.I.O.S): Narcomania este o stare de intoxicaie periodic sau cronic, nociv pentru om i societate, provocat de consumul repetat al narcoticului (natural sau artificial) . Aceast maladie se caracterizeaz prin dorina irezistibil sau necesitatea de a consuma narcoticul i de-al obine cu orice pre, tendin de a spori dozele de consumare, dependena individului de influena narcoticului. Cuvntul drog e definit astfel: Orice substan clinic, fie natural, fie sintetic, ce poate fi folosit pentru a modifica percepiile, dispoziie sau alte stri psihice. Orice drog este o otrav potenial care poate cauza incapacitate i chiar moarte, dac este introdus n organism, consumat n cantiti greite, sau amestecat la ntmplare cu alte droguri. Potrivit acestei definiii, se poate spune c alcoolul este un drog. Plantele etnobotanice" dau efecte psihoactive, sedative, relaxante i euforice, asemntoare celor obinute n urma consumului de marijuana sau ecstasy. Exist o relaie ntre aciunea televizorului i a drogurilor asupra creierului: ambele funcioneaz ca tehnici de a scpa de realitate; ambele creeaz o stare intens de stimulare a simurilor n timp ce persoana e inactiv din punct de vedere fizic, pasiv din punct de vedere mintal i neimplicat. amndou umplu mintea cu imagini fr gnduri. amndou creeaz iluzia c ai fcut ceva, c ai mers undeva, c ai vzut lucruri noi. Educatorii din America, preocupai din ce n ce mai mult de TV, au observat c de la apariia TV , mai exact de la folosirea ei pe scar larg (1948) exist o tendin n continu cretere de scdere a notelor obinute de elevi la toate nivelele de colarizare. Studiile fcute asupra televiziunii au artat c acesta este vinovatul numrul unu i c nu se poate schimba aceast decaden pn nu se schimb influena televizorului asupra copiilor. TV ne bombardeaz mereu cu lucruri pe care trebuie s le cumprm, dndune iluzia c avem nevoie neaprat de aceste lucruri peste 50% din conversaia copiilor (la joac, la coal etc) e direct legat de TV copiii exprim prin gesturi ceea ce au vzut la TV dup un timp TV te educ s fii pasiv. Te obinuieti s vezi i s nu faci nimic. Poliitii sunt alarmai de actele de violen, violuri care au loc ziua i de faptul c oamenii care trec prin apropiere nu iau nici o msur, nu reacioneaz n nici un fel pentru c s-au obinuit s vad i s nu fac nimic. Cum poate avea TV un efect att de puternic ? S-au plasat pe creier electrozi pentru a nregistra undele cerebrale. Ce se ntmpl cnd cineva st n faa TV ? n primele 3-5 minute exist o activitate beta datorit creia exist discernmntul.

 Dup 5 minute nceteaz orice activitate beta n lobul frontal. Imaginile se aeaz n memorie fr s treac prin analiz. Provoac i emoii dar fr analiz. Aceasta explic de ce obinuim s nu reacionm la nimic. TV ne mpiedic s ne ocupm aa cum trebuie de lucrurile spirituale. Nu v hrnii cu TV! Are ca efect hipnoza. Alvin Toffler spune c prin TV stimularea constant, continu a simurilor scade capacitatea analitic, distruge capacitatea de a gndi i de a face fa raional problemelor vieii 2. Neplcerea de a efectua activiti recreative lipsa interesului i pierderea plcerii de a se recrea; pierderea interesului pentru activiti cndva distractive (inclusiv pentru actul sexual); 3. Refuz de a ndeplini activiti recreative - Tulburarea de personalitate obsesivo compulsiv individul este excesiv de devotat muncii i productivit ii, mergnd pn la excluderea activitilor recreative.

14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Def : reprezinta o necesitate a fiintei umane de a acumula cunostinte, atitudini si deprinderi pentru modificarea sau adaptarea la noi comportamente in scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii. De-a lungul vietii sale , omul trebuie sa se adapteze continuu la schimbarile de mediu, care modifica masurile necesare mentinerii sanatatii. Din copilarie suntem instruiti si supravegheati pentru a ne insusi metode si mijloace de a ne mentine sanatatea. La maturitate invatam si ne perfectionam sa utilizam toate mijloacele necesare mentinerii sanatatii. Emotiile , anxietatea pot constientiza pacientul asupra responsabilitatii ce o are fata de propria sanatate si il motiveaza sa invete. Dorinta si interesul persoanei de a fi autonoma o determina sa invete , sa deprinda aptitudini noi, sa acumuleze cunostinte astfel incat sa-si modifice comportamentul fata de sanatatea proprie. Asistentul medical contribuie activ la acumularea de cunostinte, atitudini si deprinderi noi prin educatia pentru sanatate. Probleme 1. Ignoranta fata de dobandirea de noi cunostinte, atitudini, deprinderi 2. Dificultate de a invata 3. Cunostinte insuficiente Surse de dificultate - lezarea integritatii fizice - deficit auditiv, vizual, tulburari de vorbire (dislalie, afazie) - durerea - produce modificari ale functiilor vitale sau manifestari psihice - afectarea starii de constienta : obnubilare, delir, coma - dezvoltarea intelectuala

tulburari de gandire sau memorie anxietate, stres, situatii de criza Lipsa interesului de a invata legata de educatie si cultura Lipsa cunostintelor Insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator 1. Ignoranta

Manifestari de dependenta - cunostinte insuficiente despre boala, tratament, complicatii, masuri de prevenire - neintelegerea necesitatii de a invata sau dificultate de a invata datorita : tulburarilor de gandire, de memorie, anxietate, stres, carente educationale - lipsa de informatii - nerespectarea sfaturilor medicale in tratarea sau prevenirea imbolnavirilor Obiective 1. Pacientul sa acumuleze noi cunostinte 2. Pacientul sa dobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi noi 1. Pacientul sa acumuleze noi cunostinte - exploreaza nivelul de cunostinte al pacientului privind boala, modul de manifestare, masurile preventive si curative, modul de participare la interventii si la procesul de recuperare - stimuleaza dorinta de cunoastere si motiveaza importanta acumularii de noi cunostinte - constientizeaza pacientul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea - organizeaza activitati educative respectand principiile pedagogice : expunerea, conversatia, demonstratia - verifica daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit noile cunostinte 2. Pacientul sa dobandeasca atitudini, obiceiuri si deprinderi noi identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientului corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii educa pacientul pentru : a-si forma deprinderi igienice, alimentatie rationala, mod de viata echilibrat, administrarea unor tratamente, dieta specifica efectueaza demonstratii practice intocmeste programe de recuperare si reeducare a pacientului cu deficiente senzoriale si motorii : gimnastica medicala, kinetoterapie incurajeaza si ajuta pacientul la dobandirea noilor deprinderi 2. Dificultatea de a invata Surse de dificultate - anxietate - limite cognitive sau senzoriale - lipsa de motivatie sau de pregatire psihica Manifestari de dependenta

dificultate de a intelege informatia incapacitate de a-si aminti informatia interpretare gresita a informatiei

P+E+S = Lipsa de cunotine datorit alterrii strii de contien manifestat prin dificultate de a nelege informaia 3. Lipsa de cunostinte / cunostinte insuficiente Surse de dificultate - inaccesibilitate la informatie - anxietate - apartenenta la o cultura diferita Manifestari de dependenta - cererea de informatie - cunostinte insuficiente despre boala, masuri de prevenire, tratament, convalescenta P+E+S = Lipsa de cunostinte datorit anxietii manifestat prin cerere de informaii. 4. Refuz sau dezinteres de a invata Surse de dificultate - neacceptarea bolii - credinte culturale diferite referitoare la sanatate Manifestari de dependenta - lipsa de interes de a invata - neintelegerea necesitatii de a invata - refuzul de a invata si de a cunoaste Educatia pentru sanatate Def : Educatia sanitara este stiinta care se ocupa cu studierea comportamentului igienico-sanitar al individului in interactiunea sa cu mediul Este un proces de insusire si aplicare a unor experiente sau metode care sa influenteze favorabil cunostintele, atitudinile si practicile privind sanatatea individului, a familiei si a comunitatii. Educatia pentru sanatate se bazeaza pe comunicarea interpersonala intre asistenta si pacient. Asistenta transmite pacientului un mesaj si primeste de la acesta un feedback. Educatia pentru sanatate se desfasoara in domeniul cognitiv, afectiv si psihomotor. Scop : Educatia pentru sanatate cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea , de a preveni boala , de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa autonomie , de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu.

De asemenea creste stima de sine a persoanei pentru ca ii permite sa-si asume responsabilitati mai mari fata de propria sanatate. Asistenta va aprecia nevoia de educatie a pacientului : nevoia de a invata, dorinta si capacitatea de a invata, mediul de invatare si resurse de invatare. Asistenta culege informatii despre : - ce stie pacientul despre starea actuala de sanatate - informatiile de care are nevoie pacientul si familia sa - capacitatea de concentrare a pacientului , atentia - motivatia pacientului - stadiul de dezvoltare al pacientului - prezenta de deficite senzoriale - forta fizica - confortul camerei si prezenta unor surse de perturbare a invatarii - resurse de invatare ale pacientului si familiei Obiective educationale stabilite impreuna cu pacientul : - pacientul va fi capabil sa indeplineasca o sarcina intr-o anumita perioada de timp - pacientul va indeplini sarcina respectiva in conditiile specifice de mediu spitalicesc - pacientul va fi evaluat in functie de gradul de precizie dorit, de reusita 1. Pacientul s-i exprime abilitatea de a urma regimul dietetic i tratamentul; 2. Pacientul s fie bine informat despre boal i tratament i s aib acces la informaie; 3. Educ bolnavul pentru a ti s-i cunoasc boala, tratamentul, regimul alimentar i investigaiile; Interventiile si rolul asistentei : - se va alege momentul potrivit cand pacientul este dispus sa invete (la internare, la externare, pe parcursul internarii), sau a familiei in cazul in care pacientul este copil sau cu tulburari de gandire, de memorie sau de constienta; - durata sa nu depaseasca 20-30 min; - se exploreaz nivelul de cunotine al bolnavului privind boala , modul de manifestare , msurile preventive i curative, modul de participare la intervenii i la procesul de recuperare; - se stimuleaz dorina de cunoatere; - se motiveaz importana acumulrii de noi cunotine; - se contientizeaz bolnavul asupra propriei responsabiliti privind sntatea; - organizeaz activiti educative , folosind metodele de nvmnt cunoscute: expunerea , demonstraia, conversaia ; - se ofer bolnavului reviste, brouri n care gsete informaii despre boal, complicaii, tratament i regim alimentar ; - i se explic bolnavului necesitatea analizelor de snge i a investigaiilor; - se explic investigaiile; - se evalueaz bolnavul i se cere s demonstreze c a neles - se comunic cu pacientul pentru a identifica obiceiurile i deprinderile greite. - se ntocmete mpreun cu pacientul programe de recuperare (a afaziei, a hemiplegiei) prin exerciii de dicie i prin gimnastic madical i kinetoterapie.

- se educa pacientul pentru a-I crete stima de sine , pentru a-i dobndi autonomia integrnd educarea n procesul de ngrijire - se stabilesc obiectivele educaionale mpreun cu pacientul i se nltur anxietatea. - se demonstreaz tehnici de kinetoterapie i de gimnastic medical cu rbdare , explicnd fiecare micare. - se va menine atenia pacientului, determinndu-l s participe activ, se stimuleaz mai multe simuri, se puncteaz prin gesturi aspectele mai importante. - se complecteaz cunotiinele existente. - se d bolnavului biletul de ieire din spital, scrisoarea medical i reeta ; - se recomand controlul zilnic sau control periodic al unor functii vitale (TA, puls, temperatura), regim alimentar (desodat, hipoglucidic, hipolipidic),gimnastica medicala, tratamentul medicamentos indicat de medic, controale periodice de specialitate i va reveni la control peste o anumita perioada de timp. Evaluare : - bolnavul a acumulat cunotine noi despre boala sa ; - bolnavul i cunoate analizele i rezultatul la investigaii; - bolnavul tie s respecte regimul dietetic i tratamentul; - bolnavul este linitit; - obiective atinse;