Capitolul III Îngrijirea bolnavului cu infarct miocardic

3.1. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR

CU AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE

Asistentul medical deţine o poziţie foarte importantă în îngrijirea acestor

categorii de bolnavi. Justificarea rolului său rezidă în caracterul unor boli
cardiovasculare (insuficienţa cardiacă, hipertensiunea arterială, infarct miocardic,
etc.), care reclamă o spitalizare îndelungată, deci o supraveghere continuă.
Pe aceeaş linie se situează şi frecvenţă accidentelor din bolile cardiovasculare
(sincope, colaps vascular, stop cardiac), ca şi a complicaţiilor. În sfârşit , dacă
reţinem faptul că multe boli cardiovasculare reprezintă urgenţe medicale (tulburări
de ritm, cardiopatii inschemice, puseuri de hipertensiune, edem pulmonar), se
poate înţelege mai bine rolul său. Dar pentru a-şi îndeplini menirea , nu trebuie să
se mulţumească să cunoască şi să aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de îngrijire
a bolnavului, ci trebuie să cunoască noţiuni teoretice, care să-i permită depăşirea
unui semn precoce, interpretarea acestuia şi dacă este nevoi, chiar intervenţia în
situaţiile în care viaţa bolnavului depinde de cunoştinţele sale. Asistentul medical
este obligat să noteze toate datele referitoare la puls, T.A. ,urină, edeme, dietă,
medicamente. El trebuie să asigure repausul fizic şi psihic al bolnavului, care,
aproape în toate aceste categorii de afecţiuni, este indispensabil. Nu trebuie însă să
uite dezavantajele repausului îndelungat la pat, fapt pentru care este necesar să se
recomande alegerea poziţiei şezânde sau semişezânde. Adeseori , aceşti bolnavi
sunt incapabili să se ocupe singuri de dânşii. Iată de ce asistentul medical este
dator să le asigure şi să urmărească poziţia corectă în pat, schimbarea lenjeriei,
transpoertul, efectuarea zilnică a masajului gambelor şi picioarelor, pentru
prevenirea trombozelor.
Toaleta zilnică a bolnavilor îi revine, de asemenea, lui. Nu trebuie să uite că
unui bolnav cu insuficienţă cardiacă avansată îi este interzis efortul de toaletă
zilnică. La fel de important este şi repausul psihic. Vizitatorii numeroşi, discuţiile
cu voce tare, chemările la telefon, ca şi neînţelegerile familiale sau profesionale
43
sunt tot atâtea cauze care pot frâna evoluţia favorabilă. În bolile cardiovasculare
dieta reprezintă adesea un factor esenţial. Regimul fără lichide, hiposedat, uneori
hipoazotat poate fi adeseori mai util într-o hipertensiune arterială sao o insuficienţă
cardiacă decât multe medicamente. Asigurarea tranzitului intestinal este capitală
pentru aceşti bolnavi, asistentul medical trebuie să ştie că eforturile mari de
defecaţie pot fi fatale într-un infarct miocardic. Asistentul medical ttrebuie să
cunoască indicaţiile şi contraindicaşiile unor medicamente(digitalice, chinidina,
etc.). În concluzie trebuie să cunoască primele îngrijiri care urmează să fie
acordate în unele urgenţe cardiovasculare. Să cunoască semnele şocului compensat
şi măsurile de profilaxie, pentru a împiedica intrarea în stadiul decompensat. Să
cunoască primele îngrijiri care trebuie acordate într-o lipotimie sau sincopă,
măsurile de reanimare necesare .

44