SMART GRID

1.Prezentare /definitie/istoric Arhitectura fundamental a reelelor europene de energie electric a fost dezvoltat pentru a rspunde nevoilor cerute de tehnologiile de generare pe baz de carbon, cu surse aflate la distane mari fa de centrele de consum. Provocrile de natur energetic ale Europei, impun o schimbare n peisajul generrii de energie electric. Tehnologiile de generare cu emisii reduse de CO2, combinate cu o eficien mai ridicat a utilizrii, va permite utilizatorilor s devin mai inter-activi cu reelele. Calea de urmat o reprezint combinarera generrii centralizate cu generarea distribuit, a integrrii microsistemelor ori a centralelor virtuale ntr-o pia unic. Aceste schimbri fundamentale vor avea un impact semnificativ asupra proiectrii i controlului reelelor. n acest context, Platforma Tehnologic European (ETP) Smart Grids a fost nfiinat n 2005, pentru a crea o viziune comun european privind perspectiva reelelor electrice, avnd ca orizont anul 2020, dar i pe mai departe. Platforma include reprezentani din industrie, operatorii sistemelor de transport i de distribuie, organisme de cercetare i autoriti de reglementare. Acetia au identificat obiective clare i propun o strategie pentru dezvoltarea viitoare a reelelor . In 2006 Comisia European a emis Cartea verde "Strategia european pentru o energie durabil, competitiv i sigur" care subliniaz faptul c Europa a intrat ntr-o nou er a energiei. Obiectivele primordiale ale politicii energetice europene trebuie s fie durabilitatea, competitivitatea i securitatea furnizrii, necesitnd un set coerent i cuprinztor de politici i msuri pentru a le atinge. Pieele i reelele electrice din Europa se afl n centrul sistemului i acestea trebuie s evolueze pentru a satisface noile provocri. Viitoarele reele trans-Europene trebuie s ofere tuturor consumatorilor o nalt fiabilitate, alimentarea cu energie rentabil, exploatnd pe deplin utilizarea generrii mari, centralizate i mai mici distribuite de energie, n intreaga Europa Exista mai multe definitii pentru reteaua inteligenta, de ex., Platforma Tehnologica Europeana pentru Retele Tehnologice defineste o retea inteligenta ca fiind reteaua electrica care poate integra in mod inteligent actiunile tuturor utilizatorilor conectati la ea generatori, consumatori, sau cei care indeplinesc ambele calitati pentru a furniza in mod eficient energie electrica sustenabila economic si in conditii de siguranta in functionare. Conceptul de baz de Smart Grid este de a aduga sistemele de monitorizare, analiz i control, precum i capacitile de comunicare la nivelul sistemului electroenergetic cu scopul de a maximiza performanele sistemului concomitent cu reducerea consumul ui de energie. Scopul principal al reelelor inteligente Smart Grid este de a obine un rspuns rapid la funcionarea sistemului electoenergetic i de a mbunti compatibilitatea dintre sursele de generare distribuit i reelele electrice, astfel nct s se obin o cretere a eficienei economice, a continuitii alimentrii u energie electric i a siguranei n funcionare a ntregului sistem electroenergetic.

Reelele inteligente sunt bazate pe sisteme de comand avansate, echipamente electronice i componente de nivel nalt. Modificarea reelelor electrice prin introducerea de comunicaii, control automat i alte tehnologii informatice permite funcionarea mai economic, fiabil, n siguran i respectnd cerinele de mediu ale sistemelor electroenergetice. Proprietatea de baz a reelei inteligente este utilizarea unei reele de distribuie bidirecionale, care este capabil s tie ce se ntmpl n fiecare moment pentru a nlocui reeaua electric pasiv. Reelele inteligente au proprietile de a avea o precizie mare, o eficien ridicat i funcionarea uoar. n comparaie cu distribuia de energieelectric din reele electrice tradiionale, reele inteligente ar trebui s ia n considerare nu numai consumul de energie i nivelul de reparie a puterii ntre generatoare, ct i pierderile de putere n reea, lungimea, eficiena costurilor i alte avantaje. O soluie mai avansat a distribuiei de energie poate fi realizat prin analiza i exploatarea unor diferite tipuri de echipamente i nteligente conectate n reeaua inteligent. n plus, generarea distribuit (GD) vor juca un rol de baz n reeaua inteligent, i este previzibil c va deveni o tendin de utilizare a tehnologiei GD pentru realizarea bilanului n timp real dintre cererea i oferta de energie n viitoarele reele de distribuie inteligente. Aceste uniti de generare distribuit pot fi vzute ca o sarcin virtual i sunt controlate direct de ctre utilizatori pentru a fi pornite i oprite. Chiar dac sunt interconectate cu reeaua electric, ele pot nc s nu participe la controlul automat al disponibilului de putere, neinjectnd nici o putere n reeaua electric n condiii normale de funcionare a acesteia. Caracteristicile lor sunt sigurana, nalt eficien, economie i protecia mediului i sunt ideale pentru instalaii de rezerv i back-up. De asemenea, un motiv major pentru dezvoltarea rapid a acestora o reprezeint investiia redus i recuperarea rapid a acesteia. Introducerea generrii distribuite va fi un bun supliment n distribuia eficient a energiei n reelele inteligente. n cazul n care prognoza de sarcin este diferit de sarcina real, utilizarea generrii distribuite i creterea sau reducerea n timp util a capacitii reelei nu realizeaz numai o distribuie n timp real, ci i creterea eficienei utilizrii surselor energetice i respectarea cerinelor de mediu. 2.Tehnologii specifice Adoptarea, ntr-o continu cretere, a noilor tehnologii pentru generarea dispersat a energiei electrice i tendina ctre adoptarea resurselor distribuite modific caracteristicile sistemelor de distribuie a energiei i i pregtesc tranziia ctre reelele inteligente. Noile tehnologii inteligente mbuntesc observabilitatea i controlabilitatea sistemului energetic i au capacitatea s transforme reeaua electric dintr-o infrastructur static ntr-una dnamic, condus eficient. Deci, Smart Grid este un concept de modernizare a reelelor electrice care integreaz tehnologiile electrice i informatice n orice punct al reelei de la cele de generare pn la cele de consum. Din acest punct de vedere Smart Grid apare ca o nou geneaie a sistemelor energetice, cea n care tehnologiile informatice transform sistemul n unul cu inteligen generalizat. n acest sens noul val care asigur modernizarea sistemelor energetice la toate nivelele ei se poate numi i a treia generaie de sisteme energetice, sau Renaterea n energetic. Investitiile n Smart Grid ncurajeaza noile tehnologii si solutii, companiile si interactiunile de piata. Acestea pun accentul pe: - Interactiunea cu clientii;

- Echilibrarea productiei, echilibrarea ncarcarii si pierderi n timp real; - Facilitarea functionarii diferitelor forme de generare distribuita; -Redesenarea curbelor de sarcina, durata de ncarcare si diminuarea variatiilor preturilor; - Implementarea autodiagnozei, zonei de protectie si strategiilor de functionare n modul izolat; - Permite managementul activ si utilizarea senzorilor online; -Managementul activ si dinamic al cererii si al preturilor la energie etc.

3. Smart grid-prioritate pentru companiile energetice Sarcina operatorului de distribuie este aceea de a finaliza i optimiza sistemele deja implementate (SCADA, SAD, GIS) pentru a permite trecerea la nivelul urmtor de automatizare oferit de sisteme tip DMS. Pentru gestionarea n timp real a reelei de distribuie la care sunt racordate i uniti de generare distribuit sunt necesare i aplicaiii software care s permit calculul de regimuri i scurtcircuit pe zone extinse pentru asigurarea selectivitii i sensibilitii sitemului de protecii Realizarea sistemului de management al distributiei in retelele, in ansamblu , este o necesitate intrucit se rezolva urmatoarele probleme : Monitorizarea si automatizarea retelelor, a posturilor de transformare, n vederea asigurrii continuitii n alimentarea cu energie electric; Limitarea numarului de consumatori afectati de un incident; Posibilitatea de interventie de la distan asupra retelei in vederea realimentarii cat mai rapide a consumatorilor; Posibilitatea de reconfigurare a retelei de alimentare ; Izolarea defectului direct de ctre dispecer si nu de catre echipele de interventie de teren, prin sectionari manuale succesive; Reducerea cheltuielilor de exploatare; Reconfigurarea optima a retelei de distributie. 4. Standardizarea in Smart Grid O directie de dezvoltare cu rol esential in succesul initiativei Smart Grids o reprezinta standardizarea modului in care diferitele sisteme care contribuie cu date, informatii sau modalitati de control a RED comunica intre ele pentru a-si coordona actiunile si a obtine unul de la celalalt datele necesare functionarii inteligente si cat mai autonome. Acest subiect este la randul sau de maxim interes in domeniul aplicatiilor SCADA / DMS, avand in vedere rolul de centru de coordonare al mai multor sisteme catre un concept Smart Grid unitar, pe care acestea il au. Principalul grup de intiativa in domeniul standardizarii aspectelor discutate mai sus este, IEC, care a dezvoltat deja primele versiuni ale unor norme esentiale pentru standardizarea cu succes a modului in care sistemele informatice (SCADA / DMS, AMR / AMM / AMI, ERP, CRM, GIS,

etc.) schimba date si modul in care aceste date sunt manipulate. Amintim in acest sens, in principal normele IEC 61968 si IEC 61970, precum si modelul obiectual CIM (Common Information Model) care structureaza modelul RED conform principiilor programarii orientate pe obiecte. La randul ei, directia standardizarii interfetelor intre sisteme informatice are inca de parcurs un drum destul de lung, avand in vedere gradul relativ scazut de adoptare a acestor modele in realizarile practice actuale. Adoptarea in Romania a normelor internationale privind indicatorii de calitate a energiei electrice si includerea acestora in contractele economice privind serviciile de producere/ transport/distributie/ furnizare a energiei electrice necesita un management specific, bazat pe utilizarea : - echipamentelor specifice de masura/monitorizare on-line, a caror calitate a fost certificata dupa proceduri unice la nivel national ; - procedurilor/normativelor unice la nivel national privind achizitia si prelucrarea datelor masurate, evaluarea indicatorilor de calitate a energiei si raportarea rezultatelor; - programelor software specializate pentru prelucrarea datelor si raportarea rezultatelor, in baza procedurilor/normativelor mentionate, la nivel local si respectiv la nivel centralizat. 5.Smart grid-Romania Sectorul energetic romanesc, parte integranta a infrastructurii, influenteaza in mod decisiv dezvoltarea economica si sociala a tarii. Printr-o directiva UE si-a propus ca obiectiv obtinerea energiei din surse regenerabile sa ajunga la un procent de 21% pana anul acesta, iar o noua directiva vizeaza o reducere cu 9% a intensitatii energetice in urmatorii ani. Romania dispune de un potential important de resurse regenerabile: energie hidroelectrica, biomasa, energie solara, eoliana si geotermala. Racordarea la obiectivele europene, dar si interesul direct in rezolvarea acestor probleme complexe reclama un efort de CDI (Cercetare Dezvoltare Inovare), efort complementar directiei de actiune Imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea sustenabila a sistemelor energetice inclusa in Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013. Obiectivele cercetarii pentru perioada 2007-2013 a vizat elaborarea de concepte, tehnologii, produse care sa contribuie la satisfacerea necesarului de energie la un pret cat mai scazut, inclusiv prin utilizarea de noi surse energetice si imbunatatirea procesului decizional, cresterea competentei tehnologice si promovarea transferului de cunostinte in domeniul energetic, vizand satisfacerea necesarului energetic al unei economii moderne si al unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate si siguranta in alimentare, cu respectarea principiului dezvoltarii durabile. Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic are ca elemente cheie : - reducerea intensitatii energetice prin implementarea in sectorul energetic a unor tehnologii noi cu randament ridicat - cresterea eficientei energetice pe tot ciclul si cresterea ponderii energiei din surse regenerabile.

Sistemul de CDI va reprezenta motorul dezvoltrii societii cunoaterii n Romnia, fiind capabil s susin performana prin inovare n toate domeniile ce contribuie la asigurarea bunstrii cetenilor i totodat s ating excelena tiinific recunoscut pe plan internaional. Romnia construiete o societate bazat pe cunoatere, focalizat pe rezolvarea problemelor ridicate de satisfacerea nevoii de inovare exprimat de economie i societate. Pentru a rspunde acestei provocri, sistemul CDI va fi deschis ctre firmele romneti, ctre mediul tiinific internaional, nevoile societii i sistemul educaional. Asigurarea unei deschideri reale va depinde de modul n care se va coagula cererea de cunoatere ctre sistemul CDI n interiorul prioritilor tematice ce reflect nevoile socio-economice pe termen mediu i lung. Astfel, cererea corespunztoare nevoii de inovare din economie va fi formulat prin mecanisme n care iniiativa aparine firmelor, n timp ce pe latura decantrii nevoii de inovare a societii vor fi create mecanisme i interfee specifice comunicrii dintre tiin i societate. Administraia public central i local va putea formula solicitri specifice de inovare, corespunztor obiectivelor i prioritilor strategice de dezvoltare naional, regional i local. Achiziiile publice i introducerea unor tehnologii avansate n diferitele sectoare socioeconomice vor avea o contribuie important la dezvoltarea CDI. Corelarea nevoii naionale de inovare cu evoluiile tiinei i tehnologiei pe plan mondial se va realiza prin reele de cercetare-aciune, n care colaborarea internaional multidisciplinar va fi orientat spre rezolvarea problemelor identificate. Centre de brokeraj i centre de transfer tehnologic i cunoatere vor realiza interfaa dintre nevoia intern de inovare i soluiile care pot fi adaptate pornind de la stocul mondial de cunoatere. Firmele i vor crea propriile structuri de cercetare sau numai interfee care le vor asigura integrarea n sisteme deschise de inovare, precum i participarea la centre de competen sau platforme tehnologice. Universitile i institutele publice de cercetare vor dezvolta structuri proprii prin care vor valoriza cunoaterea i vor asigura transferul acesteia n produse si servicii inovative. Centre de transfer tehnologic i incubatoare pentru firme de nalt tehnologie vor stimula transferul de cunoatere i dezvoltarea spiritului antreprenorial. Evaluarea potenialului comercial al unei idei, protejarea i licenierea dreptului de proprietate intelectual vor constitui elemente curente ale managementului inovrii. Actiuni SC ELECTRICA SA in domeniul CDI 1.Proiect TELMARK (1.12.2001 28.02.2004) Electrica a fost partener n cadrul proiectului de cercetare TELMARK (Impactul tehnologiei asupra analizei curbelor de sarcin pentru dezvoltarea tarifelor i Piee Europene dereglementate) acceptat pentru finanare nerambursabil de Comisia Uniunii Europene DGTREN n cadrul Programului de Cercetare Dezvoltare Framework Programme 5 Energie. Electrica a fost partener majoritar, alaturi de Kingston University, Schneider Electric UK si Seebord Plc din Marea Britanie. Unul dintre obiectivele principale ale proiectului a constat in formularea unei agende de subiecte preferentiale de cercetare care vizau utilizarea informatiei asupra curbelor de sarcina ale consumatorilor pentru functionarea viitoarei piete integrate de electricitate.

2.MENER Electrica a participat la in 2003 la Programul MENER prin intermediul Sucursalei de Intretinere si Servicii Energetice Muntenia Nord - Agentia Galati si Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Muntenia Nord SA Sucursala Galati in parteneriat cu Universitatea Dunarea de Jos din Galati cu proiectul Procedura pentru evaluarea si cresterea eficientei in retelele electroenergetice. Programul national pentru cercetare , dezvoltare si inovare , MEDIU, ENERGIE si RESURSE MENER, isi propune sa sustina : Cresterea competivitatii economiei si dezvoltarii economice durabile prin: - protejarea, punerea in valoare si exploatarea rationala a mediului inconjurator si a capitalului natural al Romaniei; - fundamentarea tehnico-stiintifica a metodelor, procedurilor, tehnologiilor si echipamentelor de previziune, prevenire, protectie, interventie si reducere a riscului natural si antropic; - cresterea eficientei pe intreg lantul de producere si exploatare a energiei si integrarea sectorului energetic in standardele UE; - protectia mediului geologic si valorificarea rationala a resurselor minerale; Asigurarea suportului stiintific si tehnologic necesar derularii activitatii specifice energeticii nucleare, cu respectarea cerintelor de securitate nucleara si dezvoltarea tehnicilor nucleare in Romania. Scopul studiului este realizarea unei proceduri asistate, de evaluare si crestere a eficientei in exploatarea retelelor electroenergetice prin identificarea si cuantizarea pierderilor din retelele de distributie a energiei electrice. Pe langa experienta practica din exploatare si datele culese din teren, mai este necesara o veriga si anume simularea regimurilor de retea cu un instrument puternic de lucru care sa ne permita luarea unor decizii si implicit a unor masuri reale. Justificarea studiului Alimentarea neintrerupta cu energie electrica a consumatorilor si siguranta in transportul si distributia energiei electrice; Complexitatea sistemului energetic generata de extinderea longitudinala a acestuia, de numarul mare de ramificatii, de numarul mare si de diversitatea aparatelor inglobate; Luarea deciziilor in timp real fapt ce ar permite o functionare armonioasa a fiecarui subsistem si a sistemului energetic in ansamblu. Abordarea evaluarii ponderii fiecarui tip de pierdere raportata la ansamblul retelei s-a concretizat in abordarea problemei din doua directii si anume: - analiza valorilor masurate la nivelul surselor generatoare in retelele studiate; - analiza valorilor obtinute cu ajutorul programului de calcul DINIS(E) cu introducerea consumurilor la nivel de noduri consumatoare. Pe baza unei analize comparative se poate face validarea situatiei existente in retea (conturul studiat). In cazul invalidarii: gasirea cauzelor si propuneri de ameliorarea situatiei. Realizarea celor doua tipuri de analiza este conditionata de parcurgerea urmatorilor pasi: 1) Diminuarea pe cat posibil a erorilor de masurare prin analiza si reesalonarea, respectiv aducerea in clasa de exactitate a grupurilor de masurare; 2) Diminuarea erorilor de calcul prin introducerea cat mai corecta a parametrilor de calcul pentru diferite tipuri de echipamente.

3) Determinarea ponderilor pe tipuri de pierderi, respectiv pierderi de energie activa si reactiva in ansamblul retelelor studiate, prin analiza functiilor factorilor variabili care intervin in fenomenologia complexa a pierderilor; 4) Determinarea masurilor ce se impun ca necesare pentru optimizarea consumului, respectiv reducerea CPT-ului (Consum Propriu Tehnologic) in retelele de distributie a energiei electrice analizate. Modul de realizare al procedurii consta in 2 pasi: - construirea bazei de date cu parametrii elementelor din retelele de 110 kV si medie tensiune - modelarea retelei de 110 kV si medie tensiune Dupa modelarea retelei si analiza regimului normal de functionare se vor compara rezultatele obtinute prin cele doua moduri de abordare. Prin simulari repetate se vor aduce datele modelului virtual in concordanta cu o familie de puncte determinata experimental. Pe acest model se vor face determinari de circulatie si pierderi de puteri, circulatii de curenti, caderi de tensiune. Optimizarea retelei se face manual prin: - Simularea modificarii ploturilor de la transformatoare, in scopul obtinerii unui minim de CPT; - Simularea variatiei sarcinii in limite largi pentru verificarea reglajului ales, (o anticipare corecta si plauzibila a limitelor de variatie a sarcinii duce la o verificare a comportamentului retelei in regim limita). - Compensare a circulatiei de putere reactiva. Analiza retelei consta in: - modelarea avansata a retelei incluzand pierderile; - realizarea unor scenarii de consum; - reconfigurarea retelei, precum si efectul in retea a diferitelor schimbari (sectiuni diferite pentru cablu, rocadarea transformatoarelor). In cadrul procedurii propuse trebuiesc parcurse urmatoarele etape : a) inventarierea instalatiilor existente din reteaua de distributie analizata; b) reprezentarea retelei electrice analizate; c) introducerea elementelor de retea (simbolurile si parametrii electrici); d) analiza retelei electrice de distributie in regim normal de functionare; e) editarea schemelelor electrice si a rezultatelor obtinute; f) analiza comparativa a rezultatelor obtinute in urma calculelor realizate cu ajutorul aplicatiei DINIS(E) si a datelor obtinute prin masuratori; Ministerul Economiei , Comertului si Mediului de Afaceri a emis Ordinul nr.2081/11.11.2010 prin care se aproba Planul de actiune pentru implementarea, in Sistemul Energetic National, a conceptului de Retea Inteligenta-smart grid Acest ordin cuprinde in principal urmatoarele masuri: -Asigurarea finantarii si selectarea unui Consultant international care sa elaboreze Strategia si Studiul de fezabilitate pentru implementarea conceptului in SEN; -Propuneri de modificari de legislatie primara si secundara; -In proiectele de bugete pe anul 2011 ale agentilor economici vor fi prevazute capitole pentru elaborarea studiilor si proiectelor de cercetare-dezvoltare dedicate retelelor inteligente, prin care vor fi implementate strategia si studiul de fezabilitate conform specificului fiecarei societati;

-Toate societatile comerciale din cadrul SEN vor nominaliza prin Decizii compartimente/colective de lucru care vor elabora documentari/studii tehnice legate de retele inteligente cu aplicabilitate la domeniul propriu de activitate; -Problematica retelelor inteligente va fi inclusa in strategia energetica nationala privind protectia infrastructurilor critice. -Toate activitatile vor fi bugetate si vor avea propuneri de calendare de desfasurare in care vor fi avute in vedere urmatoarele: Domeniile prioritare de actiune: -Implementarea sistemelor digitale si functionarea in conditi de siguranta a SEN la toate activitatile de generare, transport, distributie si furnizare a energiei electrice; -Imbunatatirea eficientei economice si a eficientei energetice si a calitatii energiei livrate; -Integrarea surselor regenerabile in SEN si imbunatatirea calitatii mediului; -Asigurarea resurselor energetice primare pe termen lung si programarea dezvoltarii pe termen lung a noilor capacuitati ale sistemului; -Aplatizarea curbei de sarcina si tehnologii de stocare a energiei (CHEAP, automobile electrice, etc); -Piata de energie; -Ciber Security; -Infrastructura de comunicatii si EMS-SCADA; -Sisteme de metering; -Standarde de interoperabilitate; -Perfectionarea standardelor de siguranta a lucratorilor si a publicului; -Perfectionarea dialogului si imbunatatirea relatilor cu consumatorii; -Perfectionarea politicii de resurse umane. Principalele etape avute in vedere pentru parcurgerea domeniilor prioritare de mai sus sunt: -Cercetare, Dezvoltare, Proiectare si realizare de Proiect(e) Pilot; -Fundamentare si implementare investitii; -Punere in functiune hardware, testare si dezvoltare aplicatii software. Toate sistemele vor fi proiectate in arhitecturi deschise si upgradabile pentru orizonturi de timp de minim 25 de ani, cat se estimeaza ca va dura implementarea acestui concept in Romania.