Pasa Hassan De George Cosbuc -Demonstratie gen epic-

Poezia Pasa Hassan este o opera epica deoarece autorul isi exprima in mod indirect sentimentele, prin intermediul actiunii si al personajelor. El utilizeaza naratiunea ca principal mod de expunere a faptelor,prezentand confruntarea dintre cele doua armate pe campul de lupta, dar si dintre cei doi conducatori. In primul rand nararea faptelor la care participa deci personaje colective si individuale este realizata la persoana a treia,numarul singular,voce narativa in text apartinand in prima parte pasei Hassan.Firul epic se desfasoara in etape , ce se constituie in momentele subiectului. In expozitiune se prezinta spatiul,campul de lupta.In intriga domnitorul roman il provoaca pe lasul Hassan la o confruntare directa(,,El vine spre pasa:e groaza si vai,/Ca vine furtuna.).In desfasurarea actiunii Hassan refuza confruntarea cu Mihai voda si alearga ingrozit pierdandu-si cumpatul.In punctul culminant, infricosat de gandul pieirii, pasa isi lasa turbanul cazut , isi smulge vesmantul si alearga intr-o goana nebuna.Iar in deznodamant Pasa Hassan se salveaza in tabara turceasca; aici ,spahiii se grabesc sa iasa din corturi,aparandu-l . Comentariul ironic al poetului sublineaza ipostaza umilitoare a pasei, doborat de spaima prin care a trecut. In al doilea rand,textul este epic deoarece are personaje(voievodul roman ,pasa Hassan si doua personaje colective armata romana si cea turceasca). In al treilea rand pe langa naratiune, apare dialogul dialogul care da viata personajelor si descrierea care apare foarte putin pentru a crea cadrul actiunii si a prezenta sumar personajele. In concluzie putem afirma ca Pasa Hassan de George Cosbuc apartine genului epic.

Pasa Hassan -Demonstratie balada-

Balada culta este opera epica in versuri, in care sunt narate fapte si intamplari deosebite, personajele fiind puse in antiteza, elementele reale impletindu-se cu cele fabuloase. George Cosbuc, scriitor de marca a literaturii romane impresioneaza prin varietatea de teme si motive literare abordate in operele sale. Opera epica Pasa Hassan, are actiunea plasata in trecutul istoric, si anume intamplarile din timpul bataliei de la Calugareni. Actiunea ne relateaza o intamplare cu caracter istoric. Autorul punand in prim plan perioada domniei lui Mihai Viteazul. Actiunea simpla si liniara se constituie in momente ale subiectului, intr-o gradare ascendenta, din momentul in care Mihai Viteazul il zareste pe Hassan,il provoaca la lupta si il urmareste pana cand acesta izbuteste sa scape, ajungand in propria tabara. Actiunea se caracterizeaza prin unitate,dramatism si ritm alert. La actiune participa personaje prezentate in antiteza: voievodul roman,viteaz,cu spirit de sacrificiu si dragoste de tara, si pasa Hassan, caracterizat prin frica si lasitate.In afara acestor personaje individuale la actiune participa si doua personaje colective(armata romana si cea turceasca), conturate tot prin antiteza.Oastea romana,desi mica, se distinge prin organizare,spirit ofensiv,curaj si dragoste de tara, pe cand ostirea turceasca,desi numeroasa,apare ca o multime dezorganizata,in deruta,fugind cuprinsa de panica. Personajele si faptele il impresioneaza puternic pe cititor prin aura de legenda in care sunt infatisate de catre autor.Portretul memorabil al lui Mihai Viteazul,creat pe baza hiperbolei,il proiecteaza in legenda,ca simbol al maretiei si al neindurarii fata de dusmanii tarii. Pe baza acestor trasaturi,putem spune ca opera literara Pasa Hassan este o balada culta.

Pasa Hassan -Antiteza intre Voda si Hassan-

Balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc ne evoca momentul luptei de la Calugareni. Chiar daca balada poarta ca titlu numele lui Hassan,conducatorul turc, personajul principal pozitiv este conducatorul armatei romane, Mihai Viteazul. Astfel de la inceput se observa tendinta autorului de a pune cele doua personaje in antiteza. La inceput pasa este prezentat ca un personaj static ce ii evidentiaza lasitatea in comparatie cu Mihai Viteazul care este pus in miscare in toate momentele subiectului.Acesta este foarte bine organizat si reuseste sa conduca armata romana,fiind un exemplu prin faptele sale,spre deosebire de Hassan care este incapabil sa actioneze singur,gandindu-se mai intai la el. Voda impresioneaza prin maretia trupeasca, asprimea vorbei si prin cutezanta faptei, pe cand Hassan uimeste prin lasitatea si miselia sa care se evidentiaza prin faptele sale(fuga din fata luptei fiind cuprin de teama,groaza si adapostirea sa departe de lunca Dar pasa ramane alaturi de drum,/Departe de lunca.). Cu demnitate si spirit de sacrificiu, voievodul il provoaca pe conducatorul turc la o confruntare directa,pentru a pune capat luptei si varsarii de sange.Pierzandu-si cumpatul,ingrozit,pasa gaseste o unica solutie,fuga,pentru asi salva viata in tabara turceasca.Groaza si disperarea de a se vedea urmarit de temutul sau adversar il fac sa se avante intr-o goana nebuneasca. Finalul baladei,aduce imaginea bietului pasa,salvat,in propria tabara.Epitetul exprima compatimirea ironica si dispretul autorului fata de personajul sau,salvat fizic,dar dezonorat pe vecie. Voievodul roman devine un simbol al vitejiei si demnitatii unui popor care isi apara cu daruire tara,luptand cu pretul vietii pentru acest pamant.Sentimentele de admiratie ale poetului fata de acest ideal al domnitorului patriot apar intr-un contrast pregnant cu dispretul si ironia incercate fata de lasitatea bietului pasa:Vazut-au si beii ca fuga e buna/Si bietului pasa dreptate i-au dat. De remarcat este si faptul ca multe dintre trasaturile lui Mihai Viteazul sunt prezentate cu ajutorul lui Hassan iar sentimentele pe care ni le trezeste sunt ca si ale autorului(mandria ca suntem romani).

Pasa Hassan -Caracterizare Mihai Viteazul-

Balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc ne relateaza momentul bataliei de la Calugareni ,in care romanii obtin o glorioasa victorie impotriva turcilor. Desi balada poarta ca titlu numele lasului Hassan, personajul principal, pozitiv este Mihai Viteazul care devine simbolul curajului in fata ostirii romane. Portretul voievodului este conturat prin mai multe mijloace de caracterizare : fie caracterizarea directa,fiind descris prin intermediul lui Hassan,fie caracterizarea indirecta,prin intermediul faptelor,vorbelor si gesturilor sale. Pe fundalul panoramic al campului de lupta, voievodul roman se distinde prin maretie si dinamism. Statura lui impunatoare manandu-si calul in lupta in fruntea ostirii romane,domina tabloul. Voievodul croindu-si necrutator drum prin sirurile dusmane cu fulgeru-n mana, inpresioneaza adanc: In laturi sazvarle ostirea pagana,/ Caci voda o-mparte carare facand. Metafora cu fulgeru-n mana sugereaza caracterul necrutator al voievodului, iuteala si furia cu care-i pedepseste pe dusmani , ca un zeu al razbunarii. Voievodul se dovedeste a fi un priceput conducator de osti care se afla in fruntea armatei sale, oferindu-le romanilor un exemplu de curaj si daruire. In ochii ingroziti ai pasei, portretul voievodului apare ca o imagine terifianta a razbunarii,impresionand prin maretia trupului, asprimea vorbei, prin demnitate si cutezanta. Maretia domnitorului apare din cumularea tuturor acestor mijloace stilistice(epitetul salbatecul,metafore,hiperbole). Poetul a realizat un portret memorabil prin efectul infricosator pe care Mihai Viteazul il produce asupra adversarului.Cele cateva detalii fizice (vocea,respiratia,statura),completandu-se cu amanunte ale tinutei de luptator(armura,caciula,barda),dobandesc rezonante inspaimantatoare.

Calin file din poveste -descriere subiectiva-

Poemul Calin file din poveste, este o poveste de iubire,in care autorul prelucreaza motivul popular al zburatorului, in conceptia populara,Zburatorul este un personaj invaluit in mister, care farmeca tinerele fete, facandu-le sa se indragosteasca de el. Poemul Calin file din poveste este un basm cult in versuri alcatuit din opt parti.Poemul isi are punct de plecare intr-un basm popular, Calin Nebunul. In acest poem se foloseste descrierea subiectiva care creeaza o anumita impresie sau emotie asupra cititorului. Descrierea subiectiva este marcata de felul cum percepe sau imagineaza obiectul descris. Autorul foloseste foarte multe personificari(harnici unde; trunchii vecinici poarta suflete sub coaja;el tuseste isi incheie haina plina de sireturi),comparatii(fata-i rosie ca marul; bazait ca de albine;somnoros pe nas ca popii), metafore(si o stea in frunte poarta,in cuibar rotind de ape,mii de roiuri de albine/Curg in rauri sclipitoare,bulgari fluizi,colb de aur,sarbatori murmuitoare)si epitete(ropot dulce,tapsanul pravaltic,rauri sclipitoare,mana gigasei mirese,poala lung-a albei rochii,vazduhul tamaiet).Participantii nuntii de imparat sunt: imparati,imparatese,mireasa,fetifrumosi cu par de aur,zmeii cu solzi de otel, cititorii cei de zodii,Calin,soarele si luna.La nunta participa si curtenii care se aseaza la masa dupa rang si dupa varsta. Personajele din nunta gazelor sunt:paianjenul,furnicile,albinele,greierii,fluturii,tantarii,gandacii,carabusii si mireasa.Poetul realizeaza o atmosfera de voiosie tipic populara,nunta gazelor venind sa lumineze bucuria celor doi tineri pentru implinirea iubirii lor. La nunta gazelor participa intreaga colectivitate, pe cand la cea imparateasca doar personajele din basme si curtenii.Daca la prima nunta masa era deja pregaita, acum la pregatirea mesei participa toti,fiecare dupa pricepere si rostul lui.