COALA TEHNIC POSTLICEAL HENRI COANDA TEI SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIU: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR: BANCIU LAURA ABSOLVENT: LENUTA

STEI-2012
1

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N INGRIJIREA PACIENILOR CU LEUCEMII

Cuprins

Introducere Capitolul I Noiuni generale de anatomie i fiziologie a sngelui Hemostaza ..................................................................................................... 14 Hemoliza ....................................................................................................... 15 Funciile sngelui .......................................................................................... 16

Capitolul II

Capitolul III Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru investigaii clinice i paraclinice

Capitolul IV Elaborarea planurilor de ngrijire Cazul A.......................................................................................................... 38 Cazul B .......................................................................................................... 45 Cazul C .......................................................................................................... 52

Concluzii Bibliografie

Introducere

Promovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor sunt obiective importante n actualul sistem de sntate. Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sntate s-a ajuns la datoria de a pstra sntatea, Dar existena omului nu poate fi conceput fr boli mai ales acum cind fiecare lucru prezinta un strop de poluare chimic sau radioactiv, de aceea preocuparea pentru ngrijirea pacientului a fost i rmne unul din elurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile ntlnite din ce n ce masi des, datorit rului produs de noi prin substantele chimice se nscriu i leucemiile. Am ales ca tem ngrijirea pacientului cu leucemie datorit faptului c n activitatea practic pe care am desfurat-o n timpul stagiului clinic n cei trei ani am acordat ngrijiri mai multor pacieni care sufereau de aceast boal. Aprnd la toate vrstele, are de regul un diagnostic cu att mai sever cu ct se instaleaz la o vrste din ce in ce mai tinere. Consecinele i rapiditatea instalrii complicaiilor, m-au impresionat iar empatia manifestat fa de pacienii cu aceast afeciune m-a ajutat s neleg mai bine aceast boal, fapt pentru care leucemia cronic m-i s-a prut potrivit ca subiect al acestei lucrri. Folosind o bogat bibliografie de specialitate i nsuindu-mi noiuni de nursing din cadrul orelor la care am participat la coal, voi ncerca s subliniez importana acestei afeciuni si ingrijirile ce trebuiesc acordate bolnavilor.

CAPITOLUL I Noiuni generale de anatomie i fiziologie a sngelui

Sngele este esut lichid care irig toate organele i esuturile. Cantitatea de snge din organism este de 4 - 5 1, din care o parte este sngele circulant, iar restul de depozit, care va fi aruncat n circulaie la nevoie. Sngele este alctuit din plasm i elemente figurate: eritrocite, granulocite, limfocite, plasmocite, monocite i trombocite. HEMOSTAZA l COAGULAREA SANGELUI Hemostaza este mecanismul care permite oprirea hemoragiei in cazul unei leziuni vasculare. in hemostaza intervin 3 factori: vascular, trombocitar i plasmatic (coagularea), intr-un prim timp, sub influena serotoninei (factor vascular eliberat prin distrugerea trombocitelor), se produce vasoconstricia capilar in zona traumatizat, ceea ce determin ingustarea plgii vasculare. ntr-un al doilea timp trombocitele ader de suprafaa lezat i se aglutineaz, formand trombul plachetar, Al treilea timp, care reprezint i etapa principal a hemostazei i apare cand trombocitele nu au reuit s opreasc hemoragia, este coagularea propriu-zis. HEMOLIZA Hematiile conin substane numite aglutinogene, iar plasma substane numite agluti-nine, care sunt anticorpi naturali, denumii i izoanticorpi. Dup repartiia aglutinoge-nelor i aglutininelor se deosebesc patru grupe sanguine. Cei din grupa 0 (I) se numesc donatori universali, iar cei din grupa AB (IV) primitori universali. in afara acestor antigene se mai cunoate i factorul Rhesus, antigen care se gsete la aproximativ 85% din oameni. Dac nu se respect grupele sanguine, in cursul transfuziilor pot aprea accidente de hemoliz, uneori mortale. Accidente hemolitice mai pot aprea i la nou-nscutul al crui tat este Rh-pozitiv, i mama Rh-negativ. Hemoliza este ns i un
5

fenomen normal. Durata vieii unei hematii fiind de 120 de zile, in fiecare zi se distruge aproximativ o sutime din numrul total al eritrocitelor, eliberandu-se hemoglobina. in strile patologice, hemoliz se exagereaz. Cand hemoliz este brutal, apar anemii acute i tubulonefrite acute; cand este lent, apar anemie i icter: icter hemolitic sau anemie hemolitic. FUNCIILE SNGELUI. Funcia circulatorie prin volumul i proprietile sale fizicochimice, sngele contribuie la meninerea i reglarea presiunii sanguine. Funcia respiratorie. Sngele realizeaz transportul de gaze de la plmni la esuturi, asigurnd aportul de oxigen necesar desfurrii normale a proceselor energetice tisulare. La nivel tisular, cedarea oxigenului este nsoit de preluarea bioxidului de carbon rezultat din respiraie i transportarea sa ctre zona de eliminare alveolocapilar. Funcia excretorie se realizeaz prin faptul c sngele este principalul transportor al cataboliilor de la nivel tisular la nivel de organe excretoare. Funcia nutritiv. Sngele reprezint principalul mijloc de legtur ntre esuturile i organele de absorbie a principiilor alimentare. Funcia de meninere a echilibrului hidroelectrolitic. Una din condiiile fundamentale ale homeostaziei organismului meninerea echilibrului hidroelectrolitic ntre cele trei compartimente ale mediului intern se realizeaz cu intervenia sngelui. Funcia de termoreglare. Meninerea temperaturii constante a organismului (homeotermia) reprezint un element de baz al homeostaziei generale, condiionnd viteza i randamentul reaciilor metabolice. Funcia de aprare. Sngele reprezint o important barier n calea agresiunii antigenice. Aceast funcie se realizeaz prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi), precum i prin intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).
6

Funcia de reglare a principalelor funcii a organismului. Sngele intervine, prin proprietile sale fizicochimice i prin substanele active coninute, n reglarea funciilor circulatorii, digestive, excretorii, etc. Asigurarea unitii organismului realiznd o cale de legtur direct ntre cele mai diferite sisteme i esuturi, sngele reprezint, un mijloc de asigurare a simultaneitii de aciune a organelor i sistemelor, simultaneitate ce conioneaz adaptarea la condiiile mediului ambiant. HEMATOPOIEZA - reprezint ansamblul mecanismelor care asigur producia tuturor elementelor figurate sanguine pornind de la celula stem. Celulele sanguine sunt in cea mai mare parte difereniate, de elemente terminale si functionale ale liniilor celulare medulare. Aceste celule au posibilitati foarte reduse sau absente de sinteza proteica si diviziuni celulare (hematiile si trombocitele sunt celule anucleate). Durata de viata este scurta: cateva ore pentru neutrofile, cateva zile pentru trombocite si cateva saptamani (120 zile) pentru eritrocite. In acelasi timp, numarul acestor celule circulante este crescut si mentinut relativ constant. Hematopoieza asigura deci o productie celulara foarte importanta din punct de vedere cantitativ : in fiecare zi se produc aproximativ 1013 celule sanguine ceea ce corespunde la peste 2 milioane de hematii/sec. Aceasta activitate productiv este asigurata de o mica populatie de celule din maduva osoasa numite celule surse hematopoietice. Hematopoieza trebuie controlata foarte strict pentru a asigura men]inerea constanta a numarului de celule sanguine in ciuda variatiilor consumurilor importante legate de contexte patologice (hemoragii, infectii ...). Aceasta reglare se bazeaza pe mecanisme celulare si umorale (factori de crestere) care pot fi stimulatori sau inhibitori ai hematopoiezei Hematopoieza cuprinde cteva etape importante : - autorennoirea celulelor stem ;

- angajarea celulelor stem n procesul de difereniere i orientare spre o anumit linie celular, trecnd prin etapa celulelor progenitoare ; - proliferarea, diferenierea i maturarea celulelor progenitoare conduc spre un anumit tip celular matur.

CAPITOLUL II Leucemiile

2.1Definitie Leucemiile reprezinta un grup heterogen de neoplazii ale celulelor albe ale singelui. In functie de originea lor, mieloida sau limfoida acestea se impart in doua grupuri. Traditional leucemiile sunt impartite in acute sau cronice, in functie de evolutia lor fara tratament. Leucemiile acute se prezinta de obicei cu hemoragie, anemie, infectii sau infitrarea organelor. Numerosi pacienti cu leucemii cronice sunt asimptomatici. Alte leucemii prezinta splenomegalie, febra, scadere in greutate, stare de rau, infectii frecvente, hemoragii, tromboze sau limfadenopatie. Leucemia este un cancer al celulelor formatoare de sange din maduva osoasa. Aceste celule imature se acumulaeza in sange si organele corpului. 2.2Etiologie Etiologia leucemiilor este multifactoriala. Factori genetici, virali si ai mediului inconjurator, cum sunt radiatiile, chimicalele si medicamentele sunt implicate in patogeneza leucemiilor. Se considera drept model final patologic alterarea ADN-ului, cu aranjarea materialului genetic si permiterea oncogenelor anterior silentioase sa fie exprimate. Factorii de risc implicati in dezvoltarea leucemiilor includ: -agentii mielotoxici: radiatiile, benzenul, alkilantii -anomaliile cromozomiale: sindrom Down, instabilitatea cromozomiala -afectiunile hematologice predispozante: anemia aplastica, afectiunile mieloproliferative cronice, hemoglobinuria paroxistica norcturna. 2.3Clasificarea leucemiilor Cele patru tipuri principale de leucemii cuprind: A- leucemia acuta limfocitica B- leucemia cronica limfocitica
9

C- leucemia acuta mielocitica D- leucemia cronica mielocitica Tipurile mai neobisnuite cuprind leucemia cu celule paroase si leucemia cu celule T umane. Leucemiile sunt mai comune la indivizii cu descendenta europeana decit africana, americana, hispanica. A.Leucemia acuta limfocitica Este o boala maligna clonala a precursorilor limfopoietici ai maduvei osoase. Afecteaza copii si adultii, dar este mai comuna la copii. Numara 65% din leucemiile acute la copii. Prezentarea clinica este dominata de slabiciunea progresiva si oboseala secundara anemiei, infectiilor secundare leucopeniei si singerari secundare trombocitopeniei. Cind peste 50% din maduva este inlocuita se observa citopenia in singele periferic. B.Leucemia acuta mielogena Reprezinta un grup de afectiuni neoplazice ale celulelor hematopoietice. Este subimpartita in 6 categorii in functie de morfologie. Leucemia mielogena acuta nu este o boala cu celule neoplazice rapid proliferative. Celulele neoplazice nu se matureaza normal. Maduva osoasa este gradat inlocuita de blasti, de aceea cele mai frecvente complicatii sunt anemia, leucopenia si trombocitopenia. C.Leucemia acuta promielocitica Este un subtip al leucemiilor acute distinct. Este determinata de oprirea diuferentierii leucocitelor in stadiul promielocitic. Tabloul clinic include oboseala, slabiciunea si dispneea asociata anemiei, echimozele si hemoragiile cauzate de trombocitemie sau coagulopatie, febra si infectii asociate cu leucopenia. Cele mai multe cazuri se prezinta drept pancitopenii, 30% dintre cazuri se prezinta cu leucocitoza. Coagulopatia este tratata ca o urgenta. In 40% din cazuri pacientii dezvolta hemoragii pulmonare si cerebrale.

10

D.Leucemia cronica mielogena Este caracterizata prin proliferare necontrolata a granulocitelor, alaturi de cea a eritrocitelor si megacariocitelor. Multi pacienti sunt asimptomatici dar cu splenomegalie, scadere in greutate, stare de rau, hemoragii sau tromboze. E.Leucemia cronica limfocitica Reprezinta o expansiune monoclonala a limfocitelor. Este o boala a adultilor. In 95% din cazuri boala reprezinta expansiunea maligna clonala a limfocitelor B. Restul este secundara unei clone limfocitice T. Celula neoplazica este un limfocit hiperproliferativ, imunologic incompetent, mic. Mai intii este afectata maduva apoi limfocitele sunt eliberate in singe. Limfocitele infiltreaza selectiv galglionii limfatici, splina si ficatul. Cei mai multi pacienti sunt asimptomatici la diagnostic. Pe masura ce boala progreseaza Se descrie se si

dezvolta limfadenopatia, splenomegalia si hepatomegalia. imunodeficienta secundara cu hipogammaglobulinemie. F.Leucemia cu celule paroase

Este o leucemie limfoida cronica a celulelor B in care celulele anormale au proiectii citoplasmatice similare firelor de par pe suprafata lor. Este determinata de rearanjarea genei secretiei imunoglobulinei cu expresia fenotipului limfocitic B. Simptomele de pancitopenie sunt asociate cu anemia, trombocitopenia si neutropenia. Discomfortul abdominal este frecvent determinat

de hepatomegalie. Leucemia cu celule paroase evolueaza ca o leucemie cronica. Cu terapiile noi pacientii ating remisiunea clinica. Reacaderile apar dupa 5-10 ani si raspund la tratament. G.Leucemia cu celule T umane Exista citeva cirusuri care infecteaza limfocitele umane, cum sunt Epstein-Barr, human herpes virus 8, citomegalovirus si retrovirusurile. Leucocitele infectate prolifereaza in singe sau sistemul nervos central la 5% din persoanele infectate. Un grup separat va experimenta mielopatie debilitanta. Alte persoane infectate
11

vor prezenta uveita, dermatita infectioasa. Infectiile sunt permanente iar pacientii asimptomatici. 2.4Diagnosticul leucemiei In cazul leucemiilor numarul celulelor albe este crescut anormal iar eritrocitele si trombocitele sunt scazute. Se verifica functiile hepatice si renale. Se practica radiografia toracica, ultrasonografia testiculara, renala, cardiaca pentru a determina infiltrarile leucemice. Aspiratul medular si biopsia confirma leucemia si diferentiaza tipul. Imunohistochimia, imunofenotiparea, analiza citogenetica si analiza moleculara ajuta la clasificarea fiecarui caz leucemic. 2.5Tratament leucemie Tratamentul leucemiei implica administrarea unor combinatii chimioterapice si regimuri terapeutice de ameliorare simptomatica. In functie de medicamente chimioterapia se administreaza venos sau oral. Chimioterapia omoara sau opreste proliferarea celulelor neoplazice. De asemeni aceasta omoara rapid si celulele sanatoase. Efectele adverse depind de agentii administrati si de doza. 2.6Complicatiile leucemiilor Hipogammaglobulinemia Hipogammaglobulinemia alaturi de disfunctia limfocitelor T asociate cu leucemia limfocitica predispun pacientii la infectii severe. Cei care sunt suspiciosi de pneumoniesau septicemie necesita tratament cu globulina gamma parenteral profilactic. Anemia Anemia secundara afectarii liniei eritrocitare, sechestrarii splenice si anemiei hemolitice autoimune necesita administrare de concentrate eritrocitare. Trombocitopenia Cauza distrugerii plachetare este similara cu cea a anemiei. Sindromul Richter Transformarea Richter se refera la transformarea leucemiei limfocitice cronice
12

intro forma mai severa de limfom limfocitic B. Pacientii prezinta scadere in greutate, febra, transpiratii nocturne, emanciere musculara si hepatosplenomegalie cu limfadenopatie. Infectiile cu virusul Epstein-Barr au un rol in aceasta transformare. 2.7Prognosticul leucemiei Prognosticul pacientilor cu leucemie limfocitica variaza in functie de stadiul la diagnostic si de prezenta sau absenta factorilor de risc. Supravietuirea dupa tratament este de 4. 5 ani. Pacientii cu leucemie limfocitica acuta sunt impartiti in 3 grupe de prognostic: -bun-virsta peste 30 de ani, celule albe sub 30. 000/microL, remisiune completa la 4 saptamini -negativ-virsta peste 60 de ani, citogenetica (t9;22), precursori B, limfocite peste 100. 000/ microL, lipsa remisiunii la 4 saptamini. Pentru leucemia mielocitica factorii negativi de prognostic cuprind citogenetica (t8;21), (t15;17), inversiunea 16 are prognosticul cel mai bun.

13

CAPITOLUL III Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu leucemie

Rolul asistentului medical la examenul clinic Anamneza -este metoda prin care asistentul va obine date de la pacient (anturaj sau aparintori) cu privire la starea de sntate i de boal, precum i mediul ambiental n care evolueaz acesta. Asistenta va permite pacintului s-i exprime suferinele i l va asculta fr s l ntrerup, apoi va pune ntrebri(nchise i deschise) i n tot acest timp va observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( vrsta, sexul, locul naterii, condiii de via i munc), motivele internri i( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei i se va urmri: menarha, succesiune i durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr. de nateri i de avorturi, tulburri ale ciclului menstrual i menopauza.APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infecioase, BTS i alte boli organice.AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I, decesul rudelor la vrste tinere, boli ereditare, boli determinate de coabitare i altele semnificative. Iar la final se va ncheia cu ntrebri legate de condiiile de via i munc. Examenul clinic general Se realizeaz de ctre medic, asistentul medical avnd rolul s asigure foaia de observaie, instrumentarul necesar, rezultatele de la investigaii i ajut pacientul s se dezbrace i l asez n poziiile cerute de ctre medic. Acesta va cuprinde: - insepecia regiunilor corpului i se termin cu observarea unor micari cum ar fi ridicatul din pat i mersul

14

- palparea ofera informaii despre volumul, suprafaa, consistena, sensibilitatea i mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muchi, ggl.limfatici, sistem osteo-articular i organe abdominale) observndu-se mimica pacientului - percuia anumitor zone obinndu-se diferite sunete n funcie de intensitate, tonalitate i timbru. - ascultaia inimii i a plmnilor .ngrijiri igienice Confortul:Regimul terapeutic de protecie urmrete s creeze condiii de spitalizare care s le asigure bolnavilor maximum de confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu ceea ce intra n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien cerinele estetice i de confort. Orientarea camerelor de spital este indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest. Paturile distanate, astfel ca bolnavii s nu se deranjeze unii pe alii, dau posibilitatea respectrii cubajului indicat de normele de igien (30 -40 metri ptrai pentru un bolnav). Aerisirea:Se face prin deschiderea ferestrelor dimineaa dup toaleta bolnavului, dup tratamente, vizita medicului, dup mese, vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortul olfactiv se vor pulveriza substane odorizante. Umidificarea aerului din ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu s se fac, pentru c o atmosfer prea uscat, irit cile respiratorii superioare. Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care trebuie s prezinte cel puin din suprafaa salonului. Lumina solar are i rol de a distruge agenii patogeni, dar uneori trebuie redus cu ajutorul stolurilor pentru a favoriza repaosul bolnavului. Lumina artificial indirect, difuz contribuie la starea de confort a bolnavilor. nclzirea se realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuu cu termometre de camer, pentru a se realiza: n saloanele de aduli o temperatur de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.
15

Linistea este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai, pentru c pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este un factor terapeutic foarte important, trebuind s fie profund i mai ndelungat, dect cel obinuit. Toaleta bolnavului . Prin toaleta pacientului imobilizat la pat se indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine care adera la piele. Indepartarea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii, invioreaza circulatia cutanata si a intregului organism, produce o hiperemie activa a pielii, favorizand mobilizarea anticorpilor formati in celulele reticulo-endoteliale din tesutul celular subcutanat. Toaleta linitete bolnavul, ii creeaza o senzatie placuta de confort. Igiena orala: n timpul administrarii chimioterapiei si mai ales in perioada de aplazie, nu este recomandata folosirea periutei de dinti deoarece poate favoriza sangerarea gingivala si facilita trecerea microbilor din flora normala a cavitatii bucale in circulatie, crescand riscul de infectie sistemica. Se recomanda clatirea cavitatii bucale cu diferite solutii antiseptice indicate de echipa medicala. Stilul de via - se recomand repaus fizic i psihic, reducerea efortului la o munc foarte uoar i analiza medical a sngelui la perioade regulate de 2 -4 sptmni. De asemenea, se vor face de 2 ori pe zi frecionri ale coloanei vertebrale cu tictur de cimbru. n cazurile avansate ale bolii, cnd bolnavul are astenie, se recomand cure de aer la altitudine medie i helioterapie cu pruden (expunerea corpului la aciunea razelor solare ultraviolete) ngrijiri dietetice Dieta - respectarea unor reguli de alimentaie i administrarea de remedii naturale sunt foarte importante pentru a ajuta pacientul pe perioada evoluiei bolii.

16

- Regim cu puine purine (compui organici ai acidului uric ntlnii n alimente n subproduse de carne, conserve, ficat, creier sau afumturi). De asemenea, se va nlocui zahrul din alimentaie cu miere. - Vitamine - se vor da foarte multe vitamine cu ajutorul sucurilor de fructe i legume, n special de sfecl roie, morcov i elin. - Lptiorul de matc - se va administra zilnic cte 1 g de lptior, n cure de cte 20 zile, cu 7 zile pauz. - Polenul de albine conine o substan numit rutin care este un antitumoral de excepie. n plus polenul previne infeciile i asigur organismului o serie de vitamine i oligoelemente naturale necesare organismului. Se recomand cte 20 g pe zi nainte de mese. -Tinctura de propolis se va folosi pentru evitarea infeciilor. Se iau cte 2 picturi la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi nainte de mesele principale. Picturile se pun pe un miez de pine, se mestec bine i se nghit. - Argila se va administra intern zilnic, cte 1 linguri dizolvat n 250 ml ap. - n cazul n care se fac tratamente cu raze atunci este neaprat nevoie s se fac n acest timp o cur de suc sau sirop de coacz negru i ceai de frunze de merior. - Frunzele de ptrunjel, n special cu ginseng, refac numrul de trombocite i contribuie la refacerea mduvei osoase i la tonificarea ntregului organism. Hidratarea: pentru a proteja rinichiul de efectele toxice ale

chimioterapiei si pentru a evita afectarea si a altor organe prin eliberarea de metaboliti toxici ca urmare a distructiei de celule tumorale sunt administrate pacientului cantitati mari de lichide. Ceaiurile recomandate pacienilor cu leucemie mieloid cronic sunt cele de afine, lemn dulce, nprasnic, rostopasc, saschiu, sfecl roie, elin i intaur. La acestea se vor mai aduga i sucul de ctin i uleiul de dovleac.
17

ngrijiri presupune o

terapeutice:Administrarea deosebita prin natura

tratamentului toxica a

in

leucemii

atentie

medicamentelor

folosite.administrarea se face de regula prin perfuzie dar se administreaz i oral. ngrijiri profilactice:Nu se tie cum s-ar putea preveni apariia leucemiei. Muli dintre cei care au aceast afeciune nu au factori de risc. Un factor de risc este acel factor ce crete ansa de a se mbolnvi. Unii oameni expui la doze mari de radiaii, expui la benzen, fumtori sau cei ce fac chimioterapie au riscul de a face leucemie. Asadar excese, alimente cu E-uri . o via cumptat far

18

CAPITOLULI IV Elaborarea planului de ingrijire

CAZUL I NUME: E.R. Sex:M Varsta :45 ANI Motivele internrii: inapetenta, scadere in greutate, Astenie fizica si psihica, Ap superficiala, Anxietate, Hepatomegalie, Diagnostic : LEUCEMIE LIMFATICA CRONIC Istoricul bolii: Pacient in varsta de 45 de ani cunoscut cu diagnosticul de leucemie limfatica cronica revine pentru internare in Spitalul Clinic de Oncologie,deoarece simptomele in ultima perioada sunt rebele la tratament. Medicul curant oncolog propune pacientului internarea pentru o noua cura de tratament citostatic. Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuale,rezulta ca este vorba de un pacient partial dependent,care necesita ajutorul asistentei medicale pentru satisfacerea urmatoarelor nevoi prioritare: Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a manca si a bea Nevoia de a elimina Nevoia de a dormii si a se odihnii

19

Nevoi nesatisfacute 1.Nevoia de a fi curat, ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele

Diagnostic de nursing Incapacitatea de a-si satisface ingrijirile de igiena personala datorita starii de astenie fizica si psihica

Obiective Pacientul sa prezinte tegumente curate,ingrijite si s- a prezinte o stare de bine fizica si psihica

PLAN DE NURSING CAZUL I Leucemie limfatica cronica Interventii proprii Interventii delegate Asistenta: -explica necesitatea efectuarii toaletei generale zilnic cu apa si sapun, -ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus zilnic, -pregateste materialele pentru baie, -asigura un microclimat corespunzator ,temperatura camerei sa fie de 22 *C si a apei de 37 *C - suplineste pacientul in efectuarea toaletei pe inregiunile unde nu reuseste, -atunci cand toaleta se face in salon asistenta : ,asigura intimitatea pacientului prin folosire paravanului,protejaza

Evaluare

-pregateste si In urma ingrijirilor cu rol administreaza medicatia propriu si delegat prescrisa de medic: pacientul constientizeaza necesitatea efectuarii ingrijirilor de igiena, isi satisface toaleta singur si prezinta tegumente si mucoase curate

20

patul cu musama si aleza, -incurajeaza pacientul permanent si il ajuta sa isi schimbe atitudinea fata de respectarea ingrijirilor de igiena si de aspectul sau fizic, -ajuta pacientul sa isi faca toaleta cavitatii bucale, sa se pieptene,sa isi taie unghiile, -constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor pentru prevenirea complicatiilor 2. Nevoia Alterarea starii de a manca si de nutritie din a bea cauza procesului malign manifestata prin inapetenta si scadere in dreutate Pacientul sa se alimenteze si hidrateze normal,sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. Pacientul sa creasca in Asistenta : - asigura un regim variat,bogat in protein si vitamine:carne ,legume si fructe, -stimuleaza apetitul prin cantitati mici de alimente preferate de catre pacient si prezentate in mod La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul prescris (vitamine:B1,B6, C,Ca) si serveste pacientul cu tot ce are nevoie Alimenteaza si hidrateaza pacientul pe In urma ingrijirilor co rol propriu si delegate pacientul se alimenteaza si se hidrateaza in limite normale si este echilibrat hidroelectrolitic.Pacientul creste in greutate (1 kg in 3 zile)

21

greutatea ponderala

3.Nevoia de a elimina

Constipatie manifestata prin scaun le 3 zile insotit de crampe

Pacientul sa aiba transit intestinal in limite fiziologice(un scaun zilnic) Pacientul sa nu

apetisant, -incurajaza pacientul cu privire la contributia alimentelor in procesul de vindecxare, -asigura un microclimate linistitor in timpul meselor si ii explica importanta renuntarii la obiceiurile daunatoare, -evita mirosurile dezagreabile prin curatarea salonului, -explica pacientului necesitatea efectuarii interventiilor si tehnicilor , -cantareste zilnic pacientul si ii monitorizeaza functiile vitale. Asistenta : -determina pacientul sa consume zilnic o cantitate suficienta de lichide, -recomanda pacientului alimente bogate in

cale parenterala prin administrare de solutii perfuzabile(ex:Glucoza 10%,Solutie Ringer) Recolteaza probe de sange si urina pentru analize de laborator

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos (laxative), -la nevoie efectueaza

In urma ingrijirilor proprii si delegate

22

prezinte crampe abdominal sis a fie echilibrat psihic

4. Nevoia de a Dificultatea de dormi si a se a dormi si a se odihni odihni manifestata prin insomnia datorita anxietatii

Pacientul sa aiba un somn odihnitor, sa nu mai prezinte strea de anxietate sis a prezinte o stare de bine fizic si psihic

reziduuri, -stabileste inpreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare in functie de activitatile sale, -determina pacientul sa faca axercitii fizice cu regularitate, -urmareste si noteaza in foaia de temperature frecventa ci consistent scaunului zilnic, -efectueaza daca este cazul toaleta regiunii anale a pacientului, -insoteste pacientul la efectuarea investigatiilor, Asistenta: -asigura microclimat corespunzator in salon prin aerisire, - furnizeaza pacientului cunostinte necesare despre boala si despre tratament, -ajuta pacientul sa identifice factorii care altereaza capacitatea de

clisma evacuatorie simpla sau uleioasa

La indicatia medicului asistenta medicala pregateste si administreaza tratamentul prescris:sedative ,calmante, si le urmareste efectul asupra organismului pacientului.

In urma ingrijirilor cu rol propriu si delegate pacientul prezinta un somn linistit, odihnitor, starea de anxietate sa redus si prezinta o stare de bine fizic si psihic

23

a-si mentine sanatatea, -creaza o senzatie de bine pacientului, -informeaza si stabileste impreuna cu pacientul un lpan de odihna si somn, -mentine conditii necesare somnului si invata pacientul sa practice tehnici de relaxare si exercitii respiratorii, -creeaza un climat de incredere si incurajeaza pacientul fizic si psihic

24

CAZUL II CULEGEREA DATELOR NUME: M.D. Sex:M Varsta :23 ani Domiciliul: urban Ocupatia :student Religia; romano-catolic Motivele internrii: inapetenta, febra, diaforeza nocturna, cefalee , DIAGNOSTIC : LEUCEMIE MIELOIDA CRONICA Istoricul bolii: Pacient diagnosticat in urma cu 1 an cu diagnosticul de Leucemie mieloida cronica revine pentru internare in sectia de Oncologie deoarece simptomatologia regreseaza,a prezentat temperaturi crescute,inapetenta ,scadere in greutate transpiratii abundente nocturne, cefalee,stare generala alterata.Medicul curant hotaraste internarea de urgenta pentru tratament de specialitate. Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate,rezulta ca este vorba de un pacient partial dependent,care necesita ajutorul asistentei medicale pentru satisfacerea urmatoarelor nevoi prioritare: Nevoia de a manca si a bea Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Nevoia de a elimina Nevoia de a evita pericolele

25

Nevoi Diagnostic de nesatisfacute nursing 1.Nevoia de a Alterarea starii manca si a bea de nutritie datorita procesului malign manifestata prin inapetenta

Obiective Pacientul sa se alimenteze sis a se hidrateze normal, sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional

PLAN DE NURSING CAZUL I I Leucemie limfatica cronica Interventii proprii Interventii delegate Asistenta: -asigura un microclimate favorabil si linistitor in timpul meselor, -asigura pacientului un regim alimentar bogat in proteine si vitamine:carne,legume si fructe proaspete, -stimuleaza apetitul pacientului prin servirea cu cantitati mici de alimente preferate de acesta prezentate intr-un mod cat mai apetisant, -incurajeaza pacientul cu privire la contributia alimentelor in procesul de vindecare, - explica pacientului importanta renuntarii la obiceiurile daunatoare sanatatii, -evita mirosurile Asistenta la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul prescris (vitamine:B1,B6 B12,C,Ca,) si serveste pacientul cu tot ce are nevoie. Alimenteaza si hidrateaza pacientul pe cale parenterala prin administrare de solutii perfuzabile(Glucoza 10%,Solutie Ringer) Recolteaza probe de sange si urina pentru examene de laborator

Evaluare In urma ingrijirilor cu rol propriu si delegat pacientul reuseste sa constientizeze ca trebuie sa se alimenteze in limite normale pentru a ajuta procesul de vindecare ,este echilibrat nutritional si hidroelectrolitic

26

2. Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

Hipertermie manifestata prin febra ridicata( T=39,7*C)

Pacientul sa prezinte temperature corpului in limite normale. Pacientul sa hie echilibrat hidroelectrolitic

dezagreabile prin curatare riguroasa si aerisire a salonului, -explica pacientului necesitatea efectuarii tehnicilor si interventiilor Asistenta : -asigura un microclimate corespunzator cu salon curat ,aerisit si cu temperature optime 22*C, -asigura pacientului imbracaminte lejera de culoare deschisa, schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie, -aplica pacientului comprese reci,il frictioneaza sidaca este cazul il impacheteaza in cearceaf umed la temperature camerei, -serveste pacientul cu cantitati mari de lichide(ceaiuri indulcite vitaminizante sau apa plata pentru a compensa

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul prescris (antitermice,calmante) si urmareste efectul acestora asupra organismului pacientului

In urma ingrijirilor cu rol propriu si delegate hipertermia s-a diminuat(T=37,7*C), pacientul prezinta temperature corpului in limite normale si este echilibrat hidroelectrolitic

27

3.Nevoia de a elimina

Alterarea eliminarilor din cauza febrei manifestata prin diaforeza

Pacientul sa nu mai prezinte diaforeza abundenta sis a fie echilibrat hidroelectrolitic

pierderile de apa din organism) -mentine igiena tegumentelor, -calculeaza zilnic bilantul hidric, -masoara temperature de mai multe ori pe zi si noteaza valorile obtinute in foaia de temperature, -monitorizeaza functiile vitale. Asistenta : -determina pacientul sa consume zilnic o cantitate suficienta de lichide, -ajuta pacientul sa-si mentina tegumentele curate prin efecuarea toaletei, -daca pacientul nu poate pregateste materialele pentru baie,protejaza patul cu musama si il izoleaza cu un paravan, -spala tegumentele si schimba lenjeria de patsi de corp de cate ori este nevoie,

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos (antipiretice, hidrateaza pe cale parenterala pacientul prin perfuzii cu glucoza hipertona vitamine,electroliti,ser fiziologic,solutie de ringer)

In urma ingrijirilor proprii si delegate pacientul nu mai prezinta diaforeza datorita scaderii febrei si este echilibrat hidroelectrolitic

28

4. Nevoia de a Disconfort fizic evita percolele din cauza proliferari celulare anormale manifestata prin cefalee

Pacientul sa nu mai prezinte cefalee si sa prezinte o stare de bine din punct de vedere fizic si psihic

-mentine igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale, -asigura pacientului imbracaminte usoara si lejera care sa fie comoda, -incurajeaza pacientul sa-si esprime sentimentele in legatura cu problema sa, -explica pacientului necesitatea tehnicilor, Asistenta: -asigura microclimat corespunzator in salon prin aerisire si curatare giguroasa, - ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale, -foloseste metode de relaxare, -asigura conditii de mediu adecvate(salonizolat si linistit), -incurajeaza pacientul sa comunuce cu cei din jur si s a-si exprime nevoile, -explica pacientului

La indicatia medicului asistenta medicala pregateste si administreaza tratamentul prescris:sedative ,calmante, si le urmareste efectul asupra organismului pacientului.

In urma ingrijirilor cu rol propriu si delegate durerile de cap ale pacientului au scazut in intensitate ,iar acesta incepe sa fie echilibrat din punct de vedere psihic

29

necesitatea efectuarii tehnicilor si investigatiilor necesare, -monitorizeaza zilnic functiile vitale si le noteaza in foaia de observatie, - invata pacientul sa foloseasca mijloace de autoaparare fata de persoanele cu risc sporit.

30

CAZUL III CULEGEREA DATELOR Copilul P.R. n vrst de 3 ani provenit din mediul rural, dintr-o familie modesta cu 2 copii, prezint la domiciliu n urm cu 2 zile febr, inapetenta, scadere in greutate, diaforeza, insomnie motiv pentru care se prezint la Servici ul de Primire Urgente al Spitalului de copii unde in urma examinarii si rezultatelor analizelor de specialitate se recomanda parintilor internarea pentru precizare de diagnostic si tratament de specialitate. Diagnostic prezumtiv:Suspect leucemie limfocitara Antecedente personale: copil nscut la 9 luni, cu greutatea de 3000 g, talia =50 cm, alimentat natural 3 luni, apoi cu lapte vac, a efectuat toate vaccinrile conform vrstei. Antecedente patologice Amigdalite repetate, Stari febrile repetate rebele la tratament Din analiza datelor culese si a examenelor clinice effectuate, rezulta ca este vorba de un pacient partial dependent,care necesita ajutorul asistentei medicale pentru satisfacerea nevoilor fundamentale nesatisfacute : Nevoia de a elimina Nevoia de a manca si a bea Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale Nevoia de a dormi si a se odihni

31

PLAN DE NURSING CAZUL III Nevoi nesatisfacute 1.Nevoia de a elimina Diagnostic de nursing Alterarea eliminarilor din cauza febrei manifestata prin diaforeza Obiective Copilul sa nu mai prezinte tranppiratii abundeente si s a fie echilibrat hidroelectrolitic Interventii proprii Asistenta: -asigura un microclimat corespunzator cu salon aerisit , - pregateste materialele pentru efectuarea toaletei, -protejaza patul cu musama si aleza, - efectueaza toaleta copilului insistand in regiunea plicilor si in spatiile interdigitale, -asigura copilului imbracaminte usoara,comoda si deschisa la culoare, -schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie , -administrez copilului lichide ,ceaiuri indulcite si vitaminizate sau apa plata, Interventii delegate -pregateste si administreaza medicatia prescrisa de medic: antipiretice, -hidrataza copilul pe cale parenterala prin administrare de perfuzii Evaluare In urma ingrijirilor cu rol propriu si delegat transpiratiile copilului au scazut in intensita si este echilibrat hidroelectrolitic

32

2. Nevoia de a manca si a bea

Alterarea starii de nutritie din cauza procesului malign manifestata prin inapetenta si scadere in dreutate

Copilul sa se alimenteze si hidrateze normal,sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. Copilul sa depuna in greutatea ponderala

3.Nevoia de a mentine

Hipertermie manifestata

Copilul sa prezinte

Asistenta : - asigura un regim variat,bogat in protein si vitamine:carne ,legume si fructe proaspete, -stimuleaza apetitul prin cantitati mici de alimente preferate de catre copil si prezentate in mod apetisant, -incurajaza copilul cu privire la contributia alimentelor in procesul de vindecare, -asigura un microclimat linistitor in timpul meselor, -evita mirosurile dezagreabile prin curatarea salonului, -explica copilului necesitatea efectuarii interventiilor si tehnicilor -cantareste zilnic copilul si ii monitorizeaza functiile vitale. Asistenta : -asigura un microclimat

La indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul prescris (vitamine:B1,B6, C,Ca) si serveste copilul cu tot ce are nevoie Alimenteaza si hidrateaza copilul pe cale parenterala prin administrare de solutii perfuzabile si electroliti (ex:Glucoza 5 %,Solutie Ringer) Recolteaza probe de sange si urina pentru analize de laborator

In urma ingrijirilor co rol propriu si delegate copilul se alimenteaza si se hidrateaza in limite normale si este echilibrat hidroelectrolitic.Pacientul creste in greutate (1 kg in 3 zile)

-la indicatia medicului In urma ingrijirilor La indicatia medicului proprii si delegate febra a
33

temperature prin febra corpului in ridicata limite normale T=39*C

temperatura corpului in limite normale sis a fie echilibrat hidroelectrolitic

4. Nevoia de a Dificultatea de dormi si a se a dormi si a se odihni odihni manifestata

Copilul sa aiba un somn odihnitor, si sa prezinte o stare

corespunzator in salon:curat,aerisit,cu temperatua optima 22* C mentine igiena tegumentelor, -aplica copilului comprese reci,iar dupa caz ii efectueaza impachetari reci, -hidrateaza copilul cu lichide multe vitaminizate pentru a compensa pierderile de apa din organism datorita febrei, -schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie, - calculeaza bilantul ingestie -excretie zilnic si il noteraza in foaia de observatie, -masoara de mai multe ori pe zi temperature si alcatuieste curba termica Asistenta: -asigura microclimat corespunzator in salon prin aerisire,

asistenta pregateste si administreaza tratamentul medicamentos si urmareste efectele sale asupra organismului copilului recolteaza probe de sange si urina pentru examene de laborator

scazut in intensitate, copilul prezinta temperatura corpului in limite normale si este echilibrat hidroelectrolitic

La indicatia medicului asistenta medicala pregateste si administreaza

In urma ingrijirilor cu rol propriu si delegate copilul prezinta un somn linistit, odihnitor, si
34

prin insomnie

de bine fizic si psihic

-asigura confort si mentinerea linistea pe timpul noptii, -planifica interventiile astfel incat acestea sa fie minime pe timpul noptii, -linisteste copilul prin metode de relaxare si de jocuri usoare , -explica copilului necesitatea efectuarii tehnicilor, - mentine conditii necesare somnului si invata copilul tehnici de relaxare.

tratamentul prescris prezinta o stare de bine ;sedative usoare si fizic si psihic urmareste efectul acestora asupra organismului copilului

35

Concluzii

Boala canceroas ( leucemiile) este indiscutabil una din marile probleme ale medicinii moderne. Contrar prejudecilor care mai dinuie n rndul populaiei i chiar n anumite cercuri medicale, aceast boal este curabil i, n multe cazuri, chiar vindecabil, Pronosticul depinde de mai muli factori, dintre care cel mai important este prevenirea sau profilaxia, urmat de diagnosticul precoce i de tratamentul corespunztor, competent i cu mijloace clinice moderne. Apariia cancerului poate fi determinat de numeroi factori endogeni i de mediu. S amintim doar civa: poluarea aerului, apei i solului, expunerea necontrolat la radiaiile solare, obiceiurile nesntoase (fumatul, alcoolul, alimentaia neadecvat), n procesul de prevenire a cancerului un rol important l are i profilaxia secundar (controalele periodice dup o anumit vrst: col uterin, sn, rect, prostat). Nu mai puin important este educaia sanitar a populaiei. Al doilea element n aceast lupt este diagnosticul precoce. Tratamentul propriu-zis, care i el trebuie s fie instituit ct mai repede, trebuie s fie condus de specialiti n oncologie, care s dispun de aparatur modern, cu toat gama de iradieri i medicaie de ultim or. Leucemiile sunt din ce in ce mai comune si un tratament concret nu exista de aceea cred ca cel mai important este profilaxia. Din metodele de profilaxie cele mai cunoscute este o alimentatie sanatoasa. Intr-o lume plina de chimicale acest lucru pare imposibil. Evitarea alimentelor bogate in E-uri este poate cel mai usor de realizat.

36

Bibliografie

Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului Editura Medical 1987 Bruckner I., Medicin interna Editura Medical1980 Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974 Corneliu Borundel - Manual de Medicina Interna Pentru Cadrele Medii Editura ALL 2008 P. P. Groza -Fiziologie Editura medicala, Bucuresti, 1991 I.Ichim i colaboratori - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Editura CISON, Bucuresti, 2001 Carol Mozes - Manual de Medicina Interna Specialitati nrudite si

ngrijiri paliative, Editura Bucuresti,1998. - Radiodiagnostic, Radioterapie si Anatomie functionala. Editura Bucuresti, 1997. - Breviar de exporari functionale si de ngrijiri speciale acordate bolnavului Editura Viata Romneasca, Bucuresti, 1997. - Tehnici de ngrijire a bolnavilor Editura Medicala1974. - Anatomia i fiziologia omului , Editura Corint, Bucureti 2001 L. Morariu si colaboratorii - Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si bolnav - nursing Editura universal, Bucureti Titirc L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanu E.,Balt G.,Zamfir M.,Ivan M.,Ardeleanu M.,Pesek M., Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 2001 Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura Viaa Romneasc, Bucureti 2008 Voiculescu M., Medicin generala Bucureti 2004.
37

Editura Viaa Romneasc,

38

39

40

41

42