Sie sind auf Seite 1von 22

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

MODUL 11 - Verificarea calitatii materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite din industria de morarit, panificatie si produse fainoase CUPRINS: Capitol A. Tehnologia moraritului 1. Materii prime prelucrate 2. Descrierea procesului tehnologic 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. Receptia cantitativa, calitativa Operatii dinaintea depozitarii cerealelor Depozitarea cerealelor Pregatirea pentru macinarea Curatirea masei de cereale de corpuri straine Curatirea suprafetelor boabelor Conditionarea cerealelor Procedee de macinare Sisteme de macinis Schema tehnologica de macinare a boabelor de grau

2.4.1. 2.4.2. 2.4.3. 2.5. 2.5.1. 2.5.2. 2.5.3. 3.1.

Macinarea cerealelor

3. Crupele de cereale Crupele de porumb

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Capitol A. Tehnologia moraritului 1. Materii prime prelucrate Materii prime: cerealele grau, secara, orzul, orezul, porumbul- care datorita continutului ridicat de amidon se mai numesc si produse agricole amidonoase. Industria moraritului- produce sortimente de faina de grau , secara, orez, malai, necesare consumului alimentar. fainii Graul cereala folosita la obtinerea destinate produselor de panificatie, a

crupelor sub forma de gris si arpacas; a fulgilor , a expandatelor, a platizatelor de tipul pufarinului. Se cultiva in tara noastra : grau comun sau grau moale grau de paine -folosit la obtinerea fainii pentru : paine, biscuiti, produse de franzelarie, patiserie. Grau tare ( sticlos) grau dur din care se obtine faina pentru paste fainoase Caracteristici ale bobului de grau : Descriere : dimensiuni medii : - 68 mm lungime ; - 2,53,5 mm grosime. culoare : rosiatic sau galbuie

Modul 11 -

Cap. A Tehnologia moraritului

are o adancitura ( santules) pe partea ventrala si un smoc de

perisori( barbita) slab vizibili la unul din capete (Fig 1).

Fig 1. Sectiune longitudinala a bobului de grau Structura morfologica a bobului de grau (Fig.1) Graul se compune din: - coaja sau tegument sau invelisul - stratul aleuronic format din celule mari, pereti grosi sectiune patrata; - endospermul este format din celule pline cu graunciori de amidon si celule proteice; - embrionul germenele este situat sub invelis, la partea inferioara, usor lateral. Compozitia chimica a bobului de grau:(Fig.2)

Fig 2. compozitia chimica a bobului de grau

Porumbul (Fig.3)

Utilizare: - obtinerea malaiului- din porumb obisnuit sau cu bobul tare si endospermul sticlos la periferie

Modul 11 sau dinte de cal

Cap. A Tehnologia moraritului

- obtinerea pufuletilor si fulgilor de porumb din porumb fainos si sticlos

Structura morfologica a bobului de porumb: (Fig.4)

Fig 3. Porumbul Secara (Fig.5)

- este o cereala panificabila; - are boabe mai lunguiete decat graul, si mai subtiri; - culoarea: verzuie/galben cenusie; Orzul (Fig.6) se foloseste in cantitate mai mica la obtinerea fainii, si in cantitati mai mari pentru fabricarea crupelor ( arpacas); este imbracat in palei, are culoarea galben-pai, galben roscat sau cenusiu inchis; este alungit, bombat la mijloc, ascutit la capete. Orezul (Fig. 7)

Modul 11 rar pentru obtinerea fainii;

Cap. A Tehnologia moraritului

se foloseste cu boabe decorticate si slefuite, sub forma de grisuri si mai bobul e imbracat in pleve galbene, galben roscate.

2. Descrierea procesului tehnologic de obtinere a produselor finite din industria moraritului Fazele tehnologice sunt: Receptie cantitativa si calitativa a cerealelor Operatii dinaintea depozitarii cerealelor Depozitarea cerealelor Pregatirea cerealelor pentru macinare se realizeaza in curatatoria morii Macinare se realizeaza in moara propriu- zisa Ambalare, livrare- se realizeaza in sectia de ambalare, depozitare produs finit.

SILOZ DE CEREALE -tarar-aspirator

CURTTORIE -separator-aspirator -separator magnetic -trior cilindric -decojitor -aparat de uscare -timocuri de odihn -periere -separator cascad -rezervor srot I

MOAR -valturi -dislocatoare -site plane -masini de gris -filtre OMOGENIZARE SILOZ FIN

LABORATOR SECTIE DE NTRETINERE BIROU TEHNICADMINISTRATIV

LIVRARE Fig.8 Schema de legaturi intre sectiile morii 5

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Fig.9 Diagrama de pregatire pentru macinis

Modul 11 GRU

Cap. A Tehnologia moraritului

Receptie cantitativ si calitativ Separare initial a corpurilor strine Uscare (50-55oC/60-90min.) Depozitare Omogenizarea cerealelor Separarea corpurilor strine CORPURI STRINE Descojire-desprfuire Splare-zvntare Odihn (8-10h) Conditionare la cald Odihn (4-6h) Descojire propriu-zis Periere Udare superficial Odihn (0,5h) PRAF NEGRU GRU CONDITIONAT PRAF ALB

Fig. 10 Schema procesului tehnologic de depozitare i pregtire a cerealelor pentru mcini

2.1. Receptie cantitativa si calitativa a cerealelor Primirea cerealelor se face dupa normative obligatorii atat pentru unitatile care primesc , cat si pentru cele furnizoare. Receptia cantitativa se realizeaza cu cantare bascula sau cantare automate; 7

Modul 11 analize organoleptice analize fizico-chimice analize ale indicilor , insusirilor tehnologice. se fac partide, cat mai omogene de cereale; se face depozitarea; se stabileste gradul de extractie a fainii.

Cap. A Tehnologia moraritului

Receptia calitativa consta in determinarea indicilor calitativi prin:

In functie de acesti indici:

2.2. Operatii dinaintea depozitarii cerealelor In vederea depozitarii, dupa receptie se executa: separare primara a corpurilor straine = precuratire uscarea pana la umiditate optime

2.2.1. Precuratirea cerealelor Efecte negative a impuritatilor existente in masa de cereale: - infundarea instalatiilor; - favorizeaza dezvoltarea insectelor, boli in timpul depozitarii; - ocupa spatiul de depozitare; - ingreuneaza evacuarea din celule. Pentru eliminarea acestor efecte negative, se realizeaza precuratirea cerealelor ( curatire partiala) se elimina 25% din impuritati. Impuritatile sunt : bulgari de pamant, pietre, paie, pleava, praf, spice. Utilajul utilizat este separatorul aspirator tararul.( Fig.11)

Modul 11 SEPARATORUL ASPIRATOR (TARAR)

Cap. A Tehnologia moraritului

Principiile care stau la baza funcionrii acestui utilaj sunt: separare dup mrime; separare dup nsuiri aerodinamice; separare dup proprieti magnetice

1- carcasa utilajului 2- camera tampon de alimentare 3- fante pentru ptrunderea aerului 4- racord la reeaua de aspiraie 5- racord alimentare 6- caset cu ciururi

7- ciururi 8- bile de cauciuc sau perii 9- ax de comand 10- excentric 11- racord evacuare gru curit 12- lame elastice 13,13- canal de circulaie a aerului cu impuriti uoare

14- camer de decantare 15- obstacole 16,16- clapete pentru reglarea debitului de aer 17- magnet permanent 18- racord evacuare impuriti grosiere 19- racord evacuare impuriti mai puin grosiere

2.2.2. Uscarea cerealelor - umiditatea este un indice de calitate important - valori normale ale umiditatii: 14...15% ! Depasirea valorii normale a umiditatii duce la declansarea proceselor nedorite: incingere, mucegaire, alterare, incoltire. 9

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Uscarea consta in migrarea umiditatii din interiorul bobului catre exterior. Tipuri de uscare: - naturala prin utilizarea caldurii solare - artificiala cu instalatii. 2.2.3. Omogenizarea cerealelor - consta in formarea unui lot de cereale cu anumiti indici calitativi, prin amestecul intre 2 sau mai multe cantitati cu indici calitativi diferiti. Lotul obtinut = partida sau povara de macinis 2.3. Depozitarea cerealelor - Se face pe loturi si calitati Scop: - pentru asigurarea functionarii continue a intreprinderii pe o perioada de minim 2..3 luni. Granele obtinute din culturi au diferite calitati si proprietati de panificatie. Depozitarea lor se face separat in functie de indicii calitativi, proces ce poarta denumirea de lotizarea cerealelor. Din punct de vedere tehnologic, granele se impart in: slabe se utilizeaza numai in amestec cu cele superioare superioare nu pot fi macinate separat , sunt utilizate pentru ameliorarea calitatii granelor slabe bune- pot fi macinate si panificate

2.4. Pregatirea pentru macinare Consta in : - curatirea masei de cereale de corpuri straine; - curatirea suprafetelor boabelor; - conditionarea cerealelor. 2.4.1. Curatirea masei de cereale de corpuri straine Masa de cereale contine 1..3% impuritati boabe de alte cereale. 10 (corpuri straine: - negre precum seminte de buruieni, pamant, pietris; - albe precum: boabe atacate, sparturi,

Modul 11 2.4.2. Curatirea suprafetelor boabelor

Cap. A Tehnologia moraritului

Masa de cereale contine in afara corpurilor straine si particule fine, aderente pe suprafata boabelor: particule de praf, microorganisme, taciune. Indepartarea acestor impuritati se face prin: operatii de descojire- periere si spalare sau prin procedeul uscat si umed

Procedee de descojire: descojire moale sau primara in urma careia se pastreaza integral invelisul si embrionul; se indeparteaza praful si microorganismele Mod de realizare: descojirea consta in frecarea boabelor intre ele si de mantaua cilindrica a descojitorului. Aceasta descojire poarta numele de descojire neagra iar impuritatile separate poarta denumirea de praf negru. embrion. Se mai numeste si descojire secundara sau propriu- zisa si este usurata de umectarea prealabila a boabelor urmata de inmagazinare in celule de odihna ( unde straturile se separa mai usor de bob). Acest tip de descojire se numeste descojire alba si impuritatile eliminate poarta denumirea de praf alb. Perierea cerealelor se face cu peria de grau, pentru a indeparta partile de grau desprinse de bob, care mai sunt inca aderente acestuia. In fluxul tehnologic, masina de periat se monteaza dupa descojitor. 2.4.3. Conditionarea cerealelor - consta in prelucrarea cerealelor cu apa sau cu apa si caldura Scop: pentru imbunatatirea proprietatilor de macinis, si cresterea calitatii glutenului. Descojire intensiva consta in indepartarea prafului aderent,

perisorilor, microorganismelor, a unei parti din invelisurile exterioare si din

11

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Conditionarea la rece conditionare cu apa- si consta in umezirea boabelor pentru a le aduce la o umiditate optima. Pentru patrunderea apei in bob, este necesara o perioada de timp = timp de odihna al bobului ( 12..14 ore). Conditionarea la cald hidrotermica se utilizeaza pentru granele de slaba calitate ! - tratarea la cald favorizeaza patrunderea apei in boabe Se realizeaza in 2 trepte : 1- umezirea boabelor la masina de spalat 2- tratament termic in interiorul unei coloane de conditionare, dupa care este trimis in celule de odihna unde ramane 60...90 minute Un procedeu modern conditionarea cu abur- se produce simultan atat

umezirea cat si incalzirea. Conditionarea sub vid intr-un spatiu inchis incalzit, se mentine la o

anumita presiune cu pompa de vid. Dupa efectuarea operatiilor de curatire si conditionare, se face stocarea masei de boabe de grau. Timpul de stocaj este de cel putin 24 de ore si se face intr-un numar de 3...6 celule, prevazute la golire, cu aparate de procentaj pentru a face un nou amestec inainte de inceperea procesului de macinis. 2.5. Macinarea cerealelor

Secia de mcini sau moara propriu-zis este locul unde grul se transform n fini, germeni, tr i n procent redus gri comestibil. n secia de mcini au loc dou operaii importante: mcinarea cerealelor realizat cu ajutorul valurilor i dislocatoarelor,; cernerea produselor rezultate la mcini care se realizeaz prin site

plane i maini de gri. Utilajele ajuttoare sunt cele de la transportul pneumatic: ventilatoare de nalt presiune, cicloane de descrcare, baterii de cicloane pentru filtrare i filtre cu ciorapi textili. Transportul mecanic se face cu necuri i elevatoare iar sistemul de ventilaie este format din ventilatoare de joas i medie presiune i filtre. 12

Modul 11 2.5.1. Procedee de macinare

Cap. A Tehnologia moraritului

In procesul de macinare se folosesc in principal: - mori cu valturi cu principiu de functionare continua - mori cu pietre- functioneaza prin frecarea boabelor intre cele doua suprafete formate de cele doua pietre, - macinarea cu dislocatoare ( finisorul de tarate) care disloca invelisurile boabelor prin lovire - detasoarele morile cu ciocanele, cu ajutorul carora se obtin produse cu o granulatie grosiera. 2.5.2. Sisteme de macinis Pentru transformarea cerealelor in faina, malai, se folosesc mai multe sisteme de macinis, clasificate dupa: materia prima folosita numarul de treceri prin utilajele de macinare dezvoltarea regimului tehnologic destinatia macinisului numarul de sortimente de faina sau malai.

Dupa materia prima folosita se poate obtine: - macinis pentru grane sticloase - macinis pentru grane fainoase Dupa numarul de treceri prin utilaje de macinare, se obtine: - macinis scurt ce consta intr-o singura trecere a boabelor prin utilajul de maruntire. Se obtine faina integrala si presupune un reglaj foarte strans intre organele active (valturi). - macinis repetat consta in trecerea boabelor si produselor intermediare rezultate prin mai multe maruntiri repetate si cuprinde toate fazele unui proces tehnologic de macinare. In functie de dezvoltarea regimului tehnologic aplicat se poate obtine: 13

Modul 11 redus de macinare;

Cap. A Tehnologia moraritului macinis simplu, bazat pe un singur proces de srotare urmat de unul macinis dezvoltat, cuprinde partial sau in totalitate fazele unui proces

de macinare (srotare, sortare grisuri, dunsturi, curatire, desfacere si macinarea produselor intermediare. Dupa destinatia macinisului macinis cu regim de prestatie destinat deservirii populatiei rurale; macinis comercial destinat pentru asigurarea populatiei de la orase si macinis mixt destinat atat pentru deservirea populatiei rurale cat si

sate cu faina, malai, produse de panificatie; pentru obtinerea fainii necesara brutariilor rurale prin macinarea graului din fondul de stat. Dupa numarul de sortimente de faina sau malai, avem: macinis pe o singura extractie care permite realizarea unui singur macinis pe mai multe extractii sau pe mai multe sortimente sortiment de faina sau malai; La grau se pot realiza 2...3 extractii si anume: faina alba, semialba, neagra si 2 % gris de consum. La macinisul cu regim de prestatie se obtine o singura extractie, respectiv faina integrala, extractie 82...85% sau faina semialba, extractie 75...91,5%, in timp ce la macinisul comercial se realizeaza 2...3 extractii, respectiv 2...3 sortimente de faina, cu extractie totala de 78...81%.

14

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

2.5.3. Schema tehnologica de macinare a boabelor de grau Transformarea bobului de gru n fin se face n mai multe faze tehnologice conform schemei prezentate n fig.12. GRAU CONDITIONAT rotare Cernere Sortare GRIS si DUNSTURI Curatire GRIS si DUNSTURI Desfacere Cernere Macinare propriu zisa Cernere
FAINA NEAGR A FAINA SEMIALB A FAINA ALBA GRIS TARAT E

Control

Control

Control Ambalare Depozitare Livrare

Omogenizare Omogenizare Omogenizare

Fig.12 Schema tehnologica de macinare a boabelor de grau

rotarea este faza tehnologica in care are loc zdrobirea si

maruntirea treptata a boabelor sub forma de particule de dimensiuni diferite si detasarea endospermului de invelis (fig. 13)

15

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Fig. 13 Fragmente rezultate la srotarea graului


1- bob de grau inainte de srotare,2- srot mare, 3- srot mic, 4- gris mare, 5- gris mijlociu, 6- gris mic, 7- dunst aspru, 8- dunst fin, 9- faina.

Maruntirea se face trecand boabele si apoi sfaramiturile acestora printre valturi iar particulele rezultate variaza ca marime, de la sparturi mai mari de jumatate de bob pana la particule de faina cu granulatie foarte fina. Cu cat numarul de srotari va fi mai mare, cu atat maruntirea va fi mai fina. Atunci cand se urmareste obtinerea unei cantitati mai mari de faina superioara, se fac pana la 7 srotari succesive. Produsele rezultate de la srotare se numesc produse intermediare, fig 13. Valtul de moara (fig.14) este un utilaj modern, complet mecanizat si automatizat, folosit pentru operatiile de maruntire. Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare. Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda, alegerea facundu-se in functie de procesul tehnologic. Fig.14 Astfel, daca tavalugii se folosesc pentru sfaramarea boabelor si separarea

endospermului de invelis, suprafata va fi rifluita (fig.15), iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm in faina Fig.15 (maruntirea grisurilor si a dunsturilor curatite), suprafata va fi neteda.

16

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

rotarea granelor fainoase duce la obtinerea unei cantitati mai mici de grisuri mari si mijlocii in schimbul unei cantitati mai mari de grisuri mici, dunsturi si faina. Sortarea ( cernerea)

- este faza in care particulele de endosperm obtinute la srotare, cu o granulozitate mai mare dacat a fainii , se supun unei sortari prin cerere, pe clase de marime. Operatia este cunoscuta si sub denumirea de sortarea grisurilor si dunsturilor rezultate la srotare. Divizarea are loc in toate fazele procesului tehnologic, la pasajele de srotare, desfacere si la macinarea propriu-zisa. Pentru sortarea amestecului se folosesc mai multe procedee, tipuri de utilaje. Cele mai folosite sunt: sortarea prin cernere sortarea pneumatica. o fractiune care trece prin orificiile sitei cernut o fractiune care nu trece prin orificiile sitei refuz.

La sortarea prin cernere, se obtin functie de marime, doua fractiuni:

Cernerea se realizeaz prin micare (rectilinie-alternetiv sau circular) n plan orizontal a suprafeei cerntoare, micare provocat de un ax orizontal sau vertical excentric.

Fig. 16 Schema operaiei de cernere


a-sit cu un cernut i un refuz; b- sit cu dou cernuturi i un refuz; c- sit cu trei cernuturi i un refuz

17

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

In morile moderne, in care se folosesc pentru cernere site patrate cu un numar mare de rame pentru economie de utilaje, spatiu constructiv si energie, nu se mai folosesc pasaje separate de sortare, operatia fiind efectuata de pasajul de cernere al srotului respectiv.

Fig. 17 Schema sortarii grisurilor cu site cu rame patrate Fiecare valt e urmat de o sita formand impreuna un pasaj tehnologic. Industria romaneasca construieste site plane de 6 si 8 pasaje cu cate 12 si 16 rame cu site. Numerele de sita sunt conventonal recunoscute pe plan mondial si reprezinta numarul de ochiuri pe un centimetru liniar (n) divizat cu 4 ( adica n/4) sau numarul de ochiuri pe ol liniar englez ( 25,4 mm) divizat cu 10 (n/10). Astfel, sita de matase numarul 8xxx, are 32,5 ochiuri pe centimetru, sau 82,5 ochiuri pe tol si aplicand relatia se obtine: n/4= 32,5/4= 8,12 n/10= 82,5/10= 8,25 18

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Numarul sitei nu reprezinta marimea orificiului prin care se cerne produsul. Tipul de faina este dat de continutul mineral (cenuse) x1000. De exemplu: tipul de faina 1350 are 1,35 continut mineral. Curatirea grisurilor si a dunsturilor

- urmareste pregatirea particulelor intermediare pentru transformare in fainuri de calitate superioara. Grisurile rezultate in fazele tehnologice anterioare contin in masa lor o cantitate de faina si invelisuri sub forma de particule independente, ce trebuie separate si dirijate in diferite puncte, corespunzatoare calitatii lor. Cernerea se realizeaza dupa marime si masa specifica, deci folosind masinile de cernut combinate cu actiunea aerului. In afara fractiunilor de gris destinate fabricarii fainii, in procesul curatirii se fabrica si grisul pentru consum direct. Desfacerea grisurilor

- este faza tehnologica prin care se urmareste desfacerea unor particule provenite din faze anterioare, in vederea separarii particulelor de endosperm curat si detasarii particulelor de invelis de endosperm. Desfacerea se realizeaza prin actiunea valturilor asupra particulelor de gris. Macinarea propriu-zisa este faza in care toate particulele provenite din endosperm sunt

transformate in fainuri, iar resturile de invelis raman sub forma de tarate. Deci, macinarea este faza in care prin maruntirea fina mult mai activa a grisurilor si a dunsturilor curatite, cu ajutorul valturilor, urmata de cernere, se obtine masa principala de faina. Macinarea se face treptat , prin trecere succesiva, la mai multe valturi a produselor mai mari rezultand faina si tarate, datorita presarii produselor intre valturi si in mica masura datorita frecarii dintre valturi si produse.

19

Modul 11 Controlul si omogenizarea fainii

Cap. A Tehnologia moraritului

Controlul fainii la sfarsitul procesului de macinis, se face pentru a inlatura unele abateri de la conditiile de calitate. Se executa printr-o noua cernere cu site, apoi un control cu magneti, efectuat pentru a indeparta particule metalice si in final un control pentru a depista si a distruge insectele si ouale acestora. Pentru ca faina rezultata la fiecare pasaj si chiar la fiecare sita este de calitati diferite, pentru a obtine produse finite omogene, cu aceiasi indici de calitate se impune operatia de omogenizare fig. a fainii care se executa in doua etape. In prima etapa se omogenizeaza faina curenta colectata de la sitele plane, realizata in masa cu transportorul elicoidal. A sectia de omogenizare cu instalatii si celule special construite. doua etapa se omogenizeaza faina produsa anterior cu cea din productia curenta, executata in

Fig. 18 Celula de amestec Ambalarea fainii

Ambalarea fainii ain pungi se face in masini automate. Depozitarea fainii

Depozitarea se realizeaza in conditii optime de umiditate, temperatura pentru a asigura calitatea acestora. 20

Modul 11 3. Crupele de cereale

Cap. A Tehnologia moraritului

Categorie de produse alimentare provenite din cereale, mazare, linte macinate cu granulatie mare sau descojite. 3.1. CRUPELE DE PORUMB (MALAI) Dupa destinatie, crupele de porumb se impart in: o Crupe pentru mamaliga o Crupe pentru pufuleti o Crupe pentru fulgi. Porumbul folosit pentru obtinerea crupelor trebuie sa aiba bobul cornos, sa fie rezistent la macinare si sa produca un procent minim de faina. Masa de boabe nu trebuie sa contina spartura iar umiditatea optima este de 15...16%. Se executa mai intai separarea impuritatilor si uneori operatiile de conditionare hidrica sau hidrotermica. Crupele se pot obtine din porumb nedegerminat, cand pregatirea presupune numai separarea impuritatilor, sau din porumb degerminat cand se pot efectua si operatii de conditionare hidrica sau hidrotermica. Separarea impuritatilor (matase, pleava, ciocalai)

- se face prin cernere si aspirare dupa marime, proprietati aerodinamice, insusiri magnetice si masa specifica. Conditionarea hidrica

se face numai la porumb a carui umiditate nu depaseste 15 %. Practic se

face o umectare cu apa rece sau calda si urmeaza odihna timp de 1...8 h, pentru a se putea separa mai bine germenele de restul bobului. Daca crupele se obtine din porumb nedegerminat , operatiile principale sunt: macinarea si sortarea.

21

Modul 11 mijlocii, mici, dunsturi si o cantitate mica de faina. Macinarea

Cap. A Tehnologia moraritului

Prin macinarea porumbului, se obtine un amestec format din grisuri mari,

- consta intr-o srotare scurta, formata din 2 pasaje, prin care se obtine granulatia necesara produsului, urmata de cernere. Obtinerea crupelor din porumb degerminat este un procedeu nou, care permite valorificarea germenilor pentru obtinerea uleiului comestibil. Crupele pentru pufuleti Se obtin din porumb degerminat. Pentru a fi transformate in pufuleti, crupele se supun unui proces de expandare la temperaturi inalte. In acest scop, crupele trebuie sa aiba o granulatie cat mai uniforma, continutul de grasime sa nu depaseasca 1%. Crupele pentru fulgi Se obtin din porumb degerminat. Nu trebuie sa contina particule de faina si nici de invelis.

22