You are on page 1of 41

Pag.

Argument.......2

Cap I.PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE DELTEI DUNARII...3 1.1.Localizarea geografica.....5 1.2.Relief........9 1.3.Clima..11 1.4.Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii.......13 Cap II.ZONE SI SPECII ACVATICE PROTEJATE DIN DELTA DUNARII...........................................................................................................14 2.1.Conservarea biodiversitatii.......14 2.2.Conceptul de arii protejate........18 2.3.Problema speciilor protejate in Romania/Delta Dunarii......23 Cap III.CONTROLUL CALITATII APEI IN DELTA DUNARII...24 3.1.Lucrari hidrotehnice-un pericol pentru Delta Dunarii.......24 3.2.Poluarea cu metale..25 3.3.Influenta pesticidelor asupra organismelor acvatice......29 Cap IV.DECLINUL SPECIILOR....33
Concluzii.36 Bibliografie.....37 Anexe.......38

ARGUMENT
Motivaia alegerii acestei teme de atestare are la baz mai multe considerente dintre care menionez: -necesitatea evidenierii resurselor naturale; -sublinierea importanei ariilor naturale protejate. O arie protejat reprezint o suprafa terestr i marin dedicat n special proteciei i meninerii diversitii biologice i a resurselor naturale i culturale asociate i gospodrite legal sau prin alte mijloace eficiente. Consider c printre aspectele spinoase cu care se confrunt omenirea zilelor noastre este i aceea a integrrii ei n mediul nconjurtor, n condiiile n care, n ofensiva nentrerupt de cucerire a resurselor naturii, omul risc adeseori de a se ndeprta de ea. Modul de utilizare defectuos i proasta distribuire a resurselor constituie un aspect important al ,,crizei mediului nconjurtor. Conservarea biodiversitii a devenit sau ar trebui s devin, una din cele mai urgente i importante probleme ale omenirii. Este interesant faptul c, dei omenirea i d seama i recunoate pierderile de resurse biologice i mai ales consecinele lor, totui nu se dovedete destul de hotrt pentru a le nfrunta. Aa se explic de ce degradarea mediului continu, iar msurile ateptate nu se ntrevd n raport cu urgenele. Dac comunitatea internaional, naional i local i dac fiecare locuitor al Terrei nu vor aciona cu promptitudine, n urmtorii 30 de ani, 70% din suprafaa Pmntului va fi serios afectat ca urmare a distrugerilor fcute de om. Numeroase specii de psri i mamifere vor disprea sau o treime din fondul piscicol mondial se va epuiza ca urmare a supraexploatrii, iar concentraia de bioxid de carbon s-ar putea dubla pna n 2050. Pierderea oricrui habitat duce inevitabil la pierderea tuturor formelor de via ce le-a adpostit.

Cap I.PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTRERISTICI ALE DELTEI DUNARII

Un tinut exotic, unde daca ai ocazia poti vedea peste 1830 de specii de copaci si plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluste, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de pasari si 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice si monumente ale naturii. Si sa nu uitam ca in apele sale traiesc 133 de specii de pesti, ce constituie o sursa importanta de hrana pentru pasari si mamifere acvatice precum si o importanta resursa stiintifica si economica. Aici vei avea ocazia sa intalnesti la un loc toate speciile vegetal-lacustre ale Europei, ce se reflecta in medii de viata multiple: vegetatia plutitoare submersa, vegetatia riverana ce se formeaza pe marginea inundabila a baltilor si lacurilor, vegetatia de pajisti a grindurilor marine, vegetatia zonelor de saraturi si a zonelor cu apa temporara. Vei vedea un tinut ce reprezinta cel mai important loc de popas pentru pasarile migratoare ce calatoresc intre regiunea tropicala si cea arctica, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. Multe dintre aceste pasari cu siguranta te vor insoti de-a lungul plimbarilor tale cu barca. In afara de speciile migratoare, aici cuibaresc si un mare numar de specii rare, ca oaspeti de vara, dupa cum altele, oaspeti de iarna, clocesc in nordul Europei si vin sa-si petreaca iarna in Delta. Aici ai ce vizita, Delta Dunarii fiind pe locul doi in Europa ca intindere, dupa delta fluviului Volga, avand aproximativ 4180 Km2 , iar dar daca luam in considerare si complexul lagunar Razim - Sinoie si limanul Dunarii, aceasta suprafata se extinde la aproximativ 5500 Km2. Delta Dunarii apartine intr-un procent de 82% Romaniei, restul fiind localizata pe teritoriul Ucrainei. Dunarea, cel de-al doilea fluviu ca marime al batrnului continent construie la ntlnirea sa cu Marea Neagra, de mai bine de 10000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa si chiar din lume, cunoscuta si ca una din marile zone umede ale planetei. Multe specii vegetale sau animale au constituit, totodata si importante resurse naturale, exploatabile economic care au atras oamenii pe aceste locuri din cele mai vechi timpuri. Asezarile omenesti nfiintate s-au bazat, n principal pe valorificarea resurselor naturale dezvoltdu-se astfel activitati economice traditionale si relatii sociale caracteristice. Cercetarile au concluzionat existenta in Delta Dunarii a cca. 5000 de specii de plante care asigura adapost si hrana la circa 300 de specii de pasari si mamifere,iar in apele ei se pescuiesc apoximativ 30 de specii de pesti. In ceea ce priveste bogatia faunei zburatoare,aceasta este data nu numai de conditiile de hrana de aici, ci si de pozitia geografica a Deltei Dunarii, care a favorizat ca pe teritoriul ei sa se intersecteze nu mai putin de cinci drumuri de migratie. In perioadele de pasaj, carduri imense de pasari trec sau pleaca de aici spre tinuturile calde pentru iernat, ca primavara ele sa vina din nou in zonele lor de cuibarit.

Aceleasi conditii prielnice sunt oferite si unor mamifere, unele foarte rare pentru fauna europeana, altele fiind cotate a fi de un interes cinegetic deosebit. Pentru linistea si refacerea lor, in Delta Dunarii s-au creat rezervatii si zone de refugiu pentru numeroase specii.

1.1 LOCALIZARE GEOGRAFICA


Delta Dunrii ,cea mai joasa si mai noua regiune de campie, este situate in partea de est a tarii la varsarea Dunarii in Marea Neagra. In partea de nord este inclusa si laguna Razim-Sinoe, avand o suprafata cumulate de 4.340 kilometri patrati.Ea este cuprinsa intre bratul Chilia la nord, bratul Sulina prin centrul Deltei si bratul Sf.Gheorghe la sud. Delta Dunarii este o unitate cu proprietati de tranzitie intre Campia Romana,a carei continuare este,Dunarea (prin hidrografie si functionalitatea sistemului hidric) si Marea Neagra (raportul intre Dunare-Mare fiind variabil in timp). Delta inainteaza in Mare in dreptul gurilor de varsare a Dunarii:la gura Chiliei se formeaza o delta secundara;la gura bratului Sf Gheorghe a aparut insula Sacalin. Fenomenul de inaintare a Deltei in detrimental marii se datoreaza cantitatii mari de aluviuni (58,7 milioane tone) transportate annual de Dunare, din care o parte se varsa in mare, iar restul se depune in cuprinsul Deltei contribuind la aluvionarea continua a ei. Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf maritime ce include teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta (Letea, Caraorman). Dupa formarea acestui system de grinduri, care au inchis golful initial, teritoriul Deltei a devenit un liman. Apoi Delta a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate, in ordinea existentei lor:Sfantul Gheorghe (cel vechi), Sulina si Chilia (cel mai recent). In present (in ultimul seloc), Delta se afla intr-un process de retragere in rest.Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte. Alititudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar alititudinea maxima de 13 m,in grindul Letea.Circa 3 % din suprafata Deltei este situate la altitudini positive si 1 % sub nivelul de 0 m.

1. Harta Deltei Dunarii zona de NV,cuprinde :


Zona Pardina Stipoc, acum uscata, speram ca prin programul de reabilitare si renaturare a Deltei sa o mai vedem vreodata inundata.Cu localitatile: Tatanir, Pardina pe bratul Chilia. Zona Tulcea Mila 23, o zona bogata in trasee turistice, cu multe lacuri, canale si localitati deltaice ca: Partizani, Ilganii de Sus, Maliuc, Vulturu, Gorgova, Mila 23 pe bratul Sulina.

Zona Tulcea Mahmudia o zona accesibila auto (pe soseaua Tulcea Dunavat), cu localitatile: Malcoci, Nufaru, Victoria, Baltenii de Sus, Bestepe, Mahmudia pe bratul Sfantu Gheorghe.

2. Harta Deltei Dunarii zona de NE,cuprinde :


Zona Campul Chiliei Musura, cu localitatile Chilia Veche si Periprava. Zona Crisan Sulina, cu localitatile Crisan si Sulina. Aici gasim Campul Chiliei, sau Grindul Chiliei, care, alaturi de Grindul Stipoc sunt grindurile de tip continental ale Deltei, ramasite ale uscatului predeltaic. Totodata aici se afla Grindul Letea, probabil cel mai cunoscut Grind al Deltei Dunarii, grind de origine fluvio-maritim, este harta vie a formarii Deltei si tot odata o rezervatie naturala unica. Alternanta de dune de nisip fin si palcuri de paduri de stejar (hasmacuri) ofera o priveliste uluitoare. Bratul Chilia reprezinta granita Romaniei cu Ucraina.

3. Harta Deltei Dunarii, zona de SV.


Zona Razim - Sinoe, zona cu o bogata istorie. Aici gasim cele mai prospere cetati ale Deltei dar si cele mai agitate evenimente ale timpurilor. Localitatile din aceasta zona sunt: Murighiol, Dunavatu de Sus, Dunavatu de Jos, Sarinauf, Iazurile, Agighiol, Sabangia, Sarichioi, Enisala (unde se afla si Cetatea Enisala), Babadag, 6 Martie, Jurilovca, Visina, Lunca, Ceamurlia de Jos precum si alte puncet de inters precum: La Bisericuta, Gura Portitei, Casla Perisor, La Indicator, Periteasca. Pe lacul Razim se afla Insula Popina, rezervatie acvafaunistica de mare importanta iar langa satul Murighiol rezervatia Saraturi Murighiol.

4. Harta Deltei Dunarii, zona de SE.


Zona Rosu Sfantu Gheorghe, sau zona braului Sfantu Gheorghe. Aici avem localitatile Caraorman si Sfantu Gheorghe. Satul Caraorman se afla pe grindul cu acelasi nume, unde se afla si rezervatia Caraorman, continuarea grindului Letea si un peisaj asemenator. Langa Sfantu Gheorghe se afla o alta locatie obligatoriu de vazut: Insulele Sahalin (sau Sacalin). Locul in care Dunarea depune aluviuni si continua formarea Deltei, de la un an la altul se pot vedea metri de tarm aparuti in acest loc care este si un important loc de hranire pentru o multime de specii de pasari. Mai exista o harta a Deltei Dunarii scoasa ulterior acesteia, cu zona Pardina Stipoc uscata dar nu este chiar atat de detaliata ca si aceasta.

1.2.RELIEF

Relieful Deltei Dunarii este reprezentat printr-o succesiune de cmpii litorale continuate spre selful continental al Mrii Negre printr-un front litoral. n cadrul cmpiei litorale se disting dou forme de relief care dau nota specific : grindurile si cmpurile. Grindurile fluviale se nalta cu ncetul din depunerea n lungul bratelor deltei, putnd fi simple sau complexe. Se considera complexe, cele alcatuite din alaturarea si suprapunerea mai multora simple. Oricare le-ar fi structura, nsotesc felurite cursuri de apa, ale deltei. Dimensiunile lor sunt proportionale cu gradul de marime a cursurilor de apa care leau dat nas-tere, fie ele curgatoare, ncet curgatoare sau chiar cel putin temporare, aproape stationare. Tipurile de grinduri care il formeaza : grinduri fluviale (longitudinale)-insotesc bratele principale ; grinduri fluvio-maritime (transversale) constituie pe vechi linii ale tarmului de catre curentii marini : -Grindul Letea ; -Grindul Caraorman ; -Grindul Saraturile ; -Grindul Ivancea. grinduri continentale (portiuni ale vechiului uscat pre-deltic) : -Grindul Chilia ; -Grindul Stipoc. a) Terenurile joase cuprind mlastini,lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.),garle,canale (Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca) ;sunt terenuri inundabile si partial,in partea de vest,indiguite si desecate. b) Trenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri.Exista grinduri longitudinale (fluviale),transversale (Fluvio-maritime) si continentale. Grindurile longitudinale sun create de aluviunile depuse de fliviu. Grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre ;aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol. Gruindul Letea are altitudine maxima din Delta (13 m)si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune ;pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora). Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8 m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip ;grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sf. Gheorghe in mare, formeaza,pe tarm,cea mai lata plaja din tara.

Grindul Chilia (cu o altitudine de 9m)este o portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia ;este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).Solurile predominante sunt solurile aluviale,solurile higromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri)si,pe mica portiune (grindul Chilia),cernoziom. Pe ansamblu, invelisul de soluri este relativ sarac, predominand solurile cu fertilitate dusa, partial inundabile.Incepand cu anul 1991, Delta Dunarii este, in intregime,Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

10

1.3.CLIMA
Delta Dunarii se ncadreaza n spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vnturi puternice (cnd actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (cnd actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cnd interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, n delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza ntre un maxim de 9 C (n iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) si 1,4 C (n noembrie), iar la statia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului nregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna ntre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfntu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea n Delta Dunarii (Tulcea) se nregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai n iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954, 19411942, 1984-1985, cnd apele marii lnga tarm au nghetat timp de 45 - 60 zile. Vnturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vnt nregistrndu-se iarna si n sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spatiul Deltei Dunarii. La intrarea n delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au Durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile). 11

TEMPERATURA AERLUI IN DELTA DUNARII

Precipitatiile sunt sub media anuala, fiind regiunea cu cele mai putine precipitatii din tara (300-450 mm/an), precipitatiile ce scad spre est, lipsa lor fiind compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele avcatice. Fenomenul caracteristic Deltei 12

este vantul (peste 300 de zile pe an) preponderent primavara, cand se produc furtuni puternice datorita vanturilor din nord-est, iar toamna ca fenomen caracteristic este ceata, influientand in mod negativ navigarea pe bratele Dunarii. Verile in Delta Dunarii sunt mai racoroase decat in restul tarii,umiditatea relativa a aerului fiind mai mare, gradul de ariditate este mare, la fel si radiatia solara fiind cea mai ridicata in aceasta zona a tarii, date comparative cu restul teritoriului Romaniei. Datorita influentei moderatoare a maselor mari de apa, noaptea,temperaturile sunt in crestere cu 1-4 grade C.La suprafara apei sunte inregistrate temperaturi mai mari, datorita pierderii de caldura din cauza evaporarii, iar la inaltimi, temperatura scade datorita circulatiei maselor de aer,astfel diferentele de temperatura pot atinge valori intre 2-20 grade C intre apa si uscat, pe timpul verii.In mlastini, pe timpul verii se constata diferentele de temperatura, mai mici cu 10-15 grade C pe solul umed decat pe solul uscat din apropiere.Ca umiditate,pe timpul verii, in interiorul mlastinilor, intalnim cu 20% mai mare decat cea din zona uscatului, datorita vegetatiei abundente din aceste zone. Si in zonele cu stufaris se constata o crestere de temperatura la nivelul uscatului, o scadere a temperaturii la nivelul apei si o reducere a vitezei vantului. In zona dunelor de nisip se semnaleaza unele particularitati climatice, o ridicare a temperaturii aerului in timpul zilei, atingand valori la sol de peste 52 grade C, fiind cu 10 grade C mai ridicate decat cele din zonele vecine, iar in timpul noptii temperaturile scad intens. In zonele de plaja, se observa diferentieri termice.In imediata apropiere a liniei tarmului, temperaturile sunt mai mici, observandu-se o crestere de temperatura de 5-6 grade C in plus inaintand inspre uscat.

1.4.RETEAUA HIDRGRAFICA A DELTEI DUNARII

Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii este destul de complexa , prezentand un interes deosebit din punct de vedere geografic, economic, precum si turistic. Ea asigura alimentarea cu apa a lacurilor, precum si navigabilitatea. Aceasta retea hidrografica cuprinde: bratele Dunarii, lacurile, baltile, mlastinile, garlele, japsele, canalele, sahalele.

Bratele Dunarii, in numar de 4, dintre care numai Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe au guri de varsare in mare, cel de-al 4-lea, bratul Tulcea , fiind delimitat intre Chilia si Sfantu Gheorghe. Lacurile, acumulari permanente de apa, localizate in special intre bratele principale, cu margini invadate de stuf si papura . Baltile sunt acumulari temporare de apa, de mica adancime, putand disparea complet la secete mari, acoperite partial de stuf si papura. Mlastinile sunt balti colmatate complet, cu un sol imbibat de apa, cu vegetatie de stuf.

13

Japsele sunt girle mai putin adinci, expuse secarii mai ales in timpul verii, cu vegetatie de balta in zonele mai adanci si pasune in cele mai ridicate. Garlele si sahalele sunt cai naturale, cel mai usor expuse colmatarii. Ele se infunda mai ales la capete, fapt ce a impus amenajarea lor totala sau partiala.

Primele lucrari de indiguire din Delta Dunarii au inceput in anii 1930, activitatea cea mai intensa de indiguire si desecare desfasurandu-se in perioada 1948 1980, cand au fost construite numeroase incinte pentru piscicultura, stuficultura, agricultura si silvicultura, impunandu-se realizarea unor canale de legatura. Astfel, reteaua de canale a devenit mult mai complexa, multe garle fiind secate, afectand biotopul. Modificari importante au suferit si bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Sulina ca urmare a actiunii de realizare a unei cai navigabile maritime, a fost scurtat si adancit in acelasi timp. Bratul Sfantu Gheorghe a fost supus taierii meandrelor principale intre Km 17 si 85, scurtandu-se cu 38km. In schimb, Bratul Chilia prin avansarea deltei secundare cu acelasi nume, a crescut in lungime. Reteaua hidrografica secundara a Deltei Dunarii are, in linii mari, 4 componente: -sahale (foste brate ale Dunarii, in curs de colmatare); -garle (sahale de mici dimensiuni); -canaluri (sahale retificate si dragate) ; -periboine (sparturi de litoral, guri pe unde se face schimb de ape). Se alatura acestora formatiunile de natura depresionar-lacustra simple :ghilouri, limanuri, lagune, mlastini, japse si compleze. Hidrografia Deltei cuprinde totodata cordonul litoral corespunzator, zona maritima situata in lungul tarmului, lata de 10-15 km, cu o adancime mai mica de 25 m, influentata de varsarea apelor dulci.

Cap II.ZONE SI SPECII ACVATICE PROTEJATE DIN DELTA DUNARII


2.1.CONSERVAREA BIODIVERSITATII
Unul din motivele pentru care Delta Dunrii a devenit rezervaie a biosferei este acela c, n comparaie cu alte delte ale Europei i chiar ale Terrei, a pstrat o biodiversitate mai ridicat, prin aceasta ntelegndu-se un numr mare de specii dintr-o mare diversitate de uniti sistematice. Mai mult dect att, Delta Dunrii frapeaz prin densitatea ridicat la multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate c din cauza efectelor activitilor antropice din ultimile decenii i efectivele acestor specii ca i habitatele lor au fost grav afectate. ncepnd cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei i faunei din teritoriul RBDD, aciune ce continu i n prezent, avnd dou obiective majore: cunoaterea unei

14

importante componente a patrimoniului natural ntr-o rezervaie a biosferei i evidenierea speciilor ce necesit msuri de protecie i conservare. Mozaicul de habitate dezvoltate n RBDD este cel mai variat din Romnia i gzduiete o mare varietate de comuniti de plante i animale al cror numr a fost apreciat la 5.429 de specii. 30 tipuri de ecosisteme si 5 429 specii, din care: 1 839 specii de flor, alge planctonice (678 specii), licheni (107 specii), macromicete (38 specii), plante vasculare (1016 specii). 3 590 specii de faun: molute (91 specii), insecte (2 244 specii), peti (135 specii), amfibieni (10 specii), reptile (11 specii), psri (331 specii), mamifere (42 specii). Banc natural de gene cu valoare inestimabil pentru patrimoniul natural mondial. FLORA - 1 839 specii flor Flora din RBDD este reprezentat de 1.839 de taxoni, iar circa 70% din vegetaia deltei este dominat de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaiile de Scirpetum i de vegetaia de stuf de pe plauri. n lacuri, canale, se ntlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de balt (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp. Pdurile de salcie se ntlnesc pe malurile mai nalte (Salix trianda, Salix fragilis si Salix alba) n timp ce salcia cenuie de talie mic (Salix cinerea) se ntlnete pe malurile mai joase. n pdurile Letea i Caraorman, dezvoltate n zonele joase i mai umede dintre grindurile de nisip numite hasmace se ntlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) mpreun cu specii de frasin (Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuti sau de plante cratoare cum sunt: via salbatic (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca). Dunele se caracterizeaz prin prezena asociaiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidata, Koeleria glauca, Festuca pallens, etc.). n zonele cu soluri srate sunt frecvente asociaiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, i Limonium gmelini. O categorie distinct o formeaz plantele fr rdcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, i Spirodela polyrrhiza. n perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite i 2 specii noi pentru tiin: Centaurea pontica, i Elymus pycnattum deltaicus. FAUNA - 3590 specii faun Datorit condiiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre i acvatice, precum i proximitatea ctorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteranean, pontica, eur-asiatic), fauna RBDD este reprezentat de 3.590 de specii (3061 nevertebrate i 529 vertebrate). Nevertebratele formeaz, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu peste 3.000 de specii. Din acestea sunt 435 de specii de viermi i rotifere, 91 de specii de molute, 115 specii de crustacee, 168 de specii de arahnide i 2.244 de specii de insecte. Pn n prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru tiin, incluznd un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de pete Knipowitschia

15

cameliae i 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus i Homoporus deltaicus. Fauna piscicol din RBDD are o varietate remarcabil, cuprinznd 135 de speci. Majoritatea acestora sunt specii de ap dulce, dar sunt reprezentate i specii marine precum i specii eurihaline care triesc n Marea Neagr i ptrund n Delt i n Dunre n timpul sezonului de reproducere. Aproximativ o treime dintre specii au fost i sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibia pentru o perioada de 10 ani, ncepnd cu 2006) i scrumbia de Dunre (Alosa pontica). Fauna amfibienilor i a reptilelor este bine reprezentat n RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentai de 10 specii de broate: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balt (Bombina bombina), brotcelul (Hyla arborea), broasca de pmnt brun (Pelobates fuscus), broasca rioas brun (Bufo bufo), broasca rioas verde (Bufo viridis), Broasca de pmnt siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone i 2 specii de soprle de ap, triton (Triturus dobrogicus, T.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 11 specii incluznd estudine, oprle (Sauria) i erpi (Serpentes). RBDD ramne, nsa cea mai renumit pentru fauna ornitologic, fiind nregistrate n total 331 specii (n afara celor 520 de specii inventariate n toata Europa de Vest). Zona are o importan universal pentru cuibritul multor populaii de psri cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul cre (Pelecanus crispus) i cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai ntlnesc aici colonii importante de strc loptar (Platalea leucorodia) i cteva specii cuibritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla). Zona Deltei Dunrii este un loc de popas major, att de primavar ct i de toamn, pentru cteva milioane de psri, n special rate, barza alb (Ciconia ciconia) i numeroase specii de psri de prad. n sezonul de iarn, RBDD gzduiete grupuri mari de lebede si gte, incluznd aproape ntreaga populaie de gsc cu gt rou (Branta ruficollis). Cele 331 specii de psri includ: cea mai mare parte a populaiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) i pelican cre (Pelecanus crispus); 60 % din populaia mondial de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 50 %din populaia mondial de gsc cu gt rou ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).

16

Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluznd specii de importana conservativ european cum sunt vidra (Lutra lutra) i nurca european (Lutreola lutreola). Bizamul (Ondatra zibethicus) i mistreul (Sus scrofa) ce au importan economic pentru blana i respectiv, pentru vnatoare. Ali prdtori sunt reprezentai de hermin (Mustela erminea), cinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) i pisica slbatic (Felis silvestris). Prin Convenia de la Berna sunt protejate un mare numr de psri (313 din totalul de 331 specii), urmnd apoi un numar de 22 de specii de mamifere dintre care 7 specii sunt strict protejate, i de asemenea un numr de 24 de specii de peti din care 22 specii sunt protejate. Ecosisteme n RBDD n RBDD se ntlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale i 7 antropice). Formaiunile de ap cuprind apele curgtoare (Dunarea i braele sale principale, canalele cu circulaie activ a apei, canale din zonele naturale cu circulaie a apei n regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fr schimb de ap), ape dulci stttoare (lacuri cu o suprafa mare i/sau schimb activ de ap, lacuri cu schimb redus de ap i lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de ap), ape stttoare slcii i srate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legtura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-nchise i ape marine costiere). Zonele umede includ vegetaia acvatic limitrof (stufriurile, plaurii, formaiunile de salcii de pe maluri, punile de pe malurile inundate frecvent n asociaie cu plcuri de slcii sau slcii izolate). Pdurile, tufiurile i vegetaia ierboas cuprind pdurile fluviatile temperate (pdurile mixte de stejar), tufiurile i vegetaia ierboas (pajitile de step, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe cmpiile cu loess, i tufiurile i vegetaia ierboas de pe solul calcaros), i zonele deschise cu sau fr vegetaie srac (dune, dune cu nisipuri mictoare sau partial micatoare, parial acoperite cu vegetaie, cordoane litorale slab consolidate i plajele). Amenajri (amenjari agricole, amenjari forestiere, plantaii de plopi de pe malurile rului, amenajri piscicole, diverse alte amenjari, poldere abandonate aflate n refacere ecologic); Scurt istoric privind protecia naturii n Delta Dunrii n Delta Dunrii, activitatea de protecia naturii a fost organizat nc din 1938 cnd Pdurea Letea a fost declarat arie protejat de ctre Academia Romn, aceasta fiind a doua zon protejat la nivel naional, dup Muntii Retezat (1935). Suprafaa zonelor protejate din Delta Dunrii a crescut la aprox. 40.000 ha dup al doilea razboi mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate n ultimele decenii ale secolului al XX-lea. n 1978, coloniile de pelicani de la Roca-Buhaiova i Pdurea Letea au fost declarate prima rezervaie a biosferei din Romnia. n anul 1990, Delta Dunrii i alte componente adiacente, n suprafa de circa 580000 ha, a fost declarat rezervaie a biosferei. n decembrie 1993, Parlamentul Romniei a adoptat Legea nr. 82, modificat i completat prin Legea 454/2001, privind nfiinarea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii. Aceast lege stabileste atribuiile principale de funcionare ale Administraiei Rezervaiei

17

Biosferei Delta Dunrii (ARBDD), instituie public aflat n subordinea autoritii centrale pentru protecia mediului. n anul 1994, prin Hotrrea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilit componena Consiliului tiintific al RBDD, hotrre modificat i completat prin Hotrrea de Guvern 367/ 2002 i Hotrrea de Guvern 1515/ 2006.

2.2.CONCEPTUL DE ARII PROTEJATE


Majoritatea statelor lumii si in special statele europene manifesta o reala ingrijorare fata de utilizarea irationala a componentelor diversitatii biologice, fata de lipsa generala de informatii si cunostinte cu privire la aceasta precum si insuficienta unor capacitati institutionale, tehnice si stiintifice care sa furnizeze baza intelegerii fenomenelor de degradare a mediului la nivel continental si national. Forul care si-a propus sa rezolve aceasta problema dificila a fost Uniunea Internationala de Conservarea Naturii (IUCN The World Conservation Union). IUCN ncearca sa influenteze, sa ncurajeze si sa asiste organizatiile de profil din toata lumea in vederea conservarii integritatii si diversitatii naturii dar si asigurarii utilizarii resurselor naturale intr-un mod echitabil si durabil. Rezultatul acestui proces l-a constituit elaborarea unui sistem pentru definirea si clasificarea ariilor protejate. In prezent, categoriile de managemant IUCN. sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Rezervatie Naturala Stricta Arie Naturala Salbatica Parc National Monument Natural Arie de Gestionare a Habitatelor/Speciilor Peisaj Terestru/Marin Protejat Arie Protejata cu Resurse Gestionate

Rezervatie Naturala Stricta Denumirea categoriei in Romania - Rezervatie Stiintifica/ Zona Strict Protejata/ Zona de Protectie Integrala Categoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Rezervatie Stiintifica/ Zona Strict Protejata. O zona terestra si/sau acvatica care prezinta ecosisteme, trasaturi geologice sau fiziologice si/sau specii deosebite sau reprezentative, disponibila primar pentru cercetare stiintifica si/sau monitorizare. Obiective de Management: - protectia habitatelor, ecosistemelor si speciilor ntr-o stare ct mai nealterata posibil; - mentinerea resurselor genetice n stare dinamica si evolutiva; - mentinerea proceselor ecologice; ocrotirea trasaturilor structurale de peisaj sau expunerea rocilor;- pastrarea exemplelor de mediu natural pentru studiile stiintifice, monitoringul mediului si educatie, inclusiv zone n care accesul este exclus;- minimizarea

18

deteriorarilor prin planificarea atenta si desfasurarea cercetarii si a altor activitati permise; - limitarea accesului publicului. Linii Directoare pentru desemnarea acesteia ca arie protejata: trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura integritatea ecosistemelor si pentru a ndeplini obiectivele de management pentru care este protejata. Zona trebuie sa fie exclusa de la interventiile umane directe si sa ramna asa. Conservarea biodiversitatii zonei trebuie sa fie posibila prin protectie si nu necesita un management substantial activ sau manipularea habitatului (ca la Categoria IV). Responsabilitati Organizatorice: proprietatea si controlul trebuie sa fie realizata la nivel national sau la alt nivel guvernamental, printr-o agentie calificata profesional sau prin fundatii private, universitati sau institutii care prezinta functii de cercetare sau conservare sau de catre proprietari care lucreaza n cooperare cu oricare din organizatiile guvernamentale sau institutiile private mentionate anterior. Activitatile de paza si control adecvate protectiei pe termen lung trebuie sa fie asigurate nainte de desemnarea ariei. Acordurile internationale asupra ariei n cauza, care reprezinta subiectul unei dispute asupra suveranitatii nationale pot reprezenta exceptii. Arie Naturala Salbatica Denumirea categoriei in Romania - nu exista nici o arie protejata incadrata in aceasta categorie in RomaniaCategoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - subcategoria nu apare in sistemul din 1978. Arie mare terestra si/sau acvatica nemodificata sau slab afectata, care retine caracterul si influenta naturala, fara o habitare permananta sau semnificativa, care este protejata si gestionata pentru pastrarea conditiilor naturale. Obiective de Management: - asigurarea ca generatiile viitoare vor avea posibilitatea sa nteleaga si sa se bucure de zone care nu au fost afectate de catre actiunile umane de a lungul unei mari perioade de timp; - mentinerea pe termen lung a atributelor si calitatilor naturale esentiale; - asigurarea accesului publicului ntr-o modalitate care sa satisfaca cel mai bine att starea fizica si spirituala a vizitatorilor, ct si mentinerea calitatilor de salbaticie ale ariei pentru generatiile prezente si viitoare; - permiterea comunitatilor umane indigene sa traiasca n densitati mici si n echilibru cu resursele disponibile pentru mentinerea modurilor lor de viata. Linii Directoare pentru desemnarea acesteia ca arie protejata: trebuie sa prezinte calitati naturale deosebite, sa fie supusa primar legitatilor naturale, fara interventii umane, si sa fie n stare sa continue sa prezinte aceste atribute daca este gestionata corespunzator. Zona trebuie sa contina valori semnificative ecologice, geologice, fizicogeografice sau alte trasaturi de valoare stiintifica, educationala, estetica sau istorica. Zona trebuie sa ofere posibilitati deosebite pentru solitudine, vizitatorii sa se bucure odata ajunsi aici prin mijloace simple, nezgomotoase, nepoluante si neintrusive (ex. nemotorizate) Zona trebuie sa aiba o marime suficienta pentru a face practic posibila protectia si utilizarea. Responsabilitati Organizatorice: proprietatea si controlul trebuie sa fie realizata la nivel national sau la alt nivel guvernamental, printr-o agentie calificata profesional sau prin fundatii private, universitati sau institutii care prezinta functii de cercetare sau conservare sau de catre proprietari care lucreaza n cooperare cu oricare din organizatiile guvernamentale sau institutiile private mentionate anterior. Activitatile de paza si control

19

adecvate protectiei pe termen lung trebuie sa fie asigurate nainte de desemnarea ariei. Acordurile internationale asupra ariei n cauza, care reprezinta subiectul unei dispute asupra suveranitatii nationale pot reprezenta exceptii. Parc National Denumirea categoriei in Romania - Parc National Categoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Parc National. O arie naturala terestra si/sau acvatica, desemnata pentru: -protectia integritatii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generatiile prezente si viitoare; -excluderea exploatarii sau locuirii care contravine scopului desemnarii; -punerea la dispozitie a unei baze care sa asigure posibilitati spirituale, stiintifice, educationale, recreationale si de vizitare, toate trebuind sa fie compatibile cu principiile de protectie a mediului si cu diversitatea culturala. Obiective de Management- protectia ariilor naturale de semnificatie nationala si internationala pentru scopuri spirituale, stiintifice, educationale, recreative si turistice; perpetuarea, intr-o stare cat de naturala posibila, a unor esantioane reprezentative de regiuni fizico-geografice, comunitati biotice, resurse genetice si specii, pentru a asigura stabilitatea si diversitatea ecologica;- gestionarea utilizarii de catre vizitatori pentru scopuri inspirative, educationale, culturale si recreative la un nivel care va mentine aria intr-o stare naturala sau apropiata de natural;- eliminarea si apoi prevenirea exploatarii sau locuirii care contravine scopurilor desemnarii;- mentinerea respectului pentru atributele ecologice, geomorfologice, sacre sau estetice care garanteaza desemnarea; luarea in considerare a necesitatilor populatiei indigene, inclusiv utilizarea resurselor necesare supravietuirii, astfel incat sa nu exercite efecte adverse asupra celorlalte obiective de management. Linii Directoare pentru desemnarea ca arie protejata: trebuie sa contina esantioane reprezentative de regiuni naturale, trasaturi naturale sau estetice, unde speciile de plante si animale, habitatele si siturile geomorfologice au o semnificatie speciala spirituala, stiintifica, educationala, recreationala si turistica. Aria trebuie sa aiba o suprafata suficient de mare pentru a contine unul sau mai multe ecosisteme intacte nealterate semnificativ de catre exploatarea sau habitarea umana curenta. Responsabilitati Organizatorice Proprietatea si managementul trebuie sa apartina normal celei mai inalte autoritatii competente a statului, in jursidictia caruia se afla. Parcurile nationale pot sa se afle in proprietatea si managementul altor nivele guvernamentale, consilii locale, fundatii sau alte organisme stabilite legal care au ca scop conservarea pe termen lung a ariei. Monument Natural Denumirea categoriei in Romania - Monument Natural/ Monument al NaturiiCategoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Monument Natural. Zona care contine una sau mai multe trasaturi naturale/culturale specifice, care este de o valoare deosebita sau unica datorita raritati proprii, calitatii reprezentative sau estetice sau semnificatiei culturale. Obiective de Management: -protectia sau pastrarea perpetua a trasaturilor remarcabile specifice datorita semnificatiei lor naturale, calitatii de unicat sau de reprezentativitate sau semnificatiei culturale; - asigurarea, ntr-o masura conforma cu obiectivul anterior, posibilitatilor de cercetare, educatie, interpretare si apreciere publica;

20

- eliminarea si apoi prevenirea exploatarii sau ocuparii mpotriva scopului pentru care a fost desemnata; - aducerea de beneficii oricarei populatii rezidente conforme cu celelalte obiective de management. Linii Directoare pentru desemnarea ca arie protejata: trebuie sa contina una sau mai multe trasaturi de semnificatie deosebita (trasaturi naturale corespunzatoare includ cascade spectaculoase, pesteri, cratere, depuneri fosile, dune de nisip si trasaturi marine, mpreuna cu fauna si flora unica sau reprezentativa; trasaturi culturale asociate pot include asezaminte speologice, fortarete, situri arheologice sau situri naturale care au o semnificatie de patrimoniu pentru populatia indigena). Aria trebuie sa aiba o suprafata suficient de mare pentru a proteja integritatea acestor caracteristici si a zonelor din imediata vecinatate Responsabilitati Organizatorice: proprietatea si managementul trebuie sa apartina guvernului national sau, cu masuri corespunzatoare de paza si control, altui nivel guvernamental, consiliu local, organizatii non-profit, corporatii sau n mod exceptional, unui organ privat, daca se dovedeste ca protectia pe termen-lung a caracterului propriu al zonei este asigurata nainte de desemnare. Arie de Gestionare a Habitatelor/Speciilor Denumirea categoriei in Romania - Rezervatie NaturalaCategoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Rezervatii pt Conservarea Naturii/ Sanctuar al Salbaticiei/ Rezervatii Naturale supuse Managementului. O arie terestra si/sau acvatica care face obiectul unei interventii active in scopul managementului pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau indeplinirea necesitatilor unor anumite specii. Obiective de Management: -pastrarea si mentinerea conditiilor de habitat necesare pentru protectia unor specii semnificative, grupuri de specii, comunitati biotice sau trasaturi fizice ale mediului acolo unde acestea necesita o manipulare specifica din partea omului pentru un management optim; - facilitarea cercetarii stiintifice si monitorizarii ca activitati primare asociate cu managementul durabil al resurselor naturale; - dezvoltarea unor arii limitate pentru educatia publicului si aprecierea caracteristicilor habitatului in cauza si pentru managementul vietii salbatice; - eliminarea si apoi prevenirea exploatarii si ocuparii impotriva scopului pentru care a fost desemnata; - aducerea de beneficii oricarei populatii rezidente conforme cu celelalte obiective de management. Linii Directoare pentru desemnarea ca arie protejata: aria trebuie sa joace un rol important in protectia naturii si supravietuirea speciilor, (incorporand, corespunzator, arii de reproducere, zone umede, recife de coral, estuare, pajisti, paduri sau zone de depunere a icrelor, inclusiv zone marine bentonice). Aria trebuie sa fie aceea in care protectia habitatului este esentiala pentru flora importanta la nivel national si local sau pentru fauna rezidenta sau migratoare. Conservarea acestor habitate si specii trebuie sa depinda de interventia activa din partea autoritatii de management, daca este necesar prin manipularea habitatului. Marimea ariei trebuie sa depinda de cerintele de habitat ale speciei care trebuie sa fie protejata si poate varia de la relativ mica la arii foarte vaste. Responsabilitati Organizatorice: proprietatea si managementul trebuie sa apartina guvernului national sau, cu masuri corespunzatoare de paza si control, altui nivel guvernamental, consiliu local, organizatii non-profit, corporatii sau in mod exceptional, unui organ privat.

21

Peisaj Terestru/Marin Protejat Denumirea categoriei in Romania Rezervatie Peisagistica Categoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - Peisaj Protejat O arie terestra, cu zona costiera si marina, dupa caz, unde interactiunea oamenilor cu natura de a lungul timpului a generat o suprafata cu trasaturi distincte, cu valori semnificative estetice, ecologice si/sau culturale si adesea cu o diversitatea biologica mare. Ocrotirea integritatii unei asemenea interactiuni traditionale este vitala pentru protectia, mentinerea si evolutia ariei. Obiective de Management: BIODIVERSITATE SI PEISAJ: Finalizarea inventarierii faunei si florei si elaborarea hartii speciilor si habitatelor rare, endemice si vulnerabile. Dezvoltarea de programe de monitoring permanent pe baza indicatorilor si adoptarea de masuri speciale de protectie de cte ori este necesar. Identificarea speciilor de pasari si identificarea si protejarea zonelor importante de cuibarit. Identificarea si evaluarea suprafetelor cu jneapan, n special n zona pasunilor si a traseelor turistice. Sensibilizarea turistilor si ciobanilor asupra importantei jnepenisurilor (indicatoare, tablite, etc). Cartarea si monitorizarea vegetatiei de-a lungul vailor si cursurilor de apa (aninisuri) si reglementarea exploatarii. Protejarea faunei pesterilor neamenajate prin limitarea accesului turistilor (nepromovare), interzicerea focului n pesteri si a depozitarii gunoaielor. Identificarea locurilor de pe traseele turistice erodate, refacerea si stabilizarea terenului n locurile afectate (cleionaje, gardulete, etc.). Identificarea si analiza traseelor de alpinism, si mentinerea celor corespunzatoare. Eliminarea surselor de poluare a cursurilor de apa (aruncare gunoaie, trle, gospodarii, vile). Arie Protejata cu Resurse Gestionate Denumirea categoriei in Romania -Nu exista nici o A.P. incadrata in aceasta categorie in Romania Categoria Echivalenta in Sistemul din 1978 - categoria nu corespunde nici unei categorii anterioare O arie care contine predominant sisteme naturale nemodificate, gestionate pentru asigurarea pe termen lung a protectiei si mentinerii diversitatii biologice, asigurand in acelasi timp in mod durabil bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor comunitatilor. Obiective de Management: -protectia si mentinerea pe termen lung a diversitatii biologice si a altor valori naturale ale ariei; - promovarea practicilor de management pentru o productie durabila; - protectia bazei de resurse naturale impotriva instrainarii acesteia prin utilizarea pamantului in detrimentul diversitatii biologice a ariei; contributia la dezvoltarea regionala si nationala. Linii Directoare pentru desemnarea acesteia ca arie protejata: trebuie sa fie cel putin doua treimi in stare naturala, desi poate de asemenea sa contina suprafete limitate

22

cu ecosisteme modificate; plantatiile mari nu sunt corespunzatoare pentru a fi incluse. Aria trebuie sa aiba o suprafata destul de mare pentru a absorbi utilizarile durabile ale resurselor fara ca aceasta sa fie in detrimentul valorilor naturale pe termen lung. Responsabilitati Organizatorice: responsabilitatea de management trebuie sa apartina organismelor publice cu scopuri clare de conservare si realizate in parteneriat cu populatia locala sau managementul poate sa fie asigurat pe baza traditiilor locale, dar cu suportul agentiilor guvernamentale sau non-guvernamentale. Proprietatea poate fi nationala sau sa apartina unui alt nivel guvernamental, comunitatii, sau unor persoane fizice sau unei combinatii a acestora.

2.3.PROBLEMA SPECIILOR PROTEJATE IN ROMANIA / DELTA DUNARII

In tara noastra traiesc aproximativ jumatate din animalele salbatice din Europa, in habitat natural. Poate fi considerata o mandrie nationala, daca acestea ar fi protejate in conformitate cu gradul de risc de disparitie de fauna locala. Unele din ele au disparut deja, din Evul Mediu si pana in ultimii zeci de ani. Grija pentru animalele specifice Romaniei pare a nu fi deloc pe primul plan in proiectele de protectie a mediului. Bourul, dropia, sturionii, antilopa saiga, broasca testoasa. Omul a vanat intotdeauna pentru hrana sau in scopuri rituale. Vanatoarea este si astazi considerata un sport care pune in evidenta toate calitatile omului primitiv, toate simturile si superioritatea acestuia fata de animale. In padurile Carpatilor, in marile rauri sau in stepe, se gaseau odata specii precum bourul, antilopa saiga, broasca testoasa, studionii astazi ele sunt animale disparute sau amenintate drastic cu disparitia. Cel mai cunoscut animal disparut este bourul. Desi altadata se gasea in turme numeroase, din Polonia si pana in Vestul Europei, stramosul vacii domestice, bourul, a fost vanat intens pe teritorul tarii noastre, in special in padurile Moldovei, astfel ca in secolul XV au fost vanate ultimele exemplare. Dropia, cea mai mare pasare din campiile Europei, era intalnita des in Baragan si in Campia de Vest. Masculul poate ajunge si la 18 kg, femelele in schimb sunt mai mici. Disparitia dropiei din tara noastra a fost determinata de industrializarea agriculturii si de vanarea ultimelor exemplare, acum cativa ani, de catre taranii din Baragan, care le-au omorat iarna, la sol, cand poleiul de pe aripi le-a impiedicat sa zboare. La ora actuala sau semnalat doar 5 exemplare in zona Timisului, insa se crede ca provin din Ungaria. Problema sturionilor nu este atat disparitia lor, cat distrugerea habitatului in care acestia se reproduc. Numeroasele baraje de pe Dunare, fara locuri de trecere pentru acestia in amonte, impiedicau sturionii sa-si depuna icrele de-a lungul fluviului (mai ales in zona Portilor de Fier). Drept urmare, acestia incep sa se reorienteze catre alte rauri ce se varsa in Marea Neagra, privand Romania de una din posibilele bogatii culinare pe care le-ar putea promova.

23

O specie care era des intalnita in zonele acvatice din tara este broasca testoasa. Mai batrana ca si crocodilii, se regaseste astazi in rezervatii in zona Mehedinti, unde se fac eforturi de pastrare a speciei. La fel se intampla cu antilopa saiga, o specie de animal disparut, dar care inca se mai poate gasi in numar foarte mic intr-o rezervatie din Lunca Prutului, in judetul Botosani. Aceasta specie a disparut in secolul XVIII, la fel ca elanul, care popula teritoriile impadurite din Carpati. De asemenea, printre animalele disparute se numara si vulturii, care se vad foarte rar pe teritoriul romanesc si care provin cel mai probabil din alte tari. Specii care au mai avut o sansa floarea de colt, zimbrul. Zimbrul este cu siguranta unul din simbolurile supravietuirii unei specii caracteristice spatiului romanesc. Acesta se numara printre speciile protejate din Romania si poate fi admirat (chiar daca nu in cea mai de dorit stare) in rezervatiile din Neamt, Hateg, in judetul Dambovita langa Targoviste si Neagra-Bucsani. Zimbrul face parte din aceeasi familie ca si bizonul si putea fi intalnit in intreaga Europa. Din pacate, cel mai greu animal terestru din Europa poate fi admirat doar in captivitate. Pasarile sunt poate mai norocoase la acest capitol, estimandu-se ca doar 6 specii din cele ce se gasesc in Delta Dunarii sunt amenintate cu disparitia, in timp ce altele sunt deja declarate monumente ale naturii si sunt specii protejate de lege. Dintre plante, cea mai cunoscuta specie protejata din Romania este floarea de colt, emblema piscurilor de peste 2000 de metri altitudine, urmata de sangele-voinicului si bujorul de munte, dar si copaci sau palcuri de paduri seculare. Totusi braconajul, schimbarile rapide ale mediului, turismul necontrolat, au efecte dezastroase asupra faunei romanesti. Desi la noi in tara se gaseste cel mai mare efectiv de lupi, ursi si rasi din Europa, se observa ca efectivul caprioarelor, cerbilor si iepurilor incep sa se reduca substantial. La ora actuala se estimeaza ca 62 de specii sunt amenintate cu disparitia. Dincolo de statisticile oficiale, numarul acestora poate fi chiar mai mare. Protejarea naturii este esentiala: in fond, si copiii nostri au dreptul sa vada multe din aceste animale in viata, nu doar impaiate intr-un muzeu.

Cap III.CONTROLUL CALITATII APEI IN DELTA DUNARII


3.1.LUCRARI HIDROTEHNICE-UN PERICOL PENTRU DELTA DUNARII
Canalul Bastroe Au existat mai multe incercari de blocare a proiectului pentru construirea unui canal de navigatie intre Dunare si Marea Neagra prin Rezervatia Biosferei Dunarea din Ucraina,prin Delta secundara a bratului Chilia.Proiectul ucranean are in vedere construirea canalului Bastroe,criticat de organizatiile ecologiste,fiind considerat un pericol la adresa Deltei.Evaluarile realizate pana acum atentioneaza ca transformarea

24

artificiala a bratului Bastroe prin canalizare,ceea ce inseamna o indiguire urmata de activitati permanente ecologice ale zonei,determinand pierderi importante ale ecosistemului acvatic atat in zona canalului cat si pe teritoriul Romaniei.

Acest canal ar urma sa asigure accesul navelor maritime din Marea Neagra catre porturile maritime situate pe bratul Chilia (Izmail) si Dunarea (Reni). Deoarece itinerariul ales pentru acest canal trece prin mijlocul zonei strict protejate,lucru neadmis de legislatia Ucrainei,a fost inaintata o propunere de Decret Prezidential pentru reducerea suprafatei Rezervatiei Biosferei Dunarea din Ucraina cu circa 5600 hectare.Au fost organizate mai multe actiuni de blocare a proiectului,atat din partea conducerii rezervatiei cat si a Academiei de Stiinte a Ucrainei,a Comitetului UNESCO,care au cerut renunatrea la acest proiect si o reanalizare a posibilitatii de cooperare cu Romania privind navigatia pe canalul Sulina. Valoarea ecologica a Rezervatiei Biosferei Dunarea din Ucraina este foarte mare,atat prin rolul sau de biofiltru natural pentru apele Dunariicat si pentru faptul ca rezervatia gazduieste 257 de specii de pasari,sase specii incluse pe Lista Rosie a Europei si 42 de specii in Lista Rosie a Ucrainei.Construirea unui astfel de canal in contradictie cu statutul de Rezervatie a Biosferei Delta Dunarii,care interzice orice actiune umana in zonele strict protejate,avand efecte negative asuprea echilibrului hidrologic si ecologic din zona. Astfel,intrece cele doua tari.Ucraina si Romania este necesar sa se poarte discutii asuprea actiunilor ce se desfasoara in Delta Dunarii,tinand cont de statutul de rezervatie a biosferei,urmarindu-se realizarea unei evaluari a consecintelor ecologice pe care le implica construirea acestui canal.

3.2.POLUAREA CU METALE

25

Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul societatii umane s-a transformat treptat in instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii. Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile industriale, agricole, menajere. Efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani. 1. Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine tot mai grav: a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de aer. b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane. 2. Poluarea artificiala -dupa mediul in care actioneaza: -a aerului, solului, apei. a) poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odata cu cresterea productiei industriale, intensificarea circulatiei rutiere, incinerarii deseurilor menajere. Un fenomen foarte grav il reprezinta ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N ce se transforma in acizi puternic corozivi. Astfel de ploi, inregistrate in anii '80 au avut efecte dramatice asupra padurilor din Europa Occidentala (in Elvetia 1/3 din paduri sunt afectatae, iar in Olanda 40%). b) poluarea solului Caracteristicile solului sint legate direct de productivitatea agricola. Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex.: nitriti care au efect methemoglobinizant pentru om si amnimale si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic) Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturiloe trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea poluarii solului. In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2. Carbunele, titeiul si gazele naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale.

26

Efectele energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane. Arderea combustibililor solizi contribuie esential la poluarea atmosferica prin aportul de oxizi de sulf si azotati, metale grele, monoxid de carbon si suspensii care se degaja alaturi de alte elemente daunatoare sanatatii umane. Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al populatiei. In mediul urban, transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante si particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau motorina. De asemenea foarte periculos pentru sanatate este plumbul degajat in urma procesului de combustie de la autovehiculele ce utilizeaza combustibil cu plumb. Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este "saracita" in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente. Emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot si amoniac provenite din depozitele de minereuri, de la spalarea combustibililor solizi, reactiile chimice si transport sunt principalele surse de acidificare. Prognozele arata ca acidificarea solului produce importante daune in special asupra agriculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in mod special populatia saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 milioane de hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de padure. Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca fenomenul este ireversibil. Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cauze majore ale degradarii solului, dimpotriva aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui sistem modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona asupra pretului de piata al biomasei si al face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potential productiv afectate de degradarea si transformarea acestora in asa numite " ferme energetice" Schimbarile climatice sunt datorate cresterii in atmosfera a concentratiilor de gaze cu efecte de sera, datorate dezvoltarii industriale globale, acestea reflectandu-se asupra balantei energetice a pamantului in general. Contributia cea mai insemnata la producerea schimbarilor climatice o are sectorul energetic. In mod curent sistemul energetic este bazat pe arderea combustibilor solizi, ceea ce insumeaza aproximativ 76I din energia primara a lumii. Combustia acestor combustibili solizi conduce la trei sferturi din productia anuala de dioxid de carbon. Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.

27

Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. Valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/m3) in 23 localitati (Reia, Caransebes, Moldova, Otelu Rosu, Brasov, Cluj, Ploiesti, Floresti, Azuga, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Arad, Rm. Valcea, Zalau, Suceava, Copsa Mica, Medias, Alba Iulia, Zlatna, Baia Mare, Petrosani, Brad ). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Zlatna - 0,186 mg/m3; Arad 0,188 mg/m3 si Brasov 0,156 mg/m3. La nivelul judetului Tulcea, poluarea chimica cea mai extinsa si cu efecte agresive, deosebit de puternice asupra solului este poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cadmiu) si dioxid de sulf din zona Copsa Mica. Desi, la ora actuala, este de remarcat reducerea concentratiei de metale grele din sol, fata de anii precedenti, acestea se regasesc n sol n concentratii peste limita pragului de alerta. De remarcat, deasemenea, si reducerea arealului de maxima poluare si a celui de poluare medie. Natura complexa a emisiilor si actiunea sinergica a poluantilor afecteaza activitatea microbiologica, fapt ce duce la ncetinirea pna la disparitie a proceselor de humificare. Poluarea solurilor din zona Copsa Mica afecteaza ecosistemele agricole si forestiere. Astfel, solurile au fertilitate scazuta, ncadrndu-se n clase inferioare de fertilitate. Suprafata afectata nsumeaza 18.630 ha teren agricol si 3.245 ha fond forestier. Cele opt halde urbane de deseuri existente in judetul Sibiu ocupa o suprafata totala de 17 ha, iar rampele rurale 2 ha. Dat fiind amenajarea si exploatarea necorespunzatoare a acestora, ele constituie zone cu poluare critica. Metale grele au invadat Delta Dunarii; In primele zile ale acestui an, cercetatorii Institutului National de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii efectuate pe parcursul intregului an 2000 in vederea cuantificarii impactului poluarii in Delta Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor grele in apa de pe teritoriul Deltei Dunarii, precum si din sedimentele depuse pe canale si de pe fundurile de lac sau de balti. S-au facut cercetari si in privinta determinarii existentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie spus ca specialistii de la Institutul din Tulcea efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul 1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a respectivului studiu este aceea ca in apa din Delta Dunarii aproape toate metalele grele inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. Doar manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele din Delta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se afla in apele lacurilor Iacub, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu, Miazazi, Furtuna si Raduculetu, iar nichelul a inregistrat cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu, Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati

28

alarmant de mari in apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s-au diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului 1999. Concluzia specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca aceasta a fost semnalata cu cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma razboiului din Iugoslavia si, mai ales ca urmare a bombardamentelor uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in zona iugoslava. Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din Delta. Cantitati mari de nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si Erexciuc, iar cadmiul depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna, Raduculet, Merhei. Ingrijorator este si faptul ca unele metale grele, cum este cadmiul, au patruns peste limetele maxime admise si in tesuturile unor specii depistati de catre cercetatorii tulceni in zonele Caraorman si Matita. Aceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in al altor vietuitoare pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele metale afecteaza mai ales sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii de peste cum este carasul, de exemplu, au fost depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul maxim admis de legislatia din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea cu metale grele asupra Deltei Dunarii. Astfel putem zice ca degradarea mediului inconjurator afecteaza vietile a sute de milioane de oameni si intarzie dezvoltarea multor tari.

3.3.INFLUENTA PESTICIDELOR ASUPRA ORGANISMELOR ACVATICE


POP(Poluanti organici persistenti) sunt substante chimice care: au calitati otravitoare, extrem de periculoase; au grad inalt de rezistenta la degradare si de acumulare in organismele vii si mediul inconjurator; pot fi usor transportate in atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie; pot dauna sanatatii umane si mediului inconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor. Care sunt cei mai periculosi? Se cunosc 12 poluanti organici persistenti cu proprietati toxice, care influenteaza negativ asupra organismelor vii. Ei sunt grupati astfel: pesticide: aldrina, dildrina, diclor-difenil-tetracloretanul (DDT), heptaclorul, mirexul, clordanul, taxofena, endrina; substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (HCB) se utilizeaza si in calitate de pesticid, policlorbifenilul (PCB); 29

produse secundare de la ardere: dioxinele, furanii. Prin ce sunt periculosi? Utilizati in agricultura, energetica si industrie, precum si in rezultatul arderii materialelor in care se contin, acesti compusi chimici prezinta pericol extrem de mare, deoarece: se mentin in mediul inconjurator un timp foarte indelungat pana la descompunerea partiala sau completa; se transporta la distante mari de la surse; se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul inspirat; exercita actiuni toxice intr-un diapazon larg. Care sunt consecintele principale? Actiunea POP asupra organismului uman duce la cresterea morbiditatii prin cancer, dezvoltarea anormala, fertilitatea scazuta, slabirea imunitatii, reducerea capacitatilor intelectuale. Deosebit de grave sunt consecintele actiunii acestor substante asupra embrionului, fatului si copiilor mici. Cum se deplaseaza POP? Migrarea POP in mediul inconjurator are un caracter complex. Cel mai des, sau aproape permanent, poluantii organici migreaza dintr-un mediu in altul, transmitand proprietatile toxice si influentand negativ lumea vegetala si cea animala. Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin. Care este impactul asupra factorilor de mediu? Impactul asupra aerului Prezenta POP in aer se explica prin degajarile de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentul chimic al plantelor agricole si al padurilor contra bolilor si daunatorilor, evaporarea lor de pe suprafata solului etc. La stropirea culturilor agricole cu pesticide (contra bolilor si daunatorilor) persista un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. Impactul cel mai mare asupra aerului il au dioxinele si furanii care provin de la arderea deseurilor menajere si industriale. In emisiile fabricilor de ardere a deseurilor se contin doar 3 procente de POP din cantitatea lor totala obtinuta la ardere. Aceasta cantitate constituie, insa, circa 50-60% din volumul total de dioxine si furani care nimeresc anual in atmosfera. Impactul asupra apelor Concentratii de pesticide si alte substante organice persistente sunt depistate in majoritatea bazinelor acvatice, in rauri, mari si oceane. Acesti compusi sunt depistati si in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor de munte. In concentratii mici POP nu influenteaza in mod direct calitatea apelor si aspectul lor. In cazul unor cantitati mai mari ale acestora, apa capata un miros specific, caracteristic tipului dat de pesticide. Ca rezultat al proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apele de ploaie se infiltreaza in apele freatice si chiar in cele arteziene. Depunerile de pe fundul lacurilor contin, de regula, cantitati mai mari de pesticide decat apa din bazin. Impactul asupra solului

30

Astazi, practic nu exista loc pe pamant unde nu ar fi depistate urme de pesticide, ele se gasesc chiar si in rezervatiile naturale. Se considera ca acestea nu influenteaza semnificativ asupra solului, insa ele au proprietatea de a-si mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om. Existenta in sol a diverselor bacterii ce consuma substantele organice in calitate de hrana, reduce treptat concentratiile de pesticide. Astfel are loc distrugerea (descompunerea) naturala a lor. Cum ajung in sol pesticidele si alti poluanti organici? Cea mai raspandita cale este dispersarea pe suprafata solului a solutiilor, suspensiilor, prafurilor ce contin acesti compusi. Chiar daca pesticidele sunt destinate sa cada pe frunzele plantelor, o buna parte a lor ajunge pe suprafata solului. Asemenea metoda s-a practicat si in perioada utilizarii DDT. O alta cale de poluare a solului cu POP este incorporarea pesticidelor direct in sol cu semanatoarele sau agregatele speciale. In acest caz, toata cantitatea de substante chimice ramane in sol, influentand microorganismele, pedofauna si plantele. Mari cantitati de pesticide se introduc in sol odata cu semintele tratate contra bolilor si daunatorilor. Poluarea solului are loc si la incarcarea-descarcarea pesticidelor sau la stationarea agregatelor pentru introducerea ierbicidelor. Dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor se vad plesuri de pamant lipsite de vegetatie. Care este impactul asupra regnului vegetal? Pentru protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alti compusi clororganici. In cazul tratarii plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radacinile plantelor vin in contact direct cu substanta chimica care rareori nu influenteaza ciclul biologic al acestora. O proprietate a plantelor este capacitatea lor de a acumula in tesuturi compusii chimici toxici. Care este impactul asupra lumii animale? Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa si aer. Unul din primele preparate de origine clororganica, utilizat pe larg in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de deinsectant, el s-a dovedit a fi foarte eficient in lupta pentru combaterea bolilor infectioase (tifosul, malaria s.a.), purtatori ale carora sunt insectele . Mai tarziu s-a constatat ca utilizarea lui masiva duce la urmari extrem de grave pentru lumea animala. Pericolul utilizarii DDT si a altor pesticide consta in faptul ca, de rand cu insectele daunatoare, sunt nimicite in numar foarte mare si cele folositoare. Acest POP influenteaza daunator asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile animalelor, exercitand actiuni cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, hepatite s.a. DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, subtiind-o, reduce simtitor capacitatea de reproducere a pasarilor, pestilor si serpilor. Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor pestilor care devin foarte fragile si la miscari bruste se rup usor, ceea ce conduce la paralizia partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia acestei substante este inalta in ihtiofauna intregii planete.

31

Care sunt sursele de poluare si focarele de risc pentru mediu? Sursa potentiala de poluare cu POP poate fi considerata orice intreprindere producatoare de POP sau teritoriu, unde sunt depozitate substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor umane. Desi DDT si HCH sunt scosi din utilizare de cateva decenii, la depozitele pentru pastrarea chimicalelor au mai ramas cantitati considerabile ale acestor POP. Nu este casa, unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipienti cu deseuri toxice, diferite butoaie, cutii de plastic si metal, damigene, saci, pungi etc. Unii sateni construiesc incaperi auxiliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor. Alt factor de risc il prezinta dioxinele si furanii proveniti in urma arderii deseurilor ce contin materiale plastice, anvelope uzate si alte deseuri clororganice. Numai in mun. Chisinau se produc anual 17-18 mii tone de deseuri plastice, in majoritatea lor butelii uzate din policlorvinil si circa 5-6 mii tone de deseuri de cauciuc. Ca urmare a arderii unor cantitati din acestea, pulberea si cenusa, in care se contine cea mai mare parte de dioxine si furani, sunt duse de vant la distante considerabile, nimerind in sol, in apele de suprafata si actionand toxic asupra pedobiontilor si hidrobiontilor. Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt: * intreprinderile industriei chimice; * depozitele de pesticide ramase fara stapan si distruse; * stocurile de chimicale sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate; * instalatiile energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate; * locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane; * fabricile de ardere a deseurilor, in cazul cand acestea nu respecta cerintele tehnologice; * fabricile pentru pregatirea asfaltului, fara instalatii de captare a substantelor nocive; * intreprinderile neautorizate de producere a materialelor de constructie; * transportul. Care este impactul asupra sanatatii umane? Din sol, pesticidele nimeresc in fructele si legumele consumate de om, in iarba pe care o pasc animalele si apoi in corpul acestora. Studiile epidemiologice demonstreaza o frecventa sporita a afectiunilor neurotoxice (prioritar din partea sistemului periferic), hepatotoxice, cancerigene ca urmare a expunerii indelungate a oamenilor la DDT (acest pesticid a fost utilizat abundent in agricultura in anii 70-80 ai secolului trecut). Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT. S-a demonstrat ca ciclodienele clorinale (aldrinul, dieldrinul, heptaclorul, clordanul, endosulfanul etc.) au proprietati toxice mai exprimate decat DDT. Spre deosebire de acesta, efectul toxic produs de ciclodienele clorinate se manifesta prin convulsii, ameteli, spasme cronice, cefalee etc. Majoritatea acestor POP au efect cancerigen, provocand frecvent tumori hepatice. Efectul toxic al pesticidelor se manifesta totodata asupra organismului femeii. Investigatiile epidemiologice au demonstrat ca, odata cu intensificarea aplicarii pesticidelor, sporeste si frecventa starilor patologice si dereglarilor functionale ale sferei reproductive la femei. Un impact asemanator se produce si asupra sferei reproductive

32

masculine, in ultimele decenii inregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la barbati. Totodata, se atesta o sporire a mortalitatii, in special in mediul rural. In anul 1985 mortalitatea generala la sate a constituit 13,2, iar in orase 8,0 la 1000 de locuitori. La aceasta a contribuit aplicarea intensa, pe parcursul a douazeci de ani, a pesticidelor, in primul rand a celor clororganice. Actualmente mortalitatea se mentine inalta si constituie 11-12 decese la 1000 de locuitori, cea mai mare continuand a fi in mediul rural. Indicele mortalitatii cauzate de hepatite cronice si ciroze hepatice il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte sporit in centrul si sudul republicii. Acest indice variaza in dependenta de nivelul aplicarii POP in anii precedenti, dovada a influentei daunatoare a acestor substante asupra sanatatii populatiei. Masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei Conventia de la Stockholm (mai 2001) prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea sau excluderea din folosinta a acestor substante toxice. O astfel de strategie si un plan de actiuni la nivel national au fost elaborate si puse in aplicare in 2004 si in R. Moldova. Dar masuri respective trebuie luate si la nivel de raion, comuna, sat. Ele pot fi realizate operativ, fara mari eforturi si alocatii financiare. Intrucat in R. Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il prezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si sa fie informata populatia despre ele. In cazul lipsei unui serviciu specializat, initiativa inventarierii trebuie sa apartina consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor, teritoriilor unde se contin substante toxice si va face public informatia obtinuta. Intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, eficient si rational. In viitorul apropiat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sau cateva depozite special amenajate. Autoritatilor publice locale le revine sarcina de a contribui la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si a realiza masurile de reabilitare ecologica a teritoriilor ocupate de acestea. Populatia trebuie sa constientizeze pericolul real pe care-l prezinta sursele de poluare, inclusiv ambalajele si recipientii de dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. In masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicare sau nimicirea lor ulterioara. Autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale ar fi bine sa initieze un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Astfel, minimalizarea impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integranta a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.

Cap IV.DECLINUL SPECIILOR IN DELTA DUNARII

33

In apele interioare ale Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii exista in jur de 60 de specii de pesti.Majoritatea acestora (40) sunt specii tipice de api dulci,restul sunt specii de eurihaline migratoare :pestii traiesc atat in Marea Neagra cat si in Delta si in Dunare.Institutul de Cercetari si Proiectari Delta Dunarii din Tulcea a monitorizat pescariile din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii in ultimii 30 de ani si cifrele iindica schimbarea capturilor in timpul acestei perioade,atat in ceea ce priveste cantitatea(captura totala a scazut de la aproximativ 12000 tone/an la mai putin de 5000 tone/an)cat si ceea ce priveste compozitia acestor capturi(specii valoroase ca sturioni,stiuca si linul aproape au disparut complet).Aceste schimbari au fost cauzate de alterari structurale ale complexului zona inundabila/fluviu/delta si de cresterea concentratiilor de nutrienti in apa. Exista trei perioade distincte,timp in care a avut loc o schimbare in abundenta relativa a populatiilor de pesti : 1960-1970-stocurile de crap si caracuda au scazut,dar speciile de pesti rapitori cu valoare ridicata cum ar fi stiuca,bibanul si linul erau inca in abundenta. 1970-1980-stocurile de caras au crescut rapind inlocuind o parte a stocului babusca in timp ce stocul de lin si stiuca a scazut,desi stiuca si bibanul erau inca prezente in cantitati similare. 1980-1992-stocul de platica si alte ciprinide creste rapid,iar stocurile de stiuca si biban au scazut rapid relativa a populatiilor de pesti. Impactul supraexploatarii Pentru orice populatie naturala,principalul parametru de stare,reprezentat de marimea respectivei populatii,se modifica permanent,ca rezultat al modularii in timp a presiunii exercitate de mediu asupra sa,fapt care afecteaza capacitatea de reproducere a indivizilor care compun populatia. Supraexploatarea a determinat reducerea sticurilor de pesti,care erau deja afectate de degradarea habitatelor (sturioni,crap,stiuca,lin,caracuda).Ministerul Apelor si Protectiei Mediului (MAPM) aminteste ca resursele vii sunt regenerabile numai cu conditia respectarii unor parametri ecologici,necesari pentru refacerea stocurilor. In foarte multe cazuri,exploatarea abuziva,nestiintifica,a generat stari de colaps In cadrul unor populatii exploatate de secole. Pana la mijlocul anilor 1970,apele din Delta Dunarii au putut fi clasificate ca mezotrofe (continutul de nutrienti scazut).Apa era limpede,macrofitele erau frecvent intalnite si furnizau adapost pentru stiuca rapitoare.Vegetatia extinsa a asigurat locuri de reproducere si crestere pentru lin si biban.Dupa mijlocul anilor 1970,continutul de fosfor a crescut treptat pana a atins un nivel foarte ridicat,de 0,1-0,15 mg/l.Apa a devenit verde din cauza cantitatii mari de alge albastre prezente ;a a parut deficitul de oxigen si s-a observat moartea pestilor.Turbiditatea apei a redus fenomenul de penetratie al razelor soarelui astfel incat vegetatia submersa (macrofite)a disparut.Sistemul acvatic favorabil stiucii si linului a fost distrus si speciile :platica,babusca,caras si salau au devenit dominante in sistem.Acesta reprezinta un nou echhilibru ecologic care va fi tot atat de costisitor de a-l readuce la starea initiala cat de costisitor a fost pentru a-l aduce la starea actuala.

34

Diversitatea in pericol Primul efect demnalat al presiunii exercitate asupra stocurilor de pesti prin pescuit il constituie disparitia unor specii,ceea ce inseamna micsorarea diversitatii ecosistemului.Din cele 138 de specii de pesti inregistrate in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii,38 de specii sunt incluse pe lista conventiilor internationale,in urma exploatarii agresive,structura capturilor comerciale s-a simplificat,s-a modificat componenta speciilor prin reducerea pana la disparitie a unora (caracuda,lin,crap,viza),explozia altora (caras)si dominatia speciilor pasnice,de talie mica,acestea avand prolificitate mare.Din totalul speciilor disparute,se constata ca cele mai multe au disparut in ultimele trei secole si,dintre acestea,majoritatea aveau un rol de control (rapitoarele) al intregii structuri trofice.Indiciul cert al unei exploatari intense este procentul relativ restrans de pesti de dimensiuni si varste mai mari si frecventa maxima a unor grupe de repoducatori.

Activitati cu impact asupra ecosistemelor naturale din RBDD In ultimele 4-5 decenii,Delta Dunarii a suferit evident deteriorate in habitate si pierderi de specii cauzate de impactul unei serii de activitati : o Construirea de diguri in amonte,care au alterat evident regimul natural de inundare ; o Crearea de incinte agricole si piscicole in delta,care au redus zona naturala cu peste 20% din suprafata ; o Nivelele ridicate de nutrienti din apa (fenomen cunoscut sub numele de eutrofizare)care au condus la pierderi dramatice ale plantelor avcatice si la schimbari in structura populatiilor de pesti ; o Activitati agricole constituie surse de poluare prin folosirea in exces a ingrasamintelor chmice ; o Impactul produs de asezarile umane din teritoriu si zonele limitrofe,prin apele uzate evacuate in reteaua hidrografica a deltei si prin deseurile menajere ;

35

o Poluarea industriala si efluentii care se acumuleaza in crele pestilor si in ouale pasarilor ihtiofage cum sunt pelicanii si cormoranii,scazand astfel capacitatea lor de reproducere ; o Extinderea canalelor artificiale pentru navigatie care au afectat negativ regimul hidrologic si calitatea apelor lacurilor ; o Gospodarirea defectuoasa a resurselor piscicole si stuficole care conduce la dezvoltarea unei piete negre in pescarii si la colapsul exploatarii stufului. Aceste pericole si amenintari au fost identificate si impuse atentiei cand Delta Dunarii a fost declarata rezervatie.

CONCLUZII
S-a spus adesea ca Delta Dunarii este asezata la o rascruce a drumurilor de migratie a pasarilor.Situatia la hotarul cu tinuturi cu conditii climaterice mult diferite,formata din pamantul smuls de pe aproape intreg trupul Europei,Delta Dunarii,este ce mai tanara formatiune geologica a Romaniei,a devenit locul coexistentei pasarilor cu cele mai variate origini geografice,alcatuind paradisul de lumi de vietuitoate,ce stapanesc vazduhul si intinderea apelor,minunata lume a pasarilor. In urma realizarii acestui proiect,am ajuns la urmatoarele concluzii privind acest ecosistem : Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa,cel mai tanar tinut al Europei,un tinut exotic cu cea mai bogata fauna ornitologica si ihtiologica de pe continent. Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii este formata din cele trei brate principale :Chilia,Sf.Gheorghe,Sulina si sahale,garle,canaluri,acestora alaturandu-li-se formatiuni de natura depresionarlacustra :ghioluri,lagune,mlastini,japes si lacuri depresionare. Principalele forme de relief ale Deltei sunt grindurile,cele mai reprezentative fiind Letea,Caraorman,Stipoc si Crasnicol. In Delta Dunarii,zooceneza si fitoceneza insumeaza un numar variat de specii strict protejate,altele declarate monumente ale naturii. Zona Deltei cuprinde cele mai reprezentative zone de padure artificiale,prin plantatii de plopi de pe grindurile fluviale,padurile mixte de stejar si de o importanta deosebita,padurea Letea si Caraorman. Poluarea cu metalesi lucrarile hidrotehnice sunt cele mai semnificative cauze ale decilului si disparitiei speciilor din acest ecosistem. Elementele de legislatie vizeaza protectia Deltei Dunarii in Romania si Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii.

36

In incheiere putem sa ne mandrim cu cea mai frumoasa Delta !

Bibliografie
1. J.Zavolanu - "Rurile-bogia Terrei" Ed.Albatros, Bucuresti 1988 2. Mediul ambient - Revista tiiific de informare i cultur ecologic 3. Dr. L. Rudescu, Prof. A. C Banu - "Deltele lumii", Bucureti, Editura Enciclopedic Romn 1970 4. D. Marinescu - "Dreptul mediului nconjurtor", Casa de editur i pres ansa, Bucureti 1996 5. Al. Ionescu, V. Sahleanu, C. Binduc Protecia mediului nconjurtor i educaia ecologic Ed. Tehnologic, Bucureti 1989 6. loan Brodan - "Psrile din Delta Dunrii" 1979 7. I. Ujvari - "Geografia apelor Romniei" Ed.tiiific Bucureti 1972 8. V.Hih - "Fluvii, locuri i oameni" Ed. tiiific i Enciclopedic, Bucureti 1976 9. lonescu Mariana, Condurateanu Florin - "Parcuri i rezervaii naturale de pe Glob" Ed.Albatros, Bucureti 1985 10. C. Rauta, S. Carstea - "Poluarea i protecia mediului nconjurtor" Ed.tiinta pentru toi, Bucureti 1959 11. Turlea Constantin - "S.O.S! Natura n pericol", Ed Politic, Bucureti 1989 12. N. Negulescu - "Protecia mediului nconjurtor" Ed.Tehnic, Bucureti 1995 13. Constantin Parvu - "Ecosistemele din Romnia" Ed.Ceres 1980 14. A. Botaniuc - "Principii de biologie general" Ed Didactic i Pedagocica, Bucuresti 1982, 15. Internet

37

ANEXE

Rezervatia din Delta Dunarii

38

Nufar din Delta Dunarii

Stejar secular

39

Priveliste din Delta Dunarii

Mistret din Delta Dunarii

40

Cai salbatici din Delta Dunarii

41