Dejar de Fumar

Dejar de fumar y el aumento de peso
Posted on 22/12/2012 by Luis Angel Marqus
El aumento de peso en s mismo no es un sntoma propiamente dicho sino que es una consecuencia de otros sntomas que intentaremos analizar hoy. No obstante es un tema de capital importancia, especialmente entre las mujeres, siendo citado con frecuencia como un argumento ms para seguir fumando. La importancia de este asunto se refleja ya desde el momento en que iniciamos este blog, en el primer artculo Deja de fumar con talento y en la pgina de Productos, se menciona como uno de los objetivos que hay que considerar a la hora de plantearse dejar de fumar.
Se engorda al dejar de fumar?

De acuerdo con diferentes estudios, dejar de fumar lleva aparejado un incremento de peso que alcanza, en promedio, entre tres y cinco kilos, aunque no todo el mundo que deja de fumar engorda, ya que hay del orden de un 20 % de exfumadores que mantienen su peso. En base a diferentes estudios, el incremento de peso, en los casos en los que se produce, se da principalmente en los tres primeros meses de abstinencia. A este respecto hay que tener en cuenta otro dato muy significativo e importante y es que el peso medio de los fumadores es del orden de 4 o 5 kilos menor que el de los no fumadores. Si analizamos estos dos datos conjuntamente encontramos que al dejar de fumar alcanzamos el peso que nos correspondera si no hubisemos fumado nunca, de modo que no es que dejar de fumar engorde, sino que fumar adelgaza. Tambin hay que tener en cuenta que fumar no siempre adelgaza, ya que los fumadores que consumen ms de 25 cigarrillos diarios producen menos insulina y, en consecuencia, acumulan grasas.
Por qu adelgaza fumar?

Hay varios artculos cientficos que hablan sobre como acta la nicotina en el organismo para mantener el peso de los fumadores por debajo de lo que tendran si no fumasen. Se
da por comprobado que incide en ciertas regiones del hipotlamo que controlan en apetito y tambin se ha comprobado que afecta al metabolismo de las grasas. As, la nicotina disminuye el apetito a la vez que hace consumir ms grasas , si bien este efecto no es demasiado importante, ya que se estima en menos de 100 caloras diarias. Tambin parece ser que algunas sustancias contenidas en el humo del tabaco dificultan la absorcin de algunos nutrientes. A esto an habra que aadir que el fumar atrofia las papilas gustativas y el sentido del olfato. Esto hace que los fumadores encuentren menos placer en la comida que despus de dejar de fumar, ya que al dejar de fumar se recuperan estos sentidos. De este modo se sentirn menos inclinados a la ingesta de alimentos. Aprende a dejar de fumar practicando, descrgate GRATIS el manual UN DIA FELIZ SIN TABACO
Dejar de fumar y el apetito

Si analizamos detenidamente la cuestin que hoy nos ocupa podremos encontrar un hecho interesante. En general, atendiendo a los efectos de las diferentes sustancias del tabaco, la ganancia de peso al dejar de fumar debera ser lenta y progresiva; tendra que costar muchos meses, o incluso aos, alcanzar el peso correspondiente al estado de no fumador. Sin embargo la ganancia de peso se concentra en los primeros meses. Es ms, si huimos de datos estadsticos y nos fijamos en algunos ejemplos concretos, existen muchos casos en los que se producen ganancias de peso importantes, de cinco o ms kilos, en tan solo tres o cuatro semanas. En estos casos es frecuente que, transcurrido ese periodo inicial de un mes, se detenga o ralentice de forma muy importante el incremento de peso. La explicacin de este fenmeno hay que buscarla en otra parte y es que al dejar de fumar tendemos a confundir las ganas de fumar con el hambre. Lo cierto es que estas son sensaciones muy parecidas, de modo que es fcil confundirlas. La consecuencia es que, mientras estamos acabando con la adiccin fsica a la nicotina, cada vez que nos entran las ganas de fumar pensamos que tenemos hambre y nos dedicamos a comer. Como la comida no acaba con las ganas de fumar seguimos comiendo y comiendo de forma descontrolada hasta hartarnos.
En consecuencia, da tras da, durante el periodo de tres o cuatro semanas que dura el mono, estamos introduciendo en el cuerpo una cantidad anmalamente alta de nutrientes que acaban convirtindose en esos kilos de ms.
Dejar de fumar o mantener el tipo

Este espinoso asunto de dejar de fumar y engordar viene siendo un argumento utilizado por muchas personas para aferrarse a su adiccin y no intentar dejar de fumar. Si este es tu caso tienes que saber que los beneficios obtenidos por dejar de fumar superan con mucho los perjuicios que te puedan ocasionar unos kilos ms. Aunque el tabaco pueda contribuir a no engordar, sus riesgos son muchsimo ms elevados que los asociados con el sobrepeso. Tan solo para equiparar los riesgos de sufrir un infarto o enfermedades cardiovasculares que produce el hecho de ser fumador, sera necesario engordar decenas de kilos. Ni que decir tiene que los riesgos asociados con el cncer u otras muchas enfermedades, nunca podrn ser compensados por incrementos de peso. Qu decir si tienes colesterol. Si tienes el colesterol alto y eres fumador ests, literalmente, jugndote la vida. Plantate seriamente dejar de fumar y hazlo engordando lo menos posible. Si el aumento de peso puede resultarte realmente problemtico desde el punto de vista de tu salud, puede ser buena idea que consultes con un nutricionista. Los riesgos del tabaco son tan grandes que nunca deberas plantearte la alternativa de dejar de fumar o mantener tu tipo. Una persona que deja de fumar a los cuarenta aos incrementa su esperanza de vida en nueve aos ms, t vers si puedes vivir nueve aos con dos o tres kilos ms o prefieres morir prematuramente con tu peso actual. Por lo tanto la cuestin no es dejar de fumar O mantener el tipo, sino que la cuestin es dejar de fumar Y mantener el tipo (dentro de lo razonable). Hay que tener en cuenta que dejar de fumar es siempre la mejor decisin posible, an en el caso de que te preocupe mucho tu figura.
Dejar de fumar y controlar el aumento de peso
Como primera medida hay que tener en cuenta que proponerse varias tareas de forma simultnea es garanta casi segura de fracaso en todas ellas. Quiere esto decir que tienes que concentrarte en dejar de fumar, no en mantener o perder peso. Una vez que hayas dejado de fumar tendrs ms confianza en ti mismo y ms energas para perder unos kilos. No obstante, an centrndote en dejar de fumar, podrs evitar engordar en exceso, e incluso mantener tu peso actual, con estos sencillos consejos. 1. Tienes que ser consciente de que es nicotina lo que pide tu cuerpo, no comida, y que no acabars con esa sensacin por mucho que comas. Aprende a diferenciar cuando tienes ganas de fumar y cuando hambre o sed. La comida no acaba con las ganas de fumar. 2. Si no encuentras la diferencia, limtate a comer en los momentos y en las cantidades habituales. El resto del tiempo bebe agua o refrescos bajos en caloras, mastica chicle sin azcar (y sin nicotina) o come algo de fruta para distraer esa sensacin. 3. En das anteriores hemos citado los beneficios de hacer alguna actividad fsica para controlar la ira la ansiedad y la depresin. Como sabrs, el ejercicio sirve tambin para quemar caloras, de modo que esta es una buena estrategia para dejar de fumar en general. 4. Si te preocupa mucho tu imagen, piensa que la imagen no es solamente la figura, tambin cuenta el olor del aliento, el del pelo y la ropa, el color de los dientes, las arrugas, etc. Seguro que, an ganando algunos kilos, tu imagen mejorar al dejar de fumar. 5. No te preocupes si engordas un poco, piensa que tendras que engordar decenas de kilos para tener los mismos riesgos de afecciones cardiacas que los que te genera el tabaco y que dentro de poco podrs dedicarte de lleno a perder peso. 6. Se han realizado estudios que demuestran que el bupropin puede contrarrestar o retrasar el aumento de peso mientras se toma para dejar de fumar. Acuda a la consulta de su mdico y comente su caso con l para ver si puede resultar indicado. 7. Tambin hay estudios que indican la utilidad para controlar el peso de los productos de remplazo de nicotina, especialmente el chicle con nicotina y las pastillas de nicotina, pero tendrs que valorar detenidamente si te merece la pena utilizarlos. Antes de nada te recomiendo que leas el post Nicotina para dejar de fumar?
Dejar de fumar y superar la ansiedad

Continuando con la serie de post dedicados a dejar de fumar y superar el sndrome de abstinencia o, lo que es lo mismo, dejar de fumar y superar los sntomas de la falta de nicotina o mono, hoy hablaremos sobre como dejar de fumar y superar la ansiedad, uno de los sntomas ms frecuentemente asociados con la retirada de la nicotina cuando dejamos de fumar.
Dejar de fumar y superar la ansiedad
A este respecto ya hemos dedicado algunos comentarios en varias publicaciones, no en vano se trata de uno de los principales factores que los fumadores sealan como causa del fracaso en sus intentos de dejar de fumar. Muchos estudios ponen de manifiesto que la ansiedad es uno de los estados de nimo negativos ms frecuentes al dejar de fumar. Si al dejar de fumar sientes ansiedad, cosa que no le ocurre a todo el mundo, esta tiende a aumentar en los primeros dos o tres das despus de dejar de consumir tabaco y puede durar dos semanas o tres. Asociado a esta ansiedad es posible que te sientas tambin algo tenso y agitado y quizs sientas tirantez en los msculos, sobretodo alrededor del cuello y de los hombros.
Estrategias para dejar de fumar y superar la ansiedad

1. Como primera medida tienes que saber que existen pruebas cientficas que indican que cuanto ms sabes sobre todo lo relacionado con este sntoma en concreto o con el sndrome de abstinencia en general, ms livianas son las manifestaciones de la privacin que sientes al dejar de fumar y, de forma ms especial, menos intensa es la ansiedad. 2. Tienes que recordar siempre que la ansiedad es pasajera, solamente dura unas dos o tres semanas, que es el tiempo que tardan tus neuronas en perder la mayor parte de los receptores de nicotina que has desarrollado en tu tiempo de fumador. 3. Tmate todos los das un tiempo de sosiego. Busca un momento cada maana o cada noche o, mejor, un rato por la maa y otro por la noche para estar en soledad y tranquilidad, sin pensar en nada y sin molestias de nada ni de nadie. 4. Haz algo de ejercicio ligero, como caminar un poco o subir unas escaleras. Al hacer ejercicio se segrega adrenalina y endorfinas que contribuyen a reducir la ansiedad a la vez que mejora tu estado de nimo y vitalidad. 5. Evita consumir sustancias excitantes o estimulantes como el caf, las bebidas de cola o el t. 6. Practica ejercicios de meditacin u otras tcnicas para relajarte como darte un buen masaje, un bao tranquilo en agua caliente o ejercicios de respiracin, por ejemplo inhalar profunda y lentamente el aire por la nariz y exhalar de forma progresiva y tranquila por la boca durante unas 10 veces. 7. Por ltimo, si consideras que te puede superar la ansiedad y corres el riesgo de volver a fumar, acude a tu mdico de cabecera y pdele que te recete algn ansioltico o un tratamiento especfico para dejar la nicotina, pero recuerda rechazar productos que contengan nicotina.
Dejar de fumar y superar la ira, la frustracin y la irritabilidad

Continuamos hoy con la serie de artculos relacionados con la forma de superar el mono, los sntomas de la falta de la nicotina o sndrome de abstinencia. Despus de ver cmo superar las ganas de fumar, que es el principal sntoma que sufrimos los adictos al dejar de consumir tabaco, nos dedicaremos a un grupo de sntomas que se presenta con gran frecuencia, son la ira, la frustracin y la irritabilidad. Es relativamente normal sufrir estos sntomas despus de cesar en el consumo de tabaco, nos sentimos tensos, fcilmente irritables y con un fuerte temperamento, irascibles y, muchas veces, con poca paciencia y tolerancia hacia los dems. Tendemos a discutir por cualquier cosa y a no soportarlas ms pequeas molestias. Tambin puede darse una sensacin de cansancio ms intensa de lo normal que tambin tiende a ponernos malhumorados.
Son muchos los estudios cientficos que sitan la ira, la frustracin y la irritabilidad como las emociones negativas ms frecuentes que aparecen al dejar de fumar. Como la mayor parte de los sntomas, tienden a ser ms intensas durante la primera semana de abstinencia y suelen durar entre dos y cuatro semanas, justamente el periodo que dura la adiccin fsica. << Descarga gratis como pasar un da sin fumar y disfrutndolo>> Veamos algunas estrategias que podemos utilizar para superar la ira, la frustracin y la irritabilidad al dejar de fumar y no caer en la tentacin de pensar que fumando un cigarrillo se nos pasarn. Tan solo el hecho de saber y reconocer que son sntomas del mono, ayuda de forma muy notable a superarlo con relativa facilidad. Tan solo tenemos que pensar que ya sabemos de qu se trata y convertirnos en observadores de estas sensaciones. Tan importante como lo anterior es ser conscientes y recordar continuamente que estas emociones son transitorias. Al hacernos observadores de nuestras propias sensaciones hacemos que pierdan intensidad o, incluso desaparezcan. Por otra parte, estos sntomas dejarn de presentarse cuando desaparezca la adiccin fsica, que ya sabemos que tan solo dura unas semanas. Puede ayudarnos el realizar alguna actividad fsica ligera, algn ejercicio aerbico o, simplemente, caminar. Hacer ejercicio suave libera endorfinas y nos hace sentir mejor, mejorando el estado de nimo y disminuyendo la irascibilidad. Te gustara estar un da entero sin tabaco?, Descarga gratis tu manual. Dado que estas sensaciones se asocian con estados nerviosos excitados, nos ayudar a controlarlos reducir el consumo de cafena u otros estimulantes. Por lo tanto, hemos de limitar o evitar tomar caf, bebidas de cola y t. Nos servir para controlar estos sntomas el practicar tcnicas de relajacin como la meditacin, masajes, darse un buen bao en agua caliente o inhalar profundamente por la nariz y exhalar por la boca lentamente diez veces.
En ltima instancia, si experimentamos problemas serios, antes de encender un cigarrillo hemos de acudir al mdico y explicarle la situacin para que nos recete algn medicamento para controlar estos sntomas. Si te ofrece productos con nicotina rechzalos.
Dejar de fumar y superar las ganas de fumar

En la ltima comunicacin iniciamos una serie de posts dedicados a superar los sntomas de la abstinencia de nicotina y los elicitantes o incitantes de las ganas de fumar. En esa ocasin revisamos someramente los principales sntomas asociados con el sndrome de abstinencia y los principales elicitantes y apuntamos algunas ideas clave para superar estas situaciones sin necesidad de encender un cigarrillo. Hoy nos detendremos un poco en los sntomas que pueden aparecer al dejar de fumar. Tan solo el conocerlos ayuda mucho a superarlos, ya que no nos pillan por sorpresa. Si al sentirlos pensamos Ah!, ya s de que se trata, es un sntoma de la falta de nicotina pero en unos das habr desaparecido para siempre , ya hemos dado un gran paso, estamos evitando que nos afecte profundamente y nos haga fumar. Hay que recordar siempre que estos sntomas son temporales, que su intensidad baja notablemente despus de la primera semana de abstinencia y que en un plazo aproximado de un mes habrn desaparecido.
El principal sntoma son las ganas de fumar, aunque tambin son relativamente frecuentes ansiedad, ira, frustracin, irritabilidad, impaciencia, inquietud y dificultad de concentracin. Otros sntomas menos comunes son tos, aumento del apetito, estado de nimo depresivo, insomnio y las perturbaciones del sueo. En raras ocasiones los exfumadores se quejan de somnolencia, cefaleas o trastornos intestinales, sobretodo estreimiento. Te gustara estar un da entero sin tabaco?, Descarga gratis tu manual. En general todos estos sntomas son mucho ms benignos que las ganas de fumar, aunque en ocasiones pueden tener intensidad muy importante. La presencia de estos sntomas y no tratarlos de forma adecuada pueden contribuir a aumentar el valor que le das al tabaco, lo cual supone aumentar el riesgo de que vuelvas a convertirte en fumador. Por lo tanto tienes que tener claro que pueden presentarse estos sntomas y que tienes que canalizarlos de forma adecuada evitando que aumente tu valoracin del tabaco. Recuerda que lo que hace realmente fcil no fumar es no dar ningn valor ni utilidad al tabaco. De acuerdo con mltiples estudios, casi el 50 % de los fumadores han indicado que sufren cuatro o ms sntomas de abstinencia al dejar de fumar, de modo que no has de sorprenderte si notas varios de ellos. Afortunadamente hay multitud de cosas que puedes hacer para reducir estos sntomas de la falta de nicotina y superar el mono. Recuerda siempre que, incluso sin la utilizacin de ningn medicamento, los sntomas irn a menos con el tiempo hasta desaparecer en unas semanas.
Cmo superar las ansias de nicotina al dejar de fumar?

En todo esto de abandonar el consumo de tabaco el verdadero caballo de batalla son las ganas de fumar. Si te haces con el control de las ganas de fumar, todo lo dems es secundario, de modo que presta atencin y aplcate la receta. Ser fumador no es otra cosa que ser adicto a la nicotina. Todo fumador ha desarrollado una dependencia fsica por esta sustancia, dependencia que viene controlada por la multiplicacin de receptores nicotnicos en las neuronas. Esto quiere decir que si las neuronas no reciben su dosis de nicotina van a empezar a quejarse y sus quejidos son, precisamente, esas ansias por encender un cigarrillo.
<< Descarga gratis como pasar un da sin fumar y disfrutndolo>> Por suerte, en el momento en que dejas de administrarte nicotina, estos receptores se van destruyendo a gran velocidad, tanto que en tan solo unas semanas vuelven prcticamente al nivel de un no fumador. Esto hace que desaparezca la adiccin fsica, la dependencia fisiolgica del tabaco, y con ella el sndrome de abstinencia. El impulso por fumar no es continuo ni se acumula. En los primeros das despus de dejar de fumar alcanza su mximo, que es cuando ya se ha eliminado la mayor parte de la nicotina del cuerpo. Es en estos primeros das cuando la intensidad y la frecuencia de los accesos de las ganas de fumar son mayores, a partir de ese momento empieza a disminuir claramente hasta desaparecer en tres o cuatro semanas. Cada vez que te entran las ansias de nicotina, la duracin de esta sensacin depende mucho de tu actitud. Si empiezas a pensar que lo que ms te apetece es fumar unas caladas, las ganas no desaparecen y, con gran probabilidad, acabars fumando. Si, por el contrario, piensas que ya sabes de qu se trata y no haces caso, desaparecen en tan solo unos segundos. Es lo que en DFCC llamamos la tcnica del Periodista Perezoso que podrs encontrar con todo detalle en este enlace. Segn vayan pasando los das, las ganas de fumar vendrn cada vez ms espaciadas y con menos intensidad. Adems de la tcnica del Periodista Perezoso puedes utilizar otras tcnicas, como evitar las situaciones y actividades que asocias con fumar o comer chicle sin azcar, puede ser que mantener la boca ocupada acabe con la necesidad psicolgica de encender un cigarrillo. Otra ayuda que te puede resultar importante es realizar ejercicios sencillos de respiracin, como inhalar profundamente por la nariz y exhalar el aire muy despacio por la boca. Realiza todo pausadamente y procurando que el tiempo que tardes en sacar el aire sea como el doble del de inspiracin. Es suficiente repetir este ejercicio unas diez veces. En el caso de que tengas problemas en controlar los impulsos de fumar, no fumes, acude a tu mdico y pdele que te recete medicamentos sin nicotina.
Dejar de fumar y superar el mono

En cierta ocasin Mark Twain dijo Dejar de fumar es fcil, lo he hecho miles de veces. Ya hemos comentado algo sobre esto (ver el artculo Dejar de fumar y volver a engancharse). Lo cierto no es que sea difcil, sino que no sabemos y necesitamos aprender. Una forma habitual de aprender es intentndolo una y otra vez hasta que lo conseguimos. Otra es seguir un programa estructurado de formacin, como el que Deja de Fumar Con Conocimiento lanzar prximamente, o informarse todo lo posible en la red y en centros especializados. Ahora puedes realizar un intento descargndote GRATIS el manual UN DIA FELIZ SIN TABACO. Para tu formacin online, hoy empezamos una serie de artculos que creemos que tienen gran importancia. Ya se acercan las Navidades y muchos fumadores se plantean dejar de fumar. Ante tal decisin es importante saber cmo superar el mono (los sntomas o el sndrome de abstinencia) y los incitantes a fumar. Las ideas fundamentales que necesitas saber son pocas y sencillas. Los principales sntomas asociados a la retirada de la nicotina son las ganas de fumar, ansiedad, irritabilidad, ira, frustracin y depresin. Algunos autores incluyen entre los sntomas el aumento de peso.
Estos u otros sntomas alcanzan su mxima intensidad entre el segundo y cuarto da de abstinencia. A partir de ese momento empiezan a bajar de forma rpida hasta desaparecer en el primer mes. Despus de esto, que es cuando desaparece la adiccin fsica por la nicotina, si sientes sntomas son por causas normales (salvo las ganas de fumar, los no fumadores tambin los sienten en ciertas ocasiones), por efecto de la memoria (revives situaciones de fumador) o porque mantienes algn tipo de adiccin psicolgica (algunos exfumadores la mantienen el resto de su vida). Los incitantes o causas de las ganas de fumar son aquellos estados de nimo, sentimientos, lugares o actividades que te suelen disparar las ganas de fumar. A ttulo de ejemplo puede servir el estrs, ver fumar a otras personas, tomar caf o bebidas alcohlicas o acabar de comer. Es importante conocer cuales son tus incitantes particulares ya que te permitir evitarlos, si es posible, o tomar medidas para no pensar en fumar o hacer algo que evite encender un cigarrillo. De manera que ponte a la tarea de ver cules son tus incitantes y a pensar actividades alternativas para evitar fumar. Siempre es til mantenerte ocupado, ya que evitas pensar en el tabaco, y escapar de todo aquello que sabes que te tienta a fumar. Muchos especialistas recomiendan productos de remplazo de nicotina, ya que pueden ayudar a aliviar las ansias de nicotina y los sntomas de abstinencia. Nosotros somos contrarios a la utilizacin de la nicotina porque lo que estamos intentando es, precisamente, acabar con la adiccin a esa sustancia. Si quieres profundizar ms en este asunto puedes leer el post Nicotina para dejar de fumar?. Asunto distinto son el bupropin y la vareniclina, que pueden aliviar el sndrome de abstinencia, aunque no debes esperar milagros de su utilizacin, ver por ejemplo este artculo sobre los mtodos psicolgicos para dejar de fumar. Por ltimo, hay una tcnica psicolgica que permite superar los ataques de las ganas de fumar con extremada facilidad. Consiste en alejarnos mentalmente de nosotros mismos y observarnos en la distancia, observar ese acceso de las ganas de fumar como el que mira la Luna o como el que ve pasar un tren por el horizonte. Tenemos que ver como llegan esas ganas de fumar desde la lejana y pensar, Anda!, ah vuelven las ganas de fumar. Entonces nos dedicamos a lo nuestro y las ganas de
fumar desaparecen. Si no prestamos atencin, las ganas de fumar desaparecen en tan solo unos segundos. Conforme pasen los das, el ansia de nicotina tardar ms tiempo en volver y al cabo de un mes ya no volver ms.
Dejar de fumar y hacer ejercicio

Son muchos los estudios que hablan de los aspectos positivos de realizar ejercicio fsico para dejar de fumar. A ttulo de ejemplo, segn una publicacin de Runners World, un estudio realizado con personas de una asociacin de corredores con una media de 47 aos, indica que tan solo el 8 % segua fumando mientras que entre los sedentarios el porcentaje era del 41 %. Considerando exclusivamente los exfumadores, haban dejado el tabaco el 45 % de los corredores, mientras que tan solo lo hizo el 31 % del grupo de comparacin. La publicacin indica que los que corren tienen nueve veces ms posibilidades de dejar de fumar que los que no lo hacen. Te gustara estar un da entero sin tabaco?, Descarga gratis tu manual. En relacin con los adolescentes cita diferencias no solo entre los que hacen deporte y los que no, sino que tambin vara el consumo de tabaco entre los practicantes de diferentes tipos de deporte. As, los que practican deportes no aerbicos como culturismo o lucha fumaban ms incluso que los no deportistas. La revista HealthDay se haca eco de un estudio sobre adolescentes con programas de desintoxicacin basados en consejera y actividad fsica. Al cabo de tres meses no fumaba el 14 % de los que hicieron ejercicio , mientras que entre los que solamente se sometieron a consejera haban dejado de fumar el 5 %. El ejercicio fsico, incluso practicado de forma escasa o moderada, incrementa las tasas de xito entre los que quieren dejar de fumar.
A qu se debe esta diferencia tan importante entre los que practican deporte y los que no? Los beneficios del tabaco podemos encontrarlos en dos aspectos fundamentales, por un lado, la actividad fsica hace que haya ms oxgeno a disposicin de todo el organismo, en contraposicin con el dixido de carbono e, incluso, del monxido de carbono asociados con el consumo del tabaco. Por otra parte se segrega adrenalina y endorfinas que sustituyen a las generadas por la nicotina. De este modo se combate la ansiedad y otros sntomas del mono y da una sensacin de bienestar y de gran energa. << Descarga gratis como pasar un da sin fumar y disfrutndolo>> No hay que olvidar que con la prctica de deporte se consiguen resultados desde el primer da. Para los fumadores es importante porque aumenta la autoestima y refuerza la decisin de dejar de fumar. Hay un aspecto ms que es importante, y es que el ejercicio sirve tambin para quemar caloras, hecho que contrarresta la tendencia a engordar entre quienes dejan de consumir tabaco. A todo esto hay que aadir las mejoras en los pulmones y en todo el sistema circulatorio, lo que implica una reduccin muy importante del riesgo cardiovascular.
Dejar de fumar en vacaciones

Despus de un largo periodo sin dar noticias retomamos nuestra particular misin de ayudarte a dejar el tabaco. Como parece casi obligado en esta poca, y tal como indica el ttulo, vamos a dedicar esta publicacin a la conveniencia o no de dejar el tabaco durante las vacaciones. La llegada de las vacaciones despus de un largo ao de sacrificios y tensiones suele acompaarse de buenas intenciones. Voy a descansar, me voy a dedicar a mi mismo un poco ms de tiempo, voy a leer ms, voy a hacer deporte y, porqu no?, voy a dejar de fumar. Ahora que voy a descargarme del estrs del trabajo y del ajetreo cotidiano, voy a dejar el tabaco. Esta forma de pensar es muy lgica y, de hecho, mucha gente deja de fumar durante su descanso estival. Ciertamente es un periodo, ms bien es la situacin de descanso en s misma, que proporciona unas condiciones favorables para acometer la tarea de dejar de asfixiarse con el humo del tabaco, pero tambin tiene algunos inconvenientes que es necesario conocer para facilitar el xito de nuestro propsito. Veamos cuales son estas ventajas y estos inconvenientes. Cuatro son las ventajas ms importantes que podemos destacar: << Descarga aqu como pasar un da sin fumar y disfrutndolo>> 1.- El inicio de las vacaciones es un hito temporal perfectamente definido que sirve de punto de apoyo para marcar la barrera entre el fumar y el no fumar. Como ya hemos visto en una publicacin anterior, el establecimiento de un momento concreto para dejar el tabaco y ceirse a l es una de las estrategias que ms pueden ayudarnos a dejar el tabaco. De hecho, es prcticamente seguro que nunca dejars de fumar si no fijas un momento concreto, con una buena antelacin, y te cies a l. 2.- La liberacin de tareas que suponen las vacaciones nos permiten disponer de ms tiempo y energas y concentrarlas en nuestro objetivo. Cuando tenemos que desarrollar varias tareas simultneamente nuestro cerebro se dispersa, anda de un lado para otro y se vuelve menos efectivo. Cuando nos liberamos de obligaciones y nos centramos en una sola tarea las
posibilidades de llevar a buen trmino nuestro objetivo se incrementan de forma muy significativa. 3.- Menos estrs. El relego de las obligaciones laborales cotidianas suponen la liberacin de no pocas tensiones exteriores, clientes, proveedores, jefes, compaeros, subordinados. Las relaciones humanas son fuente de estrs y ms an en el mbito laboral. El estrs, cuando somos adictos a la nicotina, es uno de los principales factores que nos hacen encender un cigarrillo. La reduccin del estrs facilita la superacin de los primeros das sin nicotina, que son los das en los que resulta ms fcil volver a encender un cigarrillo, ya que an padecemos la adiccin fsica a la nicotina. 4.- Las vacaciones son, normalmente, un periodo deseado por todos, dejamos de trabajar y nos dedicamos a descansar, a practicar nuestras aficiones y a recargar energas. Este proceso suele llevar aparejado un estado mental positivo, estado que favorece de forma muy importante alcanzar el cometido de volver a ser no fumadores. De hecho, una de las principales causas de las recadas en la diccin al tabaco son los estados mentales negativos, las depresiones. Un estado mental positivo durante las primeras semanas es fundamental para afianzar el estado de no fumador. Como inconvenientes podemos destacar principalmente dos. 1.- Volver al estado de no fumador es un proceso profundamente psicolgico. Estar de vacaciones es un estado mental no convencional, ms bien poco corriente, ya que estamos casi todo el ao trabajando. De este modo las vacaciones se tornan en algo que tiene un cierto aire de irrealidad, como de ensueo. La vuelta a la rutina anual del trabajo puede vivirse mentalmente como una vuelta a la realidad, realidad que incluye nuestra vieja adiccin a la nicotina. 2.- Paralelamente volvemos a nuestro habitual nivel de estrs. La vuelta a las responsabilidades cotidianas nos produce un incremento del estrs mientras an no hemos superado completamente la adiccin fsica a la nicotina. Si no estamos adecuadamente preparados, esta situacin puede hacer que nos derrumbemos ante una situacin que dbamos por superada, y no hay nada peor que deprimirse para mantener el recientemente adquirido estado de no fumador. Te gustara estar un da entero sin tabaco?, Descarga gratis tu manual.
Por lo tanto podemos concluir que las vacaciones son un momento excelente para dejar de fumar, pero hay que ser consciente de los riesgos que supone la vuelta al trabajo y tener bien preparada la mente para no tirar por la borda todos los logros de esos das mgicos el da de la vuelta al trabajo.
Dejar de fumar con hipnosis o autohipnosis

Lo cierto es que no se sabe muy bien que es la hipnosis, de hecho es difcil encontrar una definicin del trmino. Se suele hablar de sugestin, somnolencia, estado inducido por hipnotismo y cosas similares, nada demasiado concreto. Lo ms parecido a una definicin que he encontrado aparece en una gua del National Cancer Institute de EEUU titulada Apoyo para las personas con cncer, Control del dolor , donde se describe como un estado de atencin relajada y concentrada. Indica que se parece mucho a la forma en que nos sentimos cuando empezamos a despertarnos por la maana, con los ojos cerrados pero sabiendo lo que est pasando a nuestro alrededor. Concluye con que en este estado relajado la mente est ms abierta a las sugerencias. Existe una variacin de la hipnosis en la que no existe la figura del hipnotizador, es la autohipnosis, consistente en la repeticin de un enunciado positivo, que puede resultar tan efectivo o ms que la propia hipnosis, ya que se evita el temor a ponerse en manos de un desconocido. Manual gratis: Un da feliz sin tabaco La hipnosis viene utilizndose de forma ms o menos extendida para usos teraputicos desde hace siglos, incluso milenios, como en los templos del sueo egipcios. Los usos ms extendidos son el control del dolor fsico y, si, dejar de fumar u otras adicciones. Es necesario sealar que una de las caractersticas ms notables de la hipnosis es que la persona hipnotizada cree reales las propuestas del hipnotizador, es decir, es muy sugestionable. Ya hablamos en otro post de la sugestin diciendo que desempea un papel primordial en el proceso de dejar de fumar, por lo tanto no es de extraar que la hipnosis pueda tener un papel importante para superar la adiccin a la nicotina.
La mayor aportacin de la hipnosis como tcnica para dejar de fumar es la reduccin del deseo de fumar por mantener la concentracin dirigida a otros estmulos y modificar de la percepcin del tabaco, y reducir o eliminar la ansiedad producida por el sndrome de abstinencia. La hipnosis no es peligrosa a no ser que caigamos en manos de una persona no cualificada o falta de tica y nadie puede quedarse hipnotizador aunque nos abandone el hipnotizador, ya que pasaramos a un sueo normal y despertaramos sin problemas. A pesar de todo la hipnosis tan solo facilita el proceso de desintoxicacin, pero hace poco o nada para evitar las recadas, que son un problema tan grave o ms que la propia desintoxicacin. Evitar las recadas pasa por tener un conocimiento exhaustivo de como y porqu empezamos a fumar y nos mantenemos hacindolo durante dcadas sabiendo que es enormemente nocivo para nuestra salud y la de los que nos rodean. Por lo tanto y a modo de conclusin, hipnosis si pero teniendo presente estos dos consejos: 1.- Siempre es recomendable elegir un hipnotizador que posea ttulo clnico, por ejemplo un mdico o un psiclogo. Tampoco estara de ms que permitiese la presencia de alguien de nuestra confianza para verificar que sus prcticas las permitiramos en estado de vigilia. 2.- Realizar un curso completo de aprendizaje para facilitar el abandono de la adiccin a la nicotina y para saber como evitar las recadas.
Dejar de fumar y volver a engancharse

Ya hemos visto en algn post que el ndice de fracasos entre los que intentan dejar de fumar es muy elevado. De hecho, si atendemos a los datos que nos proporcionan los especialistas, como los publicados por la Sociedad Espaola de Psicologa Clnica, Legal y Forense en la obra coordinada por Elisardo Becoa, uno de los mejores especialistas del pas, titulada Dependencia del tabaco. Manual de casos clnicos, tan solo el 5% de los intentos de dejar la nicotina tiene xito. Este porcentaje de xito hay que entenderlo en relacin con programas de base cientfica, ya que son cifras obtenidas en programas controlados por especialistas del ramo de la medicina. Por lo que respecta a otros mtodos no tenemos cifras fiables, pero podemos suponer que sern parecidas. Si leemos con atencin estos datos encontramos que necesitamos realizar unos diez intentos para tener una probabilidad del 50% de dejar de fumar definitivamente, y sern 20 los intentos necesarios para tener la certeza de que lo conseguiremos. Lgicamente todo esto no es nada ms que una aproximacin estadstica y hemos de verlo como tal, puede ser que algn fumador lo consiga a la primera y puede ser que alguno necesite treinta intentos antes de lograrlo. Estos datos indican que tenemos que estar dispuestos a intentar abandonar el tabaco entre diez y veinte veces de media para conseguirlo de forma definitiva. Teniendo esto en cuenta podemos obtener dos enseanzas importantes, la primera de ellas es que cada vez que intentamos dejar de fumar y recaemos estamos ms cerca de nuestro objetivo final, dejar de fumar. Por lo tanto no debemos abatirnos y dejarnos llevar por el pesimismo, al contrario, hemos de pensar que ya hemos cumplimentado una etapa ms de todas las que necesitamos para alcanzar nuestra meta. Aunque no sepamos a ciencia cierta cuantas etapas tiene nuestro recorrido podemos estar seguros de que nos acercamos al final del trayecto, que no estamos dando vueltas a la redonda sino que vamos perfectamente orientados hacia nuestro fin.
La segunda enseanza que se desprende de estas cifras aparentemente tan desalentadoras es que cuanto ms deprisa realicemos los intentos antes alcanzaremos la cima de esa montaa que estamos dominando, antes dejaremos de fumar de forma definitiva. Esto es bastante claro y no requiere mucha explicacin, si tengo que intentarlo 10 veces y realizo diez intentos en un ao, en un ao habr dejado de fumar. Esto ltimo invita a una reflexin. Podramos pensar intento dejar de fumar veinte veces en un mes, una cada da y medio, y ya est, dejo de fumar. Es posible que llevar a cabo esta estrategia no conduzca a la pretendida meta de dejar la nicotina. Hemos de pensar que como no sabemos cuantos intentos necesitaremos para dejar el tabaco el siguiente puede ser el definitivo. Tambin hemos de saber que los intentos han de ser serios, que nos hemos de proponer firmemente no volver a fumar, de lo contrario no tendrn ningn valor, ya que esos intentos banales no nos ensean nada. No me canso de repetir que dejar de fumar es aprender a vivir sin desear fumar o, cuando menos, sin encender un cigarrillo. Esos intentos frvolos, sin vocacin autntica de dejar de fumar no aportan ninguna enseanza. Para finalizar, tan solo remarcar que existen pruebas cientficas que avalan el hecho de que cuanto ms sabes sobre todo lo relacionado con el tabaco, cuanto mayores son tus conocimientos, menores son el sndrome de abstinencia y la ansiedad cuando dejas de fumar. Esta es una de las claves de ese proceso de intentos y recadas, en cada ocasin aprendemos algo, vemos un nuevo enfoque del problema o nos percatamos de algn detalle que puede resultar fundamental. Adems, nuestro inconsciente va aprendiendo que se puede vivir sin nicotina, algo que el inconsciente del fumador no sabe. As, cada vez que lo intentamos puede resultar ms fcil y, quin sabe, quizs sea la ocasin definitiva.
Diez consejos clave para dejar de fumar con xito (segunda parte)
En las ltimas publicaciones nos hemos centrado ms bien en como tomar la decisin de dejar de fumar y en algunos aspectos que favorecen alcanzar el estado mental necesario para hacerlo. Ahora estamos en una serie de artculos en la que revisamos los aspectos ms importantes para dejar el tabaquismo ; as tendrs material para que te prepares para celebrar el Da Mundial Sin Tabaco como es debido. Una vez tomada la decisin de que vas a dejar de fumar necesitas todos los apoyos que sean posibles porque, si bien es fcil dejar de fumar, ms fcil es engancharse a la rueda del tabaco. Veremos diez, hoy cinco, aspectos clave que te sern de gran utilidad para alcanzar tu objetivo, que no es otro que ser no fumador y disfrutar de la vida como tal.
1 Fijar la fecha final

El fumador es como un nufrago en una inmensa tormenta en medio del ocano. Este ocano embravecido es nuestro inconsciente que est convencido de que necesitas el tabaco para sobrevivir. Fijar una fecha para dejar de fumar es esa tabla de salvacin a la que te aferras con fuerza hasta que las olas te dejan en la orilla y puedes comenzar de nuevo. Fjala y atente a ella. No la veas como un salto desesperado al vaco, es tu autntica salvacin, es el punto de anclaje imprescindible para empezar una nueva vida mucho ms sana y agradable.
2 Pensar en positivo
Cuando hablamos sobre el papel de la sugestin comentamos que nuestro cerebro necesita objetivos en positivo, no procesa correctamente rdenes en negativo como no pienses en un clavel blanco. Vamos a dejar de pensar en no fumar y vamos a empezar a pensar en vivir saludablemente, respirar aire puro o disfrutar de buena salud.
3 Ser consciente de porqu crees que fumas
Mantener tantos aos una adiccin que sabemos que es perjudicial en grado sumo requiere de un poderoso lavado de cerebro. De otro modo, no podramos vivir con la carga de envenenarnos de manera sistemtica si no hubisemos inventado alguna excusa que justifique esta actitud. Tienes que indagar en estos motivos, saber cuales son las creencias que te han permitido fumar sin parar durante tantos aos.
4 Restar valor al tabaco

Esos motivos que te han mantenido atado a la nicotina durante todo este tiempo son falsedades, excusas para encender otro cigarrillo. Lo cierto es que lo nico que hace el cigarrillo es acallar el mono que l mismo produce. Es decir, el tabaco tan solo mantiene la adiccin, no sirve para nada ms. Cuanto mejor comprendas esto, ms fcil te resultar pasar el mono, que por otra parte, tan solo dura tres o cuatro semanas.
5 No luchar, evitar la confrontacin

Cuando nos implicamos en nuestros sentimientos o emociones, estos se ven enormemente potenciados. Imagnate que una persona de poca confianza tiene la osada de poner de manifiesto un defecto que te ha detectado. Por ejemplo se ha fijado en que tienes un poco de barriga, o que tienes la nariz un poco grande, y te lo dice, as, por la buenas. Rpidamente te enfureces, qu se habr pensado!, quin es para decirme eso a m!, qu le importar!, se va a enterar!. Rp idamente, lo que es una pequea ofensa que no se la habramos tenido en cuenta a alguien de confianza, en poco rato se convierte en la mayor de las ofensas sufridas en toda la vida. Con la nicotina ocurre algo parecido, si sientes las ganas de fumar y empiezas a pensar ahora me echaba un cigarro que no veas!, qu a gusto me fumara un cigarrillo!, si pillase un cigarro me lo tragaba de dos caladas!, tan solo consigues acrecentar las ganas de fumar hasta que se funden los plomos y enganchas el maldito cigarro. Tan solo has conseguido volver a ese sitio del que queras salir, el tabaquismo. Por el contrario, si piensas, mira, ah vuelven las ganas de fumar!, ya se lo que es, es la nicotina pidiendo ms nicotina!, menos mal que esto se ac aba en unos segundos!, te resultar absolutamente fcil no encender un pitillo, y en unos das sers libre.
Por ahora lo dejamos aqu, en el prximo artculo veremos otras cinco claves para abandonar el tabaquismo con xito. Gracias por leer esta bitcora.
En la ltima publicacin expusimos brevemente cinco claves para dejar de fumar con xito, ahora completaremos la lista con otros cinco aspectos importantes para abandonar el tabaquismo.
6 No intentar fumar menos

Cierto es que hay muchos fumadores que empiezan a dejar de fumar reduciendo el nmero de cigarrillos que fuma, pero lo cierto es que esto tan solo crea ms dificultades. Cuando fumas todo lo que te apetece no das tiempo a sufrir el mono pero si reduces tu dosis de nicotina pasas largos periodos de tiempo deseando fumar sin consentrtelo. Cuando por fin te fumas un cigarro ests aliviando el mono que has padecido durante todo ese tiempo y te parece lo ms satisfactorio del mundo. Con esto tan solo consigues aumentar tu valoracin del tabaco, justo lo contrario de lo que dijimos en el consejo nmero 4. En consecuencia haces ms difcil todo el proceso.
7 Controlar lo que comes

Hay varios factores que determinan que al dejar de fumar tengamos tendencia a engordar. El principal de ellos es que los mecanismos cerebrales que disparan las ganas de fumar son los mismos que los que disparan el hambre. Cuando dejas de fumar es fcil confundir las ganas de fumar con el hambre y tiendes a comer de forma descontrolada. Este proceso dura tan solo dos o tres semanas pero suele ser suficiente para engordar varios kilos. Esto, especialmente en las mujeres, puede ser una magnfica excusa para volver a encender un cigarrillo. Tienes que ser consciente de que es nicotina lo que pide tu cuerpo, no comida, y que no acabars con esa sensacin por mucho que comas. Bebe agua o refrescos bajos en caloras, mastica chicle sin azcar (y sin nicotina) o come algo de fruta para distraer esa sensacin. Procura hacer cinco comidas ligeras y equilibradas al da.
Todo esto te ayudar a no engordar a consecuencia de abandonar la nicotina y evitars que el peso sea un argumento para retomar el cigarrillo. Pero no te preocupes si engordas un poco, piensa que tendras que engordar decenas de kilos para tener los mismos riesgos de afecciones cardiacas que los que te genera el tabaco. Siempre vale la pena ganar unos kilos por liberarse del tabaquismo y siempre podrs poner en vereda tu peso ms adelante, una vez que hayas controlado tu adiccin y que sepas que eres capaz de controlar tu salud y tu vida.
8 Buscar un equilibrio en el cambio

La adiccin al tabaco reduce o hace desaparecer las formas naturales de afrontar la realidad. El fumador se enfrenta tanto al estrs y otros estados negativos, como a los momentos agradables, fumando. Con el tiempo ha perdido las habilidades que tena para afrontar estas situaciones. Al dejar de fumar es necesario recuperar estas habilidades o desarrollar otras nuevas y eliminar algunas rutinas asociadas con el tabaco (al menos la rutina de encender un cigarrillo en cualquier situacin). Los consejos y programas habituales te recomiendan un cambio drstico de rutinas, te recomendarn que tengas un bolgrafo o unas canicas en la mano, te pedirn que te levantes antes y hagas ejercicio, que no tomes caf, t o bebidas de cola, que no tomes alcohol ni salgas de copas. Y no solo eso, tambin te recomendarn que cambies las rutinas de tus familiares, amigos y compaeros de trabajo, te dirn que no les permitas fumar en tu presencia o que realicen otro tipo de actividades contigo de las que solais hacer. Todo esto tiene su lgica, y en parte es necesario, pero tiene un serio inconveniente. Adems de que no evitars que te entren las ganas de fumar de vez en cuando, si para evitar la tentacin de fumar tenemos que cambiar totalmente nuestra vida y la de los que nos rodean, es muy posible que en poco tiempo la aborrezcamos y estemos deseando recuperar la que hace tan solo unos das abandonamos. De forma que el cambio es necesario pero puede hacernos desear volver a fumar . Por lo tanto hay que buscar un equilibrio entre lo que es realmente imprescindible y lo que estamos dispuestos a aceptar. Mi consejo es que te mentalices de que vas a sentir ganas de fumar, especialmente los primeros das, pero que eres capaz de
superarlas en cualquier situacin. A partir de ah no son realmente necesarios ms cambios. No obstante, si puedes evitar situaciones negativas como el estrs o presiones externas mejor, pero las positivas, como un caf a media jornada, una cerveza con los compaeros tras el trabajo o una noche de copas con la pareja o los amigos, pienso que es mejor que las vivas con la confianza de que puedes disfrutarlas sin tabaco, en poco tiempo comprobars que es as. Por lo que respecta a cambiar la conducta de los dems el consejo es an ms contrario. No se puede obligar a nadie a no fumar. Todo lo ms, si realmente te supone un problema que fumen en tu presencia, puedes explicrselo y pedrselo como un favor que durar tan solo unos pocos das, no ms de una semana. De lo contrario, pronto empezarn a renegar de tu compaa y pronto querrs fumar para recuperarla. Solo se trata de no consumir nicotina, no de cambiar tu vida y la de los que te rodean. Haz todos los cambios que necesites pero ni uno ms.
9 Recordar que las ganas de fumar no se cumulan

Las ganas de fumar son como las olas del mar, van y vienen con cierta cadencia. Ahora vienen y en tan solo unos segundos desaparecen, especialmente si no les prestas atencin. Conforme vas pasando los das sin fumar se destruyen los receptores nicotnicos de las neuronas y con ellos la adiccin fsica. Cuantos menos receptores ms tiempo pasa sin que vuelvan las ganas de fumar. Por lo tanto, las ganas de fumar no se acumulan, al contrario, conforme vas pasando ms das sin fumar se van espaciando ms y ms hasta desaparecer. Es como si visemos el final de una tempestad, las olas son cada vez menos fuertes y se suceden a intervalos cada vez ms largos.
10 Ante el fracaso, volver a intentarlo

Dejar de fumar es un proceso de aprendizaje, hay que aprender a vivir sin nicotina al tiempo que hay que olvidar los viejos caminos (realmente autopistas) creados por la dependencia del tabaco. Hay que crear o recuperar en nuestro cerebro circuitos neuronales que nos permitan desarrollar la vida con normalidad, sin recurrir a la
nicotina, al tiempo que tenemos que dejar inactivos esos recorridos grabados a fuego en nuestra etapa de adictos. Como todo proceso de aprendizaje, incluido el deshacerse de viejas creencias errneas, puede resultar ms o menos directo o tortuoso en funcin de las capacidades y actitudes de cada persona. En este proceso, como en cualquier otro proceso de aprendizaje, se da cierto ndice de fracaso. En realidad el ndice de fracaso es muy elevado, por ejemplo, el ndice de fracaso entre los fumadores que intentan abandonar el tabaquismo mediante su fuerza de voluntad supera el 95%. Este ndice es tan elevado no porque los fumadores tengan un bajo coeficiente intelectual o mala actitud para dejar el tabaco. Es tan elevado porque la propia adiccin nos hace creer que lo que tenemos que aprender es mentira y que lo que tenemos que olvidar es verdad. La adiccin nos hace tener una visin de la realidad absolutamente falsa y distorsionada, lo cual dificulta en grado extremo el aprendizaje. Por esto es muy fcil fracasar en los intentos de dejar de fumar, especialmente si no se basan en tcnicas y conocimientos slidos. En consecuencia tenemos que asumir que el fracaso es una fase ms del aprendizaje, cada fracaso es una nueva etapa que hemos superado y que nos sirve a nosotros mismos para demostrarnos que somos capaces de hacerlo. Tenemos que reflexionar sobre todo el proceso seguido y extraer las enseanzas que de ello se deducen. Y ante todo, tenemos que desechar de nuestra mente la idea de que el fracaso demuestra que somos incapaces de lograrlo, todo el mundo lo puede lograr si sigue el camino correcto. Si esta vez te has desviado del camino vuelve a intentarlo, la meta realmente merece la pena. Si te dejas arrastrar por la sensacin de fracaso puedes pasarte varios aos sin intentarlo nuevamente, toma cartas en el asunto y vuelve a intentarlo inmediatamente.
Ests preparado para dejar de fumar?

Ya hemos dedicado varios artculos a hablar sobre tomar la decisin de dejar de fumar y hoy vamos ha hacerlo nuevamente. En general, al fumador le cuesta tanto tomar una decisin a este respecto que vale la pena ayudarle un poco, de modo que todo lo que hablemos sobre este asunto est ms que justificado. Una vez que el fumador ha tomado la decisin solvente de dejar de fumar ya tiene hecha la mayor parte del trabajo. Seguidamente veremos por encima algunas cosas que pueden ayudarte a tomar esta decisin y que estn basadas en el hecho de que dejar de fumar es un proceso de cambio profundo en la vida del adicto al tabaco.
En 1983 Prochaska y Diclemente propusieron que las conductas adictivas no son un fenmeno de todo o nada, sino que se pasa por toda una serie de fases hasta que se consigue la abstinencia a largo plazo. Estos autores propusieron un modelo en el que los estados de cambio son su eje conductor y se evalan mediante cuestionarios. A lo largo del tiempo se han realizado infinidad de variaciones y adaptaciones, tanto por los propios autores como por parte de otros investigadores. En relacin con la toma de decisin de dejar de fumar seguiremos un trabajo de Eric Roth y Scherezada Exeni publicado en 2010, que considera tres estadios de cambio evaluados mediante un cuestionario de 25 preguntas. Ms adelante veremos este cuestionario y podrs hacer una evaluacin preliminar de cual es tu estado, pero no pretendo que sepas en qu estado te encuentras, lo que pretendo es que reflexiones sobre este asunto de modo que puedas progresar en tu estado hacia la meta final de dejar de fumar. Segn estos autores se pueden diferenciar tres estados de cambio, la precontemplacin, la contemplacin y la accin. Precontemplacin La persona que se encuentra en esta etapa no es consciente de que tiene un problema o niega que lo tenga. En ocasiones tiende a ver un problema pero culpa a factores externos o bien se siente molesto pero no asocia esta sensacin con el problema. En esta etapa el fumador no se plantea dejar de fumar en un plazo de 6 meses o ms y suele tener una conducta defensiva y resistente contra la propia idea de dejar de fumar o contra intentos de otras personas de ayudarle. Es frecuente que est desmoralizado por fracasos anteriores y evite leer, escuchar o hablar acerca del tabaquismo. Esta fase puede durar muchos aos. Contemplacin Se caracteriza por ir y venir entre la decisin de dejar de fumar y su abandono. Los fumadores que se encuentran en esta etapa son muy conscientes de su problema y lo han internalizado como tal. En esta etapa se declaran responsables de su conducta y quieren cambiar pero no se sienten preparados para iniciar cambios reales. Si lo intentan, lo ms probable es que fracasen por falta de planificacin o de motivacin.
Es muy posible estancarse aqu y no pasar a la siguiente etapa. La ambivalencia que experimentan puede hacerlos quedarse en esta etapa durante aos, convirtindose en contempladores crnicos, que tienden a imaginarse que dejan de fumar sin hacerlo nunca. Accin La accin implica un cambio evidente del comportamiento, por ejemplo dejar de fumar. En este estado del cambio ya se ha tomado la decisin. En esta etapa se pueden confundir las acciones realizadas con un cambio efectivo. Para que ocurra un verdadero cambio se deben modificar no slo en las acciones sino tambin la conciencia, las emociones, la autoimagen y el pensamiento. Cuando la preparacin y la planificacin han sido correctas el fumador est listo para emprender acciones y se congratula de realizarlas. Hay un compromiso serio y la seguridad de que el esfuerzo merecer la pena. Cuestionario Puedes realizar este cuestionario para ver como de madura est tu decisin de dejar de fumar aunque, como hemos dicho ms arriba, se trata ms de utilizarlo como un elemento de reflexin que como una herramienta para determinar cual es tu estado actual. No obstante, el conocer tu estado es informacin adicional que puede ayudarte a progresar en la consolidacin de tu determinacin para abandonar el tabaquismo. Para realizar la valoracin tienes que asignar a cada una de las 25 frases que aparecen ms abajo una puntuacin de 1 a 5 teniendo cada respuesta el siguiente significado: 1 = Totalmente en desacuerdo. 2 = En desacuerdo. 3 = Indeciso. 4 = De acuerdo 5 = Totalmente de acuerdo.
Toma papel y lpiz y apunta los nmeros de sentencia y su puntuacin. Al contestar tienes que responder a lo que piensas ahora, no a lo que hayas pensado en alguna ocasin o a lo que te gustara pensar. 1. En lo que a m concierne, no tengo ningn problema que necesite cambiar. 2. Creo que podra estar listo para hacer mejoras en relacin con mi hbito de fumar. 3. Estoy haciendo algo sobre el problema de consumo de tabaco que me ha estado molestando. 4. Podra valer la pena trabajar sobre mi problema de consumo de tabaco. 5. No tengo ningn problema con el cigarro, no tiene sentido para m buscar ayuda para dejar de fumar. 6. Finalmente estoy haciendo algo para resolver mi problema de consumo de tabaco. 7. A ratos mi problema es difcil, pero sigo tratndolo de resolver. 8. Buscar ayuda es una prdida de tiempo para m, porque este problema no tiene nada que ver conmigo. 9. Creo que he cometido errores, pero no hay nada que realmente deba cambiar. 10. Realmente estoy trabajando duro para dejar de fumar. 11. Tengo un problema con el tabaco y pienso seriamente que debera resolverlo. 12. Aunque no siempre tengo xito para cambiar, al fin estoy trabajando para dejar el cigarro. 13. Pens que si encaraba el problema me librara de l, pero algunas veces tengo todava que seguir peleando. 14. Deseara tener ms ideas sobre cmo dejar de fumar. 15. Empec trabajando yo slo con mi problema, pero me gustara tener un poco de ayuda. 16. Tal vez debera buscar ayuda para dejar de fumar. 17. Yo podra ser parte del problema, pero realmente no creo que lo sea. 18. Tengo la esperanza de que alguien pueda darme buenos consejos sobre cmo dejar de fumar. 19. Cualquiera puede hablar de cambiar, pero yo estoy haciendo algo ms que hablar para dejar de fumar. 20. Toda esta chchara sobre psicologa es aburrida, la gente debera olvidar sus problemas. 21. Esto es frustrante, si dejara de fumar pienso que sera fcil recaer. 22. Tengo preocupaciones como toda la gente, no debera perder el tiempo pensando en ellas.
23. Estoy trabajando activamente sobre mi problema de consumo de tabaco. 24. Prefiero aprender a vivir con mis errores en lugar de tratar de cambiarlos. 25. Despus de todo lo que hice para dejar de fumar, no he podido escapar del problema. Ahora puedes sumar las puntuaciones agrupndolas de acuerdo con el estado con el que mejor se asocian para saber donde te encuentras. Precontemplacin: 1, 5, 8, 9, 17, 20, 22, 24 Contemplacin: 2, 11, 13, 14, 15, 16, 18, 21, 25 Accin: 3, 4, 6, 7, 10, 12, 19, 23 Que puedo hacer ahora? Aunque no lo piense as, la mejor meta que puede buscar todo fumador es abandonar su dependencia del tabaco. A sabiendas de todo lo anterior, para los precontempladores lo mejor es la reflexin y el anlisis de los riesgos para su salud de seguir fumando. Puede ser til hacer listas de los pros y los contras de dejar de fumar. Para los contempladores es el momento de ir preparndose para la fase de accin, estudiar mtodos para dejar el tabaco, plantearse pasar un da sin tabaco, estrategias para suplir la carencia de nicotina y modos de afrontar la vida en unas condiciones de abstinencia. Si ya ests en la fase de accin, nunca abandones. Tienes que ser consciente de que realizar todos los cambios requeridos en tu mente es un proceso de aprendizaje que puede llevar tiempo, y tienes que saber que las recadas son normales en todo este proceso. Si sufres una recada tienes que seguir en la brecha o corrers el riesgo de volver a la fase de precontemplacin. No abandones y mira el lado bueno de las cosas, hace unos meses o unos aos ni siquiera lo habras intentado y, por otra parte, has conseguido vivir un periodo de abstinencia ms o menos prolongado, lo que demuestra, al igual que los logros de otros exfumadores, que dejar el tabaco es posible.
Cundo dejar de fumar. Dejar de fumar en Aonuevo?

Maana se acaba el ao y empezaremos uno nuevo el domingo. Son fechas de mucha celebracin, reuniones familiares, reuniones con los amigos, champn, dulces, comidas magnficas. El cambio de ao tambin es un hito psicolgico importante, hacemos propsitos para el nuevo ao, nos decimos a nosotros mismos: este ao dejar de fumar, este ao adelgazar unos kilos, este ao har deporte, este ao tengo que promocionar en el trabajo, Al cabo de unos das, cuando ha pasado ese momento de optimismo y novedad, poco a poco vamos volviendo al maana mismo. Todo esto es muy lgico, o al menos as nos lo parece. Llevamos toda la vida viendo como muchas personas, y nosotros mismos, se hacen grandes propsitos en estas fechas, queremos aprovechar la novedad artificial que marca el cambio de ao para tomar impulso y renovarnos a nosotros mismos. Adems de lo lgico que parece esto, realmente lo es desde el punto de vista psicolgico, ya que el artificio nos sirve como punto de apoyo para insertar la palanca que promueva el cambio. De acuerdo con esto el comienzo de un nuevo ao es un momento ideal para dejar de fumar, pero es importante tener en cuenta algunos aspectos importantes.
En primer lugar hay que tener en cuenta que no somos capaces de llevar a trmino varias tareas simultneamente, no me refiero a eso que dicen que las mujeres saben hacer y los hombre no, me refiero a que cualquier persona, hombre o mujer, tiene prcticamente garantizado el fracaso en todas sus buenas intenciones para el nuevo ao si se propone realizar varios cambios significativos en su vida. Es decir si te propones dejar de fumar no te propongas ms cosas porque tu cerebro no podr concentrarse en todas ellas todo el tiempo y, muy probablemente, ni dejars de fumar ni conseguirn ninguno de los dems cambios propuestos. Adems, el fracaso en un deseo suele desencadenar el fracaso en los restantes, como la cada de un castillo de naipes. En segundo lugar, antes de decidirte plenamente tienes que tener perfectamente previsto qu mtodo vas a utilizar. La fuerza de voluntad sirve, es el mtodo que ms exfumadores crea, pero tambin es el ms difcil y con el que se dan mayor nmero de fracasos y de recadas. Documntate, huye de los magos y de los charlatanes que por desgracia abundan mucho y solo piensan en saquear tu bolsillo aprovechando que te encuentras en una situacin de debilidad. Busca programas solventes que te enseen todo lo que necesitas saber no solo para dejar de fumar, tambin para no volver a empezar ms tarde. Muchos de los mtodos ms famosos pueden ayudarte a abandonar el consumo, pero pocos son los que eliminan el autntico problema de esta adiccin, la dependencia psicolgica. Si no eliminas la dependencia psicolgica ests en permanente riesgo de recaer. Solo es cuestin de tiempo que vuelvas a encender un cigarrillo. Adems de un buen mtodo bscate un buen aliado. Puede ser tu pareja, un amigo, una amiga, un compaero de trabajo. Tiene que ser una persona de tu confianza y que sepa escuchar, comprenderte y animarte. Habla con esa persona y pacta con ella que te atender en cualquier momento y situacin. Asegrate de que tienes los medios de contacto necesarios, telfono, email, Elige una fecha concreta y no la pospongas bajo ningn concepto, por mucho miedo que tengas. Si crees que las festividades pueden tentarte demasiado, fija el da de reyes como ltimo da de fumador. A las doce de la noche del da que elijas te convertirs en no fumador. No estars intentando dejar de fumar, sino que ya lo habrs hecho, ya sers un no fumador, tan solo tienes que mantener tu abstinencia. A partir de ese da y durante las tres o cuatro semanas que dura el mono tienes que mantener un estado mental optimista. Si te deprimes es muy probable que vuelvas a
fumar. Explcale esto a tu aliado y trabajad en conjunto para mantener ese nimo elevado, celebra lo que has conseguido, es lo ms grande que has hecho por tu salud en toda tu vida. Te deseo un nuevo ao libre de las ataduras y los riesgos del tabaco. Gracias por leer este post y no olvides dejarme tus comentarios, estar encantado de ayudarte.
El cncer
Si me hablas de esas enfermedades que no conoce ms que el que las invent me puedes decir lo que quieras, pero del cncer estoy bien informado. Este tipo de expresiones es muy frecuentes entre los fumadores. Casi todos han visto u odo hablar de alguien que ha muerto de cncer, pero nadie les ha dicho que haya sido por fumar. Se ha muerto de cncer de pulmn, no de fumar, que mana de meterse con los fumadores!, todo es culpa del tabaco!, hasta la crisis va a ser culpa nuestra!. Este es el modo en que suele afrontar el adicto a la nicotina la cruda realidad , con evasivas, mirando para otro lado y ponindose a la defensiva. Acaso los fumadores son estpidos?. Por supuesto que no, entre los fumadores podemos encontrar grandes eminencias de todos los campos de las ciencias y las artes, premios Nobel, empresarios exitosos. En realidad el fumador no es consciente de lo peligroso que es su juego con el tabaco. Es una consecuencia de la adiccin, su mente crea las barreras necesarias para poder seguir consumiendo nicotina sin que eso le produzca un desequilibrio mental. La forma de compatibilizar algo lgico con la adiccin es negar la evidencia, as no existe ningn conflicto interno. Sigo fumando porque los dems estn equivocados. Adems de la nicotina, que es la sustancia que produce la adiccin y nos hace fumar sin parar, existen otras muchas sustancias en el humo del tabaco que aumentan el riesgo de contraer cncer. En realidad en el humo del tabaco se han encontrado unas setenta sustancias que se sabe a ciencia cierta que producen cncer , y an no se sabe nada sobre la mayora de las 4.000 que se han identificado.
El problema es que no hay una relacin unvoca entre fumar y contraer cncer (si fumas contraes cncer). Si fuese as nadie podra negar la evidencia y pocos seran los que se aventurasen a encender un cigarro. Es solo una probabilidad en la que influyen otros factores como la gentica, la alimentacin, el estilo de vida y quien sabe si la suerte. El tabaquismo causa por lo menos el 30% de todas las muertes por cncer y es responsable de casi 9 de cada 10 muertes por cncer de pulmn. El cncer de pulmn es la principal causa de muerte de cncer tanto entre hombres como en mujeres, es uno de los cnceres ms difciles de tratar y de ms rpida evolucin. En muchos casos el paciente muere en menos de un mes desde que se le diagnosticada la enfermedad, no le da tiempo ni a saber que tiene cncer. El tabaco causa, al menos, todos estos tipos de cncer:

Pulmn. Laringe (donde reside el origen del habla, las cuerdas bucales). Cavidad oral (boca, lengua, y labios). Faringe (garganta). Esfago (el conducto que conecta la garganta al estmago). Estmago. Pncreas. Cuello uterino. Rin. Vejiga. Ovarios (un tipo llamado cncer de ovario mucinoso). Colon, el recto, o ambos. Leucemia mieloide aguda.
En las mujeres el cncer de pulmn sobrepasa considerablemente al cncer de seno como principal causa de muerte. Casi el 90% de las muertes por cncer de pulmn se deben al hbito de fumar. Estos son los hechos, en tu mano est tomrtelos en serio o seguir pensando en que todos los que decimos estas cosas estamos equivocados o que se trata solo de probabilidades. Ciertamente son solo probabilidades, pero esta vez es ms fcil que te toque que si juegas a la lotera, segn la Ley de Murphy ya sabes lo que te espera.
Que tengas una saludable y larga vida.
Tabaquismo: Soy adicto al tabaco?

Los estudiosos de las adicciones en general y de las drogadicciones en particular tienen pocas cosas claras. La complejidad de la mente humana es tan grande que no es fcil alcanzar a comprender su funcionamiento. Poco a poco vamos indagando en el qu y en porqu de las cosas. Es como construir una casa, la experiencia nos va enseando cmo hacerla. Hay que buscar unos buenos cimientos, hacer una buena estructura, un tejado en condiciones y distribuir y acondicionar los diferentes espacios de forma adecuada. Hace ya dcadas se establecieron las bases de estudio de las drogadicciones, entre las que se encuentra el tabaquismo. La adiccin al tabaco, al igual que cualquier otra adiccin no son un si o no, se es adicto o no se es adicto. Existe una gradacin continua entre el ser y el no ser adicto. Dnde est la frontera?. Desde que el Hombre es Hombre (o especie humana que dicen otros), en todas las culturas han existido drogas que ejercen un papel ms o menos importante en la socializacin, en la convivencia de las personas. Desde el albor de los tiempos las drogas han sido un elemento esencial de la convivencia humana. Ritos, fiestas y eventos sociales aliados con msica, ritmo y drogas han sido, desde siempre, excelentes canalizadores de las tensiones y malestares sociales, contribuyendo de forma importante a la creacin de una conciencia colectiva, a la socializacin y a la propia supervivencia de los diferentes grupos humanos. Entre este papel socializante de las drogas y la drogadiccin individual parece claro que la diferencia es tan solo una cuestin de escala. Cuando la droga se emplea a nivel colectivo es factible su papel socializador, por el contrario un uso individual no puede contribuir a este fin. Es decir, el uso individual, en estado de soledad, de las drogas es lo que determina la aparicin de la dependencia del individuo. Cuando el individuo utiliza una droga para fines propios en vez de para fines colectivos,
demuestra que ha sobrepasado la frontera de la adiccin, el sujeto se ha convertido en un adicto. Este es el principal indicador, o al menos uno de los ms fciles de evaluar, de la aparicin de un problema. En el caso concreto del tabaco, el problema es patente desde que nos fumamos el primer cigarrillo a solas. En ese momento hemos establecido una relacin personal con el tabaco. Ya no es una cuestin social, estamos cara a cara con la nicotina. Ahora estars pensando que vaya una conclusin profesional, que esto no es ms que una bobada. Entiendo tu posicin pero tienes que ser consciente de que si quieres celebrar el prximo da internacional sin tabaco (o da mundial del tabaco como dicen algunos) sin fumar, lo primero que tienes que hacer es reconocer que tienes un problema. Si no sabes o crees que tienes un problema nunca intentars remediarlo. Solamente t puedes obligarte a dejar de fumar y nunca lo hars si no piensas que, por encima de tu voluntad, eres un adicto. El primer paso para dejar de fumar es tomar la decisin de hacerlo. Lo mejor para tomar esta decisin es ser consciente de que tienes un problema y la prueba de que tienes un problema es que fumas estando en soledad.
Dejar de fumar es aprender

Ya vimos en el primer post de este blog la importancia que tiene el conocimiento para dejar de fumar de una forma racional. Hoy vamos a ver algunos aspectos fundamentales sobre el papel del conocimiento en esta tarea, la de abandonar el tabaquismo. Al principio solemos fumar en compaa (tambin hemos visto como la adiccin se reconoce porque el individuo se suministra nicotina en soledad). Al poco tiempo empezamos a fumar de forma regular, quizs despus de comer, con el caf; despus la frecuencia se va aumentando y fumamos cada hora o cada media hora. Cuando llevamos unos aos fumando fumamos cuando nos ponemos nerviosos, cuando sentimos ansiedad, cuando tenemos hambre, cuando tenemos sed, cuando cambiamos una bombilla, cuando nos sentamos a descansar, cuando no levantamos par hacer algo,. Tras unos aos de fumar, todo se asocia con el tabaco. Esto hace que en nuestro cerebro se cree una especie de autopista de la nicotina a la que llegan todos los caminos posibles. Los caminos de todos los sentimientos, estados anmicos, emociones y pensamientos acaban en la dichosa autopista de la nicotina. Los neurlogos nos explican que el cerebro es plstico, incluso hasta el mismo da de nuestra muerte. Con esto quieren decir que las conexiones entre las neuronas pueden cambiar, lo que significa que se pueden crear nuevos caminos dentro de nuestro cerebro, caminos que, porqu no, pueden conducir a otros destinos distintos de nuestra autopista de la nicotina. Esto es lo que siempre hemos llamado aprender, que deriva de aprehender, hacer propio, interiorizar algo. Con todo esto solo intento decirte que, como dice un anuncio que se ve ltimamente por la televisin, tenemos que desaprender el camino tan manido de la nicotina y aprender nuevos itinerarios ms saludables. Seguro que recuerdas como aprendiste las tablas de multiplicar, dos por uno es uno, dos por dos dos, As una y otra vez hasta que se gravaron a fuego en tus neuronas. Aprender requiere esfuerzo, dedicacin, repeticin de las ideas a
aprender y creencia en lo que aprendes y en quien te ensea. Si no se dan estos elementos, va a ser muy difcil que aprendas nada. Muchas personas que intentan dejar de fumar se quejan de que los mtodos que les proponen los terapeutas son muy aburridos y repetitivos. Puede ser cierto, pero tambin es necesario. En realidad, los que se quejan de estas caractersticas estn sucumbiendo a su adiccin. Es su propia dependencia del tabaco la que les impide ver el lado positivo del mtodo, cualquier excusa es buena para seguir fumando. Para poder dejar de fumar obteniendo todas las ventajas de hacerlo con conocimiento es necesario tener una actitud y una disposicin ciegas para que el proceso de aprendizaje se desarrolle de forma ptima. Aprender es como llenar un vaso de agua con una jarra. T eres el vaso y tu profesor, tu terapeuta, es la jarra. Tu terapeuta tiene el contenido y tiene que trasvasarlo hacia ti. Si t acudes a tus sesiones con una tapa que impide que entre el agua, vas a impedir que el conocimiento te inunde y casi seguro que seguirs fumando. Si quieres dejar de fumar y hacerlo de forma fcil, sin sufrimientos y sin recadas (o con las menos posibles), es importante que ests dispuesto a aprender, no cuestionar los contenidos, repetir hasta la saciedad las ideas o ejercicios propuestos, esforzarse hasta el lmite de lo razonable y ver en tu terapeuta lo que realmente es, una persona que quiere que encuentres el camino de la libertad.
El papel de la sugestin para dejar de fumar

La sugestin es un proceso psicolgico mediante el cual una persona es capaz de emitir informacin que puede guiar o dirigir los pensamientos, sentimientos o comportamientos de otras personas. El modo en que esta persona o grupo de personas puede transmitir el mensaje es muy variado e incluye comunicacin oral directa, textos escritos, imgenes, aromas, audios, vdeos o cualquier medio de comunicacin que permita transmitir el mensaje que gua la respuesta del receptor. Por lo tanto la sugestin es un modo de comunicacin que produce una respuesta como consecuencia de la aplicacin de un estmulo. En este acto se da una interaccin ntima de nuestro cuerpo y nuestra mente, se establece una relacin neurofisiolgica. Nuestros sentidos captan los estmulos del exterior y comunican al cerebro la informacin recibida y ste produce una respuesta a partir del procesamiento de la informacin recibida. Este proceso se puede desarrollar tanto de forma consciente como inconsciente. Tambin existe otro tipo de sugestin, la que nos practicamos a nosotros mismos y sta a veces es voluntaria otras, involuntaria. La autosugestin nace de nosotros mismos ya sea motivada por estmulos internos o externos, sensaciones imaginarias o reales y est ligada a la forma en que transmitimos la informacin a nuestro cerebro en funcin de lo que percibimos de la realidad. Con frecuencia el tabaco nos produce una sensacin de cansancio permanente, dolores de cabeza, punzadas en el pecho, toses interminables. Cuando sentimos estos efectos adversos del tabaco nuestro pensamiento nos est indicando que debemos dejar de fumar. En instante en el que me estoy preguntando sobre lo que me ocurre y me doy respuestas y soluciones, estoy poniendo en prctica la autosugestin. Muchos de los mtodos existentes para dejar de fumar se basan casi exclusivamente en la sugestin. Tcnicas como la hipnosis, la autohipnosis, el lser, la acupuntura, el yoga o el reiki, no son sino mtodos asentados casi en un 100% en la sugestin y la autosugestin. En realidad resulta prcticamente imposible abandonar el tabaquismo sin una buena dosis de sugestin o autosugestin. En realidad, con este asunto de dejar de fumar, la actuacin de la sugestin es un proceso de aprendizaje, el cerebro realiza ejercicios una y otra vez que te ayudan a prepararte para vivir sin nicotina.
En consecuencia, la sugestin y la autosugestin son herramientas que debemos utilizar cuanto ms mejor en las fases previas a dejar el cigarrillo, pero hay que tener en cuenta un aspecto fundamental del funcionamiento del cerebro para que esta sugestin nos sea lo ms til posible. Una de las caractersticas del cerebro es que funciona en base a objetivos positivos y no procesa la negacin como una meta. Si te digo no pienses en un clavel blanco lo que consigo es que pienses en l, justamente el objetivo contrario. Por lo tanto, a la hora de practicar las sugestiones de forma voluntaria, cosa que te recomiendo fervientemente si quieres liberarte de las penurias que te causan el tabaco, siempre las tienes que formular en sentido positivo. Si te autosugestionas para dejar de fumar dicindote no fumar, no debo fumar por que es malo para mi salud o cosas similares, no solo estars malgastando tu tiempo, tambin te estars alejando de tu objetivo, ya que lo que el cerebro interpreta es fumar o debo fumar por que es malo para mi salud. Piensa siempre en trminos positivos como tendr mejor salud, dispondr de dinero para mi aficin preferida o para e se capricho que nunca me pude permitir o disfrutar de una atmsfera prstina en mi casa.
Tomar la decisin de dejar de fumar, un cambio en la forma de pensar y de ser.

Dejar de fumar es un proceso de cambio. Es un cambio profundo que afecta a muchos aspectos de nuestra forma de ser y pensar. Por lo tanto, tomar la decisin de dejar de fumar implica varios aspectos que permiten ese cambio de intenciones, actitudes y
conductas. Si modificamos voluntariamente estos procesos podremos tomar la decisin de dejar de fumar. Aumento de la concienciacin. Es tan sencillo como leer ms, por ejemplo leer este blog, hablar y pensar sobre la problemtica del tabaquismo y sobre los beneficios que obtendramos al dejar de fumar. Autorreevaluacin. Consiste en valorar desde un punto de vista emocional y racional como afecta el tabaco a nuestros valores y forma de ser y reconocer que dejar de fumar supondra una mejora importante para nuestra vida. Piensa, por ejemplo, como rechazas frontalmente cualquier medida que tienda a alejarte del tabaco, por ejemplo las prohibiciones de dejar de fumar o las subidas de precio. Reevaluacin ambiental. Se trata de analizar como son ahora tus relaciones con otras personas, familiares, amigos, compaeros de trabajo, conocidos y en reconocer que dejar de fumar tendra consecuencias positivas sobre dichas relaciones , especialmente las familiares y de amistad. Piensa como el tabaco estropea o impide algunas relaciones, como tienes que aguantarte sin fumar en presencia de nios o de determinadas personas o como evitas determinadas compaas. Relieve dramtico. Consiste en sentir y expresar reacciones emocionales originadas por la observacin o por darse cuenta de aspectos negativos que suponen el fumar. En este sentido, en vez de mirar para otro lado, puedes empezar a ver las advertencias que ponen en los paquetes de tabaco y en tantos otros lugares y a sentir que si que va contigo toda esa palabrera contra el tabaco. Autoliberacin. Es un compromiso contigo mismo, un aumento de tu capacidad para decidir y elegir. Es necesario que sepas y creas que t mismo eres una parte esencial, en realidad la parte esencial, en este proceso de cambio que es abandonar el tabaquismo. Todo el mundo, t tambin, posee y puede desarrollar una serie de habilidades que son necesarias para llevar a buen trmino todo este cambio. Tienes que saberlo y creerlo. Liberacin social. Tienes que ser consciente de la mala imagen social que tiene actualmente el tabaquismo y de la voluntad social de combatirlo para que te ayude a incrementar tu capacidad para decidir y escoger mediante el desarrollo de nuevas alternativas para adaptarte a una vida sin tabaco.
Manejo de contingencias. Se trata de favorecer las conductas que te permitan realizar el cambio necesario. Aqu importa tanto el refuerzo que te puedas dar t mismo, por ejemplo mediante felicitaciones y pequeos premios, como el refuerzo de aquellos que te rodean. Esta estrategia de refuerzo de las conductas que favorecen el cambio, har que estas conductas sean cada vez ms frecuentes. Relaciones de ayuda. Se trata de la existencia o bsqueda y utilizacin del apoyo social. Tienes que buscar ayuda entre la familia y las amistades fundamentalmente. Necesitas encontrar gente capaz de comprenderte y de apoyarte, no gente llena de reproches, gente que te ayude incondicionalmente y que te pueda facilitar el proceso de cambio para dejar de fumar. Contracondicionamiento. Se trata de desarrollar estrategias para modificar la forma en que respondemos ante los ataques de las ganas de fumar. En el desarrollo de estas estrategias intervienen dos aspectos fundamentales, uno mental y otro de puesta en prctica. Primero hay que pensar en las formas en que podremos actuar para evitar fumar cuando nos entren las ganas de hacerlo y despus irlas poniendo en prctica poco a poco para intentar que se conviertan en automticas. Control de estmulos. Fundamentalmente se trata de impedir o evitar en la medida de lo posible someterse a aquellas situaciones en las que es muy probable que fumes. Cierto es que tras muchos aos de adiccin casi todo te da ganas de fumar, pero siempre hay situaciones en las que la intensidad del deseo es mayor. Hay que ir reflexionando sobre cuales son estas situaciones e intentar exponernos a ellas lo menos posible. Ahora estars pensando que hacer todo esto es ms difcil que dejar de fumar sin ms pero yo te invito a que reflexiones. Puede que te abrume pensar en todo lo que te digo pero en realidad es todo un proceso bastante lgico. En definitiva dejar de fumar es un proceso de aprendizaje y si no dominas las bases te va a costar ms alcanzar el graduado. Es como las matemticas, si no sabes multiplicar mal vas a saber hacer reglas de tres. En los prrafos anteriores tienes las bases que necesitas para aprender a estar un da sin tabaco, trabjalas con constancia y alcanzars tu meta.
Tomar la decisin de dejar de fumar: porqu cuesta tanto?

Cierto es que decidimos dejar de fumar con cierta frecuencia, incluso desde los primeros aos de adiccin, pero la mayor parte de las veces son ms buenas intenciones o deseos que intentos reales. En realidad, la principal causa de que seamos incapaces de tomar una decisin seria de dejar de fumar es la misma que nos impide abandonar el tabaquismo, el miedo. En principio esta idea es un poco difcil de comprender pero esde vital importancia que la entiendas si quieres dejar de fumar algn da. En algn otro momento dedicaremos un post a este asunto para profundizar un poco ms. Por ahora imagina que ests en un pequeo pueblo de montaa y ha cado tal nevada que hace das que no entra ni sale nadie del pueblo, el pueblo est totalmente
aislado. Ests fumando el ltimo cigarrillo que te quedaba y te diriges al nico bar del pueblo a comprar tabaco. Al ir hacia la mquina ves que est apagada y le preguntas al camarero el porqu. Este se limita a contestar No queda tabaco. No queda tabaco!, las palabras del camarero resuenan en tu cabeza como si la tuvieses dentro de una campana taendo, miras perplejo al camarero, te tiemblan las piernas, empiezas a dudar, tu cabeza da mil vueltas por segundo analizando todas las posibilidades de encontrar tabaco. Apuras ansiosamente las pocas caladas que te quedan, quemas hasta el filtro. Podrs pedirle a alguien?, podrs ir al pueblo ms cercano?, abrirn pronto la carretera?. Si lo analizas con detenimiento, en la situacin descrita sientes sensaciones muy parecidas a cuando eras un nio y te quedabas en la oscuridad, es miedo, miedo a lo desconocido, miedo a no saber en qu direccin huir ni de qu huir, miedo a no poder vivir sin tabaco. A lo largo de nuestra vida vamos haciendo sucesivos intentos de dejar de fumar con las consiguientes recadas. Esto hace que aparezca otro miedo, el miedo al fracaso. Conforme vamos malogrando ms y ms intentos, el miedo al fracaso y la vergenza de reconocer nuestros chascos hacen que progresivamente tendamos a dar menos publicidad a nuestros intentos, a guardarlos en silencio, as, si fracasamos, nadie se entera y no se menoscaba nuestro prestigio personal. Por lo tanto hay dos miedos diferentes que nos dificultan tomar la decisin de dejar de fumar. Si somos conscientes de ello podremos sortearlos y afrontar un intento realmente serio y con buenas probabilidades de xito. Para el primer miedo, ese miedo irreflexivo e irracional a no poder vivir sin tabaco, podemos emplear tcnicas de mentalizacin y buscar puntos de apoyo psicolgicos que nos permitan soslayarlo. En este sentido hay dos tcnicas muy sencillas que nos permitirn tomar una decisin en forma, pero en primer lugar hay reconocer que este miedo existe y saber que no lo podemos eliminar (solamente desaparecer cuando llevemos tres o cuatro semanas sin fumar). Tenemos que aprender a ver ese miedo como si no fuese nuestro, pensamos, Mira!, ah est el miedo a no poder vivir sin tabaco!, esta es una de las situaciones que crea la adiccin a la nicotina. Y seguidamente actuamos de acuerdo con nuestras ideas racionales y meditadas.
La otra tcnica, refuerzo de la anterior es ponernos tareas, programar nuestra actuacin frente al tabaquismo, fijar objetivos y plazos. Una buena tcnica sera alcanzar una decisin de dejar de fumar slida para una fecha concreta e inaplazable. Con relacin al miedo al fracaso hay que pensar que el autntico fracaso es no intentar dejar de fumar, no volver a fumar despus de un tiempo. Tienes que recordar tus intentos y analizar lo positivo que en ellos hay. Todo intento, por ftil que fuese, tiene aspectos positivos que te pueden ayudar ahora. Cuando menos te demostraron que es posible estar algn tiempo sin fumar. El miedo al fracaso es una de las mayores trabas al progreso individual en todos los aspectos de la vida. Por lo tanto ya lo sabes, quieras o no vas a sentir miedo, tan solo tienes que pasar de l como quien ve pasar un coche cualquiera por la calle. No dejes que te atenace.
Mtodos para dejar de fumar. Caractersticas de un buen mtodo

El tabaquismo es una enfermedad en la que es muy fcil caer. Esto hace que el nmero de personas fumadoras sea enorme, ahora en Espaa del orden de la mitad de la poblacin fuma o ha sido fumadora en algn momento. De toda esta gente, an son fumadores ms de diez millones de personas y a la mayora de ellas les gustara dejar de fumar o en un futuro ms o menos prximo desearn dejar de fumar. De acuerdo con los datos de Google cada mes buscan informacin sobre dejar de fumar (en castellano) unas 150.000 personas y ms de 800.000 lo hacen sobre el tabaquismo. Esto quiere decir que cada mes hay cientos de miles de personas interesadas en dejar el tabaco. Esto representa un mercado excelente, lo que favorece la proliferacin de mtodos, cursos, frmacos y frmulas secretas para dejar de fumar. Tambin abundan consejos abiertos, recetas y remedios gratuitos procedentes de mbitos diversos. Ante tal cantidad de informacin el fumador se ve acorralado y siente que nadie puede ayudarle realmente. En muchos sitios de Internet se dan pautas y consejos con los que el fumador no ve claro que podr dejar su adiccin al tabaco, otros son solo oportunistas lanzando su carnaza a la captura de incautos o desesperados fumadores.
En realidad cualquier cosa puede servir de ayuda para algn fumador siempre que le permita alcanzar el estado mental que necesita para liberarse de la nicotina, pero tambin es verdad que esas mismas cosas no servirn de nada a otros fumadores. Ahora te dar algunos consejos para que puedas elegir un mtodo que te sirva realmente de ayuda, pero lo primero que tienes que tener claro es que con ese mtodo o ese sistema para dejar de fumar lo que tienes que conseguir es adquirir un estado mental favorable para abandonar la adiccin. En este proceso es imprescindible que t mismo adoptes una postura activa y proclive al cambio, pero tu propia adiccin har que te resistas a ese cambio. Tienes que ser consciente de este hecho y forzarte a modificar tus formas de pensar y actuar, de lo contrario ni todos los mtodos del mundo juntos conseguirn que pases ni tan solo un da sin tabaco.
Caractersticas de un buen mtodo para dejar de fumar

Un buen mtodo antitabaco, en mi opinin, ha de reunir cuatro caractersticas bsicas.
En primer lugar ha de facilitar la toma de la decisin de dejar de fumar. Ya hemos hablado de esto en das pasados y no es una cuestin balad, aunque a casi todos los fumadores les gustara dejar de fumar, adoptar la decisin es un proceso tortuoso que no todos los fumadores consigue llevar a buen trmino; muchos fumadores mueren sin haber intentado seriamente dejar de fumar. A nadie se le puede obligar a dejar de fumar pero se le puede ensear a tomar la decisin y a acelerar el proceso. La segunda caracterstica que ha de tener un buen mtodo es que ha de facilitar el abandono de la adiccin y, de forma muy particular, superar el sndrome de abstinencia. Afortunadamente cada vez son ms los expertos que reconocen que cuanto menor es el valor que el fumador da al tabaco menos intensos y frecuentes son los efectos del mono, de los sntomas de la abstinencia. En la consecucin de este objetivo es de especial importancia la personalizacin, ya que las relaciones de cada fumador con el tabaco son muy distintas y la optimizacin de los resultados del mtodo requieren enfoques diferentes para cada persona. En tercer lugar, un buen mtodo para dejar de fumar ha de impedir, o al menos dificultar en la medida de lo posible, la recada. El setenta por ciento de los fumadores que abandonan su adiccin vuelven a caer en la misma antes de
transcurridos tres aos de abstinencia. Un mtodo que no consiga mejorar estas cifras no merece ser considerado como un buen mtodo, ya que no consigue curar de forma efectiva el tabaquismo. Por ltimo, un mtodo de calidad para dejar de fumar ha de ser capaz de rescatar de forma inmediata a aquellos pacientes que recaigan en la adiccin. En general, tras una recada, sigue un nuevo ciclo de fumar hasta el hasto; es necesario superar el golpe de la enorme decepcin del fracaso y volver a tomar la decisin. Este ciclo puede durar, suele durar, varios aos.
Qu mtodo rene estas caractersticas?

Son tan amplias y diversas las ofertas existentes en el mercado que es difcil saber cuantos mtodos renen estas caractersticas. Por mi parte no he hecho un estudio sistemtico de todas las ofertas que se pueden encontrar en el mercado pero por lo que he podido observar, junto con el equipo con el que colaboro en el desarrollo de un completo y novedoso sistema de desintoxicacin, tras analizar un buen nmero de alternativas de las disponibles en lengua castellana, no hemos encontrado ningn mtodo, curso o sistema que cumpla con todos los requisitos que hemos enunciado ms arriba. En prximos comunicados entraremos en algunos detalles sobre los mtodos existentes en el mercado, incluidos los mtodos oficiales y comentaremos algunos aspectos del mtodo que estamos desarrollando.
Falsedades sobre el tabaco. Efecto del tabaquismo en la memoria

Todo lo que normalmente pensamos sobre el tabaco y el tabaquismo, me refiero a lo que suele denominarse ventajas, virtudes o efectos positivos del tabaco, no a los perjuicios para la salud que poco a poco van siendo ms numerosos, no es otra cosa que una sarta de falsedades. Como ejemplo puede servir la utilizacin del tabaco como medicina. Importada de los indios de Amrica del Norte lleg a Europa la tcnica de insuflar humo de tabaco por va rectal mediante un enema. Esta tcnica fue ampliamente utilizada por profesionales de la medicina contra muchas enfermedades, incluyendo dolores de cabeza, insuficiencia respiratoria, calambres estomacales, resfriados, somnolencia y clera. Tambin se utiliz en infusin como abortivo. Tal fue la extensin de estas prcticas que an en 1961 Po Font Quer la recoge en su libro Plantas medicinales (El Dioscrides renovado), si bien como una prctica histrica abandonada. El uso que si reconoce dicho autor es el de parasiticida, extensamente empleado desde la antigedad. A principios del siglo XVII se empezaron a or las primeras voces crticas contra las capacidades curativas del tabaco. En 1811 el ingls Benjamin Brodie demostr que la nicotina era un veneno para el corazn y que poda dificultar la circulacin de la sangre. A partir de ese momento empez a decaer rpidamente el uso de los enemas pudiendo darse por prcticamente en desuso a mediados del siglo XIX. De forma similar ocurre con otras muchas cuestiones, entre las que se encuentra la propia aceptacin social del tabaco. El caso ms reciente es el de los efectos del
tabaco sobre la memoria. Durante dcadas se ha escrito, y an se sigue haciendo, sobre los efectos positivos del tabaco sobre la memoria. Con solo asomarse un poco a Internet podemos encontrar miles de entradas en las que se asegura que fumar tiene efectos beneficiosos sobre esta capacidad intelectual. Un equipo de la Universidad de Northumbria en Newcastle, Reino Unido, con los doctores Tom Heffernan y Terence ONeill, administr pruebas de memoria a fumadores, exfumadores y personas que nunca haban fumado. En la prueba, tenan que recordar hacer las tareas asignadas en distintos lugares del campus universitario. Los fumadores apenas recordaron el 59 por ciento de las tareas, frente al 74 por ciento en los exfumadores y 81 por ciento en los que nunca haban fumado. Es decir, que la memoria a corto plazo de los fumadores falla el doble que la de los no fumadores. Sin ningn lugar a dudas, conforme se vayan realizando nuevos estudios se irn desmontando todas y cada una de las teoras sobre los beneficios del tabaco para las capacidades intelectuales. Porqu, entonces, siempre se ha pensado que el tabaco favoreca la memoria?. La respuesta est en el funcionamiento de la propia adiccin al tabaco, si bien esto es una opinin personal ya que demostrarlo requerira revisar en que condiciones se han realizado todos y cada uno de los estudios en los que se basa esa afirmacin. Al parecer muchos de esos estudios, si no todos, comparan la memoria de adictos al tabaco en condiciones de abstinencia y suministro de nicotina. En situacin de abstinencia empiezan a aflorar los sntomas del sndrome de abstinencia y todo hace que no pensemos en otra cosa que en obtener nicotina para aliviar el malestar. En estas condiciones, con estrs, depresin y ganas imperiosas de fumar, es difcil concentrarse en otras tareas y mostrar una buena memoria. Por el contrario, mientras fumamos eliminamos todos esos sntomas y podemos dedicarnos a otras tareas mentales, como recordar los asuntos que tenemos pendientes. Ve hacindote a la idea de que esta prueba que ahora nos muestran los cientficos no es nada ms que la punta de iceberg. Al igual que la memoria, todos los supuestos beneficios del tabaco no son tales, son todo falsedades basadas en el estudio del comportamiento de los adictos. En la medida en que se extiendan los estudios comparativos entre fumadores y no fumadores iremos teniendo ms y ms pruebas de que el tabaco no aporta ningn beneficio, ni fsico ni psquico. Esto ya se ha
comprobado con otras cuestiones como la del estrs o la depresin, de las cuales nos ocuparemos en otra ocasin. Cuanto antes empieces a aceptar esta realidad, ms fcil te resultar tomar la decisin de dejar de fumar e incluso hacerlo. pronto podrs estar un da sin tabaco y sin sufrir gracias a la eliminacin de las falsas ideas que merodean por tu mente.
Efectos del tabaquismo en la salud propia

En Espaa el tabaquismo es en la actualidad la primera causa aislada de enfermedad evitable, invalidez y muerte prematura. Cada ao, ms de 50.000 personas mueren prematuramente en Espaa debido al consumo de tabaco. Tantas como si cada da se estrellara un avin con ms de cien pasajeros a bordo, sin que quedase superviviente alguno. La mitad de las personas que mueren debido al tabaquismo han perdido una media de 20 aos de vida. Y muchas ms personas y familiares ven seriamente disminuida la calidad de los aos vividos. Cada 1.000 muertes que se producen en Espaa 151 se deben al consumo de tabaco mientras que tan solo mueren 15 debido a accidentes de trfico. Sin embargo en las noticias todos los lunes omos las muertes producidas en la carretera pero nunca se informa de los muertos por culpa del tabaco. Teniendo esto en cuenta, es un error comparar el efecto sobre la salud del tabaquismo con otros riesgos cotidianos como los accidentes de trfico. A travs del humo del tabaco se incorporan los distintos elementos contenidos en el tabaco, ms de 4.000 sustancias qumicas de las que ms de 50 producen cncer. Todas estas sustancias provocan efectos nocivos sobre un elevado nmero de rganos y tejidos del cuerpo, lo que conduce a un deterioro sistemtico de la salud y a soportar un enorme riesgo de muerte prematura por causas imputables directamente al consumo de tabaco. No vamos a entrar en detalles sobre las innumerables enfermedades que puede producir o agravar el tabaco, tan solo haremos una aproximacin general al riesgo que corres fumando. De acuerdo con las estadsticas, uno de cada tres fumadores, adems de algn fumador pasivo, acabar padeciendo una enfermedad que le producir una muerte prematura.
Este es el riesgo real que corres, es como jugar a la ruleta rusa, tienes un revolver con seis cmaras en el tambor, una bala y, frente a ti, dos jugadores ms. Uno de los tres acabar con esa bala en la cabeza. Imagina que ests jugando con dos de los fumadores que ms aprecias; busca entre tus familiares y amigos los dos fumadores con los que te encuentras ms a gusto. Os sentis los tres a la mesa con el revolver sobre el tapete. Uno de los tres va a morir prematuramente, sers t?, ser, quizs, tu esposa?, ser tu mejor amigo?, un hijo?. El panorama, en cualquier caso, es poco halageo. Yo mismo es posible que muera prematuramente por haber fumado, padezco un enfisema que a largo plazo seguramente determinar que mi muerte se produzca antes de que si no hubiese fumado nunca. An as cada da que paso sin fumar el riesgo de contraer un cncer disminuye, lo cual no es poco vista la rapidez con que desaparecen de mi alrededor aquellos que contraen un cncer de pulmn. Esos pensamientos que tienden a justificar el consumo de tabaco, como que lo mismo me puede caer una maceta en la cabeza, no tienen ninguna base cientfica. Ni todos los accidentes juntos alcanzan a producir cifras de muertos parecidas a las que produce el tabaco. Es todo un engao que creamos nosotros mismos para justificar nuestra adiccin, son mentiras necesarias para mantener la cordura en contra de la razn.
La decisin de dejar de fumar

De acuerdo con mi propia experiencia y tal como vengo intentando explicar en este blog desde hace algunos das, dejar de fumar puede resultar absurdamente fcil siempre y cuando tengamos los conocimientos y la actitud mental adecuada, es decir, tan solo tenemos que saber cmo dejar de fumar. Estos conocimientos y actitud mental solo se pueden conseguir si estamos predispuestos a modificar la forma que tienen nuestras neuronas de procesar la informacin, esto es lo que se habitualmente se llama estar preparados para aprender. Es decir, que estar dispuesto para dejar de fumar es lo mismo que estar dispuesto a aprender a vivir sin el tabaco. Con esta disposicin y un programa adecuado que facilite el aprendizaje, dejar de fumar es coser y cantar. Pero existe un pequeo impedimento que hay que solventar, el fumador no suele querer aprender a no fumar por culpa de su propia adiccin. El hecho real es que los procesos neurolgicos implicados en la dependencia del tabaco hacen que nuestro cerebro acte ante la privacin de la nicotina de igual modo a como lo hara ante la privacin de la comida. Es decir, para nuestro inconsciente no fumar representa lo mismo que no comer, esto es, la muerte . Por lo tanto, cuando un fumador se plantea dejar de fumar lo primero que siente es un intenso miedo a la muerte que le hace encender el siguiente cigarrillo en menos tiempo del que hubiese tardado en el caso de no pensar en dejar el tabaco. Cuando espordicamente conseguimos encontrar el valor para intentarlo en serio y conseguimos estar unas horas o unos das sin fumar, sin darnos cuenta nos encontramos tan cerca de esa muerte que tardaremos varios aos en volver a intentarlo nuevamente. Ante esta situacin solo tememos dos opciones, ser conscientes de este hecho y superar nuestros miedos infundados o esperar a que un cncer nos obligue a dejarlo. Como la segunda opcin no parece la ms lgica, tarde o temprano tendrs que superar ese miedo irracional. Pensars que en ese caso tendrs que luchar
denodadamente contra ese miedo tan atroz y que, como la mayora de los exfumadores, tendrs que pasar de forma inevitable por atroces experiencias en la lucha contra estos sentimientos y durante mucho meses o incluso aos. Por si te sirve de ayuda te dir que existen tcnicas psicolgicas muy sencillas que te evitarn sufrir lo ms mnimo, el solo conocimiento de estos hechos hace que el miedo prcticamente se disuelva en el aire. Ahora que eres consciente, te resultar mucho ms fcil tomar la decisin de abandonar tu dependencia del tabaco, mxime si utilizas los consejos que habitualmente ofrecen los programas de desintoxicacin oficiales:

Efectos del tabaquismo en la salud propia. La salud ajena. Qu consigues fumando. Qu conseguiras no fumando. El dinero. El rechazo social.
Estas y otras cuestiones la iremos abordando con detenimiento en futuros post. Ahora ve pensando en dejar de fumar y ve olvidndote de tu miedo, es normal y, por ahora para ti, inevitable. Asmelo y dedcate a pensar en una vide libre de las ataduras y mataduras del tabaco. Tan solo tienes que ir pensando:Para de fumar! Y pronto podrs pasar un da entero sin tabaco. Gracias por leer este blog y recuerda enviar tus comentarios
Mtodos par dejar de fumar: controlar el estrs

Uno de los aspectos clave para tener xito en la tarea de dejar de fumar es controlar el estrs. En realidad se trata de controlar las emociones en general, ya que no solo el estrs causa problemas al dejar de fumar. Adems con frecuencia llamamos estrs a otras cosas que, aunque no dejan de tener muchos puntos en comn, no son propiamente estrs. Podemos hablar de estrs, ansiedad, miedo, fobia y muchas otras emociones y hablar de cosas muy parecidas o que, cuando menos, tienen muchos aspectos en comn. Tambin he de decir que muchos expertos se llevarn las manos a la cabeza cuando digo que el estrs es una emocin, pero eso es harina de otro costal. El hecho real es que cuando un fumador se propone dejar de fumar o, aunque solo sea, pasar un da sin tabaco, entre los principales factores que se sealan como causa del fracaso estn el estrs y la ansiedad. Los cientficos nos informan de que la nicotina y otras sustancias del tabaco son estresantes. Esto quiere decir, y se puede comprobar fcilmente midiendo el ritmo cardiaco al levantarse y despus de fumar el primer cigarrillo de la maana, que el tabaco produce estrs. Tambin produce ansiedad, miedo y otras emociones negativas. Como es posible que una misma cosa, el tabaco, nos produzca y nos elimine las mismas emociones negativas?. La respuesta es muy simple, un fumador se encuentra peor que un no fumador pero, si no fuma, el mono le hace sentirse todava peor. As, cuando fuma se siente algo mejor que antes de fumar, pero ya no recuerda que sin fumar se encontrara mucho mejor. Por lo tanto, eliminar estas emociones negativas asociadas con el tabaco solo es posible dejando de fumar.
Como podemos canalizar estas emociones?

Clemente Franco Justo nos transcribe en su libro Relajacin Fsica y Serenidad Mental unas palabras que definen perfectamente nuestro objetivo y nuestro mtodo: Quien domina el arte de relajarse posee la llave que abre las puertas de la salud, la energa y la paz de espritu, puesto que la relajacin regenera todo nuestro ser y activa increbles reservas de energa. A este respecto hay que sealar que estas increbles reservas de energa son ms que suficientes para dejar de fumar con facilidad.
Con esto estoy intentando decirte que la forma de vencer las emociones negativas que te causa el tabaco y su abstinencia es la relajacin, con tcnicas de relajacin (sin olvidar la sugestin de la que habl en la ltima publicacin). Este tema es muy amplio y hay mucho escrito al respecto, de modo que te ahorrar un poco de tiempo resumindote lo que ms te interesa saber para dejar de fumar. Cualquier mtodo de relajacin es muy efectivo y no necesitas inmiscuirte en ideologas complicadas para poder practicarla. En mi opinin lo ms sencillo es practicar todos los das respiraciones conscientes y pausadas durante unos cinco minutos una o dos veces al da. Tienes que concentrarte en tu respiracin, sin prestar atencin a tus pensamientos, dejando que se marchen por donde han venido, sin afectarte. Solo tienes que concentrarte en sentirte a gusto y en paz. Con esto aprenders a relajarte en cualquier situacin y te permitir alcanzar un equilibrio mental en cuestin de segundos cuando lo necesites. Una vez que domines la relajacin la acompaas de sugestiones positivas sobre el estado que pretendes alcanzar, el de no fumador. Con estas tcnicas tan sencillas ya tienes dos de las claves para abandonar tu tabaquismo con xito. El prximo post veremos como reforzar estas tcnicas con otra a la que yo llamo Del Periodista Perezoso. Con esto y algunos alios adicionales ya estaremos en condiciones de servirte lo que prometimos en el primer post (?), que consista en un mtodo para poder estar todo un da sin fumar, puede ser el Da Mundial Sin Tabaco o puede ser tu da particular sin tabaco.
Tabaco y colesterol
El colesterol es una grasa que se encuentra en las clulas de los animales y que nosotros adquirimos por medio de la alimentacin. Aunque tiene mala fama, lo cierto es
que es imprescindible para la vida animal, ya que interviene en multitud de funciones. Desde hace unos aos los mdicos nos hablan de que hay un colesterol bueno y un colesterol malo. Lo cierto es que el colesterol es el mismo, la diferencia est en como viaja por el organismo. Podemos pensar en el colesterol como en la gente que compone la sociedad, tiene que viajar para desarrollar su trabajo all donde se le requiere, pero el colesterol es insoluble en agua y no puede viajar, de modo que se organiza en molculas mayores para desplazarse. La diferencia entre el colesterol bueno o HDL (high density lipoprotein) y el colesterol malo o LDL (Low density lipoprotein) es su medio de transporte. El bueno viaja en transportes de alta densidad, se organiza en molculas densas y compactas, es como la clase trabajadora que viaja en transportes con poco espacio como el autobs, el metro o coches pequeos, mientras que el colesterol malo son molculas de baja densidad, viaja en ostentosos vehculos, es como los banqueros y los polticos viajando en coches oficiales y lujosas limusinas, ocupan la va pblica y aparcan en cualquier sitio obstaculizando el trfico. Es el colesterol que produce la arteriosclerosis, estrechamiento de las arterias que dificulta o impide la circulacin de la sangre. Te gustara estar un da entero sin tabaco?, Descarga gratis tu manual. Las molculas de colesterol, cuando se combinan con las toxinas del tabaco, cambian su comportamiento y se hacen ms tendentes a depositarse en las arterias, favorecen la formacin de placas de arteriosclerosis. Es como cuando los polticos crean a su alrededor enjambres de fuerzas de orden pblico y cordones policiales que obstruyen completamente las calles. Es el colesterol depositndose en las arterias y causando infartos de miocardio y cerebrales. Los fumadores tienen un riesgo varias veces superior de tener un infarto cardiaco o cerebral que un no fumador. La calidad de vida de las personas con colesterol elevado (del malo) disminuye drsticamente y se incrementa la mortalidad, incluso entre personas jvenes. An utilizando medicamentos a dosis altas, mientras se fuma no se puede controlar el colesterol, de modo que el riesgo persiste. Los fumadores de mediana edad que tienen niveles altos de colesterol se arriesgan a vivir entre 10 y 15 aos menos que los no fumadores.
Varias investigaciones demuestran que dejar de fumar tiene un efecto muy rpido sobre el colesterol. Con tan solo dejar de fumar se reducen los niveles de colesterol malo y se incrementan los del bueno. En un estudio amplio, con unos 1.500 fumadores, al cabo de un ao haba dejado de fumar un 36 %. En este grupo de exfumadores, el colesterol bueno se increment en un 5 %, siendo mejores los resultados en las mujeres. En contra de lo esperado, estos exfumadores no obtuvieron mejoras significativas en los niveles de colesterol malo, no obstante, si que sufrieron un incremento de peso de 5 kilogramos de media. Dado que uno de los principales factores del incremento del colesterol malo es la obesidad, parece muy probable que si existan beneficios en la reduccin del colesterol malo, pero que estos puedan ser contrarrestados por el incremento de la obesidad. << Descarga gratis como pasar un da sin fumar y disfrutndolo>> Por lo tanto, si tienes el colesterol (malo) alto y eres fumador, plantate seriamente dejar de fumar y hazlo sin engordar. Lo ideal es que sigas el programa para dejar de fumar online DFCC, que te proporcionar los conocimientos y las tcnicas adecuadas para dejar de fumar con facilidad y sin engordar. En cualquier caso, ten en cuenta que las claves para reducir el colesterol son, adems de dejar de fumar, hacer algo de ejercicio aerbico y perder peso. Tambin ayuda reducir la ingesta de alimentos con colesterol y sustituirlos por otros sin colesterol.
Qu es el tabaquismo?
Con motivo del pasado da mundial sin tabaco se ha podido ver y or en los medios de comunicacin muchas alusiones a diferentes temas relacionados con dicha celebracin, con el tabaco, con el tabaquismo y con dejar de fumar. En este aluvin de noticias y comentarios es normal que se escapen algunas palabras o trminos inadecuados o incluso incorrectos. A este respecto la Fundacin
del Espaol Urgente hizo un llamamiento al uso correcto del trmino tabaquismo, indicando que tal trmino no se refiere al consumo de tabaco, sino que tabaquismo, segn el Diccionario de la Real Academia Espaola, es la intoxicacin crnica producida por el abuso del tabaco y no es adecuado usarlo para referirse al consumo de tabaco ni al hbito de fumar. Es decir que el tabaquismo viene a ser el efecto del tabaco en el organismo que se experimenta por fumar, no el propio hecho de fumar. Consigue aqu gratis tu manual para dejar de fumar un da Para ilustrar un poco el uso de la palabra tabaquismo y ahondar, si no en su definicin, en su utilizacin, le he preguntado a Google con los trminos tabaquismo definicin. Como respuesta me ha colocado estas cinco definiciones en los primeros puestos del ranking. 1.- Wikipedia: El tabaquismo es la adiccin al tabaco, provocada principalmente por uno de sus componentes activos, la nicotina; la accin de dicha sustancia acaba condicionando el abuso de su consumo. 2.- Definicion.de: El tabaquismo es una intoxicacin crnica que se produce por el abuso del tabaco. El concepto tambin se utiliza para nombrar a la adiccin al tabaco que suele provocarse por la nicotina. 3.- Definicionabc: Se conoce como tabaquismo a la prctica de fumar o consumir tabaco en sus diferentes formas y posibilidades. Considerada hoy en da como una adiccin y enfermedad por muchos profesionales de la salud, el tabaquismo se hace presente cuando una persona consume de manera abusiva y exagerada el producto mencionado. 4.- Zonadiet: Adiccin crnica generada por el tabaco, que produce dependencia fsica y psicolgica como as tambin un gran nmero de enfermedades respiratorias y cardacas. 5.- Saludalia: Fenmeno social de primera magnitud que se ha convertido en la primera causa de muerte y discapacidad en los pases desarrollados. La elevada capacidad adictiva de la nicotina hace que el tabaquismo pueda considerarse como una autentica drogadiccin y tambin como una enfermedad crnica.
Como vemos hay cierta confusin con el uso del trmino, incluso entre profesionales mdicos, por lo que no ha de extraarnos encontrar usos no del todo correctos entre los periodistas y comentaristas. En cualquier caso, aunque tabaquismo no sea estrictamente el consumo de tabaco, es evidente que dicho consumo si produce esa enfermedad, de forma que parece difcil disociarlos. Cuando encontramos una unin tan directa y casi (?) necesaria, creo que no hay que ser tan exigentes, mxime cuando el mensaje se transmite de forma ms o menos acertada.
Tabaquismo y enfermedades circulatorias

Las enfermedades del aparato circulatorio son la primera causa de muerte en la sociedad occidental y se ven claramente favorecidas por el consumo de tabaco. Entre la enorme cantidad de enfermedades de este tipo destacan dos grupos, las cardiovasculares, que afectan al corazn, y las cerebrovasculares, que afectan al cerebro.
Cerca del 40% de los cuadros cardiovasculares acaban con la defuncin del paciente. La mortalidad atribuible al tabaquismo en el sexo masculino es del 46% y entre las mujeres menores de 65 aos es del 37%, siendo uno de los principales factores de riesgo (riesgo evitable, por otra parte). Adems el riesgo es ms alto entre los individuos ms jvenes (de 35 a 60 aos). En los hombres fumadores el infarto agudo de miocardio (IAM) aparece, en promedio, diez aos antes que en los no fumadores y, si el consumo es mayor de 20 cigarrillos por da, puede anticiparse unos 20 aos. Las mujeres no fumadoras suelen padecer el primer infarto 10 aos despus que los hombres, pero las fumadoras lo tienen a edades similares. El riesgo de padecer infarto es el doble en los hombres fumadores y el triple en las mujeres fumadoras respecto a los no fumadores de ambos sexos. Tambin existe una clara relacin entre el consumo de tabaco y el desarrollo de accidentes cerebrovasculares (ACV). Varios estudios sitan el incremento del riesgo de presentar un ACV entre los fumadores cuatro veces ms alto que en no fumadores. Tambin cifran en 3 veces el incrementado del riesgo de desarrollar una hemorragia subaracnoidea en hombres y de 4.7 veces entre las mujeres fumadoras. Si estas fuman ms de 25 cigarrillos diarios el riesgo es casi diez veces ms elevado.
Componentes o sustancias del tabaco implicadas

Es difcil saber a ciencia cierta que sustancias, de los miles que contiene el humo del tabaco, contribuyen ms o menos a producir determinados efectos. Los que ms relevancia parecen tener son la nicotina y el monxido de carbono. El efecto de la nicotina parece relacionado con su actividad en el cerebro, que desencadena la liberacin de adrenalina y noradrenalina (entre otras sustancias) aumentando su concentracin en la sangre. Tambin se constata la elevacin de los niveles de algunas hormonas como los corticoides y de otras sustancias que incrementan la viscosidad de la sangre dificultando la circulacin y favoreciendo la obstruccin de los vasos sanguneos. El monxido de carbono se une a la hemoglobina, que es la sustancia encargada del transporte de oxgeno que respiramos hacia los tejidos, impidiendo que realice su funcin, es decir impide que el oxgeno llegue normalmente a todo nuestro cuerpo.
Efectos del tabaco en el sistema circulatorio

El tabaco produce infinidad de efectos indeseables en la sangre y en el sistema sanguneo en general. Muchos de estos cambios tienen su origen en un aumento de la actividad del sistema nervioso. Los principales efectos son:

Aumento del ritmo de latido del corazn o frecuencia cardiaca. Vasoconstriccin, arterias y venas se contraen dificultando la circulacin sangunea y dificultando el riego del corazn y de todos los rganos en general. Mayor consumo de oxgeno en el organismo y anulacin de la funcin de los glbulos rojos que hacen que se necesite recircular la sangre ms rpido. Favorece la agregacin plaquetaria, lo que determina mayor riesgo de producirse obstrucciones en las arterias y venas (trombosis). Aumenta la probabilidad de sufrir arritmias. Favorece la aparicin de arteriosclerosis, placas en los vasos sanguneos que dificultan an ms la circulacin. Aumento de la tensin arterial, en buena parte como consecuencia de muchos de los efectos indicados.
Enfermedades circulatorias producidas por el tabaco

Enfermedades coronarias Como enfermedades del corazn favorecidas por el tabaco destacan la angina de pecho y el infarto de miocardio. Para los fumadores tambin es ms alto el riesgo de sufrir un nuevo episodio, complicaciones y la posibilidad de una mala evolucin de su enfermedad. Por otro lado se ha comprobado que la nicotina favorece la aparicin de arritmias, algunas de las cuales son potencialmente mortales. El riesgo slo se iguala al de los no fumadores pasados entre 5 y 10 aos tras abandonar el consumo de tabaco. En las mujeres, si utilizan anticonceptivos orales, el riesgo se multiplica por 10 y tambin aumenta la probabilidad de trombosis que pueden afectar al cerebro o a los pulmones. Hemorragia y trombosis cerebral
En las sociedades industrializadas estos dos procesos son una importante causa de muerte e invalidez, y su es riesgo es el doble en fumadores que en las no fumadores. El riesgo aumenta con el nmero de cigarrillos fumados diariamente y mayor en los fumadores que tienen menos de 55 aos. Un factor de riesgo asociado es la hipertensin , que hace que el riesgo de trombosis o hemorragia cerebral en los fumadores hipertensos sea 12 veces ms alto que en no fumadores. Arteriosclerosis Consiste en la aparicin de placas en las paredes de las arterias que pueden llegar a obstruir el paso de la sangre. Puede producirse lesiones en el corazn, el cerebro, el rin, las extremidades o los ojos. En las piernas origina un dolor intenso al caminar que cede con el reposo y es un signo de la falta de riego. La obstruccin puede progresar y requerir la amputacin. Aneurisma de la aorta abdominal El tabaquismo es tambin el principal factor de riesgo para el desarrollo de la enfermedad arterial perifrica. El riesgo de mortalidad en pacientes con aneurisma de aorta abdominal entre fumadores de menos de 20 cigarrillos por da es 11.5 veces ms alto que en no fumadores y pasa de 15 veces en fumadores de ms de 25 cigarrillos diarios. Trombosis venosas Son obstrucciones debidas a la creacin de un tapn y favorecidas por otros procesos de reduccin del calibre til de los vasos sanguneos, puede producirse en cualquier parte del organismo y suponen un riesgo importante para el padecimiento de embolismo pulmonar. Embolia pulmonar La embolia pulmonar se origina como consecuencia de la obstruccin por un cogulo sanguneo de una rama de las arterias pulmonares. Con frecuencia el cogulo procede de las venas de las piernas.
Esta embolia dificulta la respiracin de forma significativa y puede producir la muerte, de hecho es una de las principales causas de muerte sbita en la sociedad occidental. Hipertensin pulmonar Es el aumento de presin en las arterias que se dirigen al pulmn desde el corazn para oxigenar la sangre, son las llamadas arterias pulmonares. Con frecuencia la hipertensin pulmonar se debe a una enfermedad de los pulmones, como las que produce el consumo de tabaco, especialmente la bronquitis crnica y el enfisema. Al incrementarse la presin en las arterias pulmonares el corazn se ve forzado por tener que desarrollar un esfuerzo mayor para hacer circular la sangre por los pulmones, lo que puede aadir una enfermedad cardiaca al problema pulmonar.
Disminucin del riesgo al dejar de fumar

Dejar de fumar reduce el riesgo de padecer las enfermedades vasculares. Despus de entre cinco y diez aos sin fumar los riesgos son equiparables a los de un no fumador. Veamos como evoluciona este riesgo a lo largo del tiempo. 20 minutos La presin arterial se normaliza, el pulso se vuelve normal. 8 horas La cantidad de monxido de carbono en sangre disminuye a nivel normal, la cantidad de oxgeno en sangre retorna a los niveles habituales en no fumadores. 24 horas Disminuyen los riesgos de infarto. 72 horas
Los bronquios se relajan se reduce la tensin pulmonar. De 2 semanas a 3 meses Mejora la circulacin, resulta mas fcil caminar, la funcin pulmonar aumenta hasta un 30 por ciento. Entre 3 y 9 meses Disminuye la tos, la congestin, la fatiga y la falta de aire. 1 ao Disminuye un 50 por ciento el riesgo de enfermedades cardacas. 5 aos El riesgo de contraer enfermedades cardacas es igual al de un no fumador.
Efectividad de los Mtodos Psicolgicos para dejar de fumar

El fumar, como el no fumar, el empezar con el tabaco, el dejarlo, el seguir sin fumar, abandonar el tabaquismo de forma definitiva, dependen enormemente de la psicologa humana. Por lo tanto, dejar de fumar est enormemente entrelazado con mltiples aspectos psicolgicos y es esencialmente un cambio que se da en el plano psicolgico. Si lo piensas bien cualquier sistema, mtodo, curso, programa, o lo que quiera que sea que se conciba para que un fumador abandone su adiccin, tiene una relacin ms o menos evidente con la psicologa. Por lo tanto, no es de extraar que la psicologa, entendida como ciencia que estudia el comportamiento humano, lleve ms de medio siglo estudiando y diseando terapias para ayudar a dejar el consumo de tabaco a los fumadores. Cuando un fumador intenta dejar de fumar por sus propios medios, a base de su fuerza de voluntad, tiene unas probabilidades de fracasar del orden del 95 o 98%. En cambio, utilizando diferentes tcnicas psicolgicas sus probabilidades de fracasar bajan al entorno del 70% e incluso, dependiendo de los sistemas empleados, se han llegado a medir objetivamente tasas de fracaso comprendidas entre el 40 y el 15% al acabar el programa, es decir, que en algunos casos concretos han llegado a dejar de fumar el 85% de los fumadores que formaron parte de la aplicacin. Estas tasas de efectividad o fracaso suelen referirse a los momentos iniciales del abandono y suelen empeorar conforme va pasando el tiempo porque muchos exfumadores vuelven a recaer en sui adiccin. En general, al cabo de tres aos ha recado el 70% de los que inicialmente lo dejaron, de modo que las tasas de fracaso se incrementan enormemente.
Dentro de todos los posibles tratamientos psicolgicos podemos diferenciar cuatro grupos bsicos, los tratamientos individuales (que tambin se pueden realizar en grupo pero es cada uno de los individuos el objeto de la terapia), tratamientos grupales, procedimientos de autoayuda y tratamientos combinados con frmacos. La efectividad de los diferentes mtodos con frecuencia se expresan mediante el OR (odds ratio), que si bien no es de fcil comprensin, est relacionado con la probabilidad de fumar con determinado mtodo y que indica que este mtodo es tanto ms efectivo cuanto mayor es su OR, un OR de 1 significa que es igual de til no realizar el tratamiento. Debajo se indican los valores de OR correspondientes a estos cuatro tipos de tratamientos psicolgicos.
Como se desprende de los datos anteriores la terapia individual es el procedimiento que mejores resultados proporciona y parece que su efectividad crece con la duracin del tratamiento. Los tratamientos grupales tienen menor efectividad y menor an las tcnicas de autoayuda.
En cuanto al uso de frmacos, si bien el resultado de estos mejora con la aplicacin de terapias psicolgicas paralelas, el resultado de las terapias psicolgicas no mejora con el uso combinado de frmacos.
Deja de fumar con talento

Tanto el ttulo del blog como el de este post responden a un juego de palabras que resulta la mar de apropiado para expresar la intencin. En mi pueblo natal, soriano para ms seas, se utilizan mucho las expresiones de hacer las cosas con conocimiento o sin conocimiento y se habla de personas que tienen o no tienen conocimiento. Estas expresiones, si bien tienen un origen evidente en la posesin o carencia de determinadas habilidades intelectuales, cuando se usan en su forma negativa (sin conocimiento) tienen una clara connotacin de primitivismo e incluso bestialismo. El que hace las cosas sin conocimiento las hace de forma irreflexiva, sin pensarlo lo ms mnimo, a estilo animal. En Aragn, que es donde resido desde finales del siglo pasado, se usa otra expresin que me resulta especialmente graciosa y que acenta an ms ese carcter rudo del sujeto cuestionado. Aqu se habla del destalentado, sujeto harto bruto, torpe y cerril. Cuando se trata de dejar de fumar se puede hacer de mil maneras, pero todas se pueden agrupar en dos categoras bien simples, con la formacin e informacin adecuadas o a estilo destalentado. Afortunadamente para ti, el hecho de que ests leyendo estas lneas indica que has optado por la primera categora, la de hacerlo documentadamente. El que deja de fumar al estilo destalentado es aquel que sobrepone sus genitales a encender un nuevo cigarrillo, es decir, con fuerza de voluntad. Sin lugar a dudas esta forma de dejar de fumar es la ms extendida, pero eso no significa, ni mucho menos, que sea la mejor. Las ventajas de dejar de fumar con conocimiento son, o pueden ser, enormes. Estas ventajas incluyen infinidad de aspectos pero destacan claramente cuatro:
Pasar el sndrome de abstinencia puede resultar asombrosamente fcil. Puedes liberarte plenamente en muy poco tiempo. Evitas el riesgo de engordar desmesuradamente. Es mucho ms difcil que vuelvas a recaer en el tabaquismo.
El conocimiento necesario para obtener todas estas ventajas abarca mltiples aspectos que iremos abordando en futuros post. Ahora podemos empezar a ver un par de cosas sencillas pero muy importantes. La primera de ellas es que a nadie se le puede obligar a dejar de fumar. Esto puede parecer una perogrullada pero tiene mucho sentido; si tienes una enfermedad convencional, aunque no te quieras curar, te pueden colar los medicamentos sin que t te enteres y te curas, pero con el tabaquismo esto no ocurre, tienes que querer curarte. Esto, en contra de lo que pueda parecer, es ms difcil de lo que parece, ya que tu propia adiccin te impide que quieras dejarlo. Tienes que empezar a ser consciente de este problema e ir mentalizndote, forzndote a querer dejar de fumar. En segundo lugar es importante que seas consciente de cmo, cundo y dnde fumas. Apenas llevamos unos meses como adictos empezamos a automatizar todo el rito del tabaco y el fumar. Esto hace que fumemos de una forma mecnica e irreflexiva. Ser consciente de tu forma de fumar te ayudar a conocerte mejor y a tener ms ganas de dejarlo cuanto antes. Para acabar una buena noticia, estoy preparando un documento que podrs descargar gratis desde este blog. Se trata de poner en tus manos una sencilla tcnica que te permitir pasar con muy poco esfuerzo un da sin tabaco. La publicacin de este ejercicio, la tena pensada para el Da Mundial Sin Tabaco, pero creo que merece la pena adelantarlo.
Quieres dejar de fumar?

Viendo a los fumadores con sus cigarrillos siempre en la boca y con sus caras de satisfaccin al encenderlos, e incluso escuchando algunos de sus comentarios con respecto a lo que les gusta fumar, se hace difcil pensar que quieran dejar el tabaco. Sin embargo al hablar con ellos, si no estn intentando justificar su adiccin, es frecuente que reconozcan que les gustara dejar de fumar. En realidad el deseo de abandonar el tabaco parece ser una cuestin cultural o de informacin. Al menos, en las sociedades ms avanzadas se desarrollan masivas campaas y legislaciones contra el tabaco que acaban removiendo la mente del fumador y haciendo que descienda el nmero de fumadores. Te gustara estar un da entero sin tabaco?, Descarga gratis tu manual. Segn datos publicados en MedlinePlus el mes de noviembre de 2011 sobre un informe publicado en Estados Unidos, alrededor del 20 por ciento de los estadounidenses siguen fumando. En Espaa, segn datos de la Encuesta Nacional de Salud de 2006, fuma el 30 % de los adultos mayores de 16 aos. Esta cifra era del 36 % en 1997 y del 39 % en 1987. Estos datos dibujan un escenario en el que el desarrollo progresivo hace que descienda el consumo de tabaco. En el informe norteamericano se indica que casi el 70 % de los fumadores queran abandonar el consumo, lo que pone de manifiesto que la impresin que se obtiene de la observacin de los fumadores no es correcta. Seguramente este porcentaje es an mayor, solo que el miedo a enfrentarse cara a cara con la adiccin acobarda a muchos fumadores y deciden que prefieren seguir consumiendo tabaco. Adems, segn ese informe, ms del 50 % de los fumadores intentaron abandonarlo en el ao anterior. Esto parece demostrar claramente que es cierto que quieren dejar de fumar, ya que no solamente lo dicen sino que, adems, lo intentan.
Otra cosa es que lo consigan. Ya hemos hablado sobre esto en otros artculos, la mayora de fumadores que lo dejan lo hacen sin ayuda, por sus propios medios, pero el precio que pagan es alto pues, adems de que suelen necesitar mayor nmero de intentos, es frecuente que les perdure la adiccin psicolgica , incluso para el resto de sus vidas. Si quieres dejar de fumar, lo mejor es que te pongas en manos de un profesional y sigas un programa de tipo psicolgico. Si es necesario, el especialista te indicar si has de tomar algn frmaco, pero los frmacos por s solos no mejoran tus posibilidades de xito, y mucho menos los productos que contienen nicotina.
Sirve de algo dejar de fumar?
Cuando nos proponemos dejar el tabaco y, de manera muy especial, despus de un tiempo sin probar una calada, nos invade la idea de si tanto esfuerzo sirve para algo. Es tpico el pensamiento de que nos puede pasar cualquier cosa, un atropello, una cada, una teja que cae del cielo e incluso, un cncer o una enfermedad cardiaca que no tienen que ver con el tabaco. No cabe duda de que el solo hecho de estar vivo es un riesgo, solamente pueden morir los vivos, pero la idea de que existen riesgos realmente mortferos a nuestro alrededor no es una excusa vlida para justificar el seguir fumando. Ya hemos dedicado algunas lneas a este asunto, a los riesgos que fumar suponen para la salud (ver por ejemplo los post Efectos del tabaquismo en la salud propia, Tabaquismo y enfermedades circulatorias o El cncer). El tabaco es la primera causa de muerte en las civilizaciones avanzadas, y es que parece que lo avanzado es morir por causa de una adiccin que no nos aporta nada. Ya que los adelantos nos permiten morir ms tarde, busquemos algo que nos mate antes. Segn informaba hace unos das Reuters Health hacindose eco de un reciente estudio, los fumadores que abandonan su adiccin un ao o ms antes del diagnstico de un cncer de pulmn viven ms tiempo que los que siguen fumando. De este modo, incluso en el peor de los casos, en el caso de que padezcas un cncer de pulmn, si dejas de fumar vivirs ms tiempo que si continas inhalando nicotina. En el caso de los mayores el estudio no ha observado una mejora significativa en la supervivencia, pero el estudio se centra en el cncer de pulmn, no considera enfermedades cardiacas, coronarias u otras que siguen al acecho. El estudio revisa historias clnicas de ms de 4.000 individuos con cncer de pulmn. Los que no haban fumado nunca sobrevivieron mejor a los cnceres no muy avanzados (estadios 1, 2 o 3) que los exfumadores o los fumadores. Por ejemplo, para los estadios iniciales de la enfermedad (estadios 1 y 2), la supervivencia a los dos aos fue del 72 % en los fumadores mientras que el porcentaje es del 76 % entre los que haban abandonado la adiccin un ao o ms antes del diagnstico y del 93 % entre los no fumadores. En pacientes con cncer en estadio 4 sobrevivi dos aos solamente el 15 % de los fumadores frente al 20 % de los exfumadores y el 40 % de los no fumadores.
Te gustara estar un da entero sin tabaco?, Descarga gratis tu manual. De modo que el tabaco no solo es el primer factor de riesgo del cncer pulmonar sino que la exposicin continua al humo del tabaco acelera la evolucin de la enfermedad una vez que la has contrado. Por eso la conclusin es clara, nunca es tarde para dejar de fumar, incluso si ya tienes un cncer, vivirs ms si abandonas tu adiccin a la nicotina.
Qu es el tabaquismo?
En este blog hoy es el da del tabaquismo, es decir, es el da en que nos ocuparemos de ver en que consiste eso que llamamos tabaquismo. Segn el diccionario de la Real Academia Espaola, el tabaquismo es una intoxicacin crnica producida por el abuso del tabaco. Esta definicin se queda un poco corta para nuestros propsitos, que no son otros que los de ayudarte a ti y a cuantos fumadores lo deseen a poner fin a una situacin que resulta, ms que poco deseable, netamente peligrosa. El tabaquismo no es otra cosa que una adiccin al tabaco, o ms concretamente, a la nicotina. Si eliminamos la nicotina del tabaco, nadie lo consume repetidamente (si alguna vez has fumado tabaco sin nicotina lo habrs notado). Por lo tanto los cigarrillos, los puros, el tabaco de pipa e incluso el tabaco de mascar (tambin los chicles, los parches y los inhaladores de nicotina), no son otra cosa que instrumentos, medios, para administrarnos nicotina. De este modo la mayor parte de los fumadores son dependientes de la nicotina, adictos a la nicotina. Si ests pensando que quizs t no lo eres deja de hacerlo, todos los fumadores que buscan ayuda son adictos o dependientes de la nicotina, padecen (t padeces) la enfermedad llamada tabaquismo y que consiste en ser adicto a la nicotina. De lo contrario podras haber reducido tu consumo o dejar de fumar sin necesidad de ningn tipo de ayuda. La dependencia, ya sea del tabaco o de cualquier otra droga, es un trastorno de la conducta en el que est disminuido el control sobre el consumo de dicha sustancia, existe una necesidad compulsiva de tomarla de forma peridica y continuada. El dependiente es adicto a la sustancia en cuestin, en nuestro caso la nicotina. Las caractersticas que demuestran que se es dependiente de la nicotina, es decir, que padecemos el tabaquismo, son bsicamente dos:
Existe una administracin repetida de nicotina. Es decir, aquel fumador que tan solo lo hace de forma puntual no es dependiente, puede abandonar el tabaco con facilidad. Pero lo ms probable es que est empezando a fumar y lo que ahora es un consumo puntual pronto ser un puntual consumo. Consumo por encima del deseado. La adiccin implica dificultad en el control del consumo de nicotina. La dependencia no existe, o al menos no es externamente perceptible, mientras no existe dificultad en reducir o eliminar el consumo.
Al principio el consumo suele ser voluntario, pero poco a poco va incrementndose la dependencia hasta que, sin darnos cuenta, ya no podemos dejar de fumar o reducir el consumo, incluso cuando empiezan a percibirse claramente los efectos adversos y dejan de sentirse efectos placenteros (si alguna vez los hubo). Por lo tanto es algo gradual, no siendo fcil diferenciar cuando no se es dependiente de cuando si se es. Adems de la evolucin del grado de dependencia en una misma persona tambin hay una amplia variacin de la adiccin de unas personas a otras, mientras las hay que nunca llegan a ser adictas, otras son enormemente dependientes, teniendo que consumir dosis muy elevadas de nicotina. Adems de todo esto habra que aadir que la dependencia nunca va a menos si se reduce el consumo, por eso fracasan en ms o menos tiempo todos los intentos de disminuir la cantidad de tabaco que se fuma. La nica solucin es dejarlo por completo y pasar el sndrome de abstinencia. Afortunadamente esto ltimo es fcil si tienes una preparacin adecuada, por eso es tan importante Dejar de Fumar Con Conocimiento. En el anterior post vimos algunas cosas importantes para prepara la mente de manera adecuada para volver a ser un no fumador sin grandes padecimientos ni traumas. Una de esas cosas era querer dejar de fumar. Si te reconoces como adicto o dependiente ser ms fcil querer abandonar tu tabaquismo.
Dejar de fumar y deprimirse

La experiencia nos ensea que tras un intento serio de dejar de fumar muchas personas vuelven a caer en el consumo de tabaco a causa de la depresin. Al dejar de consumir tabaco es muy frecuente que nos invada una sensacin de pesimismo que nos hace pensar que la vida sin tabaco es un asco, que no merece la pena vivir as. Estos pensamientos negativos, motivados por un estado de nimo depresivo, son una de las principales causas de recada.
Segn una noticia publicada por HealthDay en agosto de 2011, el empleo de tcnicas de imagen cerebral han permitido relacionar el estado depresivo en algunos exfumadores con el aumento de una enzima, la monoamina-oxidasa (MAO-A) en algunas zonas del cerebro que controlan el estado de nimo. Esta enzima tiene una incidencia demostrada con la depresin por encargarse de destruir neurotransmisores que incrementan el estado de nimo, de modo que valores elevados de la encima se asocian con un bajo estado anmico. Un grupo de investigadores canadienses hicieron escneres cerebrales en no fumadores (usados para comparacin), fumadores de menos de 24 pitillos diarios y fumadores de 25 o ms cigarrillos al da. Te gustara estar un da entero sin tabaco?, Descarga gratis tu manual. Tras dejar de fumar, los fumadores de ms de 25 cigarrillos tenan una elevacin de la enzima MAO-A en zonas del cerebro responsables del estado de nimo. Los valores encontrados son muy significativos, alcanzando el 33 % de incremento en la regin denominada corteza cingulada anterior. Por el contrario, no se hallaron niveles de MAO-A significativamente mayores en los fumadores moderados tras abandonar el hbito. Por otra parte, los fumadores de ms de 25 cigarrillos diarios tambin indicaron que tenan un estado de nimo deprimido tras dejar de fumar. Conocer estos hechos es de gran importancia porque sabindolo podemos prepararnos para afrontarlos. El hecho es que es posible que cuando dejes de fumar te sientas deprimido, pero tu ya lo sabrs y habrs preparado tu mente para evitar que la depresin te empuje a fumar nuevamente. En primer lugar tienes que saber que esta depresin no es permanente , sino que desaparecer en unas semanas, asocindose fundamentalmente al periodo durante el que perdura la adiccin fsica a la nicotina, el mono, que apenas dura tres o cuatro semanas. Por lo tanto, si te invade la depresin tras dejar el tabaco has de tener muy presente que es algo pasajero y que no es sino un mal que te reportar un enorme bienestar al cabo de unos das.
En segundo lugar tienes que preparar tu mente para dirigir tus pensamientos hacia una conducta de abstinencia. Lo natural es pensar que esta vida no vale nada y mucho menos sin tabaco; esto hace que desees fumar un cigarrillo ms y ms, hasta que eres incapaz de mantener tu abstinencia y lo enciendes. Ya te has cargado todos tus esfuerzos desde que empezaste a decidir dejarlo. Tienes que forzarte a pensar en positivo, ya se de que se trata, es la depresin que me produce el mono, pero pronto pasar y podr ser feliz disfrutando de mi vida libre de tabaco. En tercer lugar premia tu decisin de mantenerte como no fumador con una buena dosis de optimismo. Piensa que en apenas unos das sers completamente libre y frtate las manos con energa, este simple gesto har que se estimule tu cerebro inundndote de optimismo y vitalidad.
Cmo dejar de fumar

Hasta un 40% de los fumadores deja su hbito tras tres meses de tratamiento con sustitutos nicotnicos y terapia psicolgica
___________________ ISABEL PERANCHO
Para dejar de fumar es imprescindible estar motivado. Pero las buenas intenciones no
bastan. Slo entre un 5 y un 8% de los fumadores consigue abandonar su hbito confiando nicamente en su fuerza de voluntad. Como cualquier otra drogodependencia, el tabaquismo
precisa atencin especializada para ayudar al adicto a superar su dependencia fsica y psquica del cigarrillo. La capacidad de la nicotina de crear adiccin es cinco veces mayor a la de la herona. Pero el hbito gestual asociado al acto de fumar es ms resistente que la dependencia fsica. Mientras los sntomas del sndrome de abstinencia empiezan a superarse a partir de la novena semana en los pacientes tratados, el mono psquico no decae hasta despus de tres meses. Los actuales tratamientos antitabaco basan su estrategia de ataque en estos dos frentes y utilizan como armas la terapia psicolgica y el reemplazamiento nicotnico con sustancias sustitutivas. Esta teraputica combinada est obteniendo hasta un 40% de bajas en las listas de fumadores mediante tratamientos que no superan los tres meses de duracin. No es la panacea, pero s todo un rcord frente a otro tipo de tcnicas antitabaco cuyo ndice de xitos es inferior al 10%. Y es que en la batalla contra el cenicero no existen recetas infalibles. Pero tampoco es una misin imposible. Con una terapia adecuada y grandes dosis de autoconviccin la victoria es posible. Los estudios demuestran que la terapia combinada con sustitutos de la nicotina para contrarrestar la dependencia fsica al tabaco y un leve apoyo psicolgico, basado en recomendaciones de hbitos de vida saludables y pautas de conducta y comportamiento, es la ms efectiva para dejar de fumar. La adiccin a la nicotina es uno de los principales bastiones a batir en la guerra contra el tabaco. Esta sustancia acta sobre el sistema dopaminrgico cerebral que regula las sensaciones de placer y genera la necesidad del fumador por readministrarse nuevas dosis. Adems, ejerce efecto a nivel del crtex cerebral, produce un incremento de la capacidad de concentracin y de la memoria y reduce el estrs.
Este es el mecanismo de accin que engancha al fumador. Cuando se abandona el

tabaco, al sndrome de abstinencia que ocasiona la supresin de este placer se suma una sensacin transitoria de bajn intelectual. Para evitarlo, el fumador debe mantener unos niveles de nicotina en la sangre (nicotinemia en plasma) de entre 10 y 35 nanogramos por decilitro (ng/dl). Esta cifra es independiente del tipo y la cantidad de tabaco que se fuma. "El fumador regula la velocidad y su forma de inhalar para adaptarse a esta pauta de nicotinemia", dice el doctor Carlos Jimnez, responsable de la Unidad de Tabaquismo del Hospital de La Princesa de Madrid y presidente del Area de Tabaquismo de la Sociedad Espaola de Neumologa y Ciruga Torcica (SEPAR). Las terapias de reemplazamiento nicotnico suministran al organismo la cantidad suficiente de esta sustancia para reducir el grado de abstinencia, pero nunca por encima del nivel que genera dependencia. Esta nicotina se administra por vas distintas al cigarrillo. Para el presidente del Area de Tabaquismo de la SEPAR, "los vehculos ms eficaces son los chicles y los parches transdrmicos". Al spray nasal de nicotina se le achaca una nicotinemia demasiado prxima a los niveles de adiccin. Sin embargo, el hbito gestual asociado al tabaquismo es casi tan irreductible como la adiccin nicotnica. Y es que el adicto est acostumbrado a enfrentarse a los problemas diarios con un cigarrillo. En 10 aos, un consumidor de una cajetilla diaria habr realizado el gesto de encender el cigarrillo 300.000 veces y de dar una calada un milln. Ms de 1.000 fumadores han pasado por la Unidad de Tabaquismo del Hospital de La Princesa (Tfno: 909-023783 GRATUIT 909-023783 ) desde su creacin. El 90% de ellos ha recibido tratamiento con reemplazamiento nicotnico y un leve apoyo psicolgico. Tras tres meses de terapia y cinco visitas mdicas espaciadas durante un ao de seguimiento, cerca del 40% ha arrojado la colilla al cenicero del olvido. El coste de la terapia ronda las 25.000 pesetas. El grado de dependencia y el nivel de motivacin indican si el adicto est preparado para entrar en un grupo de terapia. Y es que, como seala su responsable, "sin una verdadera motivacin, los esfuerzos son intiles". A los dudosos, se les brinda informacin sobre las ventajas que para su
salud reporta arrojar definitivamente la colilla y se les ofrece una cita a los tres meses por si se deciden. Pero tambin se les comunica que no todo ser un camino de rosas. Muchos dan marcha atrs, sobre todo las mujeres, cuando se les informa que el abandono del tabaco se asocia a un aumento de peso. Jimnez reconoce que en los primeros meses se ganan dos o tres kilos "aunque se coma lo mismo e, incluso menos", porque la nicotina es lipoltica, es decir, destruye grasa y, adems, disminuye el apetito. Se recomienda reducir la ingesta en 200 caloras al da e iniciar un programa de ejercicio fsico.
Ms apetito
La ansiedad de dejar de fumar se contrarresta con frecuencia con un aumento de la

voracidad. Se aconsejan las comidas frugales, con abundancia de frutas y verduras -las zanahorias son un buen sustitutivo del cigarrillo- y beber mucha agua. Los caramelos, siempre sin azcar. La prctica de alguna actividad deportiva, adems de aumentar la prdida calrica, constituye un sistema de refuerzo motivacional. "El ex fumador empieza a sentir cmo mejora su capacidad fsica". Estas recomendaciones se extienden a todo el primer ao. El riesgo de recada slo empieza a descender tras los seis primeros meses. Elegir una fecha concreta para dejar de fumar marca el principio del fin. Es conveniente que el da tenga un significado especial para el fumador. "Es muy adecuado el del cumpleaos o a primeros de ao. Ao nuevo, vida nueva y dejar el tabaco es una nueva forma de vida", argumenta el doctor Jimnez. Durante los das previos a la fecha D se aconseja intentar dejar de fumar, pero si se hace, apuntar la hora, la situacin en la que se toma el cigarrillo y valorar las ganas de hacerlo. "El paciente se da cuenta de que disminuye su consumo, sabe a qu contexto lo asocia y es capaz de controlar la urgencia de fumar". Para superar este primer da conviene madrugar y realizar un poco de ejercicio fsico al levantarse. "Bastan unas flexiones. Se trata de empezar a tomarse la nueva situacin con mentalidad de vida sana". Es importante mantener el mximo nivel de actividad durante toda la jornada. Y no ser ambicioso. Como apunta el experto: "Hay que pensar que el objetivo es no fumar hoy y olvidarse de la sensacin de futuro. Una de las causas ms frecuentes de recada es la angustia por dejar un hbito que nos ha acompaado durante toda la vida". Las reuniones sociales, las grandes comidas, sobre todo si se acompaan de bebidas alcohlicas y estimulantes, las situaciones de estrs y la angustia por ganar peso son situaciones de riesgo de recada. Se aconseja evitarlas en lo posible durante la fase de tratamiento. Para momentos de deseo irreprimible puede ayudar poner en prctica el siguiente ejercicio de relajacin: inspirar profundamente, mantener el aire unos segundos en los pulmones y expulsarlo despus lentamente. Si la ansiedad es severa, se indica el uso de ansiolticos. Esta batera de recomendaciones ser suficiente para que algunos fumadores con bajo ndice de dependencia se enfrenten con xito a su hbito. Sin embargo, para nueve de cada 10 personas, este leve apoyo psicolgico debe acompaarse de una terapia de reemplazamiento nicotnico. Si bien no se ha podido establecer de forma definitiva la duracin ptima del tratamiento con sustitutos de la nicotina, se considera que nunca debe ser inferior a las seis semanas, ni sobrepasar los tres meses. Chicles y parches transdrmicos son las herramientas utilizadas. La eleccin depende del perfil del fumador. Los chicles son ms eficaces como sustitutos, aunque el ndice de abandonos y recadas con este sistema es mayor debido, sobre todo, a su mal sabor y a la mayor disciplina que exige su administracin. Pese a todo, el 41% de los 144 fumadores incluidos en un estudio realizado en el Hospital de La Princesa segua sin fumar despus de un ao. A todos se les ofreci terapia psicolgica y masticaron chicles durante tres meses.
El parche es un poco menos eficaz. Su xito oscila entre el 30 y 35% al ao de

seguimiento, segn los datos del citado centro. Pero tiene ms aceptacin por su comodidad. Slo es necesario ponrselo una o dos veces al da, dependiendo de la duracin de su efecto -hay parches de 16 horas que contienen 25 miligramos de nicotina y de 24 horas...- en una zona no pilosa de la piel. La diferencia en la efectividad reside en cmo se libera la nicotina y la rapidez con la que sta llega al cerebro. La goma de mascar contiene de dos a cuatro miligramos de nicotina y su efecto es ms similar al de un cigarrillo, ya que llega rpidamente al cerebro. Por el contrario, el parche mantiene un nivel constante de esta sustancia en la sangre, pero en menor cantidad que el chicle. Un reciente estudio multicntrico, promovido por la Sociedad Europea de Neumologa, con 3.600 fumadores, entre ellos 300 espaoles, demuestra que los resultados del parche mejoran si se aplican altas dosis del sustitutivo durante las primeras seis u ocho semanas de tratamiento y luego se reducen bruscamente. Otro problema que influye en la eficacia de estos tratamientos es su correcto uso. De ah, que se recomiende que estas terapias se realicen bajo la supervisin de profesionales. En el caso del chicle debe tomarse una unidad cada 60 90 minutos. El truco reside en la forma de masticar: "Cuando se sienta un fuerte sabor hay que dejar de masticar y mantener la pastilla a un lado de la boca, para volver a masticar una vez desaparecido el sabor". Este proceso debe realizarse durante 20 minutos. As, la nicotina se absorbe por la mucosa oral, ya que sino se traga y pierde su efecto al ser metabolizada por el organismo. La goma de mascar est contraindicada en pacientes con lcera pptica, problemas odontolgicos o de la articulacin temporomaxilar e infecciones orofarngeas. El parche no se utiliza en personas con cardiopata isqumica no controlada y alteraciones cutneas. Los efectos secundarios ms frecuentes con el chicle son hipo, nuseas, flatulencias, mal aliento y sensacin de acidez y con el parche, picor, eczema, mareos, palpitaciones o mal aliento.
Dejar de fumar con hipnosis

La persona en trance por hipnosis puede ser sugestionada fcilmente, esto es lo que hace de esta tcnica de hipnosis sea un mtodo que ayuda a dejar de fumar. La hipnosis es un estado en el que la persona se encuentra en una fase de sueo ligero, relajacin mental o meditacin profunda en el que parece que se desconectan temporalmente los sentidos que nos comunican con el mundo exterior (olfato, odo, gusto, tacto y visin). No tiene vnculos con prcticas religiosas, msticas, adivinatorias o cosas por el estilo. Los defensores de la hipnosis afirman que a travs de la hipnoterapia se pueden curar enfermedades psicosomticas y superar otras adicciones como la adiccin al tabaco, ayudando pues a las terapias para dejar de fumar. Las sesiones de hipnosis o autohipnosis para dejar de fumar tienen una duracin de unos 45 minutos y utilizan la relajacin y la repeticin de palabras que evocan conceptos e ideas que son asumidos por el inconsciente y que nos predisponen de forma negativa hacia el tabaco o hacia el hbito de fumar, haciendo que disminuya la ansiedad por dejar el tabaco e incluso llegando a hacer que el tabaco nos provoque repugnancia y sensaciones negativas. Mediante la sugestion, los psicoterapeutas provocan en
los pacientes sentimientos positivos en cuanto a no fumar e inducen el rechazo del sabor y el olor del tabaco. Algunos trabajos de investigacin en el campo de la hipnosis para dejar de fumar, son los realizados por Milton Erickson, Corydon Hammond, Helen Watkins y Erik Wright. El mtodo ms usado es la del siquiatra norteamericano Herbert Spiegel, que consiste en tres sugestiones fundamentales:
1. El humo del tabaco es veneno. 2. Nuestro cuerpo merece ser protegido contra el humo del tabaco. 3. Es posible y agradable vivir sin fumar.
El uso de la hipnosis para dejar de fumar es una forma de ayudar a que este proceso de dejar el tabaco se haga ms fcil, aunque lo ideal es combinar la hipnosis, la autohipnosis o la relajacin con otros mtodos a nuestro alcance para dejar de fumar sin demasiada fuerza de voluntad.
LA AUTOHIPNOSIS PASO A PASO
Respondiendo a Juan que me preguntaba si poda practicar la autohipnosis para dejar de fumar,si era peligrosa y como deba de hacerlo.Le dejo el siguiente post y le animo a que siga las instrucciones y que dejar de fumar es posible yo mismo lo he hecho el nico problema es el peso que he ganado desde que no fumo... ;) Qu es la Autohipnosis? En realidad toda hipnosis es autohipnosis, ya que la persona misma es la que se va metiendo en el trance. En ocasiones se ayuda con herramientas externas como pueden ser msica, o una persona que te va guiando, pero finalmente todo el proceso de entrar en trance lo haces tu mismo. Existe algn riesgo? Hay muchos miedos alrededor de la hipnosis, como la creencia de que le pueden obligar a
uno a hacer cosas que no quiere o que tal vez ya no despierte. Todo esto es falso y resultado de una falta de entendimiento de lo que realmente es la hipnosis. Es importante sealar que la hipnosis es un estado voluntario. Es decir, solamente funciona cuando la persona est dispuesta a entrar en un trance, y no tiene miedo. Las sugestiones funcionan nicamente cuando la persona est dispuesta a seguirlas. Es imposible obligar a alguien a hacer algo que no va con sus creencias y valores. Tampoco es cierto que la persona no vaya a despertar, ya que para empezar no est dormida! la hipnosis es un estado de profunda conciencia no de inconciencia. La persona est totalmente consciente y puede responder a cualquier sugestin que le parezca razonable. PASOS DE LA AUTOHIPNOSIS 1- Acustese cmodamente. 2- Cierre los ojos y relaje los msculos de la cabeza a los pies. 3- Con los ojos cerrados, cuente en forma regresiva y lenta de 20 a 0. (Puede imaginarse escribiendo y borrando los nmeros de una pizarra.) 4- Al final del conteo estar en autohipnosis. 5- "Querer es poder": a travs de la imaginacin, programe conductas o deseos positivos. Por ejemplo, imaginese dejando de fumar y sin cansarse; a su pareja contenta, , y a todos sus amigos y familia felices y tranquilos. 6- Cuando haya terminado de darse las autoinstrucciones, cuente de 1 a 7 y abra los ojos. 7- Hgalo todos los das. El regreso a la conciencia externa debe ser lento, ascendiendo gradualmente hacia las mayores frecuencias cerebrales. Se puede afirmar mentalmente: "Voy a contar del 1 al 7 a la cuenta de 7 abrir mis ojos y estar perfectamente despierto, sintindome muy bien y en perfecta salud, sintindome mejor que antes". Es posible ensear a la mente a funcionar de manera armnica creativa, aun en medio de una situacin angustiosa, ya sea econmica, afectiva, de salud o existencial.
Auto hipnosis para dejar de fumar Es posible?

Fcil, sin ansiedad y sin engordar: Auto Hipnosis Para Dejar De Fumar
La Auto Hipnosis Para Dejar De Fumar es una de las formas que funciona con excelentes resultados, ayudan a eliminar completamente sus necesidades de fumar. Debido a esta tcnica de auto ayuda, las molestias de ir al doctor para ayudarle a dejar de fumar se reduce y los costos tratamiento son ms asequibles para el fumador. Este tratamiento ha demostrado que es realmente de gran ayuda para curar la adiccin al tabaco, que ha ayudado en la reduccin de los efectos de fumar y tambin ha ayudado a aliviar los sntomas de la adiccin al tabaco de las personas con el hbito de fumar. A continuacin se presentan algunas maneras para dejar de fumar con auto hipnosis. Usted puede estar seguro de que va a reducir sus problemas de tabaquismo y que tiene la posibilidad de eliminar totalmente sus necesidades de fumar, si intenta uno o dos de estas formas. Auto hipnosis para dejar de fumar a travs de CD Dejar de fumar con auto hipnosis mediante el uso de CD es muy popular actualmente. Debido a que estos audios pueden ser utilizados en cualquier momento y
pueden ser utilizados en su propia casa. Se ha probado con excelentes resultados en la mente de muchos fumadores para ayudarles en sus problemas de esta adiccin. Es realmente recomendable hacer las terapias de auto hipnosis para dejar de fumar en casa. Auto hipnosis para dejar de fumar a travs de libros de auto hipnosis A travs de algunos libros de auto hipnosis tambin es una buena forma para eliminar el hbito de fumar. Esto permite una mejor comprensin de la naturaleza de su problema, ya que estos libros estimulan mentalmente. Los libros son muy prcticos de usar, as como los CD. Sin duda sera de gran ayuda para reducir su adiccin y hbito de fumar, si usted compra estos libros y los utiliza junto con los CDs, esto es ideal para dejar de fumar mediante hipnosis. Auto hipnosis para dejar de fumar a travs del condicionamiento mental La auto hipnosis para dejar de fumar a travs del condicionamiento mental es tambin muy til en los problemas del hbito de fumar. Debido a que la terapia se realiza por s mismo, esto requiere de paciencia y educacin por parte del paciente. La necesidad del terapeuta ser eliminado por habr un poco ms de trabajo para las personas. El acondicionamiento de la mente funciona mejor para algunas personas, a otras personas la auto hipnosis para dejar de fumar se considera poco realista. Auto hipnosis para dejar de fumar a travs relajacin y aromaterapia Por ltimo, la auto hipnosis para dejar de fumar a travs de la relajacin y la aromaterapia puede ser til para concentrarse en la necesidad de cambiar patrones mentales y dejar de fumar. Sera ms fcil para quin desea dejar de fumar penetrar en su mente subconsciente y desarrollar un plan cuando una persona se siente relajada. Por otra parte es posible crear consciencia del problema por medio de estas tcnicas de relajacin. Una de las formas que ayudan a una persona a deshacerse totalmente de las necesidades de su hbito de fumar es la auto hipnosis para dejar de fumar. Si usted quiere saber como dejar de fumar con auto hipnosis ahora mismo o solo est buscando informacin general que puede ayudar a decidir cundo es el momento adecuado para dejar de fumar, entonces usted est listo para aprender como dejar de fumar definitivamente. Aqu siempre encontrar informacin disponible para saber como dejar de fumar cigarrillo.
Razones Para Dejar De Fumar

Mejores beneficios que razones para dejar de fumar
Hay muchas razones para dejar de fumar, pero esto es interesante. Un fumador no se dar cuenta de lo mucho que se pierde en el mundo sensorial. El gusto y el olfato nos conectan con el mundo. La experiencia de una persona es muy limitada si se pierde una parte de los sentidos, por lo que son buenas razones para dejar de fumar. Una de estas razones para dejar de fumar es como un ex fumador puede notar que ha olvidado como huele la madera. Despus de dejar de fumar por un tiempo es capaz de oler las diferentes especies de madera utilizadas en la fabricacin de muebles finos y esto es una revelacin. Esto los puede llevar a reflexionar sobre el tiempo que no fueron capaces de detectar los olores sutiles en su entorno. En una zona rural tambin podran disfrutar del olor de las flores de la primavera, algo que tambin se olvida con el tiempo y es una gran satisfaccin volver a experimentar. Otra de las razones para dejar de fumar es ser capaz de probar todos los maravillosos sabores de la comida de nuevo. Como fumadores no pueden disfrutar de los alimentos porque disminuye mucho la agudeza del gusto. Reducen la variedad de alimentos en su dieta y desde luego disfrutar de la comida se pierde. Con este gran despertar sensorial se pueden convertir en amantes de la gastronoma y buscan los sabores ms sutiles para saborear cada bocado. Estas buenas razones para dejar de fumar pueden ser las que despiertan en los fumadores un cierto temor por aumentar de peso, y es aqu donde se debe tener mucho cuidado para no crear una sustitucin de malos hbitos, es decir, dejar de fumar por aumentar de peso.
Los fumadores se dan cuenta que fumar es como un freno importante en su vida. Se dan cuenta del nmero de invitaciones sociales que no les lleg o el nmero de interacciones humanas que se perdieron porque se opt por tener los cigarrillos como algo ms importante que las personas y las experiencias. Probablemente usted no piense en esto. Pocos fumadores lo reconocen y la mayora ni siquiera quieren pensar en ello. Esto slo suscita demasiados sentimientos de frustracin y enojo consigo mismos porque continan fumando. Si usted quiere ms razones para dejar de fumar ahora mismo o solo est buscando informacin general que le puede ayudar a decidir cundo es el momento adecuado para dejar el cigarrillo sin sufrir los horribles sntomas de la ansiedad, Dejar De Fumar Definitivamente le ayudar a descubrir otras buenas razones para dejar de fumar y saber ms sobre como cuidar su salud.
Como Dejar De Fumar Cigarrillos

Como dejar de fumar cigarrillos: El secreto para liberarse fcilmente del humo
Est usted cansado de no saber como dejar de fumar cigarrillos? Cansado de sentirse casi incapaz de dejar de fumar? Cansado de la tos todo el tiempo, de oler mal como el cigarro, temiendo por su salud, de cuidar su dinero? No importa lo mal que se sienta sobre el cigarro, lo que molesta ms es no saber como dejar de fumar cigarrillos. Cuando menos se piensa, el fumador se convierte en fumador de tiempo completo. Despus de algunos aos se dan cuenta de que ya no quieren fumar ms. Se sienten cansados de todo lo mencionado anteriormente. Bueno, la verdad es que no se imaginan lo difcil que ser dejar de fumar. Lo intentan una y otra vez y otra ms y no saben como dejar de fumar cigarrillos. La adiccin al tabaco est dentro de la mente y no en el cuerpo. Esto significa que usted necesita hacer uso del mejor metodo para dejar de fumar que se centre en la adiccin mental al consumo de cigarrillos y no la adiccin fsica a la nicotina. Despus de dejar de fumar la adiccin fsica a la nicotina desaparece con bastante rapidez. Pero la adiccin mental puede durar muchos aos y puede llevarlo a comenzar a fumar o no sentirse cmodo siendo un no fumador. Por eso es importante saber como dejar de fumar cigarrillos. Si usted se centra en la adiccin mental puede romper la adiccion a la nicotina y desde luego el hbito de fumar. La mejor manera de hacerlo es con la hipnoterapia. Este es un metodo efectivo para dejar de fumar porque se centra en la adiccin mental de fumar. Existen muchas evidencias de que esta forma especfica de la hipnosis o autohipnosis, es el mejor metodo para dejar de fumar de forma permanente y casi sin esfuerzo.
Como dejar de fumar facilmente y desde ahora

No hay como dejar de fumar facilmente sin los efectos de la ansiedad
Como dejar de fumar facilmente despus de haberlo intentado. La mayora de las personas dejan de fumar despus de haberlo intentado en muchas ocasiones. Difcilmente lo logran en un intento sin prepararse en eliminar un hbito que dur mucho tiempo y menos una adiccin como es el de la nicotina. Hay mucho para leer sobre el tema, as como muchos ex fumadores. Hay tantas maneras para dejar de fumar como casi la misma cantidad que hay de ex fumadores, as que saber como dejar de fumar facilmente se puede aprender. Algunas personas formulan una estrategia en un calendario y fijan una fecha final como objetivo, otras personas dicen que estaban mejor sin la presin de una fecha lmite. Algunas otras personas usaron algo as como terapias de reemplazo de nicotina, otros lo hicieron en seco. Muchas personas se quejan de la tremenda desgracia fsica y mental por los efectos secundarios de dejar de fumar cigarrillos, mientras que otros informan felizmente no haber tenido ninguna reaccin en absoluto, eso es dejar de fumar facil realmente. Sin embargo, en medio de toda esta informacin contradictoria e interesante, hay algunos consejos que tienen una gran parte de verdad para todas las personas que quieran saber como dejar de fumar facilmente. Salud Puede ser una buena idea para los fumadores ir a ver a su mdico si est considerando dejar de fumar cigarrillos. Un mdico puede ser capaz de dar consejos, as como advertir al paciente de cualquier peligro potencial que puede haber. La psicologa de nuevos hbitos
La mejor parte de dejar de fumar es que, a pesar de todos los sistemas o tcnicas para eliminar el mal hbito, la gente siempre se siente mejor despus de haber vivido algunos meses totalmente libre del humo. As que, como el fumador va a experimentar un cambio de estilo de vida, es una buena idea incluir otro cambio positivo a la vez para contrarrestar la prdida del hbito y distraer los sentimientos de prdida. Puede ser encontrar un pasatiempo como utilizar las manos, los fumadores que estn renunciando a menudo se encuentran inquietos y en una prdida de qu hacer con ellos. Sin embargo, otra gran aficin en este momento sera participar haciendo ejercicio. El ejercicio libera endorfinas en el cuerpo que producen analgesia y una sensacin de bienestar. Una conexin entre una sensacin de bienestar, dejar de fumar y hacer ejercicio para mejorar el cuerpo fsico proporciona al la ex-fumador, una razn muy poderosa para seguir adelante. Para esto, puede consultar a un mdico acerca de un rgimen para acondicionamiento fsico. Familia Las familias pueden ser muy importantes para los fumadores que quieren eliminar el hbito de fumar. Los fumadores que tienen nios tienen una excelente razn para dejar de fumar. Pero las familias deben tener cuidado de no presionar a los fumadores demasiado en abandonar el cigarrillo ya que puede ser contraproducente. Al final del da, la familia ser una motivacin de gran ayuda contra una recada y un fumador debe pedir aliento y apoyo. Aversin Un truco un poco extremo, un fumador puso los cigarrillos en la basura de su casa primero y los dej all un rato antes de ponerlos nuevamente en el paquete. As poda estar seguro de que iba a estar disgustado consigo mismo al poner uno de esos cigarros en su boca. Esto desde luego no es muy recomendable, pero muestra la creatividad de algunas personas a como dejar de fumar facilmente. La auto-hipnosis / meditacin Saber como dejar de fumar facilmente a travs de la mejor manera para dejar de fumar, la meditacin en silencio todos los das y cuando est muy relajado, la internalizacin de afirmaciones a uno mismo acerca de la salud y el bienestar. A los fumadores se les recomienda sentarse en silencio y concentrarse en su respiracin durante cinco minutos, inhalar y exhalar. Cuando encuentran su mente pensando en otra cosa, lo que es realmente inevitable, deben observar el pensamiento y despus deben poner nuevamente su atencin en respirar aire limpio. Una vez ms y ms relajado, el fumador podr disfrutar de la sensacin de la inhalacin de oxgeno puro que da vida a su cuerpo y la exhalacin de los contaminantes. Repetidas sesiones de meditacin junto con la auto-hipnosis puede conducir a dejar de fumar en un periodo libre de estrs para dejar de fumar en cuestin de semanas.
Dejar de fumar no tiene por qu ser lo ms difcil en el mundo tal como se cree comnmente. As que antes que nada, debemos saber como dejar de fumar facilmente. Hay muchas personas que afirman haber dejado de fumar en slo un da, sin efectos secundarios. Sin embargo, una cosa es segura, el cuerpo comenzar a repararse a s mismo casi de inmediato y el ex fumador sentir cada vez ms los beneficios conforme pasan los meses.
Como puedo dejar de fumar definitivamente y sin ansiedad

Quiero saber como puedo dejar de fumar para entrar en accin
Todo buen fumador ha pasado por esta cuestin; Como puedo dejar de fumar? Si usted est tratando de decidir si debe dejar de fumar y quiere saber como se puede dejar de fumar, entonces ha venido al lugar correcto. Para la mayora de los fumadores, dejar de fumar es algo que ellos saben que deben y tienen que hacer y pasan por la angustia del como puedo dejar de fumar, pero a menudo encuentran excusas o razones para no hacerlo. Para saber como se puede dejar de fumar, veamos primero las tres principales razones por las que debera dejar de fumar:

Es muy perjudicial para su salud y puede causar enfermedades terminales Es caro, pero no slo es caro sino que es una completa prdida de dinero Huele mal, para un no fumador es algo muy serio que lo hace poco atractivo
Para la gran mayora de los fumadores, estas tres razones deberan ser suficientes para pensar en dejara de fumar. Hay una gran cantidad de personas que necesitan ms la persuasin, as que vamos a ver estos tres puntos ms abajo y tener una mejor referencia en como puedo dejar de fumar definitivamente. Como puedo dejar de fumar por la salud. En realidad las personas que fuman normalmente no se preocupan mucho por su salud, algunas personas no lo hacen. Pero pueden estar seguros que conseguir una enfermedad terminal por fumar ser el momento ms oscuro de su vida. Usted debe darse cuenta de que no se trata slo lo que le afecta a usted, sino que tambin a sus seres queridos, familiares y amigos. Ver a un miembro cercano de la familia pasando por el cncer es una experiencia verdaderamente horrible, y saber que se podra haber evitado con solo haber dejado de fumar, esto genera enojo y frustracin. Realmente quieren poner a sus seres queridos en estas circunstancias? Independientemente de cmo se siente acerca de su salud, usted debe considerar siempre la de otras personas en su vida, es una gran ayuda para saber como poder dejar de fumar. Como puedo dejar de fumar por el dinero. Tal vez no le importa el dinero. Pero cuando se piensa en lo que usted podra hacer con ese dinero, la diferencia es que podra cambiar de opinin. Si usted es un fumador promedio y fuma veinte cigarrillos al
da, entonces puede gastar ms de dos mil dlares al ao. Puede usted imaginar la diferencia que este dinero podra hacer a una organizacin de beneficencia local o algn refugio? No se trata de salvar el mundo, solo de hacer una diferencia positiva a aquellas personas que ms lo necesitan. Cada vez que enciende un cigarrillo que quema su dinero, est daando su salud y el medio ambiente. Donar ese dinero para algo digno le har sentirse muy bien consigo mismo. Como puedo dejar de fumar por el olor. Despus de un par de semanas, cada vez que sienta el olor de un cigarrillo no le va a gustar para nada. Slo al salir se da cuenta de lo horrible que es el olor, sobre todo en la respiracin de alguien. Como fumador realmente no lo puede apreciar, pero en cuanto deja de fumar se da cuenta de lo repugnante que es de verdad. Como un ex fumador que habla por experiencia, le puedo decir que los no fumadores del sexo opuesto les resulta difcil una relacin, no se les puede culpar. Un buen motivo para saber como se puede dejar de fumar. Una vez que usted decide dejar de fumar, a continuacin asegrese de tener un plan. Trate de evitar los parches y chicles porque la nicotina en ellos tiende a complicar las cosas cuando usted deja de fumar. Despus de todo, el objetivo es liberar su cuerpo de nicotina, no poner ms en l y no es as como puedes dejar de fumar
Trucos Para No Fumar

Algunos trucos para no fumar sin engordar
Aprender algunos trucos para no fumar es importante porque Cuntas veces ha intentado dejar de fumar pero no lo consigui? Es difcil verdad? No hay duda, muchas de las personas que leen este artculo lo han intentado y desafortunadamente sin xito en numerosas ocasiones. Estamos ocupados fracasando en dejar de fumar sin antes saber los trucos para no fumar, y cada uno de esos intentos fallidos es lastimar nuestra autoestima para convertir el no fumar menos fcil cada vez. Las personas se las arreglan para dejar de fumar una semana, dos semanas y probablemente en algn intento pudo llegar incluso hasta las tres semanas antes de caer nuevamente en otro fracaso por esa vocecita que encuentra el momento ideal para hacerlo entrar en una especie de haber, vamos a razonar: por qu no te fumas un cigarro por los viejos tiempos? Te lo mereces, es solamente un cigarrillo, eso no quiere decir que vamos a regresar y nuevamente ser un fumador con todas las de la ley. Bueno, esto es el principio. Sin saber cmo ni cundo o por las razones que sean, las personas escuchan esa vocecita y se fuman ese merecido cigarrillo. El problema es que se convierte en dos, y ese segundo cigarrillo da lugar al tercero y despus A usted le ha pasado? Finalmente cmo se aprende a dejar de fumar? Con los trucos para no fumar. Estos trucos para dejar de fumar cigarrillo tienen que ver ms con la cuestin sicolgica que con la cuestin fsica. Debemos concentrarnos en dos trucos para no fumar, al mismo tiempo. Un truco dejar de fumar es no solo concentrarse en dejar de fumar porque ese enfoque siempre produce pensamientos sobre fumar. El segundo truco dejar de fumar es tratar de perder peso al mismo tiempo y de esta manera puede estar luchando contra estos dos frentes en un mismo tiempo, por lo que evitaramos pensamientos de cigarrillos todo ese tiempo del proceso de dejar de fumar. Una idea muy conveniente entre los trucos para no fumar es sin duda los audios de mp3 con mensajes subliminales dirigidos al subconsciente. Este sistema es mediante la autohipnosis a travs de una relajacin profunda en la que la mente consiente no es capaz de razonar esos mensajes subliminales, de los que no podr hacer una crtica para bien ni para mal. Decdase y dese una oportunidad, la autohipnosis funciona con excelentes resultados porque elimina la ansiedad que produce la falta de nicotina. Se sentir como si quisiera correr un maratn.
Porque Dejar De Fumar

As que, porque dejar de fumar: 10 razones para dejar de fumar
Todo buen fumador fumador puede encontrar cualquier cantidad de razones porque dejar de fumar y debera hacer un replanteamiento y dejar el hbito. Hay muchas personas que fuman y que todava estn en la oscuridad y no hacen nada por dejar de fumar. Con numerosas razones porque dejar de fumar, los fumadores necesitan mantenerse motivados para hacer el cambio a un estado de no-fumador ms fcil. Con 10 razones porque dejar de fumar, no hay ninguna satisfaccin o placer que pueda justificar los cigarrillos. 1. Se ahorrar un montn de dinero. Desafortunadamente no es tan fcil de observar, porque los fumadores tienen el dinero para comprar sus cigarrillos, no afecta a sus finanzas. Sin embargo, si se calcula al final del mes lo gastado, podra ser sorprendente el porque dejar de fumar. 2. Reduccin del riesgo de ataque cardaco o derrame cerebral. El 20% de todas las muertes relacionadas con problemas de salud en los Estados Unidos, se asocian al tabaquismo. Aquellos que aprenden como dejar el tabaco, estarn haciendo algo para estar fuera de esta lista. 3. Reduccin del riesgo de contraer cncer. Las personas que fuman son ms vulnerables a diferentes tipos de tumores cancerosos, como el cncer de cuello uterino, cncer de pulmn, enfisema y otras enfermedades que se asocian a los pulmones. 4. Usted tendr un olor menos. Los fumadores tienen un olor horrible e incluso cuando quieren disfrazar el olor del tabaco, el olor que emiten es an ofensivo y nauseabundo. No le gustara saber la opinin honesta de un no fumador. 5. La reduccin de arrugas. Una de las 10 razones porque dejar de fumar que vale la pena mencionar es el de la posibilidad de reducir las arrugas. El envejecimiento prematuro de la piel puede ocurrir como resultado de fumar. 6. Dormir mejor. Un el estudio realizado por John Hopkins, revel que los fumadores no obtener el descanso que su cuerpo merece. Esto no debera ser difcil de creer teniendo en cuenta el hecho de que el sistema nervioso se activa con el contenido de nicotina en el cuerpo. 7. Eliminar la tos matutina. Los fumadores desarrollan una tos por las maanas como consecuencia de su hbito. Esto es as debido a que sus cuerpos reaccionan a los productos qumicos del humo de sus cigarrillos. Usted debe saber cmo irrita esa tos y molesta a otras personas que no han despertado todava. 8. Usted estar en mejores condiciones. Hay algunas actividades que afecta con su hbito de fumar. El mximo de oxgeno tendr una disminucin hasta en un 10%, lo que significa que hay menos alimento para las clulas del cuerpo.
9. No poner en peligro las vidas de otros. El humo de los cigarrillos no solo les afecta a los fumadores, sino a todos los que estn cuando se fuma. Dejar de fumar podra decir que tambin estn mostrando preocupacin otras personas. 10. Estar a cargo de su vida. Si usted se est preguntando por qu esto debe ser mencionado como una de las 10 razones porque dejar de fumar, debe tener en cuenta lo que ha estado haciendo con usted mismo. Seguir fumando cuando se sabe que se est haciendo un dao demuestra que no est a cargo de su vida. Ahora, estas razones pueden convertirse en ayudas para dejar de fumar.
Renuntarea la fumat cum se poate renunta la fumat?

Generalitati
O data cu renuntarea la fumat, unele persoane inlatura si evita orice le-ar putea aminti de acest obicei. O data ce au renuntat, ei nu se mai reapuca. Insa, pentru multe persoane nu este chiar asa usor. Atunci cand fumezi, corpul ravneste dupa nicotina din tigara. A renunta la fumat, e mult mai greu decat atunci cand incerci sa-ti schimbi orice alt obicei. E greu, dar se poate! Poti renunta fie reducand treptat numarul tigarilor, fie renuntand dintr-o data la ele. Nu exista un plan, o strategie valabila pentru toata lumea. Iti poti dubla sau chiar tripla sansele de reusita folosind in paralel si un tratament medicamentos.
Metode ajutatoare pentru renuntarea la fumat: - medicatia (terapia de inlocuire a nicotinei si bupropionul) - activarea in cadrul unor programe si asociatii anti-fumat - comunicarea permanenta cu medicul si terapeutul. Poti sa renunti la fumat si sa te reapuci de mai multe ori, pana sa reusesti definitiv acest lucru. Majoritatea persoanelor fumatoare au multe tentative inainte de a reusi sa scape pentru totdeauna de acest obicei. Important este sa nu te opresti, ci sa continui sa incerci. De ce este asa greu sa renunti la fumat? Pentru cei mai multi este foarte greu sa renunte datorita dependentei de nicotina si astfel sunt tentati sa cedeze. Renuntarea la fumat poate da insomnii, iritabilitate, depresie, ceea ce face ca tot acest proces sa devina foarte dificil. Pe langa toate aceste simptome fizice, pot aparea si reactii de natura psihologica sau emotionala. Odata ce te-ai hotarat sa renunti la fumat, trebuie sa incerci sa te descurci si altfel in situatii de stres si emotie, nu aprinzandu-ti o tigara. Esti pregatit sa renunti? Daca iti poti raspunde la aceasta intrebare, sansele tale vor creste semnificativ. Daca nu te simti inca pregatit pentru asta dar totusi iti doresti, continua sa te pregatesti, sa te informezi ce inseamna sa renunti la fumat si vei reusi. Te pot ajuta medicamentele sa renunti la fumat? Daca fumezi mai putin de zece tigari pe zi, poti renunta fara a folosi medicatie corespunzatoare. In cazul in care fumezi mai mult de atat, medicamentele sunt adesea foarte utile. Acestea sunt de fapt inlocuitori ai nicotinei (NRT) si bupropion (Zyban). Astfel, ii asiguri corpului doza de nicotina, dar fara a fuma. Produsele care inlocuiesc nicotina se pot prezenta sub forma de bandaje, guma de mestecat, pastile, spray nazal sau inhalant. Bupropion pastile, se
administreaza numai cu recomandarea medicului specialist. Nu contine nicotina, este un calmant si te ajuta sa treci mai usor peste perioadele de stres si anxietate. Ajutandu-te cu aceste medicamente, sansele tale de reusita cresc semnificativ.
Cum influenteaza fumatul starea de sanatate?

Avantajele renuntarii la fumat Printre numeroasele avantaje ale renuntarii la fumat se numara: - creste speranta de viata - scade riscul producerii unui infarct miocardic - scade riscul formarii unor tumori cancerigene - un mod de viata mult mai sanatos - si, nu in ultimul rand, mai mult bani in buzunar. De asemenea, nu vei mai fi nevoit sa stai afara, in frig sa-ti fumezi tigara, deoarece in casa nu ti se permite. Vei constata ca starea ta generala se va imbunatati considerabil. Efectele negative ale fumatului Fumatul este foarte daunator sanatatii. Trebuie sa-ti sustii, sa-ti sprijini decizia de a renunta, gandindu-te ca: - fumatul duce la moartea a peste 430.000 de persoane anual - reprezinta cauza a 87% din cazurile de cancer pulmonar - fumatul este cauza principala a bronsitei cronice si emfizemului pulmonar - afecteaza nu numai pe fumator, ci sunt expusi si ceilalti membrii ai familiei sau colegi de serviciu - poate duce la probleme sexuale si chiar infertilitate - fumatul poate crea serioase probleme cardiace, hipertensiune arteriala, boli pulmonare cronice, arteriopatie periferica, dar si diverse forme de cancer (bucal, laringean, esofagian sau pulmonar) - persoana fumatoare isi expune copilul, riscului de a muri ca urmare a sindromului mortii subite; copiii persoanelor fumatoare au un risc crescut de astm bronsic, frecvente infectii ale urechii sau infectii pulmonare; daca acestia sufera deja de astm bronsic sau diverse forme de alergii, expunerea la fumul de tigara poate agrava serios boala - daca fumezi, fii sigur ca si copilul tau se va apuca de fumat - fumatul in perioada graviditatii afecteaza atat mama cat si copilul nenascut al acesteia.
De ce fumezi?
Multi oameni nici nu se gandesc cand sau de ce s-au apucat de fumat. Doar o fac si atat. Incercand sa-ti gasesti raspunsurile la aceste intrebari, te poate ajuta sa gasesti strategia potrivita pentru tine si sa te hotarasti sa renunti.
Poate fumezi pentru ca: - vrei sa te calmezi, in special dupa o disputa, dupa o perioada de stres sau atunci cand esti nervos ori suparat - te gandesti ca asa iti poti controla greutatea si crezi ca, daca vei renunta s-ar putea sa te ingrasi - ai impresia ca te stimuleaza, iti imbunatateste puterea de concentrare, te impulsioneaza atunci cand te simti lipsit de
vlaga - toti prietenii tai fumeaza si consideri ca astfel te integrezi mult mai bine in grup. De ce fumeaza copiii si adolescentii? Majoritatea capata astfel de obiceiuri datorita influentei anturajului. Filmele sau programele TV, prezinta fumatul ca pe ceva foarte fascinant si atractiv. Adolescentii, in special fetele, considera fumatul o cale foarte buna de a-si controla greutatea. Ei considera ca fumatul te face sa apari in ochii celorlalti mai matur, mai independent si increzator in sine, dar si ca o razvratire impotriva parintilor. Daca parintii sunt fumatori, atunci sunt sanse mari ca si copiii acestora sa se apuce de fumat.
Pregateste-te sa renunti la fumat

Cand simti nevoie sa fumezi, e greu sa incerci sa te lasi. Inainte de a te hotara sa renunti, pregateste-te pentru un mod de viata fara nicotina. Motivatia Gandeste-te ce te-ar putea motiva sa renunti la fumat. Sanatatea este un motiv foarte important pentru adolescenti. Poate doresti sa te simti mai stapan pe tine, pe viata ta, decat sa ai sentimentul ca tutunul iti poate controla viata. Riscurile fumatului Incearca sa faci o lista cu toate motivele pentru care trebuie sa renunti la fumat si discut-o cu medicul tau. Astfel, fumatul poate duce la: - serioase probleme de sanatate: tahicardia atunci cand urci scarile, astmul bronsic se agraveaza si tusesti foarte mult in ultimul timp - probleme de sanatate pe termen lung: infarct miocardic, hipertensiune arteriala sau cancer pulmonar - problemele cauzate celorlalti prin expunere (cancer pulmonar, diverse boli ale inimii), copii tai se pot apuca de fumat vazandu-te pe tine ca o faci, spaima producerii mortii subite a copilului nenascut, infectii ale urechilor la copii sau agravarea simptomelor de astm. Recompense dupa renuntarea la fumat Ce poti castiga daca renunti la fumat: - infatisare, un aspect mai tanar si un corp mai sanatos - un bun exemplu pentru ceilalti, in special pentru copii daca tu fumezi, mai mult ca sigur ca si copilul tau se va apuca de fumat; daca un adolescent nu a incercat sa fumeze in aceasta perioada, mai mult ca sigur ca nu se va mai apuca vreodata; daca, copilul tau adolescent fumeaza, exista sanse mari sa renunte daca tu reusesti sa o faci - nu in ultimul rand, economisesti banii pe care ii dadeai pe tigari. Bariere in calea renuntarii
Cauzele care te pot determina sa te apuci de fumat pot fi diverse: petreceri, evenimente la care participi, locuri sau chiar oamenii. Intotdeaua fumezi o tigara dupa masa sau in timpul orelor libere. La fel procedeaza si prietenul tau cel mai bun?
Nu poti evita intotdeauna aceste tentatii, poti insa dezvolta si gandi strategii care sa te ajute:
- inhalarea de nicotina: persoanele care fumeaza zilnic au diverse simptome ca iritabilitate, insomnii sau probleme de concentrare atunci cand incearca sa renunte la fumat; se observa aceleasi simptome de eliminare a nicotinei atat in cazul in care se inceteaza utilizarea de tabac, cat si in cazul incetarii fumatului obisnuit; exista medicamente care te pot ajuta sa controlezi toate aceste simptome; se asemenea, poti incepe prin practicarea unor exercitii fizice sau punerea in practica a unui hobby - esecul din trecut: daca ai mai incercat in trecut sa renunti la fumat si nu ai reusit, nu fi prea exigent cu tine; studiile arata ca, cu fiecare data cand incerci sa te lasi de fumat, devii mai puternic, mai informat despre ceea ce te ajuta in acest proces si ce te impiedica; majoritatea persoanelor incearca de multe ori pana sa reuseasca definitiv sa se lase - cresterea in greutate: poti sa iei cateva kilograme in plus odata ce te lasi de fumat; nu incerca sa ocolesti asta prin recurgerea la o dieta stricta in acest timp; asta va face si mai greu, mai obositor tot acest proces; mai bine incearca sa devii activ si sa arzi caloriile in plus; majoritatea medicamentelor pe care le folosesti in aceasta perioada, te pot ajuta sa ocolesti cresterea in greutate, pana cand esti pregatit sa te descurci cu cateva kilograme in plus - depresia: medicatia si consilierea te pot ajuta sa treci peste - lipsa de suport din partea familiei sau a prietenilor: incearca sa gasesti persoane care sa te ajute sa treci peste si sa-ti cresti sansele de reusita - stresul: stresul poate duce la fumat; invata noi metode sa treci peste aceste perioade - alcoolul: consumul de alcool poate creste dorinta de a fuma; trebuie sa incerci sa consumi mai putin alcool in primele trei saptamani de cand ai hotarat sa renunti la fumat - convietuirea cu o persoana fumatoare sau frecventarea unor grupuri de fumatori: daca persoanele respective ar renunta odata cu tine, ar fi mult mai usor pentru tine; daca aceasta nu e o solutie, incearca sa vorbesti, sa discuti cu persoana respectiva si sa nu fumeze cand tu esti prin preajma - lipsa vechilor obiceiuri te pot face sa te apropii de o tigara sau pipa.
Una din metodele care nu merge mai deloc, este aceea de a inlocui tigarile cu trabucul sau pipa, ca un prim pas in procesul de renuntare. De asemenea, inlocuirea tigarii obisnuite cu una "light" nu este o metoda buna. Aceasta nu e mai putin nociva decat tigara obisnuita.Adolescentii, in special fetele, se tem adesea ca vor lua in greutate, ca nu se incadreaza foarte bine in atmosfera unor petreceri sau ca nu pot face fata unor perioade de stres. O stare fizica buna, poate ajuta adolescentii in perioadele de stres, intr-un mod mult mai sanatos decat fumatul. Repetarea motivatiei
Nu inceta sa-ti reamintesti de ce vrei sa renunti la fumat. Fa o lista cu toate motivele pentru care ai luat decizia aceasta si beneficiile pe care le astepti. Pune aceasta lista in dulapul din dormitor, in portofel sau pe frigider. Trece-o in revista de fiecare data cand iti este greu. Adauga pe lista orice nou motiv sau beneficiu. Daca ai mai incercat sa te lasi de fumat inainte, adu-ti aminte ca majoritatea oamenilor incearca de mai multe ori pana sa reuseasca. Nu renunta.
Stabileste-ti niste obiective

Te poate ajuta sa obtii rezultate pe termen lung, ca de exemplu renuntarea la fumat, prin impartirea obiectivului final in altele mai mici. De fiecare data cand atingi un scop, te simti mandru de aceasta realizarea. In acest scop: - stabileste-ti clar obiectivele: scrie-le pe o hartie sau impartaseste-le unei persoane; acestea trebuie sa cuprinda termeni ca "pana atunci" sau "pentru cat timp", dar si "ce"; de exemplu "Voi nota tot intr-un jurnal, timp de o saptamana, incepand chiar de maine" - recompenseaza-te de fiecare data cand iti atingi un scop: renuntarea la fumat este un proces dificil si fiecare mic succes inregistrat, merita privit cu incredere; nu te pedepsi insa atunci cand esuezi; poti, in schimb, sa te retii de la orice recompensa pana cand reusesti sa ai un rezultat bun - incearca sa pastrezi un ritm: s-ar putea sa vrei sau sa simti nevoia sa renunti dupa o perioada de cateva luni sau chiar un an; desfasurarea unor activitati sigure va vor face sa rezistati tentatiilor pe perioade mai mari de timp - fii realist: s-ar putea sa te simti foarte incantat despre noul tau plan si sa-ti propui teluri mult prea mari pe care sa nu le poti realiza; asa ca, stabileste obiective pe care sa le poti duce la indeplinire.
Strategii si metode pentru renuntarea la fumat

Cand iti planifici strategia pentru a renunta la fumat, te poti folosi de metoda in cinci pasi propusa de U.S. Surgeon General: pregateste-te, obtine sprijin, suport din partea celorlalti, stabileste-ti noi preocupari, foloseste medicatie corespunzatoare si fii pregatit pentru recidiva. 1. Pregateste-te Contacteaza medicul de familie si informeaza-te asupra metodelor de renuntare la fumat existente in orasul tau. Pregateste-ti corpul si mintea pentru stresul care va veni: - fixeaza-ti o data cand te hotarasti sa renunti si respect-o: reprezinta un pas foarte important spre a deveni o persoana nefumatoare; pentru persoanele care nu au fumat deloc in ziua stabilita, este de zece ori mai probabil sa nu fumeze in urmatoarele sase luni; alegerea unui moment potrivit va poate creste foarte mult sansele; nu va stabiliti aceasta zi intr-o perioada foarte stresanta - incearca sa faci niste schimbari: scapa de toate scrumierele si brichetele dupa ce ai fumat ultima tigara; arunca toate pipele si pachetele cu tutun; incearca sa inlaturi orice urma de tutun din interiorul casei, aeriseste bine camerele, curata draperiile si husele canapelelor si nu mai lasa sa se fumeze la tine in casa; arunca bricheta din masina - daca ai mai incercat in trecut sa renunti la fumat, trece in revista toate acele tentative: gandeste-te la lucrurile care te-au ajutat in trecut si foloseste acele strategii din nou; gandeste-te si la lucrurile care te-au impiedicat in reusita si
incearca sa le pui mai bine in practica sau daca nu, evita-le - odata ce te-ai hotarat sa renunti, nu mai incerca nici macar sa tragi un fum dintr-o tigara: ar trebui sa incerci sa reduci numarul tigarilor, inainte de data oficiala cand ti-ai propus sa te lasi de fumat. 2. Obtine sprijin, suport din partea celorlalti Sansele tale de reusita vor creste daca ai sprijinul familiei tale, al medicului, al prietenilor sau colegilor de serviciu: - un doctor sau psiholog te poate ajuta sa faci o abordare a acestui proces, care sa se potriveasca cel mai bine cu necesitatile tale; aceste persoane sunt si surse bune de motivare si suport pe parcursul intregului proces de renuntare -anunta-ti prietenii ca te-ai lasat de fumat si vorbeste cu ex-fumatorii, despre experientele lor in timpul si dupa renuntarea la fumat - daca locuiesti cu o persoana fumatoare, incearca sa stabilesti cu aceasta reguli despre fumatul de fata cu tine; mai bine de atat, propune-i persoanei respective sa renunte si ea odata cu tine; de asemenea, familia si prietenii te pot sustine si incuraja pe toata aceasta perioada - frecventeaza un grup suport pentru persoanele care au renuntat la fumat; persoanele care au renuntat deja la fumat pot fi de un real ajutor, deoarece ei stiu deja prin ce treci - obtine consiliere prin telefon, individual sau grup: te poate ajuta sa inveti sa recunosti si sa te descurci in situatiile care te-ar tenta sa fumezi din nou; te vei simti sprijinit daca vei recidiva - frecventeaza, participa la programe care sa te ajute in tot acest proces; daca alegi sa faci parte dintr-un astfel de program pentru stoparea fumatului, cauta unul care a dat rezultate; poti cere parerea medicului - copiii si adolescentii se pot inscrie la programele sociale, organizate in cadrul scolii sau comunitatii - foloseste internetul: iti ofera non-stop informatii utile despre renuntarea la fumat si poti gasi chiar sprijin pe forumurile cu astfel de teme; aceasta metoda este foarte buna pentru persoanele care nu pot ajunge la intalniri organizate sau carora nu le plac, nu se simt confortabil in cadrul unor astfel de grupuri. 3. Stabileste preocupari noi Deoarece nu vei mai folosi tabac in viitor, trebuie sa te hotarasti cei vei face in loc si nu ezita sa-ti faci un plan: identifica si gandeste-te la metodele de evitare a acelor lucruri, care te pot face sa incerci o tigara; gandeste-te la situatiile in care esti supus unui mare risc de a ceda si de a fuma o tigara si trebuie sa-ti stabilesti dinainte un plan, cum sa treci peste oricare din aceste momente - schimbarea programului zilnic, a drumului catre serviciu si a locului de servit pranzul; incearca sa faci in fiecare zi ceva care sa-ti faca placere - redu cat de mult poti factorii de stres: calmeaza-te si elibereaza-te de tensiunile acumulate citind o carte, facand o baie fierbinte sau sapand in gradina. 4. Foloseste medicatia corespunzatoare
Daca incerci sa te lasi de tabac (asta daca nu folosesti tutun doar ocazional), se recomanda incercarea a unuia sau mai multora din medicamentele de mai jos. Folosirea acestora vor creste probabilitatea succesului. Prima alegere ar fi: -terapia inlocuirii nicotinei (NRT): produsele care inlocuiesc nicotina se prezinta sub forma de guma de mestecat, bandaje, pastile, inhalant sau spray nazal; toate acestea, mai putin pastilele, se pot cumpara fara prescriptie medicala -bupropion SR (Zyban): se elibereaza pe baza de reteta si se poate administra singur sau in combinatie cu inlocuitorii de nicotina. Mai sunt alte doua medicamente, care se pot incerca, in cazul in care cele mai sus amintite nu dau rezultate: -Nortriptilina -Clonidina. Medicul trebuie sa prescrie aceste medicamente si sa aduca la cunostinta modalitatea de administrare. Folosirea medicamentelor in combinatie cu consilierea medicala sau cu programele de stopare a fumatului, cresc sansele de reusita. 5. Pregateste-te pentru recidiva Majoritatea oamenilor nu au succes din primele dati cand incearca sa renunte la fumat. Nu va invinuiti. Incercati sa faceti o lista cu lucrurile pe care le-ati invatat si ganditi-va la ele, cand va hotarati sa incercati din nou saptamana sau luna urmatoare. Este recomandat sa incercati si ceva nou data viitoare, cum ar fi medicamentele sau inlocuitorii de nicotina, ori sa combinati consilierea medicului cu un tratament corespunzator.
Renuntarea la fumat cand exista si alte probleme medicale

Daca suferi de depresie, anxietate sau o alta problema similara, daca ai avut probleme cu alcoolul sau folosirea drogurilor, trebuie incercata rezolvarea acestei probleme, inainte de a te hotari sa renunti la fumat. S-a observat ca, majoritatea persoanelor care s-au confruntat cu una din aceste probleme medicale, au avut parte de o revenire a bolii atunci cand s-au hotarat sa renunte la fumat. Daca o astfel de problema exista, se recomanda consultarea medicului. Odata ce ai renuntat la fumat, trebuie sa ceri ajutor, imediat ce observi ca poti avea din nou probleme. Fumatul poate afecta, de asemenea absorbtia si nivelul seric al anumitor medicamente. Daca urmezi un tratament, se recomanda consultarea medicului si stabilirea unei eventuale modificari a dozei de medicamente.
Mentinerea noului stil de viata

Multe din schimbarile simtite odata cu renuntarea la tabac nu sunt pozitive. Eliminarea nicotinei te poate face sa devii morocanos, mai putin temperat, poate crea insomnii si probleme de concentrare. Trebuie luptat pentru a schimba obiceiurile, trebuie incercata renuntarea la fumat si vei constata ca te vei simti mult mai bine pe urma. Trebuie sa incerci sa nu fumezi o perioada mai lunga de timp iar, la un moment dat vei inceta sa te mai gandesti la asta. Urmatoarele recomandari te pot ajuta sa rezisti cat mai mult: - rezista tentatiilor daca ai renuntat la fumat - fa niste schimbari pozitive in viata ta
- trebuie sa previi eventualele scapari (sa fumezi una, doua tigari) sau accepta daca ti s-a intamplat o singura data - incearca sa previi recidiva si sa devii iar fumator - rezista cresterii in greutate.
De ce trebuie sa renunti la fumat?

Toti cei care vor renunta la tabac, isi vor da seama imediat de beneficii. Cu cat se renunta mai repede, cu atat scad sansele aparitiei unor boli cauzate de tabac.
Indiferent de varsta, in momentul renuntarii la fumat, se micsoreaza riscul de: - infarct miocardic si hipertensiune arteriala: chiar si cateva tigari pe zi (una-patru tigari) cresc riscul imbolnavirii arterelor coronare; daca o persoana fumatoare sufera un infarct miocardic, riscul mortii subite este de doua ori mai mare decat la o persoana nefumatoare; cu cat se renunta mai repede la fumat, cu atat scade riscul producerii unui infarct; daca afectarea arterelor coronare exista deja, riscul unui alt infarct si al mortii subite scade imediat ce se renunta la fumat - cancerul pulmonar si alte boli pulmonare: dupa zece ani de la renuntare, riscul aparitiei cancerului la plamani scade cu 30% pana la 50%, crizele de astm, bolile respiratorii ca raceala, gripa si pneumonia vor fi din ce in ce mai rare; de asemenea, se reduce posibilitatea producerii cancerului in cavitatea bucala (laringele), gura, gat, esofag, intestine, vezica urinara, rinichi sau pancreas - impotenta si probleme de fertilitate: barbatii care vor renunta la fumat sunt mult mai putin expusi problemelor legate de obtinerea si mentinerea unei erectii; femeile, vor avea mai putine probleme legate de graviditate - afectiuni gingivale si alte probleme dentare: fumatul poate crea serioase probleme parodontice persoanelor fumatoare, acestea fiind de doua ori mai expuse la parodontoza fata de persoanele nefumatoare - moartea prematura: indiferent de varsta pe care o ai sau de cat timp fumezi, renuntarea scade semnificativ riscul dezvoltarii unor probleme grave de sanatate, care-ti pot ameninta viata.
Pe langa reducerea riscului imbolnavirii, vei semnala si imbunatatiri imediate ale starii generale de sanatate. Chiar din primele doua-patru saptamani, respiratia va fi mai usoara, iar simptomele astmatice vor fi mai putine. Pe de alta parte, in prima saptamana de la renuntare pot creste accesele de tuse, plamanii incercand sa se curete singuri. Imbolnavirea celorlalti membri ai familiei cauzata de fumatul pasiv, se reduce .Problemele legate de sarcina si fat vor fi mult mai putine la femeile care renunta la fumat. Tigarile cu un continut redus de gudron sau nicotina, nu sunt deloc mai sigure decat tigarile normale. Nu trebuie sa fiti indusi in eroare, gandindu-va ca aceste tigari sunt mai putin nocive. De ce trebuie sa renunti la tigari, pipa si tabac? Aparitia cancerului pulmonar, laringean sau bucal, este foarte probabila in urma consumului de tabac: - riscul imbolnavirii in urma utilizarii pipei sau tigarilor: chiar daca inhalarea fumului dintr-o pipa sau tigara nu este directa, totusi expunerea la risc este foarte mare
- riscul imbolnavirii in urma obiceiului de a mesteca tutun: mestecarea tutunului si prizarea acestuia, pot duce la aparitia bolilor gingivale, pierderii dintilor sau chiar a unui cancer bucal. De ce trebuie tinerii sa renunte la fumat? Posibilitatea de evitare a bolilor cauzate de tutun si controlul asupra starii de sanatate, sunt motive foarte bune pentru tineri sa renunte la fumat. Adolescentii care fumeaza, mesteca sau prizeaza tutun, probabil stiu deja ca acesta este daunator sanatatii. Majoritatea tinerilor intentioneaza sa renunte la un moment dat, la aceste obiceiuri, dar nu considera ca este important sa o faca prea curand. Cu cat perioada de folosire a tutunului este mai mare, cu atat creste riscul imbolnavirii si a dependentei de tabac. Persoanele care folosesc tabac de mai mult de un an, au cu 80% mai multe sanse sa devina dependente. Odata ce dependenta se creeaza, este mult mai greu sa renunte.
MERELE NE AJUT S RENUNM LA FUMAT
Fructele i legumele crocante, cum ar fi mere si morcovi ajuta impotriva fumatului, spun rezultatele unui nou studiu.
Fumatul provoac daune ireparabile pentru sntate, scurteaz viaa i crete riscul de cancer i de boli respiratorii. Pielea face riduri, dintii devin mai inchisi, si cu toate acestea oamenii continua sa fumeze. Fructele i legumele poate ajuta pentru a va opri din fumat si mai ales alimentele crocante, cum ar fi mere, morcovi si nuci. Dieta care include urmtoarele produse alimentare pot ajuta pe muli s renune la obiceiul de a fuma. Fructele i legumele ofer un sentiment de satietate, iar dup cum tii foamea este un motiv de a fuma. Carnea rosie si alcoolul au un efect opus determina sa fumati. Deci, ncercai o dieta de zi cu zi cu brnz i roii pentru micul dejun, cartofi copti si mere
pentru masa de prnz. Veti observa ca dorinta sa fumati se va diminua pe zi ce trece.
Despues de una semana y 1 dia he recopilado unos beneficios de dejar de fumar. Pequeos beneficios tontos en primera instancia pero que a mi tambien me parecen muy importantes. Dicen que lo bueno de la vida esta en los pequeos detalles. Pues aqui unos cuantos, espero que al que quiera dejarlo, o lleve un dia o cosas asi, esto le ayude, porque son beneficios inmediatos y no a largo plazo. Solo hay que estar sin fumar una semanita....
VENTAJAS SOLO TRAS UNA SEMANA SIN FUMAR
-Tu coche huele mejor -Cuando vas a echar mano a algo dentro del coche sin mirar mientras conduces, no te encuentras con el paquete de tabaco estorbando -Dejas de preocuparte por tener o no tener monedas
-A los 3 dias crees que tienes poderes. Empiezas a detectar olores a bastante distancia. (yo parezco un perro por la calle oliendolo todo ) -Si eres un hombre no te preocupas mas por el bulto feo que te hace la cajetilla en algunos pantalones, ni por las marcas que deja en los vaqueros la forma del paquete de tabaco -Respiras mejor -Cueste lo que cueste, te sientes mas listo que antes. Aunque las pases canutas, te sientes incluso superior. -No vuelves a tener la ansiedad de "dios, me he quedado sin tabaco y son las 0:30" -Cuando ves a alguien pelado de frio fumando en la calle, vuelves a sentirte mas listo. -El olor en tu casa, empieza a ser olor a casa y no a tabaco. -Tienes mas energias, bastantes mas (Si!! en una semana) -Te das cuenta de lo drogadicto que eras cuando un fumador te dice "no vas a poder". Y sabes que en el fondo, te lo dice porque te tiene envidia, el tambien quiere dejarlo pero no se ve capaz. Y ver lo enganchado que tu tambien estabas es una motivacion. -Te das cuenta de la cantidad de gente que se preocupa por ti. Casi todo dios te apoya, te da animos y desea que lo dejes. -Encuentras gente nueva maravillosa al recalar en un foro como este -Te sube la libido (a mi por lo menos si) -Tu aliento es genial -Desaparece el olor a tabaco de tu ropa -Olor que si hueles en la ropa, pelo, aliento.....etc de otras personas y te dices "joder! yo tambien olia asi!!! " -Te ahorras (en mi caso) 40 en una semana!!!! -Si por casualidad ves alguna noticia, documental o lo que sea, relacionado con "cancer+tabaquismo" Piensas "eso ya no me va a pasar a mi" Ya no tienes la agonia de antes cuando veias esas cosas. Y es, super liberador.
-No tienes que andar pasando frio, ni andar saliendo a la calle en una cena, ni estar jodido porque no quieres salir a la calle en esa cena para no molestar, ni fumarte colillas porque te has quedado sin tabaco. -No tienes que mentir cuando te preguntan "tu cuanto fumas??" -Si llueve y vas en el coche no estas jodido porque te mojas por ir con la ventana abierta. O la cierras y los 2 metros cuadrados de tu coche se convierten en una nube. Eso ya no te pasa. Cuando llueves y vas en coche sonries jejejeje, ventanilla cerrada -Tu mujer te dedica una noche entera para "lo que mas te apetezca sea lo que sea" cada semana que estes sin fumar hasta que cumplas un mes. (bueno, este beneficio es solo mio, pero me apetecia ponerlo) En colorines mas beneficios aportados por otros foreros: Por Izqui1966 -Te das cuenta de que los beneficios de fumar eran.........................NINGUNO!!!! Aunque en ocasiones el mono capullo intente convencerte de lo contrario Por jordi68 -El nivel de tus ronquidos suele bajar de forma drastica Por Car -La comida sabe mejor y disfrutas ms comiendo (lo cual se puede volver en tu contra) -Te das muuuuchos caprichos, y te sientes bien, porque te los mereces por lo bien que lo ests haciendo, y porque todo el rato piensas: buah, 12 euros, me lo habra gastado en 2 o 3 das fumando.... -Te sientes ms vivo (y estadsticamente lo ests...) -Puedes aguantar ms de dos horas en un sitio cerrado (trabajo, cine, teatro, museo, universidad, etc) tranquilamente, sigues teniendo algo de mono a veces(al menos yo) pero sabes que aunque salgas tendrs el mismo. -No tienes que pagar el suplemento de terraza en los bares si no quieres (ms ahorro)
Por principe - Si ya hacas deporte, de pronto parece que te has dopado: no hay lmites ni cansancio - Si no lo hacas puedes subir escaleras sin echar medio pulmon
- Si tienes hijo/s pequeo/s, puedes oler a fondo la fragancia natural ms tierna del mundo - Si haces el amor con la persona amada, al terminar, puedes seguir abrazado con el/ella todo el tiempo que quieras (si no la amas ms all del sexo, entonces tienes que fingir que has odo un sms en el mvil, y decir que es tu jefe, que es urgente) - Si fumabas tabaco de liar como yo -unos 30 al da-, pues has ganado una hora ms de vida diaria
Por ahora no se me ocurren mas, pero fijo que hay 100 mas. Si en una semana se puede conseguir todo esto y mas, que no se conseguira en un mes, en dos, en seis, en un ao!!!!!!!! Tengo muchas ganas de comprobarlo. De verdad, a los que lo estais pensando o los que llevais 1 dias y os estais arrepintiendo, no me digais que no merece la pena!!!!!! Perdon por el tochazo, hoy tengo el dia escritor. Y como estoy de dia libre...... P.D.-Si esto no va aqui, pido perdon y que el admin me lo mueva, que tampoco sabia donde ponerlo. Gracias SE IRA EDITANDO A MEDIDA QUE LA GENTE ESCRIBA MAS VENTAJAS
Cmo decir adis al tabaco sin que la lnea se resienta?

Evitar los dulces y las comidas picantes, practicar deporte para disminuir la ansiedad o hacer 5 6 comidas ligeras al da, algunas de las claves
Est ms qu Segn los expertos, no es recomendable seguir una dieta excesivamente restrictiva durante las primeras semanas sin tabaco (el riesgo de recaer es elevado), lo cual no significa llevar una alimentacin descontrolada. He demostrado que el hecho de abandonar el tabaco suele ir ligado a un aumento de peso, lo que muchas veces supone una barrera para dejar este hbito tan perjudicial para la salud. Entre las razones mdicas que justifican ese aumento de peso se encuentra la disminucin del metabolismo como consecuencia de la falta de nicotina, lo que supone un aumento de la sensacin de hambre y una reduccin del gasto energtico. Adems, la privacin de nicotina puede producir ansiedad, que se intenta aliviar con el consumo de algunos alimentos. Al dejar de fumar tambin se vuelven ms sensibles los sentidos del gusto y el olfato, con lo que se disfruta ms de los alimentos.
En cualquier caso, los beneficios que supone dejar el hbito de fumar supera con creces el riesgo para la salud que supone este aumento de peso, que podemos controlar si seguimos los siguientes consejos (avalados por los mdicos y nutricionistas participantes en la ltima edicin de las Jornadas Nacionales de Nutricin Prctica celebradas en Madrid): -Consumir alimentos ricos en hidratos de carbono complejos, ya que pueden ayudar a regular la sntesis de neurotransmisores (como la serotonina) implicados en la regulacin del humor, y la ansiedad. -Aumentar el consumo de frutas y verduras. Son alimentos de gran volumen y con un contenido calrico relativamente bajo, que ayudan a crear sensacin de saciedad. Adems, contienen fibra y son fuente de vitaminas y minerales posiblemente deficientes en el ex-fumador. -Elegir carnes magras y lcteos bajos en grasa, limitando los alimentos con alta densidad calrica (patatas fritas, snacks, productos e repostera, salsas). -Emplear preferentemente formas de preparacin y cocinado de los alimentos que aporten poca grasa, como cocinado al vapor, hervidos, al horno, a la plancha -Aumentar el consumo de lquidos, preferiblemente agua, infusiones, caldos y zumos de fruta y verduras. Si se eligen otras bebidas, dar preferencia a las que no tengan azcar aadida (son caloras extra), cafena (puede aumentar la ansiedad) o alcohol (son caloras extra y aumentan la ansiedad). Por otro lado, conviene evitar el consumo de cualquier otra bebida que el fumador asocie al hbito de fumar. -Para que la sensacin de saciedad sea mayor, son preferibles las comidas calientes a las fras, y los alimentos que necesitan larga masticacin. -Repartir los alimentos a lo largo del da de manera que se hagan 5 6 comidas ms ligeras. Esto ayuda a que los niveles de glucosa se mantengan ms constantes. Adems, se disminuye la sensacin de 'estmago vaco' y la ansiedad ante las principales comidas. -Evitar los dulces y comidas picantes, ya que pueden estimular el deseo de fumar. -Cuando aparecen ataques de ansiedad, puede ser til tener a mano palitos de zanahorias, manzanas, apio Adems de tener bajo contenido calrico, tienen una cierta consistencia, de manera que al masticar se alivia la tensin. -Adems, es conveniente aadir a estas recomendaciones el aumento de la actividad fsica. La prctica de ejercicio ayuda a disminuir el nivel de estrs y ansiedad, y adems supone un gasto calrico extra, que favorece un menor incremento de peso. -Tenga en cuenta que, incluso cuando se mantiene exactamente la misma dieta, es inevitable un primer aumento de peso (unos 3 kilos suele ser lo normal) debido al cambio en el metabolismo provocado por la falta de nicotina. Lo importante es no permitir que ese aumento sea superior como consecuencia de una dieta desequilibrada o desordenada.
10 sitios para dejar de fumar

Hay muchos recursos on line para abandonar el cigarrillo. Programas que calculan cunto gasts, tests para conocer tu dependencia y hasta dibujitos con superhroes. El objetivo: dejarlo de una vez y para siempre.
Quitmetro. Es un programa que se descarga de manera gratuita y se instala en la computadora. Solo tens que ingresar la cantidad de cigarrillos que fums y el precio del paquete. Mientras intents dejar el hbito, el sistema acta como diario personal: mediante alertas, te recuerda cunto dinero ests ahorrando y el tiempo que llevs sin fumar. Calculadora del costo de fumar. Es una versin simplificada del Quitmetro: no necesita descargarse, porque se hace on line. Tens que ingresar el nmero de cigarrillos que fums
por da y el precio del atado de 20 unidades. Al hacer click en "enviar", el sistema revela cunto ests gastando en cigarrillos por mes y por ao. Helpers: los superhroes. Es una serie de dibujos animados de 12 episodios que pretende concienciar sobre los peligros del tabaco. Chuck, Skinny y Loona intentan salvar a fumadores y no fumadores. Con esttica juvenil, es una original iniciativa de la Comisin Europea. Mir el VIDEO. Programa Nacional de Control del Tabaco. Es una pgina creada por el Ministerio de Salud de la Nacin. Tiene manuales de autoayuda que pods descargar de manera simple. En la seccin "dnde dejar" despliega las instituciones pblicas y privadas, de todo el pas, que ayudan a abandonar el hbito. El arte de dejar de fumar. Es un sitio muy creativo, que rene imgenes impactantes creadas por diseadores de todo el mundo. Segn los desarrolladores, es un lugar donde pods encontrar y compartir la inspiracin para dejar de fumar. Porque tener el hbito es fcil, pero abandonarlo y seguir sin l Es un arte. HELP - Por una vida sin tabaco. Esta pgina de la Unin Europea es muy interactiva y apunta al entretenimiento. Incluye videos con consejos brindados por ex fumadores: "serios o absurdos, aqu tienes los trucos de otros internautas para ayudarte... o divertirte!", propone el sitio. Tambin hay juegos "de emergencia", para distraerte cuando aparecen las ganas de fumar. Fundacin Cardiolgica Argentina. El sitio de la reconocida entidad incluye varios tests: de adiccin, de motivacin y de las razones que te llevan a fumar. Tambin hay material de autoayuda, con un recorrido interactivo que te asesora para dejar el hbito segn la etapa de abandono en la que ests. Fundepoc. Sitio de la Fundacin Argentina de Asistencia al Paciente con EPOC. Es un conjunto de enfermedades respiratorias que suelen estar relacionadas con el tabaquismo. Por eso, la pgina incluye informacin, links y consejos para que puedas abandonar el hbito. Dejar de fumar. El fuerte de este sitio es el apoyo social. En la seccin "Comunidad" pods buscar "aliados" que comparten tu objetivo y armar una lista con todos tus contactos. Pods conversar con ellos a travs de foros, e-mails y chats. Sin Pucho. Es el sitio de una Asociacin Antitabquica Argentina que organiza grupos de autoayuda y cursos intensivos de cesacin. Adems de los datos de los encuentros, la pgina incluye informacin cientfica, videos con mensajes impactantes y la posibilidad de descargar campaas grficas.
30 trucos para dejar de fumar

El 40% de los fumadores espera abandonar el cigarrillo en los prximos meses. Vos tambin? Segu estos consejos.
Fumar es un vicio muy extendido en nuestro pas: 3 de cada 10 argentinos lo hacen, segn un estudio realizado por TNS Health Care para la marca Nicorette. Ms de la mitad de los fumadores intent dejarlo, mientras que 4 de cada 10 dicen que lo harn en los prximos 6 meses. Adems, 2 de cada 10 argentinos se declaran ex-fumadores. Por qu lo abandonaron? Las mujeres mencionaron el embarazo como el motivo principal (22%), mientras que entre los hombres, un 17% respondi el temor a contraer enfermedades. Otras razones son la aparicin de tos o falta de aire (14%) y la expectativa de mejorar la calidad de vida (13%).
Pese a los aumentos en el precio de los atados que hubo en este ltimo tiempo, segn los resultados de la encuesta el tema econmico no constituye una razn de peso para dejar el cigarrillo.
Para cada fumador, una solucin Ansias de fumar generadas por estrs El ejercicio ayuda a relajarse. Incluso una breve caminata te ayudar. Sac de tu casa todo lo que tenga que ver con el hbito de fumar. Busc algo para tener las manos ocupadas (por ejemplo, una pelota antiestrs). Anotate en un gimnasio, te ayuda a descargar tensiones. Llam a uno de tus puntos de apoyo: alguien a quien le comentaste que planes dejar de fumar y a quien podrs recurrir para recibir motivacin y apoyo a lo largo del proceso. Pens en positivo. Cuanto menos pienses en fumar, ms fcil ser seguir. En momentos de mucho estrs, record que cada da sin fumar implica que tu cuerpo est ms saludable. Us el dinero que ya no gasts en cigarrillos para darte algn gusto.
Ansias de fumar que acompaan una actividad placentera En lugar de fumar, com una fruta. Alejate del televisor y empez una nueva actividad. Comprate algo que te guste con el dinero que ahorraste por no fumar. Ten a mano papel y lpiz para hacer garabatos cuando hables por telfono. Evit el exceso de t y caf: tom infusiones descafeinadas o jugos de frutas. Eleg aquellos lugares donde sea imposible fumar: cines, teatros, etc.
Ansias de fumar en situaciones sociales Si sals a comer, eleg espacios donde no est permitido fumar. Asegurate de tener un plan para enfrentar la tentacin cuando ests en una situacin social. Contale a todo el mundo que ests dejando de fumar. Despus de las comidas, levantate de la mesa y busc alguna actividad (como lavar los platos!) Pediles a tus amigos que no fumen cerca tuyo.
En el trabajo modific la rutina de tus pausas y sal a tomar aire. Llam a tus puntos de apoyo o reunite con ellos.
Ansias automticas Al despertar, prometete no fumar durante ese da. Cepillate los dientes inmediatamente despus de levantarte. Segu un recorrido diferente para ir a trabajar. La novedad te distraer y ayudar a romper con la rutina habitual. Inici nuevas actividades de tiempo libre que mantengan ocupada tus manos y tu mente. Para calmar la ansiedad, mastic zanahorias, manzanas o apios. Llam por telfono a un amigo o familiar para charlar un rato. Record que la mayora de los fumadores tienen una recada por la tarde o por la noche. Mantenete alerta! Limpi a fondo tu casa. Le ms.
Chau pucho: an sin deseo, decir "basta" es posible

El neumonlogo Alejandro Videla, especialista en cesacin tabquica del Hospital Austral, responde todas las preguntas que surgen al fijarse el objetivo de abandonar el tabaco. Hay ms tratamientos y se puede buscar ayuda y avanzar an sin el deseo de hacerlo. En el pas, 40.000 personas por ao mueren por esta causa.
Muchas veces el fumador dice "no quiero dejarlo, tengo que dejarlo". Se puede dejar de fumar si uno no desea hacerlo? Dejar de fumar es combatir una adiccin que tiene componentes biolgicos, comportamentales y tambin sociales, por lo cual es necesaria la motivacin de dejar. Aunque muchos consiguen dejar espontneamente, tambin hay muchas personas que sufren sntomas de abstinencia intensos que les impiden dejar. El 70% de los fumadores manifiestan querer dejar, y aquellas que no quieren dejar muchas veces cambian de idea cuando reciben
informacin sobre el beneficio que tiene y cuando reciben informacin sobre estrategias para hacerlo: a veces no querer es no saber. Hay nuevos tratamientos para dejar el cigarrillo? El objetivo de dejar de fumar es dejar de forma completa, no bajar el consumo a unos pocos cigarrillos, por el riesgo para la salud que implica fumar aun poco. Suele ser efectivo fijar un da para dejar y bajar el consumo antes de ese da, no hacindolo de forma brusca. Muchas personas lo logran de forma espontnea, y entre los que no lo consiguen los tratamientos ms efectivos son la combinacin de estrategias para modificar la conducta y desprender al cigarrillo de las actividades cotidianas y tratamientos farmacolgicos para controlar el sndrome de abstinencia que causa la falta de nicotina en el organismo. El tratamiento de apoyo conductual puede darse en forma individual o en grupos. Los tratamientos efectivos incluyen medicamentos que dan nicotina de forma controlada (parches, chicles, comprimidos dispersables y spray nasal), bupropion - que es un antidepresivo que combate los sntomas de abstinencia- y vareniclina -que es un medicamento que bloquea los receptores de la nicotina en el sistema nervioso. Algunos productos con nicotina son de venta libre; los dems requieren supervisin medica. Es ms efectivo combinar el tratamiento farmacolgico con la ayuda comportamental. No hay evidencia cientfica de efectividad de la acupuntura, la hipnosis, el laser y se ha prohibido la comercializacin de cigarrillos electrnicos. En general, los que tratan de dejar de fumar dicen no tolerar la ansiedad, el sndrome de abstinencia. Hay algo para sobrellevarlo mejor? Frecuentemente la persona que intenta dejar sufre irritabilidad, nerviosismo, tristeza, incapacidad de concentrarse, insomnio, aumento de apetito y de peso . Estos sntomas son producidos por la abstinencia de nicotina y pueden llevar al fracaso del tratamiento . Las personas no fuman por ser ansiosas, es el cigarrillo el que produce su propia ansiedad. En general la persona que lleva ms tiempo fumando suele tener una dependencia fsica de la nicotina ms fuerte que la persona que recin se inicia. Cuando una persona fuma en los primeros 30 minutos despus de despertarse, fuma mas de 20 cig/dia o nota que le cuesta no fumar en la maana, es probable que tenga menos posibilidades de xito, ya que marca la presencia de adiccin fsica ms fuerte. Los tratamientos farmacolgicos para dejar combaten el sndrome de abstinencia y aumentan significativamente las posibilidades de dejar con xito. Son ms efectivos combinados con una estrategia de modificacin comportamental. Hay maneras de dejar el cigarrillo sin ganar peso? La nicotina acelera el metabolismo, aumenta la velocidad de funcionamiento del aparato digestivo e inhibe las clulas que producen apetito. Cuando se deja de fumar aumenta el apetito, en particular por los dulces, y adems mejora el olfato y el gusto. Todo esto contribuye a que se pueda ganar peso al dejar, sobre todo si se hace sin un plan de tratamiento. En general no es aconsejable hacer una dieta estricta al dejar porque es difcil mantener el esfuerzo de dejar y el de la dieta. Es mas aconsejable adoptar una alimentacin ms sana, rica en fibras, vegetales y frutas e incorporar no menos de 30 minutos de actividad
fsica diarios. Los medicamentos para ayudar a dejar controlan la ganancia de peso. Una vez que se logr dejar se puede encarar bajar de peso. Sirve fumar menos? Los que dicen "fumo poco, 4 o 5 por da", corren riesgo igual? Es real que a mayor carga diaria de cigarrillos mayor riesgo de tener enfermedades. Sin embargo, los fumadores de 10 cigarrillos por da tienen mayor riesgo de sufrir cncer de pncreas, infarto agudo de miocardio y disminucin de la movilidad de los espermatozoides, entre muchas otras enfermedades. En el caso de la mujer fumar menos de un atado por da triplica el riesgo de sufrir fracturas de tobillo, disminuye la fecundidad y aumenta el riesgo de embarazo ectpico. Ademas, el riesgo de sufrir enfermedades tambin depende de predisposiciones genticas, y personas que fuman menos de un atado por da pueden estar en riesgo de sufrir enfermedades graves. No hay una cantidad segura de cigarrillos que se puedan fumar. Hay maneras de evaluar la situacin pulmonar de un fumador? Hay radiografas o estudios especiales que permitan anticipar problemas ms graves en corto tiempo? Las personas fumadoras o ex fumadoras que tienen tos, expectoracin o falta de aire pueden estar en los estadios iniciales de enfermedad pulmonar obstructiva crnica (EPOC). Esta enfermedad puede diagnosticarse mediante una prueba sencilla llamada espirometria. Hay informacin en la literatura mdica que indica que la realizacin de una tomografa de pulmn podra ser til para detectar cncer de pulmn antes de que aparezcan sntomas. De todas formas, la medida mas til en este caso es plantearse dejar de fumar, porque el riesgo de cncer de pulmn toma algn tiempo en desaparecer. Cules son las principales consecuencias del cigarrillo? El consumo de cigarrillos es la principal causa de muerte prevenible. Es responsable de la muerte del 50% de los fumadores, y acorta la vida en 10 aos. Es causante de cncer de pulmn, infarto agudo de miocardio, accidente cerebro vascular y enfermedad pulmonar obstructiva crnica . Empeora el curso de otras muchas enfermedades. En Argentina se estiman 40.000 muertes anuales por fumar. Cmo evitar recadas? Hay "barandas" donde apoyarse? La posibilidad de recaer existe siempre y por eso es importante no tener acceso a cigarrillos, encendedores y ceniceros y estar atento a las oportunidades sociales de encontrarse con fumadores. Una pitada hecha por curiosidad puede reiniciar el circuito de la adiccin. Afortunadamente los sntomas de abstinencia y las posibilidades de recaer suelen disminuir con el paso del tiempo: son ms intensas en la primera semana de dejar pero luego ceden. Buscar apoyo de familiares y amigos, plantearse una fecha para dejar, ir bajando paulatinamente la cantidad de cigarrillos en los das previos fumando afuera o anotando lo que fuma, eliminar los cigarrillos totalmente el da que se fij para dejar. Si ha fracasado en intentos previos o tiene indicadores de adiccin fsica (fuma en los primeros 30 minutos despus de despertarse, fuma mas de 20 cig/dia o nota que es mas difcil no fumar en la maana), buscar un tratamiento intensivo: existe una lnea de ayuda al fumador del Ministerio de Salud 0800-999-3040 que puede brindar orientacin en estos casos. La vacuna estaba en una etapa final en ao pasado. Cmo sigue el tema?
Se hallan en fase de experimentacin vacunas contra la nicotina. La vacuna genera anticuerpos que se unen a la nicotina e impiden su paso al sistema nervioso central. Bloquean su efecto gratificante pero no protegen contra otros efectos nocivos del cigarrillo que se producen por la inhalacin de 7000 sustancias txicas. Sin embargo, hay que recordar que esta vacuna se halla aun en fase de investigacin en animales y que no est disponible para su uso clnico. Muchos medicamentos en desarrollo no llegan a aprobarse para su uso definitivo por efectos adversos que no son evidentes en los estudios de desarrollo. Cuando esa vacuna llegue al mercado, ser eficaz? Hay algunas dificultades potenciales con este tipo de vacunas: son vacunas de muy alto costo, que requieren mltiples aplicaciones y si bien obstaculizan el efecto de la nicotina por impedir su llegada al cerebro, un fumador puede vencer ese efecto aumentando la cantidad de cigarrillos y por eso no es an claro si es un tratamiento para dejar de fumar que se pueda usar como nica medicacin o si debera asociarse a los medicamentos ya disponibles (reemplazo de nicotina -que tericamente contrarrestara- bupropion o vareniclina). Se ha dicho que puede ser til para la prevencin del tabaquismo adolescente... Hay quienes han postulado que impedir que un adolescente sienta los efectos de la nicotina vacunndolo anticipadamente seria antitico porque la experimentacin con el cigarrillo seria parte del proceso de aceptacin grupal de los adolescentes e impedirlo requerira del consentimiento pleno del adolescente y sus familiares. Mi visin personal es que es prevenir una causa potencial de muerte, y que estara justificado. En la prctica, el elevado costo impedira una vacunacin masiva.
Tabagismul: cum renuntam la fumat

Stiu si cred ca o sa cititi cu greu acest editorial dragi fumatori, insa ma exprim ca un glas salvator al trupului pe care il detineti si o sa incerc sa vorbesc la fel ca un fumator care s-a lasat de fumat desi nu am facut niciodata acest lucru.
Insa sunt implinita pentru faptul ca i-am putut determina pe cei din jurul meu sa renunte la acest viciu nociv. O sa va rog sa-mi acordati cateva momente din viata pe care o traiti si sa cititi, sa va ganditi si daca va convingeti sa si puneti planul in aplicare. O sa realizez un plan de terapie (tratament) cognitiv-comportamentala, de renuntare la fumat, in trei pasi.
Va invit impreuna cu mine sa-l exploram si sa-i descoperim beneficiile. Acest tip de terapie reprezinta o componenta esentiala a oricarui program de tratament.
Cum putem scapa de anii chinuitori in trei pasi

Fumatul este o epidemie cu care se confrunta lumea moderna si care produce anual mai multe victime decat SIDA, alcoolul, abuzul de droguri, accidentele de circulatie, crimele, tentativele de suicid si incendiile la un loc.
Primul pas spre vindecare: faza de pregatire

Acest pas este cel in care psihoterapeutul isi face simtita prezenta si alaturi de el descoperiti cateva dintre motivele pentru care ar fi bine sa expulzati inamicul din viata voastra. In aceasta faza sunt revazute motivele pentru abandonarea fumatului si gradul de dorinta pentru a intrerupe fumatul.
Tabagismul sta la originea unor boli foarte grave, indeosebi cancer, boli cardiovasculare si boli respiratorii cronice. Se apreciaza ca el este cauza a 2 milioane de morti pe an in tarile industrializate, dintre care aproximativ jumatate din decese survin inaintea varstei de 65 de ani. Daca majoritatea fumatorilor cunosc faptul ca tutunul contine nicotina, putini stiu ca, in afara de aceasta, in fumul de tigara se mai afla si alte aproximativ 4.000 de substante chimice, din care peste 300 sunt toxice pentru om si 43 sunt cancerigene.
O sa va prezint in programul nostru de terapie cateva complicatii medicale, considerate motive sigure de renuntare la fumat. Afectiunile legate de tabagism sunt foarte multe, compusii toxici din tutun afectand practic toate organele.
Frecventa imbolnavirilor in randul fumatorilor este, per ansamblu, de 3,5 ori mai ridicata decat in cazul celor care nu fumeaza. Aerosolii din tutun vin in contact direct cu mucoasa cavitatii bucale, a faringelui, laringelui, esofagului si cu mucoasa arborelui pulmonar, substantele toxice din componenta lor depunandu-se la aceste niveluri. Afectiunile cele mai frecvente sunt cele pulmonare, reactiile acute manifestandu-se prin iritatia si inflamatia mucoasei bronsice, responsabila pentru aparitia unei expectoratii excesive, tuse si dezvoltarea edemelor pulmonare.
Reactiile tabagice cronice sunt reprezentate de bronhopneunmopatia obstructiva cronica (manifestata prin bronsita), emfizem pulmonar si fibroza. Afectiunile respiratorii care ating fumatorii sunt reprezentate, in principal, prin bronsita cronica. Aceasta poate evolua spre emfizem si insuficienta respiratorie cronica.
Fumatul poate provoca o serie de cancere: cancerul de plaman, acesta crescand o data cu intensitatea tabagismului; cancerele gurii, de rinofaringe, de laringe si de esofag, insa exista o asociere a tutunului cu alte tipuri de cancer si anume cancerul de col uterin, cancerul vezicii, al faringelui, si pancreasului.
Deasemenea si bolile cronice sunt provocate tot de nicotina si de oxidul de carbon care perturba oxigenarea tesuturilor, antrenand o crestere a riscului bolilor coronariene (angor, infarct miocardic), a aterosclerozei aortei (anevrism) si a arterei membrelor inferioare. Astfel exista un mare risc de a face accident vascular cerebral.
Alte afectiuni legate de consumul de tutun sunt, in principal, ulcerul duodenal, ulcerul gastric, boala lui Crohn, osteoporoza si herniile (legate de tusea fumatorilor). Alte efecte ale fumatului sunt: impotenta pentru barbati si infertilitatea in cazul femeilor, deprimarea sistemului imunitar, cresterea riscului de aparitie a osteoporozei, accentuarea ridurilor faciale, carente de vitamine A, C, si E.
Fumatul altereaza simtul gustativ si olfactiv, iar ulcerele digestive sunt mai dese si mai greu de tratat in cazul fumatorilor. In cazul femeilor insarcinate, poate afecta stabilitatea sanatatii fatului si mai apoi a nou-nascutului care poate suferi mult de pe urma parintilor.
Trebuie evitat si fumatul pasiv

In cazul nefumatorilor care inhaleaza fumul tigarilor efectele sunt asemanatoare cu cele ale fumatorilor.
Chiar daca este mai bine sa nu incepi niciodata sa fumezi, datele epidemiologice arata ca exista avantaje enorme si daca se renunta la fumat. Urmatoarea etapa a fazei de pregatire o presupune stabilirea datei precise pentru intrerupere, realizandu-se un jurnal cu numarul de tigari fumate zilnic si cu motivele pentru care a fost fumata fiecare tigara.
Pasul doi: faza de intrerupere

Acum urmeaza trecerea la fapte, etapa in care cel care a pornit pe acest drum trebuie sa detina controlul impulsurilor (auto-controlul), identificarea si modificarea sau evitarea situatiilor care imping la fumat, inlocuirea cu alta actiune in situatiile in care nu pot fi evitate.
Acum presupusele pauze de recreere cu o tigara intre momentele de munca la serviciu sunt inlocuite cu o activitate cu efect de relaxare cum ar fi: exercitiile de respiratie, ascultarea catorva melodii preferate cu efect linistitor asupra nivelului cerebral si cardiac, utilizarea imagoterapiei sau alegerea oricarei activitati benefice care sa nu aiba legatura cu fumatul.
Pasul trei: faza de mentinere

Faza de mentinere este poate cea mai grea dintre toate celelalte, insa ea ofera independenta totala persoanei care poate mentine programul de auto-control.
Aceasta cuprinde:
1. identificarea situatiilor cu risc crescut de recadere; 2. repetarea comportamentului adecvat pentru aceste situatii; 3. evitarea ideii ca un moment de slabiciune reprezinta un soc total; 4. implicarea in alte activitati de tip recompensator.
Si poate cel mai important lucru este sa vorbiti despre perioada prin care treceti, exteriorizati trairile pe care le simtiti. Astfel gustul reusitei, satisfactia ca ati biruit este foarte importanta pentru a renunta definitiv si astfel ii puteti convinge si pe cei din jur sa nu va transforme intr-un fumator pasiv.
Acum ca am ajuns si la finalul acestui editorial cu efect terapeutic, cred ca a sosit timpul sa va eliberati din chingile unui viciu atat de puternic si sa-i faceti favoarea organismului vostru de a respira liber aerul din parcuri, din mediul inconjurator.
Si ca un cuvant de incheiere, va spun doar atat: Nu stiti ca trupul vostru este un templu? Proslaviti doar pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu. Si astfel luati in considerare ca si fumatul este un pacat atat timp cat face rau operei divine.
Respirati sanatos pentru ca si cei din jur sa traiasca sanatos!
Cum ajungi de la bucurie la corvoada in munca si invers? (I)

06/12/2012 Oana Mihailescu Cariera, Motivare Conform unui cunoscut proverb romanesc, munca este brata de aur.
Pentru cati dintre noi munca a ramas in timp bratara de aur? Ce faci in situatia in care aceasta bratara de aur incepe sa sa transforme in niste lanturi, in niste catuse care iti strang din ce in ce mai tare incheieturile, care iti provoaca suferinta fizica, psihica si emotionala? Cum te eliberezi de aceasta povara? Cum iti reiei libertatea? Cum transformi munca ta in satisfactie, implinire, pasiune?
Toate aceste intrebari m-au indreptat catre subiectul acesta: cum ajungi de la bucurie la corvoada in munca si invers?
In aceste perioada, munca reprezinta unul din elementele importante in viata unui om, alaturi de familie, prieteni, hobby-uri, sanatate etc. Prin urmare, timpul pe care noi il alocam in exclusivitate muncii este considerabil mai mare fata de celelalte domenii. Aparent se poate crea un dezechilibru in viata noastra.
Cat de importanta este munca noastra?

Omul, fiinta adaptabila la orice context, a invatat prin munca sa isi construiasca stabilitatea financiara, siguranta, increderea in sine, rezultate profesionale, recunoastere, apreciere, confort, statut social, relatii, prieteni sau chiar familie.
Pentru ca munca este legata de multe elemente din viata noastra, cand experimentam dificultati in relatia noastra cu munca, avem senzatia ca tot universul nostru se clatina, sau mai rau, se prabuseste in cazurile extreme (de exemplu in situatiile in care iti pierzi locul de munca sau esti nevoit sa renunti la el). In acest mod celebra expresie te-ai casatorit cu munca explica relatia atipica pe care noi o construim cu serviciul nostru.
9 situatii
Haidati sa analizam in continuare 9 situatii rupte din realitate care pot transforma munca din bucurie in corvoada.
1. Accepti un job despre care doar crezi ca ti se potriveste si cand incepi sa lucrezi efectiv constientizezi ca nu iti fac placere activitatile zilnice. Iti dai seama ca nu iti produce nicio satisfactie sau implinire sau ca pur si simplu nu ai abilitatile necesare pentru a raspunde la provocarile specifice.
2. Gasesti job-ul ideal, care se potriveste perfect cu experienta, expertiza si abilitatile tale, insa colegii iti transforma viata intr-un calvar!
3. Esti in cadrul unui loc de munca care iti face placere, insa la un moment dat se fac presiuni asupra ta pentru a face compromisuri, nereguli de ordin legal, financiar sau moral.
4. Muncesti, faci tot ceea ce iti sta in putinta pentru a realiza proiecte de succes, insa rezultatele si munca nu iti sunt recunoscute si esti tinut mic.
5. Ajungi sa fii supraincarcat cu task-uri din alte departamente, incat abia daca mai ai timp sa iti faci munca pentru care esti platit si care iti face placere.
6. Se schimba conducerea, managementul, sefii, si nu stii daca nu cumva va fi mai rau
7. Poate, datorita contextului economic, ai parte de taieri salariale sau munca ta nu mai este platita suficient pentru a-ti asigura existenta si un minim de confort.
8. Ti s-a declansat o problema de sanatate care impiedica sa iti desfasori activitatea in conditii optime.
9. Conditiile de munca nu iti satisfac nevoile de baza: este zgomot, nu ai suficienta lumina, nu este oxigenat bine spatiul, parcurgi o distanta foarte mare pana la locul tau de munca.
In partea a doua a articolului vom vorbi despre solutii la aceste probleme, solutii care te pot ajuta sa iti restabilesti echilibrul in viata ta profesionala si sa iti retransformi munca intr-o frumoasa bratara de aur!
Daca acest articol ti-a starnit interesul, te rog sa imi scrii la adresa contact@oanamihailescu.ro (sau comenteaza direct pe site la acest articol) si sa imi spui ce alti factori pot determina trecerea de la bucurie la corvoada in munca si la ce solutii ai apelat tu ca sa elimini momentele tensionate de la munca.
Cum ajungi de la bucurie la corvoada in munca si invers? (II)

11/12/2012 Oana Mihailescu Cariera, Motivare Sper ca primul articol ti-a starnit interesul si te-a dus in punctul in care ai analizat cum este relatia ta cu munca.
Cat de fericit, satisfacut sau implinit esti in aceasta relatie? Ce factori specifici au afectat calitatea relatiei tale cu munca si te-au ajutat sa treci de la bucurie la corvoada? Ai identificat deja noi solutii la provocarile pe care tu le-ai experimentat in viata ta profesionala sau te simti blocat, debusolat, frustrat, obosit si epuizat?
Ei bine, astazi iti voi propune cateva modalitati specifice de redresare pentru primii 4 factori, astfel incat sa treci de la corvoada la bucurie.
De fapt nu-ti place

1. Corvoada: accepti un job despre care doar crezi ca ti se potriveste si, cand incepi sa lucrezi efectiv, constientizezi ca nu iti fac placere activitatile zilnice si nu iti produc nicio satisfactie sau implinire. In plus, nu ai abilitatile necesare pentru a raspunde la provocarile zilnice.
Pasi spre bucurie:
Identifica foarte clar care sunt acele activitati zilnice pe care le ai de indeplinit si care reprezinta pentru tine o corvoada.
Rupe elefantul corvoada in bucatele mici si apoi intreaba-te cum te vei simti daca in sase luni vei invata sa realizezi cu usurinta activitati care ti se par acum imposibile.
o o
Cat de motivat esti sa depaseti acesta provocare din viata ta? Ce vei avea de castigat/pierdut daca vei investi timp, energie si efort ca sa inveti lucruri noi?
Esti multumit de persoana care vei deveni in sase luni daca urmezi acest traseu de perfectionare si autodepasire?
Stabileste-ti o strategie prin care sa te poti elibera de acest job (exit strategy) daca nu simti ca esti suficient de motivat, ca nu ai lucruri noi de invatat care sa iti faca placere si care sa te ajute sa evoluezi profesional.
Colegii nu sunt cei potriviti

2. Corvoada: gasesti job-ul ideal, care se potriveste perfect cu experienta, expertiza si abilitatile tale, insa colegii iti fac viata un chin!
Pasi spre bucurie:
Clarifica ce anume din comportamentul colegilor te supara (atitudinea, gesturile, cuvintele, lipsa respectului, barfele, anumite actiuni specifice).
o o o
Ce faci tu ca sa sprijini aceste comportamete, care este responsabilitatea ta? Ce poti face ca sa blochezi sau sa opresti aceste reactii? Identifica puncte comune intre tine si colegii tai si stabileste relatii noi bazate pe empatie, incredere, respect.
Apreciaza si recunoaste calitatile colegilor tai, chiar daca pot fi lucruri marunte (au simtul umorului, sunt punctuali, gestioneaza bine urgentele, stiu sa isi sustina punctele de vedere).
o o
Comunica intr-un mod asertiv ca esti deranjat de anumite comportamente. Intreaba-te care este lectia pe care o poti invata din aceasta situatie. De multe ori, dupa ce constientizam lectiile si ne comportam ca atare, problemele se dizolva de la sine.
Compromisuri
3. Corvoada: esti in cadrul unui loc de munca care iti face placere, insa la un moment dat se fac presiuni asupra ta pentru a face compromisuri sau neregularitati legale, financiare ori morale.
Pasi spre bucurie:
Analizeaza care vor fi efectele pe termen lung daca spui DA/NU, cum va fi influentata imaginea ta, stima ta de sine, propriul tau respect, increderea ta in tine si in ceilalti.
o o
Evalueaza care va fi impactul asupra celorlati daca tu spui DA/NU la aceste compromisuri. Daca te simti incoltit, gandeste-te cine te poate ajuta. Sunt constienti superiorii tai de situatia la care esti expus?
Decide daca merita sa lucrezi intr-un astfel de mediu si daca raspunsul este nu, construieste-ti strategii prin care sa atragi in viata ta jobul care corespunde cu valorile tale profunde.
Nu primesti recunoastere
4. Corvoada: muncesti, faci tot ceea ce iti sta in putinta pentru a realiza proiecte de succes, insa rezultatele si munca nu iti sunt recunoscute si esti tinut mic.
Pasi spre bucurie:
Stabileste ce inseamna pentru tine rezultate de calitate care merita recunoscute si apreciate si ce inseamna acest lucru pentru sefii tai.
o o o
Cere feedback despre rezultatele muncii tale colegilor, clientilor, furnizorilor. Imbunatateste ceea ce trebuie imbuntatit in munca ta, analizeaza-te unde anume mai poti evolua. Asigura-te ca sefii tai stiu ca tu ai obtinut acele rezultate, ca munca nu iti este furata de o persoana binevoitoare.
o o
Vorbeste cu sefii tai despre nemultumirea ta, demonstreaza abilitatile si competentele prin fapte. Vino cu propuneri de imbunatatire a activitatilor din departamentul tau. Demonstreaza in acest mod ca esti preocupat de cresterea performantei si a eficientei.
o o
Cere tu noi atributii. Observa-i pe colegii tai care au obtinut recunoasterea dupa care si tu tanjesti si apoi implementeaza doar strategiile care ti se potrivesc.
Tu ce solutii ai pentru a diminua efectul acestor factori nocivi? Cel mai bine este sa te intrebi singur ce anume ti se potriveste si apoi, in cunostinta de cauza, sa faci pasii necesari.
Cum ajungi de la bucurie la corvoada in munca si invers? (III)

18/12/2012 Oana Mihailescu Cariera, Motivare Astazi iti voi impartasi solutiile la care m-am gandit pentru a dezamorsa situatiile conflictuale din viata ta profesionala care pot fi stimulate de urmatorii cinci factori.
Supraincarcare cu sarcini
5. Corvoada: esti supraincarcat cu task-uri din alte departamente si abia daca mai ai timp sa iti faci munca pentru care esti platit si care iti face placere.
Pasi spre bucurie:
Verifica in ce conditii esti supraincarcat, pe ce perioada, daca iti sunt platite orele suplimentare, care sunt beneficiile pentru tine, ce poti invata nou, ce abilitati iti poti dezvolta, ce oportunitati noi se deschid?
o o o
Ce alte task-uri poti delega, automatiza pentru a castiga timp? Cu cine poti lucra in echipa, cine te poate ajuta in aceasta perioada? Masoara ce inseamna aceasta supraincarcare in numar de ore, energie consumata, efort, acumulare de noi cunostinte si abilitati si apoi negociaza conditiile in care iti sunt alocate aceste noi task-uri.
Asigura-te ca managerul tau are o estimare corecta a timpului in care iti realizezi activitatile zilnice, ce inseamna aceasta noua supraincarcare si cum poate afecta calitatea muncii tale.
Sefi noi
6. Corvoada: se schimba conducerea, managementul, si nu stii daca nu cumva va fi mai rau
Pasi spre bucurie:
Constientizeaza frica ta de schimbare. Schimbarea poate insemna in acest context evolutie, transformare, largirea orizontului, iesirea din zona de confort, transformare.
o o
Asteapta sa vezi mai intai stilul de conducere al noului manager si abia apoi trage concluzii. Evita sa compari vechiul sef cu noul sef, nu faci decat sa ramai in trecut. Concentreaza-te pe momentul prezent!
Priveste imaginea in ansamblu: viata iti ofera posibilitatea sa inveti sa lucrezi si sa functionezi cu o noua tipologie. Cine stie ce lucruri minunate si ce talente pot fi scoase la iveala de acest nou manager.
o o
Ai posibilitatea sa creezi o noua relatie, sa nu mai faci greselile pe care poate le-ai facut in trecut. Cultiva gandurile pozitive. Totul este spre binele tau si al companiei, straduieste-te sa observi acest lucru.
Mai putini bani

7. Corvoada: datorita contextului economic, ai parte de taieri salariale sau munca ta nu este platita suficient pentru a-ti asigura existenta si un minim de confort.
Pasi spre bucurie:
o o o
Clarifica felul in care aceasta taiere iti afecteaza calitatea vietii, la ce anume va fi necesar sa renunti. Esti pregatit sa renunti la stilul tau de viata, la confortul pe care ti-l oferea acest job platit? Vezi cum poti compensa diferenta de venituri din alte surse. Poate e cazul sa cauti venituri suplimentare, sa iti transformi pasiunea in business.
o o
Regandeste-ti cheltuielile, refinanteaza-ti creditele. Stabileste ce nevoi pot fi satisfacute doar cu bani (chirie, intretinere etc.) si ce nevoi poti sa le satisfaci intr-un mod creativ, fara aceleasi resurse de bani (organizezi o petrecere acasa cu prietenii tai in loc sa inchiriezi un local, daca nevoia ta este sa fii alaturi de prieteni).
o o
Citeste carti de educatie financiara. Cauta-ti un alt job daca lucrurile ajung la limita. Ai incredere ca iti vei gasi exact locul potrivit de munca.
Nu te lasa prada fricilor ca nu vei reusi, ca nu te vei descurca!
o o
Realizeaza zilnic un fitness mental cu ganduri pozitive si intreprinde actiunile potrivite. Fii atent la noile oprtunitati care se deschid. Cand o usa se inchide, o alta de deschide!
Probleme de sanatate
8. Corvoada: ti s-a declansat o problema de sanatate care te impiedica sa iti desfasori activitatea in conditii optime.
Pasi spre bucurie:
o o
Concentreaza-te in primul rand pe relaxare, vindecare si recuperare. Foloseste timpul de vindecare ca sa analizezi ce ganduri, ce emotii, ce sentimente au condus la manifestarea bolii.
Foloseste timpul pentru a invata, a evolua, a interactiona, a face acele lucruri mici pentru care nu ai avut ocazii.
Fii cu ochii, mintea, inima si sufletul deschis pentru a constientiza oportunitatile care apar acum in viata ta.
Stabileste ce modificari e necesar sa faci pentru a reincepe activitatea (daca ai avut un accident de masina si ai fost imobilizat de la piept in jos, readapteaza-ti masina ca sa poti conduce singur, roaga conducerea sa iti modifice biroul, vezi ce activitati poti realiza de acasa).
Mediul nepotrivit
9. Corvoada: conditiile de munca nu iti satisfac nevoile (este zgomot, nu ai suficienta lumina, nu este oxigent bine spatiul, parcurgi o distanta foarte mare pana la locul tau de munca).
Pasi spre bucurie:
Stabileste ce si cum poti influenta tu! Daca, de exemplu, nu ai suficient oxigen, pune niste flori pe biroul tau. Daca nu ai suficienta lumina, instaleaza o veioza.
Cere sprijinul companiei ca sa iti imbunateasca conditiile de lucru (daca este zgomot, solicita companiei un set de casti antifonice ca sa lucrezi in liniste).
Ai primit multe solutii la diverse probleme pe care poate le traiesti.
Gunoi sau pietre pretioase?

08/03/2011 Sergiu Tamas Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala In tot ceea ce facem noi, oamenii, trebuie sa deosebim mereu intre gunoi si pietre pretioase. In special cand vine vorba de energia pe care o folosim, de oamenii cu care ne petrecem timpul si mai ales de activitatile pe care le facem.
Este ceea ce fac cu adevarat piatra pretioasa pentru viata pe care mi-o doresc?
Imagineaza-ti ca ai o pata de ulei pe costumul tau preferat. Sau, mai rau, ca ai un cos de gunoi plin in mijlocul camerei tale. Sau intreaba-te de cate ori pe zi iti spui: Of, sunt atat de gras!, Mainile mele sunt atat de imbatranite!, Parul meu e asa de urat!. Oricare dintre aceste insulte sunt la fel de catastrofale precum gunoiul in mijlocul camerei.
Eu am renuntat la a ma auto-insulta si acest lucru a avut un impact incredibil asupra vietii mele. Citeste mai departe si vei vedea cum se va face loc in camera pentru tine si pentru viata ta.
S-ar putea sa nu realizezi, dar spunand in mod repetat ma simt gras, ma simt oribil, sau orice alt lucru negativ despre corpul tau, felul in care arati sau varsta ta, devii neatractiv. Devine un mod in care ceilalti te vad si, cel mai important, cum te vezi tu pe tine.
Barbatii sunt 100% neatrasi de femeile care isi plang de mila. Ce barbat ar vrea sa se porneasca la drum cu verigheta pe mana dupa ce a auzit-o pe cea cu care si-a dat intalnire vorbind despre burta ei prea mare? Tu ce ai face daca ai fi in locul lui?
Inceteaza sa te mai insulti singur!

Insultele sunt brutale. Stiai ca dictionarul defineste insulta cu a ataca? Imagineaza -ti viata dupa ce elimini propriile atacuri de fiecare zi la adresa propriei fiinte. Azi e ziua in care pui STOP insultelor proprii si scoti gunoiul afara! Suna dramatic, nu-i asa? Ei bine, nu e! E adevarat si te doare!
Raspunde-ti la urmatoarele intrebari:
1. Care sunt cele mai uzuale insulte pe care ti le auto-adresezi? 2. Care parte a corpului ti-o insulti cel mai mult? In ce mod iti insulti propria cariera (varsta, salariul, realizarile)? Scrie pe o foaie cat de mult te nemultumeste cariera ta si de ce. Ce insulte iti adresezi tie ca parinte? Cum te auto-insulti pentru relatia pe care o ai (sau pe care nu o ai)? 3. Cat de des insulti faptul ca te-ai nascut barbat/femeie? 4. Cat de des ii insulti pe cei din jurul tau? 5. Cum te simti atunci cand insulti pe cineva?
Energia ta se duce pe ce te concentrezi mai mult

Unii oameni sunt precum camioanele de gunoi. Ei alearga incarcati cu furie, frustrari si dezamagiri. Conversatiile lor sunt pline cu lamentari. Ei gasesc scuze si motive pentru ca nu pot sa fie, sa aiba sau sa faca ceea ce vor invinovatindu-i pe altii pentru ghinionul lor.
Marea problema cu aceste camioane e ca de-abia asteapta sa-si descarce incarcatura. Si o vor descarca pe tine daca esti prin preajma. E absolut problema ta daca iei gunoiul si ti-l pui in spate. Daca iei gunoiul cu toate greselile si evenimentele nefericite ale acelui nefericit, vei deveni la randul tau un camion cu gunoi. Ce e si mai rau, e ca te vei obisnui curand cu mirosul necrutator.
Indiferent daca faci aceste lucruri cu vorba, cu fapta sau cu gandul, efectul e acelasi. Bryan Adams spunea:
Gandurile sunt lucruri, ele au o putere incredibila. Cand dobandesti atitudini negative de indoiala si frica, dobandesti esec. Gandurile se cristalizeaza in obisnuinte iar obisnuintele se solidifica in circumstante.
Ca sa poti lasa deoparte sacii de gunoi pe care i-ai adunat atata vreme, gaseste valoarea fiecarei experiente, fie buna fie rea, si inveta din ele. Ia-ti notite si aplica din fiecare lectie cate ceva pentru a-ti transforma viata intro gradina cu flori frumoase.
In articolul urmator: scoate gunoiul din viata ta inainte sa ti-o umpli cu vise!
Lasa deoparte gunoiul din viata ta inainte sa ti-o umpli cu vise

16/03/2011 Sergiu Tamas Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala Ai incercat o gramada de tehnici de time management. Dar niciuna nu a functionat pentru tine. Si stii de ce? Nu pentru ca tehnica era proasta. Exista un alt motiv.
Haideti sa facem o scurta analogie: imagineaza-ti ca ziua in care se ridica gunoiul este sambata. Iarna, chiar daca uitam o saptamana sa scoatem cosul, nu va conta prea mult. Deoarece se pastreaza! In schimb, vara lucrurile stau nitel diferit. Imagineaza-ti ca ai uitat o saptamana sa scoti cosul. Se intampla ca uiti si saptamana urmatoare. E a treia saptamana si devine urgent sa-l scoti vezi gandaci si muste in cos!!! Acum intrebarea e cum vei scoate cosul afara.
Scoate gunoiul!
Viata noastra este un cos de gunoi ca acela de mai sus. Este pur si simplu arhi-plin. Nu-l scoatem afara, asa ca ne ravasim propria viata. Daca incerci sa-ti organizezi timpul fara sa scoti tot gunoiul afara, nu vei reusi. Cand incercam sa ne organizam timpul, ne ocupam de lucruri care nu conteaza. Daca purtam in spate toate lucrurile nefolositoare din viata, prea putin conteaza ca turnam putin time management peste.
Mai am un exemplu: vrei sa mananci un burger dublu! Dupa burger vrei sa bei un suc 100% din fructe, proaspat stoarse in fata ta. Stii ce se va intampla te vei umfla taaaaaaaaaaaare. Ai luat un suc bun, sanatos si l-ai turnat peste ce mai aveai in stomac toata mancarea proasta pe care o mancasei inainte.
Daca incerci sa iti vizualizezi visele inainte sa renunti la tot gunoiul din viata ta, atunci obiectivele tale vor fi foarte subtirele. Si asta pentru ca planificarea obiectivelor tale si organizarea timpului tau se vor baza pe muste. Prin urmare, ai nevoie de un proces format din 3 pasi:
1. Scoate cosul afara si scutura-l bine, sa iasa tot gunoiul. 2. Curata-l bine: fa-i o detoxifiere. 3. Odata detoxifiat si purificat, e ca nou.
Apoi iti vei aduce visele si vei incepe sa torni cate putin din ele in cosul tau.
In articolul urmator vom identifica ce ne umple cosul de gunoi iar apoi vom cauta solutii practice pentru o curatenie de primavara!
Ce mi-am mai pus azi in cos?

28/03/2011 Sergiu Tamas Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala Va propun un nou articol drept continuare a celor doua articole publicate deja (Gunoi sau pietre pretioase? si Lasa deoparte gunoiul din viata ta inainte sa ti-o umpli cu vise).
Am stabilit ca avem vietile precum niste mici-mari cosuri de gunoi. Si ca nu vom ajunge sa facem tot ceea ce ne dorim pana cand nu scapam de tot gunoiul pe care l-am adunat. Ramane totusi sa identificam inainte cu ce ne-am umplut cosurile.
Adaugati urmatoarele lucruri pe langa cele personalizate pe care le-ati identificat in articolele anterioare.
1. Tot ce ne distrage in vietile noastre

Este vorba de toate emailurile, facebook, twitter, alte retele de socializare neimportantii consumatori de timp. Nu-ti poti construi visurile cand iti verifici emailul la fiecare 5 minute (sau, intre noi fie vorba, mai des). La locul tau de munca de exemplu, uita-te la tot ce te distrage. Cum ai putea sa fii productiv cand ai atatia stimuli carora trebuie sa le faci fata?
2. Toate lucrurile pe care le tinem minte

Vrei sa-ti traiesti visul si tu ai chestii in creier. Ce ai nevoie sa faci e sa le scoti din cap. E ca si cum ti-ai seta o alarma pentru 10 minute. Cand faci acest lucru, te dez-angajezi de la a mai tine isonul timpului. Purtam totul in creier si se involbura toate acolo. Iti simti capul foarte greu cand le duci pe toate acolo. Scoate-le afara. Fara stres. Pentru ca nu mai le mai ai pe toate in cap.
3. Obisnuinta de a fi multi-tasking
Vorbesti cu cineva dar in acelasi timp iti verifici emailul pe iPhone. Adesea le facem asta celorlalti. Ei ne vorbesc, iar noi ne verificam emailul/SMS-urile. Cand cineva se deranjeaza sa vorbeasca cu tine, inchide naibii telefonul si pune-l deoparte.
Te duci la serbarea copilului tau. Singura serbare a singurului tau copil pe care ai sansa sa o vezi o singura data in viata pentru ca doar o data va avea 5 ani. Traim intr-o lume multi-tasking. Nu traim o viata concentrata.
Pentru a ne trai visul, vom avea nevoie sa reinvatam abilitatea de a ne concentra. Orice faci, ia-ti angajamentul sa faci acel lucru. Vorbeste cineva cu tine? Inchide-ti telefonul. Obisnuiesti sa trimiti mesaje cand conduci? Esti multi-tasking! Ce nenoroc s-ar putea sa fii pentru ultima data!
Inchide-ti optiunea pentru notificari. Inchide distractorii. Fa o sarcina, ia o pauza de reincarcare si apoi treci la urmatoarea sarcina. Pana si pauza va fi concentrata. Toate intr-o singura zi.
4. Traiesti intr-un mediu murdar si dezordonat

Uita-te in jurul tau! Patul tau, dulapul tau, masina ta, biroul tau. Cat sunt de organizate? Cand ai facut ultima curatenie? Vei trai niste visuri, dar traind in mediul asta nu vei reusi sa faci sa se intample visurile acelea.
5. Incerci sa prinzi 4 iepuri deodata

Stiti care e rezultatul cand fugim dupa toti patru deodata. Oricat sunt de mari, ii pierdem pe toti. Si stiti de ce mintea noastra este si ea multi-tasking.
Data viitoare facem curatenia de primavara cu brain dump!
Golirea creierului
11/04/2011 Sergiu Tamas Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala Am ajuns si la finalul seriei de articole despre curatenia de primavara! Va invit sa cititi articolele anterioare daca nu le-ati citit deja: Gunoi sau pietre pretioase, Lasa deoparte gunoiul din viata ta inainte sa ti-o umpli cu vise, Ce mi-am mai pus azi in cos.
Ne-am vazut viata plina cu o gramada de lucruri pe care le-am definit ca GUNOI. Am identificat cu ce ne umplem cosul in fiecare zi. Ei bine, e momentul sa gasim solutii. Vom defini cu termenul golirea creierului transferul unei cantitati semnificative de informatii de la o persoana la alta sau la o foaie de hartie.
Despre Golirea Creierului au scris mai multi: Eben Pagan, John Reese, etc. Cert e ca niciunul dintre acestia nu a inventat tehnica. De fapt, totul se reduce la a scrie tot ce-ti trece prin minte pe o foaie de hartie ca sa-ti poti face curatenie in cos/in viata. Ideea e sa scrii tot ce te preocupa pe o bucata de hartie ca sa incetezi sa te mai gandesti la acel lucru. Noi, oamenii, avem o gramada de lucruri pe care trebuie sa le tinem minte, cu atat mai mult daca avem si o familie.
Sa facem un mic exercitiu. Aduceti-va aminte cum e sa te intorci dintr-un concediu prelungit. Desi venim cu sufletu-n vant, gata de atac, proaspeti precum niste picaturi de ploaie, de indata ce intram in curte ne napadesc sarcinile: iarba a crescut enorm de mult, florile din casa sunt aproape ofilite, hainele murdare nu mai incap in
cosul de haine, s-a spart o teava cat am fost plecati, facturile nu mai incap in cutia postala si toate astea fara sa punem la socoteala sarcinile de serviciu.
Bineinteles ca nu reusim sa facem tot ce e mai sus in ziua in care am ajuns. Le facem pe rand, cat putem. Ne apucam de lucru la calculator in timp ce tot felul de mici sarcini pe care inca nu le-am facut ne fulgera mintea. Mergand prin casa, tot felul de mici lucruri ne amintesc de ceva ce trebuie facut maine sau saptamana urmatoare. Toate astea cauzeaza mult stres pentru ca creierul resimte presiunea de a fi nevoiti sa facem ceva fara sa reusim sa facem imediat.
Cum sa-ti golesti creierul

Tot ce trebuie sa faci este sa iei o foaie de hartie, sa te asezi si sa scrii toate lucrurile pe care ar trebui sa le faci. Eben recomanda sa scriem toate lucrurile la care ne gandim, nu doar sarcini de facut.
Acest prim pas iti va lua ceva timp, poate chiar ore daca ai multe pe cap. Odata scrise pe foaie toate cele, se poate sa te simti ceva mai bine pentru ca nu le mai ai pe creier. Poti sa lasi foaia aceea sa resimta responsabilitatea. Gasesc partea asta foarte linistitoare si chiar merita efortul!
Cu tot continutul gandurilor care nu-ti dau pace pe hartie, urmatoarea ta sarcina va fi sa le organizezi. Fa un TOP 10 al lucrurilor ce trebuiesc finalizate imediat si concentreaza-te pe rezultate. In plus, noteaza cu o bifa tot ceea ce nu se poate finaliza pentru ca nu ai control asupra acelor lucruri. Lasa-le pe hartie, nu te mai ocupa de ele.
Daca vrei sa-ti cresti productivitatea, va trebui sa-ti identifici obiectivele majore pentru urmatoarele cateva luni si sa-ti prioritizezi astfel gandurile de pe lista. Daca vrei doar sa faci curatenia de primavara, organizeaza-ti ssarcinile si stocheaza-le pe hard-ul extern foaia de hartie, ca sa nu-ti mai bati capul cu ele.
Poti sa faci o singura sesiune mai lunga de golire. Fa-ti lista cu tot ce ai pe creier la momentul acela si apoi organizeaza-ti gandurile pe categorii: familie, job, afacere, casa, etc. Apoi poti sa le prioritizezi in functie de ceea ce ti-ai propus pentru viitorul apropiat. Nu-ti mai ramane decat sa te intorci la foaie din cand in cand sa bifezi ce ai reusit sa faci o activitate cu satisfactiile ei.
Cred ca e o tehnica utila pentru noi toti. Poate chiar mai utila pentru cei dintre noi care suntem control freaks. Poate e mai bine sa te apuci de treaba imediat, nu lasa sa-ti mai stea si asta pe creier. Acorda-ti o ora sa-ti golesti mintea. Nu uita: e important sa lasi lucrurile, sa dai drumul gandurilor odata ce le -ai abandonat pe hartie. Apoi te vei baza pe lista cu prioritati, nu pe stoarcerea creierului de energie.
Asigura-te ca scrii totul pe hartie de la micile lucruri precum sa iau paine la cele mai importante precum sa citesc despre curatenia de primavara pe Empower.ro
Cum e sa fii frumoasa

Frumusetea tot timpul promite, dar nu ofera nimic. Simone Weil
De cele mai multe ori fiecare om, dar in mod special fiecare femeie, isi doreste sa fie frumoasa. De ce? De unde aceasta nevoie de a avea cele mai fine trasaturi, cea mai frumoasa privire, cel mai gratios corp? Oare din speranta ca ar avea alte oportunitati in viata?
Frumusetea fizica ne da un plus de incredere

Fiecare dintre noi stie ca trebuie sa arate altfel corpul nostru, dar niciodata nu ne gandim la ce ne-ar folosi asta. Oare ceilalti ar observa aceasta schimbare? Chiar ar fi atat de important pentru lumea care ne inconjoara?
Cu siguranta asta ne-ar aduce un plus de incredere si poate plecand de la convingerea interioara viata noastra ar lua o alta directie, aceea pe care ne o dorim. Si chiar asta se intampla in majoritatea cazurilor cand o persoana face efort sa isi corecteze un defect fizic. La fel ca diverse tratamente de infrumusetare, sportul ori interventiile chirurgicale, ca instrumente de corectie a unor defecte sunt acceptate pentru bucuria care o aduc. Orice ne aduce un plus de valoare in cazul imaginii personale este benefic.
Chipul perfect nu e o promisiune de fericire, ci o certitudine de dezastru

Ca un oservator pasiv marturisesc ca am cunoscut mai multe persoane frumoase, care la un moment dat s-au plans de rautatea oamenilor din jurul lor. Initial nu am constientizat asta, nici nu m-am gandit prea mult daca asa o fi. Primul gand care imi bloca ratiunea era: uite are toate sansele, ce noroc.
Dar peste ani am inteles ca totusi sa fii o persoana frumoasa este destul de dificil. In primul rand pentru ca frumusetea nu garanteaza fericirea absolut deloc, poate de multe ori chiar impiedica sa fie gasita. De ce? O persoana frumoasa intotdeauna iese in evidenta din multime si deseori cand nu este pregatita. De cele mai multe ori nu e un lucru bun, pentru ca in primul rand starneste invidia, de ce nu si antipatia (des intalnit in cazul femeilor).
Apoi mai e un factor: fetele frumoase uneori devin victime inca din adolescenta cand tentatiile sunt mari, experienta de viata zero si autoprotectia minima. Si fiind in vizorul public de fiecare data trebuie sa stii sa iti porti frumusetea cu demnitate, la nivelul asteptarilor celorlalti. Dar cum? Mai tarziu vor sti cum sa duca aceasta misiune, dar dupa un sir de experiente nu din cele mai placute. Asa se intampla ca oamenii care nu le vor folosi drept bijuterie, le vor pune sa platesca pentru propria lor uratenie si poate nu pentru cea fizica neaparat, dar pentru acea sufleteasca cu siguranta!
Cand conteaza daca esti frumoasa

Este evident ca sunt meserii in care conteaza foarte mult frumusetea si la fel de adevarat e ca frumusetea te ajuta, iti mai da un punct in plus ca sa castigi concursul. Dar sa fim convinsi ca este suficient sa fii o persoana placuta, ingrijita si inteligenta pentru a-ti crea o viata frumoasa.
Intotdeauna am fost de parerea ca frumusetea se invata. Orice aptitudine dezvoltata din timp iti intra in reflex si simplifica modul de comportament corect mai tarziu. Cu siguranta, ca si altele, gustul estetic poate fi dezvoltat.
Si aici, fac o paranteza, tendintele sunt preluate din societatea in care crestem. Daca in jurul nostru nu vedem oameni ingrijiti, nu avem parte de curatenie si igiena la locul de invatamant sau munca, in locatiile publice sau chiar pe strada, daca zona in care locuim este poluata si murdara cum sa fim noi frumosi? Uneori, si cand avem alte idei si o educatie corespunzatoare, mediul ne acapareaza. De ce oare?
Stiu cu siguranta ca un om neingrijit nu poate fi frumos, asa ca haideti sa asimilam frumusetea. Iar pentru asta ar fi prioritar sa o redefinim.
Agenda personala (I)

12/05/2011 Corina Florea Cariera, Managementul timpului, Optimizare personala, Personal branding V-am pregatit o serie de 3 articole despre ce sunt agendele personale si cum sa le folosim pentru a ne organiza mai bine.
Ce tipuri de agende personale intalnim

Despre agende in general putem spune ca sunt de cateva categorii:
1. Agenda A4 datorita dimensiunilor este incomoda si dificil de transportat dar este folositoare daca o tinem la birou.
2. Agenda A5 este buna dar are si ea inconveniente:
o o o o
este grea si trebuie sa ne insoteasca peste tot; exista tentatia de a scrie in ea vrute si nevrute; are multe informatii care nu sunt de folos (insemnari ale unor date care nu ne intereseaza); cand apar modificari este dificil sa scrii peste, sa faci trimiteri la alte pagini etc.
3. Agenda personalizata a firmelor are avantajul ca marcheaza evenimentele organizatiei respective dar nu lasa loc activitatilor personale.
4. Agenda tip block notes este foarte buna daca stii ce sa faci cu ea. Prezinta avantajul ca o poti data tu si ca la nevoie poti nota tot ce ai nevoie in ea (poti da o foaie unui coleg care are nevoie sau poti scrie un mesaj si poti desprinde foaia si sa o folosesti ca atare).
5. Agenda tip caiet mecanic este acea agenda care are un sistem prin care se pot adauga si/sau scoate foi in functie de nevoie. Este utila daca nu are prea multe compartimente prestabilite de producator care sa ne faca alegerea dificila din punct de vedere a categoriei de informatii.
6. Agenda in format electronic are avantajul dimensiunilor reduse (in cazul in care este un dispozitiv separat) sau ca se poate realiza pe un dispozitiv deja existent. Poate reflecta cu acuratete realitatea in cel mai scurt timp. Dezavantajul este ca butonam prea mult si ca agenda poate decide fara noi.
Si lista poate continua
Agenda personalizata
Am observant in piata existenta n tipuri de agende, care mai de care mai sofisticate. Dupa ce am incercat sa le folosesc am hotarat sa-mi realizez propria agenda personala. Astfel am conceput propriile mijloace de lucru. Acestea corespund nevoilor mele in contextul activitatilor desfasurate.
Acelasi lucru faceti si voi! In timp agenda personala va suferi modificari, schimbari, imbunatatiri, devenind un instrument de lucru care va raspunde nevoilor personale si care va va ajuta in realizarea activitatilor voastre.
Ce cuprinde agenda personala ca instrumente de lucru:
1. Agenda contine instrumente de lucru clasice (hartie si pix). Sunt traineri care recomanda creionul in ideea ca se poate sterge si ca poti adauga in acelasi loc. Dezavantajul este ca nu mai stii ce era scris si poti pierde din vedere lucruri importante. 2. Agenda contine instrumente de lucru IT&C.
RECOMANDARE: Folositi toate mijloacele posibile independent si impreuna in functie de nevoile personale. Fiti inovativi, rezultatele sunt spectaculoase. Nu minimizati un instrument sau altul, adaptati-l cerintelor de moment!
In articolul urmator vom vedea ce este de fapt o agenda personala si cum o putem folosi pentru a ne eficientiza timpul si actiunile.
Agenda personala (II)

19/05/2011 Corina Florea Cariera, Managementul timpului, Optimizare personala, Personal branding Acum sa incepem sa ne ocupa de realizarea agendei personale. Cu totii avem o agenda personala. Felul in care arata ea ne poate spune ce trebuie sa imbunatatim pentru a eficientiza timpul pe care il avem la dispozitie.
Ce este agenda personala?

Agenda personala cuprinde un ansamblu de instrumente cu ajutorul carora iti organizezi mai bine timpul. Organizarea timpului influenteaza activitatea personala si cea profesionala in sensul valorizarii corespunzatoare a resurselor de care dispunem.
Agenda personala este locul in care apar toate activitatile tale si numai ale tale. In agenda personala nu face insemnari nicio alta persoana! Tu esti singura persoana care face inscrieri, modificari, adnotari si esti singura persoana care este raspunzatoare de realizarea agendei personale si de indeplinirea activitatilor prevazute in ea.
Ce contine o agenda personala

1. Agenda anuala; 2. Agenda lunara; 3. Agenda saptamanala; 4. Agenda zilnica; 5. Agenda contacte utile (nume persoane, numar de telefon, e-mail, website-uri etc).
Elementele necesare continute in agenda personala:
o o o o
CALENDAR; DATA zi/luna/an; ORA se noteaza orele fixe si jumatatile de ora (de la 7 la 21 spe exemplu); ACTIVITATEA programata;
o o
ACTIVITATI care apar pe parcurs; OSERVATII referitoare la stadiul realizarii activitatilor respective.
Sa vedem cum functioneaza

In agenda anuala vom trece:
o o o o o o o
datele de nastere ale membrilor familiei, prietenilor, comemorarilor, aniversarilor etc; datele evenimentelor importante pentru organizatie (evenimente, conferinte deja stabilite); mentionarea platii impozitelor anuale (fie ca sunt personale sau ale firmei); perioada concediului; termenele proiectelor in derulare (etapele si finalizarea); sesiunile de examene, sustinerile de examene etc; tot ceea ce cunoastem din timp si suntem implicati personal.
In agenda lunara vom trece ceea ce avem de facut in perioada respectiva:
o o o o o o o o
scadente de plata; depuneri de documente; participarea la evenimente de afaceri/culturale/spectacole; instruirea personala sesiuni de training; programari la servicii de intretinere a sanatatii; evenimente de familie; esalonarea si predarea lucrarilor; adaptam activitatile de realizat si previzionam pentru lunile urmatoare.
In agenda saptamanala vom mentiona activitatile importante de realizat si cele care sunt urgente. Vom prelua informatii din agenda anuala si din cea lunara plus ce apare pe parcurs sau care a devenit important si/sau urgent sau ce a mai ramas de realizat.
Atentie la efectuarea platilor urgente, fie ca sunt personale sau profesionale si rezolvarea situatiilor neprevazute cu furnizorii, clientii, partenerii. Programati-va o plimbare in parc, un sfarsit de saptamana la munte, o intalnire cu prietenii sau cu familia.
Cum folosim un block notes

Este foarte util pentru ca poti nota cand ai nevoie tot ce vrei. Aici poti scrie idei, pareri, drafturi, informatii de diferite facturi, liste de cumparaturi, programari la medic, orarul copiilor etc.
INDICATIE. Cand folosesti block notes-ul ai grija ca diferite categorii de informatii sa se regaseasa pe foi diferite scrise separat. Adica nu scrie pe aceeasi foaie numarul de telefon al unui potential client cu programarea la medic sau cu lista de cumparaturi sau cu un draft de afaceri.
Cand ajungi la birou sau acasa transfera informatiile de pe block notes la categoria careia ii apartine. Ia foile si trimite-le acolo unde le este locul.
Exemplu:
o o
lista de cumparaturi personale pe frigider, in portofel sau unde o tii de obicei; lista de cumparaturi pentru activitatea profesionala trimite-o persoanei care se ocupa sau transform-o in necesar de material;
o o
ideea de afaceri pune-o bine astfel incat sa mai dai cu ochii de ea si sa o revezi; informatiile despre furnizori/clienti (existenti sau potentiali), piata, concurenta, fiscalitate/legislatie etc. trimite-le colegilor si partenerilor si discuta cu ei despre acestea sau utilizeaza-le intr-un raport.
Pe masura ce informatiile sunt utilizate, foile trebuie aruncate pentru a nu te incarca inutil cu hartii. Acesta metoda este eficienta atat timp cat transferi informatiile acolo unde trebuie si in timp util.
Daca le lasi peste tot si nicaieri nu faci dacat sa consumi timp si energie. Daca le stochezi, depozitezi, arhivezi, nu te vor ajuta cu nimic. Dimpotriva, iti vor acupa spatiul si te vor incurca inutil. Acesta este cel mai efemer instrument al agendei personale, foloseste-l corespunzator!
In partea urmatoare vom vorbi despre agenda zilnica.
Agenda personala (III)

20/05/2011 Corina Florea Cariera, Managementul timpului, Optimizare personala, Personal branding Acum sa ne ocupam de piesa de rezistenta a agendei personale.
Agenda zilnica
Aceasta se intocmeste de obicei cu o zi inainte sau chiar la inceputul zilei respective. Ea contine forma finala cu activitatile propuse si la orele stabilite. Cand o alcatuiti, faceti-o cu larghete, lasati-va timp pentru drum, pentru masa (chiar daca este pranz de lucru), pentru socializare si pentru a respira.
NOTA: A respira constient si corect timp de zece minute aduce aer in plamani, duce sange in creier si ne face sa functionam in parametri optimi.
Hai sa vedem cum arata agenda zilnica si cum o folositi.
o o
O foaie de hartie format A4 sau A5. In partea din dreapta-sus scriem ziua, luna, anul (atentie la datele scrise de agendele cu programe de peste ocean unde apare intai luna apoi ziua).
In partea din stanga, de sus in jos, notam orele de la 7 la 21 (cred ca ajung atatea ore). Daca activitatea se desfasoara intre alte ore evident ca le vei trece pe acestea (exemplu turele de noapte, evenimentele etc).
Intre orele fixe lasa spatiu pentru jumatatile de ora (pentru cei rigurosi se pot nota si sferturile de ora).
In partea din dreapta lasa spatiu pentru observatii. Acolo vei trece referiri la activitatile desfasurate, indeplinirea lor sau reprogramarea dar si activitatile aparute pe parcurs.
o o
Noteaza in dreptul orei respective doar activitatea pe scurt: subiectul, locatia si persoana de contact. Cand activitatea include deplasarea la locatie trece si timpul aferent drumului (atentie la previzionarea duratei de timp necesare: trafic, mijloc de transport, sezon etc).
In partea de jos a paginii lasa un spatiu liber pentru o NOTA de maxim doua randuri.
Pentru ca o imagine face mai mult decat multe vorbe, mai jos dau un exemplu de organizare a agendei zilnice.
vineri, 25 martie 2011
Ora
Activitatea
Observatii
trezit/baie/cafea/vitamine
plecat cu masina la client
luat benzina
intalnire client X prezentare produse
oferta personalizata
10
plecat sediu
mama la doctor luni (28 martie ora 7)
11
sediu discutii colegii
raport urgent pe 27 martie
12
verificat corespondenta/raspuns e-mail
programat client Y pentru maine
13
pauza de masa
la colt
14
dentist
nu mananc 2 ore
15
drum cu metroul la sediu
16
redactat oferta personalizata client X, transmis
verific daca a primit-o
17
intalnire client Z semnare contract
apa/cafea/ceai/patiserie
18
contract service Z maine
19
verificat activitatile de azi programare pentru maine
client X revenire mail
20
plecat acasa cu masina
cumparaturi zilnice
21
acasa program de voie
NOTA
DA
m-am prezentat bine la X, eram odihnit
NU
mai semnez contracte la 5 dupa dentist
Recomandari
Pentru cei care sunt la inceput le recomand sa lucreze o perioada cu doua coloane de timp: una pentru propus si una pentru realizat. Daca timpul a fost corect estimat este in regula, puteti urma ca in exemplu de mai sus. La cel mai mic semn ca timpul de realizare se indeparteaza de timpul propus reluati agenda cu doua coloane pentru timp.
Agenda de contacte trebuie sa fie actualizata cu numere de telefon/adrese/persoane de contact fie pe agenda telefonica, fie prin organizarea cartilor de vizita. Stabiliti categorii de contacte de tipul: informatii generale, client, furnizori, concurenti, potentiali clienti, familie etc.
Din cand in cand actualizati agenda de contacte. Nu lasati numere de telefon inutile pe telefonul mobil, pe agende electronice sau alte dispositive. Verificati-le, arhivati-le. Cand notati numarul de telefon scrieti numele intreg si firma, fara prescurtari.
In ultimul articol din serie va voi prezenta alte cateva recomandari si trucuri pe care le folosesc eu.
Agenda personala (IV)

24/05/2011 Corina Florea Cariera, Managementul timpului, Optimizare personala, Personal branding Acum ca am urmarit impreuna cateva aspecte ale componentei agendei personale si a mijloacelor utilizate, mai avem ceva de facut.
1. Urmareste cu atentie incadrarea in timp a activitatilor propuse si realizate. 2. Noteaza situatia neprevazuta aparuta in partea din dreapta la observatii, in locul corespunzator orei.
3. Rearanjeaza activitatile si anunta persoanele implicate in caz de urgente (cei cu care urma sa te intalnesti, cei cu care te vei intalni pentru situatia urgenta). 4. Acorda-ti timp sa revezi agenda zilnica la sfarsitul zilei:
o o o o o o
compara timpul propus cu cel realizat; verifica gradul de realizare a activitatilor; reprogrameaza activitatile nerealizate sau realizate partial; preia toate activitatile urgente si/sau importante in agenda saptamanala sau zilnica, dupa caz; programeaza activitatile necesare in agenda saptamanala sau lunara; scrie in agenda zilnica, la NOTA, ce a fost bine (pentru a replica pe mai departe) si la ce mai ai de muncit si cum sa faci sa iasa mai bine.
5. Transfera informatiile obtinute acolo unde le este locul. 6. Felicita-te pentru ce ai realizat!
Ce am facut eu
Am o agenda clasica datata care sta la mine pe birou si unde trec toate evenimentele si activitatile programate din timp si la care trebuie sa particip.
Acesta agenda poate fi citita de colegii mei (avantajul este ca daca ma cauta cineva ei stiu ce sa raspunda). In aceasta agenda nu scriu probleme personale (eu scriu teren fara specificarea locatiei). Pentru cei care utilizeaza un sistem de comunicatii intre colegi acest lucru se poate realiza si in format electronic (atentia este si mai mare la ce sa scriem sau sa nu scriem acolo).
Am un caiet mecanic format A5 in care pot sa scot si sa adaug foi, sa transfer, sa reprogramez activitatile lunare, saptamanale si zilnice.
De ce caiet mecanic? Pentru ca foile nu zboara si sunt ordonate dupa cum vreau eu. Acelasi caiet il folosesc ca block notes pentru ca pot oricand sa pun foile acolo unde trebuie. Avantajele sunt ca nu mai scriu din nou informatiile ci doar le trimit la locul lor. Cei care folosesc sistemul electronic pot sa stearga cu usurinta informatii valoroase. Creati-va un sistem care sa nu va lase la greu cand dati delete din viteza.
Agenda zilnica o fac tot pe o foaie care poate fi inclusa in caiet. O scot in caz de nevoie si plec numai cu ea. Pentru domni o astfel de fituica are loc si in portofel, iar pentru doamne si in cea mai mica posetuta.
Acesta agenda zilnica se intoarce in caiet la locul ei pentru a putea vizualiza insemnarile si a verifica ce am realizat si ce nu.
Pe aceasta agenda zilnica scriu da si nu in functie de realizari, de ce a iesit bine si ce mai este de imbunatatit. Agenda mea de contacte este la sfarsitul agendei personale si este tot timpul actualizata.
Realizarea agendei personale acum incepe

Agenda personala este un instrument personal atat ca procedee si mijloace folosite, dar si ca informatii inregistrate. Creati-va propriile instrumente conform personalitatii voastre, nevoilor, abilitatilor proprii si specifice activitatii pe care o desfasurati.
Acum cu siguranta agenda personala ocupa locul pe care il merita intre prioritatile voastre. Timpul alocat ei este infim raportat la beneficii. Va asigur ca, odata ce incepeti sa lucrati, o sa va vina si idei de imbunatatire a ideilor pe care le-am prezentat impreuna.
Stiluri de lucru in echipa (I)

09/03/2010 Raluca Mohanu Cariera, Coaching, Inteligenta emotionala, Personal branding
Fii puternic si Fii perfect!

Lucrul in echipa aduce placerea dar si provocarea interactiunii cu persoane cu stiluri personale diferite.
Desi conceptul de echipa se foloseste mai degraba in context profesional, aici se aplica regulile de comportament intr-un grup pe care fiecare dintre noi le-am invatat in copilarie.
Primul grup la care am simtit apartenenta este in mod evident familia. Fiind atat de importanta pentru noi, in copilarie am depus foarte multe eforturi pentru a obtine recunoasterea ei. Iar familia, ne-a transmis, inconstient, cerintele sale cum trebuia sa ne comportam astfel incat sa fim acceptati in acel mediu.
Aceste cerinte constituie unul din principalele elemente de studiu ale psihologiei. Una dintre scolile sale de gandire, Analiza Tranzactionala, sustine ca fiecare dintre noi ne raportam la un mesaj conducator care sintetizeaza modul in care cautam sa castigam aprecierea celor mari atunci cand eram copii.
Aceste mesaje raman cu noi si ne ghideaza comportamentul ca adulti. Fiind atat de inradacinate, ni se par naturale si normale si cu greu ne dam seama ca deseori sunt doar scenarii in care mediul ne -a programat sa fim. Ne-au adus atat calitati, dar si limitari, dupa cum vom vedea in continuare.
Astfel, unii dintre noi am invatat ca putem fi apreciati doar daca facem lucrurile perfect. Si auzim mereu in noi acest indemn Fii perfect!. Daca avem aceasta cerinta interiorizata, ne straduim ca lucrurile sa iasa mereu perfect, suntem atenti la cele mai mici detalii si ne place control ul.
Ajutam echipa prin munca de calitate pe care o facem. Prin informatiile pe care le detinem mereu la zi. Prin responsabilitatea noastra si implicarea personala. Prin planificare si organizare. Prin a avea grija si de cel mai mic risc care ne-ar putea ingreuna munca.
Pe de alta parte, uneori ne tinem echipa in loc, deoarece nu ne terminam nicidata treaba pentru ca niciodata nu e perfecta. Intram in prea multe detalii, analizam lucrurile in exces si uneori ne e teama sa luam decizii pentru ca nu avem toate informatiile. Ne implicam personal , ne este dificil sa delegam deoarece nimeni nu ar putea sa aiba atata atentie la detalii ca si noi.
Altora ni s-a dat mereu mesajul, direct sau indirect: (trebuie) sa Fii puternic!. Si am invatat sa ramanem calmi in momentele de tensiune. Stim sa ne descurcam de minune in momente stresante. Sa luam decizii dificile cu mintea limpede.
Aducem echipei calm si constanta. Rezistenta si stabilitate. Pragmatism, puterea de a vedea lucrurile asa cum sunt in realitate.
Dar parem de piatra. Colegii de echipa se pot uneori simti inconfortabil cu stilul nostru care aminteste de Data din Star-Trek. Ne e greu sa ne exteriorizam emotiile si este greu sa intelegem emotiile celorlalti.
Ne este dificil sa ne recunoastem defectele. Admitem greu ca uneori facem greseli si alteori avem esecuri. Ne este dificil sa ne admintem slabiciunile umane.
Fii perfect si Fii puternic sunt 2 din cele 5 mesaje conducatoare descrise de Analiza Tranzactionala. Poate te-ai regasit aici sau i-ai recunoscut pe unii din membrii/colegii tai (sau grupurilor din care faci parte). Pentru a intelege punctele tari dar si aspectele de imbunatatit ale fiecarui stil de lucru, te invit sa continui lectura saptamana viitoare!
Stiluri de lucru in echipa (II)

16/03/2010 Raluca Mohanu Cariera, Coaching, Inteligenta emotionala, Personal branding Grabeste-te, Incerca din greu si Multumeste-i pe altii!
In articolul trecut am inceput descrierea mesajelor conducatoare, acelor cerinte obligatorii de comportament pe care ni le-am insusit in copilarie. Continuam acum, invitandu-va sa analizam aceste tipologii din perspectiva muncii in echipa, analizand calitatile si aspectele de imbunatatit ale fiecaruia.
Unora dintre noi ni s-a spus in copilarie Grabeste-te, ni s-a indus senzatia ca nu avem niciodata suficient timp.
Aducem in echipa multa energie si lucram bine sub presiune (s-ar putea spune chiar ca ne prieste in mod special stresul). Ne place sa facem lucrurile repede, in viteza, avem nevoie de mai putin timp de pregatire decat altii. Gandim repede, vorbim repede, ne intalnim cu multe persoane si putem schimba usor subiectele de discutie.
Dar nu ne intereseaza in mod deosebit calitatea, ci ne motiveaza sa terminam ceea ce am inceput, chiar daca avem mici greseli. Alergam mereu, iar uneori colegii de echipa simt ca nu le acordam atentia necesara.
Altii am fost indrumati sa Incercam din greu!. Pentru noi este important efortul implicat intr-o sarcina si suntem foarte buni la a demara proiecte noi. Aducem entuziasmul inceputului in lucrul in echipa.
Avem o viziune larga asupra oricarui proiect, ii vedem usor ramificatiile. Este un tipar tipic pentru antreprenor, un om care sesizeaza oportunitatile si le fructifica. Suntem creativi si deschisi catre mediu. Totodata, este posibil sa fim mult mai buni la a incepe proiecte decat la a le finaliza. Aparent, nu suntem foarte organizati in proiecte sau pe masa de lucru; avem mereu o scuza este ordinea noastra!. Multi am incorporat mesajul Multumeste-i pe altii, persoane care intra deseori in stereotipul oamenilor de echipa.
Ne place sa petrecem timp impreuna cu alti oameni. Intuim ce le-ar face placere si facem eforturi pentru a le intra in gratii. Promovam armonia si buna intelegere in grup.
Din dorinta de a le face altora pe plac, uneori ne ferim de a ne exprima direct opiniile. Uneori nu suntem asertivi, ne este dificil sa ne afirmam pozitia si identitatea. Suportam greu tacerea si uneori o umplem cu (prea) multa conversatie sociala. Cautam mereu reconfirmari si cersim uneori mediului acceptarea.
Daca ne regasim in aceste tipologii, este important sa ne intelegem si sa ne acceptam, cu puncte tari si aspecte de imbunatatit. Si sa ne aducem aminte, ca spre deosebire de momentul in care am interiorizam aceste mesaje, acum suntem adulti si putem decide constient sa le rescriem.
Ca un prim pas, ne putem da voie sa facem lucruri diferite. Si astfel, ramand in contextul muncii in echipa, chiar daca sunt Fii perfect, pot sa predau o lucrare care nu este inca perfecta. Sau daca sunt Multumeste-i pe altii, sa traiesc linistit/a cu ideea ca nu toata lumea ma iubeste
Misiunea ta profesionala
05/09/2009 Delia Muresan Cariera, Gandire pozitiva, Motivare, Personal branding Am sa abordez un subiect delicat si sper sa fie un semnal de alarma pentru multi dintre cei aflati in cautarea unui loc de munca. Ma doare in ultima perioada sa vad atata lume disperata, disperata dupa orice job, nu conteaza cat se plateste, nu conteaza daca imi place, job sa fie ca sa pot sa supravietuiesc.
Oare cat de normal este ceea ce se intampla? De ce anumite joburi se dau pe sub mana, ca si niste bunatati? De ce ajungi sa crezi ca orice faci e gresit? Nu trebuie sa stii prea multe pentru ca daca stii atunci esti evitat, atunci esti scump, atunci ai pretentii. Oare cum poti sa iti permiti pe asa o piata sa ai pretentii? Nu mai conteaza cunostintele acumulate, experienta, entuziasmul oare ce conteaza?! Asadar azi vezi oameni capabili, oameni deosebiti care se lupta sa obtina orice job si asta pentru a supravietui.
In primul rand nu uitati ca daca va doriti orice asta e ceea ce primiti, nu uitati ca in felul asta educati angajatorii, e normal sa iti ofere mai putin sau sa te trateze intr-un anumit fel daca tu esti dispus sa accepti. Suntem si noi de vina pentru situatia in care suntem, sa nu uitam asta! Ne lasam atrasi intr-o situatie de care profita multa lume.
Aud des spunandu-se Capul plecat sabia nu il taie!. Oare chiar nu mai avem pic de credinta? Chiar nu mai avem speranta? Chiar ni s-au furat si acestea? Suntem atat de disperati in tara asta incat sa iti doresti sa
muncesti si sa iti faca placere ceea ce faci este o utopie?! Ne lasam atat de usor umiliti si acceptam orice ca apoi sa platim atat de scump pentru acel orice.
Stim foarte bine cu totii ca locul de munca ne ocupa foarte mult timp din viata, stim foarte bine ca daca acolo ne sunt incalcate principiile si valorile acestea se vor reflecta apoi in sanatatea noastra. Ei dar supravietuim, intrebarea mea este pana cand?! Pana ne imbolnavim?
Daca a avea probleme, a avea datorii devine sloganul vietii noastre trebuie sa ne oprim si sa ne intrebam: oare asta e viata pe care o aleg? Oare o alta cale sa supravietuiesc nu exista?!
Exista, cu siguranta! Insa suntem atat de preocupati de probleme, de datorii, si pe buna dreptate ca doar asta auzim, incat nu mai reusim sa ne detasam de suferinta noastra, de lupta pe care trebuie sa o ducem. Spunem mereu: e greu sa ai un job cat de cat decent, e greu sa iti gasesti un job pe vremurile astea, taci si rabzi orice la job ca doar azi nu angajeaza nimeni, viata e grea azi si de cuvantul criza nici nu mai vreau sa pomenesc.
E dureros, e cumplit, ma doare inima sa vad oameni frumosi, oameni care nu vor decat sa munceasca, prieteni dragi mie care se zbat. E ca si cand sunt la mal, i-a adus valul, dar nu se pot ridica, nu pot iesi nici din apa dar nici inapoi nu mai au putere sa se intoarca. Cum sa te ridici in aceasta situatie? Cand te simti singur, cand orice ar face cei din jur nu e de ajuns, ei oricum nu te inteleg desi sunt alaturi de tine. Presiunea e mare, o simti de peste tot si doare si te simti inutil, dar poti ALEGE sa treci peste asta.
Stiu, vorbesc despre misiunea profesionala cand toti ar trebui sa acceptam orice job in orice conditii. Eu am convingerea ca fiecare dintre noi are ceva unic de oferit pe aceasta lume si trebuie doar sa ne dam voie sa descoperim acel ceva ce ne reprezinta. O data ce facem acest lucru, si punand atata pasiune si daruire in munca noastra, vor veni toate catre noi.
Aveti incredere in voi, in forta voastra si nu va lasati umiliti. Meritati mai mult si sunt convinsa ca daca veti crede in voi veti reusi. Din pacate si increderea si disperarea depind de noi. Redescopera-ti credinta, aprinde din nou speranta, arunca disperarea si urmeaza-ti misiunea! Eu am incredere in voi!
7 pasi catre noul meu loc de munca

27/01/2009 Raluca Mohanu Coaching, Motivare, Personal branding Ma intalnesc foarte des in ultimul timp cu persoane care tocmai si-au pierdut locul de munca in urma restructurarilor. Ma impresioneaza starea lor de spirit negativa, teama si anxietatea fata de un viitor pe care aproape ca nu si-l mai pot imagina.
Asa a luat nastere acest articol prin care va propun sa exploram 7 pasi utili in parcurgerea unei tranzitii profesionale:
1. Porneste din interior. Aloca timp pentru a reflecta la ce se intampla cu tine, la ce simti si la ce gandesti despre tine acum. Raspunde la intrebarea: Ce inseamna pierderea/schimbarea locului de munca pentru tine? Cred ca raspunsul este foarte important, si el poate varia de la o tragedie, un esec la o schimbare.
Atitudinea pe care o ai este hotaratoare in succesul sau insuccesul tau. Chiar daca nu o exprimi, tensiunea si nesiguranta se simt. Iar starile negative determina deseori respingerea, chiar in cazul unor competente profesionale deosebite. Este esential sa nu intri in cercul vicios in care devii din ce in ce mai putin increzator si, in consecinta, esti invitat la din ce in ce mai putine interviuri tocmai din cauza lipsei tale de entuziasm.
2. Insista pe punctele tari. Identifica punctele tari si realizarile tale deosebite. Noteaza exemple si dovezi ale acestor succese. Obisnuieste-te sa vorbesti despre tine si despre ceea ce ai tu bun de oferit lumii. Acesta este de fapt interviul!
In plus, punctele tari te ajuta la negociere si te impiedica sa accepti oferte sub valoarea ta. Chiar daca nu mai ai un loc de munca de 3 luni, esti un profesionist valoros si meriti oportunitati pe masura!
3. Redacteaza CV-ul intr-un mod persuasiv. In foarte multe cazuri, CV-ul reflecta doar o lista o responsabilitatilor, o sinteza a fisei postului. In acest caz, CV-ul este impersonal si nu exprima succesele si contributia ta.
Rolul CV-ului este de a atrage atentia si a obtine un interviu. Scopul tau este sa te diferentiezi din masa de CV-uri pe care intervievatorul o primeste zilnic si sa ii starnesti interesul. Adapteaza CV-ul la cerintele postului astfel incat intervievatorul sa gaseasca multe puncte comune intre tine si persoana dorita.
Astfel, CV-ul tau trebuie sa raspunda la intrebarea intervievatorului: De ce esti tu cel mai bun candidat pentru compania mea, pentru postul meu si pentru echipa mea?.
4. Stii ce vrei. Aloca timp pentru a clarifica profilul postului dorit. Fii explicit in legatura cu tipul de responsabilitati dorite, tipul de companie, atmosfera si pachet salarial. Cu cat esti mai clar, cu atat ai mai multe sanse ca si fortele universului sa te ajute in acest demers. Nu-ti fie teama ca vei pierde oportunitati; stiind ce iti doresti, vei putea negocia mai eficient! 5. Actioneaza simultan pe mai multe fronturi. In functie de postul pe care il cauti, sunt modalitati specifice. Insa o actiune concentrata are de obicei mai multe sanse. Astfel, fii reactiv raspunde la anunturile din presa, de pe Internet sau de la agentiile de recurtare. Dar nu uita sa fi si pro-activ! Vorbeste tuturor despre postul ideal pe care ti-l doresti. Foloseste canale neconventionale cum ar fi status-ul de pe LinkedIn sau forumurile de discutii specializate. 6. Ai rabdare si persevereza. Durata medie de a gasi un nou loc de munca este de 3-6 luni. Deci ai nevoie de rabdare! Nu te ingrijora daca nu primesti niciun telefon in prima luna, este o ocazie pentru tine sa dai tu mai multe telefoane!
7. Opreste-te din cand in cand. Desi stresanta, perioada dintre joburi este o oportunitate de a te odihni. Poti sa petreci mai mult timp cu tine si sa descoperi ce iti doresti cu adevarat sa faci. Ai ragazul de a invata din aceasta experienta. Intrucat nimic nu este intamplator, te poti intreba acum Ce pot sa invat despre mine din aceasta perioada? Cum pot sa parcurg mai bine aceasta tranzitie?.
Acum pare extrem de stresant sa stai 3 luni fara un loc de munca. Daca schimbi perspectiva, in ansamblul carierei tale profesionale este o perioada mica de timp pe care probabil peste ani iti va starni zambetul.
Pierderea unui loc de munca poate fi extrem de neplacuta, mai ales daca nu noi am initiat-o. Ca orice criza, cred ca poate fi privita ca o oportunitate. Si este acum momentul si pentru alte intrebari, ca de exemplu:
Ce imi doresc cu adevarat de la activitatea mea profesionala? sau Care este oportunitatea pentru mine din aceasta criza?
Si puse corect, deseori aceste intrebari pot provoca raspunsuri interesante. Care pot varia de la nu imi mai doresc un loc de munca ci vreau sa pornesc afacerea mea sau doresc sa imi schimb domeniul sau tipul de companie in care lucrez.
10 sfaturi pentru combaterea oboselii

08/07/2009 Mihnea Voicu Simandan Gandire pozitiva, Managementul stresului, Sanatate Criza, goana dupa bani si avere, slujba stresanta si, in general, viata de zi cu zi ne fac ca in fiecare seara sa ne intoarcem acasa franti de oboseala cu indeajunsa energie pentru a lua cina si a cadea la pat.
Dar, tinand cont de urmatoarele sfaturi, lucrurile se pot schimba, transformand seara ta intr-una plina de vitalitate si bucurie.
1. Dormi intre 7 si 8 ore pe noapte. Aceste ore sunt necesare pentru a oferi corpului si mintii posibilitatea de a se regenera. Daca nu este foarte frig afara, lasa geamul intredeschis pentru a permite aerului noptii (care este de obicei mai curat decat cel din timpul zilei) sa intre in dormitor.
2. Mananca 5 portii de fructe si legume in fiecare zi. Fructele si legumele ofera corpului doza necesara de vitamine si minerale. Cu cat mai variate, cu atat mai bine. Nu degeaba se spune in popor ca an apple a day keeps the doctor away.
3. Nu fa nimic timp de 15 minute in fiecare zi. Acest timp il poti petrece uitandu-te pe geamul de la birou sau savurand o cana de ceai sau cafea. Cu toate ca pare un timp foarte scurt, aceste 15 minute te vor ajuta in procesul creativ in care vei fi angajat in restul zilei si iti vor reincarca bateriile. Pentru cunoscatori, privitul pe geam sau cafeaua pot fi inlocuite cu 15 minute de meditatie.
4. Fa o plimbare de cel putin 15 minute zilnic. Promenada te va ajuta la eliberarea mintii de energia negativa acumulata pe timpul zilei. De asemenea, exercitiul fizic necesar promenadei iti va arde si cateva calorii. Iar daca este soare, vei beneficia si de o doza de vitamina D.
5. Fa sport timp de cel putin 20 de minute, de trei ori pe saptamana.
6. Du-te la sala de forta o ora pe saptamana. Daca esti incepator, cauta-ti un partener cu care sa te antrenezi, scazand astfel riscul accidentelor. Pe langa caloriile arse, trasul de fiare iti va da si un sentiment de satisfactie in fiecare dimineata cand te vei uita in oglinda.
7. Fa-ti timp in fiecare zi pentru cei pe care-i iubesti. Nu trebuie sa mergi la cine romantice in fiecare seara. Este de ajuns si o atingere a mainii, o privire zambitoare, o intrebare inocenta despre cum a fost ziua partenerului. Daca locuiesti singur, poate ai un catel sau o piscica cu care pot schimba cateva vorbe
8. Zambeste zilnic. Practic, incearca sa ai o atitudine pozitiva fata de viata. Nu vor merge lucrurile prost pentru totdeauna!
9. Bea intre 2 si 3 litri de apa zilnic. Corpul nostru contine 60-70% apa. Acesta este folosita pentru a regla temperatura corpului, pentru circulatia hranei si a oxigenului, pentru protectia incheieturilor si a organelor interne si pentru eliminarea deseurilor. Deci, atentie la deshidratare!
10. Citeste in fiecare zi cate 10-15 minute inainte de culcare. Citeste orice, dar citeste. Te asigur ca, peste doua saptamani, cand vei termina cartea, vei simti o bucurie interioara care iti va da forta de munca si te va ajuta sa visezi in continuare. In caz ca nu sti ce sa citesti, gasesti pe bookblog.ro o multime de recomandari.
Teste de personalitate: Eneagrama (I)

17/02/2009 Gabriela Marin Coaching, Inteligenta emotionala, Managementul stresului, Optimizare psihologica, Psihologie Literatura de specialitate propune numeroase teste de personalitate pentru identificarea eneatipului practic fiecare autor consacrat are seria lui de teste. Cu toate acestea, ele nu-ti pot spune cu certitudine ce tip esti. Doar tu, prin autoobservatie si autocunoastere poti determina cu exactitate carui tip apartii.
Autocunoasterea are la baza o mare curiozitate legata de propria persoana, fata de ceea ce se intampla in sufletul si in mintea ta. Se declanseaza prin intrebari de genul:
o o o
Ce ganduri imi trec cel mai des prin minte in timpul unei zile? Ce anume s-a petrecut cand mi s-a schimbat starea? Care este cliseul dupa care reactionez atunci cand sunt stresat adica atunci cand ma supar si sunt frustrat si nemultumit?
o o o
Dar atunci cand cunosc pentru prima data o persoana? Ce anume ma face sa intru imediat intr-o stare productiva? Ce aspecte sau lucruri imi atrag spontan atentia in orice imprejurare m-as afla?
Actionam sub impulsul unor scheme cognitive si comportamentale determinate de zonele de interes spre care ni se indreapta automat atentia. De aceea lucrurile care ne atrag spontan ne pot ajuta foarte mult in identificarea tipului de personalitate.
Voi prezenta mai jos astfel de atitudini si motivatii caracteristice fiecarui tip. Citeste aceste intrebari si raspunde la ele cu DA sau NU. Care dintre ele ti potrivesc? Care dintre ele simti ca te descrie mai bine? Trecele in revista pe toate si alege paragraful la care ai obtinut cele mai multe DA-uri.
Aminteste-ti ca niciun tip nu este mai bun ca celalalt, important este sa-l gasesti pe cel care te reprezinta cel mai bine.
Ai putea sa fii tipul Unu:
1. Esti focalizat pe atingerea unor idealuri si standarde inalte si arzi de nerabdare sa repari ceea ce nu merge? 2. Observi in mod normal, fara sa faci efort tot ceea ce este corect sau gresit si ai o dorinta continua de a deveni mai bun? 3. E in mintea ta o voce care se repeta ca o caseta stricata si care te critica mereu pentru toate greselile pe care le faci? 4. Devii furios atunci cand cineva caruia ii incredintasei o sarcina nu se ridica la nivelul asteptarilor tale?
Ai putea sa fii tipul Doi:
1. Esti foarte focalizat pe relatiile, serviciile si ajutorul pe care il poti da celorlalti? 2. Atunci cand interactionezi cu altii, stii intuitiv de cele mai multe ori ce au ei nevoie, insa cand vine vorba de tine nu-ti marturisesti nici macar tie insuti care sunt nevoile tale? 3. Te consideri o persoana buna la suflet, prietenoasa si generoasa? 4. Crezi ca relatiile sunt foarte importante si muncesti din greu ca sa le dezvolti?
Ai putea sa fii tipul Trei:
1. Ai o dorinta de a reusi mai mare decat multi oameni din jurul tau? 2. Esti competitiv, axat pe eficienta si atingerea scopurile si aspiri sa fii cel mai bun in domeniul tau de activitate? 3. Crezi ca valoarea unei persoane se bazeaza pe realizarile ei si pe ceea ce face? 4. Iti place sa te descrii ca fiind un om de succes?
Ai putea sa fii tipul Patru:
1. Esti focalizat pe ceea ce-ti lipseste in viata si ce-ar fi mai bine daca ceva ar fi diferit? 2. Esti o persoana capricioasa si de multe ori ai probleme sa-ti depasesti melancolia? 3. Te consideri ca fiind o persoana sensibila care gaseste intelesuri profunde intr-o relatie autentica? 4. Simti deseori ca oamenii in general nu te inteleg?
Ai putea sa fii tipul Cinci:
1. Esti mai degraba rezervat si oarecum preocupat de ceea ce asteapta ceilalti de la tine? 2. Te consideri ca fiind un ganditor analitic, focalizat sa invate toate aspectele diferite ale unei probleme? 3. Iti place sa observi diverse situatii si evenimente mai degraba decat sa iei parte la ele si sa fii in mijlocul lor? 4. Ai tendinta sa te retragi din fata emotiilor celorlalti?
Ai putea sa fii tipul Sase:
1. Esti un bun organizator de evenimente capabil sa prevada si ceea ce ar putea merge rau? 2. Ai putea sa muncesti din greu la acel proiect astfel incat sa impiedici acele evenimente nedorite sa apara? 3. Atunci cand interactionezi cu oamenii esti preocupat ce motive ascunse ar putea sa aiba? 4. Esti suspicios in legatura cu autoritatile si loial organizatiilor din care faci parte?
Ai putea sa fii tipul Sapte:
1. Esti de felul tau orientat spre viitor si entuziasmat de posibilitatile care ti se deschid in fata? 2. Cauti continuu oameni, evenimente si idei noi si stimulatoare care sa-ti faca viata excitanta si in continua miscare? 3. Ai o minte activa care jongleaza cu tot felul de idei? 4. Eviti de obicei sarcinile repetitive, de rutina si detaliile activitatilor de baza?
Ai putea sa fii tipul Opt:
1. Consideri ca este foarte important sa fii puternic, cinstit si de incredere? 2. Ai tendinta sa protejezi oamenii inocenti, mai ales cand simti ca li s-a facut o nedreptate? 3. Iti este greu sa nu iti arati sentimentele atunci cand esti suparat? 4. Esti de obicei cel care vrea sa conduca atunci cand vezi ca nimeni nu isi asuma responsabilitatea?
Ai putea sa fii tipul Noua:
1. Cauti consensul si cooperarea preferand sa nu fii in centrul atentiei? 2. Ai tendinta sa asculti toate punctele de vedere inainte de a lua o decizie sau de a incepe o actiune? 3. Te pricepi sa ajuti oamenii sa-si rezolve disputele datorita abilitatii tale de a vedea problema din mai multe puncte de vedere? 4. Urasti conflictele si iti ia destul de mult ca sa iti iesi din fire?
Citeste inca o data paragraful ales, de data asta la persoana intai. Simti inauntrul tau un declic interior, un moment AHA, ca si cum ai inteles ceva special despre tine? Daca da, inseamna ca ti-ai determinat tipul.
Daca ai inca dubii si nu prea ti-e clar ce stil ai, iti recomand si alte teste de personalitate. In articolul urmator voi vorbi despre Testul QUEST care apartine Scolii Riso-Hudson. In cateva minute iti poate indica cu destula precizie ce tip esti.
Teste de personalitate: Eneagrama (II)

24/02/2009 Gabriela Marin Coaching, Inteligenta emotionala, Managementul stresului, Optimizare psihologica, Psihologie
Spuneam in articolul trecut de numeroasele teste de personalitate pentru identificarea eneatipului. Iata inca un astfel de test.
Testul Quest reguli, reguli

Selecteaza un singur paragraf din cadrul fiecarui grup de afirmatii. Alege-l pe cel care iti reflecta cel mai bine atitudinea si comportamentul, asa cum te manifesti cel mai des in viata ta obisnuita.
Este important este sa fii de acord cu tonul si cu ideea generala a paragrafului selectat. Daca esti de acord cu 80% din el alege-l dintre celelalte doua. Nu respinge un paragraf numai datorita unui singur cuvant nepotrivit sau a unei fraze. Priveste tabloul in intregime.
Nu analiza si reanaliza alegerea facuta. Alege paragraful pe care il simti ca ti se potriveste. Sensul general si sentimentul pe care ti-l lasa este mai important decat fiecare element al lui luat separat. Lasa-ti intuitia sa aleaga.
Daca totusi nu te poti decide ce paragraf ti se potriveste cel mai bine, poti face doua alegeri, dar numai pentru un singur grup. De exemplu, C in grupul I , si X si Y in grupul II.
Noteaza literele corespunzatoare fiecarui paragraf selectat. Ai grija si nu trisa, niciun tip de personalitate nu este mai bun ca altul!
Grupul I
A. Am tendinta sa fiu destul de independent si imi place sa ma afirm. Am simtit ca este mai bine sa iau viata in piept. Mi-am stabilit scopurile, imi place sa ma implic si sa fac ca lucrurile sa-mi iasa. Nu-mi place sa stau deoparte. Vreau sa realizez lucruri mari si sa am impact asupra celor din jur. Nu caut neaparat sa ma confrunt cu altii, dar nu las oamenii in niciun caz sa ma dea la o parte. Cea mai mare parte din timp stiu ce vreau si fac totul pentru asta. Am tendinta sa muncesc din greu dar si sa ma distrez.
B. Am tendinta sa fiu tacut si imi place sa fiu singur. Nu obisnuiesc sa atrag atentia asupra mea si nu obisnuiesc in general sa ma afirm. Nu ma simt bine sa preiau conducerea sau sa fiu asa competitiv ca ceilalti. Multi pot spune despre mine ca sunt un visator, o mare parte din trairile mele se petrec in imaginatia mea. Ma simt bine daca nu este nevoie sa fiu tot timpul activ.
C. Am tendinta sa fiu foarte responsabil si devotat. Ma simt groaznic daca nu-mi tin promisiunile si daca nu fac ceea ce ceilalti asteapta de la mine. Vreau ca oamenii sa stie ca sunt aici pentru ei si ca voi face tot ceea ce cred ca este mai bine. Chiar daca ei nu stiu, de multe ori am facut sacrificii mari pentru ceilalti. Deseori nu am grija de mine. Fac ceea ce trebuie facut si ma relaxez (sau fac ceea imi place cu adevarat) numai daca mai ramane timp.
Grupul II
X. Sunt o persoana care are de obicei o imagine pozitiva despre viata si simte ca lucrurile se vor sfarsi cu bine. Pot sa gasesc cu usurinta ceva care sa-mi trezeasca entuziasmul si gasesc intotdeauna ceva de facut. Imi place sa fiu impreuna cu altii si sa ii ajut sa fie fericiti. Ma bucur sa-mi impartasesc starea mea buna cu cei din jur. Nu ma simt intotdeauna grozav dar incerc sa nu arat asta nimanui! Aman de multe ori sa-mi rezolv problemele.
Y. Sunt o persoana cu sentimente puternice, cei mai multi oameni pot spune cand nu-mi convine ceva. Pot fi precaut cu ceilalti, dar sunt mult mai sensibil decat las sa se vada. Vreau sa stiu pe cine ma pot baza si prefer sa-mi definesc clar relatiile cu ceilalti. Cand sunt suparat as vrea ca oamenii din jur sa mi raspunda si sa fie alaturi mine. Stiu care sunt regulile si nu-mi place ca oamenii sa-mi spuna ce sa fac. Vreau sa hotarasc eu insumi.
Z. Tind sa fiu logic si ma stapanesc bine dar nu ma simt in largul meu cand am de-a face cu sentimente si emotii. Sunt eficient chiar perfectionist si prefer sa lucrez singur. Cand sunt probleme sau conflicte personale, incerc sa nu ma implic emotional in acea situatie. Unii spun ca sunt prea rece si detasat, dar nu vreau ca emotiile sa ma distraga de la ce este cu adevarat important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reactiile chiar daca ceilalti insista.
Pune impreuna cele doua litere pe care le-ati selectat. Se formeaza un cod alcatuit din 2 cifre. De exemplu, ai ales paragraful C din Grupul I si paragraful Y din Grupul II. S-a format codul CY.
Pentru a afla carui tip de personalitate apartii, verifica indicatiile din tabel:
Simbolul
Tipul
Numele tipului si caracteristici de baza
AX
Generalist: spontan, entuziast, impulsiv
AY
Seful: increzator in sine, hotarat, dominator
AZ
Competitiv: ambitios, constient de imaginea sa
BX
Mediator: receptiv, convingator, automultumit
BY
Artist: intuitiv, estet, egocentric
BZ
Observator: perceptiv, inventiv, detasat
CX
Altruist: generos, grijuliu, posesiv
CY
Devotat: atragator, responsabil, defensiv
CZ
Perfectionist: rational, principial, controlat
Coincide rezultatul gasit aici cu tipul ales la primul test? Simti ca descrierea realizata de cele doua paragrafe ti se potriveste? Daca nu te-ai hotarat inca, articolele care vor urma vor descrie mai pe larg tipurile de personalitate si iti vor oferi mai multe indicii.
Dar pana atunci, aminteste-ti cat mai des sa practici auto-constientizarea care este dealtfel o tehnica de baza si in dezvoltarea inteligentei emotionale.
Atinge-ti potentialul maxim cu Eneagrama

20/05/2009 Gabriela Marin Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica, Psihologie
Cine esti tu?

Ai avut impulsul sa-ti spui numele si prenumele? Sa-ti enumeri diplomele, talentele, bunurile? Ti-au venit cumva in minte statutul social, familia, trofeele sportive sau amoroase?
Poate ca te-ai gandit la aceasta intrebare cand te-ai aflat intr-o situatie limita. Poate ai uitat-o apoi. Dar intrebarea a revenit cand te-ai asteptat mai putin. Asa ca merita sa raspunzi la ea. Te gandesti cum? Eneagrama ofera o metoda extrem de eficienta, clara si accesibila pentru cunoasterea de sine si a celorlalti.
Pe ce nivel esti acum?

Secretul: sunt noua etaje.
La cel mai inalt etaj arde lumina cea mai puternica la ultimul, la subsol, lumina abia mai palpaie. Imagineazati un lift care urca si coboara de cate ori iti trece un gand prin minte. Gandurile bune, constructive, armonioase fac liftul sa urce, iar cele negative, starile proaste, furia, disperarea, tristetea te duc la subsol. Daca a coborat la nivelurile medii-inferioare, la subsolul personalitatii tale, suferinta este inevitabila.
La fel se petrece si cand oscilezi pe verticala celor noua niveluri de dezvoltare a personalitatii. Iti este mai clar acum de ce poti avea stari interioare contradictorii si un nivel de constiinta fluctuant de-a lungul unei perioade scurte de timp? Te-ai gandit ce ar trebui sa faci sa ramai cat mai mult la etajele luminoase ale fiintei tale?
De ce este Eneagrama unica

Instrument psihologic foarte performant, Eneagrama analizeaza noua tipuri de personalitate, ce reprezinta de fapt noua stiluri de a trai viata si pune in evidenta motivatiile interioare, tiparele mintii si credintele de baza ale fiecarui tip.
Eneagrama are de altfel o capacitate remarcabila de a deconspira filtrele particulare prin care fiecare tipologie percepe realitatea. Niciunul dintre aceste tipuri nu este mai bun decat celelalte. Fiecare vine cu propriile talente si puncte forte, precum si cu propriile limitari si puncte slabe.
Fiecare tip are calitati extraordinare si capcane care pot fi prevazute

1. Perfectionistul. Poate sa ghideze prin integritate si ratiune SAU sa se impiedice in resentimente si perfectionism.
2. Altruistul. Poate straluci prin generozitate si forta vindecatoare SAU se lupta cu posesivitatea si tendinta de a le face pe plac celorlalti.
3. Competitivul. Poate deveni un exemplu de excelenta si autenticitate SAU sa caute orbit sa obtina succesul si pozitia sociala.
4. Individualistul. Poate fi un exemplu de creativitate si intuitie SAU poate fi tras inapoi de toane si egoism.
5. Observatorul. Poate demonstra o inteligenta vizionara si inventivitate SAU poate deveni din ce in ce mai izolat si excentric.
6. Devotatul. Poate fi un exemplu de curaj si hotarare SAU se poate lupta cu anxietatea si dorinta de razvratire.
7. Generalistul. Poate deveni energic si desavarsit SAU poate fi condus de nerabdare si impulsivitate.
8. Conducatorul. Poate fi puternic, marinimos SAU poate sa-i intimideze si sa-i controleze pe ceilalti.
9. Mediatorul. Poate strange oamenii laolalta si sa rezolve conflictele SAU poate fi dat inapoi de incapatanare si pasivitate.
Ce este Eneagrama?
28/01/2009 Gabriela Marin Coaching, Inteligenta emotionala, Managementul stresului, Optimizare psihologica, Psihologie
Cel care ii cunoaste pe ceilalti este invatat. Cel care se cunoaste pe el insusi este intelept. Lao Tzu
O definitie foarte pe scurt ar fi ca Eneagrama este un instrument psihologic foarte performant cu originea in intelepciunea antica ce descrie noua stiluri sau tipuri de personalitate, de fapt noua stiluri diferite de a ne trai viata.
Ce are unic Eneagrama este faptul ca este singurul sistem psiho-spiritual care descrie personalitatea umana in totalitatea ei, ca un continuum de stari si nivele de constiinta, dezvaluind misterul starilor contradictorii pe le traim.
Este o sinteza a celor mai noi teorii psihologice: Teoria personalitatii multidimensionale, Objective-Relations Theory, Teoria actualizarii sinelui dar si a vechilor traditii esoterice. Chiar simbolul Eneagramei se crede ca este un simbol de origine pitagoreica datorita proprietatilor matematice speciale pe care le are.
De ce este Eneagrama atat de interesanta?

Deoarece Eneagrama ne reveleaza motivatiile noastre interioare, patternurile cognitive si credintele de baza ale fiecarui tip.
Cu alte cuvinte, ne desconspira practic filtrele prin care fiecare dintre noi percepem realitatea intr-un mod diferit. Nici unul dintre tipurile de personalitate nu este mai bun ca altul, ele sunt doar d iferite. Fiecare tip are propriile talente si puncte forte la fel ca si propriile limitari si puncte slabe.
Unii spun ca le e teama de testele de personalitate considerand ca determinarea tipului de personalitate ne baga intr-o cutiuta din care nu mai putem iesi. Eu as spune ca Eneagrama nu ne baga intr-o cutiuta ci mai degraba ne arata in ce cutie suntem bagati datorita mecanismelor inconstiente ale personalitatii noastre si ne invata cum sa iesim afara din ea.
Eneagrama nu este doar un simplu sistem ce se multumeste sa descrie intr-o maniera statica, pe orizontala, fiinta umana ci ne ofera solutiile concrete de corectare a atitudinilor interioare precum si a modului de a gandi si a actiona care ne impiedica sa fim fericiti si sa ne atingem potentialul maxim. Suna foarte promitator, asa-i?
Nivelele de dezvoltare ale personalitatii

Creatia scolii Riso-Hudson, ele permit evidentierea clara a etapelor si a aparitiei unor ganduri automate negative si a unor atitudini interioare disfunctionale. Acestea determina practic modificarea nivelului de constiinta si aparitia starilor proaste manifestate prin suferinta si lipsa eficientei si care se manifesta intr-un mod concret, caracteristic fiecarui tip de personalitate.
Conform acestui model, fiecare tip de personalitate oscileaza pe verticala de-a lungul a noua nivele de dezvoltare a personalitatii ceea ce este o explicatie coerenta a modificarilor starii interioare si a nivelului de constiinta de-a lungul unei perioade de timp.
De exemplu, daca ne situam pe nivelele medii-inferioare ale personalitatii noastre, suferinta este inevitabila. Nivelele 5-9 sunt caracterizate de conflicte interpersonale care iau o forma caracteristica fiecarui tip: tipul 1 criticism, intoleranta; tipul 2 manipulare, gelozie; tipul 3 minciuna, agresivitate; tipul 4 depresie, invidie; tipul 5 avaritie, nihilism; tipul 6 insecuritate, anxietate; tipul 7 depravare, lacomie; tipul 8 violenta, sadism; tipul 9 lene, iresponsabilitate si multe altele.
Mie mi se pare extraordinar ca exista un model ce ne ofera o adevarata radiografie a starii noastre interioare. Bineinteles, el poate avea succes doar daca suntem sinceri cu noi insine.
Sunt anumite stari pe care atunci cand le manifestam este clar pentru toata lumea ca ceva nu e in ordine cu noi, cum ar fi violenta, minciuna, furia. Dar sunt unele stari echivoce, care ne permit sa ne inselam pe noi insine si pe cei din jur asupra motivatiilor noastre adevarate.
De exemplu, pentru mine, ca tip 1, Perfectionist, nivelul superior la care aspir este starea de intelepciune, de toleranta, de corectitudine si ingaduinta. Cand devin foarte critica fata de cei din jur sau intoleranta, cicalitoare si tipicara, devine imposibil acum sa ma mai mint si sa mai sustin ca sunt OK cand acestea sunt de fapt calitati care se situeaza la nivelele inferioare ale acestui tip. Aceste stari arata practic momentul de regres pe care il traiesc acum.
Sau sa spunem ca sunt un Sase si am o stare proasta, sunt usor nesigura si suspicioasa in legatura cu intentiile celorlati, chestie care ma face de multe ori sa ma simt inconfortabil. In momentul in care am inteles ca acesta tendinta a mea este doar o atitudine interioara si nu este vorba cu adevarat de un pericol exterior caruia trebuie sa-i fac fata, nimic nu ma va mai opri sa traiesc acum plina de fericire intalnirea cu El, care ar putea fi barbatul vietii mele
Eneagrama este un instrument care, prin aceasta constientizare pe care ne-o aduce, ne ajuta sa ne traim mai fericiti viata zi de zi. Cei care o aplica considera ca este un sistem ce ofera o cunoastere de sine remarcabila.
Cunoasterea Eneagramei
Aceasta ne ofera si raspunsurile la intrebarile fundamentale:
Cine sunt?
o o o o
De ce nu ma simt implinit, multumit? De ce repet aceleasi greseli din nou si din nou? Cum pot sa devin mai bun? Cum pot sa devin mai eficient in munca si cum as putea sa-mi imbunatatesc relatiile?
De fapt unul din mesajele fundamentale pe care ni le ofera Eneagrama este faptul ca dezvoltarea personala si transformarea spirituala nu sunt procese diferite.
Desi Eneagrama face parte din curentul psihologiei transpersonale pentru ca este structurata pe dezvoltarea si transformarea spirituala si este un model de actualizare a Sinelui, aplicatiile practice imediate ale ei o impun in coaching, leadership, in schimbarile organizationale, managementul stresului, managementul conflictelor, practic in orice domeniu care necesita cunoasterea profunda a fiintei umane si o nevoie permanenta de a evolua si de a fi mai buni si mai eficienti in ceea ce facem.
Renuntarea la fumat
19 Ianuarie 2012
Renuntarea la fumat este o actiune personala, subiectiva si personalizata. Ceea ce functioneaza pentru unele persoane nu va functiona neaparat si pentru altele. Unii oameni se lasa de fumat usor, fara ca macar sa experimenteze simptomele de sevraj si fara a mai simti ulterior nevoia de a-si aprinde cate o tigara, iar altora le este extrem de greu, trec prin cele mai neplacute stari fizice si psihice cu putinta, se ingrasa, se reapuca de fumat si renunta la tigari periodic, gasesc aproape imposibil sa-si imagineze viata fara compania tigarilor. Ca urmare a diferentelor atat de mari intre fumatori, exista multe metode care pot fi aplicate separat sau impreuna, in functie de gradul de dependenta, personalitate si valorile fiecarui individ in parte. Astfel, exista fumatori care se lasa dintr-o data, impunandu-si pur si simplu sa nu mai aprinda vreodata o tigara. Altii reusesc eliminand obiceiul fumatului din rutina zilnica, renuntand rand pe rand la tigarile care marcheaza diversele situatii si ritualuri zilnice. Unii isi programeaza tigarile pe perioade de timp si isi impun sa nu fumeze in anumite intervale, crescand gradual intervalele in care nu isi aprind tigara. De asemenea, exista o mare varietate de substante medicamentoase,
care
se
elibereaza
pe
baza
de
reteta,
in
urma
unui
consult
medical.
Hipnoterapia este una din caile eficiente de a programa mintea subconstienta pentru a depasi adictia de nicotina. Este important in tratamentul oricarei tulburari adictive (inclusiv fumatul) utilizarea adictiei ca pe o carja psihologica si, in consecinta, trebuie gasite cauzele si factorii declansatori ai carjei. Dependenta de fumat poate fi eliminata prin sugestie, o data ce terapeutul ajunge la cauza necesitatii carjei inainte ca aceasta sa poata fi eliminata. Toata lumea are un motiv pentru care fumeaza si acesta nu este ca pur si simplu le place. Fumatul, ca orice dependenta, este o carja care protejeaza fumatorul de emotii puternice si anxietate. NLP-ul (programarea neuro-lingvistica), lucrand pe linia timpului, prin folosirea ancorelor sau activarea resurselor, detine o serie de tehnici scurte care, aplicate strategic, programeaza mintea pentru un comportament dorit ce va inlocui fumatul. Pornind de la ideea ca toti vor sa se lase de fumat, inclusiv cei care prefera sa nu recunoasca fiindca le e greu sa spuna ca nu pot, renuntarea la fumat nu este la indemana oricui. Cand o actiune se petrece zilnic, mintea o transmite inconstientului si se automatizeaza. Cu cat o actiune se repeta mai mult, in cazul de fata fumatul, mintea crede ca este nevoie de actiunea respectiva, o trece in categoria elementelor esentiale supravietuirii si nu renunta cu unul sau doua argumente cu referire la nocivitatea actiunii. Din cauza asta e dificil sa convingi pe cineva sa renunte din motive logice si rationale la fumat. Terapia sistemica se leaga de folosirea tigarii in imprejurari legate de un eveniment social: cluburi, serviciu, intalniri importante si stresante unde ceilalti fumeaza. Se vorbeste frecvent despre familia celui dependent care are un comportament de co-dependenta (reactia fata de o persoana dependenta intr-un mod care protejeaza sau previne persoana fata de consecintele consumului de tigari). Persoana dependenta si persoanele importante din viata acesteia, care au fost afectate de acest consum, incearca sa protejeze persoana si legatura acesteia cu tigarile pretinzand ca nu este nici o problema. Acest lucru pastreaza informatia critica, privind seriozitatea problemei, atat pentru persoana dependenta cat si pentru celelalte persoane importante din viata ei. Cand un membru al familiei devine dependent de tigari, ceilalti membri ai familiei tind sa reactioneze intr-un mod necorespunzator, tipic si previzibil. Pe masura ce dependenta progreseaza, membrii familiei traiesc sentimente de teama, furie, singuratate, durere, vina si rusine in masura in care intregul sistem familial incepe sa functioneze anormal. Pentru a se proteja pe ei insisi de sentimente dureroase (cum ar fi cele enumerate mai sus), fiecare membru al familiei isi dezvolta un comportament defensiv care in cele din urma devine parte a problemei. Membrii familiei persoanei dependente traiesc deseori suferinte emotionale care exprimate intrun mod nefunctional intaresc si sustin inconstient adictia. Interventia in dependenta din punct de vedere al terapiei de familie este un proces prin care efectele daunatoare, progresive si distructive ale dependentei sunt intrerupte, iar persoana dependenta este ajutata sa stopeze acest consum si sa creeze noi modalitati sanatoase de abordare a acestor probleme sau nevoi. Consilierul, impreuna cu familia sau oamenii apropiati persoanei dependente se intalnesc pentru a vorbi si a motiva persoana dependenta de a accepta o forma de ajutor specializata, de a sustine persoana dependenta si de a renunta la comportamentele care
genereaza,
sustin
sau
alimenteaza
dependenta.
Indiferent daca abordarea terapeutului este una de tip eclectic ce presupune incercarea si testarea mai multor tehnici din diverse orientari terapeutice, sau una integrativa, efectele aplicarii metodelor terapeutice nu intarzie sa apara!
De unde vine stresul?

02/05/2008 Cristian Carstoiu Managementul stresului, Sanatate Exista mai multi factori care determina starea de stres. Acestia sunt:
1. Termenele limita. Prea multe termene limita te vor face sa te focalizezi doar pe primul, pana este rezolvat. Apoi, pe urmatorul, si asa mai departe. Nimic rau in asta, dar vei fi ca un ogar care alearga fara incetare dupa iepuri. Nimic altceva nu conteaza, iar activitatile legate de alte obiective le vei lasa la o parte pentru ca nu sunt urgente. Mai putine termene limita iti permit o mai buna planificare, vei avea azi timp pentru mai multe activitati si deci mai multa flexibilitate. 2. Situatiile conflictuale. Un experiment facut pe soareci de laborator a aratat ca soarecii care stateau intr-o cusca langa o pisica mureau mult mai repede. Iar daca la servici (sau acasa) ai o relatie precum soarecele cu pisica concluzionezi tu. 3. Numarul de activitati incepute si neterminate. Nivelul de stres este proportional cu numarul de aplicatii deschise. Ati vazut cum calculatorul lucreaza mai greu daca ai prea multe ferestre deschise? La fel si creierul uman. 4. Excesele de orice fel. Stresul de la munca nu se combate cu o noapte petrecuta in club. 5. Alimentatia neadecvata. Modelul o cafea dimineata, un corn la pranz si masa principala seara nu corespunde nici pe departe nevoilor organismului.
10 strategii de combatere a stresului
Acum, daca stim de unde vine stresul, ce putem face sa il combatem? Iata cateva strategii care te pot ajuta:
1. Nu iti aglomera programul mai mult decat poti duce. Invata sa spui NU. Mereu vei avea pe cineva care vrea ceva de la tine o colega, un prieten de familie, un vecin. Refuza-i cu eleganta.
Incepe ziua cu activitatile cele mai importante si lasa spre sfarsitul zilei pe cele mai putin importante. Astfel, daca nu termini tot ce aveai de facut, lucrurile nefinalizate nu conteaza foarte mult. Nu te oferi voluntar pentru tot felul de maruntisuri. Deleaga altora activitatile consumatoare de timp si pe care si altcineva le poate face.
2. Rezolva conflictele. De multe ori oamenii se simt tensionati in prezenta altor persoane pentru ca nu comunica suficient. Daca atitudinea sau actiunile unei persoane te deranjeaza, discuta deschis acest lucru. E posibil ca celalalt nici sa nu aiba habar.
3. Nu face mai multe lucruri simultan. Tu nu esti computer sa lucrezi multitasking, oricat de mult ti-ai dori asa ceva. Apuca-te de un singur lucru, du-l pana la capat si treci apoi la urmatorul. Daca ai o activitate care necesita concentrare, izoleaza-te in asa fel incat sa ai posibilitatea sa lucrezi. Trece telefonul pe silent, incuie usa, pune-ti pe birou un afis Nu deranjati aici se lucreaza, eventual cu o pictograma sugestiva.
4. Fa pauze de relaxare. 5 minute la o ora. Daca un copil are nevoie de 10-15 minute de pauza la o ora de scoala, la fel ai si tu nevoie de relaxare. O tigara si o cafea nu inseamna pauza din punctul de vedere al organismului. Acorda-ti 5 minute in care sa nu faci nimic. Inchide ochii, lasa capul pe spate si respira adanc.
5. Fa miscare. Chiar daca nu te duci la sala, cand te duci acasa, fa cativa pasi pe jos. Nu lua liftul, urca pe scari. Dimineata fa cateva miscari de gimnastica in timp ce pazesti cafeaua sa nu dea in foc. Ia-ti un caine si plimba-l de 2-3 ori pe zi cate 15 minute.
6. Acorda-i corpului tau suficient somn. Minim 7 ore pe zi. Chiar daca e un film interesant la televizor, mai bine culca-te cu o ora mai devreme.
7. Daca faci excese de orice fel, controleaza-ti-le. Este important sa reduci starile in care organismul produce excesiv de multa adrenalina. Condu mai incet. Du-te la patinaj si nu la schi. Alege un club discret, nu o discoteca zgomotoasa. Nu depasi doua cafele pe zi.
8. Lasa lucrurile sa treaca de la sine, daca ai tendinta sa te enervezi din orice. Daca ceva te irita, intreaba-te: Maine va conta acest lucru?. Performantele tale vor scadea, pentru ca nu vei fi cu mintea la ceea ce ai de facut, vei depasi termenele limita si stresul tau se va accentua. Acasa vei fi nervos, vei dormi putin si prost, iar lipsa de odihna va creste iritabilitatea.
9. Hraneste-te corect. Vei spune probabil ca daca mananci mai mult o sa te ingrasi. Da, daca nu faci deloc miscare. Mananca ceva la prima ora, chiar daca nu ai de regula acest obicei. Nu poti pleca cu masina la drum cu rezervorul gol, nu-i asa? Tot la fel, nu poti pleca la un drum de o zi cu corpul tau, fara suficient combustibil. Seara nu manca tarziu, pentru a lasa organismul in repaus pe timpul noptii. Daca mananci mult seara, vei avea un somn agitat, iar dimineata te vei trezi obosit.
10. Ia vitamine si minerale. Cel mai probabil ai nevoie de vitamina C, grupul de vitamine B, calciu si magneziu. Nu-ti face probleme, vitaminele nu ingrasa. Atat doar ca iti vor da mai multa pofta de mancare si energie, iar doar daca nu o consumi, exista riscul sa pui ceva kilograme.
Pentru asta este necesar sa faci si putina miscare. Daca ai un stil de viata sedentar (masina, lift, scaun la birou, canapea la televizor cunosti scenariul) pentru ca nu ai suficienta energie sa mai faci ceva, schimbarea regimului alimentar si suplimentarea cu vitamine vor cere de la sine si schimbarea stilului de viata.
Cum sa atragem mai multa abundenta in viata noastra (I)

27/02/2011 Tania Tita Gandire pozitiva, Legea atractiei, Motivare, Optimizare personala
Tu esti o fiinta spirituala bogata si creatoare. Nu poti fi niciodata mai putin de atat. Iti poti frustra potentialul. Te poti identifica cu ceva care este mai putin decat ceea ce ai putea fi. Dar inauntrul tau, acum si intotdeauna, este nenascuta posibilitatea unei experiente nelimitate de stabilire interioara si bogatie exterioara, iar al tau e privilegiul de a-i da nastere. Si o vei face, daca vei putea crede. Eric Butterwoth
Bunastarea a fost intotdeauna considerata a fi un cliseu in viata noastra, un lucru de neatins, un sentiment prea minunat pentru a putea fi experimentat zilnic.
De ce?
Pentru ca multi dintre noi nu credem ca suntem destinati succesului vietii noastre. Consideram, de multe ori, ca a fi prosper si implinit nu este moral, si tocmai acest lucru ne indeparteaza si mai mult de succes. Exista atat de multe momente in viata cand gasim tot felul de scuze prin care atingerea succesului pare imposibila, tocmai pentru faptul ca suntem constienti de ce anume implica acest proces: factori precum disciplina, perseverenta, evolutia si iesirea din zona de confort.
Daca esti unul dintre acei oameni care au convingeri limitative despre ce anume poate insemna succesul si implinirea in viata noastra, iti sugerez sa stai sa te gandesti unde anume te-au condus aceste convingeri si vreau sa te asigur ca exista si alte cai mult mai bune si eficiente prin care sa atragi abundenta in viata ta. Pentru ca meriti cu adevarat sa traiesti o viata implinita si sunt convinsa ca iti doresti succesul si prosperitatea in fiecare arie a vietii tale.
Haideti sa mergem mai departe si sa vedem cum putem pune in practica cateva strategii si exercitii extrem de eficiente prin care sa inlocuim acea constiinta saraca de prosperitate cu o constiinta nelimitata de
abundenta si implinire, constiinta care ne poate asista sa atragem in viata noastra tot ceea ce visam sa experimentam.
Putere nemarginita
Pentru inceput vreau sa incepi sa crezi cu adevarat in puterea nemarginita a Universului. Vreau sa te entuziasmezi la gandul acelei vieti superbe pe care ai putea sa o traiesti cu adevarat clipa de clipa in realitatea ta. Facand acest lucru incepi sa misti anumite vibratii in Univers si sa deblochezi anumite convingeri limitative care te-au tinut sa nu reusesti pana acum, indepartandu-te si mai mult de lucrurile dorite.
Vreau sa simti cu fiecare celula a corpului acel sentiment maret care curge prin tine in momentul in care te gandesti la bunastare, la abundenta, iubire si plenitudine in viata ta. Gandeste-te doar cum ar arata viata ta si cum ti-ai desfasura o zi din viata cotidiana cand ai avea absolut tot ceea ce ti-ai putea dori. Entuziasmeaza-te, razi, bucura-te si fii recunoscator ca si cum aceste lucruri ar exista deja in realitatea ta.
Pentru ca ele chiar exista. Pentru inceput vreau sa intelegi un lucru, si anume: orice lucru pe care ti-l doresti el exista deja la nivel vibrational pentru tine, inca din momentul in care dorinta ta a fost emanata in Univers. Insa acum, tu te pregatesti pentru ca aceste lucruri sa intre si in realitatea ta fizica.
Curatenie
In primul rand, pentru a face loc lucrurilor noi in viata noastra, e indicat sa facem curatenie in cele existente deja. Sunt convinsa ca aveti o multime de lucruri vechi pe care nu le mai folositi. Stabiliti-va o zi in care sa stati sa faceti ordine printre ele. Aruncati tot ce nu va mai trebuie, hainele pe care nu le mai purtati datile unor oameni care au cu adevarat nevoie de ele si care se bucura nespus sa le poarte.
In timp ce faceti acest lucru, veti deveni mai curati, mai organizati si veti da drumul energiei sa curga. Iar cum Universului nu ii place lipsa si golul, va avea grija sa va aduca in viata voastra toate lucrurile care va sunt cu adevarat necesare pentru o viata implinita.
In continuarea articolului peste cateva zile vom afla si cateva recomandari utile pentru a atrage lucrurile visate in viata voastra.
Cum sa atragem mai multa abundenta in viata noastra (II)

01/03/2011 Tania Tita Gandire pozitiva, Legea atractiei, Motivare, Optimizare personala Iata si continuarea articolului de duminica despre abundenta.
Haideti sa vedem cateva recomandari utile.
Cumparati-va un caiet al prosperitatii in care sa scrieti zilnic tot ceea ce va doriti sa aveti in viata voastra, ca si cum ar fi deja aici, apoi recititi-le si puneti emotii pozitive si increderea ca meritati sa traiti tot ceea ce va doriti. (In acest caiet puteti chiar sa puneti in practica cateva dintre strategiile de care voi aminti mai jos prin care puteti atrage abundenta si prosperitate.)
Cumparati-va un jurnal al recunostintei in care sa va creati ziua perfecta si in care sa scrieti lucrurile pentru care sunteti recunoscator acum, in clipa prezenta, si intentiile voastre de recunostiinta pentru toate lucrurile pe care le vreti manifestate in realitatea voastra.
Multumiti pentru existenta lor si pentru manifestarea lor. Fiti recunoscatori pentru sentimentul minunat pe care vi-l da indeplinirea acestora. As vrea sa intelegeti cat de importanta este aceasta tehnica. Pentru ca atunci cand sunteti recunoscatori pentru ceva ce inca nu vedeti in viata voastra, inseamna ca aveti cu adevarat incredere ca veti dobandi acel lucru. Pe ce va concentrati, exact acel lucru/sentiment veti atrage in viata voastra.
Creati-va o afirmatie personala de abundenta pe care sa o rostiti zilnic. Simtiti sentimentul inaltator al libertatii financiare in fiecare clipa. Adaugati emotii puternice acestor afirmatii pentru ca in acest fel ele prind viata si vor ajuta la crearea si dobandirea acestor dorinte pentru voi.
Intreprindeti zilnic o actiune prin care sa va simtiti cu adevarat bogati. Nu trebuie sa cheltuiti multi bani pentru asta, insa sentimentul manifestat este imens si va atrage si mai multa abundenta in viata voastra. Ca sa ajungeti la succes, e indicat ca mai intai sa deveniti omul pregatit succesului si sa va comportati ca atare.
Creati-va 3 pusculite. Una de economii, una de investitii si inca una pentru caritate. Eu pun cate 10% din venit in fiecare dintre aceste pusculite. Va fi poate putin provocator la inceput, insa cand veti face din acest pas un
obicei, veti vedea cum veti atrage si mai multi bani catre voi. Niciodata, dar niciodata sa nu uitati de caritate. Cu cati dati mai mult, cu atat veti primi mai mult. Si daruiti cu seninatate, cu inima deschisa, stiind ca acestia se vor intoarce negresit la voi, prin cai nebanuite si multiple ale Universului.
Creati-va o declaratie a dorintelor pe domeniile vietii voastre. Poate sa fie pe financiar, relational, fizic, spiritual, absolut orice doriti sa atrageti in viata voastra. Scrieti tot ce ati vrea sa experimentati din fiecare punct de vedere, scrieti ca si cum succesul este deja in viata voastra, iar voi nu faceti decat sa confirmati acest lucru si va bucurati de tot ce traiti.
Faceti acest exercitiu cu incredere si veti avea mari surprize. Universul va incepe sa trimita catre voi surse imense de bogatie, va va trimite oportunitati si solutii noi, idei prin care puteti sa implementati toate proiectele care v-ar putea face cu adevarat prosperi. Simtiti bucuria implinirii succesului vietii voastre.
Vizualizati-va in fiecare zi viata ideala si traiti cu entuziasm si recunostinta sentimentul realizarii acesteia. Fiti bucurosi si imprastiati iubire si recunostinta pentru tot ce traiti.
Creati-va un panou de vizualizare in care sa puneti toate dorintele voastre. Cautati imagini cu tot ceea ce ati dori sa traiti. Vizualizati-le zilnic si multumiti pentru toate aceste senzatii minunate.
Eu va recomand sa va concepeti si o lista de carti prin care sa incepeti sa atrageti si mai multa abundenta in viata voastra, carti care se concentreaza pe prosperitate si evolutie personala. Cititi-le, invatati toate strategiile prezentate si incepeti sa le implementati in viata voastra. Pentru ca numai asa veti da drumul tuturor lucrurilor minunate sa va intre in viata si veti putea incepe sa va bucurati din plin de o viata cu adevarat implinita.
Va doresc succes in punerea in aplicare a acestor mici tehnici care va pot transforma cu adevarat viata! Tineti minte ca sunteti creatori de posibilitati nelimitate. Tot ceea ce va doriti, puteti avea! Fiti recunoscatori pentru aceasta putere nemarginita ce salasluieste in voi!
Atitudinea: cum sa-mi schimb radical viata (I)

02/01/2010 Cristina Miculete Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala
Of ma simt mizerabil! Toata lumea ma uraste, nu mi se intampla nimic bun in viata asta!
Te auzi? Apoi te intrebi: Cum vad viata? Care sunt principiile dupa care ma ghidez? Ce fac cand am impresia ca viata si-a intors armele impotriva mea?
Ma nemultumeste ce traiesc! Ma pierd adanc in rutina, ma gandesc ca am atatea probleme, ma gandesc ca nimeni nu ma intelege, incerc sa gasesc solutia salvatoare ca intregul curs al vietii mele sa se modifice! Vreau o minune!
Cine e vinovat cand lucrurile imi merg pe dos? Cum apreciez viata cand ma simt mizerabil? De ce ar trebui sa fiu ingaduitor daca altcineva e vinovat pentru ce mi se intampla?
Cand devii constient si responsabil de viata pe care o duci, adeseori apar intrebari in legatura cu ce experimentezi in fiecare zi. Uneori gasesti raspunsurile, alteori te pierzi in secolul vitezei, pui totul pe seama destinului crunt si a altora si starea ta generala devine una de iritare, de nemultumire continua.
Scoala, serviciul, situatia familiala si sentimentala sunt aspectele care ne influenteaza in cea mai mare masura si ma tot intrebam in urma cu cativa ani:
Ce as putea sa fac sa-mi schimb radical viata?

Bun, traiesc, iubesc, ma simt bine o zi, ma simt mai putin bine alte 10 si totusi care e secretul oamenilor care sunt mereu veseli si par rupti dintr-o cu totul alta lume? O lume unde ti se ofera, tot, unde ti se da buna dispozitie, unde zambetele nu sunt doar la loterie si unde soarele rasare si fara sa-l platesti sau sa-l mituiesti.
Stiu cum! Am sa-ti spun o poveste.
A fost odata ca niciodata un rege care domnea peste o tara prospera. Intr-o zi el a mers in excursie in niste taramauri indepartate ale regatului lui. Cand s-a intors la palat a inceput sa se planga cat de tare il dor picioarele pentru ca era prima data cand mergea intr-o excursie atat de lunga si drumul pe care a pasit era batatorit si plin de pietre. A stat putin si s-a gandit si a ordonat ca fiecare drum din palatul sau sa fie acoperit cu piele. In mod sigur asta a costat sacrificarea multor animale si o multime de bani.
Vazand asta unul dintre servitorii sai intelepti a indraznit sa-l intrebe: De ce trebuie sa cheltuiesti atatia bani, maria ta? De ce nu tai doar o bucata de piele sa-ti acoperi piciorul care te doare?
Surprins la inceput, pana la urma regele a fost de acord cu sugestia servitorului si a ordonat sa i se faca pantofi pentru el.
Morala? Uneori pentru a face ca lumea sa fie un loc in care sa traiesti fericit, mai bine te schimbi tu, iti schimbi perceptia si viziunea decat sa incerci sa schimbi lumea! Daca nu esti rege s-ar putea sa nu-ti fie usor sa faci toate modificarile in exterior pentru a te simti bine in interior.
Viata se masoara in functie de rapiditatea schimbarii, succesiunea influentelor care modifica fiinta. George Elliot
Sa nu te mai tin in suspans am sa-ti spun secretul pentru a-ti schimba viata radical.
Cum? Printr-o singura arma: atitudinea

O mare parte din viata ta implica atitudinea ta fata de tine si de altii si cum influenteaza aceasta atitudine modul in care te simti. Intelegea deplina a unei atitudini corecte poate contribui la o viata satisfacatoare si de succes.
In continuarea articolului peste cateva zile vei primi cateva idei si strategii prin care poti lucra la atitudinea ta.
Atitudinea: cum sa-mi schimb radical viata (II)
Iata si continuarea articolului de sambata.
E important sa te bucuri de viata!

Gandeste-te la toate lucrurile frumoase pe care le gazduieste aceasta calatorie numita viata. Gandeste-te si fii recunoscator ca traiesti, ca esti sanatos, ca cele mai importante nevoi in viata iti sunt satisfacute si priveste in jurul tau.
Nu ma refer la cladiri urate, la oameni tristi. Priveste natura in perfectiunea ei, priveste toate posibilitatile pe care ti le poate oferi viata si pe care tu le-ai uitat ancorat in problemele cotidiene. Cand lucrurile nu merg atat de bine poti sa apreciezi ceea ce e bun in viata ta. Distreaza-te! Fa haz de necaz pentru ca rasul elimina frustrarile. Nu e dracul atat de negru.
Fii responsabil
Tu esti responsabil pentru toata fiinta ta. Poti sa stai, sa depinzi de alti oameni, sa te faca fericit, multumit, de succes insa un lucru e sigur: nimeni nu iti cunoaste mai bi ne valentele fericirii, multumirii, succesului. Tu si numai tu poti avea grija ca nevoile sa-ti fie indeplinite.
Robert Schuller spunea adesea: Daca e sa fie, atunci totul depinde de mine.
Intr-adevar depinde de tine daca alegi sa stai sa-ti plangi de mila, in loc sa accepti fiecare lucru, fie el pozitiv sau negativ ca pe o experienta si o schimbare iminenta pentru a deveni mai intelept.
Ai putea incepe chiar acum! Ai putea sa razi de un eveniment mai putin placut din viata ta, sa gasesti ceva comic la el, in imaginatia ta, si sa-ti spui: Acum cu siguranta sunt mai intelept.
Multi avem tendinta de a acuza pe cineva pentru problemele noastre, pentru greselile noastre. Cand iti asumi fiecare greseala, o accepti si mergi mai departe zambind, invatand ceva din ea si iti castigi respectul fata de tine. Ai capabilitatea de a rezolva problemele asa ca poti merge mai departe.
Cum functioneaza sistemul asta al nostru?

Comportamentul si alegerile pe care le faci contribuie la starea ta generala. Raspunsurile emotionale si spirituale la comportamentul nostru ne produc schimbari la nivel psihic si implicit in modul in care ne simtim si
percepem lucrurile. Tu poti, esti capabil, esti inteligent si vei alege atat comportamentul cat si raspunsurile pozitive pe care le implica.
Lucreaza cu toata fiinta ta. Ce inseamna asta? O parte nu poate functiona bine decat daca intregul functioneaza bine. Gandeste-te la computerul din fata ta. Daca nu ai avea tastatura sau monitor intregul sistem nu ar mai functiona la fel. Anumite limite de utilizare ti-ar fi impuse.
E important sa-ti amintesti ca esti facut din trup, minte si suflet. Aceste 3 parti nu pot fi separate. Toate functioneaza impreuna orice ai face. Atitudinea ta trebuie sa ia in considerare intreaga ta persoana. E dificil sa te bucuri de viata daca trupul tau sau spiritul tau sunt bolnave. Ai grija de trupul tau, de mintea ta si de spiritul tau in egala masura.
Acum te las cu cateva tehnici utile cand atitudinea ta pozitiva e in pericol. Tine minte. Nu poti controla obstacolele dar iti poti controla atitudinea si asta face diferenta intre oamenii mediocri si oamenii de succes!
Asculta-te
Incepe sa dai atentie gandurilor, ideilor, credintelor tale. De fiecare data cand te gandesti la ceva negativ mai gandeste-te o data. Incearca sa gasesti ceva pozitiv in situatie.
Dormi suficient
Multi oameni nu dorm destul noaptea si ca urmare se trezesc obositi si deprimati. Fa-ti norma de somn ca sa capeti energie si sa-ti duci planurile la capat cu elan.
Gandeste in perspectiva
Daca te simti stresat sau frustrat fa un pas inapoi si priveste la scara larga. Stresul tau chiar merita? Sunt problemele tale asa de mari in comparatie cu ale celorlalti? Uneori problemele noastre isi pierd din importanta daca le privim in comparatie cu problemele care exista in lume.
Ia o pauza
Uneori singura solutie este sa te detasezi de tot. Nu conteaza daca pauza ta e o plimbare cu masina sau o excursie in Bahamas. Chiar si o plimbare in jurul blocului poate face minuni cu starea ta de spirit.
Tine minte: de fiecare data cand te gandesti la ceva alege o atitudine pozitiva. Iti va face viata mai fericita si vei avea parte de succesul pe care il vrei!
Consideratii psihologice asupra dependentei de nicotina

Revista Somatoterapia Nr. 19 /2007 Consideratii psihologice asupra dependentei de nicotina
Autor: Psih. Ada Moruzzi-Chiriac, Spitalul Clinic de Psihiatrie-Iasi ( extras din lucrarea cu acelasi titlu publicata in Buletinul de Psihiatrie Integrativa vol X, nr. 4) Dificultatea reala in renuntarea la fumat provine de fapt din dependenta de tabac, care poate avea o origine dubla: pe de o parte, o dependenta comportamentala sau gestuala, legata de repetitia gesturilor necesare si care totodata acompaniaza fumatul unei tigari, iar pe de alta parte, o dependenta farmacologica care corespunde unei nevoi de nicotina a organsimului Dependenta comportamentala O miscare sau o serie de miscari repetata de un numar foarte mare ajunge sa fie efectuata intr-o maniera automata, cum de altfel exista numeroase actiuni pe care noi le repetam de mai multe ori pe zi, dupa un ritual stabilit, cum ar fi de exempliu, a dechide sau a inchide o usa, a urca in masina, a schimba vitezele etc. Fumatul unei tigari presupune o intreaga suita de gesturi, cum ar fi: cautatul pachetului de tigari in poseta sau in buzunar, deschiderea pachetului, scoaterea tigarii, cautarea brichetei, aprinderea tigarii, inhalatul si expirul fumului, apoi stingerea tigarii in scrumiera sau aruncarea ei pe jos. Repetat de sute sau de mii de ori, acest ritual devine in intregime automat si in general scapa de constienta fumatorului. Consumul uni pachet de tigari dureaza in total cam doua- trei ore, acest comportament automat intervine automat cu alte activitati si putin cate putin se stabilesc asociatii intre a fuma si anumite imprejurari: tigara de dimineata, de obicei la CAFEA, tigara din statia de autobus, tigara cu prietenii, tigara de petrecere sau cea din fata televizorului, etc. Ori de cate ori apar circumstantele in care fumatorul isi aprinde in mod obisnuit o tigara, se declanseaza automat un proces care conduce la fumatul unei tigari noi, indiferent daca fumatorul simte sau nu nevoia de tutun la momentul repectiv sau chiar daca s-a hotarat sa nu mai fumeze . Renuntarea la fumat presupune constientizarea acestor automatisme, precum si ruperea legaturii dintre tigara si inprejurarile in care se aprinde tigara, precum si a legaturii cu placerea asociata. Dependenta comportamentala este legata de cantitatea de tigara consumata, de vechimea fumatului, precum si de motivele legate de acesta. Dependenta psihologica este si ea prezenta la orice fumator. La aceasta dependenta comportamentala si psihologica se poate asocia si dependenta fizica, farmacologica. Dependenta farmacologica Nevoia de nicotina a organismului este legata de actiunile acestei substante asupra sistemului nervos central. Aceasta nevoie nu apare la primele experiente, c idoar la persoanele care fumeaza in mod regulat si presupune declansarea unor mecansime similare celor care stau la baza unor comportamente vitale, cum ar fi nevoia de hrana sau apa. Foame si setea sunt de fapt senzatii care semnalizeaza o nevoie a organismlui la care individul raspunde consumand alimente sau lichide, ceea ce determina o scadere pana la disparitia acestei nevoi, urmata de senzatia de satietate. Nevoia de nicotina parcurge acelasi circuit: primul fum este intotdeauna tras cu placere, apoi placerea scade treptat, iar cand tigara se apropie de filtru, acesta este de obicei aruncat fara regrete. Ca si foamea, nevoia de nicotina este un fenomen ciclic; daca din anumite motive nu putem manca la ora la care suntem obisnuiti, senzatia de foame dispare dupa un anumit timp; in schimb, satifacerea nevoii de nicotina duce la exacerbarea ei si implicit la aparitia unui sindrom de sevraj. Pentru fumatori, aceste simptome de sevraj se manifesta prin iritabilitate, anxietate, dificultati de concentrare a atentiei, oboseala, tulburari de somn, cresterea poftei de mancare si implicit, cresterea in greuitate. Aceasta dependenta fizica, ale carei mecanisme sunt comparabile cu cele legate de dependenta de alcool, heroina si alte substante, este principala cauza de esec in
tentativele de renuntare la fumat. Intensitatea acestei dependente fizice variaza de la un fumator la alti;. Pentru a detrermina gradul acestei dependente exista dozajele biologice efectuate sub control medical sau aplicarea unor teste speciale Renuntarea la fumat presupune o o perioada preparatorie , in special pe plan psihologic. Primul ar fi satisfactia imediata pe care viitorul ex-fumator o resimte dupa ce a petrecut o zi sau doua fara tigari. Nevoia de a fuma creste in primele zile, dupa care scade in intensitate. In cazul in care se opteaza pentru scaderea treptata a numarului de tigari, tensiunea care in mod obisnuit apare si care la inceput este neglijabila, creste rapid, pe masura ce scade numarul de tigari. Reducerea numarului de tigari, nu este deci, o metoda garantata. Atunci cand motivatia nu este prea puternica, iar fumatorul nu reuseste singur sa renunte la fumat, se poate apela la ajutor psihologic in cadrul psihoterapiei individuale sau de grup.
Dependenta de tutun si terapia de deconditionare

A renunta la identitatea de fumator este un proces complex de deconditionare, care necesita parcurgerea catorva etape bine definite. Declicul, acest mult asteptat moment, poate aparea brusc. In realitate acest moment este rezultatul unui proces lent de maturizare psihologica. In cartea sa consacrata deconditionarii tabacice, Yves Rquna, medic acupuncturist, descrie cele trei faze prin care trece un fumator. Prima, perioada albastra, este faza de debut cand persoana incepe sa fumeze si pe parcursul careia aceasta apreciaza in mod nediferentiat orice tip de tigara. Vine apoi momentul in care apar primele semne neplacute ale tabagismului: pielea isi schimba aspectul devenind mai terna si fara
stralucire, corpul oboseste mai repede, iar consumatorul se plange de miros si de pretul tigarilor. Ideea de a se lasa de fumat apare deja in mintea fumatorului, dar acesta trece la punerea ei in aplicare, din obisnuinta si neglijenta. Aceasta este a doua faza, faza gri. Si, in sfarsit, apare declicul: este asa-numita perioada curcubeu, in care adictia tabacica osteneste, iar fumatul nu mai produce nici o placere. In acest moment, fumatorul este pregatit sa se desprinda de dependenta sa. Si chiar daca pot trece luni, ani sau decenii pana cand acest declic sa se produca, procesul ramane acelasi. Inainte insa de a demara procesul de deconditionare tabacica sunt necesare cateva clarificari. 1. In primul rand, trebuie sa facem o examinare onesta a relatiei noastre cu tigara. De ce ne-am apucat de fumat? In ce circumstante? Vom constata, de exemplu ca tigara este un element care ne intregeste, in mod iluzoriu desigur, personalitatea, fiind in stransa legatura cu imaginea de sine, ne spune psihanalistul francez Pascale Chapaux-Morelli. Sa nu uitam ca multe persoane s-au apucat de fumat la vremea cand tigara facea parte din recuzita starurilor de cinema de la Hollywood, distribuite in roluri pozitive. Viitorii fumatori se identificau astfel, atat cu marii actori, cat si cu personajele pozitive pe care le inchipuiau pe marile ecrane. 2. In al doilea rand, tigara poate constitui o protectie fata de cei din jur. Cum? Unele persoane pur si simplu nu stiu ce sa faca cu propriul corp (mai ales cu mainile) atunci cand se afla intr-o companie. Aceasta reactie le este proprie in special persoanelor timide. In acest context tigara joaca un rol protector vis-a-vis de persoanele din jur, subliniaza acelasi psihanalist. In aceasta situatie, este necesar ca fumatorul sa ia in considerare un alt raport gestual, respectiv sa investeasca intr-un alt obiect, de exemplu un stilou, cu acelasi rol protectiv in relatia lui cu mediul social inconjurator. 3. Tabagismul poate ascunde o teama inconstienta de vid interior si de plictiseala, doua componente ale unui debut depresiv. In consecinta, este important sa ne construim strategii pentru a ne imbogati si a reda culorile propriei existente. Astfel, este necesar sa descoperim noi zone de interes, sa ne largim reteaua relationala, modificandu-ne concomitent vechile obiceiuri, astfel incat sa ne rupem din rutina care ne poate provoca necazuri. 4. Trebuie sa ne identificam rezistentele. Multe din temerile fumatorilor sunt comune tuturor. Ca spre exemplu, teama de obezitate. Este dovedit ca, in afara de proprietatile sale anorectice, tigara constituie o cheltuiala de energie suplimentara. De aici vine surplusul de kilograme de care beneficiaza proaspetii nefumatori. Aceasta este o realitate statistica care poate fi corectata printro dieta corespunzatoare si o intensificare a exercitiilor fizice. Dar cum impacam imaginea de sine cu surplusul de kilograme? Simplu, ne raspunde psihanalistul; trebuie sa ne impacam cu ideea ca aceste cateva kilograme sunt inevitabile si neam putea impaca mai usor cu ele daca le putem transforma in masa musculara cu ajutorul exercitiilor fizice. 5. Trebuie sa ne informam corect asupra starii de sevraj. Este preferabil sa stim de la bun
inceput cu ce ne vom confrunta, pentru a trece mai usor peste momentele mai dificile. Renuntarea la fumat provoaca turbulente atat fizice cat si psihice legate de suprimare nicotinei si de dezintoxicarea de aditivii chimici pe care tigara ii contine. Aceste efecte pot fi: tuse, migrene, vertijuri, probleme digestive, oboseala accentuata. Lista inconvenientelor pe care organismul trebuie sa le suporte pe perioada sevrajului este lunga. Mai putem adauga aici insomniile, tulburarile de concentrare, iritabilitate, anxietate difuza, pana la debutul unui episode depresiv. Si daca tentativa de suprimare a tigarilor nu este prima, se poate spune ca organismul este deja informat asupra inconvenientelor care apar la absenta nicotinei. Acesta este momentul in care pentru a anticipa care vor fi simptomele cele mai neplavute si greu de suportat si sa gasim solutii pentru a le remedia si a le face mai suportabile. De exemplu, in caz de nervozitate, nu ezitati sa apelati la acupunctura sau exercitii yoga. Pentru a preveni tulburarile digestive, apelati din timp la medicina naturista sau la un phitoterapeut, care vor sti sa corijeze aceste tulburari fiziologice cu ajutorul plantelor. Aceste demersuri trebuie planificate din timp, pentru a scurta perioada de sevraj. 6. Verificati-va motivatia si incepeti prin a reduce consumul de tigari. Sunt multe ocaziile prin care va veti putea testa vointa si motivatia. Impingeti cat mai departe ora primei tigari; fumati tigarile pe jumatate; abtineti-va sa aprindeti tigara la iesirea din metrou sau in statia de autobuz; rarity consumul de cafea pentru a nu fi tentat sa aprindeti o tigara. Si exemplele pot continua. Ganditi-va la tigari ca la ceva dezagreabil. Acest gen de reflectie reprezinta o etapa foarte importanta in procesul de deconditionare tabacica. Jucati-va de-a omul pe care il deranjeaza fumul de tigara. Pana la urma, ideea va intra in subconstient, iar acesta va va dirija mai departe pe drumul deconditionarii.
Angela Cojocaru Psiholog medicina muncii, consilier psihologic
Vointa si cuvintele
25/09/2011 Adrian Popescu Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica, Psihologie Vointa reflecta obstacolul care se interpune in calea atingerii scopului propus. Din punct de vedere psihologic, obstacolul nu se identifica nici cu un obiect sau fenomen al realitatii si nici cu rezistenta interna resimtita de om in desfasurarea unei activitati, ci reprezinta o confruntare intre posibilitatile omului si conditiile obiective ale acelei activitati.
Cel mai adesea folosim cuvantul pentru a ne imprastia emotiile noastre otravite, pentru a ne exprima furia, gelozia, invidia sau ura. Cuvantul e cel mai pretios si mai puternic pe care il are umanitatea, dar noi il folosim si impotriva noastra. Dintre toate armele de distrugere pe care le-a inventat omul, cea mai teribila si mai puternica este cuvantul nepotrivit care poate sa distruga fara sa lase urme. Noi ne atacam in permanenta prin cuvinte si ne omoram unul pe altul in mod sistematic, de multe ori fara sa ne dam seama de acest lucru.
Cuvintele care traumatizeaza

Aceasta practica a devenit cea mai rea dintre toate formele de magie si a fost numita barfa. Barfa, desi pare atat de inofensiva, ne altereaza si scurteaza viata, ne distruge fizic si spiritual, fiindca in permanenta ne
ruineaza sufletul si trupul. Cu totii am invatat cum sa barfim acceptand barfa altora, socotind ca aceasta este o modalitate normala de comunicare. Barfa a devenit o forma curenta de comunicare in societatea umana. Barfa si gandurile urate pe care le genereaza reprezinta un frecvent traumatism aplicat omului la care ne-am gandit.
De cele mai multe ori noi cream o otrava emotionala proprie prin folosirea unor cuvinte ca: sunt gras, imbatranesc, imi cade parul, sunt prost, nu voi fi niciodata perfect, nu voi reusi etc. Astfel, noi materializam aceste cuvinte in realitatea noastra sau mai bine zis impotriva noastra. De aceea, important este sa intelegem ce este cuvantul si ce putere are el.
Intreaga lume poate sa barfeasca in legatura cu noi, insa daca noi nu punem la suflet, nu dam crezare, vom deveni imuni la barfe. Daca cineva ne trimite in mod intentionat o emotie otravita, dar noi nu o luam la modul personal, ea nu ne va afecta.
Cand omul nu accepta emotia otravita aceasta se intoarce asupra celui care a trimis-o si-l afecteaza direct. Gandul si cuvantul pun in miscare vibratiile ce se propaga in cercuri din ce in ce mai mari, pana ce imbratiseaza intregul univers, dupa care ele se intorc la noi tot atat de sigur ca atunci cand le-am emis. Gandul e o energie pura, care nu moare niciodata. Sa ne ferim mintea de gandurile rele despre ceilalti si sa ne asumam intreaga responsabilitate asupra sentimentelor, gandurilor si cuvintelor noastre.
In cuvinte se afla puterea si energia create de gandire

In ziua in care omul va intelege ca are puterea de a-si schimba viata prin cuvintele create de gandurile lui, atinge maturitatea. Gandurile si cuvintele sunt niste transmisii energetice care in functie de incarcatura lor, adica de frecventa lor joasa sau inalta, ne pot face rau sau bine.
Cuvintele de vibratie joasa

Cu cat vibratia cuvintelor e mai joasa cu atat fiinta care se manifesta astfel dovedeste ca e un spirit involuat, un om de vibratie joasa. O vibratie joasa inseamna o functionare la nivel coborat a celui care o are. Vibratia joasa se recunoaste dupa starea pe care ti-o da: de tensiune, de teama, de boala, de nemultumire, de nefericire. Omul devine astfel o victima sigura a energiilor de vibratie joasa pe care le emite.
Cei mai multi oameni nu fac decat sa critice si sa blesteme pe cei care ii guverneaza. Sub influenta acestor ganduri negative si rau facatoare guvernantii sunt impinsi sa ia decizii gresite pentru tara si greselile lor
cad asupra intregului popor. Iata deci ce forta distructiva se poate realiza cand oamenii gandesc negativ, in mod colectiv, la o anumita persoana.
Sa binecuvantam pe marii initiati care emit in permenenta vibratii mentale pozitive prin care salveaza omenirea de la autodistrugere. Toate cuvintele pe care le rostim sau gandim creeaza realitatea noastra, se materializeaza. Gandurile sunt ca niste fiinte vii pentru ca ele poarta in univers informatia furnizata de noi insine. Ele reprezinta cea mai vie si subtila forta a omului.
Orice fraza e formata din cuvinte, constituind o grupare informational-energetica, asemenea unui organism viu care traduce in fapt informatia persoanei careia i-a fost adresata fraza. Ea nu primeste mesajul asa cum il concepem noi, ci sub forma unei energii pe care o decodifica in felul sau propriu.
Cuvantul rostit are o mare putere intrucat ii dam energie din corpul nostru ca sa-l facem sa lucreze. De aceea, trebuie ca mai intai sa alegem cuvintele si apoi sa le dam putere. Gandul poate fi forta dinamizatoare din spatele cuvantului rostit si astfel ii dam putere. A te teme de cuvintele negative auzite la altii despre tine inseamna a le spori energiile si astfel influenta lor negativa asupra ta va creste.
Efectul de bumerag
Orice cuvant negativ adresat unui om reprezinta un atac energetic asupra lui, cu efect de bumerang, amplificat si asupra noastra. Efectul gandurilor si cuvintelor noastre bune sau rele revin la noi cu siguranta cu care le-am emis in mod amplificat. Cand esti lovit cu vorba doare mai mult decat daca esti lovit cu mana sau cu piciorul.
De fapt, orice cuvant sau gand bun sau rau poarta in el informatii ce duc la energiile pe care le formeaza. Acolo unde se duce atentia se duce si energia. Important e ca energia si informatiile trimise sa fie pozitive.
Sinceritatea este cheia

Sa cauti sa exprimi mereu, prin cuvant, numai ceea ce simti si crezi din tot sufletul ca este adevarat. Sa alegi sa faci numai ceea ce este in deplin acord cu idealul tau. Sa fii tu insuti in tot ce gandesti, afirmi si intreprinzi.
Iar ca sa ajungi la asta, trebuie sa cauti permanent sa te cunosti pe tine insati/insuti, sa-ti clarifici idealul, sa renunti la ideile inutile si daunatoare, la obiceiurile mai putin bune. Cu alte cuvinte sa devii mereu mai intelept.
Este cea mai mare realizare a vietii unui om pe care o poate comunica apoi si celor din jur, chiar fara cuvinte, numai prin ceea ce este.
Asa cum exista cuvinte de vibratie joasa sau toxice asa exista si oameni toxici. Eu imi fac un scop din a ma intalni cu oameni pozitivi, de la care am ce sa invat si la fel de important ma feresc de cei cu atitudine negativa.
De asemenea, imi propun sa ma indepartez de situatiile toxice. Nu vad niciun motiv pentru care m-as infecta cu energie otravitoare. Printre aceste situatii as preciza: cearta, barfa, egoismul si situatiile de tip victima. As mai adauga privitul la emisiunile de televiziune fara sens, doar daca le folosesti ca pe un mijloc de relaxare si nu ca pe o principala forma de divertisment sau obisnuita dupa ce ai venit de la serviciu.
10 SFATURI SA VA DESCURAJATI COPILUL SA FUMEZE

Studiile statistice realizate recent au relevat faptul ca media de varsta la care copii se apuca de fumat alterneaza in jurul varstei de 13 ani. Tocmai de aceea este bine sa constientizati faptul ca nu este niciodata prea devreme sa dicutati cu el in privinta efectelor nocive ale fumatului, precum si sa va transformati voi insiva intr-un exemplu pozitiv in aceasta privinta. Cu toate acestea multi dintre parinti, si asta cu atat mai mult cu cat este vorba despre parinti fumatori, considera ca demersuleste destul de dificil de concretizat. In intampinarea tuturor acestor probleme specialistii va propun 10 pasi eficienti pentru a va ajuta sa stabiliti o metoda cat mai buna de insufla copilului dumneavoastra reticenta fata de tigari. 1. Fiti dumneavoastra primul exemplu din viata copilului Este foarte important sa constientizati faptul ca inca din primii ani de viata copilul dumneavoastra invata imitand tot ceea ce vede in jur. Studiile au demonstrat faptul ca daca parinti sunt fumatori sansele ca si copii acestora sa se indrepe, mai devreme sau mai tarziu, spre acest viciu sunt sporite considerabil. Prin urmare, este bine sa incercati sa va lasati de fumat inca inainte de venirea pe lume a copilului, iar daca demersul vi se pare prea greu, explicati-i copilului dumneavoastra faptul ca tigarile nu reprezinta o alternativa. Mai mult decat atat, amintiti-va sa nu fumati in prezenta acestuia si nici sa nu lasati tigarile sau scrumiera la indemana lui, astfel incat sa eliminati tentatia de a-si aprinde pe ascuns o tigara. Deasemenea comunicare este un factor important in aceasta situatie, si prin urmare este bine sa ii expuneti copilului cat de greu este sa va lasati de fumat, precum si sa va exprimati regretul cu privire la faptul ca ati luat calea acestui viciu. 2. Informati-va in privinta efectelor nocive ale tigarilor asupra organismului Este foarte important pentru educatia copilului dumneavoastra este sa fiti dumneavoastra insiva foarte bine informati cu privire la efectele nocive pe care tigarile le pot avea asupra organismului uman. Astfel, veti putea sa ii expuneti si acestuia gradul de risc la care este supus daca va alege sa inceapa sa fumeze. Un lucru foarte important insa este ca aceste discutii sa nu se poarte pe un ton autoritar, ci dimpotriva sa ia forma unor discutii libere si deschise. 3.Feriti-va copilul cat mai mult de contactul cu fumul de tigara sau cu persoanele care fumeaza Feriti-va copilul cat de mult posibil de contactul cu fumul de tigara sau cu persoanele care fumeaza, nu numai pentru exemplul negativ pe care il pot oferi, ci si pentru sanatatea acestuia. Astfel, in momentul aprinderii unei tigari in atmosfera sunt eliberate aproximativ 4000 de substante nocive, ceea ce face ca fumatorii pasivi sa fie mult mai predispusi la dezvoltarea anumitor conditii medicale, precum cancerul pulmonar. In acest sens este recomandat sa interziceti fumatul in casa sau in masina.
4. Induceti-i copilului dumneavoastra dorinta de independenta Este recomandat ca, inca de la varste fragede, copilului dumneavoastra sa i se ofere sansa sa isi manifeste independenta. Astfel, in timp, puteti sa ii prezentati dependenta de tigari ca pe o subminare a libertatii de sine, ca pe o forma de conditionare a starii de sine si a functionarii organismului in parametrii normali. Mau mult decat atat, dezvoltand inca din copilarie o gandire autonoma, ajuns la varsta adolescentei, copilul dumneavoastra va putea sa reziste presiunilor impuse de cercul de prieteni. 5. Expuneti-i copilului dumneavoastra dezavantajele financiare ale dependentei de tigari Pentru indeplinirea cu succes a acestui demers nu este nevoie decat sa faceti un calcul estimativ al banilor care va trebui sa ii cheltuie lunar, sau chiar anual pentru a-si cumpara tigari, precum si sa ii prezentati o lista a lucrurilor pe care le poate achizitiona in limita acestei sume. 6. Discutati deschis despre spoturile publicitare care implica tigari Specialistii recomanda sa purtati discutii cat mai deschise, si bineinteles adaptate nivelului de varsta a copilului dumneavoastra, legat de spoturile publicitare la diferite marci de tigari. Acest lucru este cu atat mai important cu cat copilul dumneavoastra are o varsta inca frageda, si prin urmare procesul de invatare se face prin imitarea lumii inconjuratoare. 7. Apelati la ajutorul fratilor mai mari Este bine sa mentineti un control strict si totusi subtil asupra fratilor mai mari astfel incat, pe de o parte acestia sa nu se simta neglijati, si pe de alta parte pentru fi siguri ca ei insisi nu au laut calea tabacului. In plus, datorita apropierii de varsta fratele sau sora mai mare pot constitui un exemplu esential pentru copilul dumneavoastra. Astfel, este indicat chiar sa aplelati la ajutorul fratilor mai mari in aceasta privinta, si asta cu atat mai mult cu cat acestia, la randul lor vor simti ca le acordati atata incredere, incat sa participe activ la educatia fratiorului mai mic. 8. Propuneti activitati antifumat conducerii scolii pe care o urmeaza copilul dumneavoastra Trebuie sa intelegeti faptul ca scoala joaca un rol esential in dezvoltarea copilului dumneavoastra, si prin urmare este foarte important ca acesta sa fie implicat in diverse activitati antifumat inca de la varste cat mai mici. Pentru aceasta, specialistii va sfatuiesc sa va implicati activ in activitatile extrascolare organizate de unitatea de invatamant la care copilul dumneavoastra este inscris. Acest lucru poate sa se concretizeze prin propuneri, sau chiar sa fiti dumneavoastra organizatorul alaturi de alti parinti. 9. Nu va lasati copilul sa se joace cu jucarii sub forma de tigari Cand sunt mici copii reusesc sa transforme orice obiect din preajma lor intr-o jucarie. Mai mult decat atat pe piata pot fi gasite in prezent jucari sub forma de tigara sau scrumiere, astfel incat acestea sa se apropie cat mai mult de lumea adultilor. Ceea ce trebuie sa inteleaga fiecare parinte este faptul ca a-i cumpara copilului o astfel de jucarie, achivaleaza cu a-i pune in mana o tigara aprinsa. 10 Alegeti locurile publice in care nu se fumeaza Incercati ca in momentul in care iesiti sa luati masa la un restaurant sau pur si simplu sa va recreati alaturi de familie la o terasa, sa alegeti locurile unde nu se fumeaza. In primul rand, un mediu in care este prezent fumul de tigara poate fi extrem de nociv pentru sanatatea copilului dumneavoastra, si in acelasi timp, si in plus poate constitui un exemplu negativ pentru acesta.
Deconditionare
Procedeu destinat sa suprime o conditionare, prin asocierea acesteia cu provocarea repetata la pacient a unor senzatii dezagreabile sau a unor perturbari. Se utilizeaza in acest scop diferiti agenti fizici sau chimici.
Cum te impiedica invidia sa obtii ceti doresti

07/08/2011 Iulia Bertea Inteligenta emotionala, Optimizare personala Uitandu-ma in jur, constat ca putini oameni pot spune ca au tot ce-si doresc. Unii au un serviciu bine platit dar nu-si gasesc un partener de viata, altii sunt fericiti in dragoste dar tocmai au fost concediati, unii se imbolnavesc exact cand le merge mai bine si asa mai departe.
Poate este o lege universala care se asigura ca nu avem tot timpul tot ce ne dorim tocmai ca sa nu ne plafonam (din punct de vedere profesional, spiritual etc.) si ca sa invatam sa apreciem lucrurile bune pe care le avem. Nu stiu daca aceasta este explicatia, dar ceea ce stiu este ca reactia cea mai raspandita cand vedem ca altcineva are ceea vrem noi este invidia.
Daca ar fi o boala, invidia s-ar putea numi comparationita cronica.
De ce? Pentru ca, in esenta, ceea ce
facem este sa comparam mereu ce avem (sau, mai degraba, ce ne lipseste noua) cu ceea ce au altii si sa constatam cu amaraciune, tristete sau furie ca altii au mai mult, mai bun, mai mare, mai rapid etc.
Legea atractiei
Insa nu realizam ca, in momentul in care functionam pe frecventa joasa a invidiei, ceea ce transmitem fara sa vrem subconstientului nostru este ca tocmai acel lucru pe care ni-l dorim este rau si, in consecinta, ne indepartam tot mai tare de el.
Sa dau cateva exemple. Iti doresti mult o relatie de dragoste, dar te irita cand vezi doi indragostiti fericiti care se manifesta exagerat in public (sau, cel putin, asa ti se pare tie). Vrei sa renunti la serviciu si sa devii antreprenor, dar ii privesti cu resentimente pe cei care au reusit, spunandu-ti ca ei sunt mult mai putin capabili, destepti si creativi decat tine. Urmaresti un anume tip de job, dar esti de parere ca acesta se poate obtine numai cu pile sau prin prostitutie fizica sau intelectuala sigur asa a facut cel sau cea care l-a obtinut!
Numai tie ti se intampla

Si te mai intrebi de ce nu intalnesti marea dragoste sau de ce nu ai reusita profesionala mult-visata? Normal ca nu ai succes daca te enerveaza sau te infurie sa vezi acel succes la altii! Acesta este echivalentul cu a-
ti propune sa alergi la un maraton si a te lega cu o sfoara de calorifer chiar inainte sa iesi din casa evident ca te vei impiedica si nu vei putea pleca de pe loc.
Invidia este obstacolul tacut, sabotorul invizibil care nu te lasa sa vibrezi pe frecventa inalta a satisfactiei si recunostintei.
Ce poti face ca sa schimbi acest lucru?

Bucura-te pentru implinirile celorlalti. Felicita-i din inima si recunoaste-le meritele. Binecuvanteaza-i pe cei indragostiti. Apreciaza-i pe cei care si-au implinit un vis si ureaza-le succes pe mai departe. Urmareste-i cu admiratie pe cei care au ce nu ai tu, invata ceva de la ei, vezi ce au facut bine si fa si tu la fel. Pastreaza mereu in suflet bucuria sincera pentru cei care au succes si credinta ca, daca altii au reusit, poti si tu.
Nu spun ca, din secunda cand te vei bucura pentru ceilalti, toate problemele tale se vor rezolva si tot ce iti doresti iti va cadea in poala. Nu spun nici ca poti controla si evita toate perioadele grele daca acestea sunt predestinate, atrase sau simple coincidente este o cu totul alta discutie.
Insa spun ca, in general, gandurile si emotiile tale determina ceea ce astepti de la viata. Daca te astepti la lucruri rele si crezi ca altii au succes in mod nemeritat, atunci vei alege mereu situatii sau oameni care sa iti confirme ca tu nu poti reusi, ca tie nu ti se intampla niciodata nimic bun, ca numai altii noroc. O mica, mica, schimbare de perceptie poate sa schimbe mult in bine circumstantele de viata pe care le creezi.
Daca nu merge, fa ceva diferit!

14/06/2011 Mihaela Ilie Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica, Psihologie
Ne trezim adesea in starea de disconfort si cu toate astea suntem blocati(e), paralizati(e) in aceasta stare. Vi sa intamplat vreodata sa ascultati muzica si sa va simtiti excelent si la un moment dat sa inceapa o melodie care nu va place si va face chiar rau auzind-o? In situatia asta exista mai multe optiuni: sa ascultati in continuare sau sa schimbati/opriti melodia sau orice altceva care are sens pentru fiecare dintre noi.
Cam asa se intampla si in viata, ajungem in situatii care nu ne plac, ne fac rau, nu merg si desi avem la indemana butonul care poate schimba ceva, adesea nu-l folosim. Si daca l-am folosi
Ce am putea face daca am avea la indemana o stiinta a fericirii? Raspunsul pe care l-am primi de la oamenii de stiinta care au avut o preocupare continua pentru asta, ar putea fi:
o o
fiti mai optimisti(te) si dezvoltati-va mai mult abilitatile de a fi optimisti(te); exersati obiceiul de a fi recunoscator(re) (ne face mai constienti de ce anume avem deja in viata noastra);
o o
socializati cat mai mult si dezvoltati cat mai multe relatii semnificative; veniti in ajutorul celorlati si stabiliti-va scopuri care depasesc binele personal.
Stiinta fericirii
Ati putea avea mai mult acces la aceasta stiinta a fericirii daca Va redescoperiti energia:
identificand acele activitati pe care le faceti cu placere si va energizeaza chiar daca presupun mult efort;
o o
afland ce va face sa va simtiti plini de viata si increzatori; rememorand acele situatii in care v-ati simtit minunat.
Va lasati fascinati(te):
o o
urmarind ce va capteaza atentia si va prinde ca intr-o vraja; fiind atenti(te) la ce visati cu ochii deschisi;
urmarind acele lucruri/activitati la care va intoarceti cu drag de fiecare data cand va faceti un pic de timp.
Cautati modele raspunzand la intrebarile:
o o
cine sunt oamenii pe care ii admir? cine sau ce reprezinta surse de inspiratie pentru mine?
Verificati daca simtiti ca sunteti in locul potrivit identificand:
o o o
care sunt situatiile in care simtiti ca ati fost nascuti sa fiti; in ce context va simtiti autentici si va comportati absolut natural; unde aveti sentimentul ca nimic nu trebuie schimbat si este perfect exact asa cum e.
De fiecare data cand strada pe care va aflati nu va mai place amintiti-va sa cotiti pe o alee sau o alta strada care va duce acolo unde doriti de fapt. Enjoy your trip!
Tu stii sa ierti? Eu nu! (II)
01/06/2011 Sergiu Tamas Inteligenta emotionala, Optimizare psihologica, Relatii
V-am promis si continuarea articolului despre iertare.
Cum sa iertam cu adevarat pe cineva?

Pentru a invata sa iertam si sa uitam, avem nevoie sa trecem printr-un proces. Un proces presupune sa urmam cativa pasi.
1. Examineaza-ti furia
Acorda-ti timp pentru a intelege propria furie. E usor sa spui Il/o urasc! sau Ma scoate din sarite! dar de cele mai multe ori adevaratul motiv al furiei pe care o resimtim fata de o persoana nu ne este cunoscut.
De ce te enerveaza aceasta persoana? De ce te infurii cand il vezi pe seful tau? De ce-ti sare mustarul cand sotia ta parcheaza aiurea? Motivul pentru care e important sa identifici cauza reala a furiei pe care o resimti este ca abia atunci poti sa cauti solutii viabile.
Nu functioneaza mereu, dar nu uita ca singura modalitate de a schimba ceva intr-o persoana, de a lasa un impact real asupra unei persoane, este iubind-o, apreciind-o si descoperind continuu partile bune ale acestei fiinte. Bineinteles ca-ti va lua timp, dar macar incearca!
2. Da sansa celui care ti-a facut rau sa-si prezinte scuzele

Pentru ca nu ne place sa parem vulnerabili si pentru ca oricum persoana respectiva nu mai merita atentia noastra, ii respingem apelurile, evitam sa-i mai vorbim, ba chiar spunem lucruri dure ca sa ne asiguram ca nu ne va mai cauta. Lasand la o parte faptul ca in acest moment esti extrem de suparat si ca nu vrei sa mai auzi de persoana respectiva, acorda-i o sansa, sa-l poti ierta dupa ce te mai calmezi. Daca nu-i vei accepta scuzele, furia ta se va transforma intr-o amaraciune de care cu greu vei mai scapa.
3. Asculta-i explicatia
S-ar putea sa descoperi ca situatia nu merita toata durerea pe care o transpui catre celalalt. S-ar putea sa se clarifice unele neintelegeri sau diferente de perceptie. Intreaba orice crezi ca ar putea ajuta la clarificarea situatiei.
4. Reflecteaza asupra compasiunii
Imagineaza-ti antagonistul tau ca pe un copil. Cum e viata lui? De ce actioneaza in asa fel incat ii raneste pe cei din jur? Daca poti sa gasesti un mic loc pentru compasiune si intelegere, s-ar putea sa incepi sa-l vezi ca pe o victima a circumstantelor si sa gasesti liniste pentru tot ce ti-a facut.
In cultura budista se spune ca cel care face rau este cel mai nefericit dintre toti. Dalai Lama de exemplu spune ca nu trebuie in mod necesar sa te imprietenesti cu cel care te-a ranit sau ca ar trebui sa nu te protejezi de atacurile sale dar, daca poti gasi un loc in care sa ii doresti vindecarea, vei gasi propria vindecare.
5. Aminteste-ti ca toti oamenii fac greseli

Oamenii, inclusiv tu insuti, fac greseli, nu uita aceste lucru. Incearca sa te pui in papucii celui care te-a ranit si intreaba-te: daca ai fi gresit astfel cuiva ai vrea sa fii iertat?
6. Alunga resentimentele
In cartea Follow your heart, Andrew Mathews vorbeste despre cum cream noi reguli dupa care ar trebui sa se comporte ceilalti. Daca nu se comporta asa cum am decis noi, ii consideram vinovati si le purtam ranchiuna.
Dar asta nu schimba cu nimic situatia. Mathews face o analogie interesanta: daca un pescarus iti lasa un norocel pe cap, ii porti pica? Sau te superi pe vreme atu nci cand ploua? Pai si atunci de ce porti pica oamenilor? Daca vinovatul a gresit sau nu, e istorie. Intrebarea e Vrei sa ai o viata sanatoasa sau nu? lasa furia deoparte pentru propriul tau bine!
7. Acorda-ti timp sa te refaci

Iertarea nu este un buton pe care apesi si gata. Iar cand rana e adanca ai nevoie de mai mult timp, dupa principiul timpul vindeca toate ranile. Poti sa-i spui persoanei ca i-ai acceptat scuzele dar ca vei mai avea nevoie de ceva timp sa treci peste.
8. Lasa-te imbarbatat de iubirea si atentia celor din jur

Nu-i alunga pe cei care vor sa-ti fie alaturi. Accepta ajutorul lor.
9. Scrie
Incepe un jurnal in care sa iei in considerare aceste sugestii si scrie raspunsurile tale la urmatoarele intrebari: Cum voi ierta? Ce voi castiga daca iert? Ce este bine in toata treaba asta? Ce am invatat? In ce fel viata mea va fi mai buna daca iert?
Problema cu faptul ca nu iertam: cei mai multi dintre noi avem cel putin o persoana pe care nu o iertam, dintr-un motiv sau altul. De ce ne agatam de furie? Radacina este faptul ca vrem sa o/il facem sa sufere, asa cum am patit si noi.
Problema cu aceasta strategie e ca nu-l va rani pe cel catre care e directionata furia. Ne va rani tot pe noi. Gandeste-te putin! Poti sa fii fericit cand esti furios si suparat? Nu ai observat ca in momentul in care esti suparat aduni toate belelele? Deci cum scapi de furie si de suparare? Iarta! Ce ai de pierdut? Poate doar liniste si pace.
3.
Psihoterapia cognitiv-comportamental
3.1. Definiie i caracterizare general
Terapia cognitiv-comportamental reprezint un ansamblu de tehnici bazate pe teoriile nvrii i pe descoperirile psihopatologiei cognitive. Ea este o terapie de scurt durat, focalizat pe rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor
simptome neuropsihice sau psihosomatice (Holdevici, I., 2005, p. 10). n acest domeniu exist mai multe orientri i cadre teoretice care mprtesc cteva afirmaii eseniale ce justific gruparea lor sub aceeai denumire. n concepia cognitv-comportamentalitilor toate comportamentele, adaptative sau neadaptative sunt rezultatul unor scheme implicite care sunt mai mult sau mai puin contiente i nglobeaz structuri cognitive i sisteme de prelucrare a informaiilor. Termenul de cogniie se refer la idei, semnificaii, credine, gnduri, inferene, expectaii, afirmaii, atribuiri, acestea mediind comportamentul i manifestrile emoionale n mod direct i reprezentnd obiectivul major al schimbrii terapeutice. Terapia cognitivcomportamental a aprut n urma fuziunii dintre conceptele cognitivitilor i experimentele riguroase i exerciiile n plan comportamental. Terapia comportamental sau behaviorist a aprut la mijlocul secolului trecut datorit contribuiilor teoretice majore aduse de Skinner (1953), Wolpe (1958) i Eysenck (1962) care au dezvoltat strategii terapeutice ce au valorificat rezultatele cercettorilor (I. Pavlov, J. B. Watson, E. L. Thorndike, E. C. Tolman, C. L. Hull, J. Dollard, N. E. Miller) privind condiionarea i nvarea. Behavioritii consider c, la natere, fiina uman este un fel de tabula rasa, iar istoria scris pe aceasta este determinat ndeosebi de condiiile de mediu, deci personalitatate este vzut n primul rnd ca funcie a stimulilor din mediul extern, a interaciunilor i rolurilor sociale. Fiinele umane sunt vzute ca produse ale proceselor de condiionare n care s-au angajat. Paradigma stimul-rspuns este structura fundamental a oricrui proces de nvare. Oamenii reacioneaz ntr-o manier predictibil la un anumit stimul n funcie de ceea ce au nvat n trecut. Astfel, comportamentele nevrotice (cuvinte, aciuni, stri emoionale neadaptative i indezirabile) de care persoana dorete s scape sunt nvate. Rspunsurile comportamentale neadcevate au fost nvate, n primul rnd, pentru c ntrecut i-au permis persoanei s evite experiene dureroase. Ele au devenit simptome de care pacientul ncearc s se debareseze deoarece n prezent acestea au tendina de a-i invada aproape toat existena. Eliminarea acestor rspunsuri comportamentale indezirabile devine obiectivul principal al psihoterapiei. Terapeuii comportamentiti definesc psihoterapia ca proces de eliminare a simptomelor i nvare a unor rspunsuri comportamentale mai adaptative. L. J. Reyna spune c psihoterapia poate fi considerat ca un set de proceduri destinate s elimine o varietate de rspunsuri cu efecte emoionale negative, precum i comportamente indezirabile i nefolositoare i s creeze comportamente mai eficiente pentru controlul i adaptarea la anumite sarcini cotidiene, persoane i situaii (Reyna, 1964, p. 169).Terapia comportamental este un proces de reeducare-renvare: comportamentul adaptativ este ntrit, n timp ce comportamentul neadaptativ este eliminat. Tot mai muli cercettori n domeniul terapiei comportamentale au ncercat s depeasc noiunile mecaniciste deoarece considerau c tratamentele comportamentale nu mai pot fi conceptualizate doar n termenii teoriei nvrii. Astfel, ei au adoptat un demers eclectic care a favorizat adugarea la tehnicile comportamentale existente a unor componente cognitive. Terapia cognitiv n opinia lui A. Beck este o sintez a unor aspecte ale psihanalizei i terapiei comportamentale. Influena psihanalizei se exprim prin accentul pus pe identificarea temelor importante i latente ale gndirii pacientului (scheme cognitive), precum i prin evidenierea interrelaiilor subtile dintre gndire, sentiment i comportament. Influena terapiei comportamentale se reg sete n structurarea sistematic a interviului terapeutic, n definirea scopurilor i a proceselor care permit atingerea acestora, n operaionalizarea tehnicilor terapeutice i a evalurilor. ntr-o lucrare recent, Beck rezum terapia cognitiv astfel: Terapia cognitiv se bazeaz pe o teorie a personalittii care afirm c felul n care cineva gndete determin n mare msur felul n care simte i se comport. Terapia este un proces colaborativ, ntre terapeut i pacient, de cercetare empiric, testare a realitii i rezolvare de probleme.
Interpretrile i concluziile neadaptative ale pacientului sunt considerate ipoteze testabile. Pentru examinarea unor interpretri alternative i generarea unor argumente contrare ce stimuleaz credine mai adaptative i conduc la schimbare terapeutic sunt utilizate experimente comportamentale i proceduri verbale. (Beck, Weishaar, 1995, apud I. Dafinoiu, 2005, p. 21). Obiectivul terapeutului cognitivist este de a-l ajuta pe subiect s-i corecteze ideile distorsionate i s-i mbunteasc maniera de procesare informaional i de gndire. Procesele terapiei sunt structurate i limitate n timp, recunosc legturile dintre cogniie i afect, iar pentru a fi eficient trebuie s se strng dovezi mpotriva cogniiilor disfuncionale i s le nlocuiasc cu gnduri mai realiste i mai adaptative. Integrnd procesele cognitive interne n schema behaviorist clasic stimul-reacie, terapia comportamental contemporan gsete din ce n ce mai multe elemente comune cu terapia cognitiv nct sintagma terapie cognitiv-comportamental este tot mai frecvent n vocabularul psihoterapeuilor. Elementul cheie al acestei terapii este faptul c oamenii nu sunt perturbai de mprejurri, ci de modul n care le interpreteaz (mai mult sau mai puin corect). Astfel, dac oamenii nutresc gnduri i convingeri nerealiste cu privire la ei nii, ei vor dezvolta stri afective de tip autoperturbator. Terapeuii cognitiv-comportamentaliti disting dou forme de gndire care reprezint obiectul interveniei psihologice:

gnduri i imagini obinuite (gnduri negative automate) care se declaneaz spontan i au un caracter involuntar, necontientizat; convingeri i supoziii disfuncionale (credine iraionale) care stau la baza celor anterioare, avnd coninut evaluativ, caracter nociv ntruct cei care le nutresc devin att de perturbai cnd comit o greeal, nct evit s acioneze n anumite situaii.
Aceste convingeri se formeaz n ontogenez, reflect patternul educaional, sunt foarte bine fixate i au un grad mare de stabilitate. Ellis i Bernard sunt de prere c ele conduc la gnduri perturbatoare de tipul Sunt lipsit de valoare pentru c; Este ngrozitor s; Nu pot suporta asta pentru c. Princiipiile terapiei cognitiv-comportamentale sunt: a) b) gndi; strile emoionale i comportamentul sunt determinate de modul nostru de a gndi; tulburrile emoionale reprezint o consecin a modului negativ i nerealist de a
c) tulburrile emoionale pot fi ameliorate i vindecate prin intermediul modificrii stilului nerealist de a gndi. Obiectivele generale ale terapiei cognitiv-comportamentale sunt: a) b) monitorizarea strilor emoionale disfuncionale i a evenimentelor activatoare; identificarea gndurilor i convingerilor negative, dezadaptative;
c) identificarea conexiunilor dintre gnd, emoie i comportament, testarea gradului de veridicitate a convingerilor i gndurilor prin adunare de dovezi pro i contra i substituirea modului negativ de a gndi cu unul mai realist.
Relaia terapeutic dezvoltat n cadrul psihoterapiei cognitiv-comportamentale este directiv, de ghidare deoarece terapeutul ajut pacientul s ia anumite decizii, nu hotrte n locul lui, rolul su implicnd n egal msur orientarea, ghidarea, colaborarea i parteneriatul. Terapeutul d explicaii cu privire la dobndirea rspunsurilor i a comportamentelor inadecvate, la meninerea acestora, dar i la tehnicile terapeutice care pot fi utilizate pentru schimbarea lor. Astfel clientul nelege demersul terapeutic, se simte securizat cu privire la viitor i este deculpabilizat. Explicaiile terapeutului reiau ntr-un limaj coerent, comprehensibil experienele comportamentale i emoionale trite pn atunci ca iraionale; permit numirea acestor experiene, evidenierea unor relaii cauzale i stimuleaz la pacient sentimentul controlului, favorizeaz intrarea n terapie i crete ncrederea n terapeut. Se formeaz astfel o relaie de parteneriat ntre pacient i terapeut.
3.2. Demersul terapeutic n terapia cognitiv-comportamental
n demararea procesului terapeutic un rol deosebit de important l are interviul de evaluare. n terapia cognitiv-comportamental interviul este semistructurat i implic din partea terapeutului atitudini i comportamente specifice abordrii clinice. Deseori pacientul prezint o arie problematic nedifereniat, terapeutul ajutnd la clarificarea i diferenierea problemelor, reducnd astfel dificultile la proporii abordabile, fapt ce are consecine importante asupra implicrii pacientului n procesul terapeutic, ncepnd s cread c schimbarea este posibil. Evaluarea se centreaz pe ceea ce poate fi schimbat i pe formarea unor ateptri rezonabile n legtur cu terapia. n timpul evalurii pacientul ajunge la o imagine diferit despre problemele sale, unele modificri putnd fi anticipate, n consecin acestea putnd fi controlate. Un rol important al evalurii l constituie impunerea unei msuri de urgen (comportament suicidal) atunci cnd este cazul. J. Kirk (1991) a propus urmtorul ghid de interviu de evaluare cognitiv-comportamental care are ca puncte principale urmtoarele:
scurt descriere a problemei. n momentul n care pacientul vine la terapeut, acesta i planific din timp ceea ce are de gnd s spun, de aceea este foarte important ca terapeutul s-l asculte activ pentru a favoriza o bun relaie terapeutic. Relatarea clientului informeaz despre cadrele de referin interne ce dau sens problemelor lui i despre motivele care l-au determinat s apeleze la terapie. Terapeutul rezum i reformuleaz ceea ce-i spune pacientul dovedindu-i c a neles corect problema; n cazul n care pacientul are dificulti n descrierea ei, i se pot adresa ntrebri precise despre momentul apariiei problemei, mprejurri, simptome, schimbri n viaa lui de cnd a aprut problema, soluii ncercate pn n prezent. Cnd sunt prezentate mai multe probleme, terapeutul i pacientul vor colabora pentru a stabili asupra creia se va centra iniial intervenia; dezvoltarea problemei se realizeaz pe dimensiunile relevante pentru problema abordat, urmrindu-se debutul problemei, evoluia sa i factorii predispozani. Debutul poate fi uor determinat i presupune trecerea n revist a factorilor precipitani ce au cauzat apariia problemei. n ceea ce privete evoluia problemei trebuie evideniat motivul
pentru care pacientul a solicitat ajutor. De asemenea trebuie s se stabileasc o relaie cronologic ntre momentele principale ale evoluiei problemei i principalele evenimente din viaa individului. Factorii predispozani trebuie cutai n istoria familial, n caracteristicile de personalitate, atitudinile unor persoane semnificative din jurul pacientului. descrierea problemei sau analiza funcional. Scopul acesteia este de a gsi motivul pentru care se menine problema, locul acesteia n viaa pacientului i care este utilitatea problemei pentru pacient. Fiecare problem poate fi descris n termenii ABC (Antecedents, Behaviors and Beliefs, Consequences). Dac pacientul ntmpin greuti n descrierea detaliat a problemei sale, terapeutul l invit s descrie cel mai recent eveniment-problem sau poate apela la tehnica imageriei mintale (pacientul nchide ochii, i imagineaz scena trit i descrie evenimentul, inclusiv ce a simit i a gndit). Pentru fiecare problem terapeutul trebuie s ajung la o imagine ct mai clar privind: natura problemei (cnd, unde, ct de des i cu cine se manifest), ct de stresant este, ct de brusc se instaleaz. variabile de context i modulatorii. Evaluarea variabilelor de context este necesar pentru c planul de tratament include deseori influenarea contextelor n care apare problema. Uneori pacientul nu este contient de aceste variabile, n acest caz terapeutul recomandndu-i realizarea unui jurnal pe baza autoobservrii zilnice. n aceast etap terapeutul trebuie s identifice situaiile i comportamentele ce pot declana comportamentul-simptom. Trebuie identificai factorii cognitivi (gndurile disfuncionale), factorii externi (situaionali, comportamentali), strile afective care favorizeaz apariia simptomelor, relaiile interpersonale (comportamentul membrilor familiei pot avea un efect notabil asupra problemei), factorii fiziologici. factori de meninere. Interviul trebuie s se centreze asupra consecinelor imediate ale problemei comportamentale: orice comportament urmat de consecine neplcute are o mai mic probabilitate de a se repeta, n timp ce comportamentele urmate de evenimente plcute au o mai mare probabilitate de a se manifesta n viitor. Aceste consecine care menin problema trebuie identificate n domeniul situaional, comportamental, cognitiv, afectiv, interpersonal i fiziologic. evitarea este un factor important de meninere a problemei comportamentale, de aceea n majoritatea planurilor de tratament sunt incluse etape de depire a evitrii, terapeutul solicitnd o descriere detaliat a ceea ce este evitat. n cazul unei probleme cronice pacientul poate s nu mai contientizeze evitarea iar terapeutul poate folosi ntrebri ca: Cum altfel ar fi viaa dumneavoastr dac nu ar exista problema?; resurse de adaptare i control, alte resurse. Fiecare persoan i rezolv problemele n felul su apelnd la resursele proprii sau ale persoanelor apropiate. Terapeutul trebuie s identifice cum anume s-a descurcat pacientul n situaii similare, care sunt resursele din mediul socio-profesional, familial i personal ce pot favoriza schimbarea; istoria medical i psihiatric anterioar. Pentru stabilirea strategiei terapeutice este necesar descrierea unor episoade similare, atitudinea pacientului cu privire la felul n care s-a adaptat la acestea, tratamentele urmate, gradul de complian la tratament i efectele acestuia; credine despre problem i tratament. Este important ca demersul pe care l propune terapeutul s fie congruent cu credinele pacientului despre natura problemei lui. Pentru aceasta terapeutul trebuie s afle cum a ajuns pacientul la el: credinele celui care a orientat pacientul spre psihoterapie pot influena atitudinile, motivaia i credinele acestuia; angajarea n tratament. Terapiile cognitiv-comportamentale necesit un nivel crescut de implicare din partea pacientului deoarece sarcinile privind automonitorizarea i
completarea unui jurnal zilnic, aplicarea sistematic a unor tehnici ce nu pot fi duse la bun sfrit necesit o motivaie deosebit. Terapeutul trebuie s exploreze dorina de schimbare a pacientului, s corecteze orice idee greit despre terapie care ar putea influena ulterior implicarea acestora n relaia terapeutic; situaia psiho-social a pacientului. Terapeutul fiind centrat pe situaia prezent, descurajeaz subtil pacienii care ncep s vorbeasc prea mult despre trecutul lor, utilizeaz chestionare standardizate pentru obinerea rapid a unor date precise privind aspectele socio-demografice ale pacientului, informaii referitoare la religie, sexualitate, sntate, educaie; formularea preliminar. Terapeutul trebuie s furnizeze pacientului o formulare preliminar a problemei sale care cuprinde: o scurt descriere a problemei, o explicaie privind evoluia acesteia i o prezentare a factorilor ce favorizeaz meninerea acesteia, printr-un vocabular accesibil. Pacientul trebuie s dea un feed-back privind corectitudinea formulrii.
n afara interviului, terapia cognitiv-comportamental utilizeaz i alte metode de evaluare: autoobservarea (completarea de chestionare i rapoarte, scale de evaluare, obinerea de informaii de la persoanele apropiate pacientului), observarea direct a comportamentului n mediul clinic (jocuri de rol, teste comportamentale, nregistrri psiho-fiziologice), auto-monitorizarea (se refer la notarea frecvenei, duratei i intensitii strilor afective negative pe o scal gradat de la 0-100 sau de la 0-10). Evaluarea i msurarea modificrii n sfera comportamental, fiziologic, cognitiv i emoional au o serie de avantaje cum ar fi: faciliteaz cunoaterea precis a frecvenei i intensitii comportamentului, i permite terapeutului s realizeze modificri n ceea ce privete strategia terapeutic. Evalurile au un rol psihoterapeutic pentru c ofer pacientului informaii exacte cu privire la progresele obinute. n funcie de informaiile obinute n urma interviului de evaluare, terapeutul elaboreaz o strategie terapeutic ce include diverse tehnici i metode cognitiv-comportamentale.
3.3. Tehnici i metode cognitiv-comportamentale
Una din cele mai utilizate tehnici de ctre terapeuii cognitiv-comportamentaliti este identificarea i modificarea gndurilor negative i a comportamentelor aferente. Burns prezint zece forme de gndire distorsionat: a) stiulul de gndire tot sau nimic reprezint tendina persoanei de a aprecia lucrurile n culori extreme, iar dac un lucru nu a fost realizat perfect, va fi considerat un eec; b) suprageneralizarea subiecii care folosesc termeni ca totdeauna, niciodat consider c un eveniment negativ singular reprezint un model care se va repeta la nesfrit; c) filtrarea mental cu concentrare asupra negativului subiectul se concentreaz puternic asupra unui eveniment negativ, nct ntreaga realitate devine deformat;
d) desconsiderarea pozitivului persoana respinge toate experienele pozitive, afirmnd c acestea nu conteaz; e) desprinderea de concluzii pripite - const n interpretarea negativ a unor situaii atunci cnd nu exist suficiente date care s stea la baza formulrii concluziilor (subiectul conchide c o persoan i este ostil fr s verifice acest lucru sau prezice faptul c situaia va lua o ntorstur negativ); f) amplificarea subiectul exagereaz problemele sau defectele sale, minimalizndu-i calitile; g) judecata afectiv subiectul presupune c strile sale afective negative reflect realitatea (mi-e fric s, e periculos s); h) imperativele categorice subiectul gndete c lucrurile trebuie s corespund neaprat dorinelor sau expectaiilor sale, ei folosesc des afirmaia trebuie neaprat care genereaz culpabilitate i frustrare; i) etichetarea reprezint o form extrem a tipului de gndire tot sau nimic, o modalitate iraional de a gndi pentru c oamenii nu pot fi identificai n totalitate cu faptele lor; j) personalizarea i blamarea apare ori n situaiile n care subiectul se simte responsabil pentru lucruri pe care nu le poate controla pe deplin, ori cnd i blameaz pe ceilali pentru lucruri pe care acetia nu le pot controla pe deplin. Identificarea se realizeaz prin intermediul mai multor strategii, dintre care enumr: - discutarea unei experiene emoionale recente: pacientul trebuie s-i reaminteasc un eveniment sau o situaie care a fost asociat cu un disconfort, s-l descrie n detaliu, urmrindu-se prin aceasta exemplificarea legturii pe care o realizeaz pacientul ntre diverse senzaii i gnduri aferente; - utilizarea tehnicii imaginaiei dirijate sau a jocului dramatic pentru a retri o experien dramatic; aceast tehnic se utilizeaz atunci cnd ntrebrile directe ale terapeutului nu reuesc s-l determine pe pacient s evoce gndurile negative ce se declaneaz spontan; - utilizarea modificrilor de dispoziie n cursul unei edine de terapie. n cursul unei edine de psihoterapie gndurile automate se pot declana datorit fluctuaiilor de dispoziie ale pacientului, psihoterapeutul ntrebndu-l ce i-a trecut prin minte n acel moment; - determinarea semnificaiei unui eveniment. Deoarece uneori declanarea automat a gndurilor negative nu se realizeaz, terapeutul trebuie s caute prin intermediul unor ntrebri specifice care este semnificaia evenimentului respectiv pentru pacient. Modificarea gndurilor negative i a comportamentelor aferente presupune urmtoarele etape: - raionalizarea. Pacientului trebuie s i se explice raiunile tratamentului prin demonstrarea relaiei dintre gndire, sentiment i comportament;
- furnizare unor informaii cu privire la comportamentul dezadaptativ. Simptomele trebuie descrise n detaliu precizndu-se evoluia lor probabil, ct i prezentarea pacientului a faptului c nu are o boal psihic sever doar pentru c are simptomatologia respectiv; - distragerea este folosit pentru a avea un control direct i imediat asupra simptomului, astfel pacientul concentrndu-se asupra coninutului unei conversaii i nu asupra strii proprii; - programarea activitilor. Se cere pacienilor s noteze, or de or, activitile pe care le desfoar, evalundu-le dup o scal de la 0-100 sub aspectul unor stri afective cum ar fi anxietatea, oboseala, plcerea sau gradul de control asupra situaiei. Indivizilor care sunt presai de timp le este recomandat o planificare riguroas a activitilor pentru a nu avea tentaia s fac mai multe lucruri deodat, fapt ce le-ar spori tensiunea i suprancordarea. - verificarea veridicitii gndurilor negative automate. Terapeutul colabornd cu pacientul n scopul de a gsi soluii raionale pentru a nlocui gndurile negative automate, i adreseaz acestuia o serie de ntrebri pentru a-l ajuta s evalueze gndurile negative i s le nlocuiasc cu unele mai realiste. Aceste ntrebri care au menirea s verifice realitatea gndurilor disfuncionale sunt puse n practic de pacieni i ntre edine, acest lucru fiind mai uor de realizat prin notarea zilnic a gndurilor negative productoare de disfuncii. - experimentarea n sfera comportamentului. Terapeutul i cere pacientului s verifice n viaa real dac gndurile negative sunt adevrate. - nlturarea comportamentelor de evitare . Acest lucru este necesar deoarece modalitile de evitare tind s menin gndurile negative ale pacienilor, iar terapeutul trebuie s ncurajeze pacientul s intre n situaii sau s se angajeze n activitile pe care au tendina s le evite pentru a verifica dac lucrurile de care se tem se vor produce ntr-adevr. Este important s se modifice i modelele de comportament pe acre pacienii s-au obinuit s le pun n aciune atunci cnd simptomele se declaneaz. - nvarea unor noi modele de comportament i a unor deprinderi de a face fa situaiilor. Terapeutul trebuie s antreneze abilitile pacientului pentru ca acesta s poat s se integreze social. O alt tehnic des utilizat n terapia cognitiv-comportamental este relaxarea care reprezint un modaliatate de decontracie muscular i nervoas, menit s duc la o destindere fizic i psihic a subiectului. Muli dintre pacienii care solicit ajutor psihoterapeutic prezint o tensiune psihic mrit a corpului. Aceast tensiune se exprim n diferite feluri: team i ncordare excesiv n situaii sociale, acuze directe de tensiune muscular, impoten i frigiditate, dificulti legate de somn, hipertensiune arterial. Antrenarea pacienilor n obinerea strilor de relaxare poate fi o cale important de a-i conduce spre o imagine nou despre ei nii i despre ceea ce-i nconjoar. Descoperind c-i pot controla corpul, pacienii pot ncepe s-i rezolve problemele personale mai complexe. Relaxarea este un exerciiu foarte odihnitor, dar pentru ca ea s aib eficien terapeutic este bine s fie combinat cu sugestii specifice care trebuie s ndeplineasc cteva condiii: s fie clare, s se refere la o singur problem, s nu aib caracter ambiguu, s nu cuprind negaii, s fie nsoite de imagini, s fie realiste i s aib un caracter procesual. Cele mai cunoscute metode de relaxare sunt antrenamentul autogen al lui Schultz, cea a lui Jacobson, hipnoza.
Antrenamentul autogen al lui Schultz are dou cicluri, unul inferior i altul superior ce cuprind un ansamblu de exerciii psihice i fizice pentru realizarea unei decontracii generale a organismului. Ciclul inferior nu are nici un efect secundar negativ, dup nvarea lui se constat la pacieni o stare de calm, linitire psihic i fizic; contribuie la scderea anxietii, la creterea ncrederii n sine, la ameliorarea unor tulburri psihosomatice, la creterea capacitii de concentrare a ateniei, a capacitilor mnezice i cuprinde urmtoarele exerciii: - exerciii pentru sistemul muscular (trirea senzaiei de greutate n membre); - exerciii pentru sistemul vascular (trirea senzaiei de cldur n membre); - exerciii pentru sistemul cardiac (calmarea btilor inimii); - exerciii pentru sistemul respirator (calmarea respiraiei); - exerciii pentru reglarea funcionalitii organelor abdominale, prin trirea senzaiei de cldur la nivelul plexului; - destindere general. Ciclul superior cuprinde exerciii de concentrare, este mult mai dificil, cere din partea terapeutului cunotine de psihiatrie, aplicat greit poate activa o patologie latent i cuprinde exerciii de tipul: concentrare pe obiecte concrete, pe imagini, pe idei abstracte, pe culori, trirea strii afective dorite de pacient la un moment dat, sondarea incontientului. Relaxarea muscular progresiv a lui E. Jacobson conduce pacientul la obinerea i contientizarea relaxrii prin contrast cu starea de tensiune muscular. Contrastul tensiunerelaxare evideniaz pentru nceptorii n nvarea relaxrii ce anume este starea de tensiune i cum poate fi ea controlat sistematic. Ea presupune ca pacientul s nchid ochii, s inspire de cteva ori profund, expirnd de fiecare dat treptat, profund, pentru ca mai apoi s-i ncordezerelaxeze urmtoarele grupe musculare: mna dominant i antebraul, braul dominant, cealalt mn i antebra, cellalt bra, gamb i picior dominante, cealalt gamb i cellalt picior, stomac, umeri i partea superioar a spatelui, ceafa i partea din spate a capului, gt, gur i obraji, ochi i pleoape, frunte, ntregul corp. Contracia muscular trebuie s dureze ntre cinci i dousprezece secunde, iar decontracia se efectueaz repede, n acelai timp cu o expiraie lent i cu enunarea n gnd a unui cuvnt cheie ce evoc relaxarea (relaxare, calm, destindere). edina de relaxare se poate termina cu un exerciiu de imagerie mintal n care pacientul se las absorbit de imagini i experiene mintale plcute. Hipnoza este definit de majoritatea specialitilor ca o stare indus, de regul n mod artificial, asemntoare cu somnul, dar difer de acesta din punct de vedere fiziologic, stare ce se caracterizeaz prin sugestibilitate crescut, ca rezultat al creia pot fi induse subiectului modificri senzoriale, perceptive, mnezice i motorii (Weitzenhoffen). Relaxarea reprezint poarta de intrare ctre hipnoz, ntre ele fiind doar o diferen cantitativ. Gardele de pronfunzime ale hipnozei sunt: neperceptiv, stare hipnoid (sinonim cu relaxarea tip Schultz), trans uoar caracterizat prin catalepsie, trans medie caracterizat prin amnezie parial, modificri n sfera personalitii i distorsionri perceptive, eventual iluzii i halucinaii, transa profund, de tip somnambulic (capacitatea subiectului de a deschide ochii fr a iei din trans). Aplicaiile hipnozei sunt apropiate de cele ale relaxrii, doar c hipnoza fiind mult mai profund d natere la rezultate mult mai rapide i mai spectaculoase. Ea poate fi aplicat n: domeniul
anesteziei (pentru a realiza intervenii chirurgicale), pregtirea pentru scderea anxietii preoperatorii, durerile cronice (boli reumatice, cancer, SIDA), bolile psihosomatice (hipertensiune arterial, tulburri de ritm cardiac, ulcer, gastrit), tulburrile sexuale psihogene, tulburrile nevrotice (anxietate general i atacuri de panic, tulburri fobice, n tulburrile depresive n depresia major este obligatoriu asocierea cu tratament psihiatric) , tulburri somatoforme, n nevroze mixte, motorii sau n nevroza ticurilor, domeniul recuperrilor neurologice, tratamentul deprinderilor greite (abuz de substane), dar i n normalitate pentru optimizarea nvrii, stimularea creativitii. n cadrul fobiilor o tehnic des utilizat este desensibilizarea sistematic (Wolpe,1973) care se poate realiza att n plan real (in vivo), ct i n plan imaginar. Aceast terapie implic un contact repetat al pacientului cu stimulul fobogen pn cnd anxietatea ncepe s se diminueze. Expunerea la stimulul anxiogen ntrerupe cercul vicios ce menine simptomele i faciliteaz nvarea unor noi comportamente adaptative. Problema central care trebuie rezolvat de terapeut este aceea de a-l convinge pe pacient s intre n contact cu situaiile care sunt neplcute i generatoare de panic pentru el. Pentru a se debarasa de fobiile lor, pacienii trebuie s se antreneze de mai multe ori prin intermediul expunerii gradate la situaiile care l sperie. Desensibilizarea sistematic conine trei pai importani: 1) stpnirea unei tehnici de relaxare; 2) construcia listelor ierarhice cu situaiile anxiogene la care subiectul se expune fie n realitate, fie n plan imaginar. Aceast list trebuie s reflecte ntreaga gam de situaii evitate de pacient, ncepnd cu cele care provoac o anxietate uoar pn la cele care induc o anxietate puternic. Pentru a le ierarhiza el poate utiliza o scal de la 0-100 sau de la 0-10 unde 0 nseamn c situaia nu produce nici un fel de anxietate, iar 100, respectiv 10 nseamn anxietate maxim. Lista trebuie s cuprind ntre 12 i 30 de situaii anxiogene n care subiectul s-a aflat, se afl sau se teme c se va putea afla. 3) expunerea (real sau imaginar) la stimulii din listele ierarhice concomitent cu inducerea unei stri de relaxare. Aceast expunere, pentru a fi eficient, trebuie s fie gradat, repetat, prelungit, iar sarcina practic trebuie s fie foarte clar specificat pacientului. Pacientul este cel care decide dac desensibilizarea se va realiza n plan real sau n plan imaginar. Exist i posibilitatea de a combina cele dou metode, lucrndu-se la nceput n plan imaginar i apoi realizndu-se aplicarea la situaia de via. Dac subiectul hotrte s lucreze asupra fricilor sale expunndu-se chiar n situaiile reale care-l sperie tehnica utilizat va fi: pacientul stabilete ierarhia de situaii anxiogene, ncepe cu cea mai puin anxiogen, iar cnd se afl n situaia respectiv trebuie s practice un exerciiu de relaxare. Dup redobndirea strii de calm el poate s ias din situaie. Acest exerciiu trebuie repetat de mai multe ori pn cnd subiectul se simte linitit, eliberat de orice anxietate atunci cnd ndeplinete aciunea respectiv, dup care se poate aborda urmtorul item din cadrul ierarhiei. Dac pacientul decide ca desensibilizarea sistematic s se fac n plan imaginar este necesar ca el s stpneasc foarte bine tehnica de relaxare, s fie capabil s-i imagineze anumite situaii anxiogene, s se transpun n ele, s triasc starea afectiv respectiv i s fie capabil s recunoasc modificrile produse n trirea anxietii att n plan psihic, ct i n plan somatic. Pacientului i se spune c va trebui s-i imagineze diverse situaii din lista ierarhic. Se va lucra asupra acestor situaii separat, succesiv, ncepnd cu elementele cele mai puin anxiogene ale fiecrei teme. Pacientului i se spune c dac devine anxios n timp ce-i imagineaz stimulii anxiogeni trebuie s ridice degetul arttor. Subiectului aflat n starea de relaxare i se citete primul item (situaie) din cadrul ierarhiei anterior elaborate, i se cere s-i imagineze respectiva situaie, este solicitat s menin
reprezentarea respectiv timp de cteva secunde (subiectul trebuie s semnalizeze dac a aprut starea de team) dup care se sugereaz reprezentarea unei scene agreabile, concentrarea pe cuvntul calm, aprofunzndu-se starea de relaxare. Acest exerciiu va fi repetat de mai multe ori pn cnd pacientul nva s rspund la imaginea stimulului anxiogen prin relaxare. Cnd pacientul indic dispariia anxietii n contact cu o anumit tem din lista ierarhic, atunci se trece la urmtoarea. Antrenamentul asertiv este o tehnic de terapie cognitiv-comportamental care l ajut pe subiect s achiziioneze un comportament de tip asertiv. J. Cottraux definete comportamentul asertiv ca fiind un comportament ce i permite unei persoane s acioneze ct mai bine n interes propriu, s i apere punctul de vedere fr o anxietate exagerat, s-i exprime sentimentele n mod sincer i s se foloseasc de propriile drepturi fr a le nega pe ale celuilalt (apud I. Dafinoiu, 2005, p.52). Comportamentul asertiv se caracterizeaz prin: - autovalorizare, credin n dreptul de a-i exprima propriile opinii i de a aciona pentru satisfacerea propriilor nevoi; - capacitatea de a comunica, de a mprti propriile experiene cu ceilali, mai degrab dect de a pstra totul n tine; - respectarea drepturilor i a nevoilor celorlali; - capacitatea de a allege cum s rspunzi oamenilor i situaiilor; - sentimente confortabile n legtur cu propria persoan, cu nevoile i aciunile personale. O tehnic util a antrenamentului asertiv este utilizarea jocului de rol. Salter a descris ase exerciii stimulative pe care pacienii trebuie s le practice cu regularitate: exerciii de exprimare a diverselor sentimente, exerciii de exprimare a opiniilor contrare, exerciii de exprimare a unor sentimente diferite doar pentru utilizarea mimicii, exerciii de realizare a unor afirmaii la persoana nti, exerciii de adresare/primire de complimente, exerciii de improvizare de rspunsuri verbale i nonverbale n situaii interpersonale. De asemenea pacientul trebuie s contientizeze c fiecare om are dreptul de: a fi propriul judector a ceea ce face i spune; a nu oferi motive i scuze pentru propriul comportament; a nu fi responsabil pentru descoperirea soluiilor la problemele celorlali; a se rzgndi; a face greeli; a spune nu tiu; a lua propriile decizii; a spune nu neleg; a spune nu-mi pas; a spune nu fr sentimente de vinovie. Pentru a aplica aceste tehnici cognitiv-comportamentiste, terapeutul se folosete de cteva metode specifice. Una dintre ele este dialogul socratic care se refer la utilizarea unor ntrebri dirijate de ctre specialist care au ca scop descoperirea semnificaiilor pe care le atribuie pacientul unor simptome, precum i adresarea de provocri gndurilor negative i convingerilor disfuncionale pentru infirmarea veridicitii lor. Acest fapt conduce la modificarea stilulului de gndire i apoi a strilor afective i a comportamentului. Pentru ca aceste ntrebri s-i ating scopul trebuie s se refere la lucruri precise, s fie ct mai fireti, iar pacientul nu trebuie s aib impresia c se afl la un interogatoriu. Unele ntrebri au caracter mai general, altele sunt mai specifice, ambele avnd menirea de a furniza terapeutului detalii suplimentare. O alt metod este reprezentat de jocul de rol care presupune exerciii de expunere utilizate n cazul comportamentelor disfuncionale i au avantajul c variabilele pot fi controlate de ctre terapeut mai uor dect n situaiile reale. n timpul jocurilor de rol, pacientul este invitat s semnaleze nivelul strii generatoare de disconfort; n cazul n care acesta crete, exerciiul se oprete i se
poart discuii referitoare la gndurile automate negative. Terapeutul manipuleaz scenariul jocului de rol pentru a declana strile emoionale ale pacientului. Astfel, el poate s abordeze pacientul pe un ton mai cald, mai rece, mai critic sau i poate adresa o serie de ntrebri cu caracter personal. De asemenea, administrarea de feedback-uri audiovizuale este o metod terapeutic care se realizeaz prin intermediul nregistrrilor fcute n timpul edinelor de psihoterapie. Aceste nregistrri vor fi vizionate de terapeut mpreun cu pacientul; dac acesta prezint semnele unei stri de disconfort caseta se oprete i se poart discuii pe tema respectiv pentru a surprinde coninutul gndurilor negative automate, care, la rndul lor, vor fi nregistrate. Aceast metod este avantajoas deoarece ea permite o detaare a individului de situaia neconfortabil i este util mai ales atunci cnd strile trite de pacient sunt prea intense. Analiza costurilor i a beneficiilor are n vedere avantajele i dezavantajele meninerii stilului negativ de gndire. Terapeutul mpreun cu clientul selecteaz o situaie n care se manifest un mod negativ de gndire; mpart o foaie n dou coloane, n prima trecndu-se avantajele meninerii gndirii negative, iar n cea de a doua dezavantajele; vor lucra apoi asupra avantajelor pe care le identific pacientul. Cogniiile de acest tip vor fi combtute, fapt ce va mri compliana pacientului fa de tratament. n cele ce urmeaz se vor concentra asupra dezavantajelor meninerii gndului disfuncional, strduindu-se s genereze un numr ct mai mare de dezavantaje. Se va evalua apoi numeric fiecare avantaj i dezavantaj i se va compara cifra total ce reflect avantajele cu cea care ilustreaz dezavantajele. Cnd cifra dezavantajelor o depete pe cea a avntajelor pacientul devine mai motivat s se modifice. n terapia cognitiv-comportamental un rol foarte important l au temele pentru acas deoarece terapeutul l nva pe client s se ajute singur, s achiziioneze abiliti prin care s rezolve nu numai problema prezent, ci i eventualele probleme ce pot aprea n viitor. Aceste teme sunt i un mod de a verifica motivaia pacientului i dorina sa de a se implica n demersul terapeutic pentru c aceast orientare presupune implicarea n terapie a ambelor pri, att a specialistului, ct i a clientului, doar aa putnd fi eficient. Acestea sunt prezente pe durata ntregii terapii indiferent de problema pe care o acuz pacientul, el trebuind s pun n aplicare n viaa de zi cu zi tot ceea ce a nvat n timpul edinelor. Temele pentru acas presupun realizarea unor jurnale zilnice, exersarea relaxrii, s intre n contact cu stimulii generatori de disconfort, s ncerce si nving temerile, s lectureze bibliografie pe teme de psihoterapie cognitiv-comportamental, s-i monitorizeze emoiile, comportamentele, gndurile disfuncionale folosind modelul ABC. Spre sfritul terapiei, cnd simptomele au disprut, dac terapeutul anticipeaz producerea vreunui eveniment negativ trebuie s lucreze cu pacientul strategii de a face fa unor astfel de situaii prevenirea recderii descoperind contraargumente la argumentele insuficiente gsite de pacient mpotriva gndurilor distorsionate. Acest procedeu i ajut pe pacieni s identifice punctele slabe din cadrul luptei lor cu ideile negative, dup care nva s gseasc argumente mai convigtoare.
3.4. Psihoterapia cognitiv-comportamental n anxietate
Anxietatea afecteaz viaa i activitatea individului provocndu-i un disconfort puternic, el se simte n majoritatea timpului tensionat, ncordat, incapabil s se relaxeze i apreciaz orice activitate ca fiind incomod, are sentimente difuze de ngrijorare care pot ajunge la episoade caracterizate prin ruminaii anxioase ( I. Holdevici, 2005).
Teama este o reacie emoional cu caracter adaptativ deoarece atunci cnd individul se simte ameninat se mobilizeaz lundu-i msuri de protecie. Aadar frica, n doze moderate, este constructiv, pe cnd temerile iraionale sunt distructive i apar atunci cnd subiectul se comport inadecvat n faa unor situaii care nu prezint pericol. n momentul n care teama capt o intensitate mare i predomin o perioad lung de timp ea devine o problem care, pentru a fi rezolvat, necesit intervenie terapeutic. Pacientul care solicit psihoterapie este rugat s se prezinte sumar i s relateze pe scurt probleme care l afecteaz. Dup realizarea acestui scurt interviu clinic, clientul este invitat s se opreasc asupra unei singure probleme despre care a vorbit. Se presupune c pacientul intervievat este toxicoman (heroinoman) aflat n prima cur de dezintoxicare ntr-un centru de specialitate. Frica sa principal este faptul c atunci cnd va fi externat se va reapuca de consumul de droguri, va recidiva. n aceast situaie terapeutul formalizeaz problema n termenii modelului ABC n care, spre exemplu, clientul este anxios (C) gndindu-se la externare (A) pentru c el crede c se va reapuca de consum, c va fi marginalizat (B). Terapeutul insist asupra faptului c anxietatea este generat de interpretarea greit a reaciilor celorlali fa de el, dar i de faptul c se autoevalueaz negativ. Se stabilesc i se negociaz obiectivele terapiei, se cade de acord i asupra sarcinilor (temele pentru acas) care pot consta n completarea unui jurnal, strngerea de dovezi, monitorizarea emoiilor, a comportamentelor, a gndurilor negative. Se negociaz i numrul de edine, durata unei edine, frecvena i coninutul lor. Relaia terapeutic trebuie s fie empatic, dar trebuie s se in seama de faptul c fiind o terapie cognitiv-comportamental, psihoterapeutul are un rol activ n desfurarea terapiei. Urmeaz o evaluare mai aprofundat, se analizeaz consecinele emoionale i comportamentale care apar n urma evenimentului activator extern, se identific clar starea afectiv i reaciile fiziologice trite de client precizndu-se i intensitatea lor pe o scal gradat de la 0-10. Cu ct reaciile emoionale sunt mai ample, cu att consecinele n plan comportamental sunt i ele mai mari i dureaz mai mult. n continuare trebuie realizat distincia ntre un eveniment activator (A) care poate fi o situaie extern, o convingere pe care pacientul o consider un adevr de necontestat i unul cu caracter anticipativ. De asemenea trebuie s se detalieze gndurile i convingerile iraionale (B) care pot fi de dou feluri: inferene i evaluri. Inferenele reprezint ipoteze referitoare la consecinele unor evenimente i sunt sub forma dac, atunci. Evalurile sunt elemente ce contribuie la apariia consecinelor negative C. Evalurile negative sau nerealiste reprezint i dramatizri ale unor evenimente de via i se pot referi la propria persoan, la comportamentul altora, la situaii externe sau la faptul c ceilali l vor evalua pe subiectul n cauz. Terapeutul evit s dea sfaturi clientului, cutnd s-l ghideze pe acesta s-i rezolve singur problemele. Se utilizeaz tehnicile specifice terapiei cognitiv-comportamentale n vindecarea anxietii, tehnica dialogului socratic i contraargumentarea, prin intermediul lor clientul va testa veridicitatea gndurilor i convingerilor negative pe care le va nlocui ulterior cu altele mai realiste. Pentru a crete fora contraargumentrii, terapeutul va folosi urmtoarele strategii de intervenie: identificarea unor dovezi care s infirme faptul c aceste gnduri i convingeri negative sunt adevrate; clientul este solicitat s gseasc o alternativ la concluzia pe care a tras-o i apoi s compare ntre ele dovezile care vin n sprijinul primei concluzii i pe cele care vin n sprijinul concluziei alternative;
gsirea unui numr ct mai mare de dovezi posibile pentru un eveniment, demonstrnd astfel c oricare dintre explicaiile respective poate fi adevrat; monitorizarea acelor situaii cnd lucrurile au mers bine, pentru a combate tendina clientului de a se concentra exagerat asupra negativului. Pentru combaterea evalurilor negative terapeutul se folosete n continuare de modelul ABC, convingndu-l pe client c afirmaiile din coloana A au un caracter discutabil, determinndu-l s adopte convingeri mai realiste. Uneori, clientului i se cere s memoreze o list de convingeri realiste alternative rezultate n urma discuiilor terapeutice. Se dau teme pentru acas care de cele mai multe ori reprezint sarcini de expunere n cadrul crora se exerseaz confruntarea cu situaia anxiogen, n plan imaginar i/sau n plan real. n ncheierea terapiei obiectivul principal se refer la dirijarea clientului spre a obine autonomie, autocontrol, independen; el trebuie s poat fi apt de a transpune n practic noile convingeri mai realiste care au fost lucrate n timpul terapiei. Terapeutul l orienteaz pe client s identifice convingerile autoblocante, el trebuind s depeasc rezistena sczut la frustraie. n cele din urm, clientul i terapeutul discut despre convingerile negative legate de anxietatea care apare la ideea ncheierii terapiei. Pentru nlturarea i modificarea acestora se folosete desensibilizarea n plan imaginativ sau n plan real, modelul ABC, dialogul socratic. Terapia nu trebuie s se termine brusc deoarece clientul se poate simi abandonat sau chiar trdat. Cu ajutorul metodelor terapiei cognitiv-comportamentale clientul va nelege faptul c nu mai este o persoan dependent i c i-a dezvoltat abiliti de dezvoltare de probleme. Teama cea mai frecvent a pacienilor este aceea c ei nu vor fi n stare s aplice n mod independent ceea ce au nvat i de asemenea, sunt ngrijorai de pierderea suportului emoional dobndit n urma relaiei cu terapeutul. O alt modalitate prin care terapeutul l poate convinge pe client c se poate descurca singur este evidenierea succeselor trecute obinute de pacient pe parcursul vieii. ncheierea terapiei se poate face prin stabilirea unei date precise sau prin reducerea frecvenei edinelor. Terapeutul are sarcina de a pregti clientul pentru viitor lucrnd cu acesta asupra unor poteniale dificulti. Pe parcursul terapiei, specialistul se folosete de strategii verbale, de tip imaginativ sau de strategii comportamentale. Strategiile verbale cele mai frecvent utilizate sunt: - ntrebari cu caracter terapeutic, cu ajutorul crora clientul este ghidat s descopere singur variante alternative realiste la gndurile negative; - utilizarea analogiilor l ajut pe client s vad lucrurile ntr-o manier mai realist; - umorul terapeutul exagereaz cele spuse de client astfel nct s-l aduc de limita ridicolului, ns fr a-l ironiza pe client ca persoan; - observarea comportamentului altor persoane l ajut pe client s vad c i alte persoane trec prin situaii similare, ns nu triesc acelai sentiment de disconfort; - inversarea rolurilor terapeutul joac rolul clientului, iar clientul rolul terapeutului, astfel nct pacientul realizeaz care sunt disfuncionalitile gndirii sale, aducnd n acelai timp i soluii realiste;
- utilizarea autosugestiilor pozitive acestea nvate n cadrul jocului de rol i al antrenamentului mental. Strategiile de tip imaginativ l ajut pe client s se confrunte cu situaiile generatoare de anxietate i s gseasc soluii alternative la gndurile i convingerile disfuncionale aprute n acele situaii. Exist trei tehnici specifice acestei strategii: generarea unor soluii alternative la gndurile i convingerile negative, antrenarea mental a gndurilor i convingerilor alternative raionale i tehnica distragerii. Strategiile comportamentale constau n punerea n practic a anumitor modele de comportament care s contracareze stilul de gndire negativ. Acestea se realizeaz prin intermediul sarcinilor de expunere n cadrul temelor pentru acas.
Capitolul III
Desfurarea cercetrii asupra dependentelor

1.Obiective O1 ameliorarea strilor de anxietate n urma edinelor de terapie cognitiv-comportamental; O2 observarea relaiei dintre anxietate i toxicomanie;
2.Ipoteze I1 dac subiectul este toxicodependent, atunci are stri de anxietate; I2 dac toxicomanului aflat n cura de dezintoxicare i se aplic terapie cognitivcomportamental, strile de anxietate sunt ameliorate; I3 dac pacientul i nsuete modelul ABC, ansele de recidiv scad.
3.Subiecii participani la cercetare Pentru cercetare au fost selectai 10 pacieni heroinomani aflai n cura de dezintoxicare din cadrul seciei XVII Psihiatrie de la Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia. Subiecii au fost selectai dup urmtoarele criterii: vrst cronologic cuprins ntre 17 i 30 de ani, s aib un istoric de consum de maxim 4 ani, s fie internai pentru prima dat ntr-o clinic de dezintoxicare, s nu fie diagnosticai cu boli cronice. Nu m-au interesat n mod evident sexul, nivelul educaional sau cel economic al subiecilor ntruct aceste date nu se leag de ipotezele pe care le-am propus.
4.Metode i tehnici utilizate Pentru a vedea ct mai exact dac se verific ipotezele pe care le-am stabilit am folosit urmtoarele metode, tehnici i instrumente de lucru: studiul de caz, interviul, chestionarul BAI, tehnica terapeutic modelul ABC. Astfel am folosit studiul de caz care este o metod calitativ pentru a ajunge la o imagine ct mai holistic posibil despre strile de anxietate resimite de toxicomanii aflai n cura de dezintoxicare. n cadrul studiului fiecrui caz n parte am folosit metoda observaiei i interviul. Am utilizat att interviul semistructurat ct i nestructurat pentru a obine o imagine de ansamblu despre pacienii: date biografice, statutul socio-profesional, relaii interpersonale, problemele cu care se confrunt, istoricul bolii. Chestionarul BAI m-a ajutat s demonstrez c pacienii toxicomani prezint stri de anxietate i s identific gradul acestei tulburri i simptomele resimite de subieci. Utilizarea tehnicii modelul ABC a fost util pentru a verifica ipoteza conform creia strile de anxietate ale toxicomanilor aflai n cura de dezintoxicare sunt ameliorate cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale.
5. Studiu de caz
Pacientul 1
Interviul preliminar:
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 1 este toxicoman de sex masculin, are 23 de ani, este absolvent de liceu fr bacalaureat, meseria lui fiind cea de ofer de tir. Locuiete singur n apartament, proprietate personal, este n relaii bune cu prinii care sunt divorai. A nceput s consume heroin n urm cu patru ani sub form injectabil, din curiozitate, fiind influenat de anturaj. Se droga mpreun cu prietenii lui acas la el; la nceput i administra o bil pe zi, iar dup un timp, deoarece a crescut tolerana, a ajuns s consume ase bile pe zi. Dac la nceput i ajungeau banii ctigai din salariu, mai apoi, pentru a-i putea procura droguri, vindea produse contrafcute. Ceea ce l-a condus la dependen este faptul c heroina i-a creat stri euforice, l fcea s se simt mai puternic, credea c e buricul pmntului, simea c are lumea la degetul mic. Odat cu trecerea timpului, aceste stri i-au diminuat intensitatea, instalndu-se tolerana i dependena i au fost nlocuite cu stri de ru, dureri musculare, cefalee, ntreaga lui via transformndu-se ntr-o lupt continu pentru achiziionarea drogurilor. A apelat la programul de dezintoxicare pentru c vrea s renune la consumul de droguri deoarece acesta ncepuse s-i afecteze att viaa personal ct i cea profesional (s-a desprit de iubita sa i nu mai ddea randament la serviciu). Starea sa de sntate este bun, nu sufer de boli cronice. i-a luat concediu medical pentru a se putea interna i este sprijinit de familia sa, mai mult de mam care l viziteaz zilnic i dorete s se mute cu el cnd va fi externat. Dorina sa cea mai mare este de a se putea bucura de via fr droguri. Interviul preliminar s-a desfurat pe parcursul primelor dou edine. Pacientul s-a artat interesat de terapie.
Interviul de evaluare (a treia edin):
I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 26, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: tremor, instabilitate, palpitaii, indigestie, transpiraii, neputina de a se relaxa, teama de pierdere a controlului, frica de moarte, frica de ce se poate ntmpla. Dup ce a completat chestionarul, am discutat cu pacientul pe baza rspunsurilor sale, referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult l afecteaz. Astfel, el a relatat c simptomele sunt prezente de ceva timp (cam un an), c se manifestau imediat ce efectul heroinei disprea. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, l-am solicitat s enumere strile sale de anxietate, apoi l-am rugat s scoreze fiecare stare de anxietate menionat anterior pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest subiect au fost: teama de recidiv (a scorat-o cu 7), teama de singurtate (a scorat-o cu 8), teama c va fi concediat de la locul de munc (a scorat-o cu 5), teama de moarte (a scorat-o cu 4), teama de boli transmisibile, cronice (a scorat-o cu 4), teama c nu-i va putea ntemeia o familie(a scorat-o cu 7). n urma acestei autoevaluri am stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i i-am explicat pacientului c va avea i teme care vor consta n completarea unui tabel pe care i-l voi explica n edina urmtoare. Aceast autoevaluare este reinut pn la sfritul terapiei. A patra edin. Am reluat discuia despre temerile pe care le-a prezentat n edina anterioar. Pentru a-i explica modelul ABC (tehnica pe care o utilizez n aceast terapie) m-am folosit de
exemplificare. Astfel am luat n consideraie temerea cu cel mai mare scor, care este de altfel i temerea/problema prioritar (teama de singurtate). Dup ce a fost dezbtut n detaliu, problema a fost trecut n termenii ABC. I-am explicat pacientului c la C se noteaz consecinele n plan emoional i comportamental, adic anxietatea pe care el o resimte. Astfel, la C am notat mpreun anxietatea i simptomele ei: somn intermitent, agitaie psihomotorie, palpitaii, comaruri; iar apoi consecina n plan comportamental i anume faptul c i petrece mult timp singur (mi-e fric s nu fiu respins de ceilali). L-am ntrebat cnd are aceste simptome, el spunnd c le are atunci cnd se gndete la singurtate; am notat n coloana A singurtatea, care reprezint momentul declanator al anxietii Dup ce au fost identificate A i C, l-am ntrebat pe pacient la ce se gndete cnd spune c i este team de singurtate, el rspunzndu-mi: Voi fi singur toat viaa. I-am explicat c acesta este un gnd negativ automat i c este nerealist pentru c la baza acestuia st o distorsiune cognitiv i anume o gndire prin care el prezice viitorul, acest lucru nefiind posibil. Am notat acest gnd n coloana B care este rezervat gndurilor negative automate. Apoi l-am rugat pe pacient s mai identifice i alte gnduri negative pe care le are n legtur cu aceast temere i s le noteze n coloana B, acestea au fost: Nimeni nu-i dorete un prieten toxicoman(i-am explicat c distorsiunea const n generalizare, n desprinderea unor concluzii pripite, deoarece nu are suficiente date care s verifice acest lucru), Nu voi mai avea nici un prieten. Pacientul a fost cooperant i a prezentat interes pe parcursul edinei, de aceea i-am dat ca tem pentru acas sarcina de a nota pe o scal de la 0-100 ct de mult crede n adevrul acestor gnduri negative. A cincea edin. Am verificat tema pentru acasa i am observat c fiecrui gnd identificat n edina anterioar, pacientul i-a dat nota 7. Am trecut la construirea de gnduri alternative, mai realiste, adresndu-i ntrebri provocatoare, cerndu-i argumente care s verifice veridicitatea acestor gnduri. Astfel, l-am ntrebat ce l determin s cread c nu va mai avea nici un prieten, de unde tie c nimeni nu-i dorete un prieten toxicoman, care este dovada c va fi singur toat viaa. Neputnd s aduc nite argumente solide n susinirea acestor gnduri, a observat c modul lui de gndire este distorsionat. n urma unei discuii referitoare la distorsiunile cognitive, pacientul este solicitat s renune la acest mod de gndire i totodat s nlocuiasc convingerile negative cu unele mai realiste, innd seama de faptul c beneficiaz de sprijinul familiei i ca orice om are i caliti i defecte. Astfel, gndurile realiste gsite de el au fost: Este posibil s am prieteni, Poate c sunt persoane care s m accepte aa cum sunt, Exist anse s nu fiu singur toat viaa. L-am ntrebat ct de mult crede n aceste gnduri iar rspunsul lui a fost 4. Lam rugat s reflecteze asupra acestor gnduri alternative, s observe c sunt mult mai realiste dect cele anterioare. A asea edin. La nceputul acestei edine am readus n discuie gndurile alternative notate la ntlnirea trecut. L-am rugat s le mai scoreze o dat dup ce mi-a relatat c a meditat asupra lor i c a realizat c sunt mai realiste. Astfel, de aceast dat le-a notat cu 6 i gndul la singurtate nu i mai provoac aceeai anxietate ca nainte. Acest fapt m-a determinat s trec la alt stare de anxietate i anume la teama c nu-i va putea ntemeia o familie. Am utilizat aceeai tehnic, modelul ABC, notnd mpreun cu subiectul n coloana C anxietate (comaruri, frica de ce se poate ntmpla), n coloana A-ntemeierea unei familii, iar n coloana B gndurile negative care au fost asemntoare cu cele identificate la temerea anterioar: nu voi mai avea niciodat o iubit, nici o femeie nu i dorete un so toxicoman, nu voi avea niciodat o familie. Distorsiunile cognitive au fost identificate destul de uor, deoarece pacientul a nvat s le
recunoasc i mai ales c aveau aceeai form ca i celelalte. Am discutat despre aceste aspecte, le-a scorat n funcie de ct de mult crede n ele pe o scal de la 0 la 10 cu 5 i apoi am trecut la nlocuirea lor cu gnduri mai realiste, spunndu-i s in cont de faptul c este tnr, c are un aspect fizic plcut, c are o situaie material stabil,c a mai avut iubite chiar i atunci cnd consuma heroin. Astfel el a gsit urmtoarele gnduri alternative: este posibil s mi gsesc o iubit, este posibil ca o femeie din lumea asta s m vrea, exist posibilitatea de a-mi ntemeia o familie. Primele dou au fost scorate cu 5, iar ultimul cu 3 argumentnd c este destul de dificil s-i gseasc o iubit care s-l accepte cu toate defectele lui, dar o soie?. Pentru a-i nltura aceast credin am discutat cu el despre ultima lui relaie de cuplu i i-am readus aminte c acea femeie a trit alturi de el (chiar dac era toxicoman) pentru c are caliti care nu pot fi minimalizate. A aptea edin. Am discutat despre starile de anxietate pe care am lucrat n edinele anterioare, el spunndu-mi c s-a gndit mai mult la ceea ce am discutat pn acum i a ajuns la concluzia c Trebuie s existe cineva care s m iubeasc i pe mine. L-am ntrebat ct de mult crede n aceast afirmaie i a rspuns c 8. Am readus n discuie temerile care l supr, cele pe care le-a menionat n interviul de evaluare, hotrnd mpreun s ne oprim la teama de recidiv, la teama c atunci cnd se va externa nu va putea rezista tentaiei de a consuma heroin. Problema a fost trecut n termenii ABC, ca i celelalte de pn acum, n urma unei discuii dirijate. Pacientul a identificat simptomele generate de aceast team (frica de ce se poate ntmpla, comaruri, somn intermitent, palpitaii, instabilitate, irascibilitate, comportament de evitare- nu vrea s se externeze), gndurile negative (Voi fi sunat de dealeri i nu cred c o s rezist s spun nu, Toat lumea o s m instige la consum, Voi consuma iar pentru c i ali drogai au fost internai i cnd au ieit s-au reapucat), iar mai apoi, tot dirijat prin ntrebri specifice, a identificat distorsiunile cognitive care stau la baza acestei gndiri nerealiste: desprinderea de concluzii pripite, suprageneralizarea, filtrarea mental cu concentrare asupra negativului. S-au scorat aceste gnduri n funcie de ct de mult crede n ele astfel: 8, 8, 9. Am discutat despre aceste note, l-am rugat s-mi aduc argumente solide pentru ele i apoi am adus mpreun contraargumente, spunnd c dac era att de sigur c se va reapuca i el la fel cum au fcut i ali drogai, nu se mai interna; de asemenea, nu poate afirma c toat lumea l instig la consum deoarece colegii de serviciu, prinii, cunoscuii nu sunt consumatori i cu siguran nu l vor instiga s consume, deci nu poate generaliza, spunnd toat lumea. Ca tem pentru acas lam rugat s noteze n modelul ABC gndurile alternative realiste pentru gndurile negative pe care le are n legtur cu temerea c va recidiva. A opta edin. Am discutat despre gndurile alternative pe care le-a gsit (Poate c dealerii nu mai au numrul meu de telefon, Vor fi persoane care o s ncerce s m corup, dar sunt i persoane care mi vor binele i nu m vor instiga la consum, Pentru c fac un tratament, exist posibilitatea s nu mai simt nevoia s-mi bag heroin), le-a i scorat fr ca eu s-i fi cerut asta cu 6, 9 i respectiv, 4. Am avut o conversaie cu privire la dependen i, prin tehnica cazului similar, am combtut gndurile negative. De asemenea i-am adus argumente la gndurile sale realiste spunndu-i c fcnd pasul ctre internare (care denot dorina sa de a renuna la acest viciu) i c avnd un sprijin familial, singurul lucru cu care trebuie s se lupte este voina, c totul depinde de el, nu de ceea ce vor face alii. I-am explicat c datorit acestor gnduri ale sale referitoare la recidiv are i celelalte stri de anxietate, anume teama de boli, teama de moarte, teama de singurtate, teama c va fi concediat. De aceea i-am dat ca tem pentru acas s treac n termenii modelului ABC teama de boli. A noua edin. Am verificat tema pentru acas, a fost fcut bine, ceea ce mi-a demonstrat c pacientul a neles i i-a nsuit aceast tehnic terapeutic i totodat c s-a implicat n terapie,
implicit c dorete s se vindece. Am discutat pe baza acestui model realizat de el, am observat schimbri, chiar dac mici, n modul lui de gndire i i-am recomandat s foloseasc acest model pentru fiecare problem cu care se va confrunta la un moment dat. Am discutat i despre teama de moarte, de faptul c orice om se teme de moarte, c o astfel de temere este normal dac nu devine o obsesie, concluzionnd c dac nu va mai consuma, riscul de a se mbolnvi cronic i riscul unei mori iminente sunt reduse, pentru c nu va mai folosi acele altor consumatori, va fi lucid tot timpul i responsabil pentru aciunile sale. I-am dat ca tem sarcina de a nota n tabelul ABC gndurile negative, distorsiuni cognitive i gnduri mai realiste pentru teama lui c va fi concediat. A zecea edin. Am verificat tema, am discutat pe marginea ei, l-am ludat i l-am ncurajat deoarece mi-a demonstrat c este contiincios. Mi-a relatat c aceast temere nu-i mai creeaz un discofort att de mare ca la nceputul terapiei deoarece M-am gndit mai bine i nu prea am de unde s tiu ce se va ntmpla, este posibil s fiu, dar este posibil i s nu fiu concediat. La fel i cu celelalte, n-am de unde s tiu ce-o s se ntmple. Nu tiu dac voi reui s renun la consum, dar tiu c mi doresc foarte mult acest lucru. I-am dat BAI-ul, a obinut scorul 19, i-am spus c se observ o ameliorare, c ar fi bine s continue s foloseasc tehnica de terapie nsuit ori de cte ori va simi nevoia.
Pacientul 2
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 2 este femeie, are 30 de ani, absolvent a dousprezece clase, casnic. Locuiete mpreun cu concubinul i cu copilul lor care are vrsta de 5 ani. Concubinul este consumator, pacienta spunnd c din cauza lui s-a apucat de droguri, c nu mai suporta s-l vad cum se distruge i a crezut c dac el o va vedea pe ea n aceeai stare, acest lucru l va determina s renune. Nu s-a ntmplat aa, ea a nceput s consume heroin n urm cu doi ani. iniial la igar cte o bil pe zi. S-a instalat dependena i totodat tolerana i au ajuns s consume amndoi injectabil cte trei bile pe zi. Deoarece erau preocupai numai s fac rost de bani ca s-i cumpere droguri, au lsat copilul n grija bunicilor materni. Pentru a-i procura banii necesari pentru cumprarea drogurilor, concubinul fura; acesta a fost prins i ulterior condamnat. Pacienta s-a hotrt s se interneze, avnd sprijinul prinilor i al concubinului. Starea de sntate este bun, nu este diagnosticat cu boli cronice. i dorete s renune la consumul de droguri pentru a-i putea crete i educa copiii. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine.
I s-a dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 28, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: transpiraii, indigestie, se simte slbit, are palpitaii, prezint ameeli, instabilitate, nu se poate relaxa, i este team de ceea ce se poate ntmpla, este speriat, i este fric de moarte i c i va pierde controlul. Dup
ce a completat chestionarul, am discutat cu pacienta, pe baza rspunsurilor sale, referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult l afecteaz. Astfel, ea a relatat c simptomele sunt prezente de aproximativ doi ani, c se manifestau imediat dup ce efectul heroinei disprea. n urma discuiilor, am rugat-o s enumere strile sale de anxietate, apoi s le scoreze pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest subiect au fost: teama de recidiv (a scorat-o cu 7), teama c i va pierde familia (a scorat-o cu 8), teama c nu va fi n stare s-i ngrijeasc copilul (a scorat-o cu 8), teama c nu se va putea angaja (a scorat-o cu 6), teama de moarte (a scorat-o cu 6). n urma acestei autoevaluri s-au stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i i-am explicat pacientei c va avea i teme pentru acas care vor consta n completarea unui tabel pe care i-l voi explica n edina urmtoare. A patra edin. Am reluat discuia despre temerile pe care le-a prezentat n edina anterioar. Pentru a-i explica modelul ABC (tehnic pe care o utilizez n aceast terapie) am procedat la fel ca n cazul precedent. Astfel am luat n consideraie temerea cu cel mai mare scor, care este de altfel i temerea/problema prioritar (teama c i va pierde familia). Dup ce a fost dezbtut n detaliu, problema a fost trecut n termenii ABC. Astfel la A am trecut pierderea familiei, la C am notat comaruri, somn intermitent, tensiune, irascibilitate, i roade unghiile. Apoi am identificat gndurile negative pe care le-am trecut n coloana B: nu sunt o soie bun, sunt o mam rea, soul m va prsi pentru c eu sunt vinovat de tot ce s-a ntmplat. Apoi i-am explicat c la baza acestor gnduri stau nite distorsiuni cognitive pe care a reuit s le identifice dup ce am nvat-o s fac acest lucru. A realizat c se concentreaz numai asupra prilor negative, c i minimalizeaz calitile fapt ce o determin s gndeasc distorsionat i nerealist. Am combtut aceste gnduri i le-am nlocuit cu unele mai realiste, cum ar fi: a putea fi o soie mai bun, poate c nu sunt o mam rea, am i eu partea mea de vin pentru tot ce s-a ntamplat, exist o mic posibilitate ca familia mea s nu se destrame. Tema pentru acas a constat n gsirea unor argumente pentru gndurile realiste. A cincea edin. Am discutat pe baza argumentelor gsite de ea, prea mai optimist n ceea ce privete relaia marital, ns referitor la statutul de mam se temea c nu-i va putea ngriji copilul. Am czut de comun acord s vorbim despre aceast problem tot n termenii modelului ABC. Pe parcursul acestei edine am observat c pacienta a neles aceast tehnic terapeutic, dar c mai este nevoie de repetiie pentru a-i forma deprinderea de a gndi n acest mod. Astfel , n coloana A am trecut neputina de a-i ngriji copilul, la C tensiune, somn intermitent, uneori plnge, agitaie, apetit crescut- mnnc multe dulciuri. Deoarece aceast temere este strns legat de cea discutat n edina precednt, pacienta a identificat gndurile negative mai uor, ns a fost mai greu s le gseasc gnduri alternative realiste. La B am notat N-am avut grij de el niciodat, O s-i fie ruine cu o asemena mam, Nu pot s am grij de mine, dar de copil?, apoi am identificat distorsiunile cognitive: concentrarea asupra negativului, suprageneralizarea (nu poi afirma c nu ai avut niciodat grij de el), predicia, iar n cele din urm am formulat gndurile realiste: Au fost i di cnd am avut grij de el (nainte s fiu toxicoman; cnd eram consumatoare l-am dus la prinii mei ca s nu ne vad n ce stare eram amndoi), Este posibil s nu-i fie ruine c-i sunt mam, A putea avea grij de copil deoarece l iubesc. Ca tem pentru acas i-am dat sarcin de a gsi mai multe argumente la gndurile alternative pe care le-a identificat. Prin aceste teme am urmrit ca pacienta s se concentreze mai mult asupra calitilor ei pe care le-am descoperit n timpul edinelor.
A asea edin. Pacienta i-a fcut tema i mi-a spus c realizeaz nerealismul gndurilor care o frmnt. Am discutat despre acest aspect i am ajuns la concluzia c aceste gnduri nu sunt constructive. I-am recomandat s gndeasc n termenii acestui model de fiecare dat cnd simte ceva n neregul cu privire la comportamentul sau la gndurile sale, s verifice veridicitatea acestora. Am observat c este o persoan care i dorete s se schimbe deoarece se implic n terapie. Am abordat urmtoarea stare de anxietate (teama de recidiv), am discutat pe aceast tem n mod dirijat, n termenii modelului ABC, astfel la A am notat recidiva, la C anxietatea (comaruri, palpitaii, mncrimi, agitaie, dureri de cap, tergerea din memoria telefonului a tuturor numerelor). Am identificat gndurile negative: La primul obstacol, o s m apuc iari de droguri, Nu voi fi n stare s rezist tentaiilor, Heroina m face s m simt puternic i plin de energie, s uit de probleme, apoi distorsiunile care stau la baza acestor gnduri desprinderea de concluzii pripite. Apoi pacienta a nlocuit aceste gnduri cu unele mai realiste pe baza ntrebrilor specifice: Ce te determin s afirmi asta?, Ce te face s crezi asta?, Ai vreo dovad c se va ntmpla aa?. Gndurile realiste gsite sunt: Exist persoane care m pot ajuta s depesc problemele cu care m confrunt, Este posibil s pot rezista tentaiilor, pentru c m voi gndi la copil, Heroina m ajut s uit de probleme, dar pentru puin timp. Am discutat despre efectul heroinei, mai ales de ultima perioad n care consuma i mi-a spus c nu o mai consuma pentru a obine plcere, ci doar pentru a scpa de durerile fizice. Am rugat-o s reflecteze asupra acestor lucruri, asupra efectelor negative pe care le are consumul de heroin. A aptea edin. Am reluat discuia pe care am avut-o n edina anterioar i astfel am ajuns la teama de moarte, moartea fiind o consecin negativ a consumului de heroin. Mi-a relatat c resimte anxietate cnd se gndete la moarte, cnd se gndete c nu va putea s-i vad copilul crescnd i a neles c multe din temerile sale au mare legtur cu gndul c va recidiva. Am discutat despre aceast temere n termenii modelului ABC, iar completarea tabelului a constituit tema pentru acas. Am recurs la aceast metod pentru a verifica dac pacienta i-a nsuit ctui de puin acest stil de a gndi: s porneasc de la identificarea situaiei care i provoac anxietate, s observe cum este resimit pe plan emoional i comportamental aceast stare, s gseasc gndurile negative i distorsiunile cognitive care stau la baza acestora i n final s le nlocuiasc cu unele mai realiste. A opta edin. Am verificat tabelul completat de pacient, relatase aproape toat discuia noastr, ba chiar a mai adugat alte gnduri alternative, realiste pe care le-a i argumentat, ceea ce mi-a demonstrat c a neles modelul ABC. I-am explicat c este benefic s gndeasc astfel i am reuit s o conving de acest lucru. Dup o discuie amnunit legat de temerea de moarte, iam dat ca tem pentru acas s realizeze un tabel pentru teama c nu-i va gsi un loc de munc. A noua edin. Pacienta i-a fcut tema, dar deoarece nu a gsit suficiente gnduri alternative mai realiste pentru convingerile negative, am reluat ntreaga problem i am discutat-o detaliat. Am ludat-o pentru ceea ce a realizat i pentru faptul c s-a implicat n terapie, pentru noua atitudine pe care o are vis-a-vis de confruntarea cu situaiile dificile de via i am rugat-o s gseasc avantajele i dezavantajele meninerii stilului de gndire mai realist. A zecea edin. Am discutat despre tema ei, a realizat c o astfel de gndire este mult mai benefic i c gndind astfel poate s scape i de acel disconfort generat de temerile i implicit de gndirea negativ. Am rugat-o apoi s scoreze temerile prezentate n interviul de evaluare pe o scal de la 0-10, i a dat urmtoarele note: teama de recidiv (a scorat-o cu 4), teama c i va pierde familia (a scorat-o cu 3), teama c nu va fi n stare s-i ngrijeasc copilul (a scorat-o cu 3), teama c nu se va putea angaja (a scorat-o cu 2), teama de moarte (a scorat-o cu 3). I-am dat
s completeze BAI-ul la care o obinut scorul 20, ceea ce demonstreaz c anxietatea a fost ameliorat n urma psihoterapiei.
Pacientul 3
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 3 este de sex feminin, are 20 de ani. A abandonat coala la nceputul clasei a XI-a datorit faptului c a nceput s consume heroin. Nu are loc de munc, locuiete mpreun cu familia ei (mama- cntrea de muzic popular, tatl- ofer de tir, sora- absolvent a Facultii de Drept). A nceput s consume heroin n urm cu patru ani, injectabil, datorit curiozitii i a anturajului, prietenul ei fiind i el consumator de heroin. La nceput i administra o bil pe zi injectabil, ajungnd s consume, nainte s se interneze, 13 bile pe zi singur. Fura bani pentru ai putea procura droguri de la oamenii care circulau cu mijloacele de transport n comun. A fost prins de poliie cnd fura i a fost nchis pentru o perioad scurt de timp. Dup ce a fost pronunat sentina de nevinovie, prinii au sechestrat-o, dar ea a reuit n cele din urm s fug la prietenul ei. S-a reapucat de consum, de furat, n cele din urm ns a realizat i a contientizat c s-a instalat dependena i a hotrt s se despart de prietenul ei i s se interneze. n urma examenelor medicale s-a constatat c nu are probleme de sntate. Prinii o sprijin i o viziteaz. i dorete s renune la consumul de droguri, s-i reia studiile i s-i fac prinii s fie mndri de ea. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine, la nceput pacienta nu a fost foarte comunicativ, ns pe parcurs, vznd c este ascultat fr a fi criticat sau judecat, s-a destins i a vorbit deschis despre problemele ei.
I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 32, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: ameeal, palpitaii, instabilitate, transpiraii, incapacitatea de a se relaxa, frica de ce se poate ntmpla, frica de a-i pierde controlul, indigestie, frica. Dup ce a completat chestionarul, am avut o discuie cu pacienta referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult i afecteaz viaa. Astfel, ea a relatat c simptomele sunt prezente cam de doi ani, c se manifestau imediat ce efectul heroinei disprea. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, am solicitat-o s enumere strile sale de anxietate, apoi am rugat-o s scoreze fiecare stare de anxietate menionat anterior pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint anxietatea cea mai mic, iar 10, anxietatea cea mai mare. Strile de anxietate prezente la acest subiect au fost: teama c nu-i va putea continua studiile (a scorat-o cu 9), teama c nu-i va putea ntemeia o familie (a scorat-o cu 6), teama c se va reapuca de consum (a scorat-o cu 9), teama c prinii nu o mai iubesc (a scorat-o cu 8), teama c se va ngra (a scorat-o cu 5). n urma acestui interviu am stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i i-am explicat pacientei c va avea i teme pentru acas care
vor consta n completarea unui tabel pe care i-l voi explica n edina urmtoare. Aceast autoevaluare este reinut pn la sfritul terapiei. A patra edin. Am reluat discuia despre temerile menionate n edina precedent i am czut de comun acord ca prima problem dezbtut s fie teama c prinii nu o mai iubesc. Dup ce am discutat despre toate frmntrile legate de aceast problem, i-am explicat modelul ABC trecnd totodat i la completarea acestuia. Astfel la A am trecut sentimentele prinilor, la C anxietatea resimit prin agitaie, iritabilitate, apatie, iar la B am notat urmtoarele gnduri iraionale: sunt o ratat, nu sunt bun de nimic, aduc numai necazuri, le este ruine cu mine. I-am explicat c la baza acestor gnduri stau nite distorsiuni cognitive, termen pe care i l-am explicat. Pentrul gndul negativ sunt o ratat i-am explicat c atunci cnd afirm acest lucru ea nu se gndete i la prile bune pe care le are, ci ia n considerare doar ceea ce e ru, vede doar partea ei negativ. Asfel am avut o discuie pe aceast tem, i-am pus o serie de ntrebri, iar din rspunsurile date de ea a realizat c modul n care gndete este distorsionat. Pentru celelalte gnduri nerealiste am procedat n acelai mod. n continuare am rugat-o s se gndeasc la convingeri mai realiste, iar cu ajutorul ntrebrilor mele a notat: am i pri bune i pri rele, am creat multe probleme prinilor, dar i cteva bucurii, poate c nu le este ruine cu mine. Ca tem am rugat-o s se gndeasc la convingerile realiste pe care le-am identificat mpreun i s le scoreze pe o scal de la 0 la 10 n funcie de ct de mult crede n ele. A cincea edin. Am discutat despre scala pe care a completat-o i, deoarece a dat scoruri foarte mari gndurilor realiste, i-am cerut s mai aduc argumente n favoarea acestora. Spre uimirea mea a fcut acest lucru i de aceea am hotrt s dezbatem o alt temere i anume teama c nu i va putea continua studiile. Dup ce am identificat A (continuarea studiilor) i C (insomnii, nervozitate, agitaie, incapacitatea de a se concentra) am gsit mpreun gndurile negative care genereaz aceast team , respectiv: nu m vor primi la coal , nu mai sunt n stare s nv, sunt proast. Am ntrebat-o dac exist vreo distorsiune cognitiv la baza acestor gnduri, nu a tiut ce s rspund de aceea am dirijat-o s le gseasc cu ntrebrilor. Am ajuns la concluzia c exist urmtoarele distorsiuni: desprinderea de concluzii pripite, prezicerea viitorului. Gndurile alternative mai realiste gsite sunt: nu exist o lege care s-mi interzic s merg la coal, dac m strduiesc voi putea s nv, sunt capabil s gndesc. Pentru a nelege acest tip de terapie mai bine i-am dat ca tem s citeasc o carte de specialitate. A asea edin. Am discutat despre tema avut, mi-a spus c a reuit s citeasc o parte, c i se pare interesant i c a vorbit cu prinii ei care au asigurat-o de faptul c o iubesc i c va avea sprijinul lor n tot ceea ce va dori s fac mai departe. n continuare am discutat despre teama c se va reapuca de consum cnd se va externa. Am notat la A recidiva, la C anxietatea (nervozitate, palpitaii, plnge, comportament de evitare- evit s rosteasc cuvntul heroin), iar la B fostul meu prieten m va cuta i m va corupe, voi rezista tentaiei doar dac stau n cas, mi va sta gndul numai la substan, sunt slab, nu am puterea s spun nu. Am rugat-o s identifice ea distorsiunile cognitive punndu-i ntrebri asemntoare cu cele pe care i le-am adresat eu n edinele anterioare. A reuit s fac acest lucru, ns cu puin ajutor din partea mea i a notat: prezicerea viitorului fr a avea dovezi n sensul acesta, concentrarea asupra negativului. Dup o discuie n care am combtut aceste gnduri negative, a reuit s gseasc convingerile alternative mai realiste: chiar dac m va cuta poate nu va ncerca s m corup, la nceput voi putea iei afar doar nsoit, cred c exist ceva care va putea s-mi distrag atenia de la substan, poate c nu sunt chiar att de slab, am avut puterea s cer ajutor i s rezist sevrajului. Am rugat-o ca pn la urmtoarea ntlnire s se gndeasc mai mult la veridicitatea acestor gnduri realiste i s le scoreze i de asemenea s continue s citeasc cartea.
A aptea edin. Am discutat despre scorurile date de ea, le-am argumentat, am vorbit despre faptul c de la aceast temere de recidiv pornesc i alte stri de anxietate. Am abordat n continuare teama c nu-i va putea ntemeia o familie, am notat A i C, dup care a identificat urmtoarele gnduri negative: nimeni nu i dorete o soie care a consumat substan, nu m va iubi nici un brbat, trecutul meu este dezastruos, nici un brbat nu i dorete ca mam pentru copilul lui o fost toxicoman. Am rugat-o s-mi aduc argumente pentru aceste gnduri i, prin contraargumentele date de mine, a contientizat c exist urmtoarele distorsiuni cognitive: suprageneralizarea, citirea gndurilor, desprinderea de concluzii pripite fr a avea dovezi n acest sens, centrarea asupra negativului excluznd pozitivul. Am rugat-o, dup o discuie, s identifice gnduri mai realiste care s le nlocuiasc pe cele negative. Astfel am notat: este posibil s existe un brbat care s m accepte aa cum sunt, o exista un brbat i pentru mine, am i pri bune i pri rele, la fel i trecutul meu, faptul c sunt sau am fost toxicoman nu nseamn c voi fi o mam rea. I-am dat ca tem pentru s mai caute argumente pentru afirmaiile realiste. A opta edin. Deoarece argumentele gsite nu erau foarte convingtoare pentru ea, am insistat asupra lor pn cnd aceasta a ajuns s cread n veridicitatea lor. Pe parcursul conversaiei, pacienta a adus n discuie temerea c se va ngra, unul din gndurile care o conduceau ctre convingerea c nu o va mai iubi nici un brbat, c nu va mai fi atrgtoare. Am vorbit un pic despre aceast fric i am rugat-o s o aprofundeze ea n termenii modelului ABC pn la urmtoarea ntlnire. A noua edin. Am discutat pe seama tabelului completat de ea, a identificat tot ceea ce era necesar, spunndu-mi c a ajutat-o i cartea pe care a terminat-o de citit. Aceast temere nu i mai creeaz un disconfort att de mare ca la nceput deoarece, zice ea, chiar dac o s m ngra o s in cur de slbire. Am observat c i-a nsuit aceast tehnic terapeutic i am ncurajat-o s o foloseasc ori de cte ori va simi nevoia. A zecea edin. I-am dat lista cu temerile pe care le-a prezentat n interviul de evaluare i am rugat-o s le scoreze din nou. Asfel teama c nu-i va putea continua studiile a scorat-o cu 4, teama c nu-i va putea ntemeia o familie a scorat-o cu 3, teama c se va reapuca de consum a scorat-o cu 5, teama c prinii nu o mai iubesc a scorat-o cu 2, teama c se va ngra a scorat-o cu 3. apoi i-am dat s completeze BAI la care a obinut scorul 21, ceea ce denot o ameliorare a strilor de anxietate.
Pacientul 4
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 4, este brbat, are 27 de ani, are studii medii (a absolvit liceul) i nu are un loc de munc. Locuiete mpreun cu mama sa, tatl fiind decedat. A nceput s consume heroin acum trei ani datorit curiozitii i faptului c prietenii lui se drogau. La nceput inhala o bil pe zi, dup un timp ajungnd s-i administreze injectabil 7 bile pe zi. A lucrat la o benzinrie, dar pentru c banii din salariu nu-i ajungeau pentru doza zilnic necesar, a recurs la furt din
magazine. A fost concediat de la locul de munc deoarece ntrzia tot timpul i nu se mai conforma regulamentului intern (se certa att cu colegii, ct i cu clienii). Dac prima bil i-a administrat-o din curiozitate, iar urmtoarele din plcere, mai apoi consuma heroin pentru a scpa de strile de ru. S-a internat n urma unui eveniment tragic din viaa lui i anume moartea unui prieten datorat unei supradoze. n urma acestui eveniment i s-a fcut fric de ceea ce i se poate ntmpla i s-a hotrt s cear ajutor de specialitate.n urma examenului medical sa constatat c nu sufer de boli cronice. Mama lui i este alturi, l sprijin, l viziteaz aproape zilnic. i dorete s renune la consumul de heroin, s fie independent, s se angajeze pentru a putea s o ajute pe mama lui, s intre n rnd cu lumea. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine, pacientul a fost deschis i comunicativ i a fost entuziasmat c va beneficia i de psihoterapie.
I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 26, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: palpitaii, transpiraii, tremor, instabilitate, ngrozit, speriat, nervozitate, incapacitate de relaxare, fric de ceea ce se poate ntmpla, frica de moarte. Dup ce a completat chestionarul, am discutat cu pacientul pe baza rspunsurilor sale, referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult l afecteaz. Astfel, el a relatat c simptomele sunt prezente de aproximativ un an c se manifestau imediat ce efectul heroinei disprea, iar frica de ceea ce se poate ntmpla i frica de moarte au aprut dup moartea prietenului su. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, l-am rugat s enumere strile sale de anxietate, apoi s le scoreze pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest subiect au fost: teama de singurtate (a scorat-o cu 6), teama de moarte (a scorat-o cu 8), teama c nu va avea o familie (a scorat-o cu 6), teama c nu-i va gsi un serviciu (a scorat-o cu 7), teama c o mbolnvesc pe mama (a scorat-o cu 9). n urma acestei autoevaluri s-au stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i pacientului i s-a explicat c va avea i teme pentru acas care vor consta n completarea unui tabel ce i va fi explicat n edina urmtoare i pe care va trebui s i-l nsueasc. Aceast autoevaluare a fost reinut pn la sfritul terapiei. A patra edin. Am reluat discuia despre temerile pe care le-a prezentat n edina anterioar. Pentru a-i explica modelul ABC (tehnica pe care o utilizez n aceast terapie) m-am folosit de exemplificare. Am hotrt mpreun ca prima temere despre care vom discuta s fie teama c o mbolnvesc pe mama , sintagm care mi-a fost explicat n prealabil. Prin ea pacientul nelege c din cauza lui, a faptelor i comportamentelor sale, c nu este un om realizat pe nici un plan (profesional, familial, social) mama sa se va mbolnvi. Am trecut problema n termenii ABC astfel: la A am notat mbolnvirea mamei, la C anxietatea resimit prin palpitaii, transpiraii, nervozitate, sentiment de culpabilitate, agitaie, hiperprotectivitate fa de mam, insomnii. L-am nvat s identifice gndurile negative, nerealiste, gsind: i-am fcut mamei mele numai necazuri, nici un om nu poate rezista attor suprri, se va mbolnvi de inim. Am discutat despre aceste gnduri, cu ajutorul ntrebrilor dirijate i-a dat seama c nu sunt nite gnduri realiste i i-am explicat c la baza lor stau nite distorsiuni cognitive ce constau n suprageneralizare, centrare asupra negativului i excluderea pozitivului, desprinderea de concluzii pripite, prezicerea viitorului. n urma identificrii distorsiunilor l-am rugat s nlocuiasc aceste gnduri cu unele mai realiste, nu pozitive, astfel am gsit: i-am fcut mamei
mele multe necazuri, sunt oameni care au rezistat multor necazuri, este posibil s se mbolnveasc. L-am rugat ca pn la urmtoarea ntlnire s mai gseasc i alte gnduri realiste. A cincea edin. Am verificat tema i pacientul a reuit s gseasc alte cteva gnduri alternative realiste, s aduc argumente n favoarea acestora dup care am discutat despre urmtoarea stare de anxietate i anume teama de moarte. Am lucrat n termenii modelului ABC, pe tabel, astfel la A am identificat mortea, la C anxietatea resimit prin comaruri (i viseaz adesea prietenul care a murit datorit unei supradoze), transpiraii, dureri de cap, apatie. Am trecut la identificarea gndurilor negative care i menin aceast temere, astfel am notat la B: Cum a murit prietenul meu pot muri i eu, Amndoi eram drogai, puteam fi eu n locul lui, Cu siguran drogurile m-au afectat i poate voi muri. L-am rugat s se gndeasc ce distorsiuni cognitive crede c stau la baza acestor gnduri i, cu ajutorul ntrebrilor provocatoare, a identificat: catastrofizarea, suprageneralizarea, desprinderea de concluzii pripite. n continuare am nlocuit aceste gnduri cu: Eu nu m mai droghez, deci nu am cum s mor ca pritenul meu, din supradoz, Sunt tnr, nu am nici o boal cronic, deci ansele mele de a muri sunt egale cu a celorlali oameni de vrsta mea, Poate voi muri, dar nu datorit drogurilor, am adus argumente n favoarea acestora i pacientul a nceput s nu mai cread att de mult n gndurile negative. A asea edin. Am discutat despre relaiile sale interpersonale, despre prietenii lui i despre viaa sa amoroas; mi-a relata c pn acum nu a avut timp de relaii, era preocupat doar de procurarea drogurilor, dar c atunci cnd va trece peste aceast perioad i dorete s aib o iubit, stabilitate, deoarece consider c asta e normal pentru un brbat de vrsta lui. Am abordat aceast temere, c nu va putea avea o familie, am trecut-o n termenii modelului ABC, la A am identificat viaa de familie, la C am notat frica pe care nu a putut s o descrie, comportament de evitare. La B am identificat urmtoarele gnduri negative: Orice femeie m va prsi cnd va afla de trecutul meu, Nici nu mai tiu s m comport cu o femeie, Nici o femeie care nu s-a drogat nu m-ar putea nelege i nu m-ar accepta, N-o s fiu un tat bun, dup care am stabilit care sunt distorsiunile care stau la baza acestor gnduri: prezicerea viitorului, catastrofizarea, suprageneralizarea, concentrarea asupra negativului i excluderea pozitivului. Apoi l-am rugat pe el s gseasc nite gnduri mai realiste pentru cele pe care le-a menionat anterior, astfel a gsit: Poate va exista o femeie care s nu m prseasc, Am un trecut varz, dar mi doresc o schimbare, acum sunt altfel sau cel puin lupt pentru asta, nainte m purtam bine cu femeile, Pentru c nu voi mai fi consumator, exist posibilitatea s ma accepte cineva, Nu am de unde s tiu ce fel de tat voi fi. I-am dat tema s gseasc mai multe argumente pentru aceste gnduri realiste, aceasta pentru a-l stimula s-i vad i prile bune, s nu le mai minimalizeze. A aptea edin. Am discutat despre argumentele notate de el n caietul destinat edinelor de terapie i pe parcursul conversaiei am ajuns la o alt temere de-a sa i anume la temerea c nu-i va gsi un loc de munc, temere care reprezint i un gnd negativ n cadrul fricii c nu va putea s-i ntemeieze o familie. Am trecut-o n tabel, la A am notat serviciu, la C tensiune, incapacitatea de relaxare, frustrare, iar la B: Nu tiu s fac nimic, Nu inspir ncredere, Nu am o calificare. Am identificat distorsiunile cognitive: concentrarea asupra negativului, catastrofizarea, desprinderea de concluzii pripite. Apoi am trecut la nlocuirea acestora cu gnduri mai realiste prin tehnica cazului similar. Astfel a identificat urmtoarele convingeri alternative: Sunt cteva lucruri la care m pricep , Nu se citete pe faa mea c sunt fost consumator, ncrederea se capt n timp, Muli oameni nu au calificare, dar au un loc de munc. L-am rugat s se gndeasc la teama de singurtate i s ncerce s o treac ntr-un tabel similar cu cele fcute mpreun n timpul edinelor de pn acum.
A opta edin. Am discutat pe seama tabelului realizat de pacient, am observat c a nceput si restructureze modul de gndire i mi-a relatat c aceast temere nu-l mai afecteaz aa de mult ca la nceputul terapiei. A realizat c nu este singur, c o are pe mama lui alturi, dar mi-a spus c i este team c nu i va putea face prieteni, temere pe care am abordat-o n termenii ABC. Dup ce a m combtut gndurile negative i le-am nlocuit cu unele mai realiste, pacientul a realizat c i va face noi prieteni dac se va angaja. De aceea este i mai motivat n a-i cuta un serviciu i vrea s treac peste strile sale de anxietate. Sper ca la un moment dat (dup ce se va angaja, dup ce i va face noi prieteni, i va ajuta mama) s se ierte pentru greelile fcute i crede c atunci va putea avea o via normal. I-am dat tem s se gndeasc la calitile sale i cum, n ce mod le poate valorifica. A noua edin. Pacientul i-a fcut o list care cuprindea caliti ce l pot ajuta att pentru gsirea unui serviciu, ct i n relaiile interpersonale: loial, perseverent, sincer, ambiios, iubitor, grijuliu, supus. Mi-a relatat c nainte de a ncepe s consume era caracterizat ca avnd aceste caliti, ns pe parcursul celor trei ani de dependen, heroina l-a schimbat i a ajuns aproape contrariul a ceea ce era. Nu i-a notat ns cum i-ar putea valorifica aceste caliti, de aceea am vorbit despre acest lucru i am identificat mai multe situaii n care aceste atribute sunt apreciate. Acest exerciiu a avut drept scop restructurarea gndirii, pacientul s se poat autoevalua corect i realist. Acest obiectiv a fost atins. A zecea edin. I-am dat lista cu temerile pe care le-a prezentat n interviul de evaluare i l-am rugat s le scoreze din nou. Asfel teama de singurtate a scorat-o cu 1, teama de moarte a scorato cu 3, teama c nu va avea o familie a scorat-o cu 3, teama c nu-i va gsi un serviciu a scorato cu 2, teama c o mbolnvesc pe mama a scorat-o cu 2. Apoi i-am dat s completeze BAI la care a obinut scorul 19, ceea ce denot o ameliorare a strilor de anxietate.
Pacientul 5
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 5, este brbat, are 19 ani, a terminat liceul i nu are un loc de munc. Locuiete mpreun cu prinii i cu sora lui mai mic, avnd o situaie material bun. A nceput s consume n urm cu doi ani heroin la folie, din curiozitate i datorit anturajului. nainte de internare ajunsese s i admnistreze patru bile pe zi. La nceput i ajungeau banii de la prini, apoi a nceput s fure bani de la prini pentru a-i putea procura doza necesar de droguri. Se droga mpreun cu ali doi colegi de liceu, nu mai frecventa orele de curs, de aceea ajunsese n pragul exmatriculrii, ns au intervenit prinii i ntr-un final a terminat liceul. Prinii au observat un comportament bizar, ns au crezut c e datorit vrstei, de aceea i-au dat seama foarte trziu c se droga, mai ales c nu avea nepturi pe corp. Cnd au aflat, au discutat cu el i au hotrt c soluia cea mai bun pentru a putea scpa de acest viciu nainte s fie prea trziu este internarea ntr-un centru de dezintoxicare. La nceput, pacientul a refuzat, dar cnd a vzut c nu poate renuna la droguri i c nu mai are bani, a realizat c este dependent i c prinii i
vor binele, astfel s-a internat. Starea sa de sntate este bun, nu are boli cronice i i dorete s fie independent, s urmeze studii superioare i s aib propria afacere. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine, pacientul a fost deschis i comunicativ. Interviul de evaluare (a treia edin): I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 24, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: palpitaii, transpiraii, tremor, instabilitate, nervozitate, incapacitate de relaxare, fric de ceea ce se poate ntmpla. Dup ce a completat chestionarul, am discutat cu pacientul pe baza rspunsurilor sale, referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult l afecteaz. Astfel, el a relatat c simptomele sunt prezente de aproximativ jumtate de an, c se manifestau imediat ce efectul heroinei disprea. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, l-am rugat s enumere strile sale de anxietate, apoi s le scoreze pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest subiect au fost: teama de recidiv (a scorat-o cu 7), teama c prinii i vor schimba comportamentul fa de el (a scorat-o cu 8), teama c nu va mai avea prieteni (a scorat-o cu 7). n urma acestei autoevaluri s-au stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i pacientului i s-a explicat c va avea i teme pentru acas care vor consta n completarea unui tabel ce i va fi explicat n edina urmtoare i pe care va trebui s i-l nsueasc. Aceast autoevaluare a fost reinut pn la sfritul terapiei. A patra edin. Am reluat discuia despre temerile pe care le-a prezentat n edina anterioar. I-am explicat n ce const modelul ABC (tehnica pe care o utilizez n aceast terapie) i pentru al face s-l neleag m-am folosit de exemplificare. Am hotrt mpreun ca prima temere despre care vom discuta s fie teama c prinii i vor schimba comportamentul fa de el. La A am notat comportamentul prinilor vis-a-vis de pacient, la C anxietatea pe care o resimte cnd se gndete la acest lucru, fric, panic, descurajare, agitaie, tensiune. Am discutat despre gndurile negative automate datorit crora se menin aceste simptome, dup care le-am notat n coloana B: Nu vor mai avea niciodat ncredere n mine, Nu m mai iubesc, N-o s m mai considere biatul lor, M vor trata ca pe un strin, O s le fie ruine c au un asemenea fiu. I-am explicat c la baza acestor gnduri stau nite distorsiuni cognitive pe care le-am identificat mpreun: desprinderea de concluzii pripite, catastrofizarea, prezicerea viitorului, centrarea asupra negativului i excluderea pozitivului. Dup discutarea detaliat a fiecrui gnd negativ, lam rugat s gseasc alte gnduri, mai realiste. Astfel, am notat: Poate le voi recpta ncrederea, M viziteaz zilnic, deci poate c m iubesc un pic, Dac o s fiu un om normal, este posibil s nu m renege, Ct am fost consumator, nu m-au tratat ca pe un strin, deci exist posibilitatea ca nici de acum ncolo s nu m trateze aa. L-am rugat ca pn la urmtoarea edin s se mai gndeasc asupra acestor afirmaii i s aduc ct mai multe argumente n favoarea lor. A cincea edin. Am reluat discuia despre convingerile alternative i pacientul mi-a relatat c nu a gsit prea multe argumente n favoarea acestora, de aceea am fcut acest lucru mpreun. L-am sftuit s vorbeasc i cu prinii lui despre aceast temere, deoarece din relatrile lui despre relaia parental reiese c gndurile sale negative nu sunt fondate. Pacientul
mi-a spus c va ncerca s discute cu prinii deoarece i dorete s se apropie mai mult de ei pentru c sunt persoanele cele mai importante din viaa sa i i iubete foarte mult. A asea edin. Pacientul mi-a povestit discuia pe care a avut-o cu prinii spunndu-mi c gndurile sale erau nefondate ntr-adevr, c prinii si nu numai c l iubesc, dar i-au i demonstrat acest lucru. L-am rugat s mi scoreze gndurile negative pe care le-am identificat i apoi pe cele realiste, cele din urm avnd note considerabil mai mari. Am hotrt mpreun s abordm tot n termenii modelului ABC i teama de recidiv. Astfel, la A am notat reluarea consumului de heroin, la C, anxietatea resimit prin palpitaii, comaruri, tensiune psihic i fizic, agitaie, comportament de evitare cu privire la externare. Am identificat apoi gndurile negative: mi plcea s m droghez, nu o s pot s spun nu dac mi se ofer, Muli au ncercat s se lase i nu au reuit, deci nici eu nu voi reui, Muli oameni nu se pot lsa de fumat, da eu, de droguri?, Confruntarea cu un obstacol m va duce cu mintea la heroin. Am identificat distorsiunile cognitive care stau la baza acestor gnduri (prezicerea viitorului, suprageneralizarea, minimalizarea voinei). Deoarece am insistat mult pe gndurile alternative n edinele precedente, i-am dat ca tem s gseasc convingeri mai realiste pentru cele negative pe care le-a identificat n legtur cu teama de recidiv. A aptea edin. Am discutat despre gndurile alternative realiste gsite de el: mi plcea s m droghez, dar am suferit din cauza asta, deci o s m gndesc de dou ori nainte de a da un rspuns cuiva care mi ofer, Sunt oameni care au ncercat s se lase i au reuit, doar c sunt puini, Sunt anse s m las, chiar dac mici, Heroina nu e singura soluie la orice problem pe care a avea-o. De asemenea, a adus argumente pentru susinerea acestor afirmaii, dar i contraargumente, de aceea a fost necesar o analiz a costurilor i a beneficiilor. Astfel, l-am rugat pe pacient s mpart o foaie n dou, n prima parte s treac beneficiile consumului de heoin, iar n a doua dezavantajele acestuia. Astfel, ca i beneficii, subiectul a notat: plcere, putere, siguran de sine, dezinhibiie, iar la costuri: distrugerea sntii, lipsa banilor, datorii, certuri cu familia, boli cronice (hepatit, sida), supradoza, moartea, marginalizare. n urma acestui exerciiu pacientul a realizat c dezavantajele consumului de heroin sunt mai numeroase dect avantajele. Apoi am discutat despre avantajele identificate de el i mpreun am gsit alte modaliti, mai puin disfuncionale de a obine aceste avantaje dorite. Ca tem i-am dat s citeasc un material din care s se informeze mai mult despre consecinele nefaste pe care le are consumul de droguri. A opta edin. La nceputul edinei ne-am centrat pe detalierea dezavantajelor pe care le are consumul de droguri. Pacientul mi-a relatat c tia de majoritatea consecinelor pe care le are consumul de heroin, ns nu tia c drogurile afecteaz i sistemul psihic. Am discutat apoi despre teama c va mai avea prieteni, ns nu am notat nimic deoarece am vrut s verific dac poate face acest lucru singur. Astfel i-am dat ca tem s treac aceast temere n termenii modelului ABC. A noua edin. Am discutat pe marginea tabelului realizat de subiect i am constatat c pacientul a neles paii pe care trebuie s-i fac pentru a-i restructura modul de gndire, importana acestui tip de gndire, precumi utilitatea acesteia n problemele cu care se confrunt. A zecea edin. I-am dat lista cu temerile pe care le-a prezentat n interviul de evaluare i l-am rugat s le scoreze din nou. Asfel teama teama de recidiv a scorat-o cu 4, teama c prinii i vor schimba comportamentul fa de el a scorat-o cu 2, teama c nu va mai avea prieteni a scorat-o cu 2.
Apoi i-am dat s completeze BAI la care a obinut scorul 16, ceea ce denot o ameliorare a strilor de anxietate.
Pacientul 6
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 6 este de sex feminin, are 23 de ani, a terminat 11 clase i lucreaz la o croitorie unde este apreciat de efa ei (tie de problema pacientei i o sprijin) pentru druirea i profesionalismul de care d dovad. Locuiete mpreun cu prinii i sora ei i se afl n relaii bune cu acetia, primind vizite zilnice. A nceput s consume heroin n urm cu trei ani. La nceput i administra 1-2 bile pe zi prin inhalare (la folie i la igar), ulterior prin injectare ajungnd s consume ase bile pe zi. A nceput s consume din curiozitate, datorit surorii i iubitului acesteia, care se drogau de ase ani acas. Sora ei a nceput tratamentul de dezintoxicare singur, acas, cu blegomazin i diazepam, dar nu a putut s renune la consum. Deoarece banii din salariu nu i mai ajungeau pentru a-i procura doza necesar a nceput s fure din magazine. A hotrt s se interneze deoarece nu mai ddea randament la locul de munc i nu dorea s-i dezamgeasc efa. Aceasta a afla de problema pacientei, dar nu a concediat-o, ba dimpotriv a discutat cu ea i a reuit s o conving s se interneze, asigurnd-o c o va primi napoi dup externare. Nu mai vrea s aib de-a face cu drogurile, i dorete s-i termine liceul i s se ntoarc la lucru. Starea de sntate este bun, nu a fost diagnosticat cu boli cronice. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine, pacienta a fost deschis i comunicativ. Interviul de evaluare (a treia edin): I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 25, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: palpitaii, transpiraii, tremor, instabilitate, incapacitate de relaxare, fric de ceea ce se poate ntmpla. Dup ce a completat chestionarul, am discutat cu pacientua pe baza rspunsurilor sale, referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult o afecteaz. Astfel, ea a relatat c simptomele sunt prezente de aproximativ un an, c se manifestau imediat ce efectul heroinei disprea. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, am rugat-o s se gndeasc de ce anume i este ei fric, care sunt temerile ei cele mai mari i apoi s enumere aceste stri de anxietate. Dup ce le-a notat pe o foaie am rugat-o s le scoreze pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest pacient au fost: teama de recidiv (a scorat-o cu 9), teama de boli (a scorat-o cu 8), teama c prietenele de la seviciu o vor respinge (a scorat-o cu 6). n urma acestei autoevaluri s-au stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i i-am explicat pacientei c va avea i teme pentru acas care vor consta n
completarea unui tabel pe care i-l voi explica n edina urmtoare i pe care va trebui s i-l nsueasc. Aceast autoevaluare a fost reinut pn la sfritul terapiei. A patra edin i a cincea edin. Am reluat discuia despre temerile pe care le-a prezentat n edina anterioar. I-am explicat n ce const modelul ABC (tehnica pe care o utilizez n aceast terapie) i pentru a o face s-l neleag m-am folosit de exemplificare. Am hotrt mpreun ca prima temere despre care vom discuta s fie teama de recidiv. Am ntrebat-o de cnd a nceput s-i fie team c se va reapuca de droguri, ce simte cnd se gndete la acest lucru, dac tie care sunt efectele negative ale consumului de droguri. Dup ce am vorbit despre aceste lucruri i-am explicat c la A vom trece recidiva, la C strile pe care mi le-a menionat i anume: insomnie, comaruri, groaz, fric, transpiraii, palpitaii, agitaie, descurajare, iritabilitate. Apoi i-am spus c la B vom nota gndurile negative pe care le vom identifica mpreun. Asfel dup o discuie amunit, am notat: sora mea se va injecta n faa mea i nu voi rezista, aproape toi care au ncercat s se lase nu au putut, deci nici eu nu voi putea, sunt o ratat pentru c nu o s pot spune nu. I-am explicat c o astfel de gndire este negativ i ireal pentru c nu are de unde s tie ce se va ntmpla n viitor, dac sora ei o s cosume de fa cu ea i c exist i persoane care au reuit s renune, c nu poate s spun c toi care au ncercat au euat. Am rugat-o s-mi aduc argumente n favoarea celor afirmate de ea. Dup aceste discuii am identificat distorsiunile cognitive, i anume: suprageneralizarea, filtrarea mental cu concentrare asupra negativului, desprinderea de concluzii pripite-ghicirea viitorului, etichetarea. A asea i a aptea edin. Am reluat discuia despre gndurile negative i despre distorsiunile cognitive pe care le-am identificat. Apoi le-am nlocuit cu urmtoarele gnduri mai realiste: poate sora mea nu se va injecta n faa mea , nu am de unde s tiu dac voi rezista, s-ar putea s existe oameni care au reuit s renune la consum, dac acum rezist fr droguri, poate voi rezista i mai ncolo, pot spune nu, muli oameni nu pot refuza anumite lucruri, dar nu sunt ratai. Am mai realizat apoi un tabel: cu gndurile negative i am rugat-o s aprecieze pe o scal de la 0 la 100 ct de mult crede n ele, distorsiunile cognitive identificate anterior i cu gndurile mai realiste pe care de asemenea am rugat-o s le aprecieze pe o scal de la 0 la 100 n funcie de ct de mult crede n ele. Am observat c scorurile gndurilor alternative erau mai mari dect cele ale gndurilor negative. A opta edin. Am hotrt mpreun cu pacienta s vorbim despre alt team ce i creeaz disconfort i anume despre teama de boli pe care o vom trece n tabelul aferent modelului ABC. Am discutat cu pacienta i mi-a sps c i este fric s nu fac i ea hepatita C, sau SIDA pentru c a auzit la muli drogai c au fcut. Am trecut la A boli cronice, iar la C anxietate resimit prin comaruri, nervozitate, iritabilitate, evitare. Am identificat gndurile negative : muli drogai sunt bolnavi, deci i eu m voi mbolnvi, poate m-am mbolnvit deja, nici nu tiu. Am rugat-o s-mi aduc dovezi sau argumente n favoarea acestor gnduri i pentru c nu a putut am discutat despre examenele medicale care i s-au fcut la internare i n urma crora reiese c nu sufer de nici o boal. Am idenificat distorsiunile cognitive suprageneralizarea, desprinderea de concluzii pripite, ghicirea viitorului. Am trecut la nlocuirea acestor gnduri negative cu altele mai realiste, astfel am notat: nu am fost diagnosticat cu nici o boal cronic, poate nu m voi mbolnvi, fiindc n ultima lun nu am mai consumat droguri, nu am avut de unde s iau o boal. Am rugat-o ca pn la urmtoarea ntlnire s fac i ea un tabel la fel cum am fcut mpreun n toate edinele i s treac n termenii modelului ABC teama ei c prietenele de la servicu o vor respinge. A noua edin. Am verificat tema i am discutat despre tot ceea ce notase pacienta n tabel. Dup cele expuse am observat c aceasta i-a nsuit modelul ABC, c a nceput s gndeasc
mai realist vizavi de temerile ei. Era entuziasmat cci o vizitase efa ei. I-am dat s citeasc cteva brouri despre efectele negative pe care le are consumul de droguri, aceasta pentru a se informa mai bine privitor la bolile cronice cauzate de droguri. A zecea edin. Mi-a spus c se simte norocoas c nu are nici o boal pentru c a folosit i ea de cteva ori seringa surori ei. I-am dat lista cu temerile pe care le-a prezentat n interviul de evaluare i am rugat-o s le scoreze din nou. Astfel teama de recidiv a scorat-o cu 5, teama de boli a scorat-o cu 2, iar teama c prietenele de la serviciu o vor respinge a scorat-o cu 2. Apoi i-am dat s completeze BAI-ul la care a obinut scorul 16, ceea ce denot o ameliorare a strilor de anxietate. Pacientul 7
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 7 este de sex feminin, are 18 ani, absolvent a 8 clase i-a abandonat studiile n primul an de liceu deoarece a fugit de acas la iubitul ei care era consumator, astfel avnd primul contact direct cu drogurile. nainte de a pleca de acas locuia mpreun cu mama ei, (tatl fiind decedat de cinci ani) pe care o acuza c nu i ofer destul libertate. A nceput s consume din cauza iubitului, la insistenele acestuia. La nceput consuma o bil pe zi, injectabil, dar apoi, pentru a obine aceleai stri, senzaii de euforie a crescut doza ajungnd s consume patru bile pe zi, injectabil. Pentru a-i procura banii necesari dozei zilnice fura din magazine, att ea ct i prietenul ei. Nu a avut probleme cu poliia. Mama ei a ncercat s o conving s se ntoarc acas, dar nu a reuit; totui au pstrat legtura (mai trecea pe acas de dou ori pe sptmn). De aproximativ un an, relaia cu prietenul ei s-a deteriorat, certndu-se chiar i de la heroin. Pacienta s-a hotrt s se ntoarc acas la mama ei i s renune la consum. Observnd c nu poate face acest lucru singur, s-a internat. Mama ei o sprijin i o viziteaz zilnic. i dorete s renune la droguri pentru a avea o via normal, pentru a-i termina liceul, pentru a fi alturi de mama ei. Starea de sntate este bun, nu este diagnosticat cu boli cronice. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine, pacienta a fost deschis i comunicativ. Interviul de evaluare (a treia edin): I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 26, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: palpitaii, transpiraii, tremor, instabilitate, incapacitate de relaxare, fric de ceea ce se poate ntmpla, frica de moarte. Dup ce a completat chestionarul, am discutat cu pacienta pe baza rspunsurilor sale, referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult o afecteaz. Astfel, ea a relatat c simptomele sunt prezente de aproximativ ase luni, c se manifestau atunci cnd nu avea heroin i nici bani pentru a o cumpra. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, am rugat-o s se gndeasc de ce anume i este ei fric, care sunt temerile ei cele mai mari i apoi s enumere aceste stri de anxietate. Dup ce lea notat pe o foaie am rugat-o s le scoreze pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de
intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest pacient au fost: teama de recidiv (a scorat-o cu 9), teama de moarte (a scorat-o cu 6), teama c va fi marginalizat (a scorat-o 8). n urma acestei autoevaluri s-au stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i i-am explicat pacientei c va avea i teme pentru acas care vor consta n completarea unui tabel pe care i-l voi explica n edina urmtoare i pe care va trebui s i-l nsueasc. Aceast autoevaluare a fost reinut pn la sfritul terapiei. A patra i a cincea edin. Am reluat discuia despre temerile pe care le-a prezentat n edina anterioar. I-am explicat n ce const modelul ABC (tehnica pe care o utilizez n aceast terapie) i pentru a o face s-l neleag m-am folosit de exemplificare. Am hotrt mpreun ca prima temere despre care vom discuta s fie teama de recidiv. Dup o ampl conversaie care a constat n descrierea: momentului declanator al acestei temeri, a strilor pe care le are cnd se gndete la revenirea la consum, a gndurilor care o conduc la aceast temere, am notat la A recidiva, la C anxietatea resimit prin incapacitatea de relaxare, nervozitate, agitaie, dureri de cap, somn intermitent iar n coloana B gndurile negative automate: nu tiu s fac altceva dect s m droghez, pn acum mintea mi-a stat numai la heroin i sigur nu o s pot s mi-o scot din cap, heroina mi-a inut loc de toate: i de mam, i de tat, i de foame, i de sete, de toate, nu cred c pot s m las, i trebuie mult voin pentru asta, iar eu nu am deloc. Am analizat mpreun fiecare gnd n parte, i-am spus c acestea sunt gnduri nerealiste i c la baza acestora stau nite distorsiuni cognitive pe care i le-am explicat: minimalizarea calitilor, desprinderea de concluzii pripite- ghicirea viitorului, supraestimarea efectelor pozitive ale heroinei i neluarea n considerare a consecinelor negative. Am discutat despre avantajele i dezavantajele consumului de droguri, am rugat-o s-mi spun ce dovezi are c aa vor sta lucrurile dup externare i pentru c nu a adus argumente suficiente i-am cerut s gseasc gnduri alternative mai realiste. Astfel am notat: mai sunt i alte lucruri pe care tiu s le fac (s spl, s gtesc, s cnt, s fac curat), poate voi avea o ocupaie i nu m voi gndi chiar tot timpul la heroin, heroina are pri bune, dar are mult mai multe pri rele, cred c am i eu puin voin pentru c am venit la dezintoxicare, exist posibilitatea s nu mai consum. I-am dat s citeasc cteva brouri care conin informaii referitoare la consecinele consumului de droguri. A asea i a aptea edin. Am discutat despre ceea ce a citit acas, dup care am czut de comun acord s vorbim despre alt team de a ei i anume despre teama c va fi marginalizat. Mi-a spus c ea se simte foarte ru cnd se gndete c nu are prieteni dect drogai, c a rupt legtura cu toate fetele cu care ieea nainte s consume, c acestea nu o vor mai bga n seam pentru c este o drogat, c dac va merge la coal toi o vor ocoli pentru c este ce este. Am rugat-o s trecem tot ce am discutat n tabelul aferent modelului ABC, la fel cum am procedat i n edinele anterioare. Astfel, am notat la A marginalizarea, la C anxietatea resimit prin nelinite, instabilitate, descurajare, fric, iar la B urmtoarele gnduri negative: nimeni nu o s m mai bage n seam, toi m vor ocoli, nu o s mai am nici o prieten, nimeni nu o s mai aib ncredere n mine. Am identificat apoi distorsiunile cognitive care stau la baza acestor gnduri: suprageneralizarea, catastrofizarea, desprinderea de concluzii pripite-ghicirea viitorului. Dup aceea am nlocuit aceste convingeri negative cu gnduri mai realiste: poate or s fie cteva persoane din lumea asta care vor vorbi cu mine, nu sunt doar o drogat, am i calitti i defecte ca orice om, deci s-ar pute s am i eu prieteni, cu timpul poate voi ctiga ncrederea cuiva. Deoarce pentru toxicomani suportul celor din jur este esenial pentru recuperarea i reintegrarea lor social, am pus mult mai mare accent pe rezolvarea acestei probleme.
A opta edin. n aceast edin am discutat despre teama de moarte n termenii modelului ABC i pentru a verifica dac pacienta i-a nsuit aceast tehnic terapeutic i-am dat ca tem s completeze tabelul pe baza conversaiei avute n timpul edinei. A noua edin. Am analizat tabelul completat de pacient, apoi am discutat pe marginea acestuia i am observat c i-a nsuit aceast tehnic terapeutic, c reuete s verifice validitatea i veridicitatea gndurilor negative prin ntrebri specifice, c poate s identifice distorsiunile cognitive i de asemenea c poate s nlocuiasc gndurile nerealiste cu altele mai realiste. A zecea edin. I-am dat lista cu temerile pe care le-a prezentat n interviul de evaluare i am rugat-o s le scoreze din nou. Asfel teama de recidiv a scorat-o cu 5, teama de moarte scorat-o cu 3, iar teama c va fi marginalizat a scorat-o cu 4. Apoi i-am dat s completeze BAI-ul la care a obinut scorul 18, ceea ce denot o ameliorare a strilor de anxietate.
Pacientul 8
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 8 este brbat, are 22 de ani, absolvent de liceu i nu a lucrat niciodat. Locuiete mpreun cu prinii care sunt oameni de afaceri. A nceput s consume heroin de curiozitate n urm cu trei ani, administrndu-i la nceput o bil pe zi, injectabil, iar mai apoi cte patru bile pe zi, injectabil. Se droga mpreun cu un bun prieten, acas la el sau n cluburi, este o persoan sociabil. Relaia cu prinii este bun, dar datorit ocupaiei acetia nu au foarte mult timp liber, nu stau prea mult timp acas i de aceea au aflat trziu de problema fiului lor (i-au gsit n camer droguri). Au discutat despre acest lucru i au ncercat s gseasc mpreun un mod de a rezolva aceast problem: mama lui a renunat s se mai implice n afacere pentru o perioad pentru a-i fi alturi. La nceput pacientul refuza s cread c e dependent, dar cnd a ncercat si demonstreze acest lucru mamei sale, a realizat c nu poate rezista fr heroin, s-a speriat i a cerut sprijinul prinilor. Acetia au angajat o asistent la domiciliu, dar subiectul nu a putut face fa sevrajului i de aceea au hotrt de comun acord c cea mai bun soluie este internarea ntro clinic de dezintoxicare. Datorit situaiei materiale bune nu a furat niciodat. Starea de sntate este bun. Vrea s renune la droguri i s urmeze studii superioare, avnd suportul prinilor care l viziteaz zilnic. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine, pacientul a fost deschis i comunicativ.
I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 23, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: palpitaii, transpiraii, tremor, instabilitate, incapacitate de relaxare, fric de ceea ce se poate ntmpla, fric, amoreal. Dup ce a completat chestionarul, am discutat cu el pe baza rspunsurilor sale, referitoare la
momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult l afecteaz. Astfel, a relatat c simptomele sunt prezente de aproximativ dou luni, c se manifest de cnd au aflat prinii i de cnd a contientizat c este dependent. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, l-am rugat s se gndeasc de ce anume i este fric, care sunt temerile lui cele mai mari i apoi s enumere aceste stri de anxietate. Dup ce le-a notat pe o foaie l-am rugat s le scoreze pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest pacient au fost: teama de recidiv (a scorat-o cu 8), teama c-i va pierde cel mai bun prieten (a scorat-o cu 9), teama c nu va mai fi o companie plcut pentru ceilali (a scorat-o 8). n urma acestei autoevaluri s-au stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i i-am explicat pacientului c va avea i teme pentru acas care vor consta n completarea unui tabel pe care i-l voi explica n edina urmtoare i pe care va trebui s i-l nsueasc. Aceast autoevaluare a fost reinut pn la sfritul terapiei. A patra i a cincea edin. Am hotrt mpreun ca prima temere pe care o vom aborda s fie teama c i va pierde cel mai bun prieten. Astfel pacientul mi-a relatat c atunci cnd prinii si au aflat c este consumator, el a fost nevoit s le spun c se droga cu cel mai bun prieten al su, iar cnd a realizat c este dependent i c se confrunt cu o problem major, a hotrt s i ntiineze pe prinii prietenului su. A fcut acest lucru nainte s se interneze pentru c i dorete binele prietenului su care nu realizase ct de grav este distracia lor. De atunci nu au mai luat legtura n timpul discuiei am observat c aceast temere i creeaz pacientului un disconfort major, c este meninut de gnduri negative i nerealiste. De aceea am trecut problema n termenii modelului ABC. Am notat la A pierderea celui mai bun prieten, la C anxietatea resimit prin insomnii, tremor, incapacitatea de relaxare, palpitaii, nervozitate, iar la B urmtoarele gnduri negative: nu o s mai vrea s vorbeasc niciodat cu mine, sigur a neles greit ceea ce am fcut, m crede dumanul lui. Prin ntrebri specifice l-am fcut s neleag c aceste gnduri sunt nerealiste (deoarece nu are de unde s tie c aa stau lucrurile pentru c nu a discutat cu prietenul su despre acestea), c la baza lor stau nite distorsiuni cognitive (desprinderea de concluzii pripite-ghicirea viitorului, suprageneralizarea, catastrofizarea, centrarea asupra negativului). Apoi am nlocuit aceste gnduri negative cu altele mai realiste: poate va vorbi vreodat cu mine, ansele ca el s fi neles c i-am vrut binele sunt mici, poate va realiza vreodat c i-am vrut binele, exist posibilitatea s m considere dumanul lui. L-am rugat ca pn la urmtoarea ntlnire s scoreze aceste gnduri mai realiste pe o scal de la 0 la 100 n funcie de ct de mult crede n ele. A asea i a aptea edin. Deoarece scorase gndurile alternative cu note mari, am abordat o alt team de-a sa i anume teama c nu va mai fi o companie plcut pentru ceilali. Am trecut i aceast problem n termenii modelului ABC, notnd la A prezena lui n societate, la C strile emoionale i comportamentele determinate de acest gnd (fric, comaruri, agitaie), la B voi fi suprat tot timpul, nimeni nu m va mai bga n seam, toi vor spune c eram mai plcut cnd m drogam, nimeni nu o s m mai plac. Am identificat mpreun distorsiunile cognitive (desprinderea de concluzii pripite-ghicirea viitorului, suprageneralizarea, desconsiderarea pozitivului) i apoi am nlocuit gndurile negative cu altele mai realiste (sunt lucruri care m pot bucura i de acum nainte, nu m va bga toat lumea n seam, unii vor spune c eram mai plcut cnd m drogam, nu am cum s m fac plcut de toat lumea). Am observat c pentru pacient consumul de droguri reprezint o modalitate de a se integra n societate mult mai uor i mai bine, un factor ce l ajut s scape de anumite inhibiii i s adopte un anumit comportament care dup prerea lui este mai bine vzut de societate. De aceea am
discutat despre calitile lui, despre comportamentul i relaiile interpersonale pe care l avea nainte s fie toxicoman. L-am rugat s se gndeasc la calitile pe care el le apreciaz la ceilali oameni. A opta edin. Am discutat despre calitile pe care pacientul le apreciaz la ceilali oameni i apoi l-am rugat s-mi spun dac aceste caliti le regsete i la el. Deoarece a contientizat c i el deine multe din aceste caliti, a ajuns la concluzia c nu drogurile sunt cele care l pot integra n societate, ci tocmai atributele pe care le-a menionat. Am abordat urmtoarea temere i anume teama de recidiv tot n termenii modelului ABC, ns nu am notat nimic deoarece aceasta a constituit tema sa. A noua edin. Am reluat discuia despre teama de recidiv pe baza tabelului realizat de pacient i n urma acesteia am observat c i-a nsuit acest mod de gndire, c a reuit s identifice gndurile negative, distorsiunile cognitive i apoi s le nlocuiasc cu gnduri mai realiste. A zecea edin. I-am dat lista cu temerile pe care le-a prezentat n interviul de evaluare i l-am rugat s le scoreze din nou. Asfel teama de recidiv a scorat-o cu 5, teama c-i va pierde cel mai bun prieten a scorat-o cu 5, teama c nu va mai fi o companie plcut pentru ceilali a scorat-o 3. Apoi i-am dat s completeze BAI-ul la care a obinut scorul 16, ceea ce denot o ameliorare a strilor de anxietate.
Pacientul 9
Acesta a constat ntr-o discuie cu pacientul referitoare la problemele cu care se confrunt, istoricul bolii, relaiile interpersonale, statutul socio-profesional, date biografice. Tot acum s-a creat aliana terapeutic. Pacientul 9 este femeie, are 25 de ani, este absolvent a Facultii de Litere, nu a lucrat niciodat. Locuiete mpreun cu mama ei care o sprijin n aceast problem. A nceput s consume heroin n urm cu doi ani, din curiozitate, mpreun cu doi foti colegi de facultate. i adiministrau doza necesar n apartamentul acestora care este nchiriat deoarece ei sunt din provincie. La nceput consumau prin inhalare, doar n weekend, cte o bil, cu timpul au ajuns la trei bile pe zi injectabil. Deoarece familia ei ct i a celorlai doi colegi au o situaie material bun, nu au fost nevoii s lucreze sau s comit infraciuni pentru a avea banii necesari procurrii drogurilor. Pacienta a nceput s cear tot mai muli bani de la mama ei, s lipseasc foarte des de acas, nu se mai ntorcea cu zilele, s-i mint mama care a bnuit c ceva este n neregul. Au avut o ceart aprins, mama ei a vrut s o pedepseasc (nu o mai lsa s ias din cas) i atunci pacienta i-a mrturisit c se drogheaz. Dup aproximativ o lun, timp n care au avut mai multe discuii, pacienta a ncercat s renune la consum i a realizat c este dependent, au ajuns la concluzia c cea mai bun soluie este s urmeze o cur de dezintoxicare. Nu a fost diagnosticat cu boli cronice, i dorete s renune la droguri, pentru a avea o via normal, pentru a nu-i pierde relaia pe care a avut-o cu mama ei, pentru a nu-i pune viaa n pericol. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine, pacienta a fost deschis i comunicativ.
I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 24, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: palpitaii, transpiraii, tremor, instabilitate, incapacitate de relaxare, fric de ceea ce se poate ntmpla, fric. Dup ce a completat chestionarul, am discutat cu ea pe baza rspunsurilor sale, referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult o afecteaz. Astfel, a relatat c simptomele sunt prezente de aproximativ trei luni, c se manifest de cnd a aflat mama ei i de cnd a contientizat c este dependent. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, am rugat-o s se gndeasc care sunt temerile ei cele mai mari i apoi s enumere aceste stri de anxietate. Dup ce le-a notat pe o foaie am rugat-o s le scoreze pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest pacient au fost: teama de recidiv (a scorat-o cu 7), teama de singurtate (a scorat-o cu 8), teama c mama sa nu o va mai iubi (a scorat-o 9), teama c nu-i va gsi o slujb (a scorat-o cu 7). n urma acestei autoevaluri s-au stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i i-am explicat pacientei c va avea i teme pentru acas care vor consta n completarea unui tabel pe care i-l voi explica n edina urmtoare i pe care va trebui s i-l nsueasc. Aceast autoevaluare a fost reinut pn la sfritul terapiei. A patra i a cincea edin. Am discutat despre temerile pe care le-a acuzat n edina precedent i am stabilit de comun acord ca prima pe care o vom aborda n termenii modelului ABC s fie teama c mama sa nu o va mai iubi. I-am explicat n ce const aceast tehnic terapeutic, am vorbit despre aceast temere, dup care am notat la A iubirea mamei, la C anxietatea resimit prin palpitaii, nervozitate, tremor, prurit, agitaie (M plimb de colo-colo, nu-mi gsesc locul), iar la B gndurile negative automate: Am dezamgit-o i nu mai are cum s m mai iubeasc, Am minit-o i pentru c mama nu suport minciuna, n-o s m mai suporte nici pe mine, Nu merit s m mai iubeasc, I-am fcut cel mai mare ru pe care poate s-l fac un copil printelui su. Dup ce am identificat aceste gnduri, i-am explicat c la baza lor stau nite distorsiuni cognitive i am discutat pe marginea convingerii Am minit-o i pentru c mama nu suport minciuna n-o s m mai suporte nici pe mine, astfel i-am artat c trage concluzii fr a avea dovezi n acest sens, catastrofizeaz. Am procedat la fel i cu celelalte gnduri i am gsit urmtoarele distorsiuni: desprinderea de concluzii pripite, prezicerea viitorului, centrarea asupra negativului i excluderea pozitivului, catastrofizarea. Am nlocuit aceste convingeri cu gnduri mai realiste: Este adevrat c am dezamgit-o, dar poate o s ma ierte i o s m iubeasc iar, Am mai minit-o i alt dat i dup ce a aflat adevrul m-a iubit n continuare, Este ru ceea ce am fcut, dar sunt lucruri i mai rele, Poate c merit s m mai iubeasc pentru c i-am adus i bucurii. I-am dat ca tem s scoreze n funcie de ct de mult crede n ele, att gndurile negative, ct i pe cele mai realiste. A asea i a aptea edin. Am discutat despre tema avut i am observat c a scorat cu note mai mari gndurile mai realiste, acest lucru demonstrnd c modul ei de gndire cu privire la aceast temere a cptat o not de realism. Mi-a zis c acest lucru s-a datorat i faptului c a discutat despre aceast team cu mama ei care o viziteaz zilnic. Am abordat urmtoarea temere, i anume cea de recidiv, am trecut-o n termenii modelului ABC, astfel la A am notat recidiva, la C anxietatea resimit prin palpitaii, senzaia de nbueal, uscciunea gurii, comaruri, fric, iar la B am auzit c muli au ncercat s se lase i nu au reuit, deci nici eu nu o s reuesc, vreau s m vindec, dar cnd o s m externez sigur o s-mi stea gndul doar la heroin , nu o s mai am nici o plcere fr heroin.Am rugat-o s se gndeasc dac la baza acestor gnduri
se afl distorsiuni cognitive i a jdentificat: suprageneralizarea, desprinderea de concluzii pripite, ghicirea viitorului. Am combtut aceste gnduri,dup care le-a nlocuit cu altele mai realiste, cum ar fi: sunt totui toxicomani care au renunat la heroin, poate o s m numr i eu printre ei, exist posibilitatea s m gndesc i la alte lucruri n afar de heroin, poate voi gsi i alte activiti care s m satisfac. Am discutat despre avantajele i dezavantajele consumului de droguri, pacienta a constatat c efectele negative au o pondere mai mare i c avantajele obinute n urma consumului sunt pe termen scurt. A opta edin. Am discutat despre relaiile sale interpersonale, mi-a spus c are civa prieteni cu care nu s-a mai ntlnit de ceva timp pentru c ea era preocupat de procurarea i administrarea drogurilor i nici nu dorea ca acetia s o vad sub influena substanelor. Am hotrt s vorbim despre teama de singurtate dup care s completm tabelul. Astfel am notat la A singurtatea, la C anxietatea resimit (nervozitate, agitaie, fric,), iar la B gndurile negative: toi prietenii or s m evite, dac umbl cu mine o s fie catalogai ca fiind i ei drogai, nu voi mai inspira ncredere, nimeni nu-i dorete o prieten toxicoman. Apoi am rugat-o s identifice distorsiunile cognitive i am notat: suprageneralizarea, desprinderea de concluzii pripite-ghicirea viitorului, etichetarea, amplificarea, centrarea asupra defectelor i neluarea n considerare a calitilor. Am nlocuit apoi gndurile negative cu altele mai realiste cum ar fi: unii or s m evite, dar e posibil ca unii s m accepte, este posibil ca cineva s-mi accepte trecutul, poate cu timpul voi ctiga ncrederea cuiva, am i cteva caliti i poate vor ine seam i de ele nu doar de faptul c sunt o toxicoman. Deoarece am observat c i-a nsuit ct de ct aceast tehnic terapeutic i-am dat ca tem s trateze teama c nu-i va gsi o slujb n termenii modelului ABC. A noua edin. pacienta i-a fcut tema, am discutat pe seama tabelului realizat de ea i astfel mi-a confirmat c i-a nsuit tehnica modelului ABC. I-am sugerat ca de acum nainte, atunci cnd o vor invada gndurile negative, cnd va avea stri de anxietate s se foloseasc de ceea ce a nvat n timpul edinelor de psihoterapie. A zecea edin. I-am dat lista cu temerile pe care le-a prezentat n interviul de evaluare i am rugat-o s le scoreze din nou. Asfel teama de recidiv a scorat-o cu 4, teama de singurtate a scorat-o cu 4, teama c mama sa nu o va mai iubi a scorat-o 2, teama c nu-i va gsi o slujb a scorat-o cu 2. Apoi i-am dat s completeze BAI-ul la care a obinut scorul 17, ceea ce denot o ameliorare a strilor de anxietate.
Pacientul 10 este brbat, are 25 de ani, a renunat la Facultatea de Automatic i Calculatoare n anul II de studiu, nu lucreaz. Locuiete mpreun cu prinii care sunt avocai. A nceput s consume heroin n urm cu doi ani, injectabil, datorit curiozitii, mpreun cu prietenii si, n diverse locaii. La nceput consuma o bil pe zi, n ultima perioad ajungnd s consume patru bile pe zi. Datorit situaiei materiale bune a prinilor nu a fost nevoit s fure, dar n schimb vindea lucruri din cas. Acesta a fost i motivul pentru care prinii au nceput s bnuiasc c este ceva n neregul cu fiul lor. L-au urmrit i au aflat c este consumator de heroin, pacientul a recunoscut acest lucru, dar le-a spus c ar vrea s se lase, dar nu poate pentru c drogurile sunt mai puternice dect el. Pentru a-l ajuta, prinii s-au informat cu privire la tratamentul necesar n astfel de situaii, l-au determinat pe fiul lor s-l ncerce, ns deoarece nu a suportat sevrajul, a continuat s se drogheze. Observnd c problema devine din ce n ce mai serioas, au convenit de comun acord ca acesta s primeasc ajutor de specialitate, s fie internat ntr-o clinic de dezintoxicare. Starea de sntate a pacientului este bun, nu sufer de boli cronice. i
dorete s renune la droguri pentru a-i continua studiile, pentru a avea un rost n via, pentru a fi independent. Beneficiaz de sprijinul familiei i al iubitei sale care nu este toxicoman. Interviul preliminar a avut loc pe parcursul a dou edine, pacientul a fost deschis i comunicativ.
I-am dat chestionarul BAI (Beck Anxiety Inventory) la care a obinut scorul 25, ceea ce relev faptul c are un grad de anxietate moderat, simptomele evidente fiind: palpitaii, transpiraii, tremor, instabilitate, incapacitate de relaxare, fric de ceea ce se poate ntmpla, fric, ngrijorare. Dup ce a completat chestionarul, am discutat cu el pe baza rspunsurilor sale, referitoare la momentul n care s-au declanat aceste stri, dac sunt persistente, ct de mult l afecteaz. Astfel, a relatat c simptomele sunt prezente de cteva luni, c se manifest de cnd iubita lui l-a ameninat c-l va prsi, de cnd a contientizat c este dependent. Pe perioada sevrajului aceste simptome au avut o intensitate mare. n urma discuiilor, l-am rugat s se gndeasc la temerile lui cele mai mari i apoi s enumere aceste stri de anxietate. Dup ce le-a notat pe o foaie l-am rugat s le scoreze pe o scal de la 0 la 10, unde 0 reprezint gradul de intensitate cel mai mic, iar 10, gradul de intensitate cel mai mare. Strile de anxietate prezente la acest subiect au fost: teama de recidiv (a scorat-o cu 8), teama c l va prsi prietena (a scorato cu 6), teama c nu-i va putea continua studiile (a scorat-o 6), teama de etichetare (a scorat-o cu 9). n urma acestei autoevaluri s-au stabilit obiectivele terapiei, numrul de edine, intervalul de timp dintre edine i i-am explicat pacientului c va avea i teme pentru acas care vor consta n completarea unui tabel pe care i-l voi explica n edina urmtoare i pe care va trebui s i-l nsueasc. Aceast autoevaluare a fost reinut pn la sfritul terapiei. A patra edin. Am vorbit despre temerile sale i am czut de comun acord s discutm despre cea pe care a scorat-o cu nota cea mai mare, teama de etichetare. Mi-a relatat c i este fric s se externeze deoarece atunci cnd va iei toat lumea l va cataloga tot un drogat dei el va face tot posibilul s se schimbe. Cnd se gndete la acest lucru, se simte neputincios, este ncordat, irascibil, dezamgit, i este team de ce l ateapt, este agitat i totodat se gndete c nu va scpa niciodat de aceast etichet, orice ar face. Dup aceast discuie i-am ewxplicat c are o gndire negativ, c este nevoie de o schimbare n stilul su de gndire i c de aceea ne vom folosi de modelul ABC. Dup ce i-am explicat aceast tehnic terapeutic i m-am asigurat c a neles despre ce este vorba, am notat la A etichetarea, la C anxietatea resimit de el prin simptomele menionate de el, comportamentul de evitare, iar la B Toi vor vedea n mine doar un drogat, c de fapt asta sunt, Nu voi putea niciodat s scap de eticheta asta, Pe lng faptul c vor spune c sunt un drogat vor spune c sunt i nebun fiindc am fost internat la psihiatrie. I-am explicat c la baza acestor convingeri stau nite distorsiuni cognitive: suprageneralizarea, prezicerea viitorului, desprinderea de concluzii pripite, amplificarea defectelor i minimalizarea calitilor, catastrofizarea. Apoi am nlocuit gndurile negative cu unele mai realiste: Majoritatea vor vedea n mine doar un drogat, dar dac m las, lucrurile s-ar putea schimba, Nu voi scpa prea curnd de eticheta asta, Unii oameni tiu c la psihiatrie nu sunt internai doar nebuni. L-am rugat ca pn la urmtoarea ntlnire s mai gseasc i alte gnduri mai realiste. A cincea i a asea edin. Am vorbit despre gndurile alternative pe care le-a gsit i despre argumentele aduse n favoarea acestora. Am observat o schimbare n gndirea sa. Am trecut la
teama de recidiv, dup o detaliere a acestei probleme, am trecut-o n termenii modelului ABC astfel, la A am notat recidiva, la C am notat anxietatea resimit prin palpitaii, tensiune, agitaie, fric, somn neodihnitor, iar la B convingerile negative automate: Am mai ncercat s m las o dat i n-am reuit, deci niciodat nu voi reui, Prietenii m vor cuta i sunt sigur c m vor corupe, Nu voi avea puterea s m abin. L-am rugat s identifice distorsiunile cognitive i cu puin ajutor a reuit, astfel a identificat suprageneralizarea, filtrarea mental asupra negativului, desprinderea de concluzii pripite-ghicirea viitorului. Apoi i-am spus s nlocuiasc aceste convingeri cu unele mai realiste, astfel s-a gndit c Acum am reuit s trec peste sevraj, deci este posibil s pot renuna la consum, Este posibil ca ei s m caute i s nu ncerce s m corup, Poate voi gsi puterea s m abin. Am mai discutat apoi ct de mult crede n acestea, despre efectele pozitive i negative ale consumului de droguri. A aptea i a opta edin. Am discutat despre relaia de cuplu n care este implicat, mi-a relatat c este mpreun cu iubita sa de un an jumate, c aceasta a aflat c este consumator pe parcursul relaiei, acesta fiind momentul n care au nceput s apar certuri, nemulumiri i reprouri din partea ei. Totui, deoarece l iubete aceasta a rmas alturi de el doar cu condiia ca el s renune la heroin. Teama sa const n faptul c iubita lui l va prsi deoarece i-a fcut mult ru i a dezamgit-o. Am trecut problema n termenii modelului ABC notnd la A gndul c prietena l va prsi, la C anxietatea resimit prin palpitaii, somn intermitent, dureri de cap, tensiune, fric, comportament de evitare (evit s discute cu prietena lui despre acest aspect), iar la B gndurile negative automate Lng mine a avut parte numai de suferine, Sunt sigur c este alturi de mine doar din compasiune, nu c m-ar iubi, Nimeni nu poate iubi un asemenea om, nici o femeie nu-i poate dori un viitor lng un asemenea brbat. L-am solicitat s mi aduc argumente i/sau dovezi care s demonstreze, s susin cele spuse de el. Am identificat distorsiunile cognitive care stau la baza acestor gnduri (filtrarea mental a negativului i excluderea pozitivului, desprinderea de concluzii pripite-citirea gndurilor, suprageneralizarea) i apoi l-am rugat s scoreze gndurile negative pe o scal de la 0 la 100 n funcie de ct de mult crede n ele. Am trecut la gsirea unor gnduri alternative mai realiste i am notat: lng mine a avut parte de multe suferine, dar au fost i cteva clipe fericite, poate c ine la mine, alt fel mar fi prsit de mult, pot fi iubii i toxicomanii, sunt femei care triesc alturi de toxicomani. L-am solicitat s scoreze i aceste gnduri mai realiste pe o scal de la 0 la 100 n funcie de ct de mult crede c aa stau lucrurile. Deoarece nu exista o diferen net ntre scorurile date gndurilor negative i celor mai realiste, i-am dat ca tem s gseasc mai multe argumente n favoarea convingerilor alternative. A noua edin. Am discutat despre argumentele pe care le-a identificat i apoi am vorbit despre o alt team menionat de el n interviul de evaluare i anume teama c nu-i va putea continua studiile. Am dezbtut aceast problem n detaliu, ns nu am notat nimic pentru c l-am rugat pe el ca pn data viitoare s fac acest lucru folosind modelul ABC. Am procedat astfel pentru a verifica dac subiectul i-a nsuit aceast tehnic terapeutic. A zecea edin. Am discutat pe baza tabelului realizat de pacient i am observat c i-a nsuit tehnica modelului ABC, a identificat mai nti gndurile negative, apoi distorsiunile cognitive i n final le-a nlocuit cu unele mai realiste. I-am dat lista cu temerile pe care le-a prezentat n interviul de evaluare i l-am rugat s le scoreze din nou, astfel teama de recidiv a scorat-o cu 5, teama c l va prsi prietena a scorat-o cu 3, teama c nu-i va putea continua studiile a scorat-o 3, teama de etichetare a scorat-o cu 5. Apoi i-am dat s completeze BAI-ul la care a obinut scorul 18, ceea ce denot o ameliorare a strilor de anxietate.
n urma acestor edine pacienilor li s-a spus c vor fi contactai telefonic dup cincisprezece zile pentru a verifica dac au reuit sau nu s treac de perioada critic.
6. Interpretarea datelor n urma studiului de caz la care au participat 10 toxicomani aflai n cura de dezintoxicare se observ c dei provin din medii sociale diferite, au un nivel de instruire diferit, toi se confrunt cu aceeai problem i anume dependena de heroin. Fiecare dintre ei i dorete s renune la consum i contientizeaz c au de dus o lupt dificil n acest sens. Tocmai acest lucru a dus la implicarea lor direct n terapie, toi i-au rezolvat sarcinile pe care le-au avut de ndeplinit, au comunicat deschis. n interviul de evaluare am demonstrat cu ajutorul chestionarului BAI c toi cei zece pacieni toxicomani prezint stri de anxietate, aceast afirmaie avnd drept fundament faptul c toi au obinut scoruri cuprinse ntre 22 i 35, scoruri ce indic un grad de anxietate moderat. De asemenea se observ c acetia au att temeri comune cum ar fi teama c vor recidiva, ct i temeri ce in de particularitile fiecrui individ n parte, existnd totui acelai factor declanator i anume consumul de heroin. n urma edinelor de psihoterapie disconfortul determinat de strile de anxietate a fost diminuat, acestea fiind resimite la o intensitate mai mic. Din primele edine reiese c strile de anxietate sunt ntreinute de o gndire negativ, distorsionat, care duce la un comportament dezadaptativ, dar i la apariia i meninerea problemei. n urma explicrii acestor lucruri cu ajutorul modelului ABC se observ c toi subiecii au nvat s identifice distorsiunile cognitive, au nceput s gndeasc mai realist, s-au convins c prin schimbarea stilului negativ de gndire pot fi modificate, ameliorate sau chiar vindecate tulburrile emoionale i comportamentele dezadaptative. nsuindu-i modelul ABC pacienii au nvat cum pot fi combtute gndurile negative formndu-i deprinderea de a gndi mai realist. Din reevaluarea fcut n a zecea edin cu acelai chestionar BAI se observ c scorurile obinute de pacieni sunt semnificativ mai mici. Acest lucru demonstreaz c tehnica modelul ABC a fost eficient, i-a ajutat pe aceti toxicomani s-i restructureze modul de gndire, deci a contribuit la ameliorarea strilor de anxietate. Deoarece dup cele cincisprezece zile de la externare pacienii au relatat c au depit perioada critic, c nu au recidivat, se observ c tratamentul terapeutic a fost eficient.
Series 1- scorul obinut de subieci la chestionarul BAI n interviul de evaluare; Series 2- scorul obinut de subieci la chestionarul BAI n ultima edin de terapie cnd s-a fcut reevaluarea.
Series 1 reprezint scorurile obinute de cei 10 pacieni la chestionarul BAI n interviul de evaluare, scoruri ce reprezint un grad moderat de anxietate;
Series 2 reprezint scorurile obinute de cei 10 pacieni la chestionarul BAI n ultima edin de terapie cnd s-a fcut reevaluarea. Aceste scoruri reprezint un grad sczut de anxietate. Capitolul IV Concluzii
Consumul de droguri poate avea un rol foarte important n apariia i dezvoltarea unor stri nevrotice. Astfel, cu ajutorul chestionarului BAI s-a demonstrat prima ipotez potrivit creia toxicomanii prezint stri de anxietate. Acest lucru nu poate fi generalizat deoarece la acest studiu au participat 10 subieci instituionalizai ntr-un centru de dezintoxicare, diagnosticai cu toxicodependen. S-a putut trece la demonstrarea celei de-a doua ipoteze care presupunea c strile de anxietate ale pacienilor toxicomani pot fi ameliorate cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale, a tehnicii modelului ABC. Prin reevaluarea strilor de anxietate fcut n ultima edin de terapie att cu ajutorul scalei de autoevaluare, ct i cu chestionarul BAI, se observ c strile de anxietate au fost ameliorate. Deci se poate spune c i aceast ipotez a fost confirmat. Pentru a putea fi validat i cea de a treia ipotez a fost necesar o constatare a eficienei tratamentului aplicat. De aceea fiecare pacient a fost intervievat telefonic dup cincisprezece zile de la externare, acest interval de timp constituind cea mai dificil perioad n sensul recderii. Toi subiecii au depit aceast perioad nerecidivnd, dat fiind c au beneficiat de sprijinul apropiailor, dar i c n momentele de cumpn au recurs la ceea ce i-au nsuit n timpul terapiei. Deoarece aceast cercetare s-a realizat pe baza unor metode calitative pornind de la o baz teoretic, validitatea rezultatelor obinute e parial. Astfel, acest studiu poate fi un reper pentru o lucrare mai ampl care s abordeze aceast tem att din punct de vedere calitativ, ct i cantitativ pentru a verifica dac aceste concluzii pot fi generalizate.
Ce se intampla in creier cand suntem foarte stresati

CE SE INTAMPLA IN CREIER CAND SUNTEM FOARTE STRESATI
In perioada anilor 19902000, interesele cercetatorilor s-au concentrat foarte intens asupra studierii creierului uman si a proceselor neurofiziologice. Aceasta perioada denumita Decada Creierului a contribuit la sporirea intelegerii modificarilor care au loc la nivel neurofiziologic sub presiunea diferitilor factori.
Studierea creierului a oferit posibilitatea de a observa din ce anume este compusa mintea umana. Printre contributiile aduse la dezvoltarea cunostintelor noastre despre functionarea creierului, s-ar putea enumera: identificarea mecanismelor celulare si moleculare ale invatarii; analiza corelatelor neuronale ale perceptiei si atentiei; recunoasterea rolului avut de experienta senzoriala in dezvoltarea cerebrala; demonstrarea importantei avute de emotii in luarea deciziilor; evidentierea implicarii cauzale a hormonilor si neuro-modulatorilor endogeni in tulburarile dispozitiei si in depresie; identificarea mecanismelor de actiune a drogurilor psihotrope; intelegerea patologiei specifice bolilor Alzheimer si Parkinson;
Un studiu publicat recent in revista Neuroscientist din 2002 a incercat sa evalueze in ce masura aceste realizari sunt cunoscute si intelese de publicul larg (Norcross, 2002). Desi s-a constatat ca
s-a evidentiat faptul ca studiul creierului ofera anumite cunostinte despre natura umana ce pot fi utilizate in optimizarea calitatii vietii.
printre oameni exista cateva conceptii eronate despre functionarea creierului, totusi 1. MODIFICARI NEUROFIZIOLOGICE IN CREIER
In urma studiilor realizate in Decada Creierului, s-a ajuns la concluzia ca stresul posttraumatic reprezinta o
tulburare complexa care implica multe sisteme psihofiziologice. Deoarece reactiile organismului la stres implica mai ales interactiunea diferitelor sisteme biologice, vom exemplifica pe rand reactiile acestora.
Amigdala si cortexul prefrontal

Amigdala reprezinta o portiune a sistemului limbic al creierului care este implicata in exprimarea emotiilor. Adica initial stimulii externi sunt perceputi prin intermediul organelor de simt, iar informatiile pe care le vedem, auzim etc sunt trimise prin intermediul conexiunilor neuronale la amigdala. Amigdala integreaza aceste infomatii senzoriale, ataseaza anumite valente emotionale si trimite aceste informatii la celelalte sisteme implicate in reactia la stres. Prin urmare, amigdala are rolul de centru de triere a informatiilor senzoriale, iar daca apreciaza ca acestea sunt amenintatoare, determina aparitia multor reactii fiziologice. Amigdala are conexiuni cu multe formatiuni, printre care: Locus ceruleus care raspunde de secretia noradrenalinica, Nucleul paraventricular al hipotalamusului, Nervul vag care determina cresterea batailor inimii si a presiunii sangelui, Plexul parabranchial care duce la cresterea ratei respiratorii. Materia cenusie a creierului, care este implicata in conditionarea fricii. Amigdala este relationata si cu cortexul prefrontal, care pe de o parte este implicat in memoria de lucru, motivatie, planificarea comportamentul si in diminuarea reactiilor de frica, iar pe de alta parte raspunde de eliberarea unor neurotransmitatori, precum dopamina, noradrenalina, serotonina, care joaca un rol extrem de important in activitatea neuronala. S-a constatat ca stresul posttraumatic este in parte rezultatul unei sesibilitati crecute a amigdalei. Suprastimularea tuturor sistemelor conectate cu amigdala ar putea explica multe dintre simptomele aparute in stres. Deoarece amigdala este direct responsabila de asocierea semnificatiei emotionale a informatiilor primite, cat si cu codarea, stocarea si reamintirea memoriei emotionale atunci suprareactivitatea acesteia ar putea explica prezenta si recurenta imaginilor traumatice precum si frica excesiva asociata cu amintirile acestea traumatice (Eichenbaum, Cohen, 2001). S-a dovedit ca la cei care sufera de stres postraumatic legat de razboi se constata o activare mai mare a amigdalei in ceea ce priveste raspunsul atat fata de stimuli specifici situatiilor de lupta cat si fata de stimuli nonspecifici (Liberzon, et al., 1999, Rauch et al., 2000). De asemenea este semnificativ faptul ca cei cu stres posttraumatic se descurca mai prost decat ceilalti la testele de memorie explicita in care se utilizeaza cuvinte in legatura cu evenimentul traumatic (Bremner et al., 1993). Spre deosebire de suprareactivitatea amigdalei s-a constatat o subreactivitate a cortexului prefrontal. Dovada consta in faptul ca prezentarea unor cuvinte sau scenarii traumatice determina o scadere semnificativa a fluxului de sange si a activitatii neuronilor din zona cortexului prefrontal (Shin et al., 1999). In concluzie, cand suntem stresati se constata: o supra-activare a amigdalei, adica a ariei cerebrale responsabila cu atasarea semnificatiei emotionale la stimulii
senzoriali si cu codarea memorie emotionale, o sub-activare a cortexului prefrontal, adica a ariei cerebrale implicata in stingerea raspunsului invatat de frica.
Dopamina
Dopamina este un neurotransmitator responsabil cu cateva functii ale sistemului nervos central, printre care: 1. cautarea placerii si comportamentele de recompensa; 2. hipervigilenta si ideatia paranoida; 3. adictia la nicotina, alcool si cocaina; tulburarile de miscare, precum Parkinson. Dopamina influenteaza functionarea creierului, in principal prin modularea actiunii altor neurotransmitatori. S-a constatat ca in stresul postraumatic exista o cantitate excesiva de dopamina, care actioneaza asupra cortexului prefrontal. Astfel concentratia crescuta de dopamina duce la o subfunctionare a ariei cerebrale respective, iar aceasta scadere a activitatii cortexului prefrontal determina imposibilitatea reducerii raspunsului conditionat de frica. Deci, excesul de dopamina contribuie la sentimentul persistent de frica generalizata caracteristic stresului posttraumatic. La multi pacienti cu stres posttraumatic s-a constat hipervigilenta si tendinte paranoice, acestea fiind caracteristice hipersecretiei de dopamina. Acest fapt a fost dovedit si experimental, in sensul ca s-a descoperit o crestere semnificativa a dopaminei in urina copiilor abuzati, iar severitatea simptomelor de stres ale acestora a corelat semnificativ cu cantitatea de dopamina (DeBellis, et al., 1994).
Epinefrina
Sistemul norepinefrinic/epinefrinic este cel mai cunoscut sistem implicat in raspunsul la stres. Stresul creste sensibilitatea unei arii cerebrale numite locus ceruleus, care este responsabila cu producerea si stocarea norepinefrinei. Stresul activeaza de asemenea sistemul nervos simpatic, care controleaza asa numitul raspuns lupta sau fugi, in timpul caruia exista o stare crescuta de anxietate si vigilenta fata de un posibil pericol iminent. Activarea sistemul nervos simpatic produce doua tipuri de modificari fiziologice: Se produce o crestere a presiunii sangelui, a ritmului batailor inimii, a vitezei de metabolizare si a celei de coagulare a sangelui, toate acestea fiind utile in cazul in care suntem atacati, de exemplu de un animal. Se produce o retragere a sangelui de la piele si o orientare a cestuia spre inima, creier si muschi, acestea fiind utile atunci cand trebuie sa fugim de atacator. Au fost aduse dovezi ale faptului ca sistemul epinefrinic prezinta o functionare dezadaptativa in cazul persoanelor cu stres posttraumatic. S-a descoperit ca se produce o accelerare a batailor inimii si o crestere a presiunii sangelui la cei care sunt confruntati cu amintiri traumatice spre deosebire de grupul de control alcatuit din persoane care nu sufera se stres posttraumatic. De asemenea unele studii au aratat ca norepinefrina si epinefrina au concentratii crescute in urina copiilor depresivi si a celor afectati de un eveniment traumatic (DeBellis, et al., 1999).
Axa hipotalamico-pituitara-adrenala
Asa cum s-a precizat mai inainte, amigdala este conectata cu nucleul paraventricular al hipotalamusului, iar acesta raspunde de eliberarea hormonului numit corticotropina. Eliberarea corticotropinei determina cortexul adrenal sa secrete cortizol, care creste viteza de sintetizare a glucozei, necesare pentru functionare optima a creierului si scade accesibilitatea acesteia fata de muschi (Bentley, 1985). In situatii normale se produce o echilibrare reciproca a acestor substante, mentinandu-se homeostazia organismului. In situatii de stres, se produce o hipersecretie a hipotalamusului si a pituitarei, ceea ce duce la un nivel foarte crescut de cortizol. Datele experimentale nu sunt foarte clare in acest caz, la persoanele care sufera de stres posttraumatic cronic, precum veteranii de razboi si supravietuitorii holocaustului, descoperindu-se un nivel crescut de corticotropina si un nivel scazut de cortizol, ceea ce sugereaza o intrerupere a relatiei dintre cele trei formatiuni (Yehuda, et al, 1991). Pe de alta parte, la alti adulti care sufereau de stres posttraumatic s-a descoperit un nivel crescut de cortizol (Lemieux, 1995). Explicatia a fost pusa pe seama metodelor de masurare a cortizolului care nu au tinut cont de prezenta estrogenului care poate afecta nivelul de cortizol (Brandy, 2001). Prin urmare este posibil sa existe diferite anomalii ale axei HPA, acestea depinzand de timpul scurs de la evenimentul traumatic precum si de numarul de traume suferite.
Hipocampul si corpul calos

Hipocampul este o parte a sistemului limbic care este implicata in memorie si in procesarea informatiilor emotionale. Hipocampul este insa implicat mai mult in memorarea ce tine de obiecte decat in cea care tine de emotii, in timp ce amigdala este mult mai implicata in memorarea emotionala (Eichenbaum, Cohen, 2001). Corpul calos raspunde de comunicarea informatiilor intre cele doua emisfere cerebrale si este important in integrarea perceptiilor, procesarea cognitiva si raspunsurile date. In exces, cortizolul este toxic pentru multe arii cerebrale inclusiv pentru hipocamp. Nivelul crescut de cortizol poate duce la accelerarea mortii neuronilor sau la amanarea dezvoltarii acestora. S-a dovedit experimental ca adultii cu stres posttraumatic sau copiii abuzati sexual au un volum mai mic al hipocampului in comparatie cu adultii sau copii normali (Bremner, 1995, 1997). Se presupune ca nivelul de cortizol al acestora, chiar daca a fost mai scazut la momentul evaluarii lor, intr-una din fazele preliminare ale stresului a ajuns la un nivel mare ceea ce a produs afectarea hipocampului. In acelasi timp trebuie precizat ca stresul posttraumatic se asociaza cu un risc crescut fata de consumul de droguri si abuzul de alcool. Deoarece alcoolul este foarte toxic pentru hipocamp, cat si pentru alte arii cerebrale, este posibil ca intr-o anumita proportie scaderea volumului hipocampului sa se datoreze consumului de alcool si nu nivelului crescut de cortizol. O alta ipoteza este aceea ca persoanele cu un hipocamp mai mic sa fie predispuse spre dezvoltarea tulburarilor de stres. Intr-un alt studiu s-a descoperit ca la copiii traumatizati corpul calos este semnificativ mai mic decat la ceilalti copii. Extrem de ingrijoratoar este faptul ca marimea corpului calos precum si nivelul inteligentei copiilor coreleaza negativ cu durata tratamentului abuziv, in sensul ca, cu cat trauma a fost mai lunga, cu atat mai mic este corpul calos si inteligenta (DeBellis, Keshavan, 1999). In acelasi timp s-a dovedit ca cei cu dimensiunea mica a corpului calos obtin rezultate mari la un chestionar referitor la simptomele disociative. Descoperirile acestea sprijina ideea ca simptomele disociative, care pot fi observate la cei care sufera de stres posttraumatic, se datoreaza disfunctionalitatilor sau defectiunilor produse la corpul calos.
Serotonina
Serotonina reprezinta alt neurotransmitator implicat in raspunsul normal la stres, desi mecanismul sau de actiune este inca neclar.
Serotonina este independenta de sistemul epinefrinic, desi ambele moduleaza simptomele de anxietate, depresie si agresivitate. Se pare insa ca doar serotonina este implicata in simptomele obsesiv-compulsive. Suplimentar exista unele dovezi care sugereaza ca serotonina este implicata in neurogeneza, adica in dezvoltarea noilor celule ale creierului si in secretia factorului neurotropic care imbunatateste functionarea dendritei neuronilor (Charney, 2001; Nester, Duman, 2001). Nivelul scazut de serotonina este asociat cu multe simptome ale stresului, precum simptomele obsesiv-compulsive, agresivitatea si depresia, ideatia suicidara. S-a sugerat ca serotonina joaca un rol important in aparitia depresiei la persoanele care sufera de stres posttraumatic. S-a dovedit experimental ca la adultii care sufera de pe urma stresului de lupta, serotonina are o functionare scazuta (Spivak, 1999), iar utilizarea substantelor care blocheaza actiunea serotoninei a determinat inrautatirea simptomelor stresului (Southwick, 1997). Avand in vedere ca serotonina influenteaza cresterea neuronilor, iar stresul determina retardarea creierului, rezulta ca medicamentele bazate pe serotonina pot fi extrem de utile in tratarea pacientilor care sufera de stres posttraumatic (Cohen, et al., 2001).
Endorfina
Stresul stimuleaza eliberarea endorfinei din receptorii situati in substanta neagra si sectiunea mesolimbica a materiei cenusii centrale a creierului. Endorfina produce analgezie la durere, adica nu mai simtim durerea si, in acelasi timp, inhiba eliberarea norepinefrinei din locul ceruleus, contribuind astfel la stabilirea homeostaziei organismului. Veteranii cu stres posttraumatic legat de razboi au avut o sensibilitatea scazuta la durere in timpul expunerii la unele amintiri traumatice (Pitman, et al., 1990), iar nivelul endorfinei din creierul acestora este mai mare decat la persoanele obisnuite (Baker, et al., 1997). S-a sugerat ca acest nivel crescut de endorfina poate cauza sau contribuie la simptomele de amortire sau impietrire psihica, asociate cu stresul. De asemenea comportamentele auto-distructive ar putea fi legate de disfunctionarea endorfinei, in sensul ca nivelul crescut de endorfina poate conduce la un grad inconfortabil de amortire, iar drept urmare persoanele respective incearca sa evite acest sentiment generandu-si durere prin autoranire (Herman, et al., 1989). 2. IMPLICATII PRACTICE Cunostintele actuale despre neurofiziologia stresului au implica tii importante in ceea ce priveste managementul stresului.
Efectele stresului
In primul rand toate aceste date reprezinta o evidenta a faptului ca stresul si traumatismele au un efect toxic pentru dezvoltarea normala a creierului. Nu exista alte dovezi mai puternice pentru a arata nocivitatea stresului, prin urmare trebuie accentuata importanta critica a prevenirii, a identificarii timpurii si a interventiei eficiente pentru reducerea efectelor. Asemenea interventii psihologice pot preveni, minimaliza sau chiar anula efectele daunatoare asupra dezvoltarii creierului.
Tratamentul psihofarmacologic
In al doilea rand studiile realizate arata faptul ca unele medicamente pot fi extrem de utile in tratarea stresului. De exemplu, medicamentele neuroleptice, care blocheaza activitatea dopaminei, sunt indicate la pacientii care prezinta hipevigilenta, simptome paranoide sau sunt extrem de agitati (Friedman, et al., 2000).
De asemenea, medicamentele care impiedica transmiterea epinefrinei ajuta la disparitia simptomelor. Cele care blocheaza receptorii alfa ai epinefrinei duc la scaderea ritmului batatilor inimii, la diminuarea anxietatii si impulsivitatii (Harmon, Riggs, 1996), precum si la imbunatatirea somnului si la consolidarea integritatii neurale. Cele care blocheaza receptorii beta ai epinefrinei, duc la o scadere a fenomenelor de reexperimentare a evenimentelor traumatice. Acelasi efect pozitiv il au si medicamentele care sporesc accesul serotoninei in creier. Cu toate acestea, medicamentele trebuie folosite doar la indicatia medicului si cu mari precautii, deoarece pot genera efecte adverse.
Tratamentul psihoterapeutic
In al treilea rand, pornindu-se de la constatarile ca evenimentele externe (adica ceea ce vedem, auzim, simtim) au impact negativ atat de mare asupra substratului biologic, se poate usor postula ca evenimentele externe pot avea si un efect pozitiv la fel de mare. Astfel apare posibilitatea ca psihoterapia, adica tratamentul fara medicamente, sa aibe efecte pozitive semnificative asupra persoanei, ajungand pana la anularea modificarilor neurofiziologice si restabilirea homeostaziei organismului. Studiile realizate au confirmat aceasta ipoteza, in sensul ca terapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit a fi eficienta in cazul pacientilor cu tulburari datorate stresului. Utilizarea acestei terapii, centrate pe trauma, include doua componente: una referitoare la tehnica restructurarii cognitive si una referitoare la tehnica expunerii. Prin prima tehnica, persoana este invatata sa examineze si gaseasca alte semnificatii ale traumei si ale diferitelor evenimente, in timp ce cea de-a doua tehnica duce la deconditionarea reactiilor de frica. Astfel este posibil ca prin psihoterapia cognitiv-comportamentala sa se corecteze valenta emotionala exagerata pe care amigdala o asociaza amintirilor si in acelasi timp sa se inverseze raspunsul conditionat de frica, care in situatii normale s-ar atenua de la sine, printr-o functionare normala a cortexului prefrontal (Cohen, Berliner, Mannarino, 2000). In acelasi timp s-a dovedit ca tehnicile de relaxare, inclusiv utilizarea imageriei sau concentrarea pe respiratia profunda, au un efect important asupra unor simptome determinate de concentratia crescuta de adrenalina, ele determinand o scadere a presiunii sangelui si a ritmului inimii (Benson, Klipper, 2000). De asemenea, tehnicile de meditatie pot influenta multe simptome ale stresului, schimbarile respective fiind intermediate de sistemul imunitar. Domeniul psihoneuroimunologiei se ocupa cu explicarea si dovedirea existentei acestor interactiuni, aratand ca interventiile psihologice pot scadea impactul negativ al stresului asupra functionarii neurofiziologice.
Da, te poti lasa de fumat!

(ViataVerdeViu) Cei mai multi fumatori cred ca nicotina este radacina dependentei lor, dar sunt de fapt alte 4.000 de substante chimice in tigari care creeaza anxietate si induc nevoia de consum de eliberare pe care o aduce nicotina, dar numai pentru aproximativ 15 pana la 20 de minute. Numarul masiv de substante chimice toxice din tigari face ravagii asupra sistemului nervos central, alimentand un alt fel de dependenta una de corp si minte, care tanjeste dupa relaxare si incredere http://sainompk.hubpages.com/hub/The-Biochemical-effects-of-Nicotine. Cand un fumator afla faptul ca exista 4.000 de substante chimice intr-o tigara, se grabeste sa discrediteze afirmatia, incapabil sa inteleaga cum sau de ce atat de multe produse chimice ar putea fi folosite pentru a crea ceea ce arata pur si simplu ca tutun infasurat in hartie. Majoritatea acestor produse chimice provin din pesticide, iar unele dintre pesticide cresc chiar in interiorul plantei de tutun, inainte de a fi vreodata pulverizata. Monsanto este o companie de produse chimice care si-a dat seama cum sa lipeasca ierbicidul cu semintele de tutun, creand o planta care este imuna la pesticide, in special Roundup. Alte substante chimice cum ar fi amoniacul si inalbitorul contribuie la cercul vicios in care se gasesc prinsi fumatorii de ani de zile http://www.monsanto.co.uk/primer/timeline.html Doua aspecte majore care trebuie abordate pentru a scapa de problema asta pentru totdeauna In scopul de a renunte la fumat si a nu reveni niciodata inapoi, trebuie sa se abordeze doua aspecte majore, in special in timpul primelor sase luni. In primul rand, corpul a fost otravit de sute de produse chimice zi de zi timp de ani de zile, deci trebuie sa se detoxifice, in scopul de a recastiga echilibrul sistemului nervos central si de a combate anxietatea. In al doilea rand, un ex-fumator trebuie sa inteleaga de ce organismul sau are nevoie pentru a se simti relaxat si sa se ocupe zi de zi, de stres, fara nicotina. Persoana trebuie sa se realimenteze si sa stimuleze chimia naturala a corpului sau, care a efectuat functii identice sau similare motivationale la niveluri corespunzatoare inainte ca pesticidele si nicotina sa ii distruga sistemul. Nicotina stimuleaza eliberarea de multi mesageri chimici numiti neurotransmitatori, crescand nefiresc nivelurile de dopamina din circuitele de recompensa ale creierului (calea mezolimbica). Aceasta, la randul sau, creeaza sentimente pe termen scurt de euforie si relaxare, cu toate acestea, atunci cand fumatorii renunta si nu fac nimic pentru a reface aceste functii, acestia duc de multe ori o lupta grea cu depresiile, insomniile, anxietatea, si alte sentimente negative care ii conduc inapoi la fumat in termen de 6 luni. http://learn.genetics.utah.edu/content/addiction/reward/pathways.html Luati in considerare pentru un moment nivelurile maxime de zahar din sangele unui diabetic, care sunt foarte mari si aproape de punctul in care organismul ar putea opri producerea de insulina. In mod similar, ca urmare a stimularii artificiale pe care nicotina o ofera, sistemul neurotransmitator al unui fumator incetineste si se poate
opri de fapt din producerea de dopamina, epinefrina, adrenalina si serotonina, care sunt moduri naturale ale organismul de a ajuta cu motivatia, stresul, anxietatea, relaxarea, si, de asemenea, critica reactie lupta sau fugi http://quitsmoking.about.com/od/nicotine/a/nicotineeffects.htm Pastilele, patch-urile, guma cu nicotina sau tigarile electronice nu ajuta fumatorii sa depaseasca deficientele create in sistemul nervos central, sau sa inlocuiasca in mod corespunzator si sa refaca capacitatea organismului de a se recupera de pe urma stimulentului artificial. De fapt, unii oameni cred ca majoritatea programelor de renuntare sunt de fapt escrocherii comercializate de catre producatorii de tigari in mod special ca sa esueze si sa-i retrimita pe ex-fumatori intentionat inapoi catre fumat cu gandul ca au incercat. Dar exista speranta, printr-o alimentatie sanatoasa si prin sustinerea celor dragi, renuntarea la acest drog este mai mult decat posibila. O dieta cu hrana cat mai naturala cat mai putin procesata bazata pe fructe, legume, semine si nuci , toate in forma neprocesata va alimenta organizmul cu substantele nutritive necesare pentru a combate deficientele si nivelul toxic acumulat. Mai ramane doar dorinta de a o face.
Cele mai nocive marci de ciocolata din Romania!

Nutritionistii recomanda parintilor sa inlocuiasca zaharul din dulciuri, cum ar fi si ciocolata, cu zaharul din natura, precum cel ce se regaseste in fructe. Unul dintre dulciurile preferate de adulti, dar mai ales de copii este ciocolata. Reprezentantii Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania (ANPCPPS) au avut o curiozitate: sa afle cate E-uri contin marcile de ciocolata puse in vanzare pe piata autohtona. Acesti aditivi sunt blamati in totalitate de nutritionisti, care recomanda inlocuirea dulciurilor oferite copiilor cu fructele si legumele. Metoda de lucru a celor de la Protectia Consumatorului dupa care au intocmit clasamentul ciocolatei in functie de numarul de E-uri a fost simpla: s-a luat eticheta si s-a calculat numarul de substante considerate daunatoare care se afla in continutul acestor dulciuri. Scopul acestei actiuni a fost acela de a atrage atentia consumatorilor asupra importante i citirii informatiilor pe care le au la indemana, a subliniat Alexandra Machitescu, reprezentant relatii publice in cadrul organizatiei. Novatini si Poiana opt E-uri, Anidor si Lindt zero E-uri Conform studiului, pe primul loc in acesta ierarhie a E-urilor continute de ciocolata, cu maximul de opt, se afla Novatini (cu crema capsuni si frisca) si Poiana (cu lapte si crema cu aroma de visine). Sapte E-uri contin: Primola Fresh Cherry, Primola Fresh Lemon, Novatini (cea cu caramel si cea cu visine) si HeidiGrand Or Florentine. In schimb, Primola Fresh Mint, Novatini Cappuccino, Africana (cu crema de capsune), Africana (cu crema de rom) si Poiana (cu frisca si capsune) au in compozitie cate sase E-uri. Cinci astfel de aditivi contin Schogetten, Anidor (Croquant lait and folie noisettes si amer), Primola (cu caramel sau cu capsuni), Novatini (cu coniac si cu rom), Africana (cu crema de banane) si Milka Raspberry Cream. In continuare urmeaza Africana (cu crema de cappuccino), Poiana (varianta simpla, cea cu crema de caramel si cea cu crema de lichior), Amaretto, Dark Orange, Heidi Gourmette Heidi Cherry, Carrefour Chocolat noir fara zahar, cu cate patru E-uri. Alte 37 de marci de astfel de dulciuri au doar un E. In schimb, Anidor Intense Noir cu 80% cacao, Anidor Charme Noir cu 70% cacao, Lindt (ciocolata alba cu migdale), Lindt (ciocolata amaruie cu migdale) si Lindt (lapte 44%, ciocolata amara 22% cu alune) nu contin niciun E.
Astfel de dulciuri trebuie inlocuite cu legume si fructe In ceea ce priveste ciocolata, medicul nutritionist Gheorghe Mencinicopschi ne-a declarat ca acest produs este in general periculos pentru sanatate, mai ales pe termen lung. E-urile din ciocolata produc dezechilibre ale organismului mai ales pe termen lung, nu produc neaparat efecte imediate. Trebuie sa ne ferim de astfel de substante care nu fac bine sanatatii. Cu toate acestea, intreaga industrie de gen se bazeaza pe astfel de aditivi si conservanti, a explicat specialistul. Cei mai des intalniti aditivi din compozitia ciocolatei sunt: E420 sorbitol, E 270 acid lactic, E120 acid carminic, E200 acid sorbic, E1103 invertaza, respectiv E322 lecitina din soia, E476 poliglicerol poliricinoleat si E 330 acid citric. Dintre cei opt, primii cinci sunt considerati periculosi pentru sanatate. Aceste E-uri sunt nocive si periculoase. Eu as recomanda parintilor si bunicilor sa nu mai dea copiilor dulciuri, sa inlocuiasca total dulciurile cu fructele. Sigur, copiii cer dulciuri, dar trebuie educati ca adevaratele dulciuri sunt cele din fructe, nu cele din astfel de produse. De vina pentru ca se consuma dulciuri de la varste fragede este si mediul familial, este de parere Gheorghe Mencinicopschi. E-urile nocive provoaca alergii si tulburari ale ficatului Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii acestor substante considerate suspecte se regasesc alergiile, dereglarile hormonale, tulburarile hepatice, bolile intestinale si ale ficatului, tulburari ale tubului digestiv, tulburarile nervoase si cresterea colesterolului. Aditivul sorbitol E420 din ciocolata are mai multe intrebuintari in industria alimentara si este intalnit in multe produse. O cantitate mare de E420 consumata poate provoca probleme ale intestinelor si dureri de stomac. In schimb, E476 este folosit doar in alimentele sarace in grasimi sau in dulciuri pe baza de cacao, cum ar fi ciocolata. La animalele de laborator a produs efecte hepato si nefrotoxice. In ceea ce priveste E270 (acidul lactic), nu ar trebui dat bebelusilor sau copiilor mici, deoarece acestia nu au inca dezvoltate enzimele care sa metabolizeze aceste forme de lactati. Acidul carminic (E120) produce o crestere a hiperactivitatii. Se mai utilzeaza in cosmetica. E200 se afla in unele alimente si se regaseste si sub forma de acizi grasi naturali. Poate produce iritatii dermice, alergii, distruge vitamina B12. Consumul frecvent nu este recomandat. Utilizeaza ce este inscris pe eticheta Aceasta este recomandarea oferita de reprezentantii ANPCPPS. Astfel, pe langa sfatul dat consumatorilor de a observa numarul de E-uri din dulciuri si din orice alt tip de produs alimentar, se mai recomanda sa se verifice de asemenea si continutul caloric .
Nu in ultimul rand, trebuie urmarit si ce proteine, glucide, lipide, lipide saturate si sodiu au ciocolatele cumparate de pe raft. Fii un consumator informat si utilizeaza informatiile pe care le ai la indemana, chiar pe eticheta!, este sfatul acordat consumatorilor de catre ANPCPPS. Organizatia pune la dispozitie si website-ul e.o9atitudine.ro, accesibil de pe computer sau telefonul mobil, prin intermediul acestuia consumatorul putand afla usor ce tip de E-uri (conservanti, aditivi etc.) contin produsele pe care le achizitioneaza
Motivatia: un element esential pentru succes
27/03/2011 Adrian Popescu Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica Motivatia este un concept fundamental in psihologie si in genere in stiintele despre om, exprimand faptul ca la baza conduitei umane se afla intotdeauna un ansamblu de mobiluri trebuinte, tendinte, afecte, interese, intentii, idealuri care sustin realizarea anumitor actiuni, fapte, atitudini.
Dintr-un punct de vedere strict teoretic, nu pare ceva prea complicat. De fapt, este vorba doar de a furniza cuiva un motiv suficient de puternic pentru ca individul respectiv sa actioneze in felul dorit. (Asta inseamna motivatie un motiv de actiune).
Motivatia un element esential pentru reusita in viata

Practic, stim foarte bine cat de greu este sa impingi pe cineva la actiune, mai ales daca trebuie sa folosesti numai puterea convingerii si nu ai instrumentele pentru a-l forta. Fiecare om actioneaza pentru motivele lui, nu pentru ale noastre. Oricum, nu vreau sa adaug vocea mea corului de experti americani. Puteti gasi totul despre acest subiect la orice taraba de carti.
Motivatia si randamentul profesional sunt in stransa legatura cu satisfactia pe care o are individul in legatura cu profesia aleasa si-l ajuta la accesarea resurselor interne si externe in indeplinirea scopului propus.
Persoanele cu o imagine de sine coerenta si pozitiva cred in sansa lor de reusita si, in general, se indreapta spre profesii care le valorifica la maxim potentialul. Cand sunt cooptati in realizarea unui proiect, se dedica trup si suflet, incurajandu-i si pe cei din jur prin atitudinea lor increzatoare.
Pentru ce facem lucrurile pe care le facem? Care este motivul pentru care dorim sa ne construim o cariera, sa intemeiem o familie sau sa acumulam bunuri? Poti si tu identifica raspunsurile la aceste intrebari si vei observa ca ele sunt prezente in multe din activitatile tale de zi cu zi sau in planurile tale pentru anii ce vor urma.
Mai mult de atat vei observa ca motivele tale sanatate, relaxare, fericire, implinire sunt vazute diferit de cei din jurul tau si ei folosesc cai diferite pentru a le castiga si mentine.
Motivatia si timpul: doua resurse personale

Toate visele par imposibile pana cand le indeplineste cineva. Barry Neil Kaufman
Timpul este un produs de lux. Avem vise care ne poarta cu gandul in cele mai indepartate colturi ale lumii, avem hobby-uri pe care le neglijam pana cand uitam ca le avem si ii invidiem pe cei care isi gasesc timpul pentru a se dedica telurilor personale.
Mediul de business poate ca a incetinit in ultima perioada, din cauza conditiilor economice. Cu toate acestea, exista oameni motivati, iar cei mai multi oameni de afaceri nu au agendele cu nimic mai libere decat acum doi sau trei ani.
Majoritatea cauta noi nise de piata ne-exploatate, analizeaza posibile oportunitati ale perioadei actuale sau cauta resurse pentru a dezvolta afacerile deja existente la un anumit nivel. In acest context timpul devine un produs de lux si motivatia o resursa, iar gestionarea lor, o actiune foarte riguroasa.
Pe tine ce te motiveaza?
S eliminm tot ce este negativ n firea noastr

Dup vechii nelepi ai Orientului citai de George Oshawaw n cartea sa Le zen Macrobiotique, omul fericit e acela care: - are o via lung, curat i care se intereseaz de tot;
- nu are necazuri cu banii;
- tie, din instinct, s evite dificultile i accidentele ce conduc la o moarte prematur;
- nu are dorina de a strluci n primul rang, ceea ce provoac i adduce cderea, dar cutnd s fie ultimul, va fi primul.
Cu acest ultim paragraf nu sunt total de accord, fiindc omul trebuie s lupte n via i, chiar dac nu este primul, trebuie s-i cultive iniiativa i forele pentru a nvinge piedicile i a se realize.
S ne bucurm de tot ce este n jur i s nu fim nemulumii, oricte realizri am avea, orict s -ar zbate familia i cei dragi pentru noi ca s ne bucure.
Ca femei, avem zilele noastre mai grele, cnd suntem indispuse, triste, descurajate, fie din cauza oboselii, a durerilor, a rcelilor sau bolilor, fie din cauza unor nemulumiri familiale ori a imposibilitii de a iei dintr -un impas, fr a renuna la unele sacrificii materiale sau de alt ordin.
Dar, cteodat, suntem att de ntunecate i prost dispuse, fr s avem propriu-zis un motiv. S-ar prea c n interiorul nostru, ceva nu merge, un deranjament endocrine, un echilibru stricat.
Cteodat cnd nu putem dormi i aceast insomnie ne d o oboseal plin de nervozitate i tristee, avem atitudini necontrolate, pe care, cei din jur trebuie s le suporte fr s aib vin i pe care le regretm mai trziu cnd criza a trecut.
Este necesar s ne facem educaia voinei i s nu ne lsm prad unui temperament inegal i capricios.
Fiecare fiin din preajma noastr are propriile sale greuti, griji, neplceri, suferine. De ce le -am mai atrna i nemulumirile noastre, cteodat nentemeiate sau care sunt efectul unei proaste digestii sau a comportamentului nostrum (cteodat egocentric, plin de rsf i org oliu) ?
De ce s atragem mereu atenia asupra noastr, fcndu-i pe cei din jur s fie preocupai de starea noastr (unele femei exagereaz i se arat tot timpul suferinde, chiar dac nu au nimic) cutnd prin toate mijloacele i toate ireteniile s-i dominm? Nu este mai cinstit i mai sntos s fie un fair -play ntr-un cuplu i s nu abuzm de simmintele adevrate ale partenerului?
O femeie inteligent trebuie s evite s diminueze personalitatea celui drag , fie c-i este so sau copil, nu s-l supun bunului su plac, bazndu-se pe sentimentul pe care acesta l are pentru ea, fiindc el are nevoie s se defineasc, s poat s rzbeasc i s se afieme singur i pe alte planuri n via. Obinuit s fie n servitutea celui mai tare i mai abil, nu va ti s se descurce i, pn la urm, cine va fi mai lovit i va suferi, dac nu tot ea, femeia, plin de ambiii.
Timpul care se cheltuiete pentru un ideal superior creaie artistic, muzical, de concepie i realizare tehnic este cu mult mai preios dect atunci cnd este pierdut n mruniuri, n servitui minore, n hruieli i reprouri.
Femeia trebuie s asigur un climat de pace, de echilibru i bun stare n familie. Ea trebuie s se intereseze de preocuprile celor dragi stimulndu-i, ncurajndu-i, informndu-i, dnd unele idei, participnd cu dragoste i interes. Apoi, trebuie s ne ferim i de alte pcate cum este, de exemplu, invidia. Sunt numeroase femei care privesc cu antipatie, ba chiar cu invidie, o coleg care este mai vioaie, mai ic, fiind supl, n timp ce ele sunt bine rotunjite; sau cte una care, ntlnind o prieten cu o mbrcminte nou i lucrat cu gust, nu reuete s -i stpneasc ciuda, fcnd observaii rutcioase i nedrepte, din care reiese invidia foarte strvezi u.
De ce aceast inutil brutalitate i impolitee?
Trebuie s tim c, orice manifestare de mnie sau invidie, declaneaz n noi o cantitate de adrenalin sau de toxine care ne atac sngele i tot noi suferim, prin schimbrile care se produc n interiorul nostru, i de asemenea, n exterior, la nivelul tenului, ori n activitatea general a organelor noastre interne. Faptul c alte femei sunt mai ngrijite i mai cochete dect noi, trebuie s ne stimuleze s fim i noi ca ele, ba nc s le depim, dac suntem ambiioase.
Dar unele dintre noi au alte comparaii n via, dac sunt mame, pline de tandree i dragoste, ntr -un climat familial fericit, care este de fapt cheia, embrionul bucuriei i sensul natural al vieii feminine. Dac se pot desfura i pe alte trmuri, profesionale i creatoare, se vor mplini i mai mult.
Exist ns foarte multe semene de-ale noastre care nu sunt realizate din punct de vedere familial, care sunt singure i, de aceea, i sublimeaz acele deziderate feminine nerealizate i, ca o compensaie, i fixeaz elurile pe alte meridiane : cltorii, cercetri, creaii artistice, activiti diverse pe trm tiinific, politico -social.
Fiecare dintre noi ncercm s ne definim, s ne furim idealurile sau s le transmitem urmailor. Dac noi nu neam realizat, ne vom mplini prin ei, devotndu-ne lor i sprijinindu-i n acest scop.
Nu putem s ne gndim numai la noi, dar nici nu putem s ne subestimm, s ne complexm, sau s le invidiem pe cele care s-au realizat.
Eecul nu este neaprat nenoroc ci, fie o mprejurare necorespunztoare, fie o lips de perseveren din partea noastr, ori o pierdere a unei ocazii favorabile.
Ori ne mulumim cu ceea ce avem, i atunci trebuie s ne bucurm, ori trebuie s ne amplificm puterile, inteliegena i munca, pentru a reui s atingem elul dorit.
Un alt mare defect este acea nclinare spre risip care ne face s fim venic n deriv, ca un vapor fr crm i cu catargul frnt, gata oricnd s naufragiem, cutnd mereu un port unde s poposim i s fim la adpost de furtun i nenorocire.
Risipitoarea nu are tria s se opreasc, fie din lips de perspectiv a situaiei sale, fie din lcomie, dorind s s aib toate cele ce i plac, dar cel mai adesea, dintr -o lips de prevedere, de grij pentru bugtul comun. Unele persoane au avut o copilrie fr lipsuri, crora li s -au ndeplinit orice dorin, fiecare capirciu sau cele care nu muncesc prea greu pentru venitul lor, nu au noiunea banului i nici nu cunosc valoarea propriu -zis a muncii. Acestea nu pot discerne ntre ceea ce merit, ice nu este util s obii, afectnd echilibrul bugetar i deci bunstarea familiei.
Scopul final: fericirea!

Fericirea e scopul final n via, fericirea esre realizabil, e pentru noi toi. Fericirea este determinat mai mult de minile noastre i mai puin de circumstane.
1. Investete timp i energie n relaiile tale cu ceilali. Oamenii fericii petrec mai mult timp cu prietenii, cunotinele. Oamenii fericii sunt mai generoi, mai altruiti.
2. Socializeaz i interacioneaz ct mai mult posibil cu ceilali. Oamenii fericii au mai multe relaii de calitate.
3. nltur gndurile nefolositoare, inutile. Dalai Lama spunea Metoda principal de a avea o via fericit este de a-i instrui mintea zilnic cu practici ce diminueaz atiudinile negative i i le ntresc pe cele pozitive. Prima dat nva s-i identifici gndurile i apoi s le elimini pe cele negative i nefolositoare.
4. ncearc s te ncarci cu gnduri pozitive, optimiste. Prima dat trebuie nlturate gndurile negative, iar apoi s ne ncrcm cu gnduri optimiste.
5. ncearc s ai o via sntoas, mnnc bine i menine-te sntos. E greu s fii fericit dac eti mereu bolnav.
6. Asigur-te c dormi bine i suficient, gsete-i timp pentru odihn. Aa cum spuneam la punctul 5, e greu s fii fericit dac ai probleme de sntate, e la el de greu s fii fericit dac e ti mereu obosit i irascibil.
7. Gestioneaz-i bine timpul i prioritile. Oamenii fericii tind s cread c reuesc s-i in mai bine viaa sub control. Procednd astfel, ei sunt mult mai activi n rezolvarea problemelor. Dac ceva nu merge cum trebuie n via , f ceva, iar pe viitor asigur-te c ceea ce faci este important.
8. Menine sub control ceea ce poate fi controlat. Accept c unele lucruri nu pot fi controlate. i ncearc s fii suficient de nelept pentru a tii s le difereniezi.
9. Triete n prezent! Singurul moment n care putem fi fericii cu adevrat este momentul de fa. Deci, fii fericit acum! Dac nu acum, atunci cnd?
10. Fericirea trebuie s fie parte integrant a vieii tale! Presar mici bucurii n rutina zilnic. Amintete -i s faci lucrurile la timpul lor i recompenseaz-te ct de des posibil pentru ceea ce reueti s faci.
Cine nu i dorete s fie fericit? Dac ncerci s fii fericit 99% din timp, n civa ani vei radia de fericire, optimism i doar cu un zmbet i vei molipsi i pe cei din jur.
Doar noi ne putem construi fericirea, de-a lungul timpului, acest lucru ni se dovedete tot mai des.
Aa c am hotrt s fiu mereu fericit, strlucitoare, radiant, optimist, vesel!
Nevoile de la radacina fiecarui sentiment

Judecatile, criticile si interpretarile pe care le facem despre altii sunt, toate, expresii instrainate ale nevoilor noastre. Daca cineva spune "Tu nu ma intelegi niciodata", ceea ce ne spune este intr-adevar ca nevoia lui de a fi inteles nu este satisfacuta. Daca o sotie spune "Ai lucrat pana tarziu in fiecare zi saptamana asta; iti iubesti munca mai mult decat ma iubesti pe mine", ea spune ca nevoia sa pentru intimidate nu este satisfacuta.
Judecatile pe care le facem despre ceilalti sunt expresii instrainate ale propriilor nevoi nesatisfacute. Atunci cand ne exprimam nevoile indirect prin utilizarea evaluarilor sau interpretarilor oamenii
aud critica. Iar atunci cand oamenii aud orice care seamana cu critica, ei isi investesc toate resursele pentru auto-aparare sau contra-atac. Cu cat ne putem conecta mai direct ceea ce simtim cu nevoile noastre, cu atat mai usor vor putea raspunde ceilalti. Din pacate, cei mai multi dintre noi nu am fost invatati sa gandim in termeni de nevoi. Suntem mai degraba obisnuiti sa ne gandim la ceea ce e rau in legatura cu ceilalti atunci cand nu ne sunt satisfacute nevoile. Asadar: - Daca ne dorim ca hainele sa fie puse pe cuier, ne vom caracteriza copiii ca lenesi pentru ca le-au lasat pe canapea. - Sau vom crede despre colegii nostri ca sunt iresponsabili daca vom vedea ca nu-si indeplinesc sarcinile asa cum ne-am dori noi. Daca ne exprimam nevoile, exista sanse mai mari ca acestea sa fie satisfacute! Tu cat de bine iti exprimi sentimentele? Spune cuvantul "nevoie" si multi vor gandi "nevoias", un cuvant incarcat cu imagini de disperare si slabiciune. Si totusi nevoile sunt o expresie a valorilor fiecaruia din noi. Intelegandu-ne nevoile si conectandu-ne cu acestea ne putem imbunatati relatia cu noi insine si intelegerea cu ceilalti. Raspunde la urmatoarele intrebari pentru a vedea cat de bine iti exprimi nevoile. 1. Imi valorizez nevoile suficient de mult incat sa le identific si sa le numesc, in loc sa ma gandesc la ce "merit" sau ce "ar trebui sa primesc". 2. De obicei ma intreb "Ce se intampla cu mine?" in loc sa gandesc in termeni de "Ce nevoie nu-mi este satisfacuta?" 3. Atunci cand imi exprim o nevoie, nu o exprim in legatura cu o actiune specifica (exemplu: "Vreau sa duci gunoiul afara (actiunea specifica) fara sa trebuiasca sa te rog de fiecare data (nevoia mea?)!". 4. Imi conectez sentimentele cu nevoile mele si le insotesc cu o solicitare ce poate fi realizata. De exemplu: "Dragule, atunci cand vad doua perechi de ciorapi sub masa de cafea si alte trei langa TV, ma simt iritata pentru ca am nevoie de mai multa ordine in camera pe care o impartim. Ai vrea sa-ti lasi ciorapii in cosul de rufe?" 5. Mi-e frica sa-mi exprim nevoile deoarece asta m-ar face sa ma simt slab sau dependent. 6. In loc sa te numesc mincinos, imi recunosc nevoia de consecventa si iti cer ajutorul pentru a intelege cum putem face ca versiunea mea sa se potriveasca cu a ta. 7. Ma opresc inainte sa strig la copiii mei sau la partenerul meu ca sa pot identifica care este. de fapt. nevoia mea.
8. Sunt atat de obisnuit sa ma preocup de nevoile celorlalti, incat nici nu mai stiu care sunt nevoile mele. 9. Nu-mi exprim nevoile interpretand sau diagnosticand comportamentul altora. De exemplu: "Zgomotul asta e enervant. Tu chiar vrei sa ma superi!" (in timp ce nevoia mea ar putea fi pentru solitudine sau armonie sau consideratie). 10. Imi apar cu strasnicie nevoile, dar caut strategii pentru a-mi satisface acele nevoi atunci cand prima strategie nu ma ajuta. (De exemplu, exista sute de moduri prin care imi pot satisface nevoia de a fi inconjurat de oameni mereu. O pot ruga pe prietena mea sa ia pranzul in fiecare zi cu mine; Pot sa fac voluntariat ajutand o persoana varstnica; Pot sa vorbesc cu persoanele din mijloacele de transport in comun. Nu trebuie sa ma tin doar de una din aceste strategii.) Cu cat e mai mare scorul, cu atat esti mai capabil sa-ti exprimi nevoile. Atunci cand ne conectam cu propriile nevoi si putem intelege nevoile altora, incepem sa cream o calitate a relatiilor care poate ajuta sa ne satisfacem cu totii nevoile.
Ce trebuie s tii dac vrei o piscin gonflabil

Zilele fierbini i preurile exagerate la intrrile n tranduri i mini aqua-park-urile noastre, ne-a determinat s ne cumprm o piscin gonflabil. i dup ce am luat decizia, a nceput distracia. Am analizat preurile, am comparat ofertele i am ales pn la urm o piscin de 3,05 m , de la Praktiker, la doar 159 lei. De ce zic doar? Pentru c aceast ofert a inut doar 2 sptmni, a doua zi dup ce am cumprat noi piscina, preurile au explodat. Piscina nu mai era 159 lei, ci 279 lei, iar cea la 650 lei era acum 799 lei. Dar n alte magazine, preul acestei piscine variaz de la 279 lei pn la 350 lei.
Dar s nu v gndii c cu 159 lei avei piscin, ci exist i cheltuieli aferente.
Avei nevoie de un spaiu drept, dac avei denivelri, aa cum am avut noi, trebuie s lucrai puin la ndreptarea terenului, puin munc fizic nu stric. Pentru un plus de confort, noi am pus un strat de nisip, un strat de polistiren i o folie de plastic, pentru a menine mai mult timp apa cald. Poziionm bine piscina, o umflm,
dm drumul la ap i ateptm pn se umple piscina. Pentru a evita pe timp de ploaie sau vnt ca apa s se murdreasc avem nevoie de o prelat, cost doar 30 sau 50 lei depinde din nou de unde o cumpra i. Pont: exist o folie special se gsete n magazine sub denumirea de folie nclzire piscin sau folie cu bule de aer , seamn cu cea de mpachetat obiecte fragile, dar este albastr. Cost doar 40 lei, i se gsete n Dedeman sau Praktiker.
Pentru ca apa s fie curat i limpede, s nu trebuiasc schimbat prea des, avem nevoie de soluii speciale; clor (tablete care se dizolv rapid), ph+ (evitm invazia algelor verzi), floculant (floculantul lichid amestec particulele unei ape murdare i tulbure, care se scufund i se adun pe fundul bazinului). Praktiker vinde pachetul la 250 lei, mai scump dect piscina, ns la Baumax pltim doar 50 lei pentru solu iile necesare.
ndeplinind toate aceste condiii, ne putem bucura de o piscin cu ap curat i ap cald mai mult timp. Blceala plcut!
De ce esti atat de furios?

Te-ai gandit vreodata de ce esti atat de furios, suparat si usor de enervat? Cum iti manifesti furia? Lovesti, strigi sau ranesti pe cineva sau chiar pe tine? Sau lasi totul sa mocneasca inauntru si cand s-a adunat suficient explodezi intr-un acces de furie? Multe persoane care nu-si pot controla furia au moment in care incep sa loveasca, sa nege sau sa strige. Daca te enervezi foarte usor si iti creste tensiunea, asta poate indica faptul ca ai niste adanci rani emotionale care nu s-au vindecat, porti cu tine resentimente si ai un mod aparte de a interpreta lucruri, evenimente si oameni.
Daca ai vazut cum se poarta o persoana agresiva, intelegi cat e de frustrant sa ai de-a face cu astfel de persoane. Asadar este necesar sa inveti cum sa-ti gestionezi furia in asa fel incat cei din preajma ta sa se simta in siguranta. Nu uita: copiii tai te vad si invata din comportamentul si atitudinea ta. In plus, nu e bine nici pentru sanatatea ta sa te infurii atat de rapid. Dr. Diane Tice spune ca singura cale de a gestiona furia este sa o controlezi si apoi, fie sa o folosesti pentru a o transforma in altceva, fie sa o uiti.
Cum sa iti gestionezi furia?
Schimba-ti modul in care gandesti

Atunci cand lovesti pe cineva sau strigi, vei avea un sentiment de eliberare de moment. Dar efectul pe care l-ai lasat asupra persoanei va ramane permanent. E momentul sa-i lasi pe ceilalti sa fie exact cine sunt. Incercand in permanenta sa-i schimbi nu va duce decat la frustrari tot mai mari. Gaseste un alt canal de a-ti elibera tensiunea de fiecare data cand simti ca apare.
Intrerupe actiunea
Cel mai rapid mod de a-ti intrerupe comportamentul este sa te concentrezi asupra respiratiei tale. Ia-ti un moment sa simti cum iti bate inima. Daca presiunea este foarte mare si simti ca vei exploda, incearca altceva, cum ar fi sa mergi la o alergare sau munceste ceva in gradina.
Muta-ti atentia pe altceva

Atunci cand devii constient ca devii furios, localizeaza in ce parte a corpului simti cel mai tare aceasta senzatie. Cum te simti in acest moment? Incearca sa-ti imaginezi ca iti eliberezi furia, ca de obicei. Iar acum pune-te in pielea persoanei catre care iti directionezi furia si incearca sa vizualizezi cum arati cand lovesti sau strigi.
Evalueaza-ti valorile personale

Trebuie sa-ti examinezi la modul cel mai serios valorile personale deoarece reactionezi emotional la acestea. Ce este cel mai important pentru tine? Este mai importanta relatia ta cu ceilalti sau a avea dreptate? Poti alege daca vrei sa te simti suparat sau sa ramai calm.
Pastreaza distanta
Daca pleci de langa persoana sau situatia care te provoaca nu inseamna sa fugi. Previne doar repetarea comportamentului tau indezirabil. Facand in schimb o plimbare lunga iti va acorda ragazul sa privesti problema mult mai in adancime. In plus te vei mai racori putin.
Scrie un jurnal
La sfarsitul zilei, revizuieste mental ce ai simtit pe parcursul zilei, de cate ori te-ai simtit iritat. Care au fost cauzele, declansatorii? De cate ori ai fost capabil sa te controlezi si sa-ti redirectionezi atentia? Ce ai facut ca sa-ti schimbi starea? Scrie tot ce-ti vine si monitorizeaza-ti emotiile timp de cateva saptamani. Iti imaginezi toate schimbarile pe care le vei face cand vei reusi intr-un final sa-ti canalizezi furia spre alte lucruri mai positive in fiecare zi?
Iarta
Iarta-i pe cei care te-au ranit si iarta-te pe tine insuti. De fiecare data cand mergi la culcare, lasa gandurile positive si fericite sa-ti ocupe mintea. Apoi lasa sa plece orice resentiment sau suparare de peste zi. Spune-ti ca vei lasa sa plece toate acele emotii negative.
Acorda-ti o a doua sansa

Incepe sa te gandesti la ce anume incerci sa obtii prin comportamentul tau. Daca sunt greseli din trecut pe care le traiesti inca intens este timpul sa faci curatenie. Este timpul sa-ti acorzi inca o sansa. Incepe de unde esti acum si exerseaza ca sa devii mai bun.
Este mai bine sa-ti directionezi energia spre propria dezvoltare.
Petuniile i fac casa s rd!

Toat iarna ne-am gndit cum vom mpodobi toat casa i terasa cu flori.Ei bine, cum primvara a venit, am trecut la treab. Am umblat prin pia i prin magazinele de specialitate pentru a ne face o idee despre preuri. Magazinele gen Metro, Baumax, Praktiker, pe lng faptul c au nite preuri exagerate la flori, nici mcar nu ofer produse de calitate. Florile sunt att de nengrijite, uscate, dar i foarte scumpe. Eu m tot mir c au voie s vnd aa ceva. n Cluj-Napoca, exist un depozit de flori, cele mai frumoase i cele mai ngrijite flori din tot oraul, nici mcar productorii nu au aa un pre bun. Am auzit reclama la radio, i am pornit n cutarea lui. Depozitul l gsim pe Bulevardul Muncii, nainte de depozitul de pavaje, Gabbata. Aici gsim o mare varietate de flori, arbu ti, gazon. Personalul este foarte amabil i dispus s i ofer toate informaiile i sfaturile de care ai nevoie. Depozitul este deschis de luni pn duminic, de la ora 8 pn la ora 20.
Noi am ales anul acesta pentru csu a noastr, doar petunii. Petuniile sunt originare din Brazilia i Argentina, iar n Europa cultivarea lor a nceput n secolul XX. Nu doar c o gsim ntr -o mare varietate de culori, dar ele i miros foarte plcut. Floare decorativ, ndrgit i popular, ne ncnt cu florile i mirosul specific. Alb, roz, rou, albastru,
mov, iclam, mov cu alb, cu flori de diferite modele, fie trompet, fie petale duble, cu margini ondulate sau franjuri, pot fi unicolore, bicolore, pestrie.
Prefer s fie amplasate n aer liber, spa ii luminoase, ador soarele. Ele nfloresc ncepnd cu sfritul lunii aprilie i n luna mai, iar florile in pn toamna trziu.
Petuniile se ud zilnic, ele au nevoie ca pmntul s fie mereu umed. O dat pe sptmn este bine s li se administreze soluie cu nutrieni, care favorizeaz/stimuleaz nflorirea.
Sfaturi pentru ngrijirea petuniilor:
ferii de ploaie petuniile din ghivece; ndeprtai mereu florile uscate n scurt timp vor aprea flori noi; n zilele clduroase, petuniile se ud diminea a devreme i seara trziu; udarea se face din abunden i se efectueaz dese fertilizri cu ngrmnt, n special fier; cnd frunzele nglbenesc, e un semn c trebuie fertilizate; n octombrie, plantele se tund ct de scurt i se nvelesc n folie, apoi se depoziteaz peste iarn n beci/garaj, la o temperatur de 10 grade i primvara se fertilizeaz intens.
Coloritul viu al florilor ne garanteaz c planta este sntoasa, iar frunzele trebuie s fie de un verde nchis.
Ce poti face TU?

Coaching, Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Optimizare psihologica In momente de criza, exista doua tentatii: sa credem ca nu putem face nimic sau sa credem sa putem face miracole. In jurul nostru abunda mesaje extreme, unele care par sa prevada Apocalipsa iar altele imbibate de iluzii infantile
Ca de fiecare data, solutia este Masura. Echilibrul. Calea de Mijloc. Mai precis, influentez ceea ce pot si imi accept limitele. Accept si inteleg ca nu pot schimba Lumea, ci poate doar Lumea Mea, si acesta este deja un pas foarte mare
Un instrument util in acest sens este Cercul Influentei / Cercul Ingrijorarilor dezvoltat de Stephen Covey. Covey sustine ca ne putem concentra energia in doua directii: Cercul Ingrijorarilor (ceea ce ma preocupa, dar
nu pot influenta direct, de exemplu comportamentul altei persoane sau sistemul de pensii) si Cercul Influentei (ceea ce pot influenta direct).
Victima in Cercul Ingrijorarilor

In functie de locus-ul atentiei noastre suntem mai degraba reactivi (in Cercul Ingrijorarilor) sau proactivi (in Cercul Influentei). Oamenii reactivi isi concentreaza eforturile asupra Cercului Ingrijorarilor, se victimizeaza, micsorand astfel foarte mult Cercul Influentei. Dimpotriva, oamenii proactivi se concentreza asupra lucrurilor pe care le pot influenta, marind continuu Cercul Influentei.
Concentrandu-ne energia in Cercul Ingrijorarilor, starea noastra interna este puternic afectata. Aici dorim sa schimbam situatia economica din Romania, atitudinea partenerului nostru de copil sau modul in care parintii nostri ne-au educat.
Avem senzatia ca ne luptam cu morile de vant, ca suntem prea mici pentru o lume atat de mare. In plus, gasim usor tapi ispasitori seful care nu ne intelege, colegii care nu ne respecta, prietenii care nu ne apreciaza suficient.
Este Cercul lui daca si al lui a avea. Ne spunem mereu: Daca as avea un sef mai bun, Daca as avea studii superioare sau Daca as avea bani. Si totul ramane la stadiul de ipoteza, starea generala fiind de neputiinta.
Puternic in Cercul Influentei

Din contra, Cercul Influentei este cercul lui a fi. Intelegem ca putem fi parte a solutiei. Putem fi mai rabdatori in familie sau este nevoie sa devenim mai competenti la serviciu. Indiferent de ce se intampla in exterior, in Cercul Influentei ne preocupa doar ceea ce putem face noi.
In Cercul Influentei ne intrebam Cum am contribuit eu la aceasta situatie? sau Cum sunt (si) eu responsabil de starea de fapt?. Este momentul in care ne dau seama ca singura persoana pe care o pot schimba intr-un anumit context sunt eu. Si nu e deloc usor!
In Cercul Influentei starea interna este pozitiva, fiind orientati catre actiune si catre solutii. Nu in ultimul rand, aceasta atitudine ne creste senzatia de forta interioara si increderea in noi.
Inchei aici, cu intrebarea: Ce poti face TU, in fiecare domeniu al vietii tale, pentru ca si tu si ceilalti sa traiti mai frumos?
Dup ce te mriti
Probabil cunoatei aceast replic nelipsit de la mesele n familie, prieteni, de la nunt sau botez. Dup ce te mrii, o s i tunzi prul scurt, dup ce te mrii, o s te ngrai, dup ce te mrii, nu o s mai ai timp pentru tine sau pentru prieteni, dup ce te mrii, nu o s te mai intereseze cum te mbraci. Fals! Mult lume m ntreab De ce te chinui s slbeti, oricum te mrii peste cteva luni? O s vezi c dup nunt, nu o s mai pui pre pe acest detaliu. Ei bine, cu asta nu sunt de acord. Nu-mi plac femeile care se neglijeaz dup ce se cstoresc sau sunt implicate ntr-o relaie. Nu cred brbaii care spun Slab, gras, eu te iubesc oricum. Nu vorbim aici de femeile care au o problem medical, ci m refer strict la cele care nu se mai ngrijesc. Uit s se machieze, s -i aranjeze prul, nu mai trec pe la un salon de nfrumuseare cu anii, poart haine demodate, lli. Multe femei nu neleg c felul n care arat i se ngrijesc sau nu, reflect respectul fa de persoana lor, i apoi fa de ceilali (so, copii, prieteni). Nu trebuie s slbeti pentru el, ci pentru TINE. Nu trebuie s te aranjezi pentru el, ci pentru TINE.
Exist cealalt categorie de femei, care sunt obsedate s fac tot ce i place so ului, poart haine care i plac lui, se machiaz dup preferinele lui, chiar dac ceea ce i place lui, nu se potrivete personalitii lor.
Am observat c unele femei, majoritatea, dup ce ies dintr-o relaie, simt c au nevoie de o schimbare, i schimb culoarea prului, i schimb coafura, merg la un salon de nfrumuseare, ncep o cur de slbire, i schimb stilul vestimentar. De ce? De ce nu fac acest lucru tot timpul? De ce nu se ngrijesc mereu, de ce nu se respect zi de zi? Care brbat nu se mndete cu soia lui? Care brbat nu i dorete o femeie frumoas i ngrijit i aranjat?
Nu exist femeie urt, ci doar nengrijit!
Cum s devii un om de succes?

Dac vrei s ai succes, nu poi doar s stai i s atepi, trebuie s iei i s l caui. Trebuie s treci la fapte i s f ii pregtit pentru a avea succes. Acest articol i propune s i arate cum poi avea succes! Care sunt lucrurile care fac ca un om s aib succes, cum poate ca o pesoan s aib succes, n timp ce alt persoan nu reuete? Oare acea persoan are ceva aparte care l ajut s i ndeplineasc visele, oare poate avea un set de principii care s -i permit s aib succes?
Poate s fie vorba de o mecherie? Doar unii oameni pot s aib succes? Nu uitai, exist dou categorii de oameni, cei care nu fac nimic, dar ateapt ceva bun s se ntmple, i cei care ncearc s reueasc folosind principiile potrivite! Acetia sunt cei care reuesc s svreasc lucruri frumoase!
Dac vrei s ai succes, trebuie s tii cum s -i atingi elul, i s cunoti principiile de care ai nevoie pentru a avea succes. Posibilitatea de a ne schimba viaa, st n minile noastre. Putem schimba lucrurile i ne putem astfel mbunti viaa. Nu trebuie s ateptm influene din exterior, care s fac totul n locul nostru.
tiai c ai puterea de a-i schimba viaa? tiai c te poi opri chiar acum s trieti o via de care nu eti ncntat, i c poi schimba lucrurile n aa fel nct s ai o via pe care s o iubeti? O poi face chiar acum, totul st n minile tale. Din pcate, prea puini oameni i dau seama de aceast abilitate! Nu realizeaz c i pot schimba viaa chiar n acest moment! i poi schimba viaa chiar acum, i trebuie s spui asta tuturor! Fie c poi sau nu s crezi, cnd iei decizia de a-i schimba viaa, ntreg Universul se oprete i este atent la ceea ce ceri.
Exist 6 principii dup care trebuie s te ghidezi n via:
1. felul n care i trieti viaa!
2. felul n care priveti viaa!
3. felul n care rspunzi provocrilor!
4. felul n care reacionezi la probleme!
5. felul n care reacionezi la evenimente!
6. felul n care rspunzi la noile circumstane din viaa ta!
Vei constata c aceste principii de via i vor schimba modul n care priveti lucrurile and modul de gndire. Aceste principii au rolul de a te ajuta s introduci o nou faz n viaa ta, s nvei s cum s faci lucrurile pentru a avea succes, n loc s te plngi c lucrurile nu merg n direcia pe care i -o doreti.
Att de muli oameni doar stau i ateapt s ctige la loterie sau spernd c norocul i va caut pe ei. Dar acest lucru nu se va ntmpla. Tu trebuie s fii schimbarea pe care vrei s o vezi n viaa ta.
Trebuie s i gseti un scop!
Toi avem nevoie de un scop. Toi avem nevoie de un motiv s ne trezim dimineaa, dar muli dintre noi nu cunoatem acest motiv. Care este motivul pentru care trim? Ai un scop? Exiti fr ca nite fore s te ghideze? Iar aici nu m refer la bani sau promovare la locul de munc. Acestea reprezint scopuri false care ne ndeprteaz de adevratul scop al vieii noastre. Nu, scopul tu este ceva diferit. Scopul tu este ceva pe care chiar dac l -ai face pe gratis, te-ar face extrem de fericit.
Sportivii sunt pltii cu milioane de dolari, dar chiar dac nu ar fi pltii, ei tot ar pratica sportul. De ce? Motivul este pentru c sportul este pasiunea lor. De aceea pentru muli dintre ei este foarte greu s se retrag. Nu -i pot prsi pasiunea. Asta i caracterizeaz cel mai bine!
Trebuie s i gseti scopul n via! Scopul tu este ceea ce te face s te trezeti dimineaa i este baza pe care toat viaa ta se bazeaz. Scopul tu este ceea ce se afl n interiorul tu, un talent pe care l ai i un dar pe care l ai i l poi drui ntregii lumi.
Pentru a afla care este scopul tu, ar trebui s rspunzi la urmtoarele ntrebri:
1. ce anume i place s faci?
2. cnd nu lucrezi, ce i face plcere s faci?
3. dac ar trebui s faci un singur lucru n toat viaa ta, care ar fi acela?
4. ce i-ai dorit s ajungi cnd erai copil?
5. ce visezi c i-ai plcea s faci?
6. dac ar trebui s faci ceva in mod voluntar, ce ai face cu cea mai mare plcere?
7. ce fel de carier te-ar face s fii mndru de tine?
Acestea sunt ntrebri foarte importante pe care ar trebui s i le pui deoarece ele i vor spune care este pasiunea ta . Poate pasiunea ta este cltoritul, scrisul, cntatul, sportul. Cu toii avem pasiuni, dar att de puini dintre noi i le cunosc. Ei cred c tiu, dar sfresc prin a alege ceva greit.
Nu uita, i acesta este un lucru foarte important: nimeni nu poate s i spun care este pasiunea ta, doar tu cunoti rspunsul la aceast ntrebare. Doar tu poi s tii ce pasiune ai, dac altcineva i va spune, atunci el sigur va grei.
Acum c ai nceput s-i identifici pasiunea i ai realizat importana ei, putem merge mai departe.
Trebuie s iei o decizie!
Deciziile sunt importante. Cnd lum o decizie, alegem cursul vieii noastre. Decizia pe care o iei, te duce pe o anumit cale, i rmi pe aceea cale. O dat ce ai luat aceea decizie, nu mai poi da napoi. Poi retua consecinele, dar nu mai poi lua alt decizie. De aceea, trebuie s fii sigur de decizia pe care o iei.
Cnd iei o decizie, urmreti s atingi un rezultat. ncerci s atingi un scop i faci o promisiune. Cui faci aceast promisiune? ie nsui i faci aceast promisiune de ai atinge scopul care speri s fie favorabil.
Chiar n acest moment iei o decizie. Iei o decizie care i va schimba viaa.
Conduci pe un drum, nu ai hart, i la un moment dat ajungi la o intersecie, i trebuie s iei o decizie unde s mergi. Ai 3 opiuni n faa ta, dar doar una este cea buna. Deci, ce faci? Trebuie s ghiceti. Ai o ans din trei s faci alegerea bun i dou anse din trei s alegi eecul. Cam aa se ntmpl cnd vrei s iei o decizie fr s tii unde vrei s mergi.
Acum, dac ajungi la aceeai intersecie, dar ai o hart, poi s alegi unde vrei s mergi bazndu -te pe informaiile pe care le ai la dispoziie. Aa poi avea un rezultat mai bun pentru c vei lua decizia corect care te va duce la rezultatul potrivit. Vei tii la ce s te atepi pentru c ai cu tine harta. Vei tii c nu rmi fr combustibil la jumtatea drumului. Vei tii c vei ajunge mai uor la destinaie deoarece cunoti drumul. Fr s tii unde vrei s ajungi, nu exist nicio ans s ajungi la succes!
Deci, cum vei lua decizia corect? O decizie care s vin de la tine i nu de alii? Exist cteva moduri prin care te poi feri s fii o marionet a dorinelor celorlali:
1. Evit compania oamenilor care i iau din energie. Ai nevoie n jurul tu de oameni cu idei bune, care te pot inspira, nu oameni care s te trag n jos nefiind capabili s fac un progres n viaa lor.
2. Evit s ai n jurul tu oameni pesimiti i negativiti pentru c ei doar i vor critica deciziile. Ei i vor submina ncrederea n tine, ori tu nu ai nevoie de aa ceva cnd trebuie s iei o decizie.
3. ncearc s ai n preajma ta doar nvingtori pentru c ei te vor ncuraja. Ei au succes n ceea ce fac i vor ca i tu s ai succes.
4. Gndete-te la o strategie cnd iei o decizie i decide unde vrei s ajungi. Iat dou ntrebri pe care trebuie s i le pui: a) Vrei s i creti venitul n anul urmtor? , b) Vrei s ai un al doilea venit fcnd ceea ce i place?
5. Trebuie s ai n jurul tu persoane care gndesc ca i tine.
Alegnd s iei o decizie acum, i alegi calea spre viitor!
Trebuie s ncepi cu o viziune!
i aminteti c am vorbit de necesitatea unei hri pentru deciziile tale? Ei bine, trebuie s tii unde vrei s mergi, trebuie s ai o viziune.
Viziunea ta este unde vrei s ajungi i ce vrei s fii.
Viziunea ta reprezint viaa mai bun pe care speri s o ai, chiar dac e vorba de partea financiar, spiritual sau personal. Viziunea ta este rezultatul a ceea ce i doreti i este modul n care vei obine rezultate noi i mai bune dect te-ai fi ateptat! Viziunea ta este cum i doreti ca viaa ta s fie la un anumit moment din via!
Cum se creaz o viziune? Unii ar putea spune c procesul e similar cu cel al conceperii unui copil. Cnd un copil este creat prin concepie, totul ncepe de la o mic smn i apoi tot crete.
Ca i la copil, exist o smn de unde ncepe procesul de cretere. Viziunea ta ncepe exact la f el. Ai o idee Vreau s fiu scriitor , iar de aici ncepi s creti aceast viziune pn cnd ia natere.
Cu ct te gndeti mai mult la viziunea ta, cu att mai mult crete i cu att mai mult prinde contur. Ca i copilul n pntece, n timp crete de la ceva mic la mai mult de o celul i apoi la o fiin uman. Viziunea ta ncepe ca o idee, i apoi ncepi s te gndeti Ca s devin scriitor, trebuie s fac asta, asta i asta. Acum ai o idee care ncepe s creasc pentru c ai nceput s te gndeti cum poi duce la realizarea viziunii.
n final, viziunea ta fructific, se nate, exact ca i un copil. n timp ce unui copil i ia 9 luni s ajung de la nimic la ceva, conceperea viziunii tale poate s dureze doar cteva sptmni, sau civa ani, asta de pinde doar de tine.
Creierul tu trebuie s fie un sol fertil pentru viziunea ta. Dac mintea ta este plin de dubii i griji, este ca i cum a i avea otrav n loc de sol fertil. Viziunea ta va muri nainte de a avea posibilitatea de a nflori, ceea ce este greit.
Acum, daca mintea ta este plin de ncredere i gnduri cum c vei reui s -i ndeplineti visele, atunci este vorba de ceva complet diferit. Acum mintea este un sol fertil i viziunea ta poate s creasc repede i s nfloreasc, schimbndu-i viaa i, totodat, schimbndu-te pe tine.
i atunci, cum i poi ndeplini viziunea?
1. Trebuie s ai ncredere n tine i n deciziile tale.
2. Trebuie s ignori acele persoane care i spun c greeti. Cine te cunoate mai bine dect te cunoti tu pe tine nsui? De ce ar trebui ei s-i spun ce s faci?
3. Ai o viziune a ceea ce vrei i apoi tot ce trebuie s faci este s -i dai seama cum s ajungi de la punctul A(acum) la punctul B (viziunea).
4. Gndete-te la viziunea ta tot timpul cu ncredere. Nu te gndi c nu se va ntmpla dac apare vreun dubiu; smna rea se mprtie destul de repede n mintea ta care acum este un sol fertil.
Viziunile sunt foarte importante dac vrei s ai succes. Ele sunt cele care te vor ajuta s-i realizezi visele. Trebuie s tii ncotro te ndrepi i trebui s ai o viziune cum poi ajunge acolo.
Fr o viziune, succesul este doar un vis!
Stabilirea obiectivelor!
n partea anterioar, am vorbit despre viziunea personal. Ei bine, muli oameni vor spune c o viziune este un obiectiv, i n multe feluri, aa i e. Totui, o viziune este mai mult dect un obiectiv.
Este un mod al vieii, i pentru a ajunge la acea viziune ai nevoie de multe obiective. Prefer s m gndesc la obiective ca i la nite pai n drumul meu spre viziune i de aceea stabilirea obiectivelor este att de important .
Exist civa factori care ne influeneaz vieile, i anume:
Mediul nostru Acesta se refer la mediul n care trim acas , i mediul de la job. Un mediu ambiant plcut poate nsemna diferena dintre obiectivele pe care ajungem s le realizm sau nu. Unde trim dac locuieti ntr-o zon unde economia merge bine, poi avea obiective mai nalte dect cineva care triete ntr-o zon srac. coala pe care am urmat-o dac ai urmat o coal bun, probabil vei avea o via mai bun dect dac ai fi urmat o coal mai slab. Prinii i familia dac toi cei din jur ne sprijin, ne poate fi mult mai uor s ne atingem scopuri le dect dac nu ai avea pe nimeni care s te sprijine.
Dincolo de toi aceti factori, cel mai important factor care ne conduce viaa spre succes i ne ajut s ne atingem obiectivele, este atitudinea pe care o avem. Cu ct ai o prere mai bun despre tine i viaa ta, cu att cresc i ansele de a reui i de a avea succes. i aminteti cnd am vorbit despre scop? Ei bine, tiind de ce exiti, i poi crea singur viziunea. Avnd o viziune, i poi stabili obiectivele.
Tot ce am vorbit pn acum este ntr-o strns legtur. Nu este vorba doar despre ai gsi scopul sau de a -i alege viziunea. Toate sunt conectate pentru a alctui o hart pentru a te ajuta s ajungi un om de succes i de a ajunge la idealurile tale.
Deci, cum ne stabilim obiectivele? Prima dat trebuie s faci un brainstorm. Atunci cnd faci un brainstorm, scrii toate ideile care i trec prin minte, bune i rele. Mai departe, depinde doar de tine s ndeprtezi ideile rele de cele bune.
Aceast edin de brainstorming nu te ajuat doar s-i stabileti obiectivele, ci i s ncepi s sdeti seminele care te vor duce la viziunea ta. nainte de a ncepe s vorbim despre cum poi s ajungi s -i stabileti obiectivele, trebuie s i spun c niciodat nu trebuie s uii c nu exist limite n viaa ta, dect cele pe care le pui tu.
Prioritizarea obiectivelor tale Iat ce trebuie s faci pentru a face ordine printre obiectivele tale!
1. 2. 3.
f o list cu ct mai multe obiective la care te poi gndi. la sfrit, selecteaz 10 obiective din list i scrie motivele pentru care vrei s atingi n mod deosebit acele obiective. acum c ai lista fcut, selecteaz trei obiective care sunt cele mai importante n viaa ta i pune aceste obiective ntr-o ordine, punctual vorbind, pentru a le putea atinge.
Nu uita, mpreun cu obiectivele tale trebuie s:
Incluzi toate informaiile de care ai nevoie pentru obiective, indifirent ct e de mic. Cu ct nelegi mai bine obiectivul, cu att vei fi mai mult n stare s-l vizualizezi. Cnd vrei s atingi aceste obiective? Este acesta un obiectiv pe termen lung sau este un obiectiv de moment? De exemplu, scopul tu este s ai o afacere care s dureze peste 20 de anis au scopul tu este s -i cumperi o main noua?
Acum c i-ai stabilit obiectivele i le-ai scris pe o hrtie, mai ai ceva de fcut, pentru a nu uita ce ai de fcut. Scrie fiecare obiectiv pe post stick i lipete-le n locurile unde tii c te vei lovi mereu de ele.
1. cnd te trezeti dimineaa, vei da cu privirea de obiectivele stabilite. 2. dac lucrezi ntr-un birou, vei lipi post-stick-urile pe un perete chiar n faa ta. 3. cnd te duci la culcare, mai citete o dat obiectivele i gndete -te ct de aproape eti de realizarea lor. Trebuie s devii responsabil pentru viaa ta!
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunt muli dintre noi, este faptul c nu i asum repsonsabilitatea pentru viaa lor. Ei consider c probleme pe care le au, nu este din vina lor. Ei cred c motivul pentru care i ursc viaa se datoreaz faptului c lucrurile au scpat de sub control. Nimic nu i scap de sub control, iar cu ct mai repede vei nceta s mai dai vina pe alii pentru viaa ta, cu att mai repede vei fi capabil s ncepi s i schimbi viaa. Trebuie s devii responsabil pentru viaa ta.
Tu trebuie s i asumi 100% responsabilitatea vieii tale. nceteaz s dai vina pe alii pentru eecurile tale, i nu mai cuta scuze pentru nereuitele tale. Euezi pentru c tu crezi ca nu vei reui i trebuie s ncepi s gndeti pozitiv i s fii sigur c vei reui.
Nu i invidia pe cei care au reuit, fii mndru de tine i alege s i schimbi viaa.
Vrei ca oamenii s te critice pentru alegerile tale? Bineneles c nu vrei acest lucru, aa c nu trebuie s i critici nici tu pe alii pentru deciziile pe care le iau. Trebuie s i asumi responsabilitatea pentru viaa ta, i trebuie s o faci acum. Din fericire, exist un mod simplu de a o face:
1. decide ceea ce vrei. 2. dezvolt un plan pentru ceea ce vrei. 3. acioneaz pentru ceea ce vrei. Acum s le lum pe rnd
1. Decide ceea ce vrei.
Ai puterea s alegi ceea ce vrei s ai n via i asta nseamn c trebuie s decizi ce vrei. De aceea, s te decizi ce doreti este primul pas pe care trebuie s l faci atunci cnd te hotrti s devii responsabil pentru viaa ta.
Cunosc muli oameni care se tem s ia o decizie, le e fric s -i asume responsabilitatea, nu vor s eueze. E bine de tiu c eum deoarece nu avem destul ncredere n noi nine !
Cei la care le este fric de nereuit, doar stau i sper ca schimbarea s vin la ei, n loc s ncerce ei s fac acel lucru posibil. Ei vor o schimbare n viaa lor, doar c nu mai vine. Aici intervine mentalitatea. Asta se ntmpl cnd oamenii nu au nicio idee despre ceea ce vor s schimbe n viaa lor.
Trebuie s decizi ce vrei n via i asta apare atunci cnd ai o viziune clar i concis, mpreun cu un scop i eluri ! Ce doreti ? Pentru ce vrei s-i asumi responsabilitatea ?
2. Dezvolt un plan
Odat ce te-ai decis ce vrei, trebuie s faci un plan cum vrei s ajungi acolo unde i doreti. Nu am spus c e uor s-i schimbi viaa, ai nevoie de o planificare, iar fr ea eti mai aproape de eec dect de reuit.
Ii mai aminteti scopurile pe care i le -ai fixat ? Ei bine, trebuie s i doreti s i mplineti aceste scopuri, de aceea scopurile sunt n strns legtur cu viziunea ta, iar viziunea ta este n strns legtur cu pasiunea ta.
Pentru a ajunge la scopurile tale i a deveni responsabil, trebuie s -i faci un plan. Iat ce trebuie s urmreti cnd i faci un plan de aciune :
1. persoanele cu care o s ai nevoie s comunici 2. informaiile de care ai nevoie 3. termenele limit pe care va trebui s le respeci 4. paii pe care trebuie s i urmezi pentru fiecare obiecti v Odat ce ai stabilit acest plan, va trebui s i stabileti aciuni zilnice. Acest plan te va ajuta s -i transformi visul n realitate. Diferena dintre vis i plan, este c visul deschide n tine dorina de a face ceva, n timp ce planul te ajut s-i ndeplineti visul.
Cu planul bine pus la punct, vei avea fiecare punct detaliat, cnd vrei s ncepi i cu ce continui, i prioritatea lor n viaa ta.
3. Acioneaz !
Acum c i-ai fcut planul n cele mai mici detalii, s trecem la aciune. Este foarte important s nu amnm prea mult nceputul. Evit s te gndeti la lucrurile care pot merge prost, asta nu va face dect s i ia din energie i s amni nceputul.
Cnd ncepi s acionezi, de fapt creezi lucruri n jurul tu care te vor ajuta s ajungi mai uor acolo unde i doreti! Oamenii au scopuri asemntoare, aa c te vor gsi i vei putea lucra mpreun. Poi nva din experienele lor mai uor dect din cri. Vei primi sfaturi cum s lucrezi mai eficient i mai repede. Lucrurile care la nceput preau complicate, devin tot mai uoare! Vei atrage oameni care s te susin.
Dac te-am sftuit s notezi obiectivele, scopurile i aciunile, acum te sftuiesc s i notezi i obiectivele ndeplinite i specific toate informaiile necesare:
Notiele tale cu cercetri De ct timp ai avut nevoie pentru fiecare aciune Notiele pe care le-ai luat cnd ai discutat cu oamenii care te-au sftuit ntlnirile pe care le-ai avut Telefoane pe care le-ai dat
Apoi peste ctva timp, o lun, 6 luni, chiar i un an, uit-te peste aceast list, la fiecare detaliu, orict de mic ar fi, ele te vor inspira n aciunile pe care le vei ntreprinde pe viitor.
Ce este imaginea de sine?
Cum te vezi? Cnd priveti n oglind vezi o persoan ncreztoare sau vezi o persoan timid? tii cine eti? Acestea sunt ntrebri foarte importante pentru c ele conduc spre imaginea ta de sine.
Imaginea de sine reprezint cum te vezi tu pe tine i este imaginea bazat pe experiene din copilrie.
Odat ce i-ai format o prere, o idee n mintea ta despre ceea ce eti, i acea imagine s -a conturat, atunci eti gata s accepi aceast imagine a ceea ce eti.
Ce se ntmpl dac imaginea ta de sine nu concord cu tine ca o persoan de succes? Spus mai simplu, imaginea ta de sine este n legtur cu succesul, pentru c dac ai o prere proast despre tine atunci nu vei avea ncredere n tine c poi avea succes! Nu o s crezi c n capacitile tale i c poi avea succes. Adevrul este c persoanele care nu cred c merit s aib succes, nu vor reui s aib suuces n via. Cnd devii capabil s i schimbi imaginea de sine ntr-un sens pozitiv, atunci vei ncepe s ai succes. Exist o corelaie direct ntre succes i ncredere i ncrederea intervine atunci cnd ai o prere bun desp re tine!
ncrederea n sine este strict legat de modul n care te vezi. Dac tu nu ai ncredere n tine i n deciziile tale, atunci nu poi s crezi c ai putea avea succes. Dac nainte s ncepi ceva, nu crezi c vei avea succes, atunci sigur nu vei reui. Ai nevoie de ncredere n tine ca s ai succes. Din fericire, exist moduri prin care ne putem crete ncredere n noi. Primul lucru pe care trebuie s l faci este s te analizezi bine i s faci urmtoarele lucruri:
ncearc s identifici lucrurile care te mpiedic n a avea ncredere n tine nvinge acele lucruri care te blocheaz anuleaz acele frici i gsete succesul!
Un semn care denot c nu ai ncredere n tine este amnarea . Dac amni luarea unor decizii, atunci nu vei fi capabil s iei decizii. Dac nu ai ncredere n deciziile tale, atunci ai scenariul perfect. Poi cpata ncredere n tine dac n loc s amni deciziile, treci la aciune.
Trebuie s ai atitudinea corect!
Atitudinea este totul n via. Atitudinea ta spune cum vezi tu lumea. Dac ai o atitudine pozitiv, vei vedea partea plin a paharului. Atitudinea determin dac eti o persoan optimist sau pesimist. Pentru a avea succes, trebuie s fii optimist n legtur cu succesul spre care tinzi.
Atitudinea ta influeneaz tot ceea ce faci i atunci cnd vorbeti cu tine nsui, ceea ce i spui ie are o influen puternic asupra ceea ce eti. Atitudinea ta influeneaz:
cine eti ce eti aciunile tale comportamentul tu deciziile tale.
Fr s i dai seama, atitudinea ta i subcontientul vor ncepe s atrag:
evenimente circumstane situaii persoane.
Toate acestea te vor ajuta s ajungi la rezultatul dorit. Dac te vei gndi doar la succes i la ce vei face cnd vei avea succes, atunci vei ajunge s ai succes mult mai uor.
Nu uita, gndurile tale se materializeaz, iar apoi devin realitate.
Strategie pentru controlul emotiilor

28/09/2010 Adrian Popescu Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica, Psihologie
Te-ai gandit vreodata cum iti poti invinge emotiile negative? Iata secretul, nici nu trebuie sa te obosesti incercand. In loc sa te straduiesti sa lupti impotriva lor, identifica-le, accepta-le si astfel vei gasi solutii ce-ti vor transforma frica in aventuri interesante. Cum spunea Susan Jeffers, simte emotiile, d ar, chiar si asa, fa ce ai de facut.
In continuare iata cateva sfaturi care te vor ajuta sa iti constientizezi emotiile, sa iti invingi frica de relationare si chiar sa o transformi intr-o emotie constructiva.
Descopera sursa emotiilor tale

Este important in primul rand sa stii de ce ai emotii. De cele mai multe ori, temerile cu privire la relationare imbraca multe forme. Fie iti este teama ca nu vei fi placut de ceilalti, fie ca vei fi perceput drept enervant de insistent, ne facem tot felul de probleme care dau nastere la emotii negative si ne streseaza. Sa cunosti sursa fricii tale este o parte importanta in procesul depasirii obstacolelor pe care ti le pui singur atunci cand vine vorba de evolutia ta profesionala.
Ia atitudine si indeparteaza sursa temerilor tale

In unele cazuri, poate inseamna sa iti cumperi carti sau programe audio de dezvoltare personala pe tema interrelationarii, sa-ti faci cat mai multe cunostinte, chiar daca nu te simti inca pregatit. Tine o evidenta a succeselor pe care le inregistrezi din punct de vedere professional. Poti chiar sa tii un jurnal al castigurilor si succeselor tale in care sa notezi zilnic fiecare realizare, oricat de mica. Asta te va ajuta sa fii tot timpul constient de cat de bine te descurci. Uneori uitam asta!
Scopul este criteriul dupa care ne gestionam emotiile. Este important sa tinem cont de ceea ce vrem sa facem sau sa obtinem, in mod concret. Empatia este capacitatea de a intui sau de a recunoaste emotiile celorlalti. Empatia nu inseamna sa traim emotiile altor persoane, ci sa le intelegem pornind de la experientele noastre.
Concentreaza-te asupra visului tau

Majoritatea oamenilor actioneaza si isi ating obiectivele tocmai pentru ca nu pierd din vedere ceea ce si-au propus de la inceput. Uneori sa-ti amintesti ce vrei si care este motivul pentru care faci ceea ce faci te poate ajuta mai mult decat crezi sa indraznesti urmatorul pas, apoi urmatorul si urmatorul
Ceea ce iti spui tu tie in dialogul interior este mult mai important decat tot ce-ti poate spune oricine altcineva. Multi oameni dezvolta o atitudine negativa deja de la varsta de 6-7 ani. Pana atunci li s-a spus tot ce nu au voie sau nu pot sa faca. Ei raman cu aceasta imagine negativa inca multi ani. Acum cred ca intelegi de ce cartile, seminariile, CD-urile motivationale sunt o parte vitala pentru construirea propriului destin.
HARDTOPLEEZE
20/09/2010 Sergiu Tamas Coaching, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica (Eng. hard to please = greu de multumit)
Atunci cand nimic nu te mai incanta cluburile sunt prea depasite, oamenii pe care ii cunosti nu te mai inspira, nimeni nu te mai atrage si nici macar Costa Rica nu mai pare o destinatie interesanta se cheama ca ai devenit greu de multumit (hardtopleeze).
Totul a devenit subit fals, fad, pur si simplu nedemn de virtutile tale. Ce sa mai esti mult prea bun pentru lumea asta, pentru viata asta si pentru tot ce se intampla in jurul tau.
Esti mereu in cautare de ceva, nu stii sigur ce

Joburi mai bune, relatii mai pasionate, prieteni mai devotati. Sigur, e greu in 2010 sa nu devii prada nemultumirii permanente. Dar oare chiar nu a mai ramas nimeni in jurul tau care sa-ti inspire prietenie, siguranta? Chiar nu mai gasesti pe cineva caruia sa-i fii sincer?
Sau ai uitat in asa masura sa te reconectezi cu tine, cu ceea ce iti doreai candva?
Dupa mine, se cheama ca a trecut ceva vreme de cand n-ai mai fost intr-un lacas de stat cu capul in maini, in mijlocul sufletului. In locul acela plin de certitudini, siguranta, de grija si pasare pentru ceea ce iti doresti cu adevarat. Din partea ta pentru tine. Acolo unde se intampla sa fie sinele tau real, adevarul din tine. Dar asta e doar o teorie a mea.
Sa ne intoarcem la tine, mereu nemultumit, mereu spunand voi fi fericit atunci cand.
Ne auto-convingem ca viata va fi mai frumoasa dupa ce ne casatorim, dupa ce vom avea un copil, apoi al doilea. Apoi suntem frustrati: copiii nu sunt suficient de mari si vom fi fericiti cand ei vor creste; apoi suntem frustrati ca trebuie sa ne confruntam cu adolescenti. Cu siguranta vom fi mai fericiti cand va trece etapa asta. Ne spunem ca vom fi cu adevarat fericiti atunci cand vom avea o masina frumoasa, cand vom putea merge intr-o vacanta exotica sau cand nu vom mai munci.
Adevarul e ca nu exista un moment mai bun decat cel actual pentru a fi fericiti. Daca nu acum, atunci cand? Viata fiecaruia din noi va fi mereu plina de provocari.
E de preferat sa admiti asta fata de tine insuti si sa decizi sa fii fericit oricum. Asadar, bucura-te de fiecare moment pe care il ai si bucura-te de el mai mult atunci cand l-ai impartasit cu cineva special, suficient de special incat sa-ti petreci timpul cu ea/el si adu-ti aminte ca timpul nu asteapta pe nimeni.
Asa ca opreste-te din asteptare pana cand masina sau casa iti va fi platita. Pana cand iti vei lua o noua casa sau masina. Pana cand copiii vor pleca de acasa. Pana cand vei pierde cele 10 kg in plus. Pana cand o vei gasi pe fata visurilor tale. Pana te vei pensiona. Pana vei muri.
S.T.O.P. 4 pasi pentru a te bucura de viata pe care o ai S Stop

Opreste-te, acorda-ti un timp sa te gandesti la tot ce ai si recunoaste-ti realizarile de pana acum, realizari pe baza eforturilor tale. Atunci cand faci acest exercitiu, gandeste-te la milioanele de oameni care azi inca nu au mancat pentru ca nu au ce.
T Treci la Fapte
Asumand faptul ca ai reusit sa gasesti cateva lucruri pentru care merita sa fii bucuros pentru viata ta, intreabate ce poti face ca sa dai inapoi. Nu incepe sa faci planuri pentru o fundatie de caritate, nu te gandi nici la zeciuiala si nici la grija permanenta pentru ceilalti.
Poti sa faci ceva mult mai simplu, facand totusi un efort zilnic de a da inapoi. De cate ori nu am auzit cu totii ca lucurile maruinte sunt cele care conteaza mai mult in special in relatii? Incepe prin a tine usa deschisa pana cand intra persoana din spatele tau sau spala cana colegului daca o vezi in chiuveta. Posibilitatile sunt infinite, dar partea buna e ca nimic din toate astea nu dureaza mai mult de 5 minute.
O Organizeaza-te
Uneori ne aflam neputinciosi in fata atator activitati, desi stiam dinainte ca ni le-am planificat. Organizeaza-ti timpul in asa fel incat sa ai 30-60 min in fiecare zi in care sa nu ai planificat nimic.
Nu este un timp special pentru meditatie, sport sau un pui de somn. Acest timp este cu puncte-puncte. Acordandu-ti aceste 30-60 minute in fiecare zi, iti transmiti mesajul ca viata ta este despre tine. In acest timp vei face ceva ce nu are legatura cu nimeni altcineva decat cu tine insuti. Va fi o eliberare, trebuie sa incerci!
P Participa
Ultimul pas in acest proces este participarea, ceea ce inseamna sa fii proactiv in viata pe care o duci, si nu reactiv. Majoritatea dintre noi ducem cativa saci prin viata simtind ca ar trebui sa-i ducem, dar oare cati din acesti saci sunt eforturi constiente pentru a participa la ceea ce se intampla in vietile noastre si cati sunt pe
principiul de a face ce trebuie facut? Asadar intreaba-te in fiecare zi Cum as putea participa proactiv la crearea vietii mele de azi in asa fel incat sa ma simt bine?
Pentru a-ti aminti cum sa te bucuri de viata ta, pur si simplu spune STOP. Asuma-ti responsabilitatea pentru propriul nivel de fericire in fiecare zi.
Secretul motivarii inconstiente

06/09/2010 Adrian Popescu Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica Dupa cum probabil stii deja, declansatorii motivationali sunt tipare inconstiente de comportament prin care oamenii reactioneaza la stimuli. Sunt mecanisme psihologice inconstiente prin care ne motivam!
Fiecare dintre noi are o preferinta inconstienta in ceea ce priveste perceptia informatiilor si motivatia personala. Aceasta preferinta este un tipar de comportament, manifestandu-se automat, si este determinata de felul in care filtram stimulii primiti din mediul inconjurator.
De exemplu, daca esti mai motivat de pericole decat de rezultate, inseamna ca cineva te poate convinge mai usor cand iti vorbeste despre ce ar putea sa mearga prost, decat daca iti vorbeste despre beneficiile pe care le-ai putea obtine.
Acest tip de declansator inconstient al motivatiei se mai numeste si directia motivatiei si raspunde la intrebarea: Ce va determina pe cineva sa faca un anumit lucru sau sa se opreasca din a face un lucru?
In ce directie se indreapta persoana respectiva?

Sunt doua posibilitati:
o o
se apropie de rezultate (persoana motivata sa obtina rezultatul dorit); se indeparteaza de probleme (persoana motivata sa evite neplacerea).
Cuvintele cu care poti sa motivezi, in cele doua cazuri, sunt urmatoarele:
o o
ma apropii de: atinge, obtine, detine, ia, include, indeplineste; ma indepartez de: evita, previne, elimina, rezolva, scapa de.
Un alt declansator motivational se refera la cauza motivatiei si raspunde la intrebarea: Cum abordeaza persoana munca de zi cu zi? Este intr-o cautare continua de variante si solutii sau prefera sa urmareasca proceduri prestabilite?
Si aici exista doua situatii:
o o
optiuni: motivat de oportunitati si posibilitati, creeaza proceduri, dar nu ii place sa le urmeze; proceduri: urmeaza cai prestabilite ca la carte, are o dorinta puternica de a finaliza ce a inceput.
Cuvintele cu care poti sa motivezi, in cele doua cazuri, sunt urmatoarele:
optiuni: oportuniati, varietate, creativitate, posibiliati nelimitate, multe variante, nu numai, ci si, sau;
proceduri: modul corect, incercat si bun, vorbeste in proceduri: mai intai apoi in final.
Tu cum te motivezi?
Nu exist fat urt!

M-am hotrt dup o oarecare ezitare la titlu de mai sus: poate fi cu uurin luat drept un soi de mbrbtare amabil format, o fraz aruncat consolator n vnt, i parc vd i mna care bate, familiar i absent, umrul unei adolescente cu faa bntuit de o acnee juvenil, cu sufletul cutreierat de complexe, niel bondoac, niel somnolent, asigurnd-o c toate fetele sunt, printr-un decret divin i prin fora tinereii, drgue. Nu e chiar aa i nu are rost s ne minim. Dac privim adevrul curajos n fa i dac mai aruncm i o privire n oglind, putem destul de uor observa c harurile fizice nu se mpart cu prea mult dreptate pe faa pmntului i c frumuseea desvrit nu este chiar bunul de cea mai larg i mai democratic rspndire. O fat a crescut prea puin, o alta n-are tocmai picioarele cele mai fine, tenul uneia este cam tulbure, iar ochii celeilalte sunt cam mici i prea apropiai; o alt fat are nasul puintel ltre, cealalt un pr ca nite tiei fieri, iar o a treia e grsun ru. Am constatat mpreun toate acestea, le -am reinut pe retin i acum v pot spune linitit, fr teama c voi fi acuzat de demagogie: nu exist fat urt! Exist numai fete care accept s fie urte.
Exist fete lenee cu ele nsele. Exist fete cu spiritul lent, care nu fac efortul de a se cunoate i de a -i modela obrazul, trupul, mintea conform posibilitilor i trsturilor eseniale ale personalitii lor. Exist fete care se las, c u spiritual flasc,n voia sorii. Ele da, ele pot fi urte. O merit. Un scriitor francez, Paul Guth, preocupat de psihologia i de estetica feminin, remarca cu un soi de voluptate a pesimismului c civilizaia secolului nostru nu a reuit s strpeasc prostia omeneasc, dar se ddea btut i recunotea c n schimb a fost ucis urenia. Astzi nu se mai poate vorbi de femei iremediabil urte: ngrijirile estetice i permit fiecreia s -i descopere i s-i sublinieze originalitatea.
Frumuseea nu vine numai din afar, dei aici se constat cel mai uor i are efectul de seducie cel mai prompt, ci i dinuntru, din farmecul inteligenei i al spiritului, din cldura i delicateea inimii. Nu zmbii nencreztoare, gata s credei c iar vin cu consolri prefabricate. Strlucirea interioar nu este o simpl vorb, un simplu pansament psihic aplicat peste un obraz imperfect. Ascultai -l pe Tudor Vianu: Putem gsi frumos pe un om mai nti din pricina vitalitii lui, care o stimuleaz pe a noastr. ncntarea pe care prezena unui astfel de exemplar ne -o inspir conine n sine ceva din ncrederea i sigurana pe care o trezete n noi societatea cu orice fiin robust i optimist Cineva ne poate prea frumos i din pricina valorilor intelectuale sau morale indi cate de fizionomia lui. Gsim frumos pe brbatul sau femeia din ale cror trsturi ne vorbesc bunvoina fa de oameni, blndeea i gingia. Niciodat n aceste mprejurri nu recunoatem frumuseea omului din pricina unor caliti estetice.
Gndurile acestea, adnci, armonioase, echilibrate, care vin o dat cu nelepciunea vrstei, le oferim spre meditaie tuturor, mai ales tinerelor fete; dar n adolescen, trebuie s recunoatem, totul i mai ales autocunoaterea pornete de la oglind
Lasa-ti viata in pace

04/09/2010 Delia Muresan Coaching, Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare Ne zbatem si doamne ce ne place sa ne zbatem. Da, ne place, pentru ca ne-am obisnuit sa avem ceva la care sa muncim, ne-am obisnuit sa fim stresati, ne-am obisnuit sa iubim pentru ca avem nevoie de cineva care sa ne confirme ca suntem OK. Ne zbatem ca sa demonstram ca suntem si noi buni, ca meritam si noi sa avem viata pe care ne-o dorim.
Ne place pentru ca avem senzatia ca am facut CEVA sau am facut TOTUL si NU e vina noastra ca nu se intampla. De fapt suntem blocati intr-un noroi ce devine mocirla, ce ne murdareste peste tot, care se lipeste de noi si pe care il simtim pana in adancul sufletului.
Incercam de cele mai multe ori sa ne mai dam cu putina apa, sa ne curatim, insa de obicei nu ne miscam, stam inlemniti acolo, incremeniti de propria noastra situatie.
Simtim ca suntem legati, obligati sa ramanem acolo

Incepem atunci sa cautam raspunsuri, din acelasi loc. Incercam sa aflam de ce ni se intampla noua asta. Gasim justificari in carti, in ce ne-a spus cineva, cautam iar in exterior raspunsuri la o intrebare la care ne poate raspunde doar sufletul. Si in ciuda faptului ca ni se pare ca ne-am schimbat, ni se pare ca acum gandim
pozitiv, ramanem blocati in aceeasi mocirla, doar ca suntem mai curati putin. Am reusit sa mai facem putina curatenie.
Daca esti in blocajul acesta si mai gandesti si negativ, te plangi de ce ti se intampla, nu faci decat sa te murdaresti si mai tare. Nu faci decat sa faci o groapa in care te tot afunzi.
Totusi ce putem face face?

INTOTDEAUNA inaintea noastra se afla o linie, e linie ce ne desparte de atingerea visului. E o linie ce inseamna de fapt acceptarea situatiei, asa cum e ea, nasoala, dureroasa, trista etc.
Eckhart Tolle spunea:
Uneori renuntarea inseamna a nu mai incerca sa intelegi si inseamna sa nu te mai deranjeze faptul ca nu stii. Orice accepti in totalitate iti va aduce linistea. Inclusiv acceptarea faptului ca nu poti accepta, ca opui rezistenta.
Asadar ceea ce putem face cand ne confruntam cu o situatie dificila este sa nu ne plangem, sa nu incercam sa intelegem prea mult, sa ne gandim ce ne dorim, cum am vrea sa fim noi dupa ce trecem acea linie, cum ne simtim acolo, ce ne-am dori sa avem cu noi etc.
Stim insa ca nu putem ajunge acolo decat daca salutam acea linie. Ne punem pe ea, acceptam situatia, multumind ca a aparut in viata noastra, ne abandonam de fapt vointei divine. Facem un dus de lumina care ne curata de tot noroiul, ne curata profund si ne da curaj.
Da, si veti simti atunci eliberare si da, veti primi atunci raspunsurile pe care le cautati. Da, viata pe care ati vizualizat-o dupa linie se materializeaza. Da, se poate si da, nu ajunge gandirea pozitiva. Si da, doar tu poti face asta, nu poate nimeni altcineva face asta pentru tine. Da-ti frau liber din interior si vei face pasi importanti spre implinirea ta.
Lasa-ti viata in pace, renunta la a mai controla totul, controlul e o iluzie. La un moment dat, peste cativa ani, te vei trezi in acelasi loc si nu vei intelege ce ai gresit.
Lasa-ti viata in pace, accepta, renunta la indarjire si vei evolua spre implinirea viselor tale.
Te motiveaza placerea sau durerea?

24/08/2010 Iulia Bertea Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica Desi in domeniul dezvoltarii personale se pune foarte mult accent pe a gandi si a-ti formula obiectivele in mod pozitiv, de multe ori se trece cu vederea faptul ca oamenii sunt motivati atat de obtinerea placerii (+), cat si de evitarea durerii (-).
Daca te uiti in jurul tau, vei observa ca unii oamenii spun Imi doresc sa slabesc ca sa am mai mult succes la femei (+), iar altii Imi doresc sa slabesc ca sa nu ma mai respinga toate femeile (-). Unii spun Vreau sa am succes cu acest proiect ca sa fiu sigur ca imi pastrez slujba (+), iar altii Vreau sa termin cu bine acest proiect ca sa nu fiu dat afara (-) si exemplele pot continua. Fiind eu insami o persoana mot ivata mai degraba de evitarea durerii decat de obtinerea placerii, m-am intrebat deseori cum se poate impaca o astfel de structura interioara cu filozofia gandirii pozitive.
Cel mai important lucru pe care l-am inteles este ca, daca ne gandim la Legea Polaritatii, pozitivul si negativul sunt in esenta doua manifestari ale aceluiasi concept. Orice dorinta (Vreau sa-mi gasesc jumatatea ) ascunde in acelasi timp o teama (O sa mor singura, devorata de doi lupi alsacieni, cum scria Bridget Jones in jurnalul sau venit constant si un trai bun). ) si invers (Ma tem sa nu raman somer inseamna si Imi doresc sa am un
Evident, oamenilor de la polul (+) le vine mult mai usor si natural sa fie relaxati (non-atasati), sa-si exprime obiectivele si cererile in termeni pozitivi, sa vizualizeze clar rezultatele dorite etc. Insa si daca esti genul de persoana atrasa mai mult de polul (-), nu e totul pierdut! Este nevoie doar sa faci un mic efort suplimentar ca sa traduci modul tau de gandire intr-unul concentrat pe placere, nu pe durere.
De la (-) la (+)
Cu vointa si exercitiu, te poti educa sa-ti exprimi dorinta, nu teama. De cate ori te surprinzi gandind sau spunand vreau cutare lucru ca sa evit, reformuleaza imediat vreau cutare lucru ca sa obtin. In timp, poti transforma acest lucru in obisnuinta. Si nu uita ca Legea Atractiei functioneaza automat in ambele directii!
Daca tot vorbim de experiente negative pe care le-ai putea atrage gandindu-te mai mult la durere decat la placere, un alt mod de a utiliza motivatia negativa in favoarea ta este tehnica worst case scenario sa te gandesti in mod deliberat la tot ce s-ar putea intampla mai rau daca nu faci un anumit lucru.
Iti amintesti reclama la chipsuri care spunea cam asa: Daca nu cumperi punga cu chipsuri unde poti castiga 2000 de euro, o va cumpara rivala ta cea blonda care il place pe iubitul tau, va castiga banii, isi va pune silicoane, iti va fura iubitul si tu vei ramane singura?
Pune in scenariu orice temere a ta, oricat ar parea de exagerata. Ce se va intampla daca nu termini la timp proiectul? Este posibil sa fii dat afara, sa ramai fara niciun venit, sa te paraseasca nevasta si sa ajungi sa lucrezi pe un vas chinezesc unde se fabrica ilegal posete?
Ei bine, dupa un astfel de scenariu nu pot exista decat doua rezultate: fie vei intelege ca este cazul sa te ridici de pe canapea si sa te apuci urgent de treaba pe care o tot amani, fie vei zambi si vei realiza ca temerile tale nu au niciun temei real, astfel incat te vei putea relaxa, sau, dupa caz, iti vei reseta obiectivul. In ambele cazuri, strategia de evitare a durerii va da rezultate pozitive.
De ce (-) salveaza de multe ori situatia

Nu in ultimul rand, ceea ce am invatat este ca nu are rost sa negi si sa te lupti cu inclinatia ta naturala. Se spune ca what you resist, persists (cu cat rezisti / te impotrivesti, cu atat problema persista).
Mai degraba alege sa faci un avantaj din asta: oamenii care sunt motivati de evitarea durerii sunt excelenti anticipatori. Atunci cand optimistii incurabili (orientati spre obtinerea placerii) prezinta cu entuziasm un proiect nou la care vad doar avantajele, cei orientati spre evitarea durerii sunt capabili sa vada toate problemele care ar putea aparea si toate amanuntele care ar putea merge prost.
Daca faci parte din categoria (-), cu putina diplomatie si fara a fi carcotasul de serviciu care vede numai partea goala a paharului, te poti pozitiona in echipa sau in grupul de prieteni drept omul care reuseste intotdeauna sa salveze o gramada de timp, efort si bani prin anticiparea si semnalizarea corecta a problemelor la care nu s-a gandit nimeni. Prin urmare, vei fi vazut ca un profesionist care trebuie consultat neaparat si a carui opinie conteaza.
Intrucat nu mi-am propus sa abordez exhaustiv subiectul motivatiei negative, va las acum pe voi sa raspundeti: din ce categorie faceti parte si cum va descurcati daca sunteti orientati mai mult spre evitarea durerii?
Regulile unei csnicii perfecte

Ura! L-ai cucerit att de tare, nct s-a cstorit cu tine! Acum este numai i numai al tu ns va rezista mariajul vostru? Dac vrei s fii o nevast perfect i s fii mpreun pn la adnci btrnei, iat cteva reguli de aur pe care ar fi bine s i le nsueti.
1. D-i ctig de cauz gndete aa: E mai bine s fii fericit, dect s ai dreptate. Cu alte cuvinte, dac subiectul disputei voastre nu este de importan vital, cedeaz. Chiar dac tu ctigi o dezbatere, csnicia are de suferit i n realitate ai pierdut.
2. Transform-te ntr-o ghei spune adio pijamalelor din bumbac, doar pentru c te simi comod la televizor. Mcar o dat pe sptmn las-l s fie stpnul castelului, chiar dac stai ntr -o garsonier. Pune-i o lenjerie sexy, servete-l la pat, f-i un masaj, a-l, rsfa-l i va fi cel mai fericit brbat nsurat din lume!
3. Prefacei-v c suntei logodnici smbt seara ieii singuri, chiar dac avei copii. Ddacele part -time v pot nlocui cteva ore. Sau trimitei-l pe cel mic la bunici i bucurai-v ca n liceu c ai rmas home alone!
4. Nu e nevoie s fii perfect! nu fi obsedat de felul n care ari. Soul tu te iubete aa cum eti. El are nevoie de o nevast afectuoas i iubitoare, iar pentru acest lucru nu e nevoie s fii un top model excentric. Totul e s ai grij de tine i s-l rsfei de cte ori ai ocazia.
5. F din cnd n cnd un compromis uneori, un sacrificiu i va fi rspltit de zece ori, sub forma fericirii conjugale. Prin urmare, accept cteva compromisuri: las -l s mai ias cu bieii la o bere chiar dac urti asta fii zmbitoare cu prietenul lui, chiar dac i -ai sparge capul i mbrac fusta scurt dac i -o cere, chiar dac ai s suspini de dorul jeans-ilor.
6. Fii unii mergei la petreceri amndoi sau nu mergei deloc. Petrecei-v vacanele mereu mpreun i amintii v s v mai plimbai de mn prin parc. Nici nu tii ct de mult conteaz atoate acestea.
7. Nu te lamenta inutil nu te plnge tot timpul, acuzndu-l c te neglijeaz! Este inutil. Cu siguran c nu o f ace pentru c vrea s fie meschin i indiferent.
8. Trateaz-l ca pe un copil el este ca un rzboinic care intr n aren n fiecare zi i are nevoie s -l susii. Laud-l cnd i cumpr un cadou sau cnd i d cu aspiratorul. Las -l s viseze. Cu siguran c are un comportament infantil, dar ce te const s-l tratezi ca pe un copil? F-l s se simt important chiar i pentru lucrurile mici i va fi n al noulea cer.
9. Alege-i prietena potrivit simi mereu nevoia s te confesezi? Alege -i corect confidenta. Cel mai important lucru este ca i ea sp fie cstorit. Altfe, de fiecare dat cnd i vei vorbi despre soul tu, ea te va sftui s -l lai naibii odat!. Sau, din contr, nu te va asculta pe tine . va ncerca s -i explice c, de fapt, ei i este mai ru dect ie.
10. Pstreaz-i hobby-urile nu renuna la preocuprile tale doar pentru c te -ai cstorit. Nu lucrezi i ai mult timp liber? Petrece-l ca atunci cnd erai single. Brbailor le plac foarte mult femeile care sunt n stare s-i conduc propria via.
11. Iubete-l aa cum este un mic exemplu? Nu-l pune s-i taie prul dac atunci cnd l-ai cunoscut l avea lung. Anul acesta se poart prul scurt? Rbdare! Anul viitor el va fi din nou la mod.
12. Brbaii nu sunt nebuni sunt doar diferii fa de femei. F-i curaj i ncearc s trieti cu gndul acesta. E greu, dar nu imposibil!.
Axiome ale vieii n doi
1. nu fii niciodat nervoi n acelai timp.
2. nu ipai unul la altul, dect dac a luat casa foc.
3. dac trebuie s-l critici, f-o drgstos.
4. nu i aminti niciodat de greelile din trecut.
5. mai bine neglijezi lumea ntreag, dect s i neglijezi partenerul.
6. nu mergei niciodat la culcare suprai.
7. cel puin o dat pe zi, spunei-v un lucru drgu.
8. cnd ai greit cu ceva, fii pregtit s-i recunoti greeala i s-i ceri iertare.
Cerul i dezvluie vremea de mine

Vrei s tii dac mine i iei ochelarii de soare sau umbrela? Privete cu atenie cerul! Dup aspectul cerului i poi alctui chiar tu buletinul meteo pentru a doua zi. Este mai simplu dect crezi. n plus, mai exist cteva semne care i dezvluie dac vremea va fi bun sau rea?
Cnd presiunea atmosferic scade, vremea se stric; cnd crete - va fi vreme mai bun. Vntul dinspre rsrit aduce, de obicei, vreme bun, cel dinspre apus ploaie. Dac de diminea cerul este foarte rou, este probabil ca n acea zi s plou. Un asfinit n flcri anun o zi cu soare. n zonele de munte: cnd este foarte senin i se vd munii, te poi atepta ca vremea s se schimbe.
Cnd apar din senin ntr-o zi de var, norii acetia de mrime mijlocie, care arat ca nite grmjoare de zpad i se strng n turme, anun o ploaie torenial.
Norii de tipul celor care devin din ce n ce mai mari, astfel nct partea de sus ajunge s arate ca o conopid uria, iar n partea de jos au o culoare cenuie, anun ploaie.
Norii n form de pene, cu margini imprecise, franjurate, nu reprezint un semnal de alarm. Cnd apar ei, este puin probabil ca n acea zi s fie vreme rea.
Norii
albi mprtiai din loc n loc pe cer, cu contururi clar delimitate, nu trebuie s te
neliniteasc. Vara, ei sunt nori de vreme bun. De obicei, dispar la fel de repede cum au aprut. Norii acetia arat frumos, dar sunt vestitori de vreme urt. Dac sunt adui de vnt dinspre apus, este un semn aproape sigur c vremea se va strica i c va urma o ploaie.
Cnd soarele sau luna au o aur, adic sunt nconjurate de un inel luminos, cauza este o pnz subire de nori. Un asemenea inel anun, de obicei, vreme urt.
Sa cercetam si alte legi!

30/06/2010 Iulia Bertea Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Legea atractiei, Motivare, Optimizare personala
Deja nu cred ca mai este cineva care sa nu fi auzit de Legea Atractiei. Aceasta spune, in esenta, ca energia si gandurile pe care le transmiti predominant in univers atrag energii cu acelasi nivel de vibratie, frecventa sau rezonanta.
Promotorii sai pun in principal accentul pe ideea ca, daca transmiti gandurile corecte, poti atrage catre tine tot ceea ce doresti. Cea mai mare provocare cu Legea Atractiei este insa ca ea functioneaza automat atat in directia pozitiva cat si in cea negativa. Majoritatea oamenilor nici nu realizeaza ca, focalizandu-se pe ceea ce nu au sau pe ceea ce ii supara, ei isi canalizeaza energia spre a atrage si mai mult din ceea ce nu au sau ii supara!
Mai exista insa si alte legi universale care nu au parte de aceeasi atentie si promovare precum Legea Atractiei. Poate nu sunt suficient de spectaculoase, poate nu promit efecte imediate si nu au acel element de magie, dar cred ca merita sa le trec pe scurt in revista. Vei vedea ca o parte din ele ti se vor parea cunoscute!
Legea Creatiei Deliberate spune: Ceea ce gandesc, incep sa atrag. Ceea ce gandesc cu intentie, atrag mai rapid. Desi aparent este cam acelasi lucru cu Legea Atractiei, diferenta este urmatoarea: asa cum am explicat, prin Legea Atractiei poti sa atragi inclusiv lucruri negative, daca in mod inconstient persisti intr-o stare negativa.
Daca in schimb transmiti in univers in mod deliberat, constient, gandurile si emotiile productive, vei atrage ceea ce iti doresti. Cu alte cuvinte, prin Legea Atractiei esti deseori un creator pasiv si nici nu-ti dai seama cum ai atras anumite situatii in viata ta, in timp ce prin Legea Creatiei Deliberate atragi in mod voluntar, constient. Prin urmare, asa cum ar spune inteleptii, stai de paza la poarta mintii tale si nu lasa pe oricine sa treaca! Legea Acceptarii poate fi sintetizata ca principiul minimei rezistente: Sunt ceea ce sunt si le permit si celorlalti sa fie ceea ce sunt. Aceasta lege te indeamna sa accepti cu adevarat, si nu doar sa tolerezi diferentele pe care le observi in ceilalti. Daca nu esti aliniat la aceasta lege, inseamna ca ai pretentia ca oamenii sa gandeasca, simta, creada si actioneze conform modului in care crezi tu ca ar trebui.
Obiceiul de a-i judeca pe ceilalti te va face, conform Legii Atractiei, sa atragi si mai multe circumstante sau persoane negative in viata ta, deoarece te focalizezi pe criticarea si judecarea lor. Mai mult, suparandu-te si enervandu-te ca ceilalti nu se comporta asa cum ai vrea tu, iti afectezi starea de spirit, nivelul de energie si libertatea interioara. Cum sa fii liber daca ai tot timpul nevoie ca toata lumea sa se conformeze asteptarilor tale pentru a te simti satisfacut?
Legea Suficientei si Abundentei. In articolul trecut vorbeam despre gandirea de criza si cat de mult iti afecteaza ea sansele de reusita.
Incearca sa constientizezi chiar acum ca ai in interiorul tau toate resursele care iti trebuie pentru a-ti indeplini obiectivele. Din punct de vedere spiritual si energetic, portia ta este nelimitata. Ti-a fost daruita viata si ai acces la toata puterea necesara pentru a reusi. Nu trebuie sa te simti pacalit daca altcineva are mai multe lucruri sau mai mult succes, ca si cum le-ar fi luat din ratia ta. Mentalitatea de restriste (poverty thinking) iti slabeste abilitatile de a-ti manifesta propriile dorinte. Daca te concentrezi pe ideea ca niciodata nu ai destul sau ca nu ai parte de suficiente oportunitati, vei continua sa atragi lipsa de oportunitati. Universul are o potentialitate nelimitata singurele limite sunt cele pe care ni le impunem noi prin teama, indoiala, lipsa de incredere si de credinta sau orice alta emotie cu vibratie joasa.
Legea Detasarii. Intr-un fel, corespondentul ei este non-atasamentul despre care vorbeam intr-un alt articol trecut. Pentru a obtine ceva din universul fizic, trebuie sa renunti la atasamentul fata de acel ceva.
Pana la urma, totul se reduce la incredere. Cand esti de obicei intr-o stare detasata, relaxata? Atunci cand ai incredere, cand esti linistit ca totul merge asa cum trebuie. Atunci cand stii pur si simplu la un nivel profund ca vei primi tot ce ai nevoie, rezultatele vin in mod natural, iar timpul in care vor aparea va fi perfect, nici mai devreme, nici mai tarziu decat trebuie. Daca te ingrijorezi sau devii nerabdator, te asezi ca o bariera in calea energiei care lucreaza la rezultatul final si nu faci decat sa-l intarzii. Deci seteaza-ti intentia pozitiva, fa ce ai de facut si apoi doar ai incredere!
Legea Polaritatii vorbeste despre unitate in dualitate. Exista doi poli sau opusi pentru orice, dar polaritatea reprezinta cele doua extreme ale unui ceva care este de fapt acelasi lucru. De exemplu: cald/rece, bun/rau, bogat/sarac se pot referi la acelasi lucru sau aceeasi persoana dar pot insemna lucruri diferite pentru oameni diferiti.
Ceea ce conteaza pentru a intelege Legea Polaritatii este abilitatea de a-ti transforma perceptia astfel incat sa iti creezi o noua realitate. Depinde doar de tine sa iti schimbi parerea despre ceva sau cineva. Atunci cand poti sa nu mai percepi un om drept rau si il consideri bun, de fapt iti transformi intreaga atitudine fat a de acel om. Iar o schimbare de atitudine poate produce o schimbare a intregii experiente pe care o ai cu persoana respectiva.
Aceasta a fost o scurta descriere a cinci legi universale pe care le poti considera de sine statatoare sau doar anexe ale Legii Atractiei. Important este ca toate actioneaza impreuna, se sustin si se completeaza reciproc.
Daca mi-as dori sa ramai cu o singura idee in urma citirii acestui articol, aceasta ar fi: ai grija la ceea ce atragi in viata ta in mod intamplator, fara sa-ti dai seama! Facandu-ti un obicei din a-ti focaliza in mod constient gandurile si emotiile spre ceea ce doresti (nu spre ceea ce nu doresti) si lucrand permanent asupra nivelului tau energetic, vei permite Legii Atractiei sa functioneze asa cum trebuie!
Practicarea autosugestiei
22/06/2010 Andrei Loiso Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica, Psihologie Unul dintre motivele principale pentru care atat de putine persoane folosesc autosugestia este folosirea unei tehnici gresite. Cei ce au urmarit articolele precedente au inteles ca o sugestie devine activa, incorporata in subconstient, doar atunci cand depaseste factorul critic al mintii constiente. Cu alte cuvinte cand suntem intr-o stare de hipnoza. De aceea pentru a folosi autosugestia este necesar sa obtinem aceasta stare.
Cea mai frecventa greseala in folosirea autosugestei este repetarea constienta a sugestiei ce devine o mantra. Atat timp cat folosim mintea constienta, acea sugestie ramane in zona mintii constiente fara a ajunge in subconstient. Va ajunge totusi acolo prin conditionare, prin repetare asidua, dar nu atat de rapid cum ne-am dori.
Secretul succesului cu autosugestia consta in 2 etape:
Prima este de a satura mintea constienta repetand de mai multe ori sugestia respectiva. Cea de-a doua etapa este depasirea factorului critic (adica autohipnoza) pentru ca sugestia aflata deja in mintea constienta sa patrunda in subconstient ocolind factorului critic.
Voi prezenta o tehnica extrem de simpla si rapida pentru a realiza cea de-a doua etapa, insa mai intai vreau sa va ofer cateva recomandari referitoare la alegerea unei sugestii.
O sugestie trebuie sa fie: simpla, formulata in termeni pozitivi si la timpul prezent, sa fie masurabila si sa includa o recompensa.
Un exemplu de sugestie formulata corect este: In fiecare zi ma trezesc si exersez 20 de minute, iar acest lucru ma face sa ma simt bine toata ziua. Puteti foarte usor sa identificati toate elementele prezentate mai devreme.
Un contraexemplu: De maine nu voi mai fuma niciodata. Aceasta sugestie are sanse minime de reusita.
Revenim la cea de-a doua etapa: depasirea factorului critic al mintii constiente.
Inchideti ochii si pretindeti ca, indiferent de orice se intampla sau orice ati face, ochii raman inchisi. Este necesar sa pretindeti acest lucru avand convingerea absoluta ca ochii raman inchisi.
Iar atunci cand sunteti siguri ca ati obtinut acest lucru, pastrand aceasta convingere incercati sa-i deschideti si veti vedea ca ochii raman inchisi. Trebuie sa incercati cu adevarat sa deschideti ochii dar sa pastrati convingerea si veti observa ca ochii raman inchisi.
Tot acest exercitiu dureaza cateva secunde iar in momentul in care ochii raman inchisi, dupa ce ati incercat sa-i deschideti, relaxati-va si pastrati aceasta convingere. Nu este necesar sa testati din nou, pentru ca ati obtinut deja o stare de transa. Atat timp cat pastrati aceasta convingere veti ramane in transa iar factorul critic este ocolit.
Va recomand sa exersati de cateva ori acest lucru pana cand sunteti siguri ca il puteti realiza foarte usor. (Apropo, acest exercitiu se numeste catalepsia pleoapelor si este folosit de majoritatea hipnotistilor intr-o inductie rapida.)
Odata ce stapaniti acest exercitiu (pe care il poate invata chiar si un copil de 5 ani), puteti asocia un declansator al starii de relaxare inaintea exercitiului (cum ar fi rostirea unui cuvant, ridicarea si coborarea unui deget sau crearea unei imagini) si veti obtine starea potrivita pentru a accepta sugestia dorita aproape instantaneu pentru ca mintea subconstienta lucreaza prin asociere.
Acesta este un truc pe care il folosesc si hipnotizatorii: odata ce persoana a obtinut o stare adanca de hipnoza, instalarea unui declansator este cea mai bune metoda de a obtine aceeasi stare adanca de hipnoza si data viitoare in cateva secunde. De asemenea acest declansator este instrumentul cu ajutorul caruia persoana respectiva poate invata sa foloseasca autohipnoza.
Un beneficu remarcabil al exercitiului de catalepsie a pleoapelor este ca poate fi folosit cu succes pentru a inlatura micile tensiuni cotidiene. Tot ceea ce trebuie sa faceti este sa ramaneti cu ochii inchisi si sa mentineti aceasta stare timp de 2-3 minute. Veti putea beneficia astfel de o deconectare binevenita.
Mintea constienta nu se poate concentra la prea multe lucruri simultan iar odata ce este ocupata cu mentinerea catalepsiei pleoapelor, toate celelalte programe sunt suspendate. Pentru cei interesati de acest subiect, va recomand cu multa caldura o carte ce trateaza in detaliu autosugestia: Catre Culmile Succeselor, scrisa de Pavel Corut.
Practicand in fiecare zi autosugestia vom putea sa ne dezvoltam aceasta abilitate extraordinara. La fel ca un exercitiu fizic, prin antrenament vom obtine rezultate din ce in ce mai bune pentru ca nimeni nu a reusit in prima sedinta la o sala de fitness sa impinga o haltera de 200 de kg sau sa alerge un maraton.
Insa prin antrenament ne putem dezvolta abilitatile pe care le dorim, iar stapanirea autosugestiei este o abilitate extraordinara care merita putin efort. Pentru majoritatea dintre noi 10-15 minute pe zi sunt suficiente pentru a dobandi poate cel mai puternic instrument al dezvoltarii personale.
Cteva adevruri despre noi, femeile

Multe amrciuni i despriri ar putea fi evitate ntr -un cuplu dac cei doi parteneri femeia i brbatul i-ar cunoate suficient natura lor adevrat i ar cuprinde caracteristicile eseniale ale celor dou sexe .
Bineneles c natura uman este influenat i condiionat de mediul n care se dezvolt. Vom aborda ns numai unele caracteristici generale, att ale femeilor ct i ale brbailor, indiferent de mediu.
Dup celebrul psiholog, Luis J.M. Sahuc, universul nostru conine, n afar de marele infinit i micul infinit i infinitul profund, care de fapt este adncimea intim, interioar, privit prin perspectiva uman a fiecrui individ.
Femeile i brbaii, din punct de vedere uman i social, sunt egali. Exist ns o deosebire fundamental ntre ei, prin nsi natura fiinei lor, deosebire care se completeaz ca s devin un tot unitar i care creaz cuplul i familia.
Dezvoltnd aceste caracteristici, vom ncerca s cuprindem mai uor adevrul i s cunoatem mai bine pe brbai, partenerii notri, iar acetia, pe noi femeile, tovarele lor de via.
tim de totdeauna, i este evident, c brbatul, din punct de vedere fizic este mai puternic dect femeia, c-i risipete forele fizice i intelectuale cu mai mult ardoare, energie de care este foarte mndru.
Din contr, activitatea sa sentimental, n raport cu cea a femeii, este calm i, n mod normal, echilibrat i, numai sub aciunea unui oc, ea izbucnete cu mare ardoare i vitalitate, reuind s o dezvluie n toat amploarea sa.
Din punct de vedere fiziologic brbatul evolueaz mai lent i aceasta se observ perfect la adolesceni. Tinerele fete se dezvolt mult mai repede dect bieii, att fizic ct i psihic.
Pentru risipa de energie pe care o face, brbatul are nevoie de recuperare. El mnnc i bea mai mult, i este normal dac ne gndim la talia i greutatea sa care sunt, n mod obinuit mai mari dect ale femeii.
Pentru a duce la bun sfrit ceea ce i -a propus n activitatea sa are nevoie de concentrare, de linite i nu suport s fie tulburat, s-i ntrerup continuitatea lucrului, prin discuiile casnice, agitaie, zgomote, rs, vizite, ntrebri, pe care soia sau copiii le fac, i care poate s -l smulg din izolarea sa. Celelalte activiti ale familiei l deranjeaz i -l irit, fiindc l ndeprteaz din universul su.
Cunoscnd aceast latur a brbailor, femeia va trebui s -l menajeze i s evite a-l solicita n acest timp pentru problemele cotidiene. Acestea pot fi discutate, mai oportun, cnd brbatul s -a eliberat de ceea ce i-a produs aceast detaare de universul familial.
Fcnd apel la logic, el are nevoie de timp ca s-i expun argumentele n minte, ce se succed n etape.
De aceea femeia poate grei cnd l crede ncpnat, refrectar, ea trebuie s aib rbdare, s tie s atepte ceea ce a intuit mai nainte.
Femeia, prin judecat i intuiie, depete logica, fr s o tirbeasc. Ea sondeaz, imediat realitatea n toat profunzimea i ntinderea ei i trece peste toat gama i mulimea de argumente logice ale brbatului.
O femeie inteligent i cu tact, va ti s sugereze brbatului ceea ce a intuit imediat, fr a-i arta aceasta, fr a se grozvi cu abilitatea sa i nu va trece peste liberul arbitru peste calitatea brbatului de a judeca i a cntri problema ivit, chiar dac acesta nu are imediat ncredere n intuiia femeii.
n orice situaie este bine s nu ne nchidem definitiv n noi, fr s mai revenim ci, ntotdeauna trebuie s facem legtura cu realul i atunci totul se schimb i barierele, chiar i cele mai puternice, cad. Este bine s tim c nu numai noi avem monopolul sensibilitii, c i brbaii sunt sensibili i, unii dintre ei, chiar foarte sensibili. Trebuie s le crum suferina, pe care din mndrie nu ne -o arat, i s evitm, n contradiciile inerente, ce se ivesc ntre parteneri, s explodm ntr-o aa-zis sinceritate plin de duritate, cu o calculat precizie de a lovi psihic, prin insinuri sau cuvinte care pot rni profund amorul propriu i sentimentele cele mai intime.
Dup fiecare ceart rmne o mare oboseal, deprimare, un lest de dezgust i amrciune, care se adun n timp i ubrezesc legtura sufleteasc dintre parteneri, chiar dac, pentru moment, aparent, sunt mpcai. Vine un timp cnd toate se pltesc.
De aceea, femeia trebuie s tie s se stpneasc, s-i controleze reaciile, capriciile, ieirile nervoase i s neleag situaia, dac este neleapt. Ea trebuie s fie nelegtoare, delicat, generoas, ierttoare, plin de bunvoin i de omenie, att n familie ct i cu cei din jur, vecini, rude, colegi. Cu toate acestea, ea nu trebuie s fie slab i venic umilit, acceptnd comportri grosolane i inadmisibile din partea celui ce ar trebui s -i fie cel mai apropiat.
Aa cum s-a mai scris, brbatul are o via mai puin sentimental dect femeia, el prefernd un spaiu mai palpabil, mai uor de strbtut, cel al realitii, al preciziei, izvort din raiune.
Reaciile i comportamentul brbailor sunt influenate de temperament, educaie, mediu, vrst i de aceea sunt subiective i se exprim n forme foarte diferite n via intim.
Brbatul este foarte sensibil, n general, la frumuseea femeii i privete cu mult interes orice apariie feminin atrgtoare.
O femeie de bun gust, rafinat, va ti s-i acopere imperfeciunile cu o savant i atrgtoare vestimentaie.
Este o mare greeal din partea unor femei de a se arat aproape goale, fapt care nu poate satisface gustul de a visa al brbatului, idealul lui de perfeciune. Femeia trebuie s sugereze, nu s expun.
Este de asemenea o mare greeal din partea femeii cnd aceasta nu las s treac un timp de cunoatere, de sedimentare a sentimentelor i cedeaz repede impulsurilor sexuale, fr ca s lase timp brbatului s o doreasc intens, s o idealizeze, s fie plin de respect i de admiraie pentru ea. O dragoste adevrat are nevoie de stim; cednd prea repede, legtura nu are rdcini trainice, ci se bazeaz doar pe plcere, fr s aib un izvor mai profund, spiritual, care s sedimenteze baze solide.
Chiar dac un brbat a fost un fluture care a zburat din floare n floare, atunci cnd ntlnete femeia demn de respect, cnd descoper n ea un univers de caliti, i chiar dac nu este tipul de femeie visat de el, dar este subjugat de frumuseea spiritului ei, de educaia i nobleea ei sufleteasc, nceteaz de a mai fi superficial i devine ataat de ea, pentru totdeauna.
Iat de ce femeia trebuie s aib respect fa de ea nsi, pentru a inspira o dragoste adevrat.
Unele femei vor spune poate c aceasta este o formul demodat care nu se potrivete timpurilor noastre, c brbailor le plac aceste ndrzneli ale femeilor. Dar ele se vor convinge, pe parcursul vieii, c numai brbaii cu firi slabe, lipsii de caracteristica vital a brbatului adevrat i puternic se las prini pentru moment de jocul exhibiionist i egoist al acelor femei care sunt ostentativ sexy. Dac o asemenea aventur dureaz ceva mai mult, atunci totul va oscila ntre atracie carnal i dezgust. Nu aceasta este idealul unei femei de a fi iubit de un brbat.
O femeie trebuie s se comporte i s degaje n jurul ei nu numai atracie fizic, dar i acel imponderabil care s demonstreze c are un bogat coninut sufletesc, cu acea superioritate moral care poate fi o oaz de bucurie i armonie ntr-un cuplu.
Ea trebuie s se dezvluie ncet, cu discreie, n timp, ca s surprind pe partenerul inimii sale cu toat bogia de care dispune: fizic, psihic, moral. Iar, dup aceea, nu trebuie s -l decepioneze, aprnd n intimitate i n nfruntrile zilnice cu viaa, vulgar, violent, lipsit de cochetrie i de delicatee.
Exist un proverb Sinceritatea este de sticl, discreia este de diamant.
Nu se pot trnti nite grosolnii din motive de sinceritate, de naturalee. i naturalul trebuie s fie frumos, atractiv, i nu vulgar, prezentat sub sloganul Asta sunt, dac-i place! Este o greeal a femeilor comode, foarte voluntare care, sub pretextul c nu au timp, se prezint n viaa de toate zilele neglijente, fizicete nengrijite, cu un vocabular strident, lipsit de dulceaa unui coninut de calitate, de cominiune intim, de tandree.
Sunt alte femei care obinuiesc s se vicreasc, s cereasc venic compasiunea brbatului. Brbatului i place s se simt puternic, s ocroteasc. El este fermecat de unele oapte drgstoase, de aceast slbiciune fizic a femeii care-l aeaz ntr-o lumin puternic, de ocrotitor. Dar nu trebuie creat o obinuin, care s tirbeasc din fora i demnitatea noastr printr-o inut de continu inferioritate.
Trebuie s facem totul pentru a fi frumoase, cochete, atractive , s dm ns atenie nu numai exteriorului, prin fard, podoabe i vestimentaie, dar i prin bogia interiorului nostru, singurul care reine, dup ce noutatea i
obinuina i-au luat locul. Astfel, ia natere tandreea, o dulcea a comuniunii, a unei iubiri mai profunde i cu mult superioar celei de la nceput.
Continund s ptrundem n labirintul diferenelor, care apropie sau deprteaz eternul cuplu femeia i brbatul trebuie s constatm c unele nenelegeri intervin din cauza necunoaterii firii lor, cnd fiecare acuz pe cellalt din lips de loialitate, de sinceritate. Femeia sesizeaz realitatea n totalitatea ei prin intuiie. Brbatul nu are ncredere n intuiie i, n discuiile care intervin, el pretinde judecat i logic. Femeia este uneori mpotriva argumentelor logice fiindc adesea, cu toate raionamentele, se pierde o parte din adevr, din realitate. Ea este practic prin rspunderile directe pe care le are fa de bunstarea i fericirea familie.
Numai unite, cele dou judeci, cea masculin i cea feminin, pot da un rezultat corect ntr -o cauz sau ntr-o culp.
Femeia trebuie s tie c brbatul, orict de puternic ar fi, atunci cnd are stim pentru soia sa i cnd i recunoate meritele i este tratat cu afeciune sincer, se las cu plcere dominat de aceasta.
n tumultul existenei celor dou voine dintr -un cuplu este necesar o comuniune bazat pe respect reciproc, pe libertatea de a gndi, de a se exprima fr team, dar cu delicatee, cu sinceritate i afeciune.
Inteligena femeii, intuiia, generozitatea, tandreea sa natural, necalculat, provoac o mare destindere celor din jur, pe care-i influeneaz prin vitalitatea sa i-i domin prin dragostea pe care le-o inspir. Cu ct este mai ginga i mai linitit, cu att este mai iubit i mai stimat de cei din jur, n contrast cu cele glgioase, posesive i dominatoare.
Femeile au o mare mobilitate sentimental, acceptnd cu greu superioritatea altor femei, trecnd uor de la simpatie la antipatie dnd natere prin aceasta la o atmosfer grea. Alteori, pentru siguran i pentru a evita influena celorlali membri ai familiei soului, ncearc, instinctiv de a-i ndeprta brbatul de cei dragi: prini, frai, surori. Fr a accepta o imixtiune indiscret a rudelor n viaa intim a unui cuplu, trebuie s existe totdeauna o toleran reciproc n ceea ce privete afeciunea celuilalt pentru ai si.
Sunt femei care, prin buntatea i tactul lor, tiu s-i cucereasc brbatul, chiar cnd nu sunt frumoase . Ele tiu s-i stpneasc impulsivitatea i tendina nejustificat de antipatie, care nu are o baz logic.
Dac intuiia femeii este un ce puternic i profund, aceasta nu nseamn c se poate baza numai pe ea, fiindc Raiunea i intuiia construiesc inteligena uman Sahuc.
1000 de intrebari pentru cupluri

21/06/2010 Marius Stan Inteligenta emotionala, Relatii Este titlul unui e-book pe care il puteti gasi aici.
Nu cartea ma intereseaza, ci titlul ei. Nu stiu de ce am o reticenta la tot ce se vinde cu acest mod de prezentare (pe care l-au imprumutat si romanii). Insa ideile autorului pot fi bune, cine stie mai ales ca face o afirmatie interesanta in prezentare: circa 83% din divorturi nu s-ar mai produce daca partenerii si-ar pune intrebarile potrivite.
Motive de contradictii
Parerea mea (pe care am exprimat-o anul trecut intr-o serie de articole) era ca despartirile (si nu ma refer doar la divorturi, ci la orice fel de separare inclusiv singuratatea in doi) se datorau indeosebi catorva
factori principali ce tin de sex (inainte si in timpul relatiei), pierderea identitatii in indragostire, ritualuri de dormit si lipsa viziunii comune de viata.
Insa oamenii sunt atat de diferiti, cu personalitati atat de complicate incat acesti factori principali pot fi insuficienti la un moment dat. In sensul ca, daca nu ai grija, te poti separa din orice inclusiv din cauza masinii pe care ai lovit-o, papagalului care deranjeaza sau hotelului prost ales intr-o vacanta.
Daca e sa analizezi viata in totalitate (asa cum autorul cred ca vrea sa o faca, privind asupra unei palete largi de subiecte) vei gasi, cu siguranta, nenumarate motive de contradictii. Sanatate, hrana, vacante, idei spirituale si religioase, casa, masina, sarbatori, trecut, viitor, comunicare, bani, copii, cariera, prieteni, hobby-uri si multe, multe altele.
Sa fim seriosi, compatibilitate ridicata peste tot cam greu nici macar autorii de romanele siropoase sau scenaristii de telenovele nu indraznesc sa mearga pana intr-acolo.
Diplomatia
E indicat sa pui aceasta mie de intrebari in cuplu? Probabil ca da. Cand anume insa?
Aproape toate relatiile incep oarecum inconstient, prin atractie, care nu e o alegere a mintii constiente, ci mai mult o simtire. Chiar daca ea se exprima diferit la barbati indeosebi prin atractia fizica iar la femei indeosebi prin atractia de personalitate.
Din acest punct de vedere femeile cucerite sunt mai intelepte si probabil ca se gandesc inaintea barbatilor la multe din intrebarile potrivite. Barbatii, la randul lor, au nevoie sa invete sa cucereasca o femeie cu diplomatie pentru ca va veni momentul in care vor fi pusi in fata acelor intrebari, direct sau indirect.
Si fara o prezenta, o personalitate puternica si o integritate a intentiei separarea e aproape inevitabila (mai multe despre acest joc al seductiei prin prezenta veti gasi aici). Diplomatia, desi poate mai prezenta la femei, are nevoie de a fi pazita de valul propriilor emotii. Se spune ca femeia este ceea ce simte iar barbatul este ceea ce face o programare specifica pe care ne straduim sa o echilibram pentru a deveni mai armoniosi. Emotiile, simtamintele, pot distruge in secunde ceea ce, in mod constient, ai creat in saptamani, luni sau ani. Indeosebi cand cele 1.000 de intrebari ating puncte dureroase si asta e valabil pentru toti.
Unica intrebare
1.000 de intrebari ce duc la contradictii pot fi reduse la una singura, insa. Cine aleg eu sa fiu in relatie? Este intrebarea ce poate hotari lucrurile de la inceput sau le poate armoniza pe parcurs.
Intotdeauna am considerat ca mai intai trebuie sa ne casatorim cu noi insine. Dupa ce ti-ai luat angajamentul fata de tine insuti si fata de calatoria ta interioara, esti mai rezistent. Apoi, daca apare partenerul visurilor, toate bune si frumoase, si daca nu apare, nicio problema, pentru ca esti intr-o relatie reusita cu sinele tau launtric. Astfel, deveniti o optiune si mai buna pentru un potential partener deci este o idee buna sa va casatoriti cu voi insiva mai intai. In reallitate, este casatoria dintre partea yin din voi si perechea sa yang. Este juramantul vostru ca veti fi credinciosi idealurilor voastre spirituale si luminii din interiorul vostru. Stuart Wilde Al saselea simt
Una, 100 sau 1.000 de intrebari cand vine vorba de relatii nu stii niciodata. Cine aleg eu sa fiu te defineste insa mereu si orice angajament ti-ai lua, fata de tine insuti sau altii, e mai presus de orice intrebare.
Asteptarea
12/06/2010 Delia Muresan Coaching, Inteligenta emotionala, Optimizare psihologica De cele mai multe ori in relatiile cu clientii mei acestia spun ca asteapta sa se schimbe ceva. Cineva mi -a spus foarte frumos ca asteapta pe cineva ca sa ii dea drumul la viata. Asteptam sa se intample ceva in viata noastra, asteptam persoana potrivita, asteptam sa apara acea sansa in cariera pe care ne-o dorim, asteptam mereu. Ce asteptam de fapt este ca o persoana sa ne dea voie sa traim, sa ne confirme ca suntem pe drumul cel bun, de fapt ne dorim ca ei sa ne dea curaj sa fim noi. Ce absurd?!
Cum poate cineva din exterior sa iti spuna TIE cine esti, ce trebuie sa faci, cineva care sa iti spuna ce viata sa traiesti TU? Cine mai esti tu atunci cand astepti ca altii sa iti raspunda la o intrebare care iti este tie adresata?
Ma intrebam intr-o zi daca asteptarea nu inseamna de fapt sa ai rabdare, sa astepti momentul potrivit? Nu, asteptarea inseamna sa stai cu mainile incrutisate, sa stai pasiv, sa iti pice ceva din cer, sa se schimbe altii.
Sa ai rabdare, in schimb, inseamna sa actionezi si sa vezi ce se intampla, sa inveti din greseli, sa fii atent la ceea ce simti si sa mergi inainte pe drumul tau.
Atunci cand astepti, cand stai pasiv, constientizeaza ca nu faci decat sa iti amani viata, nu faci decat sa uiti de tine. E momentul sa actionezi, sa te descoperi: da-ti drumul si lasa-te surprins de ce are viata sa iti ofere.
Octavian Paler a scris superb A astepta asteptarea:
Mai tarziu am revenit la gandul ca viata insasi e o stare de tranzit intre nastere si moarte un peron unde te zbati sa ocupi un loc intr-un tren esti fericit ca ai prins un loc la clasa I sau la fereastra altul e necajit ca a ramas in picioare pe culoar altii nu reusesc sa se prinda nici de scari, raman pe peron sa astepte urmatorul tren
Si fiecare uita, poate, un singur lucru ca trenurile astea nu duc nicaieri cel care a ocupat un loc la fereastra este, fara sa stie, egal cu cel care sta in picioare pe culoar si cu cel care vine abia cu urmatorul tren In cele din urma se vor intalni toti undeva, intr-un desert, unde chiar sinele se transforma in nisip
In loc sa se uite in jur, oamenii se imbulzesc, se calca in picioare, isi dau ghionturi Incercam sa ma conving, probabil, ca n-aveam motive sa ma plang. Cel putin in gara noastra, imi ziceam, avem avantajul de a vedea viata in stare pura, destinul nu ne amageste, nu ne sileste sa ne zbatem, ne lasa sa ne instalam in starea de tranzit si s-o traim cat mai linistiti, stiind ca ea e totul.
Dar vine o zi cand privesti peronul gol, trambele de praf pe care le ridica vantul si nu mai poti alunga gandul ca te joci cu vorbele, ca nu se poate trai astfel, ca pustiul este chiar mai rau decat frica sau, daca vreti, o altfel de frica
Descoperi ceea ce stiai de la inceput, ca asteptarea are valoare cata vreme astepti sa se intample ceva, cata vreme iti poti inchipui ca se va intampla ceva, chiar daca nu se va intampla nimic. Altfel, asteptarea devine un timp gol. A astepta asteptarea? Ar fi absurd. Asa ceva nu exista. A astepta asteptarea e moarte.
Octavian Paler, Viata pe un peron
Asadar asteptarea inseamna moartea dorintei tale, ingroparea ei si atunci e important sa ne putem urmatoarea intrebare: De ce ti-e frica? De ce preferi sa astepti in loc sa actionezi?
Oportunitatile ti le creezi prin actiune si nu asteptand. Afland raspunsul la intrebarea de mai sus cu siguranta vei reusi sa iti dai drumul la viata, TU, nu altcineva.
Schimbarea
25/05/2010 Sergiu Tamas Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica Toata lumea vorbeste despre schimbare. E la moda, ne place sa auzim despre schimbare. Se schimba piata, se schimba lumea si ne schimbam fiecare din noi. Sau nu?
Schimbarea este inconfortabila

Schimbarea cauzeaza un intreg haos pentru sine si pentru corp deoarece sinele nu mai are sentimente cu care sa rezoneze pentru a se defini. Daca ne oprim din a avea aceleasi ganduri, sentimente sau reactii, ne oprim din a produce aceleasi substante, ceea ce duce corpul intr-o stare de dezechilibru homeostatic (proprietate a organismului de a mentine, in limite foarte apropiate, constantele mediului intern).
Din punct de vedere biologic, atunci cand se manifesta un astfel de dezechilibru chimic, corpul nostru incearca sa influenteze creierul sa se intoarca la o stare cunoscuta, in asa fel incat corpul sa se recalibreze cu sentimente experimentate deja.
Odata ce mintea ne convinge sa alegem intoarcerea la cunoscut, ne vom intoarce inevitabil la situatia in care eram inainte sa incercam schimbarea si ne vom simti usurati. Vom spune despre circumstantele pe care am incercat sa le schimbam, ca pur si simplu nu a mers. E clar ca n-ar fi fost o alegere potrivita.
In alte cuvinte, atunci cand s-a creat dezechilibrul chimic in creierul nostru, pentru cateva momente ne-am simtit foarte inconfortabil. Nu ne-a placut cum ne-am simtit, asa ca ne-am intors la setul de stari familiare iar acum ne simtim bine din nou.
Imagineaza-ti ca ti-ai trait toata viata intr-o vale, intr-un sat inconjurat de munti. La un moment dat, vezi un om coborand aleea ce duce in centrul satului, pe langa casa ta. Curios, il opresti si-l intrebi de unde vine. Astfel afli ca dupa acei munti, nu numai ca se vede pana departe, dar exista multe sate si orase si oameni care vorbesc tot felul de limbi si au tot felul de obiceiuri care par atat de neobisnuite pentru tine.
Ceva te indeamna sa vrei sa vezi toate acele lucruri. Dupa ce pleaca, nu mai stai pe ganduri: iti iei un rucsac cu cateva lucruri in spate si pleci. Pe cand treci de gardul ce imprejmuieste curtea casei tale te uiti inapoi la toate acele locuri familiare, la gardul pe care l-ai vopsit impreuna cu tatal tau si la fiecare colt de gradina ce sta precum o santinela a memoriei intregii tale vieti.
Cand experimentezi schimbarea este ca atunci cand parasesti locurile familiare pentru ceva necunoscut. Odata ce parasesti campul verde de langa casa si te aventurezi in padure, incepi sa urci si intelegi, la nivel intelectual ca faci progrese spre experiente noi. La jumatatea drumului incepe sa fie greu si sa ploua si nu mai esti atat de sigur ca ai facut alegerea cea mai inteleapta. De unde ai venit era un loc sigur, familiar si confortabil.
Acesta e momentul in care cei mai multi dintre noi fac calea intoarsa. Atunci cand experientele noi sunt in contrast foarte mare cu trecutul nostru, trecutul are o putere mult mai mare deoarece nu putem compara viitorul cu nici un sentiment, emotie din trecutul nostru.
Viitorul nu are sentimente deoarece inca nu l-am experimentat

Trecutul are aceasta componenta. Viitorul are doar simtul aventurii pe care l-am experimentat la inceput, dar acesta se pierde curand din cauza starilor corporale si a amintirilor din trecut.
Sinelui nostru i se face dor de casa si vrea ceea ce poate prezice si pe ce se poate baza (depinde) in urmatorul moment. Atunci cand identitatea noastra (care e facuta din amintirile noastre trecute) si starile cunoscute ale corpului nostru domnesc, putem rationaliza cu usurinta intoarcerea la familiar. Credem ca luam decizia corecta deoarece simtim ca e decizia buna in acest moment. Astfel rezistam schimbarii si re-alegem in mod constant familiarul.
Toate asocierile care sunt conectate cu schimbarea au insultat continuitatea chimica a modului in care simtim iar sinele conectat cu amintiri trecute este provocat complet. Vechea identitate care definea sinele vrea doar sa se intoarca la circumstantele familiare, de rutina si la sentimentele normale care le definesc.
Daca ne dam batuti acestor dorinte facem alegeri doar prin intermediul corpului nostru, niciodata cu mintea si nu ne vom schimba niciodata. Viata noastra va fi mereu o oglinda a ceea ce simtim si a modului in care suntem setati neurologic.
Pentru a avea orice noi experiente, trebuie sa traim mai presus de gandurile, amintirile si asocierile din trecutul familiar.
Schimbarile mari se fac cu pasi mici

Pentru a avea orice noi experiente, trebuie sa traim mai presus de gandurile, amintirile si asocierile din trecutul familiar. Dar, se pune intrebarea: cum sa fac schimbarile pe care mi le doresc?
Incearca la inceput sa exersezi cu schimbari minore: alearga 10 minute pe saptamana, doar 10 (nu o ora). Doar cand vrei tu. Cum vrei tu, unde vrei tu. Acesta e inceputul
Cum sa-ti iei angajamentul ca te vei schimba

Pentru ca cei mai multi dintre noi observam cu mari dificultati legaturile dintre comportament, sanatate si starea noastra generala, e nevoie de obicei ca un eveniment major, devastator care sa ne refocalizeze atentia asupra noastra insine, asupra predilectiilor si tendintelor noastre.
Vestea buna e ca tu citesti acest articol si acest lucru indica dorinta ta de schimbare. A avea motivatia potrivita este motorul care ne poate face sa realizam schimbari in viata noastra si in noi insine. Inteleg prin motivatie activarea, energizarea comportamentului orientat spre scop.
Si, desi lobul nostru frontal ne ajuta sa ne concentram asupra intentiei noastre, e nevoie sa ne activam vointa pentru a lasa lobul frontal sa-si faca treaba si anume sa uneasca intentia cu actiunea. Angajamentul pentru schimbare este intotdeauna o chestiune inselatoare.
Acele retele/conexiuni obisnuite, rutiniere pe care ni le-am creat ne permit sa traim o viata care este usoara, naturala si confortabila. Noi cautam confort, iar schimbarea este echivalentul disconfortului.
Ne facem un juramant ca vom incepe o dieta, vom incepe sa facem sport in mod regulat, ne vom uita mai putin la televizor, vom petrece mai mult timp si vom fi mai darnici cu atentia pe care o acordam copiilor nostri, dar lasam circumstantele din viata noastra sa ne calce in picioare acea intentie.
Schimbarea presupune mult efort, vointa si angajament

Imi amintesc cand am inceput sa inot. Alergarea sau mersul cu bicicleta erau usoare, rutiniere. Invatasem sa fac aceste lucruri din copilarie nu trebuia sa ma gandesc la ce faceam, erau automatisme. Prima data cand am incercat sa inot cu capul sub apa am crezut ca ma voi ineca. Tot ce invatasem in copilarie sa dau din maini si din picioare ma ajutau doar sa supravietuiesc, sa nu ma inec. Nu stiam sa respir. Va suna familiar? Cei mai multi dintre noi am invatat sa supravietuim de fapt asta este ceea ce facem in cea mai mare parte a timpului in viata noastra. Trecem prin ea. Pentru ca voiam sa inot de foarte mult timp, nu puteam sa trec peste asta. Asadar am cautat pe cineva care ma poate invata sa respir cand inot. Bineinteles, tot procesul presupune sa reinvat miscarile de inot si, cu totii stim ca, atunci cand invatam ceva, totul pare foarte lent, deoarece fiecare miscare e ceva nou, pana cand, dupa multe repetitii ajunge automatism.
Ceea ce voiam sa accentuez pana aici este importanta motivatiei. Doar fiind motivati (de recompensa pe care o simtim in urma unei ore de inot de exemplu) vom descoperi ca disconfortul ne poate duce spre stari noi, de confort imbunatatit.
Ce putem sa facem sa ne utilzam cat mai bine lobul frontal? Voi rapunde cu un proverb: PRACTICA este mama invataturii.
Repetitia mentala
Repetitia mentala este modul prin care ne putem angaja lobul frontal in schimbarile semnificative pe care vrem sa le facem in viata.
Atunci cand repetam, avem un tel mai directionat. Nu facem doar nis te exercitii; actionam ca si cum ocazia ar fi un concert. Aceasta este diferenta cheie. O repetitie trebuie sa replice experienta de a face un anumit lucru. De fiecare data cand repetam un comportament, o abilitate, o emotie sau facem o schimbare in atitudinea noastra, ar trebui sa devenim mai buni in a face acel lucru.
In loc sa traim in starea de supravietuire, putem in schimb sa repetam, pentru inceput mental, lucrurile pozitive pe care ne-am dorit sa le experimentam.
Urmatorii pasi sunt la fel de usori:
1. Cream un ideal in mintea noastra, un ideal a ceea ce vrem sa repetam (sa clarificam dorinta de schimbare si motivatia pentru a face acest lucru). 2. Punem intrebarile auto-reflective potrivite: Cine vreau sa fiu? Ce anume trebuie sa schimb in legatura cu mine pentru a ajunge acolo? Cine/ce (resurse) ma poate ajuta sa-mi dezvolt acest lucru? 3. Actiune in pasi marunti, cu rabdare. 4. Repetitie constant, frecvent, in functie de planul de actiune propus.
S pregtim mpreun fructe glasate

Cele mai frumoase ornamente pentru torturi, budinci, creme i prjituri se fac din fructe glasate n sirop de zahr, ciocolat sau erbet. Singura deosebire ntre ele e c fructele glasate n sirop de zahr se pot pstra un timp mai ndelungat, pe cnd cele mbrcate n ciocolat sau erbet se pot pstra cel mult o sptmn i numai n frigider.
Fructele glasate n sirop de zahr se pstreaz n borcane sau cutii metalice, aezate n rnduri separate cu foi de hrtie pergament.
Fructe glasate n sirop de zahr
Din 500 grame zahr i pahar de ap se face un sirop mai legat dect cel pentru erbet, adugnd i zeama de la lmie. Se pun fructele curate de coaj i tiate felii (se pot lsa i ntregi : ciree, viine, boabe de struguri). Se las s fiarb pe foc mic, pn ce siropul este foarte legat. Se scor fructele din siropul fierbinte, se aeaz pe o tav i se introduc n cuptorul ncins, dar cu focul stins, s se usuce. Se scot cnd s -au rcit. Se repet aceast operaie 2-3 zile la rnd. n sirop se poate pune i puin culoare alimentar dac dorim s colorm diferit felii de pere sau mere.
Coaj de portocal glasat
Coaja de la 6 portocale mari se taie ptrate, care se in n ap rece 3 zile, schimbnd apa de cteva ori. Se scot i se scurg bine. ntre timp, se face un sirop foarte gros din 500 grame zahr i pahar ap. Se pun cojile scurse n siropul clocotit i se las s fiarb pe foc foarte mic.pn cnd siropul a sczut aproape de tot, iar cojile au devenit sticloase. Se scot una cte una, se pun pe o tav lat i se las s se usuce n cuptorul cald.
Felii de portocal glasate
Felii de portocal, curate bine de filamentele albe, se scufund, cu ajutorul unei andrele sau beior pentru frigrui, ntr-un sirop foarte gros i fierbinte. Se las puin s se mbrace bine n sirop, apon se pun pe o tav s se usuce n cuptorul cldu. Aceast operaie se repet 3-4 zile la rnd, nfierbntnd de fiecare dat siropul. La fel se procedeaz i cu diverse felii de fructe.
Fructe jivrate
Fructele jivrate sunt, de fapt, fructe glasate care, dup ce au fost fierte sau scufundate n sirop de zahr, se tvlesc prin zahr tos cu cristale mari, i apoi se pun n cuptor la uscat.
Fructe glasate n ciocolat
Se folosete numai ciocolat menaj, amruie. Ciocolat rupt bucele, se pune ntr -un vas pe aburi, ca s se topeasc. Fructele, tiate bucele sau felii, se nfig ntr -o furculi cu doi dinti, se scufund n ciocolat topit, se in puin deasupra vasului s se scurg, apoi se pun pe o hrtie pergament, pe o tav, i se las s se rceasc. Se in la frigidez pn se folosesc. Dup ce au fost mbrcate n ciocolat, sw pot tvli prin alune, nuci sau migdale tocate. Fructe glasate n erbet
Fie c ai preparat n cas, fie c l-ai cumprat din comer, erbetul se pune ntr-o crati i se nclzete pe aburr, s se nmoaie. Se bate cu telul, pentru a omogeniza compoziia. Atenie: un se las s se nmoaie pera tare! Feliile sau bucile de fructe se nfig ntr-o furculi cu doi dinti sau se iau de codi, se introduc n erbet, se tvlesc prin zahr tos cu cristale Mari, apoi se las pe o tav tapetat cu hrtie pergament, s se ntreasc erbetul. Aceast operaie se repet de 2-3 ori, pentru ca fructul s fie bine glasat. Se pstreaz la frigider pn se folosesc.
Economisii ct mai mult timp n buctrie

Splat, ters, tocat, gtit, frecat, curat parc nu se mai termin niciodat! V ofer cteva idei pentru a petrece ct mai puin timp n buctrie.
Mai puin mizerie
Cnd avei muli musafiri, lipii o pung de plastic sub chiuvet, n care putei goli toate vasele murdare. E la ndemn, nu trebuie s v aplecai de o mie de ori i nu trebuie s golii frecvent coul de gunoi. Pstrai jeleurile i mierea n sticle de platic care se pot stoarce, ca cele de ketchup. Vei scpa de linguri i borcane lipicioase. Cnd marinai un aliment, putei folosi pungi de plastic, care se nchid ermetic, printr-o simpl apsare, n loc de vase care trebuie splate. Scuturai din cnd n cnd punga, pentru ca alimentul s se mbie bine de sos.
Folosii mai puine vase cnd gtii. Pregtii sosul de salat n acelai vas n care servii salata. Radei brnza sau cacavalul pe o folie sau hrtie alb, n loc de farfurie. Cnd prjii ceva n tiganie, aezai deasupra o strecurtoare de metal pus invers, pentru a nu lsa petele de grsime s se mprtie n toate colurile buctriei. Pentru ca siropul sau mierea s nu se lipeasc de lingura sau de cana de msurat, cltii-le cu ap fierbinte nainte de a le folosi.
Cnd gtii
nainte s gtii, adunai-v toate ustensilele i ingredientele de care avei nevoie , pentru a nu fi nevoit s v tot oprii cutnd ceva n cmar, balcon sau chiar s dai fuga pn la magazin. Planificai dinainte meniul i facei mai multe treburi o dat . ncepei s fierbei apa pentru paste n timp ce amestecai ingredientele pentru sos. Tocai, n acelai timp, ceap i pentru salat, i pentru felul principal. Pregtii ntotdeauna suficient sup, tocani, sos sau chiftele pentru dou sau trei zile. E mai uor s dublai cantitile i s pstrai resturile la congelator, dect s gtii de dou ori. Pentru a tia mai uor carnea cu os sau de pasre n bucele, punei-o 30 de minute n congelator, pn nghea parial. nainte de a prepara o maionez, inei uleiul i oule o or la temperatura camerei se vor omogeniza mai uor i mai bine. Smochinele i curmalele lipite se desprind i se taie mai uor dac le inei nainte 2 ore n congelator. Cnd preparai o salat de cartofi, tiai cartofii n buci egale nainte de a-i pune la fiert vor fierbe mai repde. Pentru un piure, tiai-i n bucele i mai mici. Pentru a nmuia untul mai repede, tiai-l n bucele, punei.l pe o farfurie i acoperii-l cu un vas care a fost cltit nainte cu ap fierbinte. Fructele uscate se hidrateaz mai rapid dac adugai n ap o linguri plin cu drojdie de bere. Pentru a cura sfecla cu mai mare uurin, lsai-o s fiarb dou ore, apoi punei-o imediat n ap rece. Solzii de pete se cur mai uor dac l inem nainte 20-30 de secunde ntr-un vas cu ap fierbinte. Curai solzii sub ap. Evitai astfel s sa n toate direciile i s murdreasc ntreaga chiuvet sau masa de buctrie.
Curai ntr-o clip
Pentru a cura petele de grsime din aragaz sau din cuptorul cu microunde, punei nuntru o can cu ap clocotit i lsai-o timp de 2 minute aburul va nmuia petele pe care le vei putea ndeprta mai uor. Dac ai stropit podeaua cu ulei de gtit sau grsime, presrai imediat sare. Lsai s stea cteva minute, pn este absorbit, apoi tergei cu ervete de hrtie. Curai poriunile mici i nesuferite din jurul robinetelor, mnerelor de la aragaz sau frigider cu o periu veche de dini v vei uura munca.
Splatul vaselor
Splai cte ceva n timp ce gtii i nu v vei confrunta cu un maldr de vase murdare cnd ai terminat. Nu v grbii s scoatei din dulap o lingur curat sau o farfurie, ori de cte ori avei nevoie cltii-le pe cele murdare i folosii-le din nou.
Pentru a cura un blender mai uor, turnai n el cteva picturi de detergent lichid, umplei pe jumtate cu ap fierbinte, acoperii i dai drumul aparatului se va cura singur. V dau de furc urmele de calcar lsate pe ibric sau pe vasul de sticl al filtrului de cafea? Pentru a le ndeprta fr prea mult efort, umplei recipientul cu trei pri oet i o parte ap i ateptai s se dizolve; apoi cltii vasul. Iar urmele de calcar de pe fundul i pereii unei cratie pot fi ndeprtate fierbnd n ea coji de cartofi.
Nu lsai sosurile s pteze recipientele de plastic! Pentru a preveni acest neajuns, cltii-le cu ap rece, nu cald.
Timpul liber trebuie petrecut alturi de cei dragi, nu n buctrie!
Ne mintim sau ne motivam?

23/05/2010 Iulia Bertea Comunicare, Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Optimizare personala
Studiind diverse doctrine ale gandirii pozitive, m-am intrebat deseori: daca in dialogul meu interior etichetez anumite stari sau evenimente intr-un mod productiv, care sa ma motiveze, chiar daca lucrurile nu sunt foarte roz in realitate, inseamna ca ma mint pe mine insami, ca nu accept adevarul?
S-a mai vorbit si in articolele anterioare despre ideea ca a dori ceva implica automat ca nu ai lucrul dorit. Daca l-ai avea, nu ti l-ai mai dori, nu? In engleza, acest fapt este si mai evident intrucat want chiar trimite catre doua intelesuri: de dorinta si de lipsa. Sa nu mai vorbim de un alt cuvant mult-temut: trebuie, adica ceva impus. Brrr! Cum scapi de energia lipsei care iti inconjoara dorinta, cum iti pacalesti subconstientul sa treaca de blocajul obligatiei?
Ce-ar fi daca in acest caz ti-ai spune o mica minciuna?

Incearca sa inlocuiesti imi doresc cu prefer si trebuie cu aleg si vezi cum te face asta sa te simti. Sa exemplificam.
Ti-ai dori sa te muti intr-un apartament cu doua camere pentru ca nu mai suporti sa te inghesui intr-o garsoniera? Formularea Prefer sa locuiesc intr-un apartament cu doua camere indica o optiune si nu o lipsa si are avantajul de a fi impregnata cu o energie pozitiva.
Da, acum locuiesti intr-o garsoniera, dar preferi sa stai intr-un apartament cu doua camere si ai pus la cale un plan pentru a-ti atinge obiectivul. Este un gand care te motiveaza, nu te deprima, pentru ca te concentrezi pe placerea pe care o vei simti cand te vei muta, nu pe disconfortul din prezent.
Esti intr-un magazin si nu-ti permiti sa-ti cumperi in acelasi timp o rochie si o pereche de pantofi? Trebuie sa renunti la una din ele pentru ca nu ai destui bani si asta te face mai degraba sa-ti para rau dupa pantofi decat sa te bucuri ca macar ti-ai luat rochia? Spune-ti Aleg sa imi cumpar astazi doar rochia. In acest caz o decizie aparent impusa de conditiile exterioare devine alegerea ta. Esti stapana pe ceea ce faci si nu renunti la nimic, este doar o amanare voluntara. Vei pleca din magazin cu mai putine regrete si cu motivatia de a strange bani si pentru pantofi.
Cuvintele preiau puterea asupra ta si cand iti exprimi emotiile

Atunci cand trec printr-o stare negativa, unii oameni au tendinta sa o descrie accentuand-o cu unele cuvinte foarte grele precum groaznic de, absolut sau ingrozitor de.
Ce nu realizeaza ei este ca astfel de cuvinte amplifica starea negativa si ca, in plus, eticheta pe care o pui unei situatii are tendinta sa devina acea situatie in functie de cuvantul pe care l-ai folosit pentru a o descrie. Iti este cunoscuta exprimarea Sunt terminat de nervi, traficul a fost groaznic? Cum ar suna daca ai spune Sunt cam iritat, traficul a fost aglomerat?
Un truc (sau, daca vrei, o mica minciuna) care te poate ajuta sa reduci intensitatea unei astfel de stari este folosirea unor cuvinte de atenuare precum putin, cam, usor, oarecum.
Daca gasesti puterea sa te opresti o secunda din dialogul tau interior furibund si sa-ti spui sunt cam dezamagit in loc de sunt teribil de dezamagit, vei reusi sa vezi lucrurile mai in perspectiva. Daca poti spune sunt usor oripilat sau ma simt un picut jignit este chiar posibil sa te pufneasca rasul si sa realizezi ca ai exagerat putin.
Desigur, asta nu inseamna ca nu este in regula sa te superi cand ai un motiv intemeiat. Eu te indemn doar sati alegi cu grija numarul de neuroni pe care esti dispus sa-i ucizi enervandu-te mai mult decat este cazul.
Cuvintele te pot ajuta! Si, intorcandu-ma la intrebarea de la inceput, am ajuns la concluzia ca uneori (repet, uneori) este preferabil sa-mi spun o minciuna care sa ma ajute sa merg mai departe decat un adevar care sa ma opreasca din drum.
mbuntirea calitii comunicrii la locul de munc

Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne natem. Noi nvm s comunicm. De aceea trebuie s studiem ce nvm ca s putem folosi cunotinele noastre mai eficient. Orice comunicare implic creaie i schimb de nelesuri.
La locul de munc, fenomenul comunicrii trebuie studiat ca relaie interuman, ca o form specific de interaciune. Orice activitate pe care o desfurm presupune schimbul de informaii, adic procese i relaii de comunicare.
Pe de alt parte, comunicarea nseamn i ascultare. Superiorul trebuie s fie dispus s-i asculte pe cei din jurul su. De asemenea, el trebuie s fie capabil s neleag mesajele care i se transmit i s ofere feed -back-uri. Este important pentru un angajat ca n momentul n care primete o sarcin s i se ofere explicaii, iar n momentul n care o ndeplinete, superiorul su trebuie sa aib timpul necesar pentru a discuta pe baza ei.
Pentru o bun comunicare ntr-un colectiv, este foarte important pentru noi s tim s acceptm i conflicte care pot s apar. Dei pare greu de crezut conflictul are i efecte pozitive, cum ar fi creterea motivaiei pentru schimbare, mbuntete identificarea problemelor i a soluiilor, ofer oportunitatea de cunoatere i dezvoltarea de deprinderi, dezvolt creativitatea . n cazul n care conflictul este negat, reprimat, poate s scad implicarea n activitate, diminueaz sentimentul de ncredere n sine i duce la formarea de coaliii. Pentru a evita astfel de situaii, este necesar s ascultm activ, s utilizm ntrebri deschise pentru clarificarea mesajelor.
Consider c o bun comunicare, n orice colectiv, trebuie s fie deschis i onest, fcndu-ne s avem ncredere n noi i s ctigm respectul celor din jur.
Exprimarea emoiilor i gndurilor trebuie s o facem ntr -un mod n care ne satisfacem nevoile i dorinele, fr a le deranja pe cele ale interlocutorului., conversaiile s le meninem i s le ncheiem ntr -un mod plcut. Trebuie s tim s solicitm sau s refuzm cereri, n concordan cu respectarea drepturilor celorlalte persoane i a sarcinilor de serviciu.
Trebuie s nvm s nu rspundem prin agresivitate indiferent de situaie. Agresivitatea este o reacie comportamental prin care l blamezi i l acuzi pe cellalt, ncalci regulile impuse de autoriti, eti insensibil la sentimentele celorlali, rezolvi problemele prin violen, eti sarcastic i utilizezi adesea critica n comunicare. Adeseori, acest tip de comunicare defectuoas este ntlnit la locul de munc, dar singurele consecine pe care le produce sunt cele de inhibare a celor care ascult i vor duce n mo d sigur la conflicte.
Iubirea este un motivator puternic

18/05/2010 Sergiu Tamas Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Optimizare psihologica, Psihologie Iata si continuarea promisa la acest articol.
Indragostindu-ne de idealul nostru, ne atasam chimic de o noua versiune a noastra.
Iti amintesti cum e sa fii indragostit pentru prima data de cineva (sa crezi ca te poti urca pe un zid imens doar ca sa o/il vezi)? Niciun angajament anterior nu e suficient de important sa nu poata fi schimbat pentru a face loc acestei noi iubiri in viata noastra. Asa ar trebui sa fie procesul de repetitie mentala a acestei noi viziuni despre noi insine.
Aristotel spunea ca suntem ceea ce facem in mod repetat. Prin deductie logica atunci, trebuie sa ne indragostim de aceasta noua viziune, sa nu obosim niciodata sa facem asta, sa nu ne plictisim de acest nou concept al propriului nostru sine.
Joe Dispenza (o autoritate in studiul mintii umane, functionarii creierului si chimiei) spune ca suntem o munca in progres. Ar trebui sa simtim mereu ca vrem sa fim cu acest nou concept despre noi insine, sa ne vizitam. Trebuie sa ne atasam de un mod de a gandi care ne inspira in mod repetat, care ne invioreaza si care ne vindeca. In final, a face noi conexiuni sinaptice este un proces creativ si vesel.
Daca vrei sa recreezi permanent aceasta viziune si sa traiesti ca si cum te-ai reindragosti mereu, trebuie sa te schimbi. Iar a te schimba inseamna sa te dezobisnuiesti sa fii tu insuti.
1. Gandeste-te la versiunea ta ideala. Cum ai vrea sa fii? Cum ai vrea sa actionezi? Inchide ochii si lasa prima imagine / primul gand sa-si faca loc in mintea ta. Ramai acolo, la primul raspuns atunci cand ai auzit: Care e versiunea ta ideala / Cum ai vrea sa fii?
2. Incepe prin a-ti lua angajamentul sa gasesti un loc linistit in care sa petreci minimum o ora pe saptamana tinand in minte acea viziune ideala a ta in minte.
3. Stai pe loc si elibereaza-te de viata hiperactiva, supra-stimulata, hiper-stresata si in ultima faza ucigatoare de suflet si distrugatoare de corp pe care ai lasat-o sa ia controlul asupra ta.
4. Fa clara intentia ta catre univers practicand mental (repeta, repeta, repeta si din nou repeta) cum va fi sinele tau nou si imbunatatit.
Cand aduci la realitate acea viziune pe care ai creat-o, ceea ce primesti in schimb va depasi de departe sacrificiile pe care trebuie sa le faci (timpul tau, deciziile tale). Claritatea acelei viziuni si profunzimea angajamentului tau vor da roade in moduri pe care abia ai inceput sa ti le imaginezi. Poti sa treci de la o stare de supravietuire la o stare de creatie doar schimbandu-ti gandirea (repetand mintal acea noua versiune a ta).
Si exact ca atunci cand suntem indragostiti pentru prima data, cand obiectul afectiunii noastre pare sa fie o incarnare ideala a tot ceea ce este pur si adevarat, aceasta este viziunea pe care vrem sa o cream pentru noul nostru sine.
Pana la urma, care ar mai fi ideea daca nu sa cautam perfectiune? Cum sa fim motivati sa petrecem orele necesare sa stam si sa reflectam si sa contemplam la ceva mai putin decat ideal? De ce sa ne propunem un obiectiv care e usor de atins? Oricat ar suna ca un cliseu, cred ca orice merita facut, merita facut bine.
As vrea sa fie clar ca nu vorbim aici de un traditional ego-masaj (a-ti face tie insuti complimente gratuite). Chiar cred ca daca vom petrece timp repetand noul nostru ideal in lobul frontal pentru ca ideea sa devina mai reala pentru noi decat mediul nostru, imaginea aceea trebuie sa fie de departe cea mai evoluata versiune a ceea ce suntem fie ca manifestam un concept mai evoluat de rabdare, sanatate sau gratitudine.
De exemplu, sa ai mai multa energie si sa slabesti 50 de kilograme porneste mai intai in minte. Sa fii mai organizat creaza noi oportunitati. Repetand o noua stare de incredere poate deschide usi in munca noastra si in viata. Daca mintea si corpul sunt aliniate, avem forta universului in spatele nostru. Acesta e nivelul mintii la care intentia si actiunile noastre produc rezultatele dorite, de fiecare data.
Ce e esential in toata povestea asta, e ca atunci cand repetam devenim altcineva pana cand finalizam repetitia, suntem o noua persoana cu noi ganduri.
Mai exista un motiv sa avem tinte inalte: este important sa ne implicam lobul frontal in sarcini noi. Am vorbit destul de mult despre noutate si despre cum anume functioneaza. Prevazandu-ne noul sine, nu ne vom forma doar noi circuite. In schimb, vom pune laolalta o imagine (ideal) tridimensionala, holografica despre noi insine prin repetitie mentala.
Lobul frontal stie sa rezolve puzzle-uri complexe. El prospera facand fata la provocari care ii cer sa combine informatii nou-invatate cu piese din cunostinte anterioare si experiente trecute dintr-o varietate de surse, punandu-le apoi in noi pattern-uri si combinatii. Lobul frontal este atat de abil incat singura limitare in abilitatea lui de a construi aceste modele este propria noastra abilitate de a prevedea idealul despre noi insine.
Sa ducem discutia mai departe. Sa te indragostesti de un concept despre sine pe care nu l-ai experimentat inca inseamna sa nu ai nicio componenta emotionala asociata cu el (nu uita ca toate amintirile au o emotie atasata de ele).
De aceea, singura emotie pe care o putem atasa de aceasta noua viziune despre sine este dragostea pe care o aducem. Lasa-ma sa repet: daca ne iubim conceptul despre noul nostru sine de la inceput, iubirea este singura emotie pe care o putem asocia cu el, deoarece inca avem nevoie sa experimentam acel nou sine. Aceste experiente vor veni si sunt o parte importanta din evolutia creierului nostru pana la cel mai inalt grad posibil. Efectul secundar al acestui proces creativ este bucuria.
Cand invatam sa intram intr-o stare de a fi, mintea si corpul nostru sunt una si tot angrenajul e pus in miscare pentru a face ca schimbarea sa fie o permanenta stare a mintii si a corpului. Aceasta este evolutia.
In final, gandurile noastre sunt create de amintiri. Aceste ganduri sunt legate intre ele pentru a produce atitudinile noastre. Totalitatea atitudinilor noastre creaza credintele noastre. Credintele noastre, sintetizate, ne formeaza perceptiile asupra lumii si determina schimbarile pe care le facem, relatiile pe care le avem, creatiile pe care le manifestam si in ultima instanta viata pe care o traim.
De la a ne dori sa ne schimbam, la a ne schimba dupa dorinta noastra, procesul evolutiei creierului nostru si deci al fiintei noastre este limitat doar de imaginatia noastra.
Buna gospodin
Se gndete cu dou zile nainte sau mcar n ajun (n timpul unui ceas de odihn) la meniul zilei urmtoare i seara dac e posibil pregtete o parte din el.
tie c are nevoie de circa o or pentru pregtirea unui prnz complet ; a ncerca s prepari ceva ntr-un timp mai scurt cel mai adesea nseamn s mergi spre nereuit, spre enervare. A te enerva de fiecare dat cnd prepari un prnz nseamn s pierzi timp, s faci treaba prost, s ai nainte perspectiva unei depresiuni nervoase.
Cnd se ntoarce acas de la job, arunc mai nti o privire prin ntreg apartamentul. Nimic deosebit? Dac e singur, ea se asigur c nu-i lipsete nimic din ceea ce i trebuie ca s gteasc . Abia apoi se dezbrac, cci, pentru o nimic toat, s-ar putea totui s fie nevoit s mai fac un drum.
Intrat n buctrie, nainte de a ncepe s pregteasc mncarea, aeaz pe mas tot ceea ce i este necesar : ingrediente, cartea de bucate, cuite i furculie, un vas n care va strnge resturile.
Se apuc mai nti de mncarea care cere cel mai mult timp de preparare i gtit, ine cont de curatul legumelor: cartofii, mazrea, spanacul care ntotdeauna dureaz mai mult dect i nchipuie.
Nu prevede dou feluri care trebuie puse la cuptor n acelai timp . Un fel va fierbe ct timp se vor cura legumele.
Nu deschide cuptorul ca s vad dac crete sau dac se rumenete . Se pierde timp, se rcete cuptorul, se nate riscul de a strica preparatul. Din practic se tie c e periculos s pleci din buctrie n timp ce fierbe ceva sau se coace un fel de mncare (dac e vorba de 10-15 minute). E preferabil ca gospodina s rmn acolo i s pregteasc gustarea sau desertul.
O mncare frumos prezentat este mai bun. Cea mai banal friptur la grtar devine mai apetisant cu dou-trei frunze de salat, cu trei rondele de lmie, cu dou ramuri de ptrunjel verde puse cruci. Nu trebuie s fii artist ca s reueti i nici nu cere atta timp nct s renuni.
Planteaz pe balcon sau chiar n cas, n ghivece ptrunjel, mrar, luetean, cimbru. Le are astfel ntotdeauna la ndemn i mereu proaspete.
Nu se complace n rol de Cenureas, ea i nva pe cei ai casei ca n timp ce ea pregtete mncarea, ei (soul, fiul sau fiica) s pun masa, s taie pinea, s aduc apa sau vinul .
Spal vasele pe msur ce le murdrete, fiindc o grmad de vase murdare e deprimant, iar pe de alt parte, fiindc tie c, splndu-le imediat, i uureaz munca obositoare de dup prnz i pstreaz n acelai timp buctria mereu curat i plcut.
i n fiecare zi, dup fiecare mas, aranjeaz toate lucrurile la locurile lor.
Pentru mine a gti, reprezint cel mai bun mod de a m relaxa, i ap oi bucuria din ochii celor dragi cnd gust din preparate, este cea mai mare ncntare i mulumire.
Autosugestia: raspunsul pentru o schimbare rapida?

12/05/2010 Andrei Loiso Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica, Psihologie Va reamintesc definitia hipnozei prezentata in articolul precedent: hipnoza este ocolirea factorului critic al mintii constiente si acceptarea gandirii selective acceptate.
Se spune ca hipnoza este autohipnoza iar autohipnoza este autosugestie. Poate fi autosugestia calea catre schimbarea pe care o dorim? Raspunsul este DA!
Dar cum functioneaza autosugestia?

Cu totii am incercat probabil sa ne autosugestionam repetand afirmatii pozitive sau incercand sa gandim pozitiv. Probabil pentru majoritatea metoda autosugestionarii nu a functionat. Si va spun si de ce. Pentru ca ati folosit mintea constienta pentru acele afirmatii, pentru ca factorul critic al mintii constiente a respins
imediat acele afirmatii sau sugestii, pentru ca v-ati straduit prea mult in mod constient. Suna ciudat, dar de multe ori mintea constienta este cea mai mare piedica in calea invatarii si a transformarii.
Una din regulile mintii subconstiente este urmatoarea: Cu cat activitatea constienta este mai mare, cu atat mai mic va fi raspunsul subconstient. Va dau doua exemple in acest caz: cu cat incercam sa adormim, incercand in mod constient sa facem acest lucru, cu atat mai dificil este sa reusim.
Alta comparatie: ganditi-va la modul in care invata un copil sa mearga. Trebuie sa invete sa-si coordoneze sute de muschi doar pentru a face cati pasi. Sau ganditi-va ca invata zeci de cuvinte in fiecare zi timp de cativa ani de zile. Si toate aceste lucruri le invata intr-un mod pasiv.
Informatia ajunge direct in subconstient iar schimbarile sunt imediate si de cele mai multe ori permanente. Factorul critic apare intre 5 si 12 ani, iar pana atunci un copil retine orice informatie la care are acces. El invata fara efort iar acele cunostinte vor fi pastrate permanent in mintea subconstienta.
Revenind la autosugestie
Autosugestia functioneaza cand factorul critic al mintii constiente este eliminat sau depasit. Functioneaza cand efortul constient este minim, cand nu incercam sa realizam schimbarea. Este conceptul de a invata fara a incerca sa inveti.
Autosugestia functioneaza atunci cand CREZI

Crezi ca este posibil sa realizezi ceea ce iti doresti si stii ca poti sa faci ca acel lucru sa se intample.
Este modalitatea de a-ti crea realitatea odata ce accepti sugestiile pe care ti le doresti. Revin la definitia hipnozei: Hipnoza este ocolirea factorului critic al mintii constiente si stabilirea gandirii selective acceptate. Gandirea selectiva acceptata este sugestia pe care dorim sa o realizam, odata ce am ocolit factorul critic al mintii constiente.
Poate suna putin dificil dar voi exemplifica: efectul PLACEBO. Pilula de zahar care face minuni.
Efectul placebo este atat de puternic incat producatorii de medicamente se straduiesc sa demonstreze pentru noile medicamente ca efectul acestora este mai puternic decat Placebo. Cu alte cuvinte vor sa demonstreze ca medicamentul respectiv face intr-adevar ceva.
Placebo nu este altceva decat autosugestie si functioneaza in felul urmator: persoana care primeste pastila de zahar este informata ca are privilegiul de a testa un nou medicament impotriva afectiunii de care sufera.
Acea persoana crede ca efectele medicamentului sunt reale si ca se va insanatosi dupa tratamentul respectiv. Crede cu toata convingerea, fara nicio urma de indoiala, ca pastila respectiva are un efect extraordinar.
In acel moment isi depaseste factorul critic al mintii constiente si instaleaza in mintea subconstienta credinta ca se va insanatosi. Are expectativa mentala a rezultatului pozitiv. Stie ca va obtine acel rezultat.
Nu face efort sa creada, nu se straduieste sa gaseasca explicatii rationale.
In acest mod functioneaza autosugestia. In articolul urmator am sa va prezint cateva aspecte practice de a folosi autosugestia pentru a obtine schimbarile pe care le dorim.
Cum se ctig respectul?

A respecta pe cineva nseamn s -i arei c i respeci sentimentele i nevoile necesare supravieuirii. Iat cum putem arta cuiva respect:
ntrebndu-i cum se simt. Validndu-le sentimetele. Cutnd s le nelegem sentimetele. Lund n considerare sentimentele lor.
Pentru ca acest proces sa funcioneze corespunztor, sunt necesare cteva cerine:
Fiecare persoan trebuie s fie contient de ceea ce simte. Trebuie s fie capabili s exprime ceea ce simt. Trebuie s tie cum s asculte fr s judece. Trebuie s cread c sentimentele lor au valoare. Trebuie s cread c sentimentele lor conteaz.
Dac a respecta pe cineva, nseamn s i respeci sentimentele i nevoile de supravieuire, atunci dac o persoan nu i respect sentimentele, nseamn c nu te respect pe tine. Dac cei aflai n poziii de conducere sau cei care au autoritate, nu i respect sentimentele i nevoile, ei nu i vor ctiga respectul.
Iat cteva moduri de exprimare prin care poi arta respect:
ntrebndu-i pe ceilali cum v-ai simi dac? nainte de a lua o decizie care i poate afecta;
Fcnd schimbri voluntare i compromisuri n concordan cu sentimentele, dorinele i nevoile lor; ncercnd s nu-i ntrerupem atunci cnd vorbesc; Solicitnd i permind feeback-ul. ncercnd s le nelegi prerile, nevoile; Dndu-le posibilitatea de a-i rezolva singuri problemele, nesubestimndu-le capacitatea de a gsi soluii.
Evit s spui ce s fac.
Evit s spui ce au nevoie.
Evit s dai sfaturi dac nu i sunt solicitate.
Cel mai eficient mod de a afla dac eforturile tale de a arta respect funcioneaz este de a ntreba direct: Pe o scar de la 0 la 10, ct de mult simi c te respect? Dac ai creat o ambian de ncredere, vei primi cu siguran un rspuns sincer. Dac vei primi o not sub 10, atunci poi ntreba Ce a putea face ca s simi c te respect? Atunci vei primi informaiile necesare pentru a -i mbunti nota. Rspunsurile pe care le vei primi, voi fi foarte interesante i te vor surprinde.
Cel mai bun lucru pe care l poi da dumanului este iertarea; unui adversar, tolerana ; unui prieten, inima; copilului, un bun exemplu; unui tat, respectul; mamei tale, o conduit de care s fie mndr, ie i datorezi respectul; tuturor oamenilor, generozitatea. Benjamin Franklin
Manipulare Legea simpatiei

Cteodat, cnd vorbim despre mecanismele manipulrii, am impresia c exagerez ncercnd s explic nite lucruri foarte evidente, pentru care nu ar fi nevoie, de fapt, de nicio explicaie. Legile pe care le -am analizat n articolele anterioare, cnd sunt folosite n scop de manipulare, mi se par aa de uor de descoperit nct nu -mi vine s cred c mai pot avea vreun efect.
Dar cnd vd cum oamenii cad zi de zi n aceleai capcane, i cum manipulatorii se mbogesc pe pielea victimelor lor fr nicio ruine i, mai ales, fr s fac niciun efort de a gsi o metod nou, original, atunci m gndesc c ceea ce scriu nu este complet inutil. De fapt, aa cum am mai spus, nu abilitatea manipulatorului joac rolul principal, ci naivitatea incredibil a victimelor lor.
Am fcut aceast introducere pentru c vreau s v vorbesc despre cea mai banal i mai evident lege a manipulrii, anume Legea simpatiei.
Legea numrul 6: Legea simpatiei
Legea aceasta spune c vom accepta mult mai uor o cerere dac ea este fcut de un prieten sau de o persoan pe care o cunoatem i o stimm. n schimb, cnd cererea vine din partea unui necunoscut, disponibilitatea noastr o sa fie n funcie de ct de simpatic i placut ni se pare persoana respectiv. n loc s pierdem timpul cu exemple, care n cazul acesta sunt banale (bineneles c preferm s cumprm ceva de la un vnztor care ni se pare simpatic, dect de la cineva care nu ne place deloc), mai bine s ncercm s aflm ce factori ne determin s simpatizm o persoan mai mult dect pe alta. i, desigur, cum sunt folosii aceti factori de ctre profesionitii manipulrii, pentru a obine de la noi ceea ce doresc.
1. Aspectul fizic
Faptul c persoanele cu un aspect plcut au mai multe avantaje n majoritatea situaiilor vieii sociale este de necontestat. Explicaia? Cercetrile au demonstrat c persoanele frumoase, indiferent c este vorba de brbai sau de femei, ni se par mai talentate, mai inteligente, mai pregtite i chiar mai cinstite i mai de ncredere. Prin ur mare, lor le este mai uor s-i gseasc o slujb, s obin salarii mai bune i pedepse mai blnde, dac sunt gsite vinovate de ceva.
Agenii comerciali cu aspect plcut ncheie sistematic mai multe afaceri dect colegii lor cu un aspect comun; la fel, politicienii care arat bine au anse mai mari de a ctiga alegerile, fr nicio legtur cu adevratele lor capaciti. Acest mecanism acioneaza la nivelul subcontientului i, drept urmare, nu vom analiza ct de mult suntem influentai de astfel de lucruri. S nu ne mire, deci, ca toi cei care au fcut din manipulare o meserie, vor fi persoane drgue, puse ntotdeauna la patru ace.
2. Asemnarea
Avem tendina de a accepta mai uor cererile persoanelor cu care ne asemnm. O s -i ascultm cu mai mare plcere pe cei care sunt din acelai partid sau echip, ori au aceeai religie sau meserie cu noi. La fel, asemnrile de preri, trsturi de caracter, stil de via, fel de a se mbrca, acelai loc de origine, zodia comun, sunt elemente care, dei ne par mici i nesemnificative, ne determin s-l considerm pe un interlocutor mai simpatic i mai de ncredere. Iar un manipulator poate gsi foarte uor puncte de contact, adevrate sau presupuse, pentru a se arta ct mai asemntor cu noi.
3. Complimentele
Descoperim aici nite dimensiuni absurde ale credulitii omeneti: dorim cu atta disperare s plcem celorlali (i suntem chiar stresai de acest lucru), nct suntem tentai s credem, fr s stm pe gnduri, toate laudele, indiferent de cine ni le face, chiar i atunci cnd sunt false, fcute cu scopul de a se obine ceva de la noi. Facei cteva experimente n acest sens; rezultatele sunt uluitoare! Dac, n plus, laudele intesc un aspect la care noi inem n mod special, acesta poate fi un dispozi tiv diabolic (pe ct de banal) de a crea simpatie i disponibilitate. Un manipulator expert este n stare s descopere aceste zone sensibile cu numai dou -trei ntrebri bine puse i apoi s le foloseasc din plin n avantajul lui.
4. Cooperarea
Apreciem mai mult pe cineva i suntem mai dispui s -l ascultm dac avem convingerea c muncete mpreun cu noi pentru un obiectiv comun. Profesionitii manipulrii tiu perfect acest lucru i vor ncerca s sublinieze orice element de interes comun (dac nu exist un astfel de element, l vor inventa pur i simplu), pentru a demonstra c scopul urmrit este acelai, iar avantajul -reciproc. Atrag atenia asupra abilitii oamenilor politici de a proceda aa atunci cnd trebuie s cear sacrificii poporului.
5. Asocierea de idei
Dac cineva ne d o veste proast, suntem tentai s -l privim cu antipatie, dei nu are nicio vin; e suficient simpla asociere de idei pe care o facem (datorit unei serii de mecanisme pe care nu avem spaiu s le analizm, creierul pune automat n legtur dou lucruri sau stri de care ia cunotin n acelai timp, chiar dac nu este nicio relaie logic ntre ele). Din acest motiv, fiecare ncearc din instinct s se asocieze cu lucruri pozitive i s se in departe de cele negative. Gndii-v la comportamentele diferite ale microbitilor cnd echipa lor ctig, respectiv pierde.
Adevraii maetri n domeniu sunt ns creatorii de reclame, care sunt n stare s fac asocieri pozitive cu, practic, orice; uitai-v la multitudinea de obiecte de consum care, n reclame, apar alturi de o fat frumoas i aproape dezbrcat i o sa nelegei perfect ce vreau s spun.
O cercetare a demonstrat c nite subieci, toi brbai, apreciau c un automobil este mai performant, mai rapid i mai artos dac alturi de el aprea i o fat seductoare. Dar niciunul nu a contientizat faptul c prezena ei i -a influenat prerea. Aa c, ntr-o relaie personal cu voi, manipulatorul va face tot posibilul ca n mintea voastr el s fie asociat cu o imagine pozitiv.
Cum s ne aprm
Desigur, nu avem cum s tim dac cineva ni se pare simpatic pentru c ntr -adevr este simpatic sau pentru c a nvat foarte bine cum s procedeze pentru a prea astfel. Avem toi (sper!) muli prieteni care ne sunt simpatici i crora, la rndul nostru, le suntem simpatici, dar asta nu nseamn c tot timpul ncercm s ne manipulm unii pe alii (sau chiar asta nseamn? ntrebarea este interesant). Spre deosebire de celelalte mecanisme pe care le -am analizat pn acum, aici aprarea este mai simpla (cel puin teoretic), dac acordm ceva mai mult atenie relaiilor noastre cu ceilali. Trebuie s ne concentrm asupra fondului problemei despre care este vorba, tergnd din mintea noastr, pe ct posibil, asocierile artificiale. Concret, dac vrei s cumprai un calculator, un automobil sau un aspirator, s v fie clar c asta vrei s facei s cumprai un calculator, un automobil sau un aspirator; pe fata care i face reclama, nu v-o d nimeni, din pcate. Prin prisma celor scrise pn acum, un vnztor profesionist tie c trebuie s se vnd pe sine nsui nainte de a vinde produsul, aa c va folosi toate metodele de care am vorbit: va fi mbrcat elegant i curat, v va face complimente despre cravata pe care o purtai, va avea grij s descoperii c suntei amndoi pasionai de box i, n plus, v va ajuta s obinei o reducere din partea patronului. Asta este valabil n orice negociere: dac reusii s delimitai, mental, obiectul negocierii de persoana cu care discutai, vei avea rezultatele cele mai bune. Apropo de asocieri de idei i publicitate
Ar fi interesant s discutam despre aprarea mpotriva reclamelor proaste, dar m -a simi ca Don Quijote n lupta cu morile de vnt. Obrznicia reclamelor pare s nu aib limite i grav este c nimeni nu are chef s i se opun.
Dau dou exemple:
1) ntr-o revist medical australian era o reclam la un crucior pentru handicapai. n crucior, bineneles, sttea o fat n bikini, iar o alt fat, tot n bikini, dar cu un halat alb descheiat, l impingea. No comment!
2) n Italia, un pliant al unei firme particulare de incinerri prezint o familie foarte zmbitoare, cu o feti drgla care inea n mn un borcan i spunea: Aici este bunicul meu iubit. nc un No comment.
Ce s mai spun? V dau acelai sfat pe care vi l -am dat i pn acum, la sfritul fiecrui articol: dac avei minte, folosii-o!
Manipulare Legea reciprocitatii

Legea reciprocitatii Ideea de a fi programat pentru a da anumite raspunsuri si a avea anumite comportamente automate deranjeaza pe foarte multi. Dar, ne place sau nu, comportamentul stereotip si automat se intalneste in cea mai mare parte a actiunilor umane. In ciuda faptului ca ni se pare normal sa vorbim despre constiinta, morala, valori, acestea nu reprezinta altceva decat programe pe care parintii, profesorii ni le -au impus din copilarie. Iar aceste valori ni se par foarte personale, lucru care demonstreaza doar cat de eficienta a fost programarea. Dar asta nu este deloc ceva negativ: programarea este cea care a facut posibila integrarea noastra in societate si ne-a permis sa infruntam cu succes o serie de situatii de viata. Cat despre raspunsurile automate, ele reprezinta deseori modalitatea cea mai eficienta de a actiona pe care o avem la dispozitie: in lipsa acestora am ramane practic blocati, fiind obligati sa ne gandim, sa evaluam si sa controlam tot timpul, lasand sa treaca momentul potrivit pentru actiune (este ceea ce ni se intampla cand ne confruntam cu o situatie complet noua si necunoscuta). Important este sa avem clar in minte ca aceste programe (de obicei pozitive si utile) pot fi actionate de catre cineva care le cunoaste, pentru a ne manipula dupa bunul lui plac, la momentul potrivit. Lucru perfect ilustrat de legea pe care o reprezint in continuare, a obligatiei si a revansarii (sau a reciprocitatii).
Legea reciprocitatii De multe ori, vorbind despre comunicare, am insistat asupra conceptului d e schimb; este un mecanism care patrunde in fiecare domeniu al activitatii sociale si care, in decursul istoriei, a permis formarea structurilor civilizatiei. Schimbul se bazeaza pe Legea Reciprocitatii, care suna astfel: daca cineva ne da ceva ce ni se pare valoros, simtim dorinta sa dam ceva in schimb. Asta nu inseamna ca intoarcem imediat gestul sau cadoul respectiv, ci inseamna ca ne simtim OBLIGATI sa ne revansam (semnificativ este faptul ca in multe limbi cuvantul obligat este echivalentul lui multumesc).
Legea aceasta este cea care permite fiecaruia dintre noi sa-si alcatuiasca un fel de banca a favorurilor, stiind ca ce a dat nu este pierdut, pentru ca o sa-i vina intr-un fel sau altul inapoi. Mecanismul ni se pare atat de firesc si necesar totodata, incat nu ne-am oprit niciodata sa reflectam asupra masurii in care ne implica si ne conditioneaza ; dar fiecare dintre noi pastreaza o evidenta contabila extraordinar de precisa despre ce a dat si a primit in relatia cu ceilalti si face tot posibilul pentru a pastra echilibrul.
Legea Reciprocitatii merge foarte bine si, fara indoiala, intreaga societate are un beneficiu extraordinar din faptul ca membrii ei respecta aceasta lege. Nu ne mira deci ca cineva care nu restituie o favoare sau o restituie gresit (favoarea oferita in schimb este mai mica sau vine prea tarziu) este exclus din mecanism si capata o serie de etichete negative: profitor, ingrat, nerecunoscator. Problema este ca, din teama de a capata o astfel de eticheta,
exageram adesea (inconstient) in cealalta directie si devenim o prada usoara pentru cineva care vrea sa profite de noi. Intr-adevar, Legea Reciprocitatii poate fi folosita abil pentru a ne face sa ne simtim datori si sa consimtim la cereri pe care, in mod normal, le-am fi refuzat. Interesant este ca obligatia de a ne revansa exista si atunci cand cadoul sau favoarea nu au fost deloc solicitate, lucru care permite manipulatorului sa aleaga cadoul initial si felul in care noi sa ne platim datoria.Mai mult, ne este extraordinar de greu sa ne opunem unei astfel de actiuni, chiar si atunci cand intentia de manipulare este evidenta.
Cum opereaza LEGEA RECIPROCITATII? Iata cateva exemple:
De sarbatori, cate cadouri ati facut din placere si cate pentru ca trebuia? Si nu s-a intamplat cumva, dandu-va seama ca darul pe care vi l-a facut cineva este mult mai scump decat al vostru, sa va simtiti obligati sa cumparati ceva suplimentar, pentru a anula diferenta?
Este destul de usor sa-l refuzam pe cersetorul care ne cere bani de pomana, fara sa ne dea nimic in schimb; dar este mult mai greu sa procedam la fel cu cel care ne curata parbrizul masinii la semafor. Sau, daca cineva va invita la cina sau va aduce un cadou si apoi va cere un serviciu, cat de mult creste probabilitatea de a accepta, fata de cazul in care cererea v-ar fi fost facuta direct?
Multe firme ofera gratuit esantioane din produsul pe care-l vand. Explicatia oficiala este ca i se da astfel publicului posibilitatea de a proba si de a se familiariza cu produsul. In realitate, esantionul gratuit constituie un cadou si se apeleaza astfel la LEGEA RECIPROCITATII: probabilitatea ca beneficiarul cadoului sa cumpere produsul creste enorm.
Tehnica retragere dupa refuz
Acum as vrea sa vorbesc despre un caz particular al LEGII RECIPROCITATII, anume despre concesiile reciproce din timpul unei negocieri (negociere este inteleasa la modul general, de la o discutie intre tata si fiu, pana la tratativele internationale): daca eu dupa ce initial am cerut o favoare foarte mare, imi scad pretentiile, acestea imi vor fi indeplinite mult mai usor decat daca ele ar fi constituit obiectivul cererii initiale. Cand este folosita bine, aceasta tehnica (numita retragere dupa refuz) poate fi extraordinar de eficienta, datorita faptului ca la forta LEGII RECIPROCITATII se adauga cea a LEGII CONTRASTULUI, despre care am vorbit in articolul Manipulati si evitati sa fiti manipulati.
Apropo de vanzatori, adevaratii profesonisti folosesc LEGEA RECIPROCITATII chiar si atunci cand nu reusesc sa va vanda ceva. Ei nu va lasa sa plecati pur si simplu, ci va cer nume de prieteni sau de rude care ar putea fi interesate de produsele lor. Este de necrezut cum multi dintre noi, care nu ar da in conditii normale unui vanzator numele unui prieten, sunt mult mai dispusi s-o faca dupa ce au refuzat sa cumpere produsul care le-a fost prezentat.
Manipulare Legea coerenei

Legea numrul 3: Legea Coerenei spune c atunci cnd cineva ia o poziie, verbal sau n scris, n legtura cu ceva, o s tind apoi s apere acea poziie i se va comporta n consecin, indiferent dac pozita lui are sens i, deseori, n ciuda evidenei contrariului. Nevoia de coeren ne mpinge s aducem pe aceeai lungime de und, credinele sau comportamentele noastre cu ceea ce am zis sau am fcut. Aa c dac reuesc s v determin s v luai un angajament ct de mic, de fapt am pregtit terenul pentru a v face s acionai conform cu spusele voastre. Primul tip de coeren este cea public. Un exemplu banal: de cte ori ntr -o discuie ne-am aprat punctul de vedere, chiar dac argumentele interlocutorului erau superioare, doar pentru a pstra coerena cu ceea ce am declarat la nceput? De cte ori facem ceva care nu ne place sau nu ne convine, pur i simplu pentru c aa am promis? Mecanismul fiind aa de puternic, nu este de mirare c profesionitii manipulrii profit ct pot de el.
Un vnztor care i cunoate meseria, nainte de a cere ceea ce vrea s obin de la voi, o s v pun n situaia de a face nite afirmaii pe baza crora o s-i fie foarte uor apoi s v mping n direcia dorit tehnica celor patru ziduri
Vnztorul: Credei c pregtirea colar este important pentru copiii dvs.?
Victima: Da.
Vnztorul: V gndii c cine i face temele bine acas, va obine rezultate mai bune la coal?
Victima: Desigur.
Vnztorul: Nu-i aa c dac ai nite materiale de consultaie bune, poi s -i faci temele mult mai bine?
Victima: Firete.
Vnztorul: Perfect. Iat c tocmai ne-au sosit cteva cri de studiu individual care par s fie fcute pentru copiii dvs. Cte dorii?
Victima: aaa iii aaa
Desigur, ntotdeauna este posibil s refuzai cumprarea, dar ntr -un astfel de caz este mult mai greu dect dac vnztorul ar fi prezentat direct oferta lui.
COERENA INTERN I IMAGINEA DE SINE
De ce Legea Coerenei este aa de puternic? Pentru c, dac mi retrag afirmaia fcut nainte s acionez n contradicie cu ceea ce am spus, mi pot pierde reputaia de om serios i ncrederea celorlali. Sunt ns persoane pentru care aceste lucruri nu sunt chiar aa de importante (cu toii cunoatem persoane care obinuiesc s spun ceva i s fac altceva). Dar chiar i pentru acestea exist o coerena care trebuie respectat, mult mai puternic: cea interioar.
Coerena interioar se refer la faptul c eu nu pot aciona mpotriva imaginii pe care o am despre mine. Dac se ntmpl aa ceva, se produce o stare de disconfort psihic (numit disonan cognitiv), care trebuie rezolvat ct mai repede. Aa c dac eu reuesc s m folosesc de imaginea pe care o avei despre voi, pot s obin practic orice de la voi.
Exemplu:
Manipulatorul: V considerai un bun cretin?
Victima: Da
Manipulatorul: Caritatea i compasiunea sunt cele mai importante caliti ale unui bun cretin, nu -i aa?
Victima: Desigur.
Manipulatorul: Foarte bine. tii, fundaia noastr tocmai adun fonduri pentru mbuntirea situaiei veverielor orfane din Birmania i chiar ne gndeam c
Chiar dac situaia pare similar cu cea de dinainte, cu crile, de fapt ea este mult mai ncurcat: acum nu mai este problema s v justificai fa de vnztor (manipulator), ci fa de propria voastr contiin. Daca nu vei da bani pentru veveriele din Birmania, v trebuie un motiv foarte convingtor, pentru voi niv; n caz contrar nu avei alt soluie dect a admite c nu suntei buni cretini. Se poate s admitei aa ceva, dar este mult mai uor s dai bani, iar manipulatorul tie perfect lucrul acesta Atenie! n timp ce exemplul pe care vi l -am dat, intenia de manipulare este evident i putei s v aprai, un adevrat profesionist o s acioneze mult mai subtil, anume n dou etape. Ca s fiu mai bine neles, voi da un exemplu: s zicem c administratorul blocului n care locuii vine la voi i v roag s semnai o scrisoare prin care i se cere primarului s ia msuri pentru astuparea unei gropi urte care stric imaginea cartierului. Scrisoarea este semnat de toi vecinii votri. Bineneles c semnai i voi i, automat, cptai convingerea c suntei un bun cetean, preocupat de soarta mediului nconjurtor. Peste o sptmn, acelai administrator v viziteaz iar s v invite la curatul zpezii de pe aleea din faa blocului. Posibilitile de a scpa ntr-un asemenea caz sunt foarte mici, ca s nu spun c nu exist deloc.
Cunoscnd Legea Coerenei, devine foarte clar de ce comercianii organizeaz concursuri la care, pentru a ctiga, trebuie s facei o compunere n care s descriei calitile unui anumit produs. Ca s putei scrie ceva decent,
evident, v vei angaja s gsii calitile pozitive ale produsului respectiv. Pe urm, procednd coerent, o s v supunei influenei a ceea ce ai scris i o s devenii un fidel cumprtor (chiar dac nu ai ctigat concursul).
Alt tactic foarte folosit este cea n care suntei pus deliberat ntr -o stare de disonan, soluia fiind s cumprai sau s facei ce vrea manipulatorul.
Exemplu:
Manipulatorul: Nu-i aa c statul nu este n stare s asigure pensii decente pentru btrni?
Victima: Da, aa este. (Stare de disonan-ce pot s fac?).
Manipulatorul: Avem un program de asigurare care v garanteaz o btrnee de aur.
Despre ntrebrile manipulatorului: Cred c nu mai este nevoie s v spun c dialogurile pe care vi le -am prezentat sunt deliberat stilizate, pentru a lmuri ct mai bine conceptul; n realitate, totul este mult mai nuanat i mai greu de descoperit. Niciun manipulator nu o s v pun ntrebri la care s putei rspunde simplu, cu da sau nu (aa-numitele ntrebri nchise), ci o s v pun n situaia de a spune mai multe, pentru a -i fi mai uor s v ncurce.
n exemplul cu tehnica celor patru ziduri, ntrebrile ar putea fi n genul urmtor:
De ce credei c o bun pregtire colar este indispensabil pentru viitorul profesional al copiilor dvs.? Cum funcioneaz legtura dintre o bun realizare a temelor pentru acas i rezultatele bune de la coal? Ct de mult poate influena executarea corect a temelor faptul c ai la dispoziie instrumentele potrivite?
i, eventual, vnztorul v va cere s i dai i nite exemple concrete, obligndu -v pe voi s gasii argumente n favoarea lui. V las s v evaluai singuri eficacitatea acestei tehnici. ntrebrile stau la baza aciunii de convingere i este un spectacol cu totul penibil s vezi vnztori incompeteni fcndu -le capu mare clienilor cu tot felul de descrieri ale produselor, cnd ar putea obine rezultate maxime cu nite ntrebri bine puse.
Manipulati si evitati sa fiti manipulati!

Cunoasterea este manipularea intelectuala a observatiilor verificate atent, spunea Sigmund Freud . Exista cateva legi pe care daca le respectam, vom reusi sa ii manipulam pe cei din jur fara ca macar sa isi dea seama, si vom invata cum sa nu ne lasam manipulati:
1. 2. 3. 4. 5.
Legea constrastului Legea reciprocitatii Legea coerentei Legea autoritate Legea simpatiei
Sa le luam pe rand:
1.
Legea contrastului - Cum sa ne comportam pentru a obtine de la altii ceea ce dorim? Cum sa procedam ca sa nu cadem, la randul nostru, in plasa altora? Iti ofer cateva sfaturi legat de tehnicile de manipulare.
Iata o povestioara cu talc: Un tanar novice si un calugar se plimbau prin gradina manastirii, citind si comentand impreuna diferite pasaje din Biblie. La un moment dat, au simtit nevoia unei tigari, dar, nestiind daca incalca vreo regula fumand in timpul studiului, s-au hotarat sa ceara, dupa masa, permisiunea parintelui staret. Cand s-au intalnit a doua zi, calugarul fuma linistit, spre nedumerirea novicelui:
Frate, mie staretul mi-a interzis sa fumez, tie cum de ti-a permis?
Nu stiu Tu ce i-ai spus?
I-am cerut sa-mi dea voie sa fumez in timp ce citesc Biblia.
Vezi, aici ai gresit. Eu i-am cerut sa-mi dea voie sa citesc Biblia in timp ce fumez.
De ce o cerere formulata intr-un anumit mod este respinsa pe cand aceeasi cerere, formulata intr-o alta maniera este aprobata? Ce determina o persoana sa accepte dorintele noastre? Si ce ne impinge pe noi sa acceptam dorintele altora, deseori fara nicio placere si impotriva interesului nostru, pierzand adesea timp si bani?
Exista, bineinteles, tehnici strict manipulatoare, cum ar fi programarea neurolingvistica si hipnoza, care permit ocolirea comportamentului rational al interlocutorului, pentru a accede direct la comportamentul inconstient al acestuia.
Fara a merge insa chiar atat de departe, putem sa observam in fiecare actiune a noastra dorinta de a-i influenta pe ceilalti, utilizand instinctiv tehnici mai mult sau mai putin corecte. Este suficient sa privim in jur: de la copilul care plange ca sa obtina o jucarie, pana la spalatorul de parbrize din intersectie, care intai stropeste parbrizul si apoi il intreaba din ochi pe sofer daca este de acord, toti duc o lupta permanenta pentru a obtine ceva de la altcineva. Este natural, si noi procedam la fel. Sa pornim de la o premisa: lumea contemporana este atat de complexa, incat, pentru a ne descurca in sarcinile noastre cotidiene, ne-am dezvoltat inca din copilarie o serie de programe de comportament in baza carora reactionam automat la situatiile intalnite, fara a ne face un calcul global.
De exemplu, daca cineva ne face un cadou, suntem programati sa ne simtim datori si s a cautam sa ne revansam cat mai curand. La fel, avem programe care ne obliga sa ne conformam asteptarilor comunitatii in care traim, sa ne
tinem de cuvant, sa ne supunem autoritatii. Aceste programe functioneaza, de obicei, bine si au utilitatea lor sociala: cine nu-si respecta obligatiile nu este o persoana pe care se poate conta, si cine nu restituie favorurile este rapid catalogat ca ingrat. Justificari similare sunt valabile si pentru alte mecanisme. Fiecare tehnica este cu atat mai eficienta cu cat ne dam seama mai putin ca ea este aplicata.
Legea contrastului spune ca doua lucruri diferite par si mai diferite atunci cand sunt puse alaturi sau, alt sens, un lucru poate capata dimensiuni diferite in functie de contextul in care este plasat. Frumusetea acestei legi consta in faptul ca ea functioneaza nu numai perfect, ci si insesizabil. Cine o foloseste poate profita din plin de noi fara a avea niciun moment aerul ca o face. Nu credeti? Iata un exemplu pentru a putea intelege mai usor: Patronul unei agentii imobiliare afirma Pastrez mereu in oferta 2 -3 apartamente oribile la preturi umflate, in oricare zona a orasului, si pe acestea le prezint clientilor la prima lor vizita. Dupa ce vad aceste porcarii, casa pe care intr-adevar vreau sa le-o prezint li se pare minunata!
Daca vreti sa faceti practica vis-a-vis de aplicabilitatea Legii Contrastului, observati de cate ori judecata voastra despre ceva este conditionata de context si incepeti sa va intrebati daca acest context este intr-adevar intamplator. Este posibil sa aveti mai mult decat o surpriza.
2 metode de a realiza schimbarile pozitive pe care le dorim

07/05/2010 Andrei Loiso Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica, Psihologie V-am promis in articolul precedent mai multe detalii despre cele doua modalitati de a realiza schimbari fundamentale la nivelul mintii subconstiente.
Prima este conditionarea clasica pavloviana. Ce inseamna aceasta: inseamna ca atunci cand cuplam un stimul cu o actiune si repetam aceasta combinatie de mai multe ori, vom ajunge la un moment dat ca acel stimul sa devina un declansator pentru actiunea respectiva. De exemplu cafeaua poate, pentru anumite persoane sa fie un declansator pentru aprinderea unei tigari. Prin conditionare, de fiecare data cand persoana respectiva se afla in fata unei cesti cu cafea, isi aprinde tigara in mod automat. De cele mai multe ori nici nu constientizeaza acest lucru.
Cum putem folosi conditionarea pentru a aduce schimbari pozitive in viata noastra? Raspunsul este urmatorul: crearea ritualurilor pozitive.
Eu am urmatorul ritual: dimineata, dupa ce ma trezesc, ma asez la masa si ma apuc de citit. Ce citesc: imi citesc obiectivele pe care vreau sa le realizez. In fiecare dimineata, in fiecare zi fara exceptie. Pentru mine trezitul = citirea obiectivelor. Dupa cateva saptamani automatismul se instaureaza si nu trebuie sa mai fac niciun efort: se intampla in fiecare zi.
Puterea ritualului pozitiv este extraordinara: conditionand de exemplu trezitul de dimineata cu o actiune pozitiva (miscare fizica, trecerea in revista obiectivelor sau a sarcinilor zilnice, scrierea unui articol etc), putem declansa automat acel lucru, putem sa-l ancoram in subconstient.
Cat dureaza pana reusim acest lucru? Jim Loehr si Tony Schwartz (The Power of Full Engagement) sunt de parere ca avem nevoie de cel putin 30 de zile pentru a instala un obicei. Si este recomandat sa ne concentram asupra unui singur obicei pe care trebuie sa-l intregram intr-un ritual zilnic.
Exemplele pe care autorii le analizeaza sunt Ivan Lendl si Tiger Woods care au folosit (sau folosesc in continuare) ritualuri pentru a-si conditiona abilitatile si de a-si atinge obiectivele.
Ritualurile sunt modalitati extraordinare de a transforma obiectivele si prioritatile noastre in actiuni pe care sa le realizam indiferent de conditii. Aceasta reprezinta conditionarea succesului.
Lipsa unui ritual este motivul pentru care nu obtinem schimbarile dorite. Desi mergem la cursuri de dezvoltare personala de exemplu, dupa cateva zile sau saptamani de la terminarea cursului revenim la vechile noastre obiceiuri, la rutinele familiare, fara a implementa noile cunostinte primite. Suntem atrasi de campul gravitational al vechilor noastre obiceiuri. Insa odata ce am depasit acest acest moment, schimbarea intra pe pilot automat si vom realiza lucrurile pe care le dorim atat de usor.
Conditionarea este o metoda intuitiva de a obtine schimbarea. Metoda contra-intuitiva de a realiza aceeasi schimbari se numeste hipnoza. Daca prima metoda este relativ greoaie si necesita mai mult timp si efort pentru a obtine rezultate, hipnoza este modul rapid de a lucra direct cu elementele mintii subconstiente.
Ce este hipnoza?
Hipnoza este ocolirea factorului critic al mintii constiente si acceptarea gandirii selective acceptate.
Factorul critic este elementul care ne impiedica de cele mai multe ori sa ne schimbam. Este campul gravitational care necesita atat de mult efort pentru a-l depasi.
Avem asadar cele 2 metode de a obtine transformarea: prima metoda presupune depasirea (demolarea) obstacolelor pentru a ne atinge obiectivele. Cea de-a doua elimina din start obstacolele si ne da posibilitatea da a sprinta spre finish. Cum putem folosi cea de-a doua metoda? Veti afla in articolul viitor.
Esti recunoscator pentru ceea ce ai?

Persoanele care sunt recunoscatoare si apreciaza ceea ce au, nu inseamna neaparat ca au mai mult decat ceea ce au altii, ei doar recunosc frumusetea vietii. Un studiu a aratat ca cei care isi numara lucrurile bune pe care le au, sunt mult mai sanatosi si mult mai fericiti, fata de cei care nu o fac. Daca vreodata ajungi sa te gandesti ca nimic din ceea ce ai nu te multumeste, incearca sa practici o atitudine mai recunoscatoare. In final, ti-ai putea da seama, totusi, cat de multe ai in viata ta.
Pasi ce merita urmati pentru a deveni recunoscator:
1.
Relaxeaza-te. Este greu sa devii recunoscator daca esti nervos, frustrat sau nerabdator. Daca acestea sunt probleme cu care te confrunti in viata ta, este important sa incerci sa le rezolvi, deoarece ele reprezinta bariere formidabile ce te impiedica sa ajungi la recunostinta.
2.
Traieste in prezent. Daca esti prea preocupat sa te gandesti la trecut sau la viitor, nu vei fi capabil sa observi toate lucrurile minunate care se intampla chiar acum. In plus, gandindu-te la trecut si la viitor, deschide usa spre comparatie, singura posibilitate de a putea percepe daca un lucru este suficient de bun.
3.
Incepe cu placerile tale. Cele mai importante placeri din viata sunt de obicei accesibile tuturor, tot timpul, dar ne aluneca printre degete deoarece ne obisnuim cu ele. Invata sa observi lucrurile marunte si sa le apreciezi.
Uita-te imprejurul tau. Observa formele, culorile si detaliile. Observa lucrurile pe care le iei de obicei de bune, cum ar fi, lumina ce se reflecta in parul unei persoane. Gandeste-te la toate lucrurile pe care le-ai fi ratat, daca ai fi fost orb.
Miroase trandafirii. Si mancarea. Si aerul. Recunoaste aromele care te fac sa te simti bine, mirosul aerului dupa ploaie, o cana de cafea proaspata.
Savureaza-ti mancarea. Mananca incet. Identifica aromele. Apreciaza cum aromele se imbina. Ia notite de la degustatorii de vin, ei stiu cum sa aprecieze finetea buchetului.
Asculta mai mult decat doar muzica. Asculta cand e liniste, si ai sa vezi ca nu e liniste deplina. Vei putea auzi vantul, freamatul frunzelor, rasul copiilor.
4. Apreciaza orice sunet sau lumina din viata ta. Lucruri ca si rasul, afectiunea si veselia sunt trecatoare. Intr-o relatie in care aceste lucruri nu mai apar spontan, este foarte greu sa le readuci. Probabil stii asta din experienta ta. Asa ca trateaza aceste momente cu grija. Nu fii acea persoana care ia viata prea in serios, care nu are timp sa se distreze, sau care nu are niciun sens al umorului.
5. Ia-ti o vacanta. Exista o samanta de adevar in zicala Ochii care se vad mai rar, se iubesc mai mult. Ideal ar fi sa nu trebuiasca sa stai departe de cineva ca sa il poti aprecia.
6. Tine un jurnal. Incearca sa scrii in fiecare zi in jurnal, 5 lucruri noi pentru care esti recunoscator.
Recunostinta este calea directa spre Dumnezeu si ingeri. Daca avem rabdare, oricat de maniosi si suparati ne simtim, putem gasi ceva pentru care sa fim recunoscatori. Cu cat mai mult cautam recunostinta, cu atat ingerii ne vor da mai multe motive sa fim recunoscatori si fericiti in viata. Terry Lynn Taylor
De ce nu functioneaza Legea Atractiei

26/04/2010 Iulia Bertea Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Legea atractiei, Motivare
Atrag sau nu atrag? Aceasta-i intrebarea!

Am un ghimpe impotriva secretului. Stiti voi, ACEL secret din film (The Secret) si toata industria dezvoltata in jurul sau, unde niste oameni de succes, bogati, fericiti si plesnind de sanatate incearca sa ne spuna ca putem obtine tot ce dorim doar prin puterea gandului, credinta, vizualizare si un comportament de tip fake it till you make it.
Sa nu ma intelegeti gresit eu sunt un junkie motivational, citesc de ani de zile tot ce-mi cade in mana pe acest subiect si am experimentat de multe ori pe pielea mea efectele gandirii pozitive si ale Legii Atractiei. Ce vreau sa spun, insa, e ca autorii lui The Secret au omis, nu stiu daca deliberat sau nu, cateva aspecte esentiale care fac ca Legea Atractiei sa nu functioneze pentru majoritatea oamenilor.
Mai precis, The Secret prezinta o formula a succesului care s-ar putea sintetiza in trei pasi: cere crede primeste. E simplu, zic autorii: trebuie sa specifici foarte clar si detaliat ceea ce doresti, sa crezi pana in maduva oaselor si sa te comporti ca si cum deja ai fi obtinut lucrul dorit iar apoi acel lucru va fi al tau prin intermediul unor circumstante care se vor lega una de alta si ti-l vor scoate in cale.
Ei bine, la fiecare dintre cei trei pasi ar fi trebuit aduse niste amendamente si precizari pentru ca The Secret sa poata fi luat in serios in totalitate.
Pasul 1 Cere
Autorii motivationali fac uz (si abuz) de un citat din Biblie care spune Cere si ti se va da. Dar uita sa precizeze ca nu este suficient sa ceri, ci trebuie sa mai si faci ceva ca sa obtii ce ai cerut.
Lasand la o parte faptul ca multi oameni ajung sa isi inchipuie ca daca vor sta zilnic pe o banca in parc si vor cere cu suficienta convingere sa le apara un milion de euro in cont, vor fi sunati pana la urma de banca sa li se confirme transferul, exista si persoane care vor sa treaca la actiune dar sunt impiedicati de obiceiuri proaste.
Unii amana la nesfarsit sa se apuce de treaba (voi scrie raportul dupa ce imi verific mailurile, intru in cura de slabire de lunea viitoare). Altii nu sunt in stare sa se concentreze, sa-si contabilizeze resursele si sa-si faca un plan concret.
Iar altii, dimpotriva, planifica exagerat de mult si nu se apuca niciodata de treaba pana nu sunt intrunite conditiile perfecte. Genul acesta de oameni raman mereu blocati in faza lui a cere si nu inteleg ca astrele nu se vor alinia niciodata pentru ei pana nu vor scapa de obiceiurile proaste care ii impiedica sa actioneze.
Iar eliminarea obiceiurilor proaste necesita multa vointa, exercitiu si, uneori, terapie sau macar supervizarea cuiva caruia sa-i prezinti un plan de actiune si sa-i dai socoteala pentru respectarea lui.
Pasul 2 Crede
The Secret ne invata sa ne imaginam obiectivul pe care vrem sa il atingem si sa ii dam o cat mai bogata incarcatura emotionala si senzoriala pentru a ne spori sansele de reusita.
Daca, de exemplu, ne dorim un anumit model de masina, putem sa mergem intr-un showroom al producatorului, sa ne urcam in masina, sa dam o tura cu ea, sa ii mangaiem bordul si tapiteria si sa simtim cu toata fiinta ca masina e deja a noastra. Mai putem sa practicam afirmatii prin care sa repetam ca ne-am atins deja obiectivul, pana cand acesta devine realitate.
Oops, am spus cumva realitate? Oare poti cu adevarat sa-ti repeti Locuiesc intr-o vila cu patru etaje in Monte Carlo si sa te auto-convingi ca e asa cand tu stai cu chirie in Berceni? E adevarat ca Donald Trump a spus ca daca tot putem visa, atunci sa visam grandios, insa nu toti suntem Donald Trump si este momentul sa acceptam acest lucru.
Cu alte cuvinte, sa ne fixam scopuri realiste in care sa putem crede cu adevarat si sa avem suficienta obiectivitate pentru a aprecia daca suntem sortiti maretiei sau nu. Ne putem propune sa ne achitam pe rand toate facturile si datoriile pentru ca apoi sa ne apucam de construit casa visurilor din Monte Carlo. Sau ne putem modela afirmatii de tip Cu fiecare zi ma simt din ce in ce mai bine sau Castig din ce in ce mai multi bani, pe care sa ni le insusim treptat, fara ca mintea noastra sa mai opuna rezistenta din cauza discrepantei prea mari fata de realitate.
Pasul 3 Primeste
Pare incredibil, dar multi oameni au o problema tocmai cu primitul! Fie au credinte adanc inradacinate de care nici nu sunt constienti, fie au temeri profunde care ii impiedica sa obtina ce vor.
Unii se tem de esec sau respingere si atunci nici nu mai incearca sa faca ceva; altii se tem chiar de succes si se autosaboteaza exact cand sunt pe punctul de a-si atinge tinta. Nu mai vorbim de femeile carora mama le-a spus in copilarie ca toti barbatii vor numai un lucru si nu poti avea incredere in ei si care se l upta apoi toata viata sa-si construiasca o relatie bazata pe incredere.
Sau de aceia care vor sa se imbogateasca dar de fapt in subconstient sunt fani ai unor proverbe gen sarac, dar cinstit si banul e ochiului dracului.
E trist, dar adevarat: de multe ori rulam automat pe niste programe care ne-au fost instalate de mici si care sunt bine ascunse sau disimulate. Pana nu identificam si eradicam aceste credinte si temeri ascunse, de preferinta cu ajutor profesionist (subliniez asta), putem sa privim The Secret de sute de ori, sa ne chinuim sa ne ridicam nivelul de vibratie sau sa vizualizam mai colorat, insa obiectivul nostru va ramane tot la distanta si vom ajunge sa credem ca Legea Atractiei nu functioneaza, ceea ce nu este adevarat.
Pana la urma, totul sta in a face diferenta dintre gandirea pozitiva si gandirea magica. Concepte precum neputinta invatata si profetie autoimplinita sunt deja acceptate si documentate stiintific, deci modul in care gandim chiar are efecte asupra noastra si asupra felului in care ne descurcam in viata.
Insa gandirea pozitiva nu inseamna numai a gandi pozitiv, a fi optimist, a vedea jumatatea plina a paharului. Gandirea pozitiva inseamna sa-ti faci o igiena mentala, sa ai capacitatea de a te autoevalua corect, sa-ti poti gestiona starile sufletesti si dialogul interior, sa-ti recunosti si rezolvi aspectele care te impiedica sa evoluezi si, mai ales, sa ACTIONEZI.
Acesta este secretul din spatele secretului.
Cum sa fii mereu optimist?

In timp ce a fi sceptic, poate fi un mod sanatos de a evita ca ceilalti sa profite de tine, a fi pesimist inseamna sa te gandesti mereu la tot ce poate fi mai rau , poate avea consecinte negative asupra vietii tale. A vedea doar partea negativa a unei situatii, te poate face sa pierzi oportunitati in viata, sa neglijezi diferite probleme ce trebuie rezolvate, si scapi sansa de a actiona atunci cand ai putea imbunatati o relatie si calitatea vietii tale.
Optimistii cauta lumina de la capatul tunelului. Daca intotdeauna vei fi pesimist, iti va fi foarte greu sa iti schimbi scopul, dar este posibil sa incepi sa vezi jumatatea plina a paharului, si nu jumatatea goala.
Pasi de urmat pentru a deveni optimist:
Nu trebuie sa ai impresia ca toata lumea este impotriva ta, sau ca te-ai nascut cu un nor negru deasupra capului: aceasta presupunere nu are nicio baza in motive sau stiinta. A crede ca universul sau o entitate spirituala incearca sa iti faca viata mizerabila, este ilogic. Fii rezonabil si nu mai pretinde ca stii tot ce e pe lume. Uneori experientele neplacute sunt bune exercitii, asa ca nu poti spune ca totul merge prost.
Cauta o sursa de optimism: semnele de negativism se trag de cele mai multe ori din experientele traite in copilarie, cand mintea incepe sa observe anumite circumstante si sa faca presupuneri despre cum functioneaza aceasta lume. Daca in copilarie ai avut parte doar de dezamagiri, esecuri si tradari, nu este
deloc surprinzator faptul ca acum ca adult asta astepti de la viata. Cu cat mai repede atribui pesimismului tau un set unic de circumstante, si nu intregii lumi, cu atat iti va fi mai usor sa schimbi perspectivele.
Trebuie sa intelegi ca trecutul nu este egal cu viitorul: doar pentru ca in trecut ai avut parte de o tradare sau de o dezamgire, nu inseamna ca vei avea parte de acelasi lucru si in viitor. In trecut, au fost multe lucruri pe care nu le-ai putut controla, si fiecare trecem prin circumstante nefericite la un moment dat in viata noastra nu esti tu o exceptie! Dar exista multe lucruri in viata pe care le poti controla, si acolo sta posibilitatea de a schimba ceva! O zi sau o saptamana care incepe prost nu inseamna ca trebuie sa se incheie la fel.
Incepe prin a te privi ca o cauza, si nu ca efect: nu trebuie sa fii un produs sau o victima a circumstantelor tale. Nu te mai gandi la ceea ce ti se va intampla si incepe sa te gandesti la ceea ce poti face sa se intample. Daca nu iti place cum merge viata ta acum, stabileste-ti obiective, si treci la realizarea lor. Foloseste-te de experientele negative din trecut pentru a-ti construi caracterul si pentru a lua decizii mai bune, in loc sa lasi pesimismul sa te transforme intr-o persoana care evita riscul sub orice forma. Este mai bine sa joci pentru a castiga decat sa nu faci nimic de frica sa nu pierzi.
Fii recunoscator: fiecare avem ceva pentru care sa fim recunoscatori. Fa o lista cu toate lucrurile bune care s-au intamplat in viata ta. Daca nu iti vine nimic in minte inseamna ca nu ai incercat suficient. Secretul de a fi optimist sta in a recunoaste beneficiile si posibilitatile unei situatii, si de a intelege ca intotdeauna ar putea fi mai rau.
Foloseste afirmatii pozitive: Orice este posibil! Eu imi creez circumstantele, nu ele ma creaza pe mine. Singurul lucru pe care il pot controla este atitudinea cu care trec prin viata. Intotdeauna pot alege. Am ales sa imi traiesc viata intr-un mod pozitiv.
Aminteste-ti ca viata e scurta: cand incepi sa ai o judecata pesimista, gandeste-te ca fiecare minut conteaza, si ca nu merita sa il risipesti! Opreste-te sa cauti fericirea in lucruri materiale, si invata sa iubesti ceea ce ai deja. Toti facem greseli: fiecare avem perioade in viata cand luam o decizie gresita. Uneori poate ai sentimentul ca nu te ridici la asteptarile celorlalti sau ca nu meriti ceea ce ai. Fiecare avem slabiciunile noastre. Nu trai cu impresia ca tot ceea ce vei face va avea ca rezultat un esec. A esua intotdeauna doare. Examineaza cu atentie cauza acestui esec, si incearca sa o indepartezi.
Evita persoanele pesimiste, iar daca nu le poti evita, invata sa nu te lasi doborat de ceea ce spun. Nu confunda pesimismul cu depresia. Realizeaza ca nu este vorba de ceea ce ti se poate intampla, ci de cum vei reactiona cand se va intampla.
Voltaire spunea Ce este optimismul? Este furia de a sustine ca totul e bine, cand iti merge rau.
Zambeste si fii mereu optimist!
Fericirea e sa stii sa iti doresti ceea ce ai deja

19/04/2010 Ionut Tomescu Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala
Fericirea e sa stii sa iti doresti ceea ce ai deja. Sf. Augustin
Conceptul de fericire este unul dintre cele mai delicate concepte in ziua de azi. De ce? Pentru ca avem parte de o diversitate asa de mare de modele si posibilitati de a trai care ne sunt servite prin intermediul mass media in diversele forme de promovare (inclusiv online), incat ajungem sa nu stim exact ce ne mai dorim de fapt. Advertisingul ne deseneaza fericirea in diverse moduri si noi urmarim orbeste aceste asa-zise idealuri.
Cautam
Ne caracterizeaza acest lucru. Si e si normal, psihologic vorbind trebuie sa ne descoperim personalitatea. Sa aflam ce ne place si ce nu, ce ni se potriveste si ce nu. Apoi sa ne redescoperim. Trebuie sa avem conflicte, esecuri, succese. Trebuie sa iubim, sa uram, sa construim, sa distrugem.
Insa cine directioneaza acest efort al cautarii? Reusim noi mereu sa construim viziunea necesara ca sa ne conturam pas cu pas drumul dezvoltarii personale si profesionale? Sau ne lasam purtati de vant in directii bizare uneori?
Ai grija ce-ti doresti pentru ca se poate implini suna cu o aroma de fatalitate alt citat. Pentru ca se refera exact la aceia care nu constientizeaza suficient incotro sa indrepte lanterna cand cauta.
Ce avem de fapt marea majoritate dintre noi? Vieti obisnuite, cariere in desfasurare care se pot dezvolta frumos dupa ani de zile de perseverenta si ambitie. Avem relatii in care putem investi tot ce avem noi mai bun fara sa ne tenteze ambalajele alea bune doar de rating.
Avem ocazia sa ne facem prieteni, sa ne alegem apoi prietenii, sa ne plimbam in alte zone fara sa sta neaparat la 3-4-5 stele, sa urcam pe munti sa admiram privelistea, sa citim carti bune, sa scriem, sa ascultam ce muzica ne place, sa mancam uneori cate o prajitura in vreo cofetarie, alteori sa mancam cartofi prajiti intr-un loc nou, sa vizitam muzee, sa petrecem cateodata in vreun club fara sa avem alcoolemie de ordinul zecilor.
Avem ocazia sa avem o viata obisnuita, cu bune si rele, cu limite pe care le putem depasi constant, usor-usor, ca sa reusim sa ne construim putin cate putin viata care ne place.
Fericirea este un etern santier in lucru. Ioan Daniel Teompa
In ultima vreme cel putin, avem ocazia mereu sa ne aratam fel si fel de slabiciuni. Si de fapt nu avem incotro. Pentru ca viata noastra, viata asta moderna, e in asa fel facuta incat limitele noastre par mai evidente ca oricand. Si astfel apar si slabiciunile.
Probabil ca un om foarte atent la aceste aspecte dar si foarte rabdator poate scrie o carte despre acest subiect. Insa nu ar fi o carte gen 10 pasi ca sa obtii succesul sau Cum sa faci sa devii o persoana cu influenta etc. Pentru ca astfel de carti se bazeaza exact pe slabiciunile noastre, pe complexele pe care le creeaza insasi societatea prin diversitatea de modele pe care le promoveaza.
Si sunt atatea modele, atatea mesaje promovate, atatea atitudini in viata de zi cu zi de care ne lovim, pe care le observam vrand-nevrand, incat lucrul acesta ne dezorienteaza. Si dam dovada de atatea slabiciuni, din toate punctele de vedere, de la religie la prejudecati privind sexul, de la sentimente confuze la extremism bizar
dar si feroce. Cu adevarat ca ultimele decenii dar si urmatoarele constituie un adevarat test de maturitate pentru noi oamenii.
Vrem sa parem cat mai puternici, sa aratam ca ne maturizam. Incercam sa dezvoltam liderul din fiecare ca sa schimbam lumea, punem prea multa baza pe aspectul financiar. Dar astea nu sunt decat aparente care ascund multa confuzie, neliniste in cazul multor persoane ca si cum am alerga printre zei fara sa stim la care sa ne inchinam.
Si una dintre cele mai mari slabiciuni e ca de multe ori uitam de noi, de ceea ce ni se potriveste, de ceea ce ne dorim, de ceea ce ar trebui cu adevarat sa facem. Ritmul vietii e atat de alert, incat alergam dupa fel si fel de iluzii, dar parca fugim de noi insine.
E timpul sa ne regasim, sa ne construim identitatea cum trebuie, nu din reclame sau din replici din filme ori versuri din videoclipuri.
Suntem nefericiti de multe ori pentru ca asa alegem sa fim, nu pentru ca am avea motive reale. Nu cumva celebrul citat Gandesc deci exist poate fi parafrazat Am spirit deci exist?
Despre fericire
Intotdeauna mi-am dorit sa fiu fericita si sa ii fac pe cei din jurul meu fericiti. Atunci cand sunt fericita simt ca pot atinge stelele, ca reusesc orice imi propun, ca sunt puternica. Sa studiezi fericirea este greu. Ceea ce pe mine ma face fericita, poate pentru altcineva inseamna nefericire. Tu ai puterea sa fii cu adevarat fericit. Fericirea este mai mult decat un zambet pe buze. Este un mod de a privi lumea. Sa luam un exemplu: sa zicem ca intr-o zi te inchizi pe dinafara. Daca esti fericit, expertii spun ca nu te vei certa singur, nu vei lovi usa nervos, si nu vei face din asta un capat de lume. In schimb, vei incepe sa faci o lista cu vecinii si prietenii care stii ca au o cheie de la usa, sau vei suna pur si simplu, un lacatus. In timp ce vei astepta ajutorul, vei avea putin timp pentru tine, poti sa citesti ziarul, sau te poti bucura de o cana de cafea la cafenea din coltul strazii. Oamenii fericiti sunt mai atenti la reusite si miracole mici decat la probleme, spune Dan Baker, medic psiholog. In loc sa se lase prinsi in ghearele fricii si grijilor, oamenii fericiti intrevad o buna posibilitate in orice situatie. Ei sunt increzatori in propriile abilitati de a face fata unei situatii. Pacea incepe cu un zambet. Maica Tereza Ti-a spus cineva ca banii sunt secretul fericirii adevarate? Dar popularitate, pozitie, sau faima? Oare ele chiar pot sa ofere adevarata fericire la care toti viseaza ? iata cativa pasi mici care te vor ajuta sa ajungi mai repede la starea de fericire!
1. Fii generos lucreaza ca voluntar pentru un proiect social 2. Iubeste-te pe tine insuti nu fii prea aspru cu tine, nimeni nu este perfect. Iubeste-te pe tine si iubeste viata in toate formele ei. Fii deschis si priveste lucrurile dintr-o maniera pozitiva. 3. Ignora comentariile negative ramai intotdeauna calm si rece. Ignora negativismul, fii intelegator, de multe ori avem tendinta sa nutrim resentimente datorita faptului ca nu intelegem punctul de vedere al acelei persoane. Dar daca stai putin si analizezi, si te pui in locul acelei persoane, poti sa intelegi de ce a spus ceea ce a spus. 4. Fii sociabil fii prietenos si o persoana de nadejde cu oricine intalnesti. 5. Nu te certa niciodata nu intra in discutii contradictorii pentru lucruri marunte. Nimic nu merita sa te certi, iar pe oameni nu poti sa ii schimbi. 6. Fii ocupat incearca sa ai mereu ceva de facut constructiv. 7. Gandeste pozitiv Intotdeauna. 8. Fii tu insuti nu te compara niciodata cu ceilalti. Fiecare este unic in aceasta lume in felul lui. 9. Iarta si uita Daca esti in stare sa ierti, atunci vei fi in stare si sa uiti.
10. Fii sincer fii sincer cu tine insuti si cu ceea ce vrei, si ceea ce astepti de la tine si de la ceilalti. Daca stii cu adevarat ce iti doresti, atunci poti sa iti stabilesti mai bine planul de ati indeplini mai usor scopul. 11. Zambeste zambetul este molipsitor. Daca poti sa te faci sa zambesti un minut, iti vei folosi o mare parte din muschii fetei si nu vei putea sa nu te simti minunat! 12. Niciodata, dar niciodata, sa nu renunti! Tu esti unic si special in aceasta lume. Daca viata te culca la pamant, ridica-te! A esua nu inseamna a pica, ci a ramane la pamant.
Asa cum spunea Mahatma Gandhi: Fericirea este armonia dintre ceea ce gandesti, ceea ce spui si ceea ce faci.
Acceptarea: primul pas catre schimbare

14/04/2010 Raluca Mohanu Coaching, Inteligenta emotionala, Optimizare psihologica Dupa ce am scris acest titlu, m-am auzit: Cum adica?! Ori schimb ori accept? Sunt atatea lucruri pe care as vrea sa le schimb, sa le imbunatatesc, sa le fac diferit Hm, cum sa accept ceva ce vreau sa schimb?.
Poate cel mai dificil aspect emotional in gestionarea unei schimbari este acceptarea starii de fapt. Pentru a ne construi realitatea dorita (familia dorita, locul de munca potrivit, silueta optima, casa pe o vrem etc), avem nevoie sa pornim din prezent.
Acceptarea = a trai in prezent

Acceptarea inseamna a trai cu adevarat in prezent. A intelege pe deplin prezentul vietii noastre. O paralela utila este poate pentru cei care practica meditatia. In anumite traditii, meditam cu ochii intredeschisi si cu privirea defocalizata pentru a putea vedea si cuprinde astfel tot prezentul vietii noastre.
Deseori avem modalitati foarte ingenioase de a nu accepta prezentul. Una este simpla negare a realitatii (nu fumez 2 pachete de tigari pe zi, sunt doar cateva, nu cred ca nu imi pot permite acel imprumut desi imi depaseste cu mult solvabilitatea).
Apoi dificultatea de a accepta modul diferit al celuilalt de a vedea lumea si a reactiona (ma simt furios pentru ca iubita mea doreste sa petreaca un concediu doar cu prietenele ei sau ma intristeaza lipsa lui de recunostinta, tinand cont de cat am facut pentru el).
Lupta impotriva prezentului ne consuma foarte multa energie
Si aduce cu ea multe resentimente, ganduri si stari grele. Ne putem invinovati, ii putem invinovati pe ceilalti, devenim frustrati, suntem descurajati
Este o lupta in esenta inutila. Mai mult, intr-un fel este auto-distructiva. Deoarece, dupa cum spunea Deepak Chopra
Atunci cand ne luptam impotriva momentului prezent, ne luptam impotriva intregului univers.
Cred ca acceptarea este o linie de mijloc intre pasivitate si hiperactivism. Astfel, acceptand prezentul, nu sunt nici resemnat dar nici nu ma lupt inutil. Aleg echilibrul, deoarece prezentul este asa cum este dintr-un motiv bine intemeiat, chiar daca astazi poate nu inteleg pe deplin cum am ajuns aici.
Prezentul este imperfect

Desigur, prezentul este imperfect, asa cum este intreaga noastra viata, in sensul ca intodeauna mai putem evolua. Iar faptul ca este imperfect ne arata ca suntem vii si ca putem creste.
Acceptand imperfectiunea prezentului, putem evolua. Fara a ne judeca pentru cine suntem acum, ne putem da voie ca incet, incet sa devenim cine ne dorim sa fim.
5 moduri de a-ti recapata increderea in tine

Increderea in sine a fost ceva cu care m-am confruntat toata viata, de la dorinta de a ajunge la o universitate de prestigiu pana la dorinta de a deveni o scriitoare renumita. Este o emotie umana, si se regaseste in oameni in urma experientelor avute in viata sau datorita temperamentului.
Neincrederea in sine te face sa te simti singur. Uneori crezi ca esti singura persoana din univers care sufera de o criza de neincredere, si ti-ai dori sa ai mai mult succes, sa fii mai sigur pe tine.
Niciodata nu vei putea sa fii 100% sigur pe tine, crede-ma, am incercat deja. Dar sper ca sfaturile ce ti le voi da sa te ajute sa treci mai usor peste gandurile negre ce te inconjoara uneori.
Du-te putin in trecut primul pas pentru a dobandi incredere in sine este sa recunosti acest lucru. Gandeste-te la circumstantele care te-au facut sa te simti nesigur, si uita-te daca ai remarcat unele exemple. Exista situatii speciale (de exemplu, sa te confrunti cu un sef, a trebuit sa vorbesti in public) care te-au facut sa te simti nesigur ? Fa-ti o lista cu datile din trecut cand te-ai indoit de tine insuti, dar ai sfarsit prin a termina cu bine. A constientiza si a-ti recunoaste succesele din trecut iti va da mai mult curaj in a-ti atinge obiectivele in viitor.
Indeparteaza-ti gandurile incerte pe o coloana scrie un gand nesigur, si in alta coloana, scrie fapte care duc la acest gand nesigur. De exemplu, daca ti-e frica sa inviti un coleg/a sa luati pranzul impreuna, pentru ca ti-e teama ca nu veti avea ce sa discutati si ca el/ea nu te va placea. Afirmatii care resping acest gand pot sa fie : Putem petrece cam o ora discutand despre job si ce alt job a mai avut. si Ea/el ma va placea pentru ca am avut o deschidere sincera pentru a il/a o cunoaste mai bine.
Pastreaza un jurnal cu evenimente daca esti o persoana care nu prea ai incredere in tine, atunci e timpul pentru un test. Pe parcursul unei zile, noteaza-ti toate lucrurile simple sau compleze pe care le-ai realizat fara sa fii impins de la spate. De exemplu, azi am avut o discutie interesanta cu colegul meu la cafea. Apoi noteaza toate lucrurile care nu au mers atat de bine. Astfel vei constata ca lista de lucruri bine realizate e mai lunga decat cealalta, si acest lucru iti va permite sa ai mai mult incredere in tine.
Tine legatura cu cei ce te sprijina: adesea, cei ce tin la noi, pot sa vada parti din viata noastra intr-un mod obiectiv. Daca esti o persoana introvertita, uneori te poti indoi de calitatile tale, si cand cineva nu iti raspunde asa cum te astepti, poti sa devii paranoic. Intotdeauna ajuta sa iti suni un prieten foarte apropiat care sa iti spuna cat de multe calitati ai.
Sarbatoreste-ti succesul intr-o situatia cand te indoiesti de tine insuti, si se finalizeaza mai bine decat te asteptai, nu zambi agale si treci, apoi in momentul imediat urmator, la alta treaba. Opreste-te un moment si rasplateste-te pentru un rezultat pozitiv. Fa ceva ce iti place, ca de exemplu, du-te si ia cina la restaurantul tau preferat sau savureaza un desert delicios. Acorda-ti suficient timp ca aceasta emotie pozitiva sa se cimenteze in mintea ta si astfel neincrederea va disparea mai repede data viitoare.
10+7 cai diferite de a-ti aborda frica

12/04/2010 Ioan Nicut Coaching, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala Ai fost vreodata in situatia sa nu poti face ceva din cauza ca-ti este frica? Sa vrei sa fii sanatos, sa ai relatii obisnuite cu prietenii, cu familia cu colegii, cu clientii, cu oricine vrei si sa nu poti de frica.
Asculta prietene: imi aduc aminte de momentele in care vreau sa sun pe cineva ca sa-i propun ceva cu scopul de a vinde.
Ma uit la telefon, ma uit la numele persoanei, ma uit la care e obiectivul meu in relatie cu acea persoana si ma pregatesc. Formez numarul, ma mai uit odata la nume si pun telefonul la ureche.
In clipa asta simt un gol in stomac. Dupa aceea dau buna ziua. Deja e mult mai bine. Daca imi pun un zambet pe buze, aud pe cealalta persoana cum zambeste.
Stop. Hai sa derulam cadrele si imaginile inapoi pana la secventa cu golul in stomac. Esti gata sa te confrunti cu adevarul? E foarte simplu prietene, exista doua abordari care-mi sunt evidente in secunda asta:
fugi si o iei la sanatoasa din fata unui eveniment care-ti provoaca starea asta de frica fara sa te uiti inainte;
ai curajul sa te confrunti cu ea si cu alte sentimentele asociate care mai traiesc pe langa ea.
In partea de azi vorbim despre cum putem sa ne pacalim frica pentru a obtine ce vrem.
Vezi tu prietene drag intre ceea ce gandesti, ce simti si postura corpului tau exista o legatura foarte stransa. Poti sa-ti controlezi starea? Doar daca gandesti ceva diferit sau daca iti schimbi pozitia corpului.
Asta cu schimbarea pozitiei corpului e simpla. Te pui in situatia de a face ceva. Si ce poti sa faci efectiv? Trage cu ochiul mai jos.
1. Lucreaza ceva in gradina. Simplu contact cu natura de aduce in contact cu cine esti tu in mod natural, cu esenta ta, cu creativitatea ta. Sadeste un pom. Smulge iarba de langa o floare si da-i sa bea apa. 2. Mestereste ceva la locul unde locuiesti. Unge balamalele la usi. Schimba-ti becurile clasice cu unele economice in timp ce asculti melodiile tale favorite. 3. Daca iti prinzi partenerul de viata pe langa tine, imbratiseaza-l fara mila si spune-i ca il iubesti. Concentreaza-te la senzatia pe care o percepe corpul tau la atingerea partenerului. Spune-i ce simti. 4. Roaga-te. Roaga-te pentru parintii tai, pentru partenerul tau de afaceri, pentru partenerul tau de viata, pentru copiii tai, pentru prieteni sau clienti. Concentreaza-te strict la cuvinte la fiecare in parte. Exista si un exercitiu fizic in credinta ortodoxa. Metanie. Daca n-o impartasesti alege un exercitiu fizic conform credintei tale. 5. Fa sport. Orice activitate fizica. Poti de exemplu sa alergi si sa fii atent la respiratia ta, la ce simti in corpul tau. 6. Bucura-te de vreme. Daca e soare, iesi afara si fa cativa pasi. Daca e ploaie bucura-te ca nu mai trebuie sa uzi tu copacii si plantele. Daca e frig, foarte frig, bucura-te ca natura dezinfecteaza totul pentru tine. 7. Ia un copil sau un animal in brate. Copiii sunt foarte expresivi. Zambeste-i si vezi care e impactul zambetului tau asupra sa. Spune-i o poveste. Daca ai un animal mangaie-l si urmareste-i reactia. Urmareste care e raspunsul la energia mainilor tale. 8. Renunta la 10 lucruri de care n-ai nevoie daruindu-le altcuiva care are nevoie. Golind spatiul din jurul tau lasi energia proaspata sa o inlocuiasca pe cea de care nu mai aveai nevoie. 9. Elibereaza-ti biroul de lucruri, fa ordine in jurul tau. Asigura-te ca nimic nu te distrage sa faci ce e important pentru tine atunci cand te confrunti cu situatia care ti-adusese frica. 10. Era sa uit cea mai simpla. Zambeste. Pune-ti un zambet pe fata si tine-l acolo. Dupa cateva minute ai sa simti diferenta majora.
Acum foarte important in final: simpla amanare a confruntarii cu fricile tale nu-ti rezolva problemele, ci doar le amana. Diferenta este ca acum pornesti dintr-o alta stare. Uneori poti sa obtii ce vrei fara sa rezolvi problema. Plonjeaza curajos. Evolueaza!
Data viitoare despre confruntarea directa cu frica Ce, ti s-a strans deja stomacul?! Mai treci o data prin poveste si evita paragraful asta pana o sa te poti uita cu seninatate la el.
Atitudine pozitiva
Articolul de azi vine in continuarea celui de data trecuta in care am oferit 10 strategii de evitare a fricii.
Acum daca eviti frica cu singurul scop de a o evita nu rezolvi nimic.
Daca faci doar o eschiva ca sa te concentrezi mai tare pe obiectivul tau e altceva.
Si totusi e ca si cum ai cara niste bolovani in spate si ai vrea sa mergi la deal ca sa ajungi la casuta din poveste, cel mai dorit obiectiv pe care l-ai avut vreodata.
Astazi despre cum sa lasi sacul de bolovani din spate, adica in sfarsit cum sa te confrunti cu fricile tale.
1. Cel mai important este sa pleci la drum cu obiectivul in gand. Imagineaza-ti ca vrei sa-l vezi realitate si stii foarte clar care sunt beneficiile de a-l fi implinit. 2. In primul rand presupune ca interlocutorul tau e capabil sa faca fata la afirmatia sau cererea ta. Spune-i ce ai de spus indiferent de consecinte. Raspunsul lui nu este legat de tine, ci mai degraba in relatie cu ceea ce i-ai propus, cerut sau afirmat tu. 3. Imagineaza-ti ce mult ai de pierdut daca nu actionezi, daca nu-ti confrunti frica. Imagineaza-ti ca traiesti in fiecare zi a vietii tale cu frica asta si ca iti irosesti energia pe ea fara sa-ti dai seama. Imagineaza-ti toate lucrurile frumoase, toate starile placute pe care NU le experimentezi, toate locurile deosebite pe care le ratezi. Ce simti acum legat de frica ta relativ la obiectivul tau? 4. Inlocuieste a te lasa dominat de frica si de circumstantele care o creeaza. Acum te intrebi poate cu ce? Actioneaza ghidat de ce e important pentru tine. Sa presupunem ca pentru tine e important sa fii creativ si sa spui adevarul.
Eziti sa-i ceri sefului sa te foloseasca intr-o pozitie in care faci ceva de rutina. Adevarul este ca esti mai bun pentru lucruri care-ti solicita creativitatea. Cere-i sefului sa creeze cadrul in care angajatorul are ceva de castigat de pe seama a ce e important pentru tine, creativitatea ta. Spune-i adevarul tau, ca simti ca poti contribui mai mult intr-o pozitie in care-ti folosesti creativitatea.
5. Schimba perspectiva in care te simti expus si in centrul atentiei cu perspectiva in care ai ceva bun de oferit catre cei in relatie cu care iti traiesti frica. Afla ce e important pentru ei din ce ai tu de oferit. Ofera-le ce au nevoie. 6. Fa ordine in viata ta. Fa o lista de comportamente vechi pe care le ai si care nu-ti mai servesc nevoilor actuale. Du-te la cei de care te feresti, pe care ii eviti. Da citesti corect! Cere-le feedback despre ce ai putea sa imbunatatesti la comportamentele tale si la ce poti sa renunti.
Ei iti vor spune mai degraba adevarul si nu te vor proteja asa cum fac cei care te iubesc, cu care esti in zona de confort. Alege unul sau maxim doua comportamente care-ti produc frica. Vezi ce actiuni sau in ce situatii concrete vrei sa fii ca sa exersezi comportamentele tale. Stabileste criterii de succes cu cei care iti observa progresul include-te si pe tine.
7. Cere ajutorul familiei, prietenilor, celor care te sustin. Povesteste cuiva situatiile in care ti-este frica, cu cat mai multe detalii. Daca nu simti ameliorari cere ajutorul unui terapeut sau coach.
Acum poti sa alegi doar sa citesti aceasta poveste sau sa faci ceva pentru tine. Doar tu te poti ajuta. Noi putem fi langa tine. E doar o chestiune de alegere. Tu ce alegi?
Arborele frustrarii
06/04/2010 Mihail Musat Coaching, Inteligenta emotionala, Optimizare personala Parca se poate citi in ochii lui cum nu mai suporta. Este la volanul unui SUV Suzuki. Are ochelari de soare, dar nu e nevoie sa ma uit in ochii lui ca sa citesc expresia lor in fiecare gest al corpului, in fiecare mimica a fetei. Este un sofer imbracat in costum, pe la vreo 35 de ani. As spune ca il chema Andrei, chiar daca il chema sau nu asa.
Tocmai a tras brusc de volan, a schimbat rapid viteza si a apasat pe acceleratie. Foarte repede, a apasat frana. A sarit cu masina pur si simplu din spatele altei masini, pentru a castiga 5 metri in asteptarea lui la semafor. Acum statea chiar pe trecerea de pietoni, ca si cum nu ar fi trebuit sa treaca niciun pieton pe acolo, ci i se cuvenea doar lui.
In fiecare gest al lui se vede frustrarea pentru ca, desi este cu masina, totusi abia se poate deplasa. Era suparat pe trafic, era suparat pe semafor, era suparat pe oras, era suparat pe Romania, era suparat pe guvern si pe presedinte.
Acum va dati seama ca nu am puteri paranormale si ca in povestea asta este si putina fictiune, dar toate cu un scop anume: pentru a putea proiecta arborele frustrarii.
Totul porneste de la lucruri ce nu depind de noi

Unele ori preferam sa dam vina pe lucruri foarte indepartate noua (unele cu care nu avem nici direct nici indirect vreo interactiune), alteori pe lucruri apropiate noua (dar asta tocmai pentru a puncta neputinta altora, nu a noastra). Si asa, din vina altora, ajungem sa avem noi lucruri de care suntem nemultumiti in viata noastra. Rezulta, deci FRUSTRARI.
Se opreste insa totul aici? Nicidecum, ca doar nu suntem colectionari de lucruri pe care altii nu le fac bine. Ajungem, si de cele mai multe ori inconstient, sa facem si noi la fel dupa ce tot am primit astfel de cadouri nesolicitate.
Asa ca, daca tot sunt atatea lucruri care merg prost in jur, ce mai conteaza daca mai trantesc si eu cate unul. Doar am strans suficiente frustrari. Si poate, tot inconstient, ma gandesc sa mai stranga si altii frustrari, ca eu m-am saturat de ele.
Si asa apar noi si noi Andrei, care preiau la randul lor consecintele frustrarilor generate in noi de alti Andrei.
o o o o
Vi se pare ca este cumva un cerc vicios? Daca da, de ce credeti ca este asa? Am putea face noi ceva ca sa il intrerupem? Daca da, ce?
Riscul de a NU te schimba
30/03/2010 Raluca Mohanu Coaching, Inteligenta emotionala, Optimizare psihologica Inaintea unor decizii majore in viata, apare deseori teama. Cum o sa fie? Daca nu reusesc? Ce se va intampla daca voi esua? Cum voi trai cu mine asa? Ce vor spune ceilalti?
Iar aceasta teama este fireasca si are rostul sau: ne poate mobiliza, ne poate ajuta sa luam in calcul anumite riscuri si sa depasim anumite obstacole.
Daca teama este coplesitoare, ne poate bloca

Si ne paralizeaza, iar pentru a ne schimba avem nevoie de momentul in care increderea incepe sa fie mai mare decat indoiala. Cunoastem cu totii persoane care doresc sa devina antreprenori de multi ani, dar nu o fac pentru ca acum nu e momentul, in criza. Sau cei care stau in relatii disfunctionale, discutand mereu despre o iminenta despartire dar care in continuare locuiesc impreuna.
Pentru a ne creste increderea in schimbare, o intrebare potrivita este: Ce se intampla daca nu te schimbi? Si din pacate, nu ne punem suficient de des aceasta intrebare, din cauza propriilor inertii.
Ce se intampla daca nu te schimbi? Cum vei fi daca vei continua la fel? Cum vei fi peste 5 ani daca vei fuma la fel de mult? Daca vei continua aceeasi relatie? Daca vei sta in acelasi loc de munca in care nu obtii satisfactii?
Punand ambele tipuri de intrebari, putem pune in balanta riscurile schimbarii cu riscurile ramanerii pe loc. In multe cazuri, riscul de a nu ne schimba poate fi mai mare decat cele mai negre scenarii ale schimbarii.
Inceputul este un lucru straniu. Vrem ca acesta sa se produca dar in acelasi timp ne temem de el. Inceputul provoaca teama pentru ca este momentul pentru un nou angajament.
Mai mult, inceputul arata ca s-a produs sfarsitul. Orice inceput este o radiografie sincera, uneori dura a vietii noastre intr-un anumit moment dat. Acceptand schimbarea, suntem nevoiti sa simtim si sfarsitul. Nu ne mai putem ascunde, nu ne mai poti minti
Uneori asteptam prea mult sa fim pregatiti, uitand ca nu vom fi niciodata pregatiti pentru ceva nou, din simplul motiv ca nu am mai fost pana atunci in acea situatie. Si la inceput vom face greseli, vom fi stangaci, vom avea nostalgia trecutului, dar cel mai probabil, incet, incet, ne vom acomoda. Si poate cel mai important, ne vom misca, deoarece a ne schimba inseamna sa fim vii
Condimentele aroma preparatelor

Pentru a imbunatati preparatele culinare, folosim condimente, dar trebuie sa stim ce, cat si cand sa le punem. Sunt adepta gatitului dietetic, si folosesc foarte rar condimente, dar la cursul de bucatari am invatat rolul lor in savoarea mancarii.
Ce sunt mirodeniile ? Mirodeniile sunt substante de natura minerala (sare) sau vegetala (frunze, seminte, radacini, fructe intregi sau macinate) sau un preparat din acestea (o?et, ulei, esenta, extract, pasta, sos), sau obtinut? prin
sinteza (aroma, esenta), care, adaugata unor produse alimentare sau preparate culinare, le confera un gust sau o aroma specifice, contribuie la conservarea acestora, precum si la stimularea apetitului si a digestiei.
Ce nu trebuie sa iti lipseasca din raftul cu mirodenii ?
1. Anasonul Este o planta din care in bucatarie se folosesc mai mult semintele/fructele. Are un gust puternic aromat, dulceag. Aromatizeaza in general siropurile, prajiturile, biscuitii.
2. Ardeiul iute Exista o varietate extrem de mare de ardei iuti, dar cei mai utilizati in bucatarie sunt chili, paprika si ardeiul de Cayenne. Praful obtinut din macinare se pastreaza in recipiente etanse. 3. Arpagicul Arpagicul este o planta aromatica inrudita cu ceapa si usturoiul, din acesta se consuma frunzele. Au o aroma discreta de usturoi. Se consuma proaspete, nu se pastreaza mai mult de trei patru zile in frigider si se spala doar inainte de folosire, pentru ca umezeala le dauneaza.
4. Busuiocul E folosit pentru aromatizarea pastelor, a sosurilor de rosii, a pestelui si a preparatelor italienesti, precum pizza. Frunzele proaspete au o aroma inconfundabila, iar planta poate fi cultivata in ghivece, in bucatarie, are nevoie de multa lumina, apa din belsug si nu trebuie sa stea in aburi sau in curenti de aer. Se poate consuma si uscat.
5. Caperele Destul de folosite in bucataria mediteraneana, caperele nu sunt prea intalnite in bucataria noastra. Le gasim mai mult sub forma murata. Caperele sunt de fapt bobocii nedeschisi ai florii Capparis spinosa si au un gust picant, acrisor, de aceea nu trebuie folosite in exces la un fel de mancare. Merg la pizza, paste, peste, rosii si vinete. 6. Cardamomul Se poate gasi sub forma de pulbere sau de seminte, la pliculete, dar atentie la termenul de garantie pentru ca sub aceste forme isi pierde aroma repede in timp. Cardamonul proaspat are un gust puternic parfumat, amintind un pic de cel de lamaie si este utilizat in mancarurile orientale cu orez si carne, in amestecuri de condimente sau chiar in ceaiuri sau cafea.
7. Ceapa Celebra pentru proprietatile sale terapeutice sau de intretinere a sistemului imunitar, ceapa este considerata mai mult un aliment. Gustul dulce si picant in acelasi timp o recomanda pentru cele mai diverse feluri de mancare, iar aroma pe care o capata prin calire in ulei este inconfundabila.
8. Cimbrul Cu un gust un pic iute si usor mentolat, cimbrul aromatizeaza o multime din mancarurile traditionale in bucataria romaneasca. Atentie, cimbrul de gradina, proaspat sau uscat, nu se potriveste cu carnea, ci mai degraba cu mancarurile de legume. 9. Chimenul Cu un gust un pic amarui si usor picant, chimenul nu le place multora, din pricina ca are un parfum destul de intens si in general nu se potriveste cu alte condimente, pentru ca le acopera. Se poate folosi sub forma de seminte uscate sau de pulbere (semintele macinate), in mancaruri de legume sau la prepararea carnii de porc.
10. Chimionul Asemanatoare oarecum ca gust si specificitate cu chimenul, semintele de chimion au o forma un pic curbe, ca de semiluna, si a culorii un pic mai deschise. Se pastreaza ferite de lumina, in cutii sau pungi ermetice si de asemenea se pot consuma si sub forma de pudra.
11. Chilli-ul Din ardeiul iute, uscat, cu acest nume, se poate obtine, prin macinare, praful de chilli (se macina fructul laolalta cu semintele). Este foarte iute si se poate intalni in diverse grade de iuteala, in functie de specia din care provine, de felul in care fost uscat fructul sau de cantitatea de seminte macinata in pulbere.
12. Cresonul Foarte condimentat, asemanator ca intensitate a iutelii cu hreanul sau piperul negru, cresonul nu se gaseste la noi, pentru ca se poate folosi doar sub forma proaspata. E un ingredient-cheie in bucataria braziliana.
13. Cuisoarele Usor de recunoscut datorita aspectului lor ca de tinte, cuisoarele sunt obtinute din bobocii inca nedeschisi ai florilor de Syzygium aromaticum, un arbore tropical. Aroma lor este dulceaga si parfumata, iar in bucatarie cuisoarele sunt folosite mai ales la preparatele dulci. Sunt greu de macinat, pentru ca sunt foarte tari, iar daca o faci, tine minte ca praful isi pierde aroma repede, deci nu macina decat atat cat folosesti o singura data. 14. Coriandrul Semintele rotunde, aproape sferice, de coriandru (de fapt, fructele plantei) au un gust dulce-amarui, usor iute. Se pot folosi ca atare sau macinate si se conserva in locuri uscate, la intuneric, ferite de umezeala si curenti de aer. Frunzele de coriandru proaspete se pot folosi si ele drept condiment.
15. Dafinul Copacul cunoscut si ca laur (Laurus nobilis), este celebru inca din antichitate pentru parfumul deosebit al frunzelor sale: intens, usor amar, mai ales cand sunt sfaramate, de aceea nu se folosesc mai mult de doua trei frunze la un fel de mancare. Se pun de obicei intregi, doar pentru a parfuma, si se scot la final, cand preparatul este gata. Dafinul merge foarte bine la mancarurile de legume.
16. Feniculul Planta de origine mediteraneana, feniculul seamana un pic cu anasonul la gust, este dulceag si aromat. Se folosesc semintele (la prepararea produselor de patiserie, a mancarurilor cu carne, peste si
fructe de mare), ca atare sau macinate, si se gasesc in pliculete. Planta are o radacina tuberculoasa alba, ramificata, iar la suprafata face frunze subtiri, perfect asemanatoare mararului. 17. Ghimbirul Radacina de ghimbir are un aspect ca de cartof noduros si ramificat. Se poate folosi proaspat sau uscat si macinat, sub forma de pulbere. Este iute, aromatic si cu un gust usor fructat si se foloseste la mancaruri cu fructe de mare, peste, miel, pui si in tocanite.
18. Hreanul Radacinile de hrean, extrem de picante si puternic aromatizate, se folosesc sub forma proaspata. Se adauga cu masura in mancaruri diverse, iar preferata in bucataria romaneasca este prepararea lui sub forma rasa, cu otet si ulei, pe post de sos, ca si mujdeiul. Astfel pregatit se poate pastra la frigider perioade lungi, chiar si doi ani.
19. Ienibaharul I se mai spune si piper de Jamaica si are un gust complex: usor iute, dar si dulceag, amintind in acelasi timp de scortisoara, cuisoare si ghimbir. Se pastreaza sub forma de boabe, care se rasnesc inainte de folosire, pentru a nu-si pierde aroma. Se utilizeaza in produse de patiserie si muraturi, dar mai ales la condimentarea preparatelor din carne.
20. Ienuparul Bobitele (fructele) facute de arborele conifer cu acest nume sunt folosite sub forma uscata si pot inlocui, ca gust, boabele de piper roz. Se poate folosi la prepararea verzei murate, alaturi de foi de dafin si chimen.
21. Lamaita Numele i se trage de la aroma puternica de lamaie pe care o imprastie frunzele atunci cand sunt zdrobite. Lamaita este o tufa cu frunze dese, care se folosesc, datorita calitatilor lor puternic aromatizante, inclusiv in industria parfumurilor. In bucatarie se consuma doar frunzele proaspete, care aromatizeaza mancarurile cu peste si pui.
22. Leurda I se mai zice si usturoi salbatic, datorita aromei de usturoi pe care o au frunzele sale. Tulpina sa arata ca o ceapa, iar frunzele sunt mari, ovale; se gaseste in forma proaspata primavara. Poate fi folosita si ca atare, in salate, sau pentru a condimenta mancarurile cu legume si cu carne.
Condimentele nu trebuie sa lipseasca din dotarea nici unei bucatarii. Trebuie sa le avem, sa le folosim si sa le cunoastem puterile miraculoase.
23. Leurda numit si usturoi salbatic, datorita aromei de usturoi pe care o au frunzele sale. Poate fi folosita in salate sau pentru a condimenta mancarurile cu legume si cu carne.
24. Leusteanul are o aroma puternica si este complementar patrunjelului in aproape orice mancare, in ciorbe.
25. Levantica este una dintre plantele foarte apreciate in industria parfumurilor, pentru aroma sa intensa, placuta. Mai rar intalnita in bucatarie, cel putin in ultimul timp, ea este totusi folosita pentru aromatizarea uleiurilor sau oteturilor. Se folosesc florile, recoltate inainte de a se deschide de tot.
26. Macul - aroma macului prajit, a semintelor din floarea de mac, este inconfundabila. Semintele se culeg cand sunt coapte (cu exceptia recoltarii lor pentru droguri, opiul fiind obtinut din seminte necoapte) au un gust usor de nuca si condimenteaza, in general, produsele de patiserie.
27. Mararul aroma specifica a mararului este foarte placuta multora, chiar si uscat isi pastreaza foarte bine aroma. Merge foarte bine cu preparatele de carne si in combinatie cu usturoi.
28. Maghiranul -frunzele de maghiran se pot folosi proaspete sau uscate, sub forma de pulbere, pentru aromatizarea preparatelor cu peste sau cu carne de pui. Se inrudeste cu oregano, dar are un gust total diferit de acesta, usor amarui si cu parfum puternic.
29. Menta inconfundabila ca aroma, se poate folosi in cele mai diverse feluri: proaspata sau uscata, ea condimenteaza preparatele din carne si legume, este deopotriva apreciata pentru prepararea dulciurilor, ca si la prepararea bauturilor de tot felul.
30. Mustarul - boabele de mustar se obtin din pastaile plantei de mustar. Gustul iute al boabelor se simte abia dupa ce zdrobesti bobul. Boabele se pot pune intregi la unele feluri de mancare si la muraturi, dar atentie la modul de preparare al pastei: pudra obtinuta prin zdrobirea bobului se combina numai cu apa rece, pentru a lasa gustul iute sa se dezvolte. Abia apoi se adauga diverse arome. Apa calda distruge enzimele din boabele de mustar.
31. Nucsoara - se poate gasi gata macinata, dar si sub forma intreaga. Daca o cumperi intreaga, o poti da pe razatoare, astfel asigurand o aroma mai intensa, dulce-condimentata. Se presara pe supe, la servire.
32. Nuca de cocos la noi se gasesc mai mult fulgii de cocos, care sunt de fapt obtinuti din pulpa fructului, uscata si data pe razatoare. Se foloseste la prepararea dulciurilor.
33. Oregano - un condiment de origine mediteraneana, merge la mancarurile de peste, paste, pui, miel, adesea in combinatie cu maghiranul. La noi se gaseste sub forma uscata, la pliculete, dar poate fi si crescut in ghivece si folosit sub forma proaspata.
34. Paprika - mai putin picante decat chilli, fructele uscate, macinate, de paprika alcatuiesc condimentul rosu arhicunoscut din bucataria ungureasca si sarbeasca. Cand devine maroniu, condimentul si-a pierdut valabilitatea.
35. Patrunjelul - cu o aroma placuta, el poate fi folosit in orice mancare, proaspat sau uscat (partea verde). Partea alba se foloseste ca o leguma obisnuita.
36. Piperul - proaspat rasnite, boabele de piper au o aroma mai intensa, asa ca mai bine cumpara boabele ca atare si o rasnita mica. Sunt folosite in combinatiile cele mai diverse, impreuna cu alte condimente, si merg in aproape orice fel de mancare sau chiar si in ciorbe.
37. Roinita - seamana cu menta la aspect, dar la gust aduce mai degraba cu lamaita, pe care o poate inlocui in preparatele cu peste si carne de pui sau in salate, pentru a aromatiza oteturile sau salatele de legume ori fructe. Se poate folosi si planta uscata. In general, insa, e utilizata ca planta medicinala.
38. Rozmarinul - cu frunze mici, ca niste ace de brad, rozmarinul e usor de recunoscut. Parfumul sau aromat are o calitate: nu se pierde prin fierbere, asa cum se intampla in cazul multor frunze. Condimenteaza mancarurile de origine mediteraneana si se poate pastra si in forma uscata, in pungi inchise ermetic.
39. Sarea fara ea, nicio mancare nu ar avea gust. Exista sare de mare, sare cristalizata din apa sarata si sare de roca, dar sunt greu de diferentiat la gust. Sarea are capacitati de conservare a alimentelor, impiedica formarea bacteriilor si a mucegaiului si incetineste procesul de fermentare a painii.
40. Salvia frunzele de salvie sunt ovale si ascutite, usor de recunoscut datorita aspectului pufos. Gustul ei este picant si usor amar si se foloseste, ca multe alte verdeturi, doar in cantitati reduse, pentru ca in exces da o nota
amara, lesioasa. Se poate utiliza si proaspata si sub forma uscata, si se potriveste cu carne tocata, preparate din pui, rosii, cartofi si legume verzi.
41. Scortisoara unul dintre condimentele foarte apreciate in preparatele dulci, orezuri, ciocolate, prajituri, bauturi scortisoara pulbere se obtine din macinarea betisoarelor de scortisoara. Acestea nu sunt, asa cum se crede adesea, crengile arborelui, ci se obtin din coaja copacului, care, datorita procesului de prelevare si uscare, se ruleaza ca o foita de tigara. Se pastreaza in pungi inchise ermetic, departe de lumina si umiditate.
42. Susanul - semintele galbene si ascutite, cu gust specific, asemanator celui de alune, sunt cel mai des folosite, dar in bucatarie se poate utiliza si praful de susan, obtinut prin macinarea semintelor. De preferat este sa cumperi semintele ca atare si sa le pastrezi intr-un loc rece, la intuneric, dar nu in umezeala, pentru ca pot rancezi.
43. Sofranul obtinut prin uscarea florii de sofran, se poate gasi sub forma intreaga (floarea uscata) sau sub forma de pulbere. Coloreaza mancarea in galben, ii da un gust usor picant, acid, si este foarte folosit in felurile italienesti, arabesti, indiene. Merge cu mancarurile de orez, cu carnea de miel, peste si pui.
44. Tarhonul - face parte din familia pelinului, dar gustul e mai putin amar si mai puternic aromat. E de preferat sa-l folosesti proaspat si se potriveste foarte bine in ciorbe sau in aproape orice mancaruri, alaturi de patrunjel si marar. Omletele, branza si mustarul cu tarhon sunt celebre in bucataria frantuzeasca.
45. Tataneasa - desi folosita mai mult in medicina naturista, tataneasa are si proprietati culinare. Gustul proaspat si aromat al frunzelor si tulpinilor verzi se potriveste in salatele de verdeturi sau in supe. Se poate gasi insa in special sub forma uscata, la farmacii, asa ca nu exagera cu adaugarea ei in mancaruri, ci doar condimenteaza-le.
46. Telina - e o adevarata leguma-condiment, pentru ca gustul aromat si mirosul specific il au atat tuberculii, cat si frunzele. Mai intens parfumate decat tulpina, frunzele se pot gasi si sub forma uscata, dar e de dorit sa le folosesti proaspete. Se pot adauga de la inceput in mancaruri, pentru a le spori aroma.
47. Usturoiul - desi nu mai are nevoie de nici o prezentare, era indispensabil de pe aceasta lista: este cel mai puternic aromatizat ingredient culinar si are efecte incontestabile asupra sanatatii. In plus, are avantajul ca e disponibil in orice sezon.
48. Vanilia - floarea de vanilie este o orhidee care face pastai. Condimentul este obtinut din aceste pastai, uscate si macinate. Cu gust dulce si delicat parfumata, vanilia aromatizeaza deserturile, iar in unele tari, precum Mexic, este folosita si la mancarurile cu carne sau cu scoici.
Ma bucur ca s-au descoperit condimentele, si invat zi de zi sa le folosesc, si combin culori si arome pentru a da savoare preparatelor.
Cum ma disciplinez mai bine?

28/03/2010 Mihail Musat Coaching, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala E o intrebare pe care o amica si-a adresat-o. Si-a dat seama ca sunt zile cand isi propune sa faca lucruri, dar nu reuseste sa le faca tot timpul. Asa ca s-a decis sa vada cum se poate disciplina mai bine in aceste directii.
Pentru a scoate in prim-plan doua ingrediente cheie vis-a-vis de disciplina, o sa iau doua exemple.
Unu. Este mult mai greu sa ma disciplinez ca sa pastrez curat in camera daca sunt un artist si pe mine ma inspira tocmai dezordinea. Da, inteleg ca familiei mele ii este greu sa vada si sa accepte dezordinea din camera mea, dar nu e suficient ca sa ma responsabilizeze si deci sa ma motiveze sa imi dezvolt aceasta disciplina de a pastra ordine.
Doi. Este mult mai usor sa ma disciplinez fata de obiectivul de a face lucruri zilnice pentru mine, daca imi dau seama de importanta lor in viata mea. Astfel, ma pot implica intr-un proiect care chiar isi propune sa disciplineze oamenii sa devina proprii lor mentori, cum este Incotro?, tocmai pentru ca stiu de ce imi doresc asta.
Asa ca, atat in cazul ordinii in camera cat si al dezvoltarii personale in viata de zi cu zi, totul porneste de la constientizarea nevoilor pe care noi alegem ca fiind cele importante pentru noi. De aici ne dam seama ce ne motiveaza si ce nu ne motiveaza. Ulterior, dupa ce ne-am dat seama de asta, ne este mai usor sa ne simtim responsabili, intr-un sens bun si natural, fata de aceste lucruri.
Bun, si totusi:
Cum sa ajung la o discplina mai buna?
Pas 1: Imi fac o lista a lucrurilor unde consider ca nu sunt foarte disciplinat si imi detaliez la fiecare o serie de motive pentru care nu fac acele activitati asa cum mi-am propus sa le fac. Aici e foarte important sa fiu atent la nevoile care pentru mine nu sunt atat de importante.
Poate ele sunt importante pentru alti oameni din viata mea, dar nu neaparat pentru mine; sau au fost importante la un alt moment de timp din trecut. Le voi numi non-nevoi (nevoile lor sau fostele mele nevoi).
Pas 2: In paralel, pornesc o lista cu lucruri de care ma simt cu adevarat atras acum, lucruri pe care le-as face zi si noapte. De aici, voi detalia o lista cu nevoie pe care le simt cu adevart importante pentru mine acum.
Pas 3: Ma intreb: satisfacerea in exclusivitate a nevoilor de la pasul 2 ma poate duce la o viata fericita?
Pas 4: Ma intreb: la care dintre non-nevoi imi dau seama ca nu pot renunta? De ce?
Pas 5: Elaborez o lista finala cu lucrurile care au ramas ca importante pentru mine, stiind acum de ce ele sunt importante atat de la pasul 1, cat si de la pasul 2.
Pas 6: Ma intreb daca aceste lucruri, oricat de diciplinat as fi, pot fi facute in timpul pe care il am la dispozitie. Imi sunt 24 de ore pe zi suficiente pentru a le realiza? Alfel spus, e realist ce mi-am propus?
Pas 7: Daca da, am lista care trebuie. Daca nu, reiau lista si vad ce pot sa mai scot, pe baza unei prioritizari la nivel de nevoi.
Pas 8: Actiune. Agaudam saptamanal: Evaluare. Invatare. Adaptare. Actiune
Sfaturi practice pentru bucatarie

Fiecare cantec are si descantec, asa zice o vorba din popor. De cate ori nu am cautat diverse trucuri pentru a scoate mirosul din frigider sau nu am stiut ce sa facem ca ouale sa nu crape cand se fierb, si multe alte trucuri pe care fiecare gospodina le afla de la bunica sau mama, sau, pur si simplu, din intamplare ? Pentru a-ti face viata mai frumoasa si mai usoara, am adunat pentru tine cateva sfaturi practice care sunt sigura ca o sa iti fie de folos.
Lamaile: pentru a indeparta coaja de pe lamai mai usor, acestea trebuia sa stea in jur de 15 minute in apa fierbinte. Furnicile: daca furnicile iti bantuie prin/sub/dupa dulapuri, este nevoie doar de cativa catei de usturoi pe care sa ii pui in zonele vizitate de micile insecte. Merele: pentru a evita ca merele dupa curatare sau taiere sa ia culoarea maronie, stropeste-le cu putina zeama de lamaie, astfel acestea vor arata proaspete pentru un timp mai indelungat. Banana: o pasta obtinuta prin farmitarea acestora are un efect de calmare si racorire a pielii, de aceea este foarte recomandat atunci cand suferi arsuri. Oua: pentru a descoperi daca ouale din frigider sau cele cumparate de la piata sunt bune, aseaza-le intr-un bol cu apa si un varf de sare; cele ce vor ramane pe fundul vasului sunt proaspete, iar cele care se ridica la suprafata sunt vechi si nerecomandate consumului.
Tarta de mere: pentru a mentine tartele si nu numai, proaspete si pufoase invelitile bine in folie de staniol. Fundul de lemn: indiferent ca tai legume, carne si verdeturi intotdeauna sa folosesti fundul de lemn. Din cel de plastic pot sari mici aschii ce vor ajunge cu usurinta in salate sau alte preparate. Totodata nu cumpara funduri de lemn din supermarketuri in majoritatea cazurilor sunt facute din bucati si la primele taieri acestea se vor crapa, cauta funduri de lemn dintr-o singura bucata de lemn pe care le gasesti la comerciantii din piete.
Usturoi: daca alegi sa faci o pasta din usturoi pentru friptura si vrei sa domolesti putin gustul iute al acestuia, adauga ori sos de rosii/smantana sau maioneza, oricare dintre aceste produse vor potoli focul din pasta si ii vor oferi un gust aromatic.
Mancarea prea sarata se poate salva daca adaugi in ea bucati de cartof crud. Uleiul din tigaie nu mai sare cand se incalzeste daca pui putina sare. Telina ramane proaspata pentru mai mult timp daca este invelita in folie de aluminiu si pusa in frigider. Usturoiul se curata mai usor daca este incalzit putin inainte, pe o tabla asezata pe foc. Fructele prea verzi se coc daca sunt invelite intr-un ziar si puse intr-un loc caldut timp de 2-3 zile. Laptele nu se mai lipeste de oala cand il fierbi daca tii o lingura in ea, si lasi focul mai mic. Laptele nu se strica, chiar daca nu este pus in frigider, daca atunci cand fierbe adaugi in el o jumatate de lingura de bicarbonat de sodiu. Pentru a pastra lamele robotului de bucatarie ascutite si in stare buna, se rasneste in el, din cand in cand, putina sare.
Cand s-au fiert pastele, melcisorii sau taiteii, se scurge apa fiarta si se pune peste ele apa rece, ca sa nu se lipeasca bucatile intre ele. Ca sa nu-ti mai lacrimeze ochii de la ceapa, tai-o in doua bucati si tine-le in apa timp de 15 minute inainte de a le taia. Pentru a curata mai usor cuptorul, prepara o pasta din apa si bicarbonat de sodiu pe care o intinzi pe locurile murdare. Apoi porneste cuptorul pentru o jumatate de ora. Petele uscate de mancare vor iesi mult mai usor. Inainte de face popcorn, tine grauntele in congelator si prepara-le cand sunt inca inghetate. Pentru a coace mai usor cartofii, tine-i in apa sarata timp de 15 minute, inainte de a-i baga la cuptor. Cartofii se strica mai repede daca sunt tinuti langa ceapa. Deci pune-le locuri separate. Inainte sa fierbi orezul, adauga in apa cateva picaturi de suc de lamaie. Astfel orezul va iesi mai alb si mai aspectuos. Legumele raman proaspete pentru mai mult timp daca le invelesti intr-un ziar inainte de a le pune in frigider. Nu tine legumele in pungi de plastic pentru ca se vor strica mai repede. Daca ti-a iesit mancarea prea sarata, pune in ea bucati de cartof crud. Acestea vor absorbi excesul de sare. Ca sa nu se lipeasca recipientele sau pungile de peretii congelatorului, presara putina sare pe ele. Pentru ca ramurelele de conopida sa ramana albe si frumoase se adauga in apa in care fierb un pahar de lapte dulce. Ca sa cureti mai repede oalele murdare, pune in ele un amestec de otet si sare, si lasa-l sa dea in fiert. Unge cu ulei marginea oalelor pentru a impiedica revarsarea supei sau a apei in care fierbi alimente. Daca torni intr-o sticla sau un borcan lichide fierbinti pune sub ele doua linguri sau lame de cutit. Astfel nu se crapa sticla din cauza temperaturii ridicate. Cand prepari o salata pune sarea inaintea uleiului. Sarea nu se dizolva in ulei. Mancarea se amesteca cu lingura de inox. Lingura de lemn este poroasa si poate strange bacterii, iar cele din alte metale, oxideaza. Pentru a preveni mirosul neplacut al frigiderului, tine in el jumatati de lamaie. Branza se pastreaza in frigider, invelita in folie de plastic ca sa nu mucegaiasca. Cand prepari spanac sau alte legume cu funze verzi, adauga in apa putin zahar. Astfel legumele isi pastreaza culoarea frumoasa. Nu gati ciuperci in oala de aluminiu pentru ca se vor innegri. Oalele de aluminiu se spala dupa ce s-au fiert in ele coji de mar. Astfel raman mai curate si mai lucioase. Cand fierbi oua, adauga in apa o lingura de otet. Astfel, chiar daca se crapa coaja, oul nu va iesi afara. Cand fierbi legume, pune-le intregi si abia apoi taie-le in bucati. Astfel se pierd mai putine substante nutritive. Pentru a face o mamaliga fara cocoloase, stropeste malaiul cu apa rece inainte sa-l adaugi in oala. In timp ce ouale fierb, adauga un varf de sare pentru a impiedica craparea acestora. Nu puneti niciodata citrice sau rosii in frigider. Temperatura scazuta degradeaza aroma si savoarea acestor fructe.
13 intrebari potrivite
Trezeste-te, viata inseamna miscare
Mi-amintesc acum momentul in care am inteles ca scopul meu principal in viata este progresul, evolutia. Ce rost are sa pasesti prin viata daca maine nu esti mai intelept decat ieri? Cu ce te poti lauda maine daca nu cu invatamintele pe care le-ai deprins din greselile si experientele trecute?
Oamenii de succes stiu asta, si nu ma refer neaparat la succes ca la ceva ce tine doar de cariera, ci ma refer la adevarata implinire personala. Oamenii isi petrec prea mult din existenta fara nicio directie, fara motivatia necesara de a face un pas inainte pentru ca se raporteaza prea mult la ceilalti si la contextul lumii in care traim. Cum poti sa stai apatic si de ce continui sa te compari sau sa gasesti zeci de scuze pentru insatisfactia ta?
Am invatat ca singura persoana cu care trebuie sa ma compar sunt eu si cu fiecare limita pe care o depasesc, cu fiecare pas, sunt din ce in ce mai implinita cu mine. Atunci cand te ridici de pe scaun si actionezi pentru a ajunge acolo unde iti doresti, indiferent care sunt nevoile tale, toate temerile dispar, norii de confuzie se ridica si te bucuri de fiecare treapta a evolutiei tale.
Cand a fost ultima oara cand ai stat sa faci un bilant al experientelor trecute?
Pana cand ai sa continui sa faci ce nu-ti place si sa te plangi? Cum functioneaza pentru tine, victimizarea asta? Te-a adus mai aproape de cariera, de relatia, de viata pe care ti-o doresti?
Poate ca nici macar nu stii ce inseamna lucrurile astea, dar cu siguranta daca inca simti ca esti inca in cautare, daca undeva in gandurile tale exista o durere pe care vrei sa o eviti, sau exista un obiectiv pe care vrei sa-l atingi, atunci e timpul sa faci ceva pentru asta.
Entuziasm = Motivatie = Actiune = Rezultat

Cand iti lipseste entuziasmul, cand simti ca esti plictisit sau ca faci lucrurile doar pentru ca trebuie facute si nu ai nicio satisfactie, vei ajunge sa gusti din ceea ce inseamna regret.
Daca insa te-ai descoperit pe tine, ai ajuns sa te cunosti atat de bine incat sa traiesti acea motivatie puternica si pornire spre a-ti duce la capat planurile, visurile care sunt in concordanta cu vocatia si misiunea ta in viata, atunci ai aflat cu siguranta cum e sa te bucuri cu fiecare pas.
Am invatat de la Napoleon Hill sa port un dialog cu mine, punandu-mi intrebarile potrivite, am invatat ca daca esti curios ti se deschid noi orizonturi si am invatat ca eu sunt singura care poate sa schimbe ceva. Eu sunt cea mai mare avere a mea si merita sa investesc in mine pentru a trai o viata de care sunt indragostita.
Renunta la scuzemie
Asa ca nu accept scuze, indiferent care ar fi lista ta cu obiective, indiferent care sunt nevoile tale pentru a fi implinit personal. Pur si simplu ridica-te de pe scaun, ia o foaie de hartie si raspunde la urmatoarele intrebari. Oamenii progreseaza, stationeaza sau dau inapoi in viata. Tu in ce categorie vrei sa intri?
Intreaba-te acum. Fi sincer cu tine.
Cele 13 intrebari potrivite

1. Mi-am atins scopul pe care l-am stabilit ca obiectiv anul acesta si ce am facut pentru a-l indeplini pana acum? 2. Am depus o munca de cea mai buna calitate (de care eram in stare) sau as fi putut sa-mi imbunatatesc activitatea? 3. M-am comportat armonios si am fost cooperant in fiecare clipa? 4. Am permis ca eficienta mea sa fie afectata de obiceiul amanarii si daca da, in ce masura? 5. Mi-am imbunatatit personalitatea si daca da in ce fel? 6. Am lasat temerile sa imi micsoreze eficienta? 7. Mi-am irosit energia prin lipsa de concentrare si efort? 8. Am depasit masura intr-unul din obiceiurile mele? 9. Cat timp mi-am dedicat efortului de pe urma caruia nu am castigat nimic, efort pe care l-as fi putut folosi in scopuri mai nobile? 10. Mi-am gasit vocatia si daca nu, de ce nu? 11. M-am facut vinovat de vreun comportament pe care contiinta mea nu l-a aprobat? 12. Cum as putea sa-mi redistribui timpul si sa-mi schimb obiceiurile pentru a fi mai eficient in anul ce vine? 13. Am fost deschis la nou si tolerant cu toata lumea?
In concluzie
Poate ca pana acum nu ai stiut sa petreci timp de calitate cu tine, poate ca nu ai stiut care e calea spre a ajunge mai aproape de ce ti-ai dorit. Indiferent care e cauza, alegerea iti apartine. Daca pui pret pe gandurile tale, pe framanatarile tale si iei decizia de a inlocui toate obiceiurile proaste cu unele eficiente, in fiecare zi te vei simti mai aproape de implinirea personala.
Te invit la introspectie. Lasa-mi un comentariu cu raspunsurile tale la intrebarile de mai sus si spune-mi la ce concluzie ai ajuns. Progresezi, stationezi sau dai inapoi?
Pot invata cum sa fiu mai fericit?

Cred ca multi dintre voi ati vazut filmul, The pursuit of happiness in care personajul interpretat de Will Smith trece peste momente de deznadejde, lupta cu inversunare si crede cu tarie in visul sau. El se afla in cautarea fericirii, intrebandu-se mereu ce ii face pe oameni fericiti, care sunt ingredientele minune si daca el poate fi fericit.
Eu am fazut filmul acum o ora abia si regret. Regret enorm ca nu l-am vazut mai demult. Este un film extraordinar despre perseverenta, credinta si valori.
Bineinteles ca mi-am adresat urmatoarea intrebare: Pot invata sa fiu fericit?
In cartea sa, The pursuit of happiness (In cautarea fericirii), David Myers spune ca da.
Iata si cele 10 sugestii oferite de el in vederea amplificarii fericirii din viata noastra:
1.
Realizati ca fericirea de durata nu vine in urma unui succes. Oamenii au capacitatea de a se adapta la circumstante schimbatoare chiar si la bogatie sau dizabilitati. Deci bogatia este ca si sanatatea: absenta sa aduce neplaceri, dar prezenta sa nu garanteaza fericirea.
2.
Controlati timpul personal. Oamenii fericitii au control asupra propriilor vieti. Este important sa va setati scopuri si sa le spargeti in obiective zilnice. Desi de multe ori supraestimam cata activitate putem realiza intr.-o zi (acumuland frustrari), de obicei subestimam cate putem realiza intr.-un an, avand in vedere putinul progres pe care il percem zilnic.
3. 4.
Purtati-va ca si cum ati fi fericiti. Alegeti o expresie fericita a fetei. Purtati-va ca si cum ati avea o inalta stima de sine, ca si cum ati fi optimist. Actiunea propriu-zisa poate declansa emotia. Cautati sa realizati activitati care va stimuleaza abilitatile. Oamenii fericiti adesea experimenteaza asa numita stare de flux a fi absorbit intr.-o sarcina care te provoaca fara sa te copleseze. Cele mai scumpe moduri de a petrece timpul liber (a sta pe un yaht) adesea aduc o mai mica experienta a starii de flux decat gradinaritul, socializarea sau munca artistica.
5. 6. 7.
Faceti exercitii fizice. O multitudine de cercetari arata ca exercitiile de aerobic nu numai ca promoveaza sanatatea si energa ci si reprezinta un bun antidot pentru depresia usoara si anxietatea. Oferiti-i trupului tau atata somn cat are nevoie. Oamenii fericiti traiesc vieti active si totusi rezerva timp pentru somnul de regenerare. Acordati prioritate relatiilor apropiate. Relatiile aprpiate cu cei care tin la dumneavoastra va pota juta sa treceti peste perioade dificile. Confidentele si increderea sunt bune pentru suflet si trup. Rezervati-va timp pentru a cultiva relatiile apropiate.
8. 9.
Focusati-va si asupra altor oameni in afara de dumneavoastra. Ajutati-i pe cei care au nevoie. Fericirea mareste altruismul (cei care se simt bine fac bine). Dar a face bine de asemenea, te face sa te simti bine. Deschideti un jurnal al recunostintei. Aceia care acorda putin timp zilnic pentru a reflecta asupra aspectelor pozitive ale vietii lor (sanatatea lor, prietenii, familia, libertatea, educatia, natura din jur, etc.) experimenteaza o stare de bine.
10. Ingrijiti partea spirituala a dumneavoastra. Multe studii arata ca oamenii activi din punct de vedere religios sunt mai fericiti si gasesc mai multe strategii in perioade de criza. Nu sunt adepta retetelor minune, a strategiilor in 10 pasi, insa cred ca aplicand macar una dintre cele 10 sugestii ale lui David Mayers ne crestem sansele macar cu 10% de a fi mai fericiti.
Stiati ca . . . ?

Autostrada Eisenhower din S.U.A. cere ca din fiecare cinci mile una sa fie dreapta. Aceste sectiuni drepte folosesc pe timp de razboi sau alte urgente. Podul Universitatii din Boston este singurul loc din lume unde un vapor poate trece pe sub un tren care trece pe sub o masina care trece pe sub un avion. Cercetarile indica faptul ca tantarii sunt mai mult atrasi de persoanele care tocmai au mancat banane. Pisicile au peste o suta de corzi vocale, pe cand cainii au doar in jur de zece. Multi hamsteri clipesc doar cu un ochi pe rand. In ultimii 4000 de ani niciun animal nou nu a fost domesticit.
Pinguinii pot sari la o inaltime de pana la 1,8 metri. Ochii nostri au intotdeauna aceeasi marime de la nastere, dar nasul si urechile noastre nu se opresc niciodata din crestere. Dimensiunile lui Barbie daca ar fi fost vie: 39-23-33. Pentagonul din Arlington, Virginia are un numar de toalete dublu decat necesar. Cand a fost construit in anii 1940, statul Virginia inca mai avea legi de segregatie care cereau toalete separate pentru albi si negri. Niciun cuvant din limba engleza nu rimeaza cu month (luna). Exista cate doua carti de credit pentru fiecare persoana din Statele Unite. Primele masini Ford aveau motoare Dodge. Leonardo Da Vinci a inventat foarfeca. Sunt necesari circa 2,3 litri de apa pentru a gati macaroane si cam dublul acestei cantitati pentru a curata cratita. Bebelusii se nasc fara oasele genunchilor care apar abia la varsta de 2-6 ani. Nucsoara este extrem de otravitoare cand este injectata intravenos. Cel mai comun nume din lume este Mohamed. Michael Jordan castiga mai multi bani anual de la Nike decat toti angajatii Nike din Malaysia la un loc. Prima toaleta vazuta la televizor a fost in serialul Leave It to the Beaver. In marele incendiu din anul 1666, jumatate din Londra a fost arsa, insa doar sase oameni au fost raniti. Universitatea Columbia este cel mai mare proprietar din New York dupa Biserica Catolica. O singura persoana din doua miliarde traieste 116 ani sau mai mult. Numele Wendy a fost facut special pentru cartea Peter Pan. In Kentucky, 50% din persoanele care se casatoresc pentru prima data sunt adolescenti. Servetelele nazale au fost initial facute ca bandaje in Primul Razboi Mondial. Einstein nu a putut vorbi fluent pana la varsta de noua ani. Parintii lui credeau ca ar putea fi retardat. In Los Angeles, exista mai putine persoane decat automobile. Circa o treime din americani trag apa la toaleta cat timp sunt inca asezati. O persoana obisnuita este cu circa 6mm mai inalta pe timp de noapte. Un stranut iese din gura cu o viteza de peste 965 km/h.
Legile lui Murphy

Cine nu a auzit de legile lui Murphy? Capitanul Edward Aloysius Murphy a fost inginer la Wright Field, intr -o zi suparat pe defectiunea unei curele de transmisie, a spus despre tehnicianul care se ocupa de aceasta problema ca Daca e vreo posibilitate sa o faca prost, o va face.
Legile managementului
Prima lege a managementului este ca exista. Cei ce au, primesc. Cei ce pot, fac. Cei ce nu pot, ii invata pe altii. Cei ce nu-i pot invata pe altii, administreaza. Indecizia este baza flexibilitatii. Orice este posibil daca nu stii despre ce vorbesti. Oricine poate lua o decizie daca are suficiente informatii. Un manager bun poate lua o decizie fara a avea informatii suficiente. Un manager perfect poate lua o decizie fara a avea niciun fel de informatii.
Cand un manager vrea sa-si impresioneze subalternii cu detalii sofisticate, inseamna ca el a pierdut din vedere obiectivul final. Nu veni niciodata cu idei noi, care ti se pot da inapoi ca sarcini. Daca exista o cale de intarziere a unei decizii importante, un bun manager o va gasi. Este bine ca in afara biroului sa ai mersul grabit pentru a nu da prilejul subordonatilor sa-ti puna intrebari. Daca dai dispozitii, sa fie verbale. Cele scrise pot fi folosite mai tarziu impotriva ta. Daca o problema conduce la prea multe sedinte, atunci sedintele devin mai importante decat problema insasi. Cheltuielile tind sa creasca pana egalizeaza veniturile. Pentru saritura in inaltime, este mai bine sa antrenezi un om care sare 2 m, decat doi oameni care sar fiecare 1 m. Rezolvarea a n+1 probleme, necesita un timp dublu fata de rezolvarea a n probleme. Rezolvarea a 90% dintr-o problema se face de obicei in 10% din timp, restul de 10% rezolvandu-se in 90% din timp.
Legile competentei
Intr-o ierarhie, orice angajat tinde sa fie promovat pana la nivelul lui de incompetenta. In timp, orice post va fi ocupat de un angajat incompetent sa rezolve problemele lui. Munca ramine de obicei pentru cei care nu si-au atins inca nivelul de incompetenta. Expert este cel ce stie din ce in ce mai mult despre din ce in ce mai putin, pana cand stie absolut totul despre nimic. Expert poate fi oricine din afara orasului. Loialitatea fata de superiori valoreaza mai mult decat calitatea muncii efectuate. Orice angajat isi incepe serviciul de la nivelul competentei sale. Supercompetenta deranjeaza mai mult decat incompetenta. Generalizarea incompetentei este direct proportionala cu nivelele ierarhice spre care tinzi sa urci. Cauta sa arati ca esti o persoana foarte importanta. Un gram de imaginatie valoreaza cat un kilogram de competenta. Cauta sa fii vazut in compania unor oameni foarte importanti. Nu te lasa atras in discutii contradictorii. Daca iti pastrezi calmul, cand toti ceilalti si-l pierd, inseamna ca nu ai inteles problema. Este imposibil de a face ceva impermeabil la prostie, pentru ca prostii sunt foarte ingeniosi.
Legile vietii universale
Nu crede in miracole; bazeaza-te pe ele. Orice problema mai mare continua una mai mica, care conditioneaza rezolvarea problemei mari. Dupa cercetari de laborator, atente si migaloase, ti se va spune ca ai primit o proba de analiza gresita. Orarele studentilor sunt astfel facute astfel incat sa se piarda mai mult timp la facultate. Daca prezenta la curs este obligatorie, atunci studentii vor absenta de la examen. Daca prezenta este facultativa la cursuri, atunci se vor prezenta la examen si absentii de la curs. Fiecare profesor considera ca studentii trebuie sa se pregateasca numai la cursul sau. Daca examenul se da cu cartea deschisa pe banca, precis ca vei uita cartea acasa. Cand inveti la un examen, constati ca iti lipseste exact cursul cel mai important. Intuitia este o stiinta exacta.
Daca explici ceva atat de clar incat oricine poate pricepe, se va gasi cineva care sa te inteleaga gresit.
Tentatii
20/03/2010 Delia Muresan Cariera, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica, Relatii
Cand o usa a fericirii se inchide, o alta se deschide; dar, deseori, ne uitam atat de mult la usa inchisa incat nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi. Helen Adams Keller
E de-a dreptul enervant ca atunci cand crezi ca ai inchis o usa in viata ta iti apar tentatiile. Cand crezi ca ai vindecat o rana atunci apare ceva care in loc sa fie plasture e ceva care o zgarie si rana se redeschide si de multe ori e mai greu sa o vindeci.
Mai concret, atunci cand crezi ca ai trecut peste despartirea de cineva drag, acela reapare senin in viata ta si iti spui: poate ca de data asta va fi altfel, poate chiar tine la mine, poate poate poate si ne spunem ca doar intredeschidem usa ca am invatat din lectia trecuta, insa ne dam seama ca sentimentele dau din nou buzna peste noi.
Atunci cand iti spui: gata, locul asta de munca nu imi mai ofera nimic, nu se va schimba nimic niciodata, PLEC. Hmm.. atunci apare tentatia, ca e un salariu mai bun, ca se va schimba ceva legat de activitatea ta etc. De obicei schimbarile propuse sunt schimbari la nivel superficial. Chiar daca tu le ceri, de multe ori nu acestea te fac sa te decizi daca sa ramai sau nu la locul acela de munca.
Ce facem cu tentatiile?
Cand e vorba de iubire, e un execitiu pe care il facem si in cadrul workshopului Cheama iubirea in viata ta.
Asadar imagineaza-ti inima ta, o inima mare, frumoasa, gata sa primeasca iubirea in viata ta. Insa aceasta inima are nevoie de curatenie. Ia un faras si curata tot ce mai e acolo care te poate impiedica sa dai o noua sansa iubirii. In spatele inimii exista o usa usa din dos, pe acolo arunci gunoiul.. iti imaginezi cum il pui in gunoiul de afara. Apoi reintri in casa pe usa din fata, o usa frumoasa, primitoare. Iti imaginezi cum usa din spate dispare pe acolo intrau tentatiile. Nu mai ai nevoie decat de lucruri frumoase. Si usa din fata e deschisa iubirii e deschisa persoanei care iti va face viata frumoasa. Iti amenajezi inimioara cum crezi tu, cu incredere, cu bucurie, cu trairi frumoase si atunci cand esti pregatit(a) la usa ta va suna iubirea.
Cand e vorba de locul de munca imagineaza-ti ca te trezesti dimineata stiind ca mergi la locul de munca cu placere. E un loc de munca unde te simti foarte bine ca faci ceea ce iti place. Iti imaginezi la trecut acele zile in care simteai frustrare, furie etc si iti dai seama cat de important este sa ai un loc de munca unde sa te simti implinit. Te trezesti zambind, bucuros, entuziast, cu zambetul pe buze, dornic de a incepe o noua zi de munca.
Trairea din acel moment al vizualizarii te va face sa te clarifici si sa alungi tentatiile, in primul rand recunosti ca sunt tentatii si nu te mai lasi vrajit.
Aceste exercitii se vor face de fiecare data cand iti doresti sa intredeschizi usa si sa te lasi prada tentatiilor. Succes!
Feng Shui Atrage armonie, sanatate si noroc

Este posibil ca decorurile casei tale sa iti influenteze viata familiala, profesionala si sa iti aduca mai mult noroc?
Stiinta si arta Feng Shui spune ca da. In traducere directa vant si apa, Feng Shui-ul e practicat in China de peste 3000 de ani si reprezinta arta si stiinta pozitionarii caselor, obiectelor cu scopul de a fi in armonie cu energiile mediului inconjurator. Feng Shui-ul nu implica practicarea unei cai spirituala, ci este un set de regului si metode care au drept scop imbunatatirea tuturor aspectelor vietii.
O aplicare cat mai eficienta a Feng Shui-ului incepe inaintea constructiei unei case sau alegerii unui apartament si ia in considerare datele personale ale fiecarei persoane care urmeaza sa locuiasca in acea casa. La fel trebuie alese si spatiile de birouri sau pentru diverse activitati comerciale, accentul panandu-se pe tipul de activitate care se va desfasura in acel spatiu.
Daca locuinta/biroul sunt deja alese sau construite, puteti totusi sa remediati unele defecte care din punct de vedere Feng Shui va afecteaza negativ, folosind diverse obiecte.
Pasul urmator este decorarea camerelor in functie de principiul celor 5 elemente, al energie Chi si Yin-Yang. Desi trebuie respectate aceste principii in toata locuinta, exista diferente de decorare pentru camere in functie de utilizare.
Camera de zi, sau locul unde sta cel mai mult familia este o incapere ale carei energii va influenteaza in mod considerabil. Pentru a-i asigura un Feng shui bun, aplicati urmatorul tabel dupa ce identificati punctele cardinale ale incaperii.
Nord-vest (metal) - locul televizorului sau al aparatelor electrice Calatorii; Persoane care te sustin; Barbat. Obiecte: orice obiect decorativ din metal, sau orice sugereaza metalul; culoarile alb, argintiu, auriu si formele rotunde; clopoteii; Budha cel vesel
Nord (apa) Cariera. Protector: broasca testoasa. Obiecte: orice sugereaza apa: reproduceri de natura cu lacuri, cascade, pesti, scoici; culoari albastru si negru; forme ondulate; fantanitze arteziene; boluri cu apa sau scoici
Nord-est (pamant) -locul biroului Educatie. Obiecte: cristale, pietre decorative, un glob pamantesc, vase de ceramica; culori: galben, ocru, forme patrate; pagoda cu 9 nivele
Vest (metal) Copii. Obiecte: orice obiect decorativ din metal, sau orice sugereaza metalul; culoarile alb, argintiu, auriu si formele rotunde; clopoteii; Budha cel vesel. Protector: Tigrul alb
Est (lemn) Dezvoltare; Sanatate . Protector: dragonul. Obiecte: Orice obiecte de lemn, plantele de apartament; culoare: verde; forma dreptunghiulara si inalta; dragonul; reprezentari de natura;
Sud-vest (pamant) Femeie; Relatii; Parteneriate. Obiecte: cristale, pietre decorative, un glob pamantesc, vase de ceramica; culori: galben, ocru, forme patrate; cutiuta dorintelor; ratele mandarine
Sud (foc) Faima; Succes. Protector: pasarea phoenix. Obiecte: lumina puternica, lumanari, culoare: rosu; forma: triunghiulara; orice sugereaza focul, soarele; pasare Phoenix
Sud-est (lemn) Prosperitate. Obiecte: Orice obiecte de lemn, plantele de apartament; culoare: verde; forma dreptunghiulara si inalta; Vasul bogatiei; corabia bogatiei; acvarii; fantani arteziene; broscuta cu trei picioare si ban in gura.
Puteti utiliza si betisoare parfumate specifice fiecarui element, sau lumanari de culori corespunzatoare elementelor si clopotei cu protectori si simboluri specifice.
Sugestiile de mai sus si prorpia imaginatie si bun simt va vor ajuta sa gasiti obiectul potrivit pentru fiecare colt si sa gasiti armonia atat estetica, cat si energetica a camerei de zi.
Daca nu va simitit bine in camera, sigur Feng Shui-ul acelei incaperi nu este bun. Nu va incarcati de obiecte, alegeti ce vi se potriveste si se potriveste cu ambianta camerei, dar aveti grija sa va activati toate colturile/domeniile.
Sfaturi pentru dinti frumosi
Scris de: Mihaela Curea n data de: septembrie 09, 2009 n: Sanatate | 4 comentarii
Un zambet frumos lumineaza fata. Dar un zambet frumos implica o dantura sanatoasa si ingrijita. Cum poti avea dinti frumosi si cum ii poti intretine ? Alegerea alimentelor potrivite in dieta zilnica, este un apect important atunci cand iti doresti o dantura sanatoasa. Stabilirea bunelor obiceiuri alimentare se face de la varste fragede. Repetitivitatea unei actiuni duce la obisnuinta.
Cum ne afecteaza alimentele dantura ? Alimentele pe care le mananci, vin in contact cu microbii si bacteriile care traiesc in cavitatea bucala. Daca nu iti periezi zilnic si corespunzator dintii, tartrul se va depune pe dinti. Amidonul si zaharurile din alimente se combina cu tartrul care formeaza un acid ce afecteaza smaltul dintilor.
Cum sa alegem un regim alimentar sanatos ? Suna a fi ceva usor, dar fructele, legumele, laptele, cerealele, painea contin amidon si zaharuri. Bauturile carbogazoase, sucurile din fructe dulci si snack-urile ar trebui limitate. Nu trebuie sa eviti sa le consumi, ci trebuie sa ai un regim alimentar echilibrat, trebuie sa te speli pe dinti de cel putin doua ori pe zi si se recomanda sa folosesti apa de gura si ata dentara.
Ponturi pentru santatea dintilor :
bea multa apa; durata minima a periajului trebuie sa fie de minim 3 minute ; apa de gura trebuie sa contina fluor ; nu uita sa iti periezi limba, cu atat mai mult daca fumezi ; variaza alimentele sanatoase; elimina gustarile dintre mese; limiteaza gustarile si bauturile dulci; spala-te pe dinti de doua ori pe zi; foloseste ata dentara inainte de spalatul pe dinti, cel putin o data pe zi ; fa-ti un control stomatologic regulat.
Iti recomand cateva remedii naturale:
Capsunile ia 3,4 capsuni, zdrobeste-le intr-un castron pana devin o pasta. Periaza dintii cu acest amestec de cel putin doua ori pe zi, timp de cateva saptamani. Salvia frunzele de salvie se zdrobesc si cu amestecul obtinut se periaza dintii. Coaja de portocale indeparteaza petele galbene de pe dinti si asigura o respiratie proaspata. Morcovii, merele, castravetii remedii pentru dintii ingalbeniti. Sucul de la lamaie este bun pentru musculatura gingiilor.
Ce trebuie sa incluzi in dieta ta zilnica ?
Calciu care se regaseste in lactatele acide (iaurt, sana, kefir, lapte batut) si in legumele verzi; Magneziu care se regaseste in cereale, nuci, alune; Fosfor din galbenus de ou, peste, varza, conopida, struguri, polen ; Fluor din peste, lapte, spanac, rosii ; vitaminele C si D; lipsa Vitaminei C are ca efect slabirea gingiilor si sangerarea lor, iar lipsa Vitaminei D duce la slabirea suportului osos; minerale; legume si fructe crude; cascaval si branzeturi se recomanda consumul lor la sfarsitul mesei deoarece reduc nivelul aciditatii din gura.
Cum se realizeaza periajul corect ? Prima data, se recomanda sa indepartezi resturile alimentare cu ajutorul atei dentare. Inainte de periaj, nu uda periuta de dinti. Periajul se realizeaza astfel : dinspre gingie spre dinte, se periaza suprafata interioara a dintilor cu miscari circulare din spate catre fata, cu periuta in pozitie verticala, igienizezi spatele dintilor din fata, apoi pune periuta pe suprafata orizontala a dintilor si realizeaza o miscare stanga-dreapta. La final, clateste cu apa de gura.
Ai grija de dintii tai, un zambet frumos e mereu apreciat!
Daca
27/02/2010 Delia Muresan Coaching, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare psihologica Ne spunem zi de zi daca as avea parte si eu de iubire as putea zbura, daca as avea parte de acea promovare as fi fericit, daca as avea parte de sanatate as aprecia mai mult viata etc.
Traim doar pentru ACEA ZI in care ni se vor intampla lucrurile pe care dorim sa le AVEM in viata noastra. Veti spune ce e rau in asta, nu voi spuneti ca e bine sa stii ce iti doresti ca sa ti se implineasca?
Da, asa e, insa e important sa facem niste precizari. Iti doresti sa AI, sa POSEZI ai NEVOIE, acestea sunt afirmatii care vin din EGO. Daca nu o sa ai ceea ce iti doresti ce se va intampla? Daca lasi lucrurile sa se intample si sa vina spre tine cum ar fi?
Cand ne agatam, cand ne atasam de dorinte acestea nu se implinesc

Ele se implinesc atunci cand incepi sa traiesti cu adevarat si in viata de zi cu zi, in prezentul TAU. De asemenea, daca ne gandim doar ce viata o sa avem daca uitam ce viata avem ACUM si nu ne bucuram de ea.
Ma intreaba lumea daca nu cumva e o contradictie, adica iti doresti, stii ce iti doresti si apoi te detasezi dar ramai in prezent. Te detasezi de acea dorinta, viata ta merge mai departe, asta e important sa nu uiti.
De multe ori am cazut si eu examenul acesta insa perseverez. Atunci cand imi doresc ceva si spun AM nevoie TREBUIE sa am ma opresc si incerc sa aplic urmatoarea strategie:
1. Ma intreb CUM este viata mea acum. De ce imi zboara mie gandurile spre ce as putea avea? De ce nu vad ce am?
De cele mai multe ori trebuie sa facem un pas inapoi pentru a putea vedea viata noastra asa cum este ea cu adevarat. Cred ca ti s-a intamplat si tie sa privesti o fotografie si sa iti dai seama ca daca o privesti mai departe poti observa anumite lucruri, daca o privesti dintr-o parte vezi altele, daca te apropii vezi detalii pe care altfel le-ai fi neglijat.
Ce ar fi daca am privi viata noastra ca pe o fotografie? De undeva din afara, incercand sa ne si apropiem sa vedem detaliile din sufletul nostru, dar incercand sa ne vedem si de departe, din alte unghiuri pentru a intelege mesajul complet al fotografiei.
De cele mai multe ori iti dai seama ca nemultumirea pe care o ai vine din faptul ca tu ai uitat de TINE, nu te mai recunosti, nu mai traiesti cu adevarat. Stiti ce se spune: speranta moare ultima. Este c omod sa speri si sa fii nemultumit. O data ce recunosti asta poti trece la pasul urmator.
2. Care e versiunea mea imbunatatita cine sunt eu, acea persoana pe care pot sa o iubesc? Nu avem in viata parte de ceea ce ne dorim pentru ca nu lucram cu noi, nu invatam din lectiile vietii, stam pe marginea drumului asteptand sa ne bage cineva in seama, asta cand toata lumea e ocupata.
Da, vreau sa am parte de iubire, dar eu nu imi exprim emotiile de frica sa nu fiu ranita. Da, vreau sa fiu promovat dar nu am initiativa de frica de a nu respins etc.
Versiunea aceasta a ta e cea care va reusi si aici e important sa lucrezi cu tine.
3. Daca o sa am ceea ce imi doresc, ce vreau sa simt? Acea stare pot sa o simt atunci cand decid eu. Daca o sa fiu promovat o sa fiu apreciat. Da, pot sa simt acea apreciere si daca nu o sa fiu promovat, poate chiar nu am nevoie de apreciere, poate versiunea mea imbunatatita nu are nevoie de asta.
Analizati si vedeti daca nu cumva va iluzionati. Iti spui: daca o sa am parte de iubire o sa pot zbura, o sa trec mult mai usor peste problemele de la serviciu etc este oare asa? De asta iti doresti iubire? Ce inseamna sa traiesti iubirea pt TINE? Pune-ti intrebari si afla ce simti cu adevarat.
4. Daca nu o sa am ceea ce imi doresc, ce se va intampla? De ce sa ma agat de ceva? Intotdeauna aceste dorinte pe care le atasam de noi ca ventuzele ma gandesc ca sunt ca un elastic tragem prea tare de el si ajunge apoi sa ne loveasca in fata.
Daca nu se intampla inseamna ca nu e potrivit pentru tine, nu? Greu de acceptat asta ca nu poti controla lucrurile, ca TU nu stii ce e potrivit pentru tine. Insa asa e in viata.
Aplica aceasta strategie de fiecare data cand mintea iti spune: daca o sa am, am nevoie etc si vei vedea ca viata ta se va schimba.
Unde am ajuns?
25/02/2010 Maria Ciobica Cariera, Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Oameni si experiente Fiecare dintre noi la un moment dat ajunge la un impas. Se gandeste daca ceea ce face, ceea ce este, e in concordanta cu ceea ce isi doreste. Raspunsul nu este intotdeauna afirmativ.
De ce?
Pentru ca noi, ca persoane, avem tentinda de a face mai mult, de a ne dori mai mult, de a fi nemultumiti mai mult. Va amintiti ca atunci cand eram mici si ne intreba matusa, bunicul, mama, tata: ce vrei sa te faci cand esti mare? raspunsul era legat fie de dorintele lor: doctor, profesor, fie de nevoile noastre apropiate in acel moment: musafir, prieten etc?
Cred ca acum, dupa ce am trecut cu brio de primi 18 ani de viata, e la fel. Devenim ceea ce ne doresc altii, sau profitam de sansele pe care viata ni le ofera (acceptam un job oarecare pentru ca avem nevoi imediate). Putini sunt cei care se lupta si devin exact ceea ce isi doresc. Tot ei sunt si cei mai nemultumiti. Pentru ca vor mai mult, mult mai mult. Fie bani, fie faima, fie schimbare sau familie. Sa nu uitam, intotdeauna este greu sa mentii in echilibru cariera, familia, propriile vise. Vor totul de la tine.
Din cand in cand, atunci cand apare o pauza in timpul nostru poate reusim sa ne intrebam unde am ajuns? Acolo unde imi doresc? Imi ofera viata mea profesionala ceea ce imi doresc? Sunt eu pe masura a ceea ce se asteapta de la mine? Sunt mandru de ceea ce fac? De ceea ce sunt? Si in functie de raspunsurile la intrebari sa luam o DECIZIE. O decizie corecta pentru noi, o decizie care aduce schimbarea, dezvoltarea sau acceptarea.
Din pacate ratele la banci, criza mondiala, dificultatea de a gasi un alt job care sa iti ofere satisfactia ce ti-o doresti, toate aceste aspecte complexe ale vietii te fac sa te dai batut, sa renunti la visul tau si sa accepti ceea ce iti propune compania, managerul, pana la urmatoarea rascoala launtrica.
Esecul duce la progres. Corect. Dar ce tare simti dezamagirea esecului si cat de mult timp ne ia sa mergem mai departe Putem face acest lucru de fiecare data pentru ca este in natura omului sa priveasca inainte, indiferent de pierderile suferite. Dar pierdem cate un pic din noi. Si sigur o picatura nu conteaza, dar doua, zece, o mie? Dar daca realizezi dupa ani, ca nu mai esti TU? Poate ca era bine sa te intrebi la un moment dat Unde am ajuns?.
Dar este usor de pus in practica?

De multe ori am tendita de a da exemple pe alte persoane. De data aceasta exemplul sunt eu. Am tras linie si am decis. Nu mi-a fost usor si inca mai am de luptat. Am trecut prin dezamagire, dorinta de razbunare (da, exista!), incapatanare, echilibru si relaxare.
Dar eu am ales drumul usor: familia, bucuria de a zambi cand ajung acasa! Cariera e cea care imi ofera satisfactiile momentane, iar familia mea este cea care ma sustine si motiveaza in cursa lunga. Poate ca in decursul anilor imi voi schimba optiunea, voi reveni la cele vechi, dar mi-am promis ca de acum incolo eu voi fi cea care va face pasul catre schimbare si nu intamplarile zilnice.
Mai mult, cand eram mica spuneam ca voi fi profesor. Din lipsa de motivatie, conjunctura etc, inca nu am reusit, dar am de gand sa schimb acest aspect si imi voi urma VISUL. Niciodata nu e prea tarziu.
Va doresc ca toti cei care cititi aceste randuri sa va puteti raspunde la intrebarea mea, sa aveti curajul sa recunoasteti esecurile si puterea de a merge mai departe, de a va face viata frumoasa, timpul de calitate si cariera stralucita. Oricum totul are un sfarsit, chiar si o cariera de succes.
Incepe 2010 cu schimbarea ta: continuare
14/02/2010 Florina Nicola Coaching, Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Oameni si experiente, Optimizare personala
Am promis in articolul trecut cateva idei utile in atingerea obiectivelor.
Ce sa faci pentru a-ti indeplini visele?

1. Incepe ACUM! Ridica-te si ia o foaie de hartie si un pix. Incepe si numeroteaza visele. Scrie, scrie cat mai mult, nu te limita: stiu ca poti avea si peste 100 de vise.
Este placut sa iti lasi gandurile sa zboare din cand in cand! Lasa-ti mintea libera si fii darnic cu tine, indrazneste sa ceri, indrazneste sa speri si scrie tot ceea ce-ti doresti. Daca ti-e greu sa actionezi am scris aici un articol care te poate ajuta.
2. Acum, intra pe Google sau cauta prin reviste poze reprezentative pentru fiecare vis pe care ti l-ai notat.
3. Gata, dupa ce ai facut asta ti-ai indeplinit aproape jumatate din vise.
4. Si cum visele trec in realitate prin actiune, cumpara-ti un caiet, cel mai frumos pe care-l gasesti, personalizeaza-l in stilul tau si denumeste-l CAIETUL VISURILOR MELE. In caietul visurilor, imparte fiecare foaie in jumate. In jumatea de sus se pune o poza mare si colorata (decupata din revista sau scoasa de pe Google la imprimanta) cu visul sau scopul, iar in jumatea de jos se scrie cat mai detaliat care este visul, scopul si cum A FOST EL INDEPLINIT.
5. Sub fiecare poza scrie:
o o o
data limita cand vrei sa ti se indeplineasca visul; data la care a fost indeplinit; un patratel cu bifeaza aici cand e terminat (vei vedea cat de satisfacut si implinit esti cand bifezi visele indeplinite de tine).
Eu obisnuiesc sa deschid si o sampanie de fiecare data cand mi se realizeaza inca un vis. Si uite asa gasesc inca un motiv de a sarbatori momentul implinirii.
6. Scrie cateva randuri despre acel vis ca si cand l-ai fi indeplinit deja. Astfel mintea ta se va obisnui din timp cu gandul realizarii si va lucra in favoarea ta. Materializarea visului tau va fi mult mai simpla si mai rapida in acest fel.
7. Jurnalul. Ia din acest caiet 5 vise care sunt cele mai importante si care sunt prioritare pentru tine si trece-le intr-un jurnal. In fiecare seara scrie in el ce ai facut in acea zi pentru visul tau.
Timpul trece foarte repede. Cred ca daca ziua ar fi fost formata din 30 de ore tot nu mi-ar fi ajuns pentru ceea ce vreau sa fac. Si cum traim intr-o continua schimbare, mi-am dat seama ca daca nu actionez acum, daca nu incep sa fac ceva pentru mine si pentru visele mele, nimeni si nimic nu ma va ajuta.
Nu uita ca tu trebuie sa fii schimbarea pe care o vezi in lume!
Visele se indeplinsesc atunci cand dorinta le transforma in actiune concreta. Cere vietii daruri importante si o vei incuraja sa ti le ofere. Mintea nu cunoaste alte frontiere decat cele pe care le stabilim noi insine. Creadinta e o stare de spirit care poate fi indusa prin autosugestie. Atragem ceea ce gandim!
Se stie foarte bine ca o persoana ajunge sa creada ceea ce-si repeta mereu, indiferent daca afirmatia este adevarata sau falsa. Daca cineva isi repeta in mod constant o minciuna, va ajunge sa o accepte ca adevar. Repeta-ti mereu: Eu pot, deoarece cred ca pot!
Acum te las sa meditezi, dar nu inainte de a-mi raspunde la la intrebarea: Tu ai un vis ca sa te poti trezi dimineata?
Personalitatea si comportamentul profesional
Tipuri de personaliti i influene ale acestora asupra procesului muncii n literatur exist mai multe clasificri ale tipurilor de personalitate. Dac lum n consideraie tipul de temperament deosebim: 1. Tipul de personalitate coleric: se caracterizeaz prin manifestri inegale, atitudini extremiste, trecnd cu uurin de la entuziasm la pesimism, de la activism debordant la abandon. Avnd o rezisten inconstant n activitile de munc datorit consumului energetic neeconomic, colericul acioneaz cu toat energia de care dispune la un moment dat fr s-i dozeze eforturile n funcie de mrimea dificultilor sau a obstacolelor. Din aceast cauz curba randamentului la coleric are numeroase neregulariti prin intersectarea cu
curba oboselii. Nelinitii, agitai, plini de elan, acioneaz sub impulsul momentului fiind oamenii marilor iniiative i avnd o mare capacitate de mobilizare proprie i a altor persoane. Datorit ns a oboselii sau a plictiselii survenite prin scderea caracterului de noutate, al aciunilor ntreprinse, colericul abandoneza activitatea nainte de a o finaliza. Din acest motiv este necesar s fie nsoit de persoane echilibrate care s preia i s duc la bun sfrit lucrul nceput. Surprinztor prin tot ceea ce face, colericul dovedete n ciuda caracteristicilor sale temperamentale mult rbdare chiar i atunci cnd activitatea i capteaz interesul mai mult timp (cazul cercetrii tiinifice). Inconstant i impulsiv, mprind oamenii n buni i ri, prieteni i dumani, om al extremelor i nu al nuanelor, colericul este un factor de stres pentru cei din jur, crend stri tensionale n colectivul de munc. 2. Tipul de personalitate sangvinic are o mare rezisten n activitatea de munc n sensul nu al unei robustei fizice deosebite, ci al rezistenei fa de fenomenul de oboseal. Reaciile persoanelor aparinnd acestui temperament sunt rapide i adecvate stimulilor, semnalelor venite din mediu sau de la echipamentul tehnic, avnd o bun adaptabilitate i stpnire de sine. Sangvinicul acioneaz prompt pentru gsirea de soluii, pentru depirea dificultilor i nvingerea obstacolelor, dar msurile luate de el n acest sens au adesea un caracter de moment, nu sunt de durat i profunzime. n relaiile interpersonale se remarc ca o persoan agreabil, deschis sufletete, cu valene pentru integrarea n grup i nchegarea de prietenii. Robust psihic, suport mai uor dect alte temperamente dificultile muncii i ale vieii. Cu persoanele aparinnd acestui temperament se poate discuta n mod deschis, direct, ei avnd tria de a privi adevrul n fa. Mobil, agreabil, prompt, cu resurse energetice deosebite, sangvinicul reuete cu eforturi mai mici i de aceea nu este deosebit de perseverent, uneori manifestnd chiar o anumit superficialiate n munc i n raporturile interumane. 3. Tipul de personalitate flegmatic are i el o mare rezisten n activiti, ns ntregul su comportament este dominat de inerie. Aceasta face ca att startul ct i sfritul activitii s aibe o laten foarte mare. Reaciile lui sunt lente ns adecvate. nclinat spre meditaie, spirit analitic i nzestrat cu mult rbdare, flegmaticului i se pot ncredina lucrri de anvergur, care se pot realiza n tempoul propriu i nu presat de termene scurte. Cntrete mult pn s adopte o decizie, dar odat decis trece hotrt la aciune i este perseverent pn la ncpnare n ndeplinirea ei. Refuz compromisurile luptndu-se pentru propriile idei. Adaptabil mai greu la situaii noi prefer lucrurile cunoscute, este reticent fa de inovaii, fiind cunoscut ca o persoan cu manifestri conservatoare. n cazul raporturilor interpersonale, este reinut i reticent, i din acest motiv se integreaz mai greu n colectivitate. Are prieteni puini, alei dup ndelungate reflexii, fa de care manifest devotament. Sunt leni, calmi, meticuloi. Nu ocolesc detaliile i nu abandoneaz activitatea pn nu ajung la rezultat, dei pentru aceasta cheltuiesc mai mult timp dect sangvinicii i colericii. Schimb greu activitatea, sunt ataai de ceea ce fac i sunt disciplinai. Se adapteaz greu la situaii noi. De regul au sentimente foarte durabile i stabile. 4. Tipul de personalitate melancolic este puin rezistent din punct de vedere nervos. Persoanele aparinnd acestui tip obosesc uor i sunt susceptibile la stri depresive n condiii de suprasolicitare, sau stri conflictuale. Este un excelent muncitor pentru activitile de rutin, desfurate n condiii cunoscute i obinuite, care nu necesit decizii prompte i reacii rapide, ei putnd desfura activiti de mare finee, dar fr presiune exterioar. nzestrat cu mult rbdare, melancolicul are nclinaie spre analiz, precizie i minuiozitate. Fire anxioas, ntr n panic n faa unor situaii noi fa de care reaciile lui sunt lente, nu ntotdeauna adecvate i uneori chiar paradoxale. Timid n relaiile interpersonale, subapreciindu-i posibilitile se integreaz cu dificultate n grup, atandu-se mai degrab de persoane i nu de colectivitate. El trebuie ncurajat chiar prin supraestimarea calitilor sale pentru a putea face fa muncii i problemelor care apar. C.G.Jung (1997) lund drept criteriu relaionarea la mediu clasific tipurile de personalitate n: 1. Tipul de personalitate extrovertit care se caracterizeaz prin expansivitate, sociabilitate, tendine spre relaionare i contact, comunicativitate, etc. Persoanele aparinnd acestui tip de personalitate lucreaz bine n grup i i asum cu uurin responsabiliti sociale. Prefer micarea, au un control redus al sentimentelor, sunt optimiti, veseli i au un sim practic deosebit. 2. Tipul de personalitate introvertit: persoanele care fac parte din aceast categorie sunt introspectivi,
linitii, rezervai, distani. Au o lume interioar foarte bogat. Ei evit riscurile i responsabilitile sociale. Serioi, exigeni, i controleaz bine sentimentele i atitudinile. Personalitate i comportament profesional n funcie de tipul de personalitate se pot defini mai multe tipuri de comportament profesional: 1. Ambiiosul: are un dezvoltat spirit de competiie, lucreaz ntr-un ritm alert, avnd un randament mare n munc, i asum responsabiliti, poziia n sistemul (organizaia) din care face parte este important pentru el, manifestnd tendine de ascensiune social 2. Conformistul: are o personalitate care ader la normele grupului, evit s-i exprime ideile, fiind de acord cu ceilali, este loial efului, l preocup beneficiile companiei i caut ci de reducere a costurilor, nu declaneaz conflicte, manifest dorina de a fi n asentimentul celorlali. 3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de munc, avnd nevoie de un mediu securizant i de un salariu fix, evit n mod sistematic situaiile de competiie, nu este preocupat de ascensiunea social. 4. Profesionistul: caut o profesie corespunztoare aptitudinilor sale profesionale i nivelului de cunotine de care dispune, n care meritele s-i fie recunoscute i n care s existe condiii pentru schimb de experien; vrea s fie n contact cu noile descoperiri; este creativ, prefer probleme abstracte, teoretice; apreciaz un ef competent cel puin egal, dac nu superior; dispune de o motivaie cognitiv. 5. Omul companiei: vrea s lucreze ntr-o organizaie cunoscut, cu cldiri i utiliti moderne, fr program fix, unde activitatea s aib un status ridicat; confortul, condiiile de lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci cnd caut un loc de munc (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat geografic plcut). 6. Tigrul orientat spre sarcin: prefer un ritm alert, dinamic chiar situaiile tensionate; este potrivit pentru activitile care cer luarea deciziilor ntr-un timp scurt, asumarea responsabilitilor; obine satisfacii reale prin munca sa. 7. Analistul: i place s lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizeaz problemele n profunzime, cutnd soluia optim; face totul cu pasiune, prefernd problemele interesante; n echip este omul cruia i se cere frecvent ajutorul. 8. Tehnicianul: este priceput n ceea ce face; execut operaiile n ordine, prefer s lucreze n probleme de natur aplicativ, s utilizeze ndemnrile tehnice dect s descopere lucruri noi; dorete o poziie ntr-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise. 9. Omul de echip: i pune cel mai bine n valoare aptitudinile cnd lucreaz n grup, n situaii de rezolvare a unor probleme; elaboreaz planuri, are o bun viziune de ansamblu; este bine organizat, gsete soluii de ieire din situaii dificile; este autonom; caut o profesie care s -i dea libertatea de care are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); prefer o munc n care s nu fie nevoit s adere la politica companiei; prefer situaiile necompetitive, unde salariul i promovrile vin automat. 10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, prefer s lucreze ntr -o organizaie eficient din punct de vedere administrativ; prefer poziia de lider sau de membru al unei echipe lider, este interesat de politica firmei; i exprim ideile chiar dac exist divergene de opinie; i place s dezvolte idei i tehnici noi. Psiholog Iulia Florea
Frica de esec
27/01/2010 Valentino Luca Coaching, Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala, Psihologie Putem porni de la citate precum: de maine ma las de tigari, asta e ultima oara cand beau atat de mult, saptamana viitoare imi fac abonament la sala, de saptamana viitoare ma duc la sala la care am abonament ca sa slabesc, am sa mananc mai putin si mai sanatos, o sa petrec mai mult timp alaturi de copiii mei, o sa imi vizitez parintii mai des, o sa citesc cartea aia si lista poate continua la nesfarsit.
Mi-e teama sau am asteptari gresite?

Totul incepe cu aceasta aspiratie catre mai bine, aceasta constientizare a unei posibilitati. Numai ca aici exista o problema si anume faptul ca vorbim despre dar nu facem. De ce aceasta problema? Raspunsul meu este frica.
Este vorba despre FRICA

Frica de a fi intr-o situatie diferita de cea in care ne aflam acum. Am putea spune ca asta este absurd, adica, stiu exact ca daca merg la sala, asta imi va aduce numai beneficii, daca ma las de fumat ma voi simti mult mai bine si voi face o economie.
De ce sa imi fie frica de ceva care imi va aduce avantaje si imi va face viata, existenta mai buna, in adevaratul sens al evidentului. Pentru ca este nou, iar tot ce este necunoscut omului produce reticenta. Asta se intampla pentru ca de fiecare data cand am incercat ceva nou, ne-am confruntat cu esecul intr-un fel sau altul. De fiecare data s-a intamplat sa fim intr-o pozitie de neajutorare, descurajanta, incomoda si obositoare.
Paul Martinelli dadea un bun exemplu in ceea ce priveste esecul. Cum ar fi fost daca un copil, atunci cand invata sa mearga, dupa zeci de incercari, ar zice: Nu! Eu o sa ma tarasc. Am incercat, deja m-am saturat de asta si n-are sens. Nu stiu cum ati reusit voi la faza cu mersul in picioare dar pentru mine e ok si asa, ma tarasc si gata.
Multe persoane au nevoie de sfaturi de la altii care joaca rolul de consultanti in ceea ce priveste luarea unei decizii legate de a intra pe un teritoriu nou. Oare sa fac asta? Tu ai facut asta vreodata? Am auzit ca e urat rau de tot! Ce o sa se intample? Tu ai face asa ceva? Ce ar fi facut X in situatia asta?.
Ce o sa se intample? Vei esua!

Este clar! Si asta este un lucru bun. Esecul duce la progres. Din esec invatam ca data viitoare sa facem mai bine. Omul din greseli invata, Un sut in fund este un pas inainte, aceste vorbe exista de cand lumea.
Marin Preda spunea ca esecul este premisa unei victorii, Noica a zis despre esec ca acesta este excelent si iti permite sa reiei cercetarile de la inceput si sa obtii succesul, Edison spunea ca el nu a inventat becul ci a gresit de 999 de ori pana sa reuseasca si exemplele stim bine ca nu se termina aici. Esecul duce la progres, progresul duce la perfectionare, iar perfectionarea duce la atingerea scopurilor, ceea ce ne dorim cu totii intr-o forma sau alta.
Daca vorbim despre frica de schimbare, ne putem gandi la ce este mai rau.
Care este cel mai grav lucru care ti se poate intampla din cauza unei decizii intr-un domeniu nou al vietii tale? Imaginati-va! Daca ati pierde toti banii si locul de munca? Dar daca ati pierde chiar toate proprietatile si
banii si tot? Nu ati mai exista? Nu, probabil v-ati reveni in 6 luni, un an, doi sau cat va fi nevoie iar asta se poate intampla in cel mai rau caz posibil.
Pentru mine personal, atunci cand este vorba despre frica, frica de a face ceva nou, ceva care ma va pune intro situatie inedita sau in care nu am mai fost, este o provocare si astept cu nerabdare zilnic sa mi se intample asta.
De ce? Pentru ca aceasta frica este un semnal ca exista oportunitatea de invatare, de dezvoltare, de crestere, de marire a orizonturilor, de a ajunge mai sus comparativ cu pozitia mea actuala.
Este frica de esec un imbold al reusitei?

26/04/2011 Victor Gavronschi Gandire pozitiva, Inteligenta emotionala, Motivare, Optimizare personala Acest subiect a fost pe larg disputat pana in prezent si tind sa cred ca adevarul este undeva la mijloc, fiind conditionat de reactia noastra, asemeni oricarei situatii. Educatia primita in cadrul familiei m-a invatat ca nu exista lucru totalmente bun sau rau, ci doar perspective diferite. Iau in considerare orice sfat, incerc sa invat din orice situatie pentru ca pana la urma nimeni nu detine adevarul sau intelepciunea absoluta.
Cauzele si conjucturile unei astfel de temeri pot fi diverse, asa ca o sa incerc sa fac referire strict la domeniul profesional. De ce anume ne temem si cum ne poate ajuta aceasta frica de esec?
O experienta fericita
Asadar, in urma cu cativa ani mi s-a ivit oportunitatea de a fi chemat la un interviu pentru un post de munca ce promitea oportunitatea de a ma dezvolta profesional. Concurenta pe respectivul post era acerba iar principalul meu dezavantaj era lipsa experientei in domeniu.
Fiind si primul contact cu adevarat notabil in campul muncii pentru mine, emotiile erau puternice comparabile unui adevarat soc care mi-a permis sa descopar faptul ca multe dintre cunostintele mele din domeniul vizat erau neclare si neactualizate. Aceasta constientizare m-a facut ca perioada de 2 saptamani premergatoare interviului sa o petrec rasfoind carti sau studii online. Si da, AM OBTINUT acel post de munca in ciuda lipsei de experienta! Conjunctura a facut ca toti candidatii sa sustina un test de cunostinte, neanuntat in discutiile initiale. Iar eu am reusit sa obtin cel mai mare punctaj!
Privind retrospectiv aceasta situatie, cred ca principalele motive pentru nelinistea mea erau legate de frica de a nu-i dezamagi pe parintii mei (pe care i-am anuntat cu surle si trambite ca ma numar printre putinii candidati chemati la un interviu de catre o companie importanta) dar si frica de a nu ma dezamagi pe mine insumi.
Ciudat sentiment vizualizam de cateva ori pe zi momentul in care voi fi sunat pentru a mi se comuni ca amabil ca nu sunt eu cel ales. Dar nu-mi doream sa las armele jos asa usor!
Frica de esec m-a facut sa constientizez o serie de lucruri despre propria persoana si in special punctele mele slabe, lucru benefic in cazul in care esti determinat sa inveti cum sa le indrepti. Asemenea inscrisului de pe frontispiciul templului din Delphi (cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste intregul Univers, cu energiile si fortele sale ascunse), cunoasterea sinelui iti permite sa conturezi cu mai mare usurinta dir ectia ce o vei urma.
As putea face o paralela cu planul de marketing al oricarei companii ce are la baza o analiza minutioasa a mediului intern si extern in care actioneaza. E asemenea unei analize SWOT (puncte tari / slabe; oportunitati / amenintari). Problema aplicarii acestei metode la nivel de individ e faptul ca de multe ori vrem sa refuzam realitatea realitatea ca nu suntem perfecti dar putem sa invatam pentru a ne imbunatati.
Accepta posibilitatea unui esec

Personal, consider frica de esec o constientizare, o trezire la realitatea care imi permite sa ma dezvolt mai departe. Daca nu ar exista acest sentiment, probabil ca as ramane in urma, probabil ca nu as mai putea fi la curent cu schimbarile din jurul meu pentru a ma adapta.
Nu este corect sa consideram ca putem elimina complet frica si stresul, ce se pot dovedi in anumite cazuri emotii pozitive pentru persoane determinate. Ideea e sa nu lasam aceasta frica sa ne paralizeze si sa avem
puterea de a privi esecul (pentru ca vom avea cu siguranta parte de asa ceva de-a lungul vietii) ca un feedback pentru imbunatatire.
Bunastarea emotionala depinde de bunastarea financiara?

de Gabriela Mie Dec 14, 2011 11:47 am
Bunastarea emotionala depinde de o multitudine de factori, insa cand cei externi - contextuali, si mai ales cel financiar, predomina, exista o foarte mare probabilitate ca starea noastra de bine sa apara doar rareori. Atata timp cat doar factorii contextuali sunt cei care ne fac sa ne simtim bine, variabilitatea acestora ne va face sa fim deseori tristi, furiosi, ingrijorati etc. De exemplu, cineva care isi pariaza fericirea pe achizitionarea unei masini, si strange ban cu ban renuntand la a se bucura de puterea sa de munca, de daruirea in indeplinirea unui scop, de creativitatea sa etc., se expune pericolului de a suferi o mare deziluzie daca in realizarea obiectivului sau intervine ceva neasteptat banca in care-si tine banii da faliment, isi pierde locul de munca, i se intampla un accident si capacitatea sa de munca se reduce etc. Dupa cum se observa sunt foarte multe variabile care ne pot deturna de la realizarea planului nostru. Bineinteles ca putem sa ne propunem obiective si sa ne straduim pentru indeplinirea lor, dar pe acest traseu, de la dorinta la satisfacerea acesteia, este important sa valorizam toate calitatile pe care le folosim pentru obtinerea a ceea ce ne dorim. A gandi despre noi insine in termeni de: daca nu am reusit sunt un nimeni sau daca
lucrurile nu se intampla cum vreau eu, inseamna ca nu am valoare atrage dupa sine si o traire emotionala negativa. Pentru a evita emotiile negative, acele emotii care sunt disproportionate in raport cu contextul, este important sa apreciem efortul pe care l-am depus pentru realizarea obiectivului pe care ni l-am propus, chiar daca nu a iesit asa cum am fi vrut. A lega bunastarea emotionala doar de satisfacerea dorintei, fara a ne opri pe drum si a savura bucuriile asociate planului nostru, conduce spre o incarcatura emotionala aplicata doar asupra finalului, in exemplul nostru achizitionarea masinii dorite. Iar cand finalul nu este cel dorit, semnificam tot efortul depus ca fiind ceva lipsit de valoare. Starea de bine nu trebuie sa fie ceva contextual, ci ceva care vine din interior si care este strans legata de modul in care noi gandim despre propria persoana raportat la actiunile noastre si nu numai la rezultatul acestora. Pentru a ne satisface o dorinta, ne folosim deprinderile, inteligenta, energia etc. Desi toate acestea sunt la purtator, ignoram sa le observam, asa ca si bunastarea emotionala este una contextuala, ci nu una profunda si de durata. Fericirea trebuie integrata in viata noastra de zi cu zi, putem face asta daca ne bucuram de cine suntem, ce avem si ce putem sa realizam folosindu-ne resursele interioare si exterioare.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu, psiholog
Raspunsul emotional la aflarea diagnosticului de cancer

de Gabriela Joi Iul 28, 2011 12:00 pm
Primirea unei vesti proaste va provoca intotdeauna reactii specifice, dar normale in acelasi timp, in corpul nostru. Diagnosticarea cu cancer face parte dintre vestile care il fac pe om sa treaca printr-un evantai de emotii: surpriza, furie, frica, tristete. Dar, modul in care gestioneaza aceste emotii poate face diferenta intre incurabil si curabil. In aceasta lupta, cei suferinzi pot sa fie invingatori sau invinsi, conteaza pe ce pozitie se plaseaza inca de la inceput, iar costurile (emotionale, fizice, psihice) vor fi mari, indiferent de locul ales. Este greu sa accepti ca tocmai tie ti se intampla asta, parca te-ai afla pe o scena si luminile s-au stins brusc in jurul tau, esti dezorientat si nu stii ce sa faci. Ai de-a face cu o surpriza neplacuta si nu vezi iesirea. La scurt timp apare negarea, refuzi sa accepti mesajul primit, iti spui ca este o greseala: In mod sigur in analize a aparut o eroare, sau. poate ca au incurcat rezultatele nu sunt ale mele!. Aceste reactii, surpriza si negarea, sunt firesti pentru ca cele mai multe tipuri de cancer se dezvolta insidios, lent, fara sa doara. Simptomele de inceput sunt ignorate fiind puse de cele mai multe ori in baza stilului dezorganizat de viata (obiceiuri alimentare nesanatoase, munca in exces, stres, mediu poluat, fumat), fara a aparea un semnal de alarma. Totusi, este adevarat, acesta este un factor major care poate contribui la instalarea bolii, alaturi de alte elemente precum: functionare hormonala anormala, tulburari imune si metabolice, mutatii genetice mostenite etc.. Dupa ce se inlatura valul de semi-visare, stadiu in care inca mai speri ca nu este adevarat, apare frica. Ti-e teama de ceea ce ti se va intampla de acum incolo - durerea, imposibilitatea de a face
anumite lucruri, diverse restrictii pe care va trebui sa le suporti, terapia invaziva si poate in final moartea. Desi instinctiv luptam pentru supravietuire, uneori deznadejdea este mai puternica decat orice si renuntam la speranta de a ne face bine. Acesta este momentul in care deja ii cedem cancerului victoria. O alta reactie greu de gestionat este furia. Ea este indreptata impotriva: lui Dumnezeu - ca te-a parasit; familiei - pentru ca nu are cum sa inteleaga prin ce treci; medicilor - ca nu au solutia; prietenilor ca nu s-a schimbat nimic pentru ei. Te infurie nedreptatea si te intrebi de ce tocmai tie ti se intampla asta. Furia este un inamic la fel de periculos ca insasi boala. In astfel de momente, prezenta persoanelor dragi, credinta in Dumnezeu, increderea in terapie reprezinta jumatate din vindecare. Restul sta in resursele organismului si a modului in care acestea sunt folosite pentru reversibilitatea procesului. Pana in prezent au fost identificate cel putin 200 de tipuri diferite de cancer, iar caracteristica lor de baza este cresterea necontrolata si raspandirea celulelor maligne. Cancerul este o eroare aparuta in functionarea celulara normala, adica echilbrul intre cresterea celulara si moartea celulara programata (apoptoza) este afectat. Astfel, celulele canceroase fie nu-si programeaza moartea, fie nu-si opresc cresterea, fie ambele. Ajung sa se dezvolte in jurul celulelor sanatoase si sa le distruga lipsindu-le de substantele nutritive. O veste buna pe care ne-o dau specialistii este ca rata mortalitatii in cancer este in continua scadere. Aproximativ 22 de milioane de oameni, la nivel global, au supravietuit cancerului. Fiecare dintre persoanele diagnosticate cu cancer are sansa de a se inscrie intre supravietuitori atata timp cat crede in puterea proprie de recuperare. O gandire pozitiva este factorul care poate face ca acest numar sa fie in continua crestere.
Distimia, lipsa cronica a chefului de viata

de Gabriela Lun Iul 04, 2011 8:58 pm
Distimia este o tulburare afectiva care se caracterizeaza prin simptome depresive mai putin severe decat cele intalnite in tulburarea depresiva majora, dar care se deruleaza pe o perioada mai lunga de timp, minim doi ani. Nu mai am chef de nimic a devenit motto-ul pe care-l repet cu obstinatie de fiecare data cand primesc o invitatie de la prieteni pentru a merge undeva sa ne distram. Viata imi pare gri si fara rost, iar zilele trec fara sa aduca nimic nou. Ce sens are sa visezi, sa ai sperante, sati faci planuri? La ce bun toate astea? Sunt doar pierdere de timp. Oricat m-as stradui, nimic nu iese cum vreau eu. Sunt cuvinte spuse destul de des de unele persoane dragi noua sau din anturajul apropiat, dar nu ne mai surprind pentru ca ne-am obisnuit sa auzim de fiecare data acelasi lucru si consideram ca astfel descriu modul lor actual de a se raporta la viata. Insa, daca ne amintim ca persoanele in cauza aveau o cu totul alta abordare in urma cu ceva vreme, aceste cuvinte ar trebui sa fie un semnal de alarma, pentru ca de cele mai multe ori ele completeaza un tablou in care sunt intalnite si alte simptome care ar putea sa justifice un diagnostic de tulburare distimica. Elementul principal al acestei tulburari este dispozitia depresiva care apare frecvent si in cea mai mare parte a zilei. Cu cat a trecut mai mult timp peste perioada de debut cu atat este mai dificil sa se faca diferenta intre functionarea normala si cea perturbata. Acesta este si motivul pentru care simptomele trec deseori neobservate. Pe langa pierderea generalizata a placerii si a interesului pentru diverse activitati, alte elemente care indica instalarea tulburarii distimice sunt: oboseala, reducerea sau cresterea apetitului, modificarea ciclului de somn (fie cu intreruperi, fie in exces, dar in ambele cazuri are loc o scadere a calitatii somnului), culpabilizarea, framantari in legatura cu unele actiuni din trecut,
performanta profesionala/ scolara redusa, iritabilitatea nejustificata sau ca urmare a unor incidente nesemnificative. Totusi, simptomele vegetative (perturbarile de somn si apetit, modificari ale greutatii corporale, oboseala) apar mai rar, iar gradul de severitate este mai scazut decat in tulburarea depresiva majora. In majoritatea cazurilor, distimia evolueza intr-o tulburare afectiva mai complicata daca nu sunt identificate din timp modificarile aparute. Dar, din cauza ca trecerea de la functionarea normala la cea afectata se face treptat si nu brusc, schimbarile nu sunt vizibile de la inceput, ci doar daca se analizeaza prin comparatie anumite perioade din viata. Atunci, se va observa ca numarul de prieteni a scazut simtitor, ca foarte multe activitati au disparut complet fara sa fie inlocuite cu unele noi, autoevaluarea este preponderent negativa fapt care conduce la lipsa de incredere in propriile resurse si la implicarea scazuta in asumarea unor sarcini. Daca in intervalul de doi ani apar perioade de minim doua luni in care sunt recapatate vechile preocupari dorinta de a interactiona, de a participa la diverse evenimente, de a se implica in realizarea unor obiective, de a decide in privinta unor aspecte in plan personal sau profesional de a se interesa de lucruri care permit un contact cu realitatea obiectiva, diagnosticul de tulburare distimica nu se mai justifica. Alte criterii care nu permit acest diagnostic sunt: prezenta epsioadelor depresive majore pe parcursul celor 2 ani; existenta vreunui episod maniacal, hipomaniacal sau mixt; simptomele au aparut ca urmare a uzului unei substante sau din cauza conditiei medicale - hipotiroidismul, maladia Alzheimer. Chiar daca ne-am obisnuit sa ignoram unele indicii care ne atrag atentia la cei cu care interactionam, spunandu-ne ca fiecare are dreptul la propriile alegeri si la stilul personal de viata, uneori este bine sa le transmitem observatiile noastre, pentru a-i ajuta sa constientizeze ce se intampla cu ei.
Terapia cognitiva conductual (alcohol, marihuana, cocana, metanfetamina, nicotina)

La terapia cognitiva conductual fue desarrollada como un mtodo de prevencin de recadas en el tratamiento de problemas de alcohol y luego fue adaptada para adictos a la cocana. Las estrategias de la conducta cognitiva se basan en la teora de que los procesos de aprendizaje desempean un papel crucial en el desarrollo de patrones de conductas inadaptadas. Los pacientes aprenden a identificar y corregir conductas problemticas mediante la aplicacin de varias destrezas que pueden usarse para interrumpir el abuso de drogas y abordar muchos otros problemas que suelen presentarse simultneamente.
La terapia cognitiva conductual suele consistir en una serie de estrategias concebidas para mejorar el autocontrol. Las tcnicas especficas incluyen la exploracin de las consecuencias positivas y negativas del uso continuado, el auto-monitoreo para reconocer la compulsin por las drogas en una etapa temprana y para identificar situaciones de alto riesgo para el uso, y la elaboracin de estrategias para afrontar y evitar las situaciones de alto riesgo y el deseo de usar drogas. Un elemento central de este tratamiento es anticipar posibles problemas y ayudar a los pacientes a desarrollar estrategias de afrontamiento eficaces.
Las investigaciones indican que las destrezas que aprenden los pacientes a travs de los enfoques de la conducta cognitiva persisten despus de terminar el tratamiento. En varios estudios, la mayora de las personas que recibieron un enfoque de conducta cognitiva conservaron los logros que haban obtenido en el tratamiento durante el ao siguiente.
La investigacin actual se centra en la forma de producir efectos an ms contundentes mediante la combinacin de la terapia cognitiva conductual con medicamentos para el abuso de drogas y con otros tipos de terapias conductuales. Los investigadores tambin evalan la mejor manera de capacitar a los proveedores de tratamientos para que brinden la terapia cognitiva conductual.
Terapia de facilitacin de 12 pasos (alcohol, estimulantes, opiceos)

La terapia de facilitacin de 12 pasos es una estrategia de compromiso activo, concebida para aumentar la probabilidad de que un drogadicto se afilie y participe de forma activa en un grupo de autoayuda de 12 pasos, para as fomentar la abstinencia. Predominan tres aspectos fundamentales: la aceptacin, que incluye la toma de conciencia de que la drogadiccin es una enfermedad crnica progresiva que el adicto no puede controlar, que la vida se ha vuelto inmanejable a causa de las drogas, que la fuerza de voluntad por s sola no basta para superar el problema y que la abstinencia es la nica alternativa; la entrega, que implica someterse a un poder superior, aceptar la estructura de compaerismo y de apoyo de otros adictos en su recuperacin y seguir las actividades de recuperacin establecidas en el programa de 12 pasos; y la participacin activa en las reuniones de 12 pasos y actividades afines. Si bien se ha comprobado la eficacia de los programas de 12 pasos (facilitacin en 12 pasos) para tratar la dependencia del alcohol, las investigaciones sobre otras drogas de abuso arrojan resultados preliminares prometedores, indicando que pueden ayudar a las personas con problemas de drogadiccin a mantener la recuperacin. El NIDA ha reconocido la necesidad de realizar ms investigaciones en esta rea y actualmente financia un estudio para evaluar el impacto de la terapia de facilitacin de 12 pasos para el tratamiento de adictos a la metanfetamina y la cocana.
Managementul furiei
de Gabriela Lun Mai 30, 2011 5:29 pm
Managementul furiei este un proces prin care invatam: sa recunostem acele semnale care ne anunta ca incepem sa ne infuriem; sa actionam pentru a ne calma; sa gestionam situatia intrun mod pozitiv. Cu totii stim ca reactiile noastre au la baza atat emotii pozitive precum: bucuria, iubirea, curiozitatea, incantarea; cat si emotii negative: furia, frica, tristetea, dezamagirea. Cu toate astea, tindem sa ne centram pe emotiile negative. De cele mai multe ori, in diverse situatii interpretate de noi intr-un mod care sa ne permita sa raspundem printr-o reactie negativa, ignoram sa cautam alternativele. Desi am avea nenumarate ocazii pentru a ne exersa emotiile pozitive sa zambim cand ne place o floare, sa oferim o imbratisare cuiva (cand se asteapta mai putin), sa ne bucuram cand primim un compliment (in loc sa fim suspiciosi), sa spunem cuvinte de incurajare in locul criticii etc - se pare ca e mai usor sa ne concentram pe ceea ce nu ne face placere. E un paradox, este clar ca ne produce disconfort, dar nu cautam resursele de a iesi din din aceasta stare neplacuta, ba chiar o amplificam. Din nefericire, ca urmare a faptului ca ne centram pe emotiile negative, este foarte usor sa ne infuriem chiar si atunci cand n-ar trebui sa o facem. Obiectivul urmarit in managementul furiei este de a permite exersarea emotiilor pozitive in locul celor negative. Chiar daca la inceput nu este foarte usor, este important sa nu renuntam si sa mergem mai departe. Identificarea semnalelor care ne avertizeaza ca ne infuriem este primul pas. Din cauza ca furia goleste mintea de orice alt gand in afara de cel care produce iritare, iar asta da nastere la emotii negative, creierul transmite corpului comenzi care sa fie in acord cu informatia procesata: se descarca o cantitate mai mare de adrenalina pentru a pregati corpul sa actioneze fizic, creste ritmul batailor inimii, mainile si picioarele sunt puternic vascularizate, corpul ia pozitia de lupta, respiratia devine suieratoare, muschii maxilarului sunt incordati iar buzele par a semana cu linie dreapta, apare incruntarea fruntii si sparancenele coboara brusc. Cu toate aceste schimbari care se petrec pe parcursul a 1-2 secunde, parem mai infricosatori si
mai decisi sa actionam pentru a ne apara propriul interes, indiferent care o fi acela. Bineinteles ca nici cel caruia ii adresam aceste semnale nu ramane nepasator. Iar de aici este doar un pas pana la escaladarea conflictului. Este important sa analizam ce anume declanseaza furia. In functie de importanta pe care o acordam unor aspecte ale vietii noastre, acestea pot sa conduca la instalarea unei stari de disconfort, de exemplu: critica venita din partea persoanelor de referinta; oboseala - suntem mai refractari la propunerile de joaca ale copiilor iar zbenguielile acestora pot deveni un adevarat calvar; ingrijorarile in privinta propriei stabilitatii financiare; lipsa timpului; dezacordurile constante cu partenerul de viata; pierderea brusca a cuiva drag, consumul de alcool si droguri, durerea fizica, traficul etc. Uneori, putem sa fim doar conectati la ceea ce simt cei din jurul noastru si sa preluam de la ei iritarea. Controlul furiei consta in a alege modul in care reactionam atunci cand am detectat ce anume ne deranjeaza si realizam ca suntem pe punctul de a actiona intr-un fel care ne aduce prejudicii. Pentru asta trebuie sa separam sentimentul de furie de manifestarea furiei. Acesta este deja al doilea pas. In general, furia nu este o emotie care apare brusc, ea se hraneste si prinde putere incetul cu incetul. De exemplu, poate ca suntem criticati deseori la serviciu, dar tindem sa ne supunem fara a ajusta in vreun fel discursul sefului. Cand ajungem acasa si partenerul de viata ne solicita sprijinul, vom gasi un motiv de a permite izbucnirea frustrarii acumulate din neexprimarea nemultumirii in fata sefului, fie ca tonul a fost neadecvat, fie ca ni se cere prea mult etc. Pentru a nu se ajunge in aceasta situatie, este bine sa verificam cat de suparati suntem inainte de a intra in contact cu persoanele care ar putea deveni paratrasnetul furiei noastre. Dupa ce constientizam disconfortul emotional pe care-l simtim, putem sa facem alegerea potrivita: sa ne calmam si sa realizam ca sursa supararii nostre este diferita de persoana care se afla acum in fata noastra. Al treilea pas este sa ne gandim cum putem gestiona situatia mai bine . De exemplu, a-i spune sefului ce nu-ti convine poate produce daune semnificative, dar cautarea unui alt loc de munca poate aduce beneficii. Cu cat ramanem mai mult timp blocati in problema cu atat rezolvarea ni se va parea ceva imposibil. A aborda pozitiv (cu incredere) si constructiv (centrat pe solutie) o situatie conduce la relatii interindividuale stabile si armonioase.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu
Performanta este strans legata de remuneratie

de Gabriela Mar Mar 08, 2011 8:10 pm
Modul in care a evoluat societatea a facut ca banii sa devina un factor esential pentru asigurarea conditiilor de trai. Astfel, trebuie sa platim pentru orice serviciu sau produs si, la randul nostru, dorim sa fim remunerati pentru munca noastra. Desi aprecierea pentru lucrul bine realizat conteaza foarte mult, recompensarea corecta a efortului depus il motiveaza pe un angajat sa fie performant in activitatea sa, si satisfacut la sfarsitul zilei. Remuneratia primita ii ofera acestuia posibilitatea sa achite facturile si sa-si ofere diverse bucurii, dar si sa se simta implinit si sa creada ca are control asupra vietii sale. Cand salariul acopera doar plata facturilor si hrana, cu toate ca pe parcursul orelor de munca sia realizat obiectivele de munca, salariatul incepe sa-si piarda interesul pentru activitatea pe care o desfasoara, iar intreaga lui atentie se va concentra pe cautarea unui alt loc de munca, mai ales daca primeste indicii ca pentru aceeasi activitate alte companii ofera beneficii mai consistente. Desi intotdeauna vor exista directori care vor spune ca angajatii nu sunt niciodata multumiti de salariile lor, statisticile arata ca nemultumirea este conectata direct la oferta celorlalti angajatori pentru o munca asemanatoare. Cei mai multi angajati isi compara sarcinile postului cu altii din acelasi domeniu si se asteapta sa existe o echivalenta intre bugetele alocate activitatii respective. Insa, foarte multi angajatori folosesc sisteme de remunerare a angajatilor prin care sunt evitate conflictele de munca, dar fara sa ofere o corelatie intre performanta obtinuta si satisfactia financiara. Asta se intampla pentru ca primeaza dorinta de profit cat mai mare in detrimentul motivarii resurselor umane care participa direct la realizarea acestuia. Un alt aspect important dar ignorat deseori este experienta, aceasta este un indicator de performanta si bineinteles ca trebuie remunerata ca atare. Cand o companie alege sa renunte la resursele cu vechime pentru a reduce costurile, risca sa pice in plasa propriei capcane. O relatie reusita este cea in care fiecare angajat cu experienta este incurajat sa devina un mentor pentru noul angajat. Astfel, el va transfera o parte din cunostintele acumulate de-a lungul timpului asupra ucenicului, facandu-l sa se simta in acelasi timp integrat si acceptat. Salariul, pe langa implicatia financiara, inseamna respect, implinire si distribuire echitabila a resurselor companiei. Cand salariatii sunt multumiti de retributia raportata la performanta individuala, isi asuma cu mai multa responsabilitate realizarea sarcinilor de serviciu, in dorinta de a pastra cat mai mult timp un loc de munca in care bunastarea este posibila.
Articol realizat de Gabriela Diaconescu
De la stres la sindromul burnout

de Simona Druncea Joi Mar 03, 2011 11:56 am
Stresul este o parte normala a vietii. Insa, cand este in exces, interfereaza cu productivitatea si reduce sanatatea fizica si emotionala. Stresul prelungit accentueaza sau cauzeaza
hipertensiune, atacuri vasculare, boli de inima, ulcer, migrene, cancer, alergii, astm, artrita reumatoida etc. Totodata, stresul cronic afecteaza gandirea limpede, duce la pierderea energiei, scade performanta la locul de munca, afecteaza sau intrerupe relatiile cu ceilalti si, in general, erodeaza calitatea vietii, asa ca este important sa gasim modalitati de a-l tine sub control. Sindromul burnout (a arde complet) reprezinta stresul cronic la locul de munca. Acesta se dezvolta lent, fara simptome si duce la epuizare emotionala si retragere sociala. Se manifesta printr-o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala, cauzata de implicarea pe termen lung in situatii solicitante emotional. La acest stadiu se poate ajunge in urmatoarele conditii: asteptari prea mari; munca din greu cu rezultate slabe, nesatisfacatoare; efort crescut, dar fara rezultate palpabile; lipsa viziunii si a sperantei ca situatia se va remedia; furie indreptata catre ceilalti; epuizare psihica si fizica; durere psihica manifestata prin cinism; aparitia sentimentelor de disperare si a lipsei de speranta; pierderea sperantei intru-un viitor apropiat sau indepartat mai bun; colaps fizic manifestat prin diverse afectiuni psihosomatice (ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri de cap etc.) si colaps psihic exprimat prin nevroze, depresie, decompensari psihotice (schizofrenie, psihioza maniaco-depresiva, tulburari delirante etc.). Astfel, persoana afectata de sindromul burnout se distanteaza de ceilalti (derealizarea), si incepe sa ii priveasca pe acestia intr-un mod impersonal, deoarece nu mai are resurse emotionale si fizice. Isi reduce realizarile personale si detine un grad ridicat de epuizare emotionala. Se simte golita, incapabila sa mai ofere ceva si devine foarte vulnerabila la factorii stresori din mediu. Starea de burnout este cauzata de expunerea prelungita la stresul profesional si de cele mai multe ori este insotita de depresie (sentimentul de inutilitate si de gol sufletesc). Fazele urmatoare ale afectiunii se pot croniciza daca nu se iau masuri din timp. Este important sa existe si a se pastreze un echilibru intre somn, munca si relaxare. Cei 3 opt, respective 8 ore de munca, 8 ore de relaxare si 8 ore de odihna si-au pierdut demult valoarea. Pe fondul situatiei economice actuale, unora le este din ce in ce mai greu sa faca fata provocarilor de la locul de munca. In unele situatii, stresul se manifesta intr-o proportie mai mare si pe fondul stresului propriu cu care venim de acasa la serviciu: probleme personale de sanatate, probleme de cuplu, un copil bolnav, un parinte bolnav etc.. Ajunsi la serviciu se supraaglomereaza cu alte tensiuni ce tin de locul de munca: deadline-uri, volum crescut de munca in unelele zile, interrelationarea deficitara cu unii colegi, un sef prea autoritar etc.. Din fericire, exista o multitudine de lucruri care se pot face pentru a gestiona si reduce stresul la locul de munca si in alte aspecte ale vietii personale sau de cuplu. Astfel, este important: - sa iti stabilesti asteptari realiste; - sa accepti faptul ca este important sa iei mici pauze de relaxare si de detensionare; - sa te alimentezi suficient;
- sa consumi o cantitate mica de zaharuri pentru a avea energie; - sa rationalizezi eforturile in functie de rezultatele pe care le doresti; - sa stabilesti obiective clare si precise; - sa privesti si celalata jumatate a paharului sau partea frumoasa a vietii, acordandu-ti timp sa respiri constient prin exercitii de respiratie care te conecteaza la o gandire mai limpede si o emotionalitate mai relaxata; - sa speri intr-un maine mai senin; - sa ai incredere in tine si in faptul ca totul este relativ; - sa gandesti pozitiv; - sa practici un sport; - sa iti petreci o parte a timpului liber in natura; - sa reiei legaturile cu prietenii si familia. Chiar si o stare de supraincarcare se poate spulbera ca din senin prin folosirea constienta a constiintei, respectiv evadarea din zona de stres, incarcarea cu energie pozitiva prin conversatii usoare cu colegii de serviciu sau un prieten drag care ne poate furniza un zambet; observarea elementelor din natura (flori, pasari, animale), vizualizarea de fotografii cu elemente naturale (munte, mare, apus de soare, rasarit de soare), auditia unei arii muzicale (Mozart, Beethoven, Porumbescu, Enescu etc.) care poate modifica starea generala ca prin minune; lecturarea unei carti bune; tinerea unui jurnal al starilor sufletesti pentru monitorizarea acestora. Poti cere ajutorul unei specialist in cazul in care consideri ca nu te poti mobiliza de unul singur intr-o directie constructiva. Astfel, traseul refacerii fizice si psihice, dupa bombardamentul stresului, poate deveni mai usor.
Articol realizat de Simona Druncea, psiholog Cabinet de psihologie - Simona Druncea
Umilinta ca stare indusa

de Simona Druncea Joi Feb 10, 2011 10:41 am
Din punct de vedere psihologic, umilinta este o stare alterata a dispozitiei sufletesti. Persoana se simte in inferioritate sau se pune in mod inconstient intr-o situatie de inferioritate si creeaza foarte des ocazia de a fi abuzata emotional, psihologic, sau chiar si fizic de cei din jur. Aceasta persoana devine o victima permanenta si nu poate trai viata la potentialul ei maxim, pentru ca se pierde in situatii care ii disipa energia, ii scad stima de sine, existand riscul izolarii si instalarii depresiei, viata fiind traita de cele mai multe ori din perspectiva altora. De-a lungul experientei clinice am intalnit cazuri in care unele persoane s-au declarat
exasperarate de prezenta unei stari de umilinta indusa, care apare doar in relatia cu anumite persoane. Cei care induc aceste stari nedorite (un sef abuziv, un coleg agresiv/abuziv, un sot/sotie critic/autoritar etc.) doresc sa-si impuna autoritate intr-un mod agresiv prin folosirea unui ton ridicat si limbaj injurios sau intimidarea prin amenintari, prelevandu-se de prerogativele oferite de functie sau rolul social. Astfel, in mod inconstient, se formeaza cuplul victima-agresor, respectiv seful autoritar care va proiecta in profunzimea persoanei din fata sa opusul autoritatii sale. In acest mod, partenerul de dialog devine o persoana neajutorata, umilita, slaba (dar, atentie, numai pe un teren sensibil). Iata cateva din situatiile si sentimente experimentate de persoanele care au prezentat aceasta stare disfunctionala: ma simt ca un retardat afirma persoana respectiva, intr-o situatie importanta vreau sa spun ceva care are valoare si constat ca imi iese pe gura o mare tampenie , sunt usor de intimidat si simt ca innebunesc din cauza faptului ca nu reusesc sa-mi sustin punctul de vedere in fata unei persoane autoritare, sau ma prezint in fata sefului cu un minunat plan de lucru, de care sunt tare mandru., in schimb, ma trezesc luat pe sus, umilit si ajung sa accept sub influenta sa ca este un plan oribil desi, in interiorul meu, simt ca realitatea nu este asa, dar nu am avut puterea sa sustin cele gandite. In unelele situatii, nu mai stim cine suntem, ne confundam total in personalitatea altora, mai puternici, care ne manipuleaza pentru ca au gasit terenul perfect pentru exploatare si justificare a superioritatii. Acest tipar de comportament, ca si arhetip al functionarii, este dezvoltat in copilarie si perpetuat/cronicizat in adolescenta si chiar in perioada adulta. S-a fixat atunci cand, copii fiind, nu ne-am aratat in mod repetat adevaratele sentimente, ganduri, intentii, comportamente, pentru ca acestea erau considerate nepotrivite si demne de dispret de catre figurile reprezentative din viata noastra (parinti, bunici, prieteni sau profesori). Astfel, le-am negat si le-am impins in inconstient. Tot ceea ce nu este manifestat la exterior se afla in inconstient sau in umbra personala. Umbra personala este acea parte a personalitatii care este uitata sau necunoscuta, neexplorata. Apare cel mai des in mecanismul psihologic numit proiectie (este asemanator cu mecanismul unui fotoproiector: pe un ecran se proiecteaza un material in scopul de a-l face vizibil, cunoscut) sau in vise. Umbra personala poate fi explorata prin analiza viselor si prin discutii despre ceea ce ne deranjeaza foarte tare la unele persoane. De fapt, aceste aspecte care ne displac ar putea sa fie chiar partea noastra de umbra necunoscuta. Astfel, in timp ce ne este teama de sef si ne complacem intr-o stare umilitoare, daca analizam aceasta situatie, putem identifica latura puternica din umbra noastra. Si exemplele pot continua la infinit.
Articol realizat de Simona Druncea, psiholog
Detasarea versus alienarea depresiva

de Simona Druncea Mar Feb 22, 2011 11:44 am
Fiecare dintre noi a experimentat, macar o data, situatia cand i-au fost intelese gresit intentiile, comportamentele, mesajele verbale etc. Astfel, i s-au atribuit anumite intentii care nu erau ale sale, a fost catalogat drept o persoana rea, incapabila, agresiva desi acestea nu aveau nici o legatura cu realitatea sa. A fost jignit, atacat, privit cu dispret, discreditat de fata cu alte persoane. Mai mult, i s-a luat chiar si dreptul la replica in momentul in care a vrut sa explice situatia, fiind acoperit de agresor prin ridicarea tonului vocii, pentru ca nu-si suporta propria stare de agresivitate sau greseala si o arunca astfel asupra celuilalt, acuzator si obtuz din necunoasterea propriului continut psihic. Acest gen de agresiune psihica poate face mult rau unor persoane care au stima de sine scazuta, stare depresiva, anxioasa ori se afla in plin sindrom de burnout la serviciu sau acasa. In
aceste situatii, cand nivelul energetic este mai scazut, datorita suferintei prin care trec, exista pericolul ca starea de sanatate sa se agraveze si mai tare in toate planurile: emotional, psihic, fizic. Agresorul psihic ii impovareaza pe ceilalti cu propriul mecanism de aparare care se numeste proiectie si ii zugraveste in cele mai nebanuite feluri. Si persoanele cu stima de sine ridicata pot fi afectate de aceasta situatie, desi stiu sa puna limite si sa isi sustina punctul de vedere. Datorita provocarilor agresive, repetate ale interlocutorului, pot surveni neintelegeri, certuri la locul de munca, ori acasa sau la scoala, cu consecinte mai mult sau mai putin grave in functie de personalitatea fiecaruia si in functie de ce se proiecteaza pe cealalta persoana (propria agresivite, incompetenta, rea-vointa etc.). In anumite situatii, cand o persoana critica alta persoana, pe nedrept, isi critica de fapt propriile slabiciuni, neindraznind sa-si recunoasca propriile trasaturi. Materialul proiectat este un ecou al inconstientului propriu, agresiunile proprii fiind atribuite altuia. Spre exemplu, se poate ca atunci cand o persoana nu suporta pe cineva pentru ca e arogant, sa proiecteze propria sa trasatura, pe care nu poate sa o recunoasca la sine, asupra altuia. Astfel, dominata de acest mecanism de aparare persoana poate deveni banuitoare, orgolioasa, sensibila; un adevarat vanator al greselilor celor din jur. Subiectul percepe la cel din jur ceea ce nu poate recunoste in el insusi. Unele persoane folosesc detasarea, ca mecanism de aparare, in fata unei astfel de agresiuni psihice. Astfel, prin detasare pot face fata mai usor situatiilor agasante sau traumatizante determinate de ceilalti. Detasarea constienta are rol de protectie fiind compusa din indiferenta afectiva, pentru obtinerea starii de calm si suportarea anumitor situatii foarte dificile. Sentimentele sunt trecute in plan secund si linistite prin intelegerea situatiei celuilalt care te agreseaza, aflandu-se intr-un plin moment de suferinta psihica. Detasarea daunatoare este cea aparenta, in care manifesti indiferenta, dar in interiorul tau se afla un vulcan de emotii. Acest proces este extrem de daunator deoarece, in timp, poate modifica persoana. Pe termen scurt, se pot experimenta descarcari bruste de agresivitate si alt gen de manifestari straine de modul general de functionare. Pe termen lung, exista posibilitatea instalarii, prin somatizare, a unor afectiuni fizice gen: dureri de cap, greata, ulcer etc.. Somatizarea presupune transpunerea in plan fizic (corporal) a unei suferinte psihice, cand aceasta este prea intensa si greu de continut. In plan psihic, suferinta, tensiunea si stresul cronic pot fi factori care predispun la instalarea depresiei. Prin depistare precoce si analizarea acestor mecanisme subtile de aparare, care interfereaza in viata noastra de zi cu zi, si care ne pot perturba activitatea si sanatatea sufleteasca, psihica si
fizica ne putem regasi starea de echilibru si de maturitate emotionala. Astfel, prin intelegerea situatiei, te detasezi sanatos, inveti sa faci fata situatiei fara sa te contaminezi cu inconstientul altuia, te eliberezi de corvoada unor persoane, situatii si relatii toxice evitand instalarea starilor agresive sau depresive prin alienare (incepand sa crezi toate criticile si jignirile pe care ti le atribuie celalalt). Schimbarea atitudinii poate imbogati viata persoanei. Cea mai revolutionara descoperire a generatiei noastre este aceea ca oamenii, prin schimbarea atitudinii interioare a mintii lor, isi pot schimba si alte aspecte ale vietii, a scris William James, psiholog si filosof, despre filosofia pragmatismului. Toate atitudinile noastre, fara exceptie, fie ele atitudini exteriorizate, comportamente manifeste sau atitudini mentale, interioare, au functii de aparare in raport cu ceva. ( Daniel Wildlcher)
Echilibrul interior - o sursa de sanatate si implinire

de Simona Druncea Joi Feb 03, 2011 9:51 am
Uneori, datorita imprejurarilor vietii, se poate intampla sa pierdem contactul cu sinele nostru, cu acea zona interioara care ne face sa fim in armonie cu noi si cu ceilalti. Astfel, incepem sa resimtim o lipsa acuta de sens in viata noastra. Se intampla sa facem alegeri nepotrivite, intram in relatii conflictuale, intram in relatii de iubire care nu ne reprezinta sau nu ne multumesc. Ne alegem un job sau ne multumim cu cel actual doar pentru ca ne sfatuiesc altii sau pentru ca ni se pare la moda. Dar, nu se potriveste pe structura noastra si nu gasim puterea/energia sa schimbam ceva. Ne dorim o schimbare, dar nu ne-o putem reprezenta si nu gasim resurse interioare pentru a ne mobiliza in directia potrivita. Mergem in orb, in agonie, suntem epuizati, mancati din interior de ceva ce doreste sa se realizeze, sa fie auzit, sa se faca cunoscut. Acesta este sinele nostru drag care se poate manifesta doar cu ajutorul eului nostru. Daca ignoram semnalele de alarma transmise de corp (dureri de cap, stari de greata, dureri
bruste de inima, dificultati la inghitire, insomnie, palpitatii, lesinuri, lapsusuri, ticuri) care, de cele mai multe ori, indica dificultatea de a face fata situatiilor grele de viata, riscam deteriorarea sanatatii fizice si mentale. Astfel, pe fondul tensiunilor intrapsihice (ruminatii, idei obsesive, incapacitatea de lua o decizie, dificultatea de a spune nu, din teama de nu fi catalogat drept antisocial, neprietenos, egoist, rau etc) si extra psihice (stresul de la serviciu sau de acasa, situatiile dificile de viata, pierderea serviciului, pierderea unui prieten, pierderea stimei de sine si a increderii in propria persoana etc.. ) putem dezvolta in timp diverse afectiuni: - la nivel fizic: ulcer, gastrita, boala de reflux, hipertensiune arteriala, cancer; - la nivel psihic: nevroze, anxietate, insomnie, depresie, tulburari psihotice grave (psihoza maniac0-depresiva, schizofrenia). Pentru evitarea instalarii starilor alterate de sanatate, este necesar sa invatam sa ne ascultam corpul si semnale pe care acesta ni le transmite. Daca semnalele pe care le resimti se incadreaza intr-una din categoriile enumerate mai sus, si au tendinta de a deveni repetitive, ceva trebuie schimbat in modul tau general de functionare.
"In ziua in care m-am iubit cu adevarat" - poem scris de Charlie Chaplin
In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca in toate imprejurarile, ma aflam la locul potrivit, in momentul potrivit. Si atunci, am putut sa ma linistesc. Astazi, stiu ca aceasta se numeste Stima de sine. In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am realizat ca nelinistea si suferinta mea emotionala, nu erau nimic altceva decat semnalul ca merg impotriva convingerilor mele. Astazi, stiu ca aceasta se numeste Autenticitate. In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa doresc o viata diferita si am inceput sa inteleg ca tot ceea ce mi se intampla, contribuie la dezvoltarea mea personala. Astazi, stiu ca aceasta se numeste Maturitate. In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa realizez ca este o greseala sa fortez o situatie sau o persoana, cu singurul scop de a obtine ceea ce doresc, stiind foarte bine ca nici acea persoana, nici eu insumi nu suntem pregatiti si ca nu este momentul Astazi, stiu ca aceasta se numeste Respect. In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa ma eliberez de tot ceea ce nu era benefic Persoane, situatii,
tot ceea ce imi consuma energia. La inceput, ratiunea mea numea asta egoism. Astazi, stiu ca aceasta se numeste Amor propriu. In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa-mi mai fie teama de timpul liber si am renuntat sa mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astazi fac ceea ce este corect, ceea ce imi place, cand imi place si in ritmul meu. Astazi, stiu ca aceasta se numeste Simplitate. In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa mai caut sa am intotdeauna dreptate si mi-am dat seama de cat de multe ori m-am inselat. Astazi, am descoperit Modestia. In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa retraiesc trecutul si sa ma preocup de viitor. Astazi, traiesc prezentul, acolo unde se petrece intreaga viata. Astazi traiesc clipa fiecarei zile. Si aceasta se numeste Plenitudine. In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca ratiunea ma poate insela si dezamagi. Dar daca o pun in slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte pretios. si toate acestea inseamna Sa stii sa traiesti cu adevarat.
Importanta motivarii angajatilor in perioada de criza

de Andreea Vidan Mie Feb 24, 2010 12:08 pm
Probabil ca multi se intreaba care este necesitatea satisfactiei profesionale, motivarea angajatilor si retentia personalului performant avand in vedere ca traim aceste vremuri de criza economica. Multe companii au ajuns la masuri extreme de restructurare si atunci de ce sa ne stresam cu studii privind motivarea personalului cand oamenii ar trebui sa fie fericiti ca in primul rand au un loc de munca. Politica de retentie este foarte importanta pentru companie deoarece fluctuatia de angajati implica atat pierdere de timp, cat si de bani. Retentia este cu atat mai importanta in cazul pozitiilor specializate si de top management, unde astfel de angajati sunt mai greu de gasit. Motivarea si retentia candidatilor performanti joaca un rol foarte important in strategia de dezvoltare si de marketing a oricarei companii. Pentru o companie ce se vrea a fi una de succes, un sistem de verificare a ratei de satisfactie a angajatilor ar trebui pus ca si obiectiv in misiunea, viziunea si imaginea acesteia. Dorinta de a ajunge la anumite performante, bucuria de a veni in fiecare dimineata la birou, interesul pe care angajatul il manifesta asupra calitatii munciii sale pot fi crescute nu doar prin recompense materiale. De fapt, aceste recompense materiale ajuta individul sa fie multumit de salariul sau, nu ii dau neaparat un sentiment de placere legat de locul de munca.
Mult mai important decat salariul este placerea omului de a munci, bucuria cu care acesta se trezeste dimineata sa mearga la serviciu. Ne petrecem cel putin opt ore pe zi la locul de munca, de aici si necesitatea oamenilor de a munci cu placere. Sunt persoane care considera ca la serviciu omul trebuie sa munceasca, nu sa se simta bine, dar studiile au aratat ca oamenii daca isi desfasoara activitatea in conditii placute, rezultatele sunt mult mai bune decat atunci cand acestia nu se simt bine la locul de munca si se grabesc sa plece acasa. Daca o persoana este nemultumita de locul de munca, de interactiunea cu colegii, de impresia sefului asupra muncii acestuia, calitatea serviciilor prestate nu va fi la fel de ridicata ca in cazul in care acesta este satisfacut de locul de munca, implicarea sa in munca nu va fi la fel si nici asumarea responsabilitatilor. Marea majoritate a persoanelor tind sa spuna ca salariul este cel mai bun stimulent ca omul sa munceasca. Nimeni nu spune ca salariul nu este important, dar un salariu ridicat ar putea sa determine omul sa munceasca, dar in nici un caz cu placere. Placerea de a munci este strict legata de mediul in care individul isi desfasoara activitatea, de relatiile pe care acesta le are cu colegii sai, de calitatea interactiunii cu seful, de aprecierea pe care acesta o are din partea colegilor si superiorilor. Satisfactia profesionala poate fi privita ca pe o emotie placuta, un sentiment pozitiv, rezultate in urma unei evaluari individuale a muncii desfasurate de un angajat (R.Mathis). Munca pe acelasi post poate fi si este definita diferit de oameni; fiecare om o va concepe diferit, in functie de propria sa viziune, in functie de propriul sau sistem de valori despre munca pe postul respectiv. Dimensiunile satisfcatiei in munca includ: rezultatul evaluarii muncii depuse; aprecierea statutului in organizatie si a importantei percepute a activitatii prestate; raporturi de subordonare cu superiorii; raporturi pe orizontala cu colegiisau persoanele din alte servicii cu care intretin relatii de colaborare; mediul organizational. Automotivarea are un rol deosebit de important in satisfactia profesionala. Aceasta determina implicarea individului in beneficiul organizatiei, implicarea in munca, asumarea responsabilitatilor, interesul angajatului pentru dezvoltarea companiei din care face parte, mandria acestuia de a face parte din colectiv si de a avea un rol important asupra evolutiei companiei. Calitatea muncii prestate de individ este strict influentata de satisfactia pe care acesta o are in munca si de placerea cu care se implica in munca. Acestea sunt doar o mica parte dintre motivele pentru care toti managerii de departamente si specialisti de resurse umane ar trebui sa se preocupe de gradul de satisfactie profesionala a angajatilor din subordine si de modatitati de motivare a individului la locul de munca.
Autor: Andreea Vidan, psiholog
Socurile Emotionale genereaza Cancerul

de CONSTANTA VASILE Vin Feb 05, 2010 10:40 pm Paradigma Medicala a Dr. Ryke Geerd Hamer
INTRODUCERE Pe 18 August 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea internist sef la clinica oncologica a Universitatii din Munchen, Germania, a primit vestea socanta ca fiul sau, Dirk, a fost impuscat. Dirk a murit in Decembrie 1978 si, cateva luni mai tarziu, Dr. Hamer a fost diagnosticat cu cancer testicular. Din moment ce nu fusese niciodata grav bolnav, a suspectat imediat ca dezvoltarea cancerului sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a fiului sau. Moartea lui Dirk si propria sa experienta cu cancerul l-au facut pe Dr. Hamer sa investigheze istoricul pacientilor sai de cancer. A aflat foarte curand ca, la fel ca el, toti au trecut prin experiente extrem de stresante, inainte ca boala sa se instaleze si sa se dezvolte. Observarea conexiunii dintre minte si organism nu a fost surprinzatoare. Numeroase studii aratasera deja ca atat cancerul, cat si alte bolii sunt foarte des precedate de un eveniment traumatizant. Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un pas mai departe. Urmarind ipoteza ca toate evenimentele din organism sunt controlate de creier, a analizat tomografiile pacientilor sai si le-a comparat cu istoricul lor medical. Dr. Hamer a descoperit ca orice boala, nu numai cancerul, este controlata de o zona din creier ce ii corespunde in mod specific si este legata, in mod particular, de un conflict soc perfect identificabil. Rezultatul cercetarilor sale se constituie intr-o diagrama stiintifica ce ilustreaza legatura biologica dintre psihic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman (varianta engleza a Diagramei stiintifice a GNM este in lucru). Dr. Hamer a denumit descoperirile sale Cele 5 Legi Biologice ale Noii Medicine, datorita faptului ca aceste legi biologice valabile in cazul oricarui pacient, ofera o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cauzei, a dezvoltarii si a procesului natural de vindecare a bolii. (Ca raspuns la numarul crescand al interpretarilor gresite ale descoperirilor sale si pentru a pastra integritatea
si autenticitatea muncii sale stiintifice, Dr. Hamer si-a protejat in mod legal materialele de cercetare, sub numele de German New Medicine (GNM - Noua Medicina Germana). Termenul New Medicine nu poate fi folosit nicaieri la nivel international) . In 1981, Dr. Hamer a prezentat rezultatele descoperirilor sale la Facultatea de Medicina a Universitatii din Tbingen, sub forma unei teze post-doctorat. Totusi, pana astazi, Universitatea a refuzat sa testeze cercetarile Dr. Hamer, in ciuda obligativitatii legale de a o face. Acesta este un caz fara precedent in istoria universitara. In mod similar, medicina oficiala a refuzat sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a 30 de verificari stiintifice diferite, facute atat de medici independenti, cat si de asociatii profesionale. La scurt timp dupa ce Dr. Hamer si-a prezentat teza, i-a fost adresat un ultimatum de a renunta la descoperirile sale stiintifice, sau i se va refuza reinnoirea contractului sau la Clinica Universitara. In 1986, desi munca sa nu a fost niciodata pusa la indoiala sau dezaprobata, doctorului Hamer i-a fost ridicata licenta medicala pe motive ca a refuzat sa se conformeze principiilor medicinei standard.Cu toate acestea, era hotarat sa-si continue munca si, in 1987, a reusit sa-si extinda descoperirile practic catre orice boala cunoscuta de medicina. Dr. Hamer a fost persecutat si hartuit timp de 25 ani, in special de catre autoritatile germane si de catre cele fraceze. Din 1997, Dr. Hamer locuieste in exil in Spania, unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea oficiala a New Medicine. Insa, din moment ce Facultatea de Medicina a Universitatii din T?bingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le este refuzat dreptul de a beneficia de descoperirile revolutionare ale Dr. Hamer. ORIGINEA BOLILOR ESTE IN CREIER Dr. Hamer a stabilit ca orice boala este cauzata de un soc emotional care surprinde individul total nepregatit (Prima Lege Biologica). In onoarea fiului sau , Dr. Hamer a denumit acest incident stresant: Dirk Hamer Syndrome, sau DHS. Psihologic vorbind, DHS este un incident foarte personal, conditionat si determinat de experientele noastre trecute, de vulnerabilitati, de perceptiile personale, de valorile si credintele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emotional, ci si biologic, care trebuie inteles in contextul evolutiei noastre personale. Animalele experimenteaza aceste socuri biologice in urma pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei amenintari nesteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte. Un barbat, de exemplu, poate suferi un soc conflictual de pierdere a teritoriului , cand isi pierde casa sau locul de munca, pe neasteptate; pentru o femeie, un soc conflictual in camin poate fi o grija pentru binele unuia dintre membrii familiei; un soc conflictual de tipul abandonului poate fi declansat de un divort neprevazut sau de o spitalizare de urgenta; copii sufera deseori un soc conflictual de separare, cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii. Analizand mii de tomografii (CT) in relatie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit ca, atunci cand are loc DHS, socul impacteaza o zona specifica, predeterminata din creier, cauzand o leziune care este vizibila pe tomografie, ca un set clar de inele concentrice (In 1989, Siemens,
producatorul german de aparate tomografice, a confirmat ca aceste inele nu provin de la o proasta functionare a aparaturii). Dupa impact, celulele cerebrale transmit socul impactului catre organul corespondent care, la randul lui, raspunde cu o modificare specifica, ce poate fi anticipata. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolubil de anumite zone ale creierului este acela ca, de-a lungul evolutiei noastre, fiecare parte a creierului a fost programata sa raspunda instantaneu la posibile conflicte sau amenintari. In timp ce vechiul creier (cerebelul, zona amigdaliana) este programat cu instuctiuni de baza legate de supravietuire, care corespund respiratiei, hranirii sau reproducerii, noul creier (creierul mare) este codat cu teme mult mai avansate, precum cele legate de conflictele teritoriale, conflictele de separare, conflictele de identitate si cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine. Cercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indiferent de felul in care organul raspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea functionarii, toate acestea sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cerebral corespondent (A treia Lege Biologica). GNM Ontogenetic System of Tumors (Sistemul Ortogenetic al tumorilor) ilustreza ca organele controlate de vechiul creier care deriva din endoderm sau vechiul creier mesoderm, precum plamanii, ficatul, colonul, prostata, uterul, pielea in profunzimea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare, etc., genereaza intotdeauna proliferare celulara, imediat ce conflictul corespondent are loc la nivelul creierului. Tumorile acestor organe se dezvolta exclusiv pe durata fazei active a conflictului (initiata de DHS). Sa luam exemplul cancerului de plaman: conflictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un soc de tipul frica de moarte, deoarece, in termeni biologici, panica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de a respira. Odata cu socul datorat fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care regleaza respiratia incep instantaneu sa se multiplice, formind o tumoare pulmonara. Contrar parerilor conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fara rost, ci serveste unui scop biologic foarte bine definit, si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimizand astfel sansele de supravietuire ale organismului. Analizele tomografiilor intreprinse de Dr. Hamer demonstreaza ca fiecare persoana bolnava de cancer de plaman prezinta o configuratie clara de tip inele concentrice in zona corespondenta din creier si ca fiecare pacient a suferit un soc conflictual emotional total neasteptat, de tipul frica de moarte, inaintea declansarii cancerului. In majoritatea cazurilor teama de moarte a fost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a fost resimtit ca o sentinta la moarte. Cancerul de san, potrivit cercetarilor Dr. Hamer, este rezultatul grijilor provocate de un conflict de tipul mama-copil sau probleme cu partenerul. Aceste tipuri de conflicte impacteaza intotdeauna vechiul creier, in zona care controleaza glandele producatoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de tipul mama-copil, intrucat isi face foarte multe griji, atunci cand copilul ei este ranit sau se imbolnaveste grav, foarte brusc. Pe durata fazei de stres, cat conflictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, formand o tumora.
Scopul biologic al proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul suferind, grabind astfel procesul de vindecare al acestuia. Fiecare femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest program de reactie biologica pentru crestere si dezvoltare. Numeroasele studii ale Dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tumori ale glandelor mamare, din cauza grjilor obsesive pentru binele celor dragi (a copilului care are probleme, a unui parinte bolnav, sau de grija unui prieten cu probleme). Ceea ce a fost spus despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in vechiul creier. Fiecare tip de cancer este declansat de un conflict soc specific, care activeaza un program biologic precis (A Cincea Lege Biologica), ce permite organismului sa depaseasca obisnuintele functionarii zilnice si sa se confrunte fizic cu situatia urgenta. Pentru fiecare tip de conflict exista o zona cerebrala specifica, de unde este coordonat acest program de urgenta. In vreme ce organele controlate de vechiul creier dezvolta tumori pe durata fazei active a conflictului- soc, situatia este opusa in cazul organelor controlate de noul creier. Toate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc.) isi au originea in ectoderm sau mesoderm-ul noului creier. In momentul producerii conflictului- soc, tesuturile organelor corespondente acestei zone a creierului raspund prin degenerare celulara. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal, de exemplu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se afla intr-o stare emotionala de stres relationata cu conflictele- soc corespondente. Asa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor respective au o semnificatie biologica precisa. Sa luam exemplul tesuturilor canalelor de lactatie. Ele se dezvolta mult mai tarziu decat glanda mamara, acest tesut fiind controlat de o zona mai tanara a creierului, cortexul cerebral. Conflictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip conflict de separare, rezultat al unei experiente de tipul copilul meu (sau partenerul meu) mi-a fost luat de la san. O femela din lumea animala sufera un astfel de conflict, atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. Ca un reflex natural la acest conflict-soc, tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcereze. Scopul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie, astfel incat laptele nefolosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestioneze in interiorul sanului.Creierul fiecarei femei este programat cu acest gen de reactie-raspuns biologic. Din moment ce sanul femeii este asociat, biologic vorbind, cu grija si hranirea, femeile sufera un conflict-soc cauzat de separarea brusca de o persoana iubita. Pe durata fazei active a conflictului- soc nu exista practic nici un simptom, cu exceptia unor ocazionale puseuri usoare in interiorul sanului. CELE DOUA FAZE ALE ORICAREI BOLI Dr. Hamer a descoperit de asemenea ca orice conflict si orice boala are si o rezolvare, iar desfasurarea oricei boli are loc in doua faze. (A Doua Lege Biologica). In timpul primei faze, a conflictului activ (si anume atata timp cat acesta exista) intregul organsim este orientat catre a face fata conflictului. In timp ce, la nivel fizic, au loc dereglari celulare specifice, psihicul si
sistemul nervos vegetativ autonom se confrunta de asemenea cu situatii neasteptate. Comutata intr-o faza de stres (sympathicotonia) , mintea devine total preocupata de continutul conflictului. Tulburari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome specifice. Biologic vorbind, acest lucru este vital, deoarece focalizarea atentiei asupra conflictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru rezolvarea conflictului. Faza activa a conflictului este denumita si faza rece. Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele specifice ale activitatii conflictuale sunt extremitatile reci (in special mainile), tremurul si transpiratia rece. Intensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul socului conflictual. Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot fi fatale. Dr. Hamer a demonstrat, fara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine. O persoana poate muri ca rezultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui organ vital precum colonul sau bila, dar in nici un caz celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea. In German New Medicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o valoare. Termenul malign este o constructie artificiala (la fel ca marcarii tumorali) care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet arbitrara. Daca o persoana moare pe durata fazei initiale active a conflictului, este de obicei din cauza pierderii de energie, a slabirii exagerate, a lipsei de somn si a epuizarii mentale si emotionale. De cele mai multe ori este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, de genul Mai ai doar sase luni de trait!, impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disperare. Cu foarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agonizant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu fac decat sa il accelereze. Daca pacientul nu a facut nici un tratament conventional de cancer (in special chimioterapie sau radioterapie) , GNM are o rata de succes de 95 pana la 98 %. Este o ironie ca aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr. Hamer au fost date chiar de autoritati. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in 1997, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si le-a analizat. Un procuror public a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului, ca dupa 5 ani, 6000 din 6500 de pacienti cu cancer in faza terminala erau inca in viata. In cazul tratementelor conventionale, cifra aceasta este inversa. Conform declaratiilor epidemiologului si biostatisticianului Dr. Ulrich Abel (Germania), Succesul majoritatii chimioterapiilor este jalnic... nu exista nici o dovada stiintifica referitoare la abilitatea de a extinde in mod apreciabil viata pacientilor care sufera de cele mai comune forme de cancer organic. Chimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operatie, care reprezinta 80% din totalul cancerelor, reprezinta un pustiu stiintific scientific wasteland. (Lancet 1991). CORPUL SE VINDECA SINGUR Rezolvarea conflictului generat de semnalele initiale reprezinta inceperea fazei a doua a
programului biologic. Emotiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare, programul de vindecare fiind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. Pe perioada fazei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte obositi (putem chiar sa nu avem puterea de a ne ridica din pat). Odihna si furnizarea tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de vindecare. A doua faza este denumita faza calda si, in aceasta perioada, vasele de sange se maresc, incalzind extremitatile si pielea. Odata cu rezolvarea conflictului se produce o schimbare la nivelul organelor, proliferarea celulara (vechiul creier - controlul cresterii tumorale) si distrugerea celulara (creierul nou controlul degradarii tesuturilor) se opresc imediat si este declansat procesul de reparare specific. O zona care s-a necrozat sau a prezentat ulceratii in timpul fazei active a conflictului este acum regenerata si refacuta cu celule noi. Acest proces este insotit, de regula, de inflamatii potential dureroase cauzate de edeme care protejeaza tesutul pe durata vindecarii. Alte simptome tipice regenerarii sunt: hipersensibilitate, mancarimi, spasme (daca tesuturile musculare sunt implicate) si inflamatii. Exemple de boli care apar doar in procesele de vindecare sunt: diferite probleme de piele, hemoroizi, laringita, brosita, artrita, ateroscleroza, disfunctii ale rinichilor si vezicii urinare, anumite boli ale ficatului si infectii (vezi mai jos). Bazandu-se pe observarea multiplicarii celulare (mitoza) si pe distinctia standard dintre tumoare benigna si maligna, medicina conventionala interpreteaza procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna. In GNM distingem la fel doua tipuri de tumori. Dar tumorile nu sunt impartite in bune sau rele, ci mai degraba sunt clasificate dupa tipul de tesut si zona cerebrala din care provin si de unde sunt controlate. Exista acele tumori care se dezvolta, in mod exclusiv, in faza activa a conflictului- soc (tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la ficat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc.) si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare. In felul in care creierul vechi controleaza cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici fara sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reparat. Cancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul non-Hodgkin, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul bronhial si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si fenomene exclusive ale fazei de vindecare. Cu conditia ca procesul de vindecare sa nu fie intrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului soc, aceste tumori dispar pana la urma, pana la sfarsitul procesului de vindecare. Al doilea tip de cancer mamar, carcinom in situ (DCIS), intra de asemenea in aceasta categorie. In timp ce un cancer de san este un indicator ca femeia este in faza activa a conflictului de tip grija, un cancer in situ este un semn pozitiv ca problema asociata conflictului de separare a fost rezolvata. O femeie nu face un cancer de san fara motiv! Asa cum nici faptul ca el se dezvolta exact in sanul stang nu este o coincidenta. IMPORTANTA LATERALITATII NOASTRE BIOLOGICE Dr. Hamer a descoperit ca lateralitatea determina daca o boala precum este cancerul, se dezvolta in partea stanga sau dreapta a organismului. Aceasta este regula: o persoana dreptace raspunde unui conflict cu mama sa sau cu copilul cu partea stanga a organismului, si cu partea
dreapta la un conflict cu tatal sau partenerul, fratii, rudele, prietenii, colegii, etc. Pentru stangaci este invers. Exista intotdeauna o relatie inversa intre creier si organism, pentru ca fiecare emisfera a creierului (mai putin partea amigdaliana) este in relatie directa cu partea opusa a corpului. Cel mai simplu mod de a descoperi lateralitatea noastra biologica este sa batem din palme. Palma care este deasupra indica daca suntem stangaci sau dreptaci. Astfel, un cancer in sanul drept, un chist ovarian in ovarul stang, o problema de piele pe partea dreapta sau stanga (sau amandoua), o paralizie motorie pe partea dreapta (dupa un atac cerebral), ne dau un prim indiciu despre cine a fost implicat atunci cand conflictul originar a avut loc. In ceea ce priveste conflictele mai avansate (si regiunile cerebrale), statutul hormonal trebuie de asemenea luat in calcul, pentru o evaluare precisa. ROLUL BENEFIC AL MICROBILOR Un alt aspect al cercetarilor Dr. Hamer este acela al rolului microbilor pe durata procesului de dezvoltare a bolii. Pe scurt, a aflat ca microbii precum ciupercile, bacteriile si virusii sunt activi doar pe durata procesului de vindecare si maniera in care ei opereaza este in deplina concordanta cu logica evolutiva (A Patra Lege Biologica). Bacteria de tuberculoza, spre exemplu, populeaza doar tesuturile controlate de creierul vechi. Functia lor pe timpul procesului de vindecare este de a descompune tumorile care nu-si mai au rostul: tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la rinichi, tumorile la prostata, tumorile la uter, tumorile de san, melanoamele si mesothelioma. Bacteriile tuberculozei sunt esentiale pentru descompunerea constructiilor celulare ce au proliferat cu un anumit scop biologic, in timpul fazei active a conflictului. Daca bacteriile necesare nu sunt disponibile din cauza vaccinarii sau a uzului excesiv de antibiotice sau in urma chimioterapiei, tumorile nu se pot dezintegra cum trebuie. Ca urmare, raman pe loc si sunt incapsulate in mod inofensiv. Detectate la un control de rutina totusi, ele pot fi diagnosticate ca si cancer si noi conflicte potentiale pot aparea in urma aflarii vestii, cu noi simptome. Intelegand legile biologice ale desfasurarii bolilor, aceasta perspectiva poate fi eliminata. In timp ce bacteriile descompun tumorile cu celule care nu mai sunt necesare, virusii sunt implicati in procesul de vindecare al tesuturilor coordonate exclusiv de cortexul cerebral (ex: bronhiile, mebrana nasala, mucoasa stomacala, mucoasa canalelor biliare si epiderma). Hepatita, pneumonia, herpesul, gripa si gripa stomacala indica faptul ca procese virulente naturale de vindecare sunt in curs. In ceea ce priveste rolul virusilor, Dr. Hamer prefera sa vorbeasca de virusi ipotetici, din cauza ca, in ultimul timp, existenta virusilor este pusa in discutie. Acest lucru este in concordanta cu descoperirile initiale ale Dr. Hamer, care evidentiau faptul ca procesele de reconstructie si regenerare ale tesuturilor necrozate sau ulcerate au totusi loc chiar si in absenta virusilor specifici tesuturilor respective. Dilema in care se gaseste medicina conventionala este aceea ca esueaza in a recunoaste tiparul de evolutie in doua faze al fiecarei boli, prima faza, aceea a conflictului activ, fiind in mod obisnuit scapata din vedere. Din moment ce microbii sunt activi doar in faza de vindecare, iar activitatea acestora este in mod normal acompaniata de inflamatii, febra, puroi, supurari si dureri, microbii sunt considerati raufacatori si cauza a bolilor infectioase. Dar microbii nu provoaca boli. Pana la urma, este organismul nostru cel care angajeaza microbii pentru a optimiza procesul de
vindecare. Microbii pot fi bineinteles transmisi, dar ei raman inofensivi, pana in momentul in care persoana este in faza de vindecare a aceluiasi tip de conflict. PUNAND LA INDOIALA METASTAZELE Bazandu-se pe GNM ?Sistemul Ontogenetic al tumorilor?, teoria vast raspandita a metastazelor care sugereaza ca celulele canceroase migreaza prin vasele de sange si limfa, cauzand tumori si in alte locuri ,este, in cuvintele Dr. Hamer, pura fictiune academica. Celulele in general si celulele canceroase in mod special nu isi pot schimba, sub nici o forma, structura lor histologica sau sa treaca de bariera bacteriana. De exemplu, o celula canceroasa a unei tumori pulmonare, care este de origine endoderma, controlata de zona amigdaliana a creierului si care prolifereaza de-a lungul fazei active a conflictului, nu se poate transforma intr-o celula osoasa, care este de origine mesoderma si este controlata de cortexul cerebral, celula care se deterioreaza in timpul fazei active a coflictului, in procesul de decalcifiere. In scenariul cancerul pulmonar metastazeaza la oase, celulele cancerului pulmonar creaza de fapt un gol (descompunere celulara!?reversul cancerului) in anumite oase din organism. Trebuie de asemenea sa ne intrebam de ce celulele canceroase rareori se raspandesc la tesuturile vecine, de exemplu: de la uter la cervix. Daca celulele canceroase calatoresc prin sange, de ce nu este atunci scanat sangele donat, pentru a cauta celule canceroase? De ce nu sunt atunci gasite o multitudine de tumori in peretii vaselor de sange ai pacientilor bolnavi de cancer? Acum doi ani ,pe 19 August 2004, ziarul canadian Globe and Mail a publicat un articol intitulat, Cercetatorii urmaresc testele de sange pentru cancerele de san, continand declaratiile revelatoare: Vanatoarea celulelor canceroase in fluxul sangvin a durat 10 ani si pana de curand, nici o tehnologie existenta nu e reusit sa izoleze in mod cert o singura celula tumorala, dintre milioanele de celule rosii si albe continute in orice mostra de sange uman. In afara faptului ca vanatoarea este departe de a fi incheiata (asa cum indica articolul), nu sugereaza asta cumva ca ipoteza metastazelor a dezinformat publicul si a speriat de moarte milioane de pacienti de cancer, de-a lungul ultimelor patru decenii ? Dr. Hamer nu neaga, bineinteles, posibilitatea aparitiei celui de-al doilea cancer, dar aceste tumori succesive nu sunt cauzate de migrarea celulelor canceroase care se transforma, in mod miraculos, intr-un tip diferit de celula, ci mai degraba sunt urmarea noului conflict-soc. Noul DHS poate fi declansat de o alta experienta traumatizanta aditionala, sau prin socul provocat de diagnostic. Asa cum am mentionat mai devreme, un diagnostic neasteptat de cancer, sau a-i comunica cuiva ca are metastaze, poate declansa o spaima de tipul frica de moarte (provocand cancer pulmonar) sau orice alt tip de diagnostic relationat cu socul emotional, cauzand noi cancere in diferite alte parti ale organsimului. In multe cazuri, acesti pacienti nu supravietuiesc pana in faza de vindecare, din cauza starii de stres foarte grave care ii slabeste pana la punctul in care mai au foarte putine sanse de supravietuire extrem de toxicului tratament chimioterapeutic. Al doilea tip de cancer foarte intalnit dupa cancerul pulmonar este cancerul osos. Dr. Hamer a descoperit ca oasele noastre sunt biologic legate de increderea, respectul si stima de sine. Altfel spus, spunandu-i-se cuiva ca are o boala care ii ameninta viata, in mod special una care se
presupune ca se raspandeste ca focul prin organism, este echivalent cu: acum sunt total inutil si, pe langa faptul ca ne simtim inutili, oasele incep sa se decalcifieze (in cazul cancerelor de san, deseori in zona sternului si a coastelor). Tot asa cum se rupe un os, scopul programului biologic (al bolii) apare la sfarsitul fazei de vindecare. Cand faza de reparare este completa, osul va fi mult mai puternic in zona respectiva, asigurand in acest fel ca suntem mai bine echipati, in eventualitatea aparitiei unui nou conflict al stimei de sine. NATURA TUMORILOR CEREBRALE Odata ce conflictul a fost rezolvat, leziunile cerebrale impreuna cu psihicul si organul aferent intra in faza de vindecare. Odata cu repararea oricarei rani se dezvolta o edema (fluid in exces) pentru a oferi protectie tesutului cerebral ce este refacut. Pe tomografie, schimbarile sunt foarte usor de observat: vizibilele inelele concentrice dispar in edema si apar acum neclare si inchise la culoare. In momentul de varf al fazei de vindecare, atunci cand edemul cerebral atinge dimensiunea maxima, creierul declanseaza un scurt si puternic impuls care expulzeaza edema. In terminologia GNM, aceasta reglare este denumita Criza epileptica (CE). In timpul crizei, intregul organism este aruncat, pentru scurt timp, intr-o stare de simpaticotonie (hiperstimularea sistemului nervos simpatic), retraind simptomele tipice fazei de conflict activ, cum ar fi transpiratie rece, extremitati reci, puls accelerat si greata. Intesitatea si durata acestei crize pre-programate este determinata de intensitatea si durata conflictului precedent. Atacurile cardiace, accidentele cerebrale, crizele de astm si cele epileptice sunt doar cateva exemple ale acestui crucial punct de revenire. Tipul de criza depinde intotdeauna de natura conflictului si de zona cerebrala corespunzatoare implicata. Dupa ce edema cerebrala a fost impinsa afara, tesutul conectiv ce ofera suport structural neuronilor se reface in zona respectiva, pentru a restabili functiile celulelor nervoase care au fost afectate de socul datorat conflictului (DHS). Aceasta acumulare naturala este ceea ce medicina conventionala denumeste tumoare cerebrala, acesta veste av and consecinte cumplite asupra pacientului. Dr. Hamer a stabilit, in 1981, ca tumoarea cerebrala nu este o boala in sine, ci un simptom al fazei de vindecare, care se desfasoara paralel si la nivelul organului afectat (controlat de la nivelul creierului din zona sa specifica care se afla simultan in faza de reparare). Astfel ca Metastazele cerebrale de fapt nu exista nici ele. TERAPIA GNM (pe scurt) Primul pas in terapia GNM este sa oferi o intelegere a naturii biologice a simptomului, de ex: un anumit tip de cancer, in relatie cu cauzele sale pihice. O tomografie si un istoric medical complex sunt de asemenea vitale pentru a determina daca pacientul este inca in faza activa a conflictului, sau deja se vindeca. Daca este inca in faza activa, atentia trebuie indreptata asupra identificarii motivului socului initial DHS si dezvoltarea unei strategii pentru rezolvarea conflictului. Este cruciala pregatirea pacientului si informarea lui despre simptome si despre procesul vindecarii si eventualele complicatii ce pot apare. Simptomele sunt foarte previzibile! Descoperirile Dr-lui. Hamer ne furnizeaza, pentru prima oara in istoria medicinei, un sistem sigur care ne permite nu numai sa intelegem, dar si sa prezicem dezvoltarea si simptomele
oricarei boli. Aceasta este adevarata medicina preventiva, un aspect al GNM care cu greu poate fi dezbatut suficient. Adevarata preventie necesita intelegerea cauzelor reale ale bolii si aceasta este exact ceea ce cercetarile Dr-lui Hamer furnizeaza in detaliu. Intelegand cele ?Cinci Legi Biologice? ale cauzei si ale procesului de vindecare al bolii, ne putem elibera de teama si panica ce deseori apar odata cu instalarea unor simptome. Aceasta cunoastere este mai mult decat putere. Ea poate salva vieti.
Autor: Caroline Markolin, Ph.D., Articolul a fost publicat pentru prima oara in: EXPLORE! Vol. 6 /Nr. 3 - May 2007
PROGRAMA COGNITIVO CONDUCTUAL DE LA CLNICA PARA DEJAR DE FUMAR

Desde el prximo lunes 22 de noviembre se llevarn a cabo las entrevistas para elegir a los integrantes de los grupos que se formarn para realizar la CLNICA PARA DEJAR DE FUMAR en las que se evala el estado basal del candidato midiendo su jerarqua de prioridades, distinguiendo si su principal problema es su incapacidad de dejar de fumar por si mismo o si es paciente cuyo principal problema es un enfisema avanzado, cncer incipiente o alguna otra enfermedad asociada o no al tabaquismo. Estas entrevistas se llevarn a cabo en las instalaciones de RVG Psiclogos Asociados. Independencia no. 191 col. Centro, Quertaro, Qro. Llama al (442) 2135365 o contctanos en info@rvgpsicologos.mx para darte una cita, manejaremos un horario flexible para quienes trabajen, las entrevistas y la clnica estarn a cargo de los psiclogos de RVG, el cupo es limitado a 20 participantes. Objetivos Descubrir las ideas generadoras del acto de fumar. Identificar los factores externos que modelan los patrones de conducta. Reconocer la validez de los mismos. Conocer la influencia que tienen en nuestras vidas. Reaprender con una base verdadera de la vida. Ser testigo de cmo una conducta cambia cuando las ideas y creencias que la sustentaban son transformadas. Descripcin A travs de un enfoque Cognitivo Conductual se ha diseado un programa que se ha conformado en tres etapas. Cada una de ellas con objetivos especficos, que en conjunto tienen la finalidad de asegurar el xito en cada una de las personas que desean dejar de fumar. La 1era etapa es la entrevista psicolgica donde se elige a los participantes, la 2da es donde se llevan a cabo las sesiones de terapia grupal, junto con una valoracin diagnostico y tratamiento. Y la 3ra es el post-tratamiento donde se programa un club de ex-fumadores. Este programa fue diseado por El Dr. Ral H. Sansores Martnez, jefe del Departamento de Investigacin en Tabaquismo, miembro de la Clnica para el Estudio de las Enfermedades Pulmonares Obstructivas Crnicas e investigador Titular del Instituto Nacional de Enfermedades Respiratorias, Miembro del Sistema Nacional de Investigadores, Director del Departamento de Tabaquismo, Epidemiologa, Enfermedades Laborales y Ambientales. Asociacin Latinoamericana del Trax (ALAT). Y la Lic. Ana Marlene Espinoza Martnez, Psicloga e Investigadora en el Departamento de Investigacin en Tabaquismo. Coordinadora del Programa Grupal de Terapia Cognitivo-Conductual de la Clnica para dejar de Fumar, Instituto Nacional de Enfermedades Respiratorias, miembro da la Asociacin Mexicana de Neumologa y Ciruga de Trax, S.C. Fundamentacin El Programa Cognitivo Conductual de la Clnica para dejar de Fumar nace como propuesta para brindar una solucin definitiva al tabaquismo, pues sabemos que es la causa nmero uno de muertes y enfermedades que se podran prevenir. Los fumadores tienen ms posibilidades de morir por enfermedades como el enfisema, cncer pulmonar y problemas cardiovasculares que los no fumadores. En la actualidad, el tabaquismo como problema de salud pblica, es responsable en Mxico de ms de 40,000 muertes al ao. La intervencin teraputica ms relevante que se le podra ofrecer a los fumadores es dejar de fumar. Se ha demostrado, por ejemplo, que la cada acelerada de la funcin pulmonar disminuye una vez que el sujeto deja de
fumar. La razn por la que a los fumadores les resulta tan difcil dejar de fumar, es la dependencia fsica y psicolgica ocasionada por el consumo regular de cigarros. Existen dos mecanismos postulados como responsables de la dependencia generada por el tabaco. Uno es el que resulta de la adiccin condicionada por la nicotina y el otro es secundario a un proceso de estructuracin cognoscitiva o formacin del marco perceptual del individuo. Bajo este marco terico, el Instituto Nacional de las Enfermedades Respiratorias se dio a la tarea de disear un programa para dejar de fumar. Puesto que el tabaquismo es una actitud, se decidi que la terapia Cognitivo- Conductual sera una buena alternativa. Para ello, se utilizar como sustrato terico las bases de la Teora Relacional Emotiva (TRE) de Albert Ellis. Metodologa: Bajo este marco terico, el Instituto Nacional de las Enfermedades Respiratorias se dio a la tarea de disear un programa para dejar de fumar. Puesto que el tabaquismo es una actitud, se decidi que la terapia Cognitivo- Conductual sera una buena alternativa. Para ello, se utilizar como sustrato terico las bases de la Teora Relacional Emotiva (TRE) de Albert Ellis. Taller dictado por: Citlali Viveros, psicloga, Efran Romo, Eric Guadarrama, psiclogo, Yair Romo, psiclogo. Todos egresados de la UVM. Contenidos: Explicacin terica del modelo cognitivo. Aplicaciones en la vida cotidiana. Ejercicios didcticos de comprensin. Tcnicas y estrategias para la disminucin de las consecuencias de la abstinencia. Apoyo de especialistas en nutriologa Apoyo mdico. Revisin de placa torcica personal al inicio y al final de la clnica Duracin: Los talleres se dictarn en la Clnica de RVG Psiclogos Asociados, con una duracin de 20 horas repartidas en cinco semanas. Cada sesin es de 2 horas, lo que permite realizar 10 sesiones.
La terapia Cognitiva Tratamiento para adicciones
Aplicacin de la Terapia Cognitiva Conductual en el Tratamiento de las adicciones.

En el tratamiento para la dependencia al alcohol y las drogas, el objetivo de la terapia cognitivo-conductual es ensear a la persona a reconocer situaciones en las que tienen ms probabilidades de beber o usar drogas, evitar estas circunstancias, si es posible, y hacer frente a otros problemas y comportamientos que pueden conducir a su abuso de sustancias.
Hay varios enfoques para la terapia cognitiva conductual o TCC como se le llama, incluyendo la terapia racional emotivo-conductual , Terapia Racional del Comportamiento, Terapia del Vivir Racional, Terapia Cognitiva y Terapia de Conducta Dialctica .
Cules son los componentes de la terapia cognitivo-conductual?
En su uso para el tratamiento de alcohol y la dependencia de las personas de drogas, la terapia cognitivo-conductual tiene dos componentes principales: el anlisis funcional y la capacitacin. Anlisis funcional : Trabajando juntos, el terapeuta y el paciente tratan de identificar los pensamientos, sentimientos y circunstancias del paciente antes y despus de que beba o usaba drogas. Esto ayuda al paciente a determinar los riesgos que pueden llevar a una recada.
El anlisis funcional tambin puede dar la visin en persona de por qu bebe o usa drogas en primer lugar, e identificar situaciones en las que la persona tiene dificultades para controlar esta dependencia.
Entrenamiento en Habilidades : Si alguien necesita tratamiento profesional para su dependencia del alcohol o de drogas, lo ms probable es que estn usando alcohol o drogas como su principal medio de hacer frente a sus problemas. El objetivo de la terapia cognitivoconductual es conseguir que la persona reaprenda a enfrentar sus problemas sin la utilizacin del alcohol o las drogas.
El terapeuta trata de ayudar a desaprender viejos hbitos individuales y aprender a desarrollar habilidades y hbitos nuevos saludables. El principal objetivo de la terapia cognitivo-conductual es educar a la persona y cambiar su forma de pensar acerca de las sustancias que utiliza y de aprender nuevas maneras de hacer frente a las situaciones y circunstancias que llevaron a beber o drogarse en el pasado .
Cunto dura la terapia cognitivo-conductual ?
Debido a que la terapia cognitivo conductual es un proceso estructurado, el proceso suele ser a corto plazo. Aunque otras formas de terapia y el psicoanlisis puede tomar aos, la terapia cognitivo-conductual se completa en 12 a 16 sesiones con el terapeuta.
Es eficaz es la terapia cognitivo conductual?
Segn el Instituto Nacional sobre el Abuso de Drogas ( americano ), ms de 24 ensayos controlados y aleatorios llevado a cabo entre usuarios habituales de tabaco, alcohol, cocana, marihuana, opio y otros tipos de sustancias, lo que hace tratamientos cognitivoconductuales ha demostrado ser ms eficazes en comparacin con los que no lleveben tratamiento alguno . Cuando se compara con otros tipo de tratamiento, los estudios han tenido resultados mixtos Con un poco de terapia cognitiva muestran un comportamiento ms eficaz.
Al igual que con otros tratamientos para el alcoholismo y el abuso de drogas, incluyendo tratamientos farmacolgicos , la terapia cognitivo-conductual funciona mejor cuando se combina con los esfuerzos de recuperacin, tales como la participacin en grupos de apoyo.
En resumen, el comportamiento de la terapia cognitiva funciona bien para algunos, pero no para todos. En definitiva a de ser el mdico especialista quien determine si el tratamiento con terapia cognitiva conductual es el ms apropiado, en funcin de un estudio pormenorizado al paciente.
Terapia cognitivo-conductual en las adicciones
La terapia cognitivo-conductual es un tipo de terapia basada en los principios psicolgicos del conductismo y las teoras cognitivas. Esta terapia explora los conflictos entre lo que queremos hacer y lo que hacemos en realidad. Las adicciones son un claro ejemplo de ello: beber, otras drogas, problemas con el juego, compra compulsiva, adiccin a los videojuegos, adiccin a la comida, y otro tipo de comportamientos excesivos perjudiciales. Los adictos a menudo dicen que quieren cambiar su comportamiento adictivo, y realmente lo desean, pero les resulta muy difcil dejar el alcohol, drogas u otras conductas compulsivas. La terapia cognitiva conductual explica la forma en que los pensamientos y emociones interactan. Los psiclogos se dieron cuenta de que muchos de nosotros tenemos creencias irracionales y estos pensamientos causan sentimientos negativos. Es entonces cuando aparecen estados de ansiedad, la depresin y enfermedades como la adiccin. Tenemos que hacer un registro de: 1) Nuestros pensamientos. 2) Los eventos que desencadenan esos pensamientos. 3) Los sentimientos asociados a esos pensamientos. 4) Los comportamientos que llevamos a cabo como resultado de todo esto.
Con este detallado registro podemos comenzar a cambiar los procesos automticos que conllevan las adicciones.
La terapia cognitivo-conductual tiene una excelente trayectoria, con numerosos estudios que demuestran su eficacia en el tratamiento de la depresin, la ansiedad y la adiccin. Actualmente esta terapia se est refinando y centrando en la atencin, la aceptacin y el estar en el momento. Estos enfoques incluyen la Terapia de Aceptacin y Compromiso (ACT) y la Terapia Dialctica Conductual (TDC), basada en la Terapia Cognitiva y la Psicoterapia Analtica Funcional. De estos nuevos enfoques hablaremos otro da Les dejo con este vdeo que demuestra que las adicciones no solo se dan en los humanos:
Qu es la terapia cognitivo conductual?
La terapia cognitivo conductual (TCC) es un tipo de tratamiento psicoteraputico que ayuda a los pacientes a comprender que los pensamientos y sentimientos influyen en el comportamiento. La TCC se utiliza comnmente para tratar una amplia gama de trastornos, incluyendo fobias , adiccin, depresin y ansiedad.
Es una terapia generalmente a corto plazo y se centra en ayudar a los clientes a hacer frente a un problema muy especfico. Durante el curso del tratamiento, las personas aprenden a cmo identificar y cambiar los patrones de pensamiento destructivos o perturbadores que tienen una influencia negativa en el comportamiento.
Fundamentos de terapia cognitivo conductual.

La idea que subyace detrs de la TCC es que nuestros pensamientos y sentimientos juegan un papel fundamental en nuestro comportamiento. Por ejemplo, una persona que pasa mucho tiempo pensando en accidentes areos, accidentes de pista y otros desastres areos puede
encontrarse evitando los viajes areos. El objetivo de la terapia cognitivo-conductual es ensear a los pacientes que, si bien no se pueden controlar todos los aspectos del mundo que les rodea, pueden tomar el control de cmo interpretar y manejar las cosas en su entorno. La terapia cognitiva conductual se ha convertido cada vez ms popular en los ltimos aos en los profesionales de la salud mental. Se ha demostrado que la TCC ayuda a los pacientes a superar eficazmente una amplia variedad de conductas inadaptadas.
Tipos de terapia cognitivo-conductual

Segn la Asociacin Britnica de Psicoterapias Cognitivas y del comportamiento, hay una gama de terapias basadas en conceptos y principios derivados de los modelos psicolgicos de la emocin y el comportamiento humano. Incluyen una amplia gama de enfoques de tratamiento para los trastornos emocionales, a lo largo de un continuo que va desde la psicoterapia individual hasta el material de autoayuda. Hay un nmero de diferentes enfoques de la TCC que son regularmente utilizados por los profesionales de salud mental. Estos tipos son: 1) Terapia Racional Emotiva. 2) Terapia Cognitiva. 3) Terapia Multimodal.
Los componentes de la terapia cognitivo-conductual

Las personas a menudo experimentan pensamientos o sentimientos que refuerzan o agravan las creencias errneas. Estas creencias pueden dar lugar a comportamientos problemticos que pueden afectar a numerosos aspectos de su vida, incluyendo la familia, las relaciones amorosas, el trabajo y los estudios acadmicos. Por ejemplo, una persona que sufre de baja autoestima puede experimentar pensamientos negativos acerca de sus propias habilidades o apariencia. Como resultado de estos patrones de pensamiento negativo, la persona puede empezar a evitar situaciones sociales o dejar pasar oportunidades de ascenso en el trabajo o en la escuela. Para combatir estos pensamientos y comportamientos destructivos, un terapeuta cognitivoconductual comienza por ayudar al cliente a identificar las creencias problemticas. Esta etapa, conocida como anlisis funcional, es importante para aprender cmo los pensamientos, sentimientos y situaciones pueden contribuir a comportamientos desadaptativos. La segunda parte de la terapia cognitivo-conductual se centra en los comportamientos reales que estn contribuyendo al problema. El cliente comienza a aprender y practicar nuevas habilidades que pueden ser puestas en prctica en situaciones del mundo real. Por ejemplo, una persona que sufre de adiccin a las drogas podra empezar a practicar nuevas habilidades de afrontamiento y ensayar formas de evitar o hacer frente a situaciones sociales que pueden desencadenar una recada.
En la mayora de los casos, la TCC es un proceso gradual que ayuda a una persona a tomar pasos graduales hacia un cambio de comportamiento. Alguien que sufre de ansiedad social puede comenzar simplemente imaginndose en una situacin social que provoca ansiedad. A continuacin, el cliente puede empezar a practicar conversaciones con amigos, familiares y conocidos. Progresivamente se busca un objetivo ms amplio, las situaciones cada vez parecen menos intimidantes y las metas fciles de alcanzar.
Usos de la terapia cognitivo-conductual

Esta terapia se utiliza para tratar a personas que sufren de una amplia gama de trastornos, incluyendo la ansiedad, fobias, depresin y adiccin. La TCC es uno de los tipos ms investigados de la terapia, en parte porque el tratamiento se centra en un objetivo muy especfico y los resultados se pueden medir con relativa facilidad. La terapia cognitiva conductual es a menudo la ms adecuada para los pacientes que se sienten cmodos con la introspeccin. A fin de que la TCC sea efectiva, la persona debe estar dispuesta a dedicar tiempo y esfuerzo en analizar sus pensamientos y sentimientos. Este auto-anlisis puede ser difcil, pero es una gran manera de aprender cmo el comportamiento interno de la mente influye en la vida real. La terapia cognitiva conductual es tambin muy adecuada para personas que buscan una opcin de tratamiento a corto plazo que no necesariamente implica medicacin farmacolgica. Uno de los mayores beneficios de la terapia cognitivo-conductual es que ayuda a los pacientes a desarrollar habilidades de afrontamiento que pueden ser tiles tanto en la actualidad como en el futuro.
Las crticas a la terapia cognitivo-conductual.

Inicialmente, algunos pacientes sugieren que, si bien reconocen que ciertos pensamientos no son racionales y sanos, simplemente tomando conciencia de estos pensamientos no significa que sea fcil dejar de tenerlos. Es importante tener en cuenta que la TCC no slo implica la identificacin de estos patrones de pensamiento, sino que se centra en el uso de una amplia gama de estrategias para ayudar a los clientes a superar estos pensamientos. Tales estrategias pueden incluir escribir un diario, juegos de roles, tcnicas de relajacin y distracciones mentales.

Dejar de Fumar

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Dejar de Fumar

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Dejar de fumar y el aumento de peso

Posted on 22/12/2012 by Luis Angel Marqus

Se engorda al dejar de fumar?

Por qu adelgaza fumar?

Dejar de fumar y el apetito

Dejar de fumar o mantener el tipo

Dejar de fumar y controlar el aumento de peso

Dejar de fumar y superar la ansiedad

Dejar de fumar y superar la ansiedad

Estrategias para dejar de fumar y superar la ansiedad

Dejar de fumar y superar la ira, la frustracin y la irritabilidad

Dejar de fumar y superar las ganas de fumar

Cmo superar las ansias de nicotina al dejar de fumar?

Dejar de fumar y superar el mono

Dejar de fumar y hacer ejercicio

Dejar de fumar en vacaciones

Dejar de fumar con hipnosis o autohipnosis

Dejar de fumar y volver a engancharse

1 Fijar la fecha final

3 Ser consciente de porqu crees que fumas

4 Restar valor al tabaco

5 No luchar, evitar la confrontacin

6 No intentar fumar menos

7 Controlar lo que comes

8 Buscar un equilibrio en el cambio

9 Recordar que las ganas de fumar no se cumulan

10 Ante el fracaso, volver a intentarlo

Ests preparado para dejar de fumar?

Cundo dejar de fumar. Dejar de fumar en Aonuevo?

Que tengas una saludable y larga vida.

Tabaquismo: Soy adicto al tabaco?

Dejar de fumar es aprender

El papel de la sugestin para dejar de fumar

Tomar la decisin de dejar de fumar, un cambio en la forma de pensar y de ser.

Tomar la decisin de dejar de fumar: porqu cuesta tanto?

Mtodos para dejar de fumar. Caractersticas de un buen mtodo

Caractersticas de un buen mtodo para dejar de fumar

Qu mtodo rene estas caractersticas?

Falsedades sobre el tabaco. Efecto del tabaquismo en la memoria

Efectos del tabaquismo en la salud propia

La decisin de dejar de fumar

Mtodos par dejar de fumar: controlar el estrs

Como podemos canalizar estas emociones?

Tabaquismo y enfermedades circulatorias

Componentes o sustancias del tabaco implicadas

Efectos del tabaco en el sistema circulatorio

Enfermedades circulatorias producidas por el tabaco

Disminucin del riesgo al dejar de fumar

Efectividad de los Mtodos Psicolgicos para dejar de fumar

Deja de fumar con talento

Quieres dejar de fumar?

Sirve de algo dejar de fumar?

Posted on 20/10/2012 by Luis Angel Marqus

Dejar de fumar y deprimirse

Cmo dejar de fumar

Este es el mecanismo de accin que engancha al fumador. Cuando se abandona el

La ansiedad de dejar de fumar se contrarresta con frecuencia con un aumento de la

El parche es un poco menos eficaz. Su xito oscila entre el 30 y 35% al ao de

Dejar de fumar con hipnosis

LA AUTOHIPNOSIS PASO A PASO

Auto hipnosis para dejar de fumar Es posible?

Razones Para Dejar De Fumar

Como Dejar De Fumar Cigarrillos

Como dejar de fumar facilmente y desde ahora