CURS DE MECANICA AUTO

PARTEA I CUNOASTEREA AUTOMOBILULUI 1. MOTORUL

Motorul este sursa de energie necesar deplasrii autovehiculelor. Instalaiile auxiliare ale motorului sunt: - instalaia de alimentare; - mecanismul de distribuie; - instalaia de aprindere; - instalaia de rcire; - sistemul de pornire; - aparatura pentru controlul funcionrii.

Mecanismul biel-manivel l constituie biela i arborele! care transform mi carea rectilinie a pistonului n mi care de rotaie a arborelui motor. Motorul porne te cu a"utorul cheii de contact! care acionea# un contact electric ce include circuitul de aprindere a bu"iilor! demarorul are rolul de a angrena coroana dinat a volantului care pune n mi care arborele motor. $iclul motor cu aprindere prin sc%nteie n patru timpi este: admisia! compresia! aprinderea i

evacuarea. 1. Admisia & pistonul se deplasea# n "os i se absoarbe o cantitate de amestec carburant format din aer i ben#in. '. Compresia & pistonul se deplasea# n sus! amestecul carburant este comprimat n camera de compresie a cilindrului. (. Aprinderea & bu"ia produce sc%nteie i astfel se aprinde amestecul carburant! prin aprinderea amestecului carburant cre te temperatura i presiunea ga#elor re#ultate din ardere! aps%nd pe piston. )istonul este obligat s se deplase#e i astfel s reali#e#e cursa activ. *. Evacuarea & la deplasarea pistonului! ga#ele arse sunt lsate s ias n atmosfer prin supapa de evacuare! dup care toi timpii de mai sus se repet.

+mestecul carburant este asigurat de carburator! care pulveri#ea# combustibil i reali#ea# do#a"ul necesar pentru o bun funcionare a motorului. +mestecul carburant a"unge n cilindru prin galeria de aspiraie i se aprinde de la sc%nteia produs de bu"ie.

,up modul de aprindere a amestecului aer-combustibil exist motoare cu aprindere prin sc%nteie -M+./ i motoare cu aprindere prin compresie -M+$! motoare ,iesel/. 0a motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat! combustibilul este introdus n cilindru! fiind in"ectat la sf%r itul cursei de comprimare! el se aprinde atunci c%nd vine n contact cu aerul care a a"uns la temperatura de autoaprindere a combustibilului. 0a motoarele n patru timpi! ciclul de funcionare se reali#ea# n patru curse simple ale pistonului! deci n dou rotaii ale arborelui cotit. 0a motoarele n doi timpi! ciclul de funcionare se reali#ea# n dou curse simple ale pistonului! adic! ntr-o rotaie complet a arborelui cotit. +rborele cotit reali#ea# ciclul de funcionare al unui motor n patru timpi n dou rotaii complete. 0a motoarele cu aprindere prin compresie -M+$/ cei patru timpi ai ciclului motor sunt: - admisia! - compresia! - in"ecia! arderea i destinderea! - evacuarea. 1n timpul compresiei supapele de admisie i evacuare sunt ambele deschise. 2vacuarea ga#elor arse se reali#ea# liber! datorit diferenei de presiune din cilindru i mediul exterior! de ctre piston! care! mpinge n exterior ga#ele arse. $hiulasa repre#int piesa care nchide cilindrii motorului la captul cel mai ndeprtat de axa arborelui cotit. .tr%ngerea insuficient a acesteia! care constituie o cau# a arderii ei! poate avea loc la montarea unui motor nou.

'. INSTALATIA ELECTRICA Echipamentul electric al unui automobil indeplineste urmatoarele functii: - asigura aprinderea amestecului carburant in cilindrii motorului! la automobilele echipate cu motoare cu aprindere prin scanteie - M+. - asigura pornirea automata a motorului - asigura iluminatul interior si exterior - pune in functiune diversele aparate si dispo#itive de semnali#are si control. Echipamentul electric al automobilului cuprinde doua parti principale i anume! - sursele de energie electrica - consumatorii de energie electrica. $onsumatorii de energie electrica! la rindul lor! pot fi grupati in: - echipamentul de aprindere - electromotorul de pornire - echipamentul de iluminat si de semnali#are - aparatele electrice de masura si control. 0egatura intre sursele de energie electrica si diversii consumatori se face printr-un singur conductor -3/! al doilea conductor este constituit din masa metalica a automobilului --/.

Sur ele de ener"ie electrica ale automobilului unt! - bateria de acumulatori - generatorul de energie electrica. In cadrul surselor de energie sunt incluse si releele regulatoare care asigura functionarea generatorului impreuna cu bateria de acumulatori. Bateria de acumulatori are rolul unei surse de energie electrica care alimentea#a pentru scurt timp echipamentul electric! cand generatorul de energie electrica nu lucrea#a sau cand acesta nu face fata singur. ,upa natura materiei active a electro#ilor si a electrolitului se cunosc si se folosesc la automobile urmatoarele tipuri de baterii de acumulatori: - acumulatori cu plumb -electrolitul este un acid/ - acumulatori alcalini -electrolitul este o solutie apoasa a unei ba#e/ Marimile electrice! cele mai importante! care caracteri#ea#a bateriile de acumulatori sunt: - tensiunea la bornele bateriei de acumulatori! care varia#a in raport cu gradul sau de incarcare; -tensiunea la sfarsitul incarcarii bateriei de acumulatoare trebuie sa fie de maximum '!4 5 pe element! iar tensiunea maxima admisa la descarcare este de 1!4 5 pe element;/ - capacitatea bateriei de acumulatori! care repre#inta cantitatea de energie electrica pe care bateria! complet incarcata! poate sa o debite#e unui circuit electric. $apacitatea bateriei se masoara in amperi-ora-+h/ -densitatea electrolitului! este masa electrolitului raportata la unitatea de volum.

6ateria de acumulatori 1- separatoare; '- nervuri; (- placi negative; * - placi po#itive; 7- cutie; 8- bucsa de plumb; 4 - borna po#itiva a bateriei; 9- borna elementului; : - dop; 1;- capacul elementului; 11- borna negativa bateriei; 1'- mastic; 1(- perete de compartimentare; 1*- punte de legatura intre elemente; 17 - punte de legatura a elementului #eneratorul de curent trebuie sa alimente#e cu energie electrica receptoarele si sa asigure incarcarea bateriei de acumulatori cu care este cuplat in paralel. Incarcarea bateriei se reali#ea#a in timpul functionarii motorului! numai daca generatorul are o tensiune mai mare. #eneratorul de curent altemati$ %alternatorul&' <tili#area generatorului de curent alternativ cu redresoare -alternatorul/ poate asigura incarcarea bateriei de acumulatori la turatii mici si chiar la mersul in gol al motorului. +lternatorul alimentea#a cu curent toti consumatorii unui autovehicul atunci cand motorul este in functiune. <n alternator se compune din doua parti principale:

- statorul -indusul/ - rotorul -inductorul/. Statorul * are forma unui inel care pre#inta pe suprafata interioara un numar de crestaturi in care se afla o infasurare trifa#ata legata in triunghi. $apetele libere ale infasurarilor statorului sunt legate! fiecare! la o pereche de redresoare -diode cu siliciu/! una directa si una inversata! montate in suportul ' de aluminiu. Rotorul ( este format din doua "umatati simetrice si are patru perechi de poli. +xul rotorului este montat in lagare cu bile sustinute de capacele 1 si 7. =otorul contine infasurarea de excitatie. )e capacul 1 sunt montate portperiile! ale caror perii 4 se freaca de inelele colectoare ce sunt legate cu capetele infasurarii de excitatie a rotorului alternatorului. )e partea capacului 7 este montata! in exterior! fulia 1;! iar in interior ventilatorul :! destinat racirii alternatorului.

2lementele componente ale unui alternator 1- capac; '- suport portdiode; (- rotor; *- stator; 7- capac; 8- portperie; 4- perie de excitatie; 9- perie masa; :- ventilator; 1;- fulie; Releul re"ulator de ten iune are rolul de a mentine cat mai constanta tensiunea la bornele generatorului de curent! independent de turatia motorului sau de sarcina generatorului! in acest scop face sa creasca sau sa scada in mod corespun#ator intensitatea curentului de excitatie a generatorului. In consecinta! intensitatea curentului de incarcare a bateriei de acumulatori scade pe masura ce aceasta se incarca! reducandu-se la #ero atunci cand bateria este complet incarcata. ,e asemenea! datorita regulatorului de tensiune! curentul de incarcare este mai mic vara! cand bateria se incarca mai usor! si mai mare iarna! cand bateria are o temperatura sca#uta si se incarca mai greu. =eglarea tensiunii are loc prin introducerea si scoaterea re#istentei suplimentare in circuitul infasurarii de excitatie! cu a"utorul unor contacte care o scurtcircuitea#a sau nu. Echipamentul de aprindere al automobilului serveste la producerea! intr-un anumit moment! a scanteii electrice necesare aprinderii amestecului carburant din cilindrii motorului. 0a motoarele cu carburator! dupa aspiratia si comprimarea amestecului carburant in cilindru! amestecul carburant este aprins de catre o scanteie electrica produsa de bu"ie. )entru producerea scanteii intre electro#ii bu"iei nu este suficienta o tensiune de 8 sau 1' 5 !!respectiv tensiunea pe care o are bateria de acumulatori>. .canteia nu se poate produce decat daca bu"ia este alimentata cu tensiunea de 17 ;;; ... '; ;;; 5. )entru a se produce o tensiune atat de puternica! este nevoie de un ansamblu de piese care! lucrand impreuna! sa transforme curentul electric de "oasa tensiune in curent electric de inalta tensiune. +cest lucru se poate reali#a cu a"utorul unui transformator de tensiune denumit !!bobina de inductie?. Bobina de inductie este un transformator de curent! care transforma curentul de "oasa tensiune de 8 sau 1' 5 in curent de inalta tensiune! de aproximativ 17.;;; & ';.;;; 5. 6obina de inductie este constituita dintr-o infasurare primara (! formata din ';; . . . (;; de spire din sarma de cupru! i#olata! de circa 1 mm grosime! infasurate pe un mie# de fier moale 1! si o infasurare secundara ' care are 17 ;;; ... '; ;;; de spire si este facuta dintr-o sarma de cupru i#olata foarte subtire -;!1 mm grosime/. +ceste infasurari sunt prote"ate de un invelis de tabla *! in interiorul caruia se afla fixat! printr-o masa i#olanta!. capacul de protectie 7! facut dintr-un material i#olant -bachelita/.

$apetele infasurarii primare sunt legate la cele doua borne 8 si 4! fixate in capac. Infasurarea secundara are unul dintre capete legat la un capat al infasurarii primare! iar celalalt capat este legat la borna fisei centrale 9 a capacului i#olant al bobinei de inductie. @unctionarea bobinei de inductie se ba#ea#a pe fenomenul inductiei electromagnetice potrivit caruia! prin intreruperea curentului de "oasa tensiune din infasurarea primara! ia nastere in infasurarea secundara un curent de inalta tensiune. +cest fenomen se explica prin variatia campului magnetic! creat de infasurarea primara! care scade de la valoarea de regim! la #ero si ale carei linii dc camp magnetic -de forta/ intretaie spirele infasurarii secundare.

6obina de inductie 1- mie# de fier; '- infasurarea secundara; (- infasurarea primara; *- carcasa exterioara; 7- carcasa interioara; 8! 4- borne laterale; 9- borna centrala Ruptor(di tribuitorul e compune din! - ruptorul propriu-#is care intrerupe curentul primar! - distribuitorul inaltei tensiuni catre bu"ii - condensatorul - regulatoarele de avans. Ruptorul' Momentul exact al producerii scanteii electrice de catre bobina de inductie este determinat de momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei. +ceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. =uptorul 19 este format din doua contacte: unul mobil 1: si unul fix ';. $ontactul fix este legat la masa! iar contactul mobil este i#olat de masa masinii. In momentul in care contactul mobil se departea#a de contactul fix! curentul se intrerupe si apare tensiunea inalta in infasurarea secundara a bobinei de inductie. $ontactul mobil este ridicat de pe contactul de catre cama ruptorului 7! care este fixata pe axul distribuitorului si are un numar de proeminente! egal cu numarul cilindrilor. $ontactul mobil este fixat pe o mica parghie ce oscilea#a in "urul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta parghie desfacand contactele. =eaducerea in po#itie initiala a contactului mobil pentru restabilirea circuitului primar se face cu a"utorul unei lamele arc! care este montata in spatele contactului mobil Di tribuitorul are rolul de a distribui curentul de inalta tensiune la bu"ii! in conformitate cu ordinea de aprindere a amestecului carburant in cilindrii motorului. ,istributia curentului de inalta tensiune la bu"ii se reali#ea#a astfel: curentul de inalta tensiune

a"unge de la bobina de inductie prin intermediul unui conductor! la borna centrala a distribuitorului; contactul intre borna centrala si rotor se face prin intermediul periei de carAbune 18! care este metinuta in contact cu lama metalica a ruptorului de un arc 17. In timpul rotatiei rotorului 14! lama va trece la o distanta de ;!' mm de bornele laterale. Miscarea de rotatie a rotorului re#ulta din antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului 1. ,eci transmiterea curentului de inalta tensiune de la lama rotorului la bornele laterale -ploturi/ din capac nu se face prin contact! ci prin scantei. In continuare! transmiterea curentului de inalta tensiune de la borAnele laterale la bu"ii se face prin intermediul unor fise.

=uptor-distribuitor 1B..9- regulator de avans centrifugal; :B..11- borna i#olata; 1'- condensator; 1(- bucsa; 1*- capacul distribuitorului; 17- arc; 18- carbune; 14- rotor -lulea/; 19- ruptor; 1:- contact mobil; ';- contact fix; '1- conducta de legatura cu borna i#olata; ''- regulator de avans cu depresiune; '(B..'9- corpul ruptorului-distribuitor; ':- ax de antrenare; Conden atorul ruptorului' 0a deschiderea contactelor ruptorului apare intre acestea o scanteie. +ceasta scanteie se produce din cau#a bobinei de inductie! care se opune intreruperii bruste a curentului. =olul condensatorului este de a inmaga#ina energia electrica provocata de inductia proprie a infasurarii primare. $ondensatorul electric 1' este format din doua placute metalice foarte subtiri -citeva sutimi de milimetru grosime/! i#olate intre ele cu o foita de hartie parafinata. $ele doua placute metalice se numesc armaturile condensatorului. 2le sunt stranse sul si introduse intr-o capsula metalica. C armatura este legata la carcasa metalica a condensatorului -care se fixea#a la masa ca si contactul fix al ruptorului/! iar cealalta armaAtura este legata la un conductor ce iese prin capacul i#olator al condensaAtorului! aceasta se leaga la contactul mobil al ruptorului. Re"ulatoarele de a$an ' In timpul functionarii motorului! avansul la aprindere se reglea#a automat in functie de turatie si sarcina cu a"utorul regulatorului de avans centrifugal si a celui prin depresiune -vacuumatic/.

In afara acestor regulatoare de avans automate! ruptorul-distribuitor este preva#ut si cu un dispo#itiv de reglare manuala a avansului! numit regulator de avans octanic sau corector de cifra octanica. Re"ulatorul de a$an centri)u"al 1...9! modifica automat avansul la aprindere! in functie de turatia arborelui cotit.. Re"ulatorul de a$an prin depre iune %$acuumatic& este comandat de depresiunea care exista in conducta de aspiratie a motorului. ,epresiunea provoaca miscarea unei membrane! care printr-o ti"a deplasea#a la stanga sau la dreapta! placa pe care este ase#at ruptorul. Re"ulatorul de a$an octanic stabileste avansul la aprindere in functie de cifra octanica a combustibilului. Bu*ia serveste la producerea scanteilor electrice! necesare aprinderii amestecului carburant. .canteia se produce intre electro#ii bu"iei! aceasta fiind insurubata in chiulasa motorului! intrun orificiu filetat ce patrunde in camera de ardere a motorului. 6u"ia este formata dintr-un corp metalic 1! preva#ut cu o portiune filetata si un cap hexagonal pentru actionare cu cheia. )e corpul metalic este fixat unul dintre electro#ii bu"iei. +cest electrod lateral ' face contact cu masa prin intermediul corpului metalic al bu"iei ce se insurubea#a in chiulasa motorului. +l doilea contact al bu"iei! electrodul central (! este fixat intr-un i#olator *! prins la randul sau in corpul metalic. 2lectrodul central are la capatul exterior borna de care se leaga fisa ce aduce curentul de inalta tensiune. )entru asigurarea etanseitatii camerei de compresie! intre corpul bu"iei si chiulasa se asa#a o garnitura metalo-plastica 7. ,istanta intre electro#ii bu"iei este de ;!7... ... ;!4 mm. $urentul adus prin fise trece de la electrodul central la electrodul lateral sub forma de scanteie si de aici a"unge prin corpul bu"iei la masa. @iind vorba de curent de inalta tensiune! i#olatorul bu"iei care este facut din portelan trebuie sa fie in buna stare! fara crapaturi sau fisuri! si curat! altminteri curentul trece direct la masa fara sa mai produca scanteia intre electro#i. Caracteri ticile principale ale unei bu*ii unt! ( diametrul i lun"imea partii )iletate ce e in urubea+a in chiula a motorului, ( )elul )iletului, ( $aloarea termica a bu*iei'

6u"ia 1- corp metalic; '- electrod lateral; (- electrod central; *- i#olator;

7- garnitura metalica; Diametrul partii )iletate poate fi de 1; ... 1' mm sau 1*B19 mm. Lun"imea partii )iletate este variabila si depinde de grosimea chiulasei in care se insurubea#a bu"ia. -aloarea termica a unei bu"ii repre#inta o cifra de comparatie! care arata comportarea bu"iei fata de solicitarea termica. ,in punct de vedere al valorii termice! bu"iile pot fi calde sau reci. 0a motoarele cu turatie mare si raport de compresie ridicat! se folosesc bu"ii reci! iar la motoarele cu turatie mica si raport de compresie sca#ut! se folosesc bu"ii calde. 6u"iile calde au partea interioara a i#olatorului mai lunga! iar bu"iile reci au i#olatorul mai scurt la partea interioara.! din aceasta cau#a caldura se evacuea#a mai incet la bu"iile calde si mai repede la bu"iile reci. ,aca bu"ia este bine aleasa din punct de vedere al valorii termice! atunci la mersul indelungat al motorului! in conditii normale! temperatura interioara a bu"iei trebuie sa fie de 7;; ... 8;;D$. In acest ca#! daca si amestecul carburant este normal! cand se demontea#a si se examinea#a bu"ia! ea trebuie sa fie curata! cu i#olatorul usor colorat in castaniu. $and amestecul carburant este prea bogat! bu"ia va fi afumata! din cau#a arderii incomplete a ben#inei. $arbonul nears depunandu-se ca o funingine pe bu"ie. ,aca bu"ia este prea calda! atunci electrodul central se incal#este exagerat! pana la alb! putandu-se chiar topi! ,aca in acest ca# se opreste motorul! acesta continua sa functione#e catva timp din cau#a aprinderilor ce au loc la aceste puncte foarte calde ale bu"iei. ,aca bu"ia este prea rece! temperatura ei fiind prea mica! uleiul se depune cu. timpul pe ea! nu poate fi ars! ci numai carboni#at si astfel! bu"ia este scoasa din functiune din cau#a cocsarii sale! -se #ice ca bu"ia este ancrasata/. +ncrasarea se poate produce si in ca#ul in care bu"ia este bine aleasa! dar motorul este u#at si consuma ulei. 5aloarea termica a bu"iilor se notea#a prin numere incepand de la 1; -la bu"iile cele mai calde/ si pina la *7; -la bu"iile cele mai reci/. Electromotorul de pornire %demarorul& este un motor electric de curent continuu! care serveste la rotirea arborelui cotit pentru pornirea motorului automobilului! transformand energia electrica in energie mecanica. +rborele cotit este antrenat de un pinion montat pe axul demarorului! care angrenea#a o coroana dintata dispusa pe volant. $uplarea pinionului cu volantul se reali#ea#a la actionarea cheii de contact pe po#itia demaror! iar dupa pornirea motorului decuplarea trebuie sa se faca automat. Mecani mul de cuplare al demarorului poate fi cu actionare prin inertie! mecanica sau electromagnetica. 0a M.+... pornirea motorului rece este mai usoara datorita volatilitatii ridicate a ben#inei si a"utorului oferit de dispo#itivele de pornire ale carburatorului care imbogatesc amestecul carburant. 0a M.+.$. pentru a se usura pornirea motorului se folosesc procedee auxiliare care permit preincal#irea aerului care intra in cilindrii. )reincal#irea se poate reali#a cu a"utorul bu"iilor incandescente sau a unei instalatii cu termostat! aceasta din urma se foloseste la autovehiculele mari. Bu*ia incande centa este de fapt o spirala din nichel-crom care se inroseste atunci cand se inchide circuitul electric! permitand incal#irea aerului care intra in cilindri. Echipamentul de iluminare i emnali+are al automobilului are rolul de a asigura iluminarea eficienta a drumului pe timp de noapte sau atunci cand vi#ibilitatea este sca#uta datorita conditiilor atmosferice nefavorabile precum si iluminatul interior al autovehicului in conformitate cu reglementarile legale.. 2nergia electrica de alimentare a echipamentului de iluminare si semnali#are este primita de la alternator si de la bateria de acumulatori.

Echipament pentru iluminarea e.terioara! - farurile - lampile de po#itie din fata si din spate - lampile de frana -stop/ - lampile de semnali#are - lampa pentru mersul inapoi - lampi pentru ceata - lampa de iluminare a numarului de inmatriculare - lampile de gabarit Echipament pentru iluminarea interioara! - plafoniere pentru iluminarea caroseriei sau a interiorului autovehiculului - lampi pentru iluminarea aparatelor de bord /arurile' $ea mai mare importanta la un far o are reflectorul acestuia! care are rolul de a concentra si diri"a ra#ele de lumina ale becului. 6ecul este montat in dulie in asa fel incat filamentul principal sa fie ase#at in focarul reflectorului! iar filamentul secundar! preva#ut cu paravan metalic! in fata focarului. @ilamentul principal iluminea#a puternic si la distanta -fa#a de drum/! iar filamentul secundar iluminea#a in "os datorita paravanului -fa#a scurta/. #eamul di per or asigura distribuirea uniforma a fluxului luminos. 0umina fa#ei scurte trebuie sa lumine#e la cel mult (; m 0umina fa#ei lungi trebuie sa lumine#e la cel mult 1;; m /arurile %proiectoarele& de ceata sunt montate sub farurile normale si sunt inclinate in "os astfel incat asigura o ilumunare mai buna a drumului in fata autovehiculului. Lampile de po+itie %lanternele& indica pre#enta autovehicului atat in timpul deplasarii! cat si in timpul stationarii. 0umina acestora trebuie sa fie vi#ibila noaptea pe timp senin de la cel putin 17; m Lampa de iluminarea numarului de inmatriculare se montea#a in asa fel incat sa asigure citirea numarului de inmatriculare pe timp de noapte. 0umina acesteia trebuie sa fie vi#ibila noaptea pe timp senin de la cel putin '; m Lampile de emnali+are indica atat #iua cat si noaptea intentiile conducatorului de a schimba directia de mers. Lampile top permit conducatorului autovehicului din spate sa observe intentia de a reduce vite#a sau de a opri a celui din fata. Cla.onul face parte din instalatia de semnali#are acustica si are rolul de a semnali#a din timp potentialele pericole. $laxonul trebuie sa indeplineasca unele cerinte cum ar fi: - sa se auda de la distanta de cel putin 17; m - sa nu fie prea strident - sa claxone#e instantaneu cu comanda - sa se recunoasca directia de unde vine - sa nu se ia mana de pe volan cand se actionea#a Aparatele electrice pentru ma ura i control cu care este echipat un autovehicul sunt: - vite#ometrul - ampermetrul - indicatorul de presiune a uleiului -manometrul/ - indicatorul de temperatura a lichidului de racire -termometrul/ - indicatorul nivelului combustibilului! etc.

(. INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA In talatia de alimentare a unui motor cu ardere interna asigura depo#itarea combustibilului necesar functionarii acestuia! prepararea amestecului carburant ce arde in cilindrii motorului si evacuarea ga#elor re#ultate din ardere. $ombustibili pentru automobile. $ombustibilii pe ba#a de hidrocarburi sunt materiale prin a caror ardere se obtine energia necesara deplasarii automobilului. Combu tibilii folositi in mod obisnuit la motoarele de automobile: - ben#ina! pentru motoarele cu aprindere prin scanteie - motorina! pentru motoarele cu aprindere prin compresie In ultimii ani s-au facut numeroase cercetari pentru gasirea de combustibili inlocuitori! pe ba#a alcool! de extrase din unele plante! ga# metan! hidrogen etc.! precum si pentru folosirea la automobile a motoarelor actionate electric! sau cu energie solara etc. Principalele caracteri tici ale ben+inei unt! - volatilitatea - cifra octanica. -olatilitatea repre#inta capacitatea de transformare a ben#inei in vapori! la o anumita temperatura. ,e volatilitate depinde buna functionare a motorului la pornire! la accelerare si la functionare pe timp rece. $u cat o ben#ina este mai volatila! cu atat calitatea amestecului carburant va fi mai buna! iar motorul va porni mai usor. Ci)ra octanica %CO& este criteriul dupa care se alege combustibilul pentru motoarele cu aprindere prin scanteie. Automobilele dotate cu catalizatori folosesc benzina fara plumb ca si combustibil. Catalizatorul asigura depoluarea atmosferica prin arderea completa a gazelor de evacuare, deci in consecinta cantitatea de noxe emanate in atmosfera este mai mica. Principalele caracteri tici ale motorinei unt! -congelarea -vasco#itatea -cifra cetanica %CC/ Con"elarea este parametrul care indica temperatura la care motorina trece din stare lichida in stare solida. -a co+itatea este parametrul prin care se aprecia#a fluiditatea motorinei. Ci)ra cetanica %CC&indica sensibilitatea motorinei la autoaprindere prin compresie. $u cat cifra cetanica este mai mare cu atat motorul porneste mai usor. In talatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin canteie %M'A'S'& cuprinde in "eneral! - re#ervorul de combustibil - pompa de ben#ina

- carburatorul - filtrul de aer - galeria de admisie - colectorul de evacuare In afara de acestea! instalatia mai cuprinde unele accesorii ca: - filtre de combustibil - robinete - indicatorul cantitatii de combustibil din re#ervor si altele.

Instalatia de alimentare -M.+.../ 1- conducte metalice; '- filtru de ben#ina; (- indicatorul cantitatii de ben#ina; *- gura de umplere; 7- re#ervor de ben#ina; 8- filtru de aer; 4- carburator; 9- conducta flexibila; :- pompa de ben#ina; 1;- regulatorul petei calde; 11- colector de evacuare; 1'- galerie de admisie; 1(- teava de evacuare; 1*toba de evacuare; )entru functionarea unei astfel de instalatii! ben#ina din re#ervorul 7 este aspirata de pompa de ben#ina : si refulata in carburatorul 4. 0egatura intre re#ervor! pompa de ben#ina si carburator se reali#ea#a prin conductele 1! pe traseul carora se afla si filtrul de ben#ina '. In carburator! ben#ina! impreuna cu aerul -aspirat si curatat in filtrul de aer 8/! formea#a amestecul carburant care patrunde in cilindrii. ,istribuirea amestecului carburant la toti cilindrii motorului se face prin galeria de admisie 1'. Ea#ele calde! re#ultate din arderea amestecului carburant! sunt evacuate in colectorul 11 si de aici! in atmosfera! prin toba de evacuare 1* Re+er$orul de combu tibil serveste la pastrarea combustibilului necesar functionarii motorului. Pompa de ben+ina serveste la debitarea fortata a combustibilului din re#ervor in carburator. )ompele de ben#ina care echipea#a! in general! motoarele de automobil sunt pompe cu membrana! actionate mecanic sau electric. In functie de tipul motorului pe care-l deservesc! pompele mecanice pot fi actionate: -printr-o parghie -de un excentric al arborelui cu came! la motoarele in patru timpi. -pneumatic! prin depresiunea si presiunea din carter! la motoarele in doi timpi.

.ectiune printr-o pompa de ben#ina 1- perna de aer; '- parghie de actionare la sfarsitul cursei; (- parghie de actionare la inceputul cursei; *- arbore cu came; 7- arcul parghiei; 8- ti"a membranei; 4- orificiu; 9- arcul membranei; :- membrana; 1;- surub de golire; 11- capac; 1'- supapa de admisie; 1(- supapa de refulare; 1*- piedica; Carburatorul este un ansamblu de piese in interiorul caruia se proAduce amestecul carburant de aer si combustibil! cu do#a"ul si in cantitaAtea ceruta de regimul de functionare al motorului cu aprindere prin scanteie. In carburator! combustibilul se pulveri#ea#a si se amesteca cu aerul in proportiile incadrate in limitele de aprindere. $ompo#itia amestecului sau do#a"ul se determina prin raportarea greutatii combustibilului la greutatea aerului. In functie de cantitatea de ben#ina aflata in amestec! se deosebesc urmatoarele feluri de amestec: - amestec bogat - amestec normal - amestec sarac. @unctionarea carburatorului trebuie sa asigure in orice moment compo#itia optima a amestecului carburant. Carburatorul elementar constituie partea fundamentala a unui carburator propriu-#is. 2ste format din: - camera de nivel constant - camera de amestec - pulveri#ator. Camera de ni$el con tant 8 este constituita dintr-un mic re#ervor in care ben#ina este mentinuta in permanent la acelasi nivel. Camera de ame tec constituie spatiul in care se produce amestecul combustibilului cu aerul. Pul$eri+atorul * face legatura intre cele doua camere ale carburatorului. $arburatorul elementar nu poate satisface cerintele impuse de functionarea motorului la diferite regimuri! de aceea carburatorul propriu-#is este completat cu dispo#itive de corectie: -dispo#itivul principal de do#are -dispo#itivul de putere -pompa de accelerare -dispo#itivul de mers incet al motorului -dispo#itivul de pornire a motorului rece.

$arburatorul elementar 1- filtru de aer; '- ac obturator -pontou/; (- plutitor; *- pulveri#ator; 7- difu#or; 8- camera de nivel constant; 4- "iclor principal; 9- clapeta de acceleratie; :- pata calda -dispo#itiv de preancal#ire/; 1;- galerie de admisie; 11- supapa de admisie; Di po+iti$ul principal de do+are mentine compo#itia optima a amestecului in limitele regimurilor mi"locii de functionare! respectiv intre '; ... 97F din puterea lui. Di po+iti$ul de putere %economi+orul& asigura imbogatirea amestecului carburant la regimuri de putere mare. Pompa de accelerate %de repri+a& face ca amestecul carburant sa devina bogat la deschiderea brusca a clapetei de acceleratie. Di po+iti$ul de mer incet al motorului %de ralanti& asigura la mersul incet al motorului o imbogatire a amestecului carburant. Di po+iti$ul de pornire la rece a motorului %clapeta de oc& este format dintr-o clapeta care se poate roti in "urul axei sale! controland astfel cantitatea de aer care se amesteca cu vaporii de ben#ina servind la imbogatirea amestecului carburant. +mestecul mai bogat permite pornirea mai usoara a motorului pe timp rece /iltrul de aer opreste praful din atmosfera sa intre in camera de ardere. ,aca motorul nu are filtru de aer! praful aspirat! format din particule minerale extrem de fine si foarte dure! intra in camera de ardere unde se amesteca cu uleiul de ungere fapt ce duce la u#ura prematura setului motor. @iltrul de aer este montat inaintea orificiului de aspiratie al carburatorului si se compune dintr-un recipient in interiorul caruia se afla un cartus filtrant. +erul trece printre acest cartus si se curata de praf. Atentie, cartusul filtrant se inlocuieste periodic in functie de recomandarile constructorului si de categoria drumurilor pe care se circula (pe drumurile cu mult praf se inlocuieste mai des) #aleria de admi ie0 colectorul i toba de e$acuare. Ealeria de admisie conduce amestecul carburant de la carburator la toti cilindrii motorului! iar colectorul de evacuare serveste la evacuarea ga#elor arse din cilindri. Ealeria de admisie si colectorul de evacuare sunt confectionate din fonta in una sau in doua piese! turnate separat! si imbinate cu suruburi. 2le se fixea#a de blocul motor prin flanse preva#ute cu garnituri de etansare si pre#oane! fiind racordate la canalele care vin de la supapele de admisie si evacuare. 0a flansa galeriei de admisie se montea#a carburatorul! iar

la flansa colectorului de evacuare se montea#a teava de evacuare! catali#atorul -la autovehiculele dotate cu catali#ator/ si amorti#orul de #gomot -toba de evacuare/. In talatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compre ie -M.+.$./ asigura introducerea in cilindri si pulveri#area combustibilului in cantitatea necesara si in momentul impus de conditiile de desfasurare a ciclului motor! astfel incit motorul sa poata de#volta puterea ceruta. .pre deosebire de instalatia de alimentare a motoarelor cu carburator! care foloseste un combustibil purificat si usor volatil! lucrand si la o presiune redusa! la motoarele cu aprindere prin compresie instalatia de alimentare foloseste un combustibil mai putin purificat si greu volatil. Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie este o constructie robusta si de mare preci#ie. 2a repre#inta partea cea mai delicata a motorului care! atat la constructie cat si la exploatarea acestuia! necesita mare atentie si supraveghere si produce numeroase defectiuni.

Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie 1- re#ervor de combustibil; '- pompa de alimentare; (! *- filtre de combustibil; 7- pompa de in"ectie; 8- in"ectoare; 4- filtru decantor; 9! :! 11! 1'- conducte de "oasa presiune; 1;- conducte de inalta presiune; )artile componente ale instalatiei de alimentaire a motoarelor cu aprindere prin compresie sunt: - re#ervorul de combustibil - pompa de alimentare -pompa de combustibil/ - filtrele de combustibil - pompa de in"ectie - in"ectoarele - regulatorul de turatie al pompei de in"ectie - conductele de "oasa si inalta presiune. Pompa de alimentare serveste la alimentarea echipamentului de in"ectie al motorului cu aprindere prin compresie. 0a automobile! cele mai des intalnite pompe de alimentare sunt cele cu piston. /iltrele de combu tibil. @unctionarea normala si neintrerupta a motorului cu aprindere prin compresie necesita curatirea prealabila a combustibilului de impuritati si de apa. $uratirea insuficenta a combustibilului conduce la u#area in"ectorului si deci la marirea consumului de combustibil si la reducerea puterii motorului. 2vitarea acestor nea"unsuri se face prin filtrarea combustibilului cu a"utorul a doua filtre:

- unul de filtrare primara! montat inaintea pompei de combustibil - si celalalt de filtrare secundara! montat inaintea pompei de in"ectie. Pompa de in*ectie are ca sarcina do#area precisa si livrarea sub presiune a combustibilului. ,upa modul de do#are a combustibilului! pompele de in"ectie se clasifica in: - pompe cu regla" prin cama variabila; - pompe cu regla" prin laminare; - pompe cu regla" prin scurtcircuit -cu sertar/. ,atorita avanta"elor pe care le pre#inta! pompele cu regla" prin scurtcircuit -cu sertar/ au cea mai larga raspandire. ,in punct de vedere principial! acest tip de pompa se poate reali#a cu sertar separat sau cu piston-sertar! ultimul tip avind o raspindire aproape generala.

)ompa de in"ectie cu piston-sertar 1- corpul pompei; '- capul pompei; (- cilindru; *- piston sertar; 7- arc; 8- impingator cu rola; 4- surub de reglare; 9- manson; :- supapa de refulare; 1;- arc; 1- racordul conductei de inalta presiune; 1'- ax cu came; 1(! 1*- flanse; 17- ti"a de reglare; 18- colier; 14- "o"a; 19- surub; $- canal; C- orificiu; )ompa pre#entata mai sus este de tipul cu piston-sertar! cu patru elemente de pompare. 2a se compune din doua parti mari: - corpul pompei 1 - capul pompei '! in care se montea#a elementii. In capul pompei ' se gaseste un canal $ prin care combustibilul vine de la filtrul si a"unge la elementii pompei. <n element se compune din cilindrul ( preva#ut cu doua orificii C! in care combustibilul este aspirat si prin care se reali#ea#a descarcarea in timpul curselor moarte. In interiorul cilindrului pistonul-sertar se deplasea#a sub actiunea arcului 7! in cursa de aspiratie! si sub actiunea camei! prin intermediul impingatorului cu rola 8 si a surubului de reglare 4! in cursa de refulare. .urubul de reglare 4 foloseste la reglarea momentului inceperii in"ectiei -inceputului cursei utile/. ,easupra cilindrului ( se afla supapa de refulare :! arcul 1; si racordul conductei de inalta presiune 11. Got in partea superioara a pompei se gaseste si mecanismul de reglare a cantitatii de combustibil refulat de pompa catre in"ectoare! cantitate ce se obtine prin rotirea pistoanelor pompei. Mecanismul de reglare este format din ti"a de reglare 17 preva#uta colierele 18. $olierele au un canal in care patrunde bratul de comanda al mansonului 9. $apatul din dreapta al ti"ei 17 este articulat cu parghia regulatorului. In corpul pompei 1 se gaseste axul cu came 1'! spri"init pe doi rulmenti prin intermediul flansei 1(! pe care se montea#a carcasa regulatorului! si al flansei 1*. @lansa 1* serveste si la

fixarea pompei de in"ectie pe motor. +xul cu came este preva#ut in partea stanga cu sistemul de antrenare a regulatorului! iar in partea dreapta cu propriul lui sistem de antrenare de catre motor. In corpul pompei se introduce ulei pentru ungere! al carui nivel se controlea#a cu "o"a 14. )e corpul pompei se prinde! prin suruburile 19! pompa de alimentare cu combustibil. 0a functionarea acestei pompe! pistonul-sertar * se deplasea#a in cursa de refulare sub actiunea camei! prin intermediul impingatorului 8 si al surubului de reglare 4. In"ectia combustibilului incepe in momentul in care pistonul astupa orificiile C! intrerupand legatura intre cilindrul ( si canalul $. .ub presiunea combustibilului! supapa de refulare : se ridica de pe scaunul sau si combustibilul trece spre in"ector. .farsitul in"ectiei are loc cand muchia elicoidala a pistonului deschide orificiile C. $a urmare a scaderii presiunii din cilindrul 11! supapa de refulare : este readusa pe scaun de arcul 1;. ,upa ce pistonul a trecut de punctul mort interior! deplasarea in "os -in cursa de aspiratie/ se efectuea#a sub actiunea arcului 7 -care a fost comprimat in cursa de refulare/. Defectiunile sistemului de injectie fac ca motorul diesel sa scoata fum de culoare neagra in exces, din aceasta cauza si consumul de carburant este mai mare si deci in consecinta poluarea creste. In*ectoarele sunt organele care reali#ea#a pulveri#area fina si distributia uniforma a combustibilului in camera de ardere. In constructia actuala a motoarelor cu aprindere prin compresie se utili#ea#a in"ectoare mecanice! care pot fi: - deschise - inchise dupa cum orificiul pulveri#atorului este obturat sau nu de un ac. In*ectorul mecanic de chi este format din corpul principal 1! preva#ut cu un racord de legatura la conducta de inalta presiune! prin intermediul careia combustibilul intra in pulveri#atorul '. )ulveri#atorul este preva#ut cu unul sau cu mai multe orificii! prin ale caror dimensiuni si forme se asigura pulveri#area combustibilului. 0egatura intre corpul principal si pulveri#ator se reali#ea#a prin intermediul unei piulite de stringere (.

In"ectorul mecanic deschis 1- corp principal; '- pulveri#ator; (- piulita de strangere; In*ectorul mecanic inchi are orificiile de legatura intre in"ector si camera de ardere controlate de catre o supapa reali#ata in forma de ac. +cul in"ectorului este tinut de scaunul sau de un arc elicoidal cilindric! iar ridicarea lui se face numai in timpul in"ectiei! sub actiunea presiunii combustibiAlului. In"ectoarele mecanice inchise pot fi actionate hidraulic! mecanic sau electric! primul mod de actionare fiind cel mai raspandit. $orpul pulveri#atorului 1 este preva#ut cu un canal prin care combustibilul trimis de pompa a"unge in camera pulveri#atorului. In interiorul pulveri#atorului se afla acul ' al in"ectorului! prelucrat cu doua diametre diferite

si preva#ut la partea inferioara cu oportiune conica cu care inchide etans orificiul de iesire a combustibilului. $ombustibilul! trimis cu presiune de pompa spre in"ector! exercita o presiune pe suprafata gulerului! presiune ce re#ulta din diferenta dintre diametrele acului in"ector. $and presiunea combustibilului atinge o anumita valoare! in asa fel incat forta care tinde sa ridice acul este mai mare decat cea a arcului elicoidal! acul se ridica si permite combustibilului sa patrunda prin orificiile pulveri#atorului in camera de ardere a motorului. $and forta creata de presiunea combustibilului devine mai mica decat forta data de arc! acul revine pe scaunul sau inchi#and orificiul pulveri#atorului.

In"ector mecanic inchis 1- corpul pulveri#atorului; '- acul in"ectorului; Re"ulatorul mecanic de turatie este un mecanism automat prin care se reglea#a pompa de in"ectie in asa fel incat aceasta sa raspunda cerintelor de functionare a motorului. 2l este actionat de catre arborele cu came al pompei de in"ectie. =egulatorul este format din doua greutati '! articulate la un ax 1. +cestea actionea#a asupra mansonului (! care se spri"ina pe parghia *!articulata cu capatul inferior in punctul +1!. 0a capatul superior al parghiei este articulata ti"a 8! care comanda cremaliera pompei de in"ectie si arcul 7. 0a cresterea turatiei fortele centrifuge! care tind sa departe#e greutatile '! aflate in miscare de rotatie. )rin deplasarea greutatilor se deplasea#a ti"a 8! prin intermediul mansonului (! producand deplasarea cremalierei pompei de in"ectie in sensul cresterii cantitatii de combustibil in"ectate. 0a scaderea turatiei! revenirea ti"ei si a greutatilor se face sub actiunea arcului 7.

.chema de principiu a regulatorului mecanic de turatie 1- ax; '- greutate; (- manson; *- parghie; 7- arc; 8- ti"a;

*. INSTALATIA DE RACIRE ,atorita procesului termic care are loc in camera de ardere a motorului! ga#ele re#ultate in timpul unui ciclu au o temperatura medie de 7;; . . . 8;;D$. +ceste ga#e incal#esc prin conductibilitate chiulasa! cilindrii! pistoanele si supapele! astfel ca! din aceasta cau#a! se pot produce perturbatii in functionarea normala a motorului; astfel! nu se mai asigura o ungere normala a motorului! deoarece la temperatura de 8;;D$ uleiul se arde si se depasesc limitele admisibile ale valorilor termice pentru mecanismul de distributie. ,e aceea! pentru functionarea normala a motorului! trebuie sa se asigure racirea elementelor care se incal#esc in contact cu ga#ele de ardere! respectiv peretii cilindrilor si ai chiulasei. )rin racirea acestor elemente se mentine temperatura peliculei de ulei de pe fata interioara a camasii cilindrului sub temperatura de descompunere si se reali#ea#a o uniformi#are a temperaturii peretilor! ceea ce are ca efect evitarea dilatarilor inegale si a solicitarilor termice periculoase; se evita! de asemenea! pericolul care ar putea re#ulta din reducerea re#istentei materialului! datorita temperaturii ridicate. Racirea directa se reali#ea#a prin racire cu aer diri"at -prin turbina/ si prin racire cu aer nediri"at -cu aerul incon"urator/. =acirea cu aer diri"at se obtine printr-o turbina actionata de motor! iar curentul de aer este diri"at spre toti cilindrii printr-un sistem de galerii. In vederea racirii cu aer nediri"at! cilindrii! chiulasa si carterul motorului sunt preva#ute cu aripioare pe suprafata lor exterioara! care maresc suprafata de racire! iar curentul de aer generat prin deplasarea autovehicululuitrece printre aceste aripioare si preia! o parte din temperatura acestora. +vanta"ele sistemului de racire cu aer sunt urmatoarele: - se elimina radiatorul! pompa de apa! conductele In consecinta motorul este mai ieftin! mai usor cu 1; ... 17F fata de cele racite cu apa! dupa pornirile la rece motorul se incal#este imediat! se evita pericolul inghetului lichidului de racire! este usor de intretinut. $u toate avanta"elc pe care le pre#inta! acest sistem are o sfera de folosire limitata la automobile deoarece nu asigura o racire uniforma a motorului si ca urmare determina un consum marit de combustibil. =acirea cu aer se foloseste in special la automobilele cu motoare de capacitate mica! precum si la motociclete.

.chema sistemului de racire cu aer 1-motor; '- ventilator; (! *- aripioare Racirea indirecta cu lichid. In pre#ent! la ma"oritatea motoarelor de automobil! racirea este asigurata printr-o instalatie cu circuit de apa sau lichid antigel in "urul cilindrilor. In functie de presiunea lichidului din instalatiile de racire! se deosebesc: - instalatii de racire la presiunea atmosferica - instalatii de racire presuri#ate. .uprapresiunea din instalatie este asigurata de capacul -busonul/ radiatorului! preva#ut cu doua supape: - o supapa de evacuare care se deschide la o anumita suprapresiune fata de cea atmosferica pentru ca vaporii ori lichidul de racire in exces sa fie evacuate in afara! - o supapa de aspiratie! pentru patrunderea aerului in instalatie cand depresiunea in aceasta depaseste o anumita valoare. In primul ca#! vaporii de lichid sunt evacuati in atmosfera! in cel de al doilea ca# intr-un vas de expansiune. Instalatia de racire presuri#ata si capsulata repre#inta solutia moderna de racire a motoarelor! ea fiind aproape generali#ata la automobile. 0ichidul folosit la aceste instalatii este lichidul antigel care are un punct de inghetare sca#ut! fapt ce inlatura necesitatea schimbarii lui vara si iarna. In aceste instalatii! racirea motoruiui se face in felul urmator: caldura inmaga#inata in peretii cilindrilor este preluata de apa care se afla in camasa de apa a motorului! apa incal#ita trece printr-un racitor! numit radiator! unde cedea#a caldura in aerul exterior! racindu-se! din radiator! apa racita a"unge din nou in camasa de apa a motorului si in felul acesta circuitul se repeta in mod neintrerupt in tot timpul functionarii motorului. $irculatia apei se poate reali#a cu a"utorul unei pompe. Atentie: periodic trebuie urmarit nivelul antigelului in vasul de expansiune, acesta trebuie sa se situeze intre limita maxima si minima. Cand se lucreaza cu antigel se va evita contactul cu el deoarece este toxic.

Antigelul se inlocuieste dupa maxim 3 ani c iar daca concentratia lui este corespunzatoare.

.chema instalatiei de racire cu lichid 1- radiator; '- pompa de apa; (- termostat; *- vas de expansiune; 7- tub flexibil de cauciuc; 8- iesirea din pompa de apa a circuitului mic; 4- intrarea in radiator a circuitului mare; 9- intrarea in pompa de apa a circitului mic; :- intrarea in pompa de apa a circuitului mare; 1;- busonul radiatorului; Partile componente ale in talatiei de racire. Instalatia de racire cu lichid a motorului cuprinde in principal: - radiatorul - pompa de racire - termostatul - ventilatorul - vasul de expansiune - racordurile de cauciuc Radiatorul se compune din doua re#ervoare! unul superior si altul inferior! confectionate din tabla de alama sau otel. 0egatura intre ele se reali#ea#a prin mai multe tevi subtiri! preva#ute cu aripioare. =e#ervorul inferior al radiatorului este preva#ut cu o teava de iesire a apei reci ! cu un robinet de golire si cu suporturile de fixare a radiatorului. =adiatorul se fixea#a in afara motorului! pentru a fi expus total curentului de aer! in vederea racirii in ceHe mai bune conditii. )entru asigurarea debitului de aer necesar racirii motorului! in special cand functionea#a la sarcina mare si vite#a mica! instalatia de racire este preva#uta cu un ventilator! care se gaseste montat pe axul pompei de racire in dreptul radiatorului. 5entilatorul este antrenat! de obicei! printr-o curea catre arborele cotit.

=adiatorul 1- re#ervor superior; '- gura de umplere; (- busonul radiatorului; *- re#ervorul inferior Pompa de apa asigura circulatia fortata a lichidului in instalatia de racire. 0a automobile sint folosite pompe de racire centrifuge. 2lementele componente ale unei astfel de pompe sunt: - corpul pompei 1 - rotorul cu palete *! montat rigid pe axul pompei - piesele de etansare. $orpul pompei este montat pe blocul motor si comunica cu re#ervorul inferior al radiatorului si cu partea inferioara a camasii de racire. In timpul functionarii motorului! rotorul este pus in miscare! antrenand prin paletele sale apa din pompa. In felul acesta! lichidul de racire vine in contact cu peretii cilindrilor si ai camerelor de ardere! dupa care trece in ba#inul superior al radiatorului. 0ocul apei refulate de pompa este luat de apa care patrunde prin conducta de aspiratie ce este in legatura cu ba#inul inferior al radiatorului. In modul acesta! pompa asigura o circulatie neintrerupta a apei in instatatia de racire a motorului. Atentie: slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa (cureaua de ventilator) duce la cresterea excesiva a regimului termic de functionare al motorului. !a automobilele la care alternatorul, pompa de apa si ventilatorul sunt antrenate de aceeasi curea, ruperea curelei se poate deduce din aprinderea martorului luminos care semnalizeaza functionarea alternatorului, din bordul automobilului.

)ompa de apa 1- corpul pompei; '- ansamblul rotor si ax; (- bucsa pompei *- rotorul cu palete; 7- roata cu curea a pompei; 8- piulita garniturii; 4- garnitura; 9- ventilator Termo tatul este o supapa dubla! care diri"ea#a automat circulatia apei in instalatia de racire! in functie de temperatura! regland si mentinand temperatura apei in instalatia de racire! in limite normale -9;B1;;D$/ asigurand functionarea optima a motorului. "emperatura optima de functionare a motorului care asigura randament maxim si uzura minima a motorului este cuprinsa intre #$ si #%&C si este asigurata prin inc iderea si desc iderea termostatului la temperaturile limita. Germostatul este compus dintr-un burduf -capsula/ solidar printr-o ti"a cu o supapa ce poate obtura doua orificii si anume: -orificiul de acces spre radiator -orificiul de acces spre pompa. In interiorul burdufului se afla un lichid volatil! ceara sau alt material ce se dilata usor. .upapa este actionata de presiunea re#ultata din vapori#area lichidului volatil sau prin dilatarea materialului din burduf! care se obtine la temperatura de regim pentru care a fost reglat termostatul -9; ... 1;;D$/. In stare de repaus si la temperaturi ale apei sub valoarea celei de regim! supapa inchide orificiul de acces spre radiator si il deschide pe cel de acces spre pompa. In feAlul acesta! apa circula de la motor la pompa si invers -circuital mic/! reali#indu-se incal#irea rapida a apei pana la temperatura de regim stabilita. )entru mentinerea acestei temperaturi! supapa este actionata in asa fel incat ambele orificii sunt partial deschise! apa circuland o parte spre radiator si o parte spre pompa. ,aca se depaseste temperatura de regim! supapa deschide orificiul de acces spre radiator si inchide orificiul de acces spre pompa. $a urmare! apa cirAcula de la motor la radiator! unde cedea#a o parte din temperatura acumulata! trece in continuare prin pompa la motor Icircuital mare/ pana cand se a"unge iarasi la temperatura optima. 'locarea termostatului in pozitia inc is determina supraincalzirea motorului deoarece lic idul de racire nu parcurge ambele circuite (circuitul mare si circuitul mic) fapt ce poate duce la arderea garniturii de c iulasa. 'locarea termostatului in pozitia desc is nu permite motorului sa ajunga la temperatura de regim #$(.#%&C, fapt ce duce la consum marit de combustibil deci o conducere neecologica a automobilului.

Germostatul 1- racord de acces spre pompa; '- termostat; (- racord de acces spre radiator

7. INSTALATIA DE UN#ERE In talatia de un"ere Motoarele cu ardere interna! au un mare numar de articulatii! cilindri! cu#ineti! bolturi! arbori cu came! ti"e! supape etc.! care nu se pot mentine in buna stare de functionare fara ungere permanenta si sigura. @unctionarea organelor in miscare este foarte mult influentata de natura si calitatea lubrifiantului utili#at! care trebuie sa adere bine la cele doua suprafete in miscare!deoarece reducerea uzurii motorului se obtine prin creearea unui film (pelicule) de lubrifiant rezistent si continuu intre suprafetele pieselor aflate in miscare' Uleiuri %lubri)ianti&' Rol' Proprietati' @unctionarea organelor in miscare este foarte mult influentata de natura si calitatea uleiului utili#at! care trebuie sa adere bine la cele doua suprafete in miscare! iar pelicula -filmul/ de ulei sa fie continue si sa nu se intrerupa din cau#a presiunii exercitate de greutatea pieselor. ,e aceea! la alegerea uleiului trebuie sa se tina seama de proprietatile lor fi#ico-chimice! pentru ca! in functie de acestea! sa se utili#e#e la fiecare loc de ungere uleiul cel mai bun. )ste foarte important sa se tina cont de tipul de ulei recomandat de uzina constructoare iar inlocuirea uleiului si a filtrului de ulei sa se faca in concordanta cu recomandarile constructorului precum si recomandarile producatorului uleiului' Principalele proprietati ale uleiurilor: ( -a co+itatea repre#inta re#istenta opusa de fluid -frecarea/ ce apare la deplasarea in sens opus a doua straturi lubrifiante vecine din filmul de ungere! datorita acestei proAprietati lubrifiantul poate sa umple spatiul dintre suprafetele in miscare! separandu-le complet. ( Indicele de $a co+itate indica variatia vasco#itatii in raport cu temperatura si depinde de natura uleiului si de procedeul de rafinare prin care a fost obtinut uleiul. Grebuie tinut seama! ca o data cu cresterea temperaturii! uleiul se subtia#a! visco#itatea scade si filmul de lubrifiant se poate rupe! provocand contactul metal pe metal si deci u#ura. ( Den itatea uleiului repre#inta masa unitatii de volum. ( Onctuo+itatea repre#inta proprietatea uleiurilor de a adera la suprafetele pieselor aflate in contact! asigurand ungerea acestora. ( Punctul de in)lamabilitate repre#inta temperatura minima la care se formea#a la suprafata uleiului atitia vapori inflamabili incat! la apropierea unei flacari! acestia se aprind. ( Punctul de ardere este temperatura la care arde uleiul! in continuare dupa aprindere! si este cu *; ... 7;D$ mai ridicat decit punctul de inflamabilitate. ( Punctul de autoaprindere repre#inta temperatura la care uleiul se aprinde singur! fara existenta unei flacari! si depinde de conditiile de lucru si de posibilitatea formarii unui amestec de ulei cu aer sau cu combustibil. ( Punctul de con"elare repre#inta temperatura cea mai coborita la care un ulei lubrifiant incetea#a! practic! sa mai unga. ( Impuritatile olide repre#inta totalitatea corpurilor straine insolubile din uleiuri; @iecarui ulei ii corespunde o anumita cifra de impuritati! de exemplu! uleiurile de motor au cifra ;F -respectiv nu cuprind impuritati/! iar uleiurile de transmisii auto au cifra de impuritati ;!;17F. ( Continutul de cenu a permite aprecierea gradului de impurificare a uleiului. In uleiuriie proaspete cenusa -adica re#iduul mineral re#ultat din arderea uleiului/ nu trebuie sa

depaseasca ;!;'F. ( Continutul de apa in ulei trebuie sa fie cat mai mic! deoarece apa micsorea#a capacitatea de lubrifiere a uleiului si produce coro#iunea suprafetelor metalice. ( Tendinta de coc i)icare indica tendinta de a se forma re#iduuri de cocs si de cocsificare in camera de ardere sau la supapele unui motor sau cilindru. ( Continutul de carburant se determina la uleiurile de motoare! care! din diferite cau#e! se diluea#a in timpul exploatarii cu carburant si nu mai corespund ca lubrifianti. ( Indicele de $a co+itate indica variatia visco#itatii in raport cu temperatura si depinde de natura uleiului si de procedeul de rafinare prin care a fost obtinut uleiul.

.chema sistemului de ungere 1- baia de ulei; '- sorb; (- pompa de ulei; *- supapa de suprapresiune; 7- filtru de ulei; 8supapa filtrului; 4- arbore cotit; 9- manetonul arborelui cotit; :- biela; 1;- arbore cu came; 11pinionul arborelui cu came; 1'- antrenorul distribuitorului; 1(- axul culbutorilor; 1*- culbutor; 17- ti"a impingatoare; 18- tachet; 14- blocul cilindrilor; 19- chiulasa; Partile componente i )unctionarea in talatiei de un"ere Instalatia de ungere a motorului repre#inta ansamblul pieselor si circuitelor aferente care servesc la ungerea pieselor in miscare! precum si asigurarea circulatiei si filtrarii uleiului si racirii motorului. Procedee de un"ere! ( un"ere ub pre iune &uleiul este debitat prin conducte si canale de o pompa de ungere! sub presiune ( un"ere prin balbotare % tropire& & uleiul este adus spre lagare prin improscare de catre arborele cotit care in miscarea lui de rotatie balbotea#a in uleiul aflat in carterul inferior. ( un"ere mi.ta - ungerea mixta presupune ungerea unor suprafete in frecare prin presiune! iar a altora prin stropire ( un"ere prin ame tec -prin adaos de ulei in ben#ina. Pompa de ulei efectuea#a circulatia sub presiune a uleiului prin instalatia de ungere! asigurand in acest fel ungerea tuturor pieselor. .e cunosc urmatoarele tipuri de pompe: - cu pinioane -roti dintate/

-cu excentric - cu piston. In pre#ent! tipul cel mai raspindit de pompa de ulei este cel cu pinioane. )ompa de ulei cu pinioane se compune! in principal! din: - corpul pompei 7 - axul de antrenare * - capacul pompei 4 -pinioanele pompei 8. $ele doua pinioane 8 sunt montate cu un "oc foarte mic intre dantura si peretii corpului pompei. =oata dintata conducatoare este montata fix pe axul pompei! iar roata dintata condusa se roteste liber pe un ax. +ntrenarea pompei se face de catre angrena"ul elicoidal de pe arborele cu came! care cuplea#a pinionul (! montat rigid pe arborele pompei. In timpul actionarii pinioanelor! uleiul este antrenat in spatiile dintre dintii acestora. )ompa se fixea#a in interiorul carterului cu partea inferioara scufundata in ulei sau prinsa in suruburi inspre exterior pe peretele lateral al carterului deasupra nivelului uleiului din baie situatie in care absortia uleiului se face cu sorb plutitor.

)ompa de ulei cu pinioane 1- garnitura; '- stift; ( - pinionul axului de antrenare; *- axul de antrenare; 7- corpul pompei; 8- pinioanele pompei; 4- capacul pompei; 9! :! 1;! 11! 1'- supapa de suprapresiune; 1(- surub; 1*- garnitura; 17stift; 18- surub; Supapa de uprapre iune este reglata in asa fel incat presiunea uleiului sa se mentina in limitele: ' pana la * daJKcm' $and presiunea uleiului depaseste limita maxima! forta exercitata de arc asupra bilei este invinsa si aceasta deschide canalul de intoarcere a uleiului in baie. /iltrele de ulei servesc la retinerera impuritatilor solide si pe cat posibil inlaturarea produselor de oxidare! a apei si a combustibilului. ,upa marimea impuritatilor retinute pot fi: - filtre brute - filtre fine ,upa procedeul de filtrare acestea pot fi: - filtre statice - filtre dinamice @iltrul de ulei se montea#a in circuitul de ungere! astfel incat uleiul debitat de pompa sa treaca prin el.

@iltru de ulei 1- bucsa cu filet; '- orificiu de intrare a uleiului; (- carcasa interioara; *- element filtrant; 7- teava cu gauri; 8- carcasa interioara; @iltrele cu elemente de hirtie au capatat o larga raspindire! deoarece asigura o filtrare extrem de fina a uleiului. 2lementul filtrant se confectionen#a din hartie micronica. ,upa o perioada de functionare! elementele de filtrare imbacsite se inlocuiesc. In ca# de blocare a filtrului! supapa de refulare ( permite uleiului sa treaca -fara ca acesta sa mai fie filtrat/. In ca#ul functionarii normale! intreaga cantitate de ulei strabate elementul filtrant 1;! care are rolul dc a retine toate impuritatile. Indicatorul de ni$el %*o*a& e te o tija care indica nivelul uleiului in baie' Gi"a are doua semne: un semn care indica nivelul maxim si unul care indica nivelul minim al uleiului in baia de ulei. *e recomanda ca nivelul uleiului sa fie intre cele doua repere (+,-.+A/)' Jivelul uleiului din baie se verifica frecvent astfel incat sa se previna unele u#uri premature datorate unor defectiuni: -un nivel mic se poate datora unor pierderi de ulei sau consumului exagerat de ului de catre motor. -un nivel mare al uleiului poate sa se datore#e patrunderii apei in baia de ulei (caz in care se formeaza o emulsie de culoare galbuie vizibila pe joja), sau patrunderii combustibilului. ,aca in ca#ul consumului de ulei dupa completarea pana la semn a uleiului se mai poate merge cu autovehiculul! in cel de al doilea caz deplasarea pana la un atelier se va face remorcat cu motorul oprit'

8. TRANSMISIA AUTOMOBILULUI Tran mi ia are rolul de a transmite momentul motor la rotile motoare! modificandu-i! in acelasi timp! si valoarea in functie de marimea re#istentelor la inaintare. Gransmisia este compusa din: -ambreia" -cutia de vite#e -transmisia longitudinala -transmisia principala -angrena"ul in unghi/! -diferential -arborii planetari -transmisia finala. Ambreia*ul face parte din transmisia automobilului si este intercalat ntre motor i cutia de vite#e! permite la pornirea automobilului cuplarea progresiva a motorului care se afla in functiune ! cu celelalte organe ale transmisiei! care in acel moment stau pe loc. )ermite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului a motorului cu transmisia! la schimbarea treptelor de vite#e. )rote"ea#a la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei. +mbreia"ul trebuie sa indeplineasca anumite conditii! si anume: -sa permita decuplarea completa a motorului de transmisie pentru ca schimbarea treptelor de vite#a sa se faca fara socuri; -sa necesite la decuplare eforturi reduse din partea conducatorului; -sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta -fara patinare/ intre motor si transmisie; -sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesulul de cuplare -ambreiere/ prin patinarea suprafetelor de frecare; -sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a se evita pornirea brusca de pe loc a automobilului; -sa fie cat mai usor de intretinut si reglat -sa ofere siguranta in functionare.

+mbreia"ul mecanic cu un singur disc 1- volant; '- discul condus al ambreia"ului; (- placa de presiune; *- urechile placii de presiune; 7- urechile din carcasa placii de presiune; 8- parghiile de debreiere; 4- mansonul rulmentului de presiune; 9- rulmentul de presiune; :- arcurile ambreia"ului; 1;- garniture termoi#olanta; 11- carcasa placii de presiune; 1'- orificii de evacuare a uleiului Ambreia*ele e cla i)ica dupa: -principiul de functionare -dupa tipul mecanismului de actionare. ,upa principiul de functionare! ambreia"ele pot fi: -mecanice -cu frictiune/ -hidrodinamice -combinate -electromagnetice. ,upa tipul mecanismului de actionare! ambreia"ele pot fi: -cu actionare mecanica -hidraulica -pneumatica -electrica.

+mbreia" cu comanda hidraulica 1- pedala ambreia"ului; '- ti"a pompei centrale; (- cilindrul pompei; *- pistonul pompei; 7- arcul pistonului; 8- conducta; 4- cilindru receptor; 9- pistonul cilindrului receptor; :- ti"a cilindrului receptor; 1;- furca de debreiere; 11- surub de regla"; 1'- arc; 1(- arcul pedalei; 1*arc; 17- discul condus; 18- placa de presiune; 14- arcul ambreia"ului; 19- parghie de debreiere; 1:- surub; ';- mansonul si rulmentul de presiune; '1- carcasa ambreia"ului; ''- carcasa discului de presiune Ambreia*ul mecanic functionea#a pe ba#a fortelor de frecare care apar intre doua sau mai multe perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare. -ex. disc de ambreia"! placa de presiune! volant/ )artile componente ale unui ambreia" mecanic sunt grupate astfel: -partea conducatoare -partea condusa

-mecanismul de actionare. )artea conducatoare a ambreia"ului este solidara la rotatie cu volantul motorului! iar partea condusa cu arborele primar al cutiei de vite#e. +mbreia"ele mecanice utili#ate se clasifica dupa mai multe criterii; -dupa forma geometrica a suprafe"elor de frecare! pot fi: -cu discuri! -cele mai raspandite la autovehicule/! -cu conuri -speciale. -dupa numarul discurilor conduse! pot fi: -cu un disc -monodisc/! -cu doua discuri -cu mai multe discuri. -dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor pot fi: -cu mai multe arcuri dispuse periferic -cu un singur arc central -simplu sau tip diafragma/ -dupa modul de obtinere a fortei de apasare! pot fi: -simple -cu arcuri/! -semicentrifuge -centrifuge. -dupa tipul mecanismului de actionare! pot fi cu actionare: -mecanica -hidraulica -cu servomecanisme -automata Ambreia*ul monodi c cu arcuri peri)erice datorita constructiei simple si a greutatii reduse este cel mai des folosit. Ambreia*ul monodi c cu arc central tip dia)ra"ma are diafragma formata dintr-un disc de otel subtire! preva#ut cu taieturi radiale. +rcul diafragma indeplineste functia arcurilor periferice cat si functia parghiilor de decuplare. Mecani mele de actionare a ambreia*ului pot )i: -neautomate -mecanic sau hidraulic/ -automate -vacuumatic sau electric/ Cutia de $ite+e % chimbatorul de $ite+e& Cutia de $ite+e are rolul de modifica forta de tractiune autovehiculului in functie de marimea re#istentei la inaintare. Motoarele cu ardere interna a automobilelor permit o variatie limitata a momentului motor! respectiv a fortei de tractiune. ,in aceasta cau#a! automobilele echipate cu motoare cu ardere interna trebuie sa fie preva#ute cu cutie de vite#e cu scopul: -sa permita modificarea forfei de tractiune in functie de variatia re#istentelor la inaintare; -sa reali#e#e intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in ca#ul in catre automobilul sta pe loc cu motorul in functiune; -sa permita mersul inapoi al automobilului! fara a inversa sensul de rotatie al motorului.

$utia de vite#e 1- arbore ambreia"; '-arbore primar; (- arbore secundar; *!7!8!9- roti pentru treptele de mers inainte solidare pe arborele primar; 4!1'- roti pentru treapta de mers inapoi; :!1;!11!1(- roti pentru treptele de mers inainte! libere pe arborele secundar; 1*- sincroni#ator pentru treptele a I-a si a II-a; 17-sincroni#ator pentru treptele a III-a si a I5-a; 18- pinionul conic al transmisiei principale; 14- diferential; Cutia de $ite+e a unui automobil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa pre#inte o constructie simpla! re#istenta si sa fie usor de manevrat; -sa pre#inte o functionare fara #gomot si sa aiba un randament cat mai ridicat; -sa aiba o re#istenta mare la u#are; -sa fie usor de intretinut; -sa asigure calitati dinamice si economice bune; -sa pre#inte siguranta in timpul functionarii. Cla i)icarea cutiilor de $ite+e e poate )ace: -dupa modul de variatie a raportului de transmitere -dupa modul de schimbare a treptelor de vite#e. ,upa modul de variatie a raportului de transmitere! cutiile de vite#e pot fi: -cu trepte -eta"e/! la care variatia raportului de transmitere este discontinua; -continue sau progresive! care asigura intre anumite limite o variatie continua a raportului de transmitere. ,upa felul miscarii axei arborilor! cutiile de vite#e cu trepte pot fi: -cu axe fixe -simple/! la care arborii au axa geometrica fixa; -planetare! la care axele unor arbori ai cutiei de vite#e au o miscare in "urul unui ax central. ,upa numarul treptelor de vite#a! cutiile de vite#e pot fi cu trei! patru! cinci! sase sau chiar mai multe trepte. ,upa modul de schimbare a treptelor de vite#e! cutiile de vite#e pot fi: -cu actionare directa -cu actionare semiautomata -cu actionare automata. 0a solutiile constructive -totul in fata sau totul in spate/ se utili#ea#a cutii de vite#a normale cu doi arbori. In acest ca# transmisia cardanica este eliminata din transmisia automobilului. La cutiile de $ite+e cu doi arbori! momentul se transmite de la ambreia" la arborele primar 1 si de aici! prin una din perechile de roti! la arborele secundar 1*. )inionul conic 17 al

arborelui secundar -pinionul de atac/ angrenea#a direct cu coroana dintata a diferentialului. $uplarile diferitelor vite#e se fac cu a"utorul mecanismelor de cuplare 4 si 1;! precum si cu roata mobila 11. ,iferitele trepte de vite#e se reali#ea#a astfel. -vite#a a I-a: roata ' se cuplea#a cu roata 11 -vite#a a II-a: roata ( se cuplea#a cu roata : -vite#a a III-a: roata * se cuplea#a cu roata 9 -vite#a a I5-a: roata 7 se cuplea#a cu roata 8 -mersul inapoi: se cuplea#a rotile '-11-1'-1(

.chema cinematica a cutiei de vite#e cu doi arbori 1- arbore primar; '! (! *! 7! 8! 9! :! 11! 1'! 1(- roti dintate; 4! 1;- mecanisme de cuplare; 1*- arbore secundar; 17- pinion conic Reductorul ( di tributor Rolul reductorului(di tribuitor. +utomobilele destinate sa lucre#e in conditii grele de drum sau pe terenuri accidentate au de invins re#istente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor drept greutate aderenta acestea se construieasc pe toate puntile motoare.

=eductorul distribuitor 1- flansa; '- arbore primar; (- pinionul arborelui primar; *- pinionul arborelui secundar pentru puntea spate; 7- arbore secundar; 8- tamburul franei de mana; 4! 11- roti dintate de pe arborele intermediar; 9- roata dintata de pe arborele secundar al puntii fata; :- carter; 1;- arborele secundar; 1'- arborele intermediar 1(- mufa de cuplare a puntii fata;

)entru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare! automobilele sunt echipate cu un distributor sau cu un reductor-distribuitor. ,istribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare si in acelasi de timp a-l si modifica. )rin marimea raportului de transmitere si folosirea integrala a greutatii sale ca greutate aderenta! automobilul va putea sa urce pante de 7;-8;F va putea trece prin terenuri grele etc. Cla i)icarea reductoarelor(di tribuitoare' ,in punct de vedere constructiv reductoarele-distribuitoare pot fi: -cu dispo#itiv de decuplare a puntii motoare anterioare -cu diferential interaxial -cu cupla" unidirectional -unisens/! Tran mi ia cardanica serveste la transmiterea miscarii de la arborele secundar al cutiei de vite#e la axul rotilor motoare ale automobilului! unghiul dintre aceste doua axe fiind variabil.

Gransmisie cardanica cu articulatie rigida cu vite#a unghiulara variabila 1- furca glisanta; '- cap canelat; (- teava arborelui cardanic; *- furca; 7- flansa; 8- crucea cardanului; 4- rulment; 9- inel de siguranta; :- garniture; 1;- furca; 11- piulia; 1'- garniture; 1(- inel despicat; 1*- ungator; 17- furca

5ariatia unghiului se datorea#a faptului ca puntea din spate nu este legata de cadrul automobilului! ci este suspendata pc arcuri! avind astfel posibilitatea de a-si schimba po#itia fata de cadru la cea mai mica incovoiere a arcurilor. Gransmisia cardanica se compune din: -articulatiile cardanice -arborele cardanic -spri"inirile intermediare. Articulatiile cardanice sunt mecanismele de legatura dintre doi arboti care se rotesc! axele acestora facand un anumit unghi intre ele.

+rticulatie cardanica sincrona cu bile 1- arbore planetar; '- arbore condus; (! *- furci; 7- lacas sferic; 8- bile de actionare; 4- bila centrala; 9! :- stifturi; 1;- orificiu; ,in punct de vedere constructiv! articulatiile cardanice se clasifica in: -articulatii cardanice rigide -articulatii cardanice elastice ,upa vite#a unghiulara care se obtine la arborele condus! articulatiile cardanice clasifica in: -articulatii cardanice cu vite#a unghiulara variabila -articulatii cardanice cu vite#a unghiulara constanta. Arborele cardanic este confectionat dintr-un tub de otel care la capatul dinspre cutia de vite#e are presat si sudat un cap canelat iar la capatul celalalt are sudata furca articulatiei cardanice de la arborele transmisiei principale. Tran mi ia principala are rolul de a mari momentul motor transmis la rotile motoare. ,e asemenea! transmisia principala transmite momentul de la arborele cardanic situat intr-un plan longitudinal al automobilului la semiarborii planetari! situati intr-un plan transversal.

.chema cinematica de organi#are a transmisiei principale simple 1- rulment; '- pinion conic -pinion de atac/; (- coroana dintata; *- lagar de rulmenti; 7! 9- arbore planetar; 8- suruburi; 4- carcasa diferentialului; :- flansa; ,upa numarul treptelor de schimbare a momentului motor transmisiile principale se impart in: -transmisii principale simple -transmisii principale duble ,upa tipul angrena"elor transmisiile principale se impart in: -transmisii principale cu angrena" conic -transmisii principale cu melc si roata melcata Di)erentialul De tinatia di)erentialului' 0a deplasarea automobilului in vira"! roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare decat roata motoare interioara vira"ului. ,iferentialul este mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se roteasca cu vite#e unghiulare diferite! dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in vira"e sa parcurga spatii de lungimi diferite.

.chema diferentialului 1- coroana diferentialului; '- caseta satelitilor; (- axa satelitilor; *- satelitii; 7- pinioane planetare; 8- axe planetare; 4- roti motoare; 9- pinion de atac Arborii planetari De tinatia i cla i)icarea arborilor planetari' +rborii planetari servesc la transmiterea momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transisiei finale. Cla i)icarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. .olicitarile arborilor planetari depind de modul de montare a capatului lor exterior in carterul puntii motoare. In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare! ei se impart in: -total descarcati -semiincarcati -total incarcati +rborii planetari total descarcati sunt solicitati numai la torsiune de catre momentul motor. In acest ca# butucul rotii motoare se montea#a prin intermediul a doi rulmenti conici pe trompa carterului puntii din spate. In aceasta situatie! solicitarea la incovoiere este preluata numal de carterul puntii moAtoare. .olutia cu arbori planetari total descarcarcati se utili#ea#a la autocamioane si autobu#e. +rborii planetari semiincarcati se montea#a printr-un rulment dispus intre butucul rotii si carterul puntii motoare. +cesti arbori sunt solicitati la torsiune de momentul motor si partial la incovoiere. +ceasta solutie se utili#ea#a la autoturisme si la autocamioane usoare. +rborii planetari total incarcati se spri"ina printr-un rulment! montat intre arbore si carterul puntii motoare. +cesti arbori sunt solicitati atat la torsiune cat si la incovoiere. .olutia se utili#ea#a in special la autoturisme. Tra mi ia )inala amplifica momentul motor transmis rotilor si in acelasi timp! contribuie la micsorarea solicitarilor organelor transmisiei dispuse inaintea ei. Gransmisia finala se utili#ea#a la automobilele la care raportul de transmitere al transmisiei pricipale! re#ultat prin calcul! are o valoare prea mare. ,in cau#a limitarii dimensiunilor de gabarit a transmisiei principale se recurge la transmisia finala dispusa dupa diferential. Gransmisiile finale se utili#ea#a la unele autotobu#e si autocamioane grele. Cla i)icarea tran mi iilor )inale' Gransmisiile finale se clasifica dupa:

-numarul de trepte -locul de amplasare -tipul angrena"ului. ,upa numarul treptelor! transmisiile finale pot fi: -simple -duble. ,upa locul de amplasare! transmisiile finale pot fi: -dispuse langa diferential -dispuse langa rotile motoare ,upa tipul angrena"ului transmisiile finale pot fi: -cu roti dintate -cu arbori -cu axe fixe -planetare $onstructia transmisiei finale. 0a automobile se utili#ea#a transmisii finale simple! cu roti dintate cu arbori cu axe fixe! plasate langa rotile motoare. <nele automobile folosesc transmisii finale de tip planetar. Carterul puntii din pate De tinatia i conditiile impu e carterului puntii din pate' $arterul puntii spate are rolul de a transmite sarcina verticala de la cadru la roti si in acelasi timp de a transmite fortele de la rotile motoare la cadrul automobilului sau la caroserie. In acelasi timp! carterul trebuie sa asigure o functionare corespun#atoare organelor transmisiei montate in interiorul sau.

4. MECANISMUL DE DISTRIBUTIE Mecani mul de di tributie asigura distribuirea amestecului carburant! evacuarea ga#elor arse! in decursul fiecarui ciclu de functionare! deschi#and si inchi#and orificiile de intrare si iesire a ga#elor din cilindri la momentul potrivit. +mploarea solutiilor constructive adoptate in ultimii ani la motoarele de automobil au afectat intr-o oarecare masura si mecanismul de distributie! astfel incit! in pre#ent! se poate face o clasificare a mecanismelor de distributie dupa mai multe criterii: 1. <n prim criteriu il constituie modul in care se reali#ea#a deschiderea si inchiderea orificiilor de admisie si de evacuare a ga#elor din cilindru! deosebindu-se urmatoarele sisteme: -distributie prin supape! care se intalneste la motoarele in patru timpi si la unele motoare in doi timpi! pentru evacuarea ga#elor arse; -distributie prin ferestre! care se foloseste la motoarele in doi timpi -distributie prin sertare! care se gaseste la motoarele speciale care de#volta turatii foarte ridicate ale arborelui cotit -peste 8 ;;; ... 9 ;;; rotatiiKminut/. 0a distributia prin supape! in functie de po#itia accstora! se deosebesc doua solutii constructive: -cu supape laterale! la care supapele sunt montate in blocul cilindrilor -cu supape in cap! la care supapele sunt montate in chiulasa. In pre#ent! insa! toate motoarele in patru timpi de automobil se fabrica numai cu supape in cap. '. <n al doilea criteriu il constituie modul de actionare a mecanismului de distributie -a arborelui cu came/! deosebindu-se in pre#ent doua solutii constructive: -prin actionare directa! prin angrena" cu roti dintate -prin actionare indirecta! prin lant sau curea dintata. Mecani mul de di tributie cu upape in cap se compune din urmatoarele piese: -arborele cu came; -pinioanele de distributie; -tachetii cu bucsele de ghida"; -ti"ele impingatoare; -culbutorii; -supapele de admisie si evacuare; -bucsele de ghida" ale supapelor; -arcurile de supapa -piesele de fixare a supapelor.

Mecanismul de distributie cu supape in cap 1- arbore cu came; '- tachet; (- ti"a; *- deget de reglare; 7- contrapiulita 8- axul culbutorilor; 4- culbutor; 9- arcuri; :- supapa; 1;- disc; 11- bucsa conica! @iecare cilindru este preva#ut cu doua sau mai multe perechi de supape de admisie si de evacuare in functie de solutia constructiva. In timpul miscarii arborelui cu came! fiecare cama actionea#a un tachet '! deplasindu-1 in sus. Gachetul apasa asupra ti"ei impingatoare (! care imprima culbutorului 4 o miscare de rotatie in "urul axului sau. $ulbutorul apasa! cu capul liber! asupra ti"ei supapei : si! invingind forta opusa de arcul 9 al supapei! o deplasea#a; astfel se reali#ea#a legatura cu galeria de admisie sau cu cea de evacuare. $and partea proeminenta a camei paraseste tachetul! acesta coboara! iar supapa! sub actiunea arcului! inchide legatura cilindrului cu galeria de admisie sau de evacuare. +rborele cu came trebuie sa aiba o turatie de doua ori mai mica decat turatia arborelui cotit! deoarece supapele trebuie sa se deschida o singura data pentru reali#area unui ciclu de functionare a motorului. Arborele cu came comanda mecanismul de distributie! efectuand deschiderea supapelor in ordinea ceruta de functionarea motorului. <nele tipuri de motoare au doi arbori cu came -in functie le modul de ase#are a cilindrilor/ $omponentele arborelui cu came sint urmatoarcle: -camele -fusurile -excentricul de comanda al pompei de ben#ina -pinionul dc actionare a pompei de ulei

+rborele cu came

1- came; '- fusuri; (- excentricul de actionare al pompei de ben#ina; *- pinionul pentru actionarea pompei de ule Camele asigura deschiderea supapelor in ordinea de functionare ceruta! de aceea inte ele exista un decala" de po#itie! care varia#a in functie de numarul cilindrilor. +rborele cu came se montea#a in partea frontala a motorului! in blocul cilindrilor sau in chiulasa si primeste miscarea de la arborele cotit prin intermediul unui angrena" cu roti dintate! unui lant sau a unei curele dintate in functie de solutia constuctiva. Supapele au rolul de a obtura orificiile de legatura ale cilindrilor cu galeriile dc admisie sau de evacuare. )artile componente ale unei supape sunt: -bucsa de ghidare -arcul supapei -discul de spri"in al arcului -bucsa conica. C supapa este alcatuita din doua parti principale: -talerul supapei! care obturea#a orificiul de admisie sau evacuare; -ti"a supapei! care transmite comanda si asigura ghidarea supapei. .uprafata interioara a talerului supapei este prelucrata conic cu o inclinare de *7D sau de (;D! formand suprafata de lucru a supapei! care se rea#ema pe suprafata conica a scaunului de supapa din blocul motor -la motoarele cu supape laterale/ sau din chiulasa -la motoarele cu supape in cap/.

2lementele constructive ale supapei 1! '- supape; (- scaunul supapei; *- bucsa de ghidare; 7- bucsa conica; 8- arcl 4- disc de spri"in )entru a se reali#a o etansare cit mai buna intre aceste doua suprafete! supapele se slefuiesc cu a"utorul unei paste speciale. Buc a de "hidare se confectionea#a din fonta si se montea#a prin presare in orificiile corespun#atoare din blocul motor sau din chiulasa. )e suprafata exterioara! bucsa are un colier cu care se spri"ina in blocul motor sau in chiulasa. Arcul upapei are rolul de a mentine supapa apasata pe scaunul ei. +rcul se spri"ina cu un capat pe blocul motor sau pe chiulasa si cu celalalt capat pe discul de spri"in. Gransmiterea miscarii de la arborele cu came la ti"ele supapelor se reali#ea#a cu a"utorul

sistemului de impingatori! format din tacheti! ti"e impingatoare si culbutori. Culbutorii au rolul sa modifice directia miscarii transmise de la tachet. <n brat al culbutorului se asa#a deasupra ti"ei supupei! iar celalalt este fixat pe ti"a impingatoare. $ulbutorul este mentinut! in stare de repaus! apasat pe ti"a impingatoare cu a"utorul unor arcuri sau bare de torsiune. )entru reglarea "ocului dintre ti"a supapei si culbutor! la capatul dinspre ti"a impingatoare! culbutorul este preva#ut cu un surub de reglare cu contrapiulita. $ulbutorii sunt montati articulat pe un ax -axul culbutorilor/ fixat pe chiulasa prin intermediul unor suporti.

IJ $CJGIJ<+=2 J2 )=C)<J2M .+ 5+ +,<$2M IJ 52,2=2 IJG=26+=I02 <L<+02 .I =+.)<J.<=I02 $C=2$G2 ,2 M2$+JI$+ 202M2JG+=+ $+=2 .2 +@0+ IJ +$2.G MCM2JG IJ $I=$<0+GI2 IJ $M2.GICJ+=2 -raspunsurile corecte sunt cele ingrosate/ 1. $are poate fi motivul ncl#irii excesive a motoruluiN a& blocarea termo tatului 1n po+i2ia 1nchi b& ruperea curelei de antrenare a $entilatorului au pompei de ap3 c/ blocarea termostatului n po#iia deschis '. $are poate fi motivul ncl#irii excesive a motoruluiN a& blocarea termo tatului 1n po+i2ia 1nchi b/ temperatura ridicat a aerului! vara c/ temperatura sc#ut a aerului! iarna (. $are motiv determin consum mrit de carburantN a& dere"larea carbura2iei au a i temului de in*ec2ie a carburantului b/ conducerea ecologic c/ folosirea unui carburant ecologic *. <leiul din motor are rolul: a& de a un"e pie ele 1n mi4care ale ace tuia0 prin )ormarea unei pelicule de lubri)iant pe upra)a2a ace tora b/ de a prote"a motorul de rugin c/ de a asigura montarea u oar a motorului 7. <leiul de motor este caracteri#at prin: a/ culoare b/ temperatur c& $5 co+itate 4i onctuo+itate 8. 2misia de fum albastru a autovehiculelor se datorea#: a& con umului e.a"erat de ulei0 datorit3 u+urii motorului b/ amestecului carburant prea bogat c/ ptrunderii carburantului n baia de ulei 4. 2misia de fum negru a autovehiculelor se datorea#: a/ consumului exagerat de ulei! datorit u#urii motorului b& ame tecului carburant prea bo"at

c/ ptrunderii carburantului n baia de ulei 9. $alamina depus pe electro#ii bu"iilor indic: a/ consumului exagerat de ulei! datorit u#urii motorului b& ame tecului carburant prea bo"at c/ ptrunderii carburantului n baia de ulei

:. $re terea nivelului uleiului din baia de ulei a motorului se datorea#: a/ defectrii pompei de ulei b/ defectrii pompei de ap c& p3trunderii carburantului au a lichidului de r3cire 1n baia de ulei 1;. $%nd trebuie schimbat lichidul antigelN a/ n fiecare an b& o dat3 la trei ani c/ niciodat 11. $e se urmre te la lucrul cu soluia antigelN a/ evitarea dilurii acesteia cu ap b/ evitarea agitrii acesteia! pentru c poate exploda c/ e$itarea contactului cu acea ta pentru c3 e te to.ic3 1'. $e defeciune poate determina aprinderea lmpii martor a nivelului ncrcrii acumulatorului de pe tabloul de bord6 a/ defectarea pompei de ulei b/ defectarea pompei de ap c& ruperea curelei de ac2ionare a alternatorului 1(. 6locarea termostatului n po#iia deschis conduce la: a/ fierberea lichidului de rcire b/ pierderea lichidului de rcire c& con um m3rit de combu tibil0 deoarece motorul nu atin"e temperatura normal3 de )unc2ionare 1*. $are este temperatura de regim normal a lichidului de rcireN a/ 8;-4; grade $elsius b& 78(79 "rade Cel iu c/ 11;-1'; grade $elsius 17. ,efeciunea cea mai frecvent a sistemului de rcire cu lichid este! a/ ruperea ventilatorului b& ruperea au ten ionarea necore pun+3toare a curelei de ac2ionare a $entilatorului au pompei de ap3 c/ defectarea radiatorului 18. 5entilatorul instalaiei de rcire cu lichid poate fi acionat: a& mecanic0 prin curea0 de c3tre motor b& electric0 prin termocontact 4i motor electric c/ hidraulic 14. .istemul de ungere poate fi ntreinut prin: a& chimbarea periodic3 a uleiului

b& $eri)icarea 4i completarea ni$elului uleiului c/ splarea radiatorului

19. 6ateria de acumulatoare este descrcat dac: a& la aprinderea )arurilor0 lumina ace tora l3be4te pro"re i$ b& la ac2ionarea cla.onului0 ace ta emite un unet lab au nu )unc2ionea+3 c/ este mai u oar ca de obicei 1:. $rui fenomen se datorea# funcionarea n continuare a motorului dup ntreruperea contactuluiN a& autoaprinderii b/ calrii c/ griprii ';. +utoaprinderea! n ca#ul motoarelor care funcionea# cu ben#in! se poate datora: a& re"l3rii "re4ite a aprinderii b& utili+3rii unui carburant cu ci)r3 octanic3 in)erioar3 celei recomandate c/ utili#rii unui carburant cu cifr octanic superioar celei recomandate '1. 6en#inelor le este caracteristic: a/ culoarea b& ci)ra octanic3 c/ cifra cetanic ''. Motorinelor le este caracteristic: a/ culoarea b/ cifra octanic c& ci)ra cetanic3 '(. Motoarele cu aprindere prin comprimare -M+$ sau ,iesel/ utili#ea# drept carburant: a/ ben#ina b& motorina c/ uleiul de motor '*. Motoarele cu aprindere prin sc%nteie -M+. sau motoare Ctto/ utili#ea# drept carburant: a& ben+ina b/ motorina c/ uleiul de motor '7. 6locarea motorului datorit cre terii excesive a temperaturii se nume te: a/ gripare b/ detonaie c& calare '8. 6locarea motorului datorit lipsei ungerii se nume te: a& "ripare b/ detonaie c/ calare

'4. Mecanismul mobil al motorului este alctuit din: a& pi ton0 bol20 biel30 arbore cotit b/ supap! bol! arbore cu came c/ carburator! tob de e apament '9. .upapele motorului n patru timpi sunt acionate de: a& arborele de di tribu2ie b/ axul cardanic c/ axul compresorului ':. +mbreia"ul are rolul: a& de a cupla au decupla pro"re i$ motorul de re tul tran mi iei b/ de a asigura posibilitatea efecturii vira"elor c/ de a asigura o turaie constant motorului (;. ,efectarea frecvent a ambreia"ului poate fi determinat de: a& ac2ionarea 1ndelun"at3 a pedalei de ambreia*0 la opriri mai lun"i0 cu motorul pornit b/ rularea cu vite#e ridicate c/ rularea frecvent cu levierul schimbtorului de vite#e scos la punctul mort (1. ,efectarea frecvent a ambreia"ului poate fi determinat de: a& patinarea ace tuia la tura2ii ridicate ale motorului b/ rularea cu vite#e reduse c/ rularea frecvent cu motorul oprit ('. ,efectarea frecvent a ambreia"ului poate fi determinat de: a& porniri de pe loc cu arcini mari0 care nece it3 turarea motorului 4i patinarea 1ndelun"at3 a ambreia*ului b/ rularea pe autostrad c/ utili#area de carburani necorespun#tori ((. $are dintre motivele enumerate mai "os poate determina acionarea greoaie a volanuluiN a/ presiune prea mare n roile din fa b& pre iune prea mic3 1n ro2ile din )a23 c/ presiune prea mare n roile din spate (*. $are poate fi cau#a u#urii premature a pneurilor roilor din faN a/ deplasarea cu vite#e reduse b/ acionarea volanului pe loc c& re"larea de)ectuoa 3 a i temului de direc2ie (7. $um se procedea# pentru repararea defeciunilor sistemului de direcieN a& e remedia+3 numai 1n ateliere autori+ate b/ se apelea# la o cuno tin care se pricepe la ma ini c/ acestea nu se repar! deoarece nu pre#int pericol

(8. Oocul mare la volan poate fi determinat de : a/ u#ura axului volanului b/ u#ura pneurilor

c& u+ura bieletelor de direc2ie (4. 2liberarea incomplet a fr%nei de m%n determin: a/ economie de carburant b& con um uplimentar de carburant c& 1nc3l+irea butucilor ro2ilor pe care ac2ionea+3 )r5na de m5n3 (9. 2fortul mare solicitat la acionarea pedalei de fr%n poate avea drept cau#e: a/ pre#ena aerului n instalaie b& "riparea pi tona4elor de )r5n3 ai cilindrilor receptori c/ blocarea cablului fr%nei de m%n (:. C curs liber mare a pedalei de fr%n poate fi determinat de : a& *oc prea mare 1ntre abo2i 4i tambur b/ ruperea arcului de readucere a saboilor c/ pierderea lichidului de fr%nare *;. C curs liber mic a pedalei de fr%n poate fi determinat de ! a/ pierderea lichidului de fr%nare b/ ruperea arcului de readucere a saboilor c& *oc prea mic 1ntre abo2i 4i tambur *1. @r%na funcionea# eficient dac: a& pa2iul de )r5nare e te c5t mai mic b/ urma de fr%nare vi#ibil pe carosabil este scurt c/ pedala are curs mare *'. ,urata de serviciu a pneurilor este influenat n principal de : a/ starea sistemului de fr%nare b/ temperatur c& pre iunea din pneuri *(. )resiunea din pneuri se msoar: a& la rece0 dup3 o perioad3 de ta2ionare b/ la cald! dup rulare c/ cu vehiculul ncrcat **. $are este rolul cutiei de vite#eN a& permite ale"erea unor rapoarte de tran mitere con$enabile 1ntre motor 4i roat30 inclu i$ coaterea la punctul mort b& a i"ur3 mer ul 1napoi )3r3 a in$er a en ul de rota2ie al motorului c& a i"ur3 tran miterea momentului motor de la motor la ro2i *7. @umul negru emis de motoarele ,iesel se datorea#: a/ nfundrii tobei de e apament b/ culorii combustibilului c& de)ec2iunilor i temului de in*ec2ie *8. Germostatul este parte component a instalaiei de: a& r3cire b/ ungere c/ aer condiionat *4. ,ac pe roile aceleia i osii eficiena fr%nei este diferit! atunci:

a/ dup fr%nare roile rm%n blocate b& la )r5nare $ehiculul poate derapa lateral c/ acest lucru nu afectea# inuta de drum *9. 6locarea roii n timpul rulrii poate fi cau#at de: a& "riparea rulmen2ilor ro2ii re pecti$e b/ u#urii garniturilor de fr%nare c/ ovali#area tamburului *:. $are dintre caracteristicile enumerate mai "os apartin fr%neiN a& promptitudine b& )idelitate c/ declivitate 7;. Cbservai c la acionarea fr%nei aceasta trebuie apsat de mai multe ori pentru a fi eficace. $e msuri luaiN a/ circulai fr a ine cont de acest fenomen b& repara2i )r5na la un atelier peciali+at c/ rugai un cunoscut care se pricepe s o repare 71. $are poarte fi cau#a faptului c volanul trage ntr-o parteN a/ ncrctura dispus asimetric b& "eometria ro2ilor directoare "re4it re"alat3 c/ presiunea prea mic din pneuri 7'. $are poarte fi cau#a faptului c volanul trage ntr-o parteN a/ presiunea prea mare din pneurile roilor din fa b& pre iunea ine"al3 din pneurile ro2ilor din )a23 c/ presiunea prea mic din pneurile roilor din fa 7(. 0a utili#area roii de re#erv de tip subire -de urgen/! se va circula cu o vite# maxim de: a/ 7; PmKh b/ 8; PmKh c& :8 ;m<h 7*. =oata de re#erv de dimensiuni normale se va utili#a: a/ doar la vite#e reduse b/ doar n ca#ul permutrii roilor c& doar at5t c5t e te trict nece ar

77. 5ibraia volanului poate fi cau#at de: a& neechilibrarea ro2ilor din )a23 b/ presiunea prea mare din pneurile roilor din fa c/ neechilibrarea volanului 78. 6ateria de acumulatoare are rolul: a/ de a aciona pompa de ap b/ de a aciona sistemul de ungere c& de a a i"ura curent electric con umatorilor0 atunci c5nd motorul e te oprit 74. Germostatul are rolul:

a/ de a asigura rcirea uleiului motor b/ de a asigura rcirea habitaclului c& de a men2ine con tant3 temperatura motorului 79. Germostatul permite: a/ deschiderea i nchiderea circuitului aerului din motor b& de chiderea 4i 1nchiderea circuitului lichidului de r3cire0 1ntre motor 4i radiator c/ deschiderea i nchiderea circuitului uleiului motor 7:. .istemul +6. -+ntiblocPiersQstem/ permite: a/ blocarea diferenialului b/ blocarea u ilor c& p3 trarea controlului a upra direc2iei 1n timpul )r5n3rii 8;. .istemul +6.: a& pre$ine blocarea total3 a ro2ilor la )r5nare b/ asigur blocarea total a roilor la fr%nare c/ asigur controlul traciunii 81. $e asigur sistemul 2.) -2lectronic .tabilitQ )rogram/N a& controlul a upra trac2iunii b/ controlul asupra fr%nelor c/ controlul asupra diferenialului 8'. @r%na de a"utor asigur: a& imobili+area $ehiculului atunci c5nd ace ta t3 pe loc b/ reducerea vite#ei sau oprirea vehiculului! sigur! rapid i eficace c/ fr%nare roilor motoare 8(. Inspecia tehnic periodic -IG)/ se efectuea#: a/ la +== -+utoritatea =utier =om%n/ b/ la =+= -=egistrul +uto =om%n/ c& la ta2iile autori+ate 1n ace t en 8*. Inspecia tehnic periodic -IG)/ se efectuea#: a/ dup reparaii capitale b& la inter$alele pre$3+ute de le"e c/ lunar 87. +irbag-ul -perna de aer/ are rolul: a/ de a asigura suspensia vehiculului b& de a a i"ura protec2ia 1n ca+ de impact )rontal au lateral c/ de a sigura protecia n ca# de impact din spate -telescopa"/ 88. Getierele au rolul: a/ de a asigura spri"in braelor b/ de a asigura protecia n ca# de impact frontal sau lateral c& de a i"ura protec2ia coloanei cer$icale 1n ca+ de impact din pate %tele copa*& 84. $ifra octanic a ben#inei utili#ate la motoarele cu aprindere prin sc%nteie se alege n funcie de: a/ raportul de transmitere b/ raportul final c& raportul de compre ie

89. Jormele 2uro 1!'!(!* etc. repre#int: a/ norme de consum b& norme de poluare c/ norme de confort 8:. +rderea incomplet a carburantului determin: a& poluare uplimentar3 b& con um uplimentar c& u+ur3 uplimentar3 4;. $e fel de ben#in se folose te la motoarele dotate cu catali#atorN a/ ben#in aditivat b/ ben#in cu cifr octanic sc#ut c& ben+in3 )3r3 plumb 41. Jivelul uleiului din baie se controlea# de regul cu: a/ manometrul de ulei b/ termometrul de ulei c& *o*a 4'. $%nd se consider c nivelul uleiului din baie este corectN a/ c%nd este peste gradaia M+R a "o"ei b/ c%nd este sub gradaia MIJ a "o"ei c& c5nd e te 1ntre "rada2ia MIN 4i cea MA= a *o*ei 4(. $are este nivelul corect al electrolitului din bateria de acumulatoareN a/ 1 mm peste nivelul plcilor b& > cm pe te ni$elul pl3cilor c/ 1; cm peste nivelul plcilor 4*. 0a ce intervale se schimb uleiul de motor i filtrul de uleiN a/ anual b/ lunar c& la inter$alele recomandate de produc3torul $ehiculului 47. 2xpresia Gubeless de pe pneurile vehiculului desemnea#: a/ anvelope de iarn b& an$elope )3r3 camer3 c/ anvelope de curse 48. $are poate fi cau#a ncl#irii accentuate a pneurilorN a/ deplasarea cu vite#e ridicate b& upra1nc3rcarea $ehiculului c& pre iunea prea mic3 44. <#ura diferit a pneurilor de pe aceea i punte poate avea drept cau#: a/ deplasarea cu vite#e ridicate b/ ncrcarea asimetric a vehiculului c& de)ec2iuni ale i temului de )r5nare au re"la* de)ectuo al direc2iei 49. <#ura pneurilor se accentuea# din cau#a: a& depla 3rii cu )r5n3ri 4i acceler3ri bru4te % til a"re i$ de conducere& b/ deplasrii cu vite#e constante -stil preventiv de conducere/

c/ deplasrii pe drumuri cu piatr cubic 4:. Meninerea piciorului pe pedala de ambreia" dup eliberarea acesteia provoac u#ura: a/ rulmenilor roilor motrice b& rulmentului de pre iune c/ rulmenilor alternatorului 9;. ,in care parte a "antei se ncepe montarea anvelopeiN a& de l5n"3 $al$3 b/ din partea opus valvei c/ din oricare parte 91. 0a acionarea pedalei de fr%n aceasta pulsea# ritmic. $are poate fi cau#aN a/ u#ura saboilor de fr%n b/ fierberea lichidului de fr%n c& o$ali+area tamburilor de )r5n3 9'. $um vei fr%na pe un drum alunecos! dac vehiculul nu dispune de +6.N a& )in0 cu mai multe eliber3ri ale pedalei de )r5n3 b/ cu o singur apsare energic a pedalei de fr%n c/ cu mai multe apsri energice ale pedalei de fr%n 9(. 0a acionarea pedalei de fr%n a unei instalaii hidraulice! aceasta este elastic! ntrinduse doar dup apsri repetate. $are este cau#aN a/ cupla"ul compresorului patinea# b/ garniturile de fr%nare sunt murdare c& e.i ten2a aerului 1n in tala2ie

9*. $e mpiedic sistemul +6.N a/ patinarea roilor sub sarcin b/ deraparea vehiculului n vira" c& blocarea ro2ilor la )r5nare 97. $are poate fi cau#a ncl#irii tamburului de fr%n al sistemelor de fr%nare hidrauliceN a/ garnituri de fr%nare u#ate b/ saboii se afl prea departe de tambur c& arcul de readucere a abo2ilor de )r5nare e te rupt 98. $are este cau#a ncl#irii excesive a anvelopelorN a/ presiunea prea mare din anvelop b& pre iunea prea mic3 din an$elop3 c/ rularea cu vite# excesiv 94. $e cau#ea# apariia tieturilor pe suprafaa de rulare a anvelopei! a crpturilor n canalele profiluluiN a/ rularea cu vite# mare b& rularea cu pre iune mai mic3 dec5t cea pre cri 3 1n an$elope c/ de#echilibrarea roii 99. ,e pe care parte a "antei se ncepe demontarea anvelopeiN

a/ de l%ng valv b& de pe partea opu 3 $al$ei c/ de pe oricare parte 9:. $are poate fi cau#a descrcrii acumulatorului electricN a& )olo irea )rec$ent3 a demarorului b& re"la*ul de)ectuo al releului de 1nc3rcare c/ mersul cu vite#e ridicate :;. 1n timp ce conducei autoturismul sesi#ai c volanul trage ntr-o parte. $are poate fi cau#aN a& pre iune di)erit3 1n pneurile din )a23 b& re"la*ul de)ectuo al "eometriei ro2ilor directoare c/ v%nt lateral puternic :1. <#ura neuniform! n pete a suprafeei de rulare a pneurilor este cau#at de: a/ deplasarea cu vite#e ridicate b/ presiunea din pneuri prea sc#ut c& u+ura amorti+oarelor tele copice :'. <#ura uniform a pneurilor pe mi"locul suprafeei de rulare este cau#at de: a/ deplasarea cu vite#e ridicate b/ presiunea din pneuri prea sc#ut c& pre iunea din pneuri prea ridicat3

:(. <#ura uniform a pneurilor la marginile suprafeei de rulare este cau#at de: a/ deplasarea cu vite#e ridicate b& pre iunea din pneuri prea c3+ut3 c/ presiunea din pneuri prea ridicat :*. $onsumul ridicat de combustibil i implicit conducerea neecologic sunt favori#ate de: a& depla area cu $ite+e ridicate b& )olo irea permanent3 a in tala2iei de aer condi2ionat a $ehiculului c& rularea cu "eamurile de chi e :7. $um se reali#ea# aprinderea combustibilului la motoarele alimentate cu ben#inN a/ cu bu"ii incandescente b& cu bu*ii cu c5nteie c/ prin compresiune 7?' Cum e reali+ea+3 aprinderea combu tibilului la motoarele Die el6 a/ cu bu"ii incandescente b/ cu bu"ii cu sc%nteie c& prin compre iune :4. )e ce tip de anvelope se inscripionea# literele M3.N a/ pe anvelopele all-season -pentru toate anotimpurile/ b& pe an$elopele de iarn3 c/ pe anvelopele de var :9. $e tip de conducere favori#ea# conducerea ecologicN a/ conducerea cu vite#e mari

b& conducerea cu $ite+a le"al30 )3r3 acceler3ri inten e c/ conducerea la turaii mari ale motorului ::. @olosirea instalaiei de aer condiionat a autovehiculului: a& cre4te con umul de carburant b/ scade consumul de carburant c/ nu influenea# consumul de carburant 1;;. $e tip de ben#in favori#ea# conducerea ecologicN a/ ben#ina aditivat cu tetraetil de plumb b/ ben#ina cu cifr octanic ridicat c& ben+ina )3r3 plumb 1;1. $e tip de ben#in se folose te la autoturismele dotate cu catali#atorN a/ ben#in aditivat cu tetraetil de plumb b/ ben#in cu cifr octanic sc#ut c& ben+in3 )3r3 plumb 1;'. <n motor cu aprindere prin sc%nteie cu raport de compresie ridicat impune folosirea unei ben#ine: a& cu ci)r3 octanic3 ridicat3 b/ cu cifr octanic sc#ut c/ lipsite de aditivi 1;(. $e repre#int cifra octanic a ben#ineiN a/ gradul de puritate al combustibilului b& un raport etalon dintre i+ooctan 4i heptan c/ cantitatea de i#ooctan din ben#in 1;*. $atali#atorul autoturismului are rolul de a: a/ mbunti performanele dinamice ale vehiculului b& reduce emi iile poluante c/ reduce consumul de ulei 1;7. $ompresorul instalaiei de aer condiionat a autoturismului este acionat : a& mecanic0 de c3tre motorul auto$ehiculului b/ electric! de ctre demaror sau alt motor electric c/ electric! de ctre alternator 1;8. Instalaia de aer condiionat: a/ ncl#e te aerul din habitaclu b& r3ce4te aerul din habitaclu c/ nu modific temperatura din habitaclu 1;4. $um sunt de regul roile directoare ale autoturismelor cu traciunea pe roile din faN a& di$er"ente au paralele b/ convergente sau paralele c/ convergente 1;9. $um sunt de regul roile directoare ale autoturismelor cu traciunea pe roile din spateN a/ divergente b/ divergente sau paralele c& con$er"ente au paralele